animale salbatice din romania (1)

65

Upload: mona-dana

Post on 11-Aug-2015

222 views

Category:

Documents


12 download

TRANSCRIPT

Page 1: Animale Salbatice Din Romania (1)
Page 2: Animale Salbatice Din Romania (1)
Page 3: Animale Salbatice Din Romania (1)

Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer salbatic, robust si suplu, de talie mare. Dimorfismul sexual nu este pronuntat. Lupul este un animal digitigrad, calcand pe pernitele degetelor, care sunt prevazute cu unghii neretractile. Capul, similar unui caine de talie mai mare, este prevazut cu un bot lung (10 cm), triunghiular, ornat cu mustati, lungi si dese. Ochii sunt putin oblici, mai departati in comparatie cu cainele, cu pupila rotunda. Urechile sunt mai mici, in comparatie cu cainele, ascutite si purtate in sus. Caninii sunt foarte bine dezvoltati. Gatul este puternic, ornat de un guler in sezonul de iarna. Pieptul este puternic, adanc si suficient de lat. Coada este stufoasa, relativ scurta si groasa. Picioarele puternice si musculoase sunt acoperite de par scurt. Picioarele anterioare par mai inalte decat cele posterioare. Urma lupui este similara celei a unui caine de aceeasi talie, dar usor mai alungita. Degetele sunt imprimate mai strans, cu ghearele vizibile, cele din mijloc fiind mai apropiate decat la caine. Cand sunt in haita, lupii calca unul pe urma celuilalt, astfel ca pe zapada este greu de estimat numarul membrilor haitei.

Page 4: Animale Salbatice Din Romania (1)

Blana este de culoare de la alb-cenusiu (sur) pana la brun-cenusiu, functie de subspecie si de aria de raspandire. Ea se compune din doua tipuri de fire de par: unul foarte des, lanos, moale, profund, de culoare galbui-cenusie si altul mai lung, aspru, avand varful negru, numit spic si care da coloritul blanii. Exista o diferenta intre invelisul pilos in sezonul estival si cel din timpul iernii. Blana "de vara" este mai inchisa la culoare, mai scurta si mai rara, in timp ce cea "de iarna" este de culoare mai deschisa, mai lunga, mai deasa si cu puf abundent. In Romania, lupii prezinta o culoare cenusiu carunt. Lungimea corpului este de circa 1,5 m, la care se adauga coada de circa 0,8 m. Greutatea corporala depinde in functie de sex si de subspecie, fiind cuprinsa intre 30-50 kg, si, in mod exceptional, pana la 70 kg.

Animal carnivor in mod nativ, in caz de necesitate, lupul este si omnivor, consumand fructe sau scoarta de copac. Se comporta atat ca vanator, cat si ca necrofag, avand un rol esential in ecosistem, prin pastrarea echilibrului natural. Lupul consuma aproape orice fel de vietate de la larve, broaste, reptile, pasari si ouale acestora, rozatoare si alte animalute, pana la mistret, cerbi si caprioare, oi, vite si chiar ursi. In cautarea hranei, lupii pot parcurge distante foarte lungi, chiar pana la 100 km, intr-o noapte.

Page 5: Animale Salbatice Din Romania (1)
Page 6: Animale Salbatice Din Romania (1)

Lupul Lupul (Canis lupus)(Canis lupus)concluziiconcluzii

Longevitate:Longevitate: 15-16ani 15-16ani Simturile:Simturile: Miros, auz, Miros, auz,

vazvaz Greutate:Greutate: 80-90kg 80-90kg Mediu de viata:Mediu de viata: Padurile Padurile

de munte si de dealuride munte si de dealuri Dusmani:Dusmani: Omul, bolile Omul, bolile

Page 7: Animale Salbatice Din Romania (1)

Ursul brun frapeaza prin aspectul si talia sa. Se diferentiaza de celelalte rase de ursi prin dezvoltarea excesiva a musculaturii cefei si spatelui, dandu-i aspectul unui animal cocosat. Este animal plantigrad, calcand pe toata talpa piciorului, similar omului. Centrul de greutate se afla in laba piciorului.

Animal corpolent si musculos, urusul carpatin prezinta un cap lat, masiv, de forma rotunda spre ovala. Fruntea este bombata. Nasul este scurt, conic, urechile rotunjite, iar ochii mici, oblici, cu pupila rotunda si irisul colorat in tandem cu coloritul blanii. Gatul este scurt, gros si musculos. Spatele este bombat, usor inclinat catre omoplati. Coada este scurta si puternica (ciot). Picioarele sunt lungi, puternice, musculoase si sunt prevazute cu talpi scurte (pana la 30 cm).

Laba picioarelor este prevazuta cu gheare curbate, puternice. Ghearele de la nivelul membrelor anterioare sunt mai lungi (formand adevarate cangi).

Page 8: Animale Salbatice Din Romania (1)

Blana este deasa alcatuita din peri moi, mai lungi pe fata, abdomen si fata interna a membrelor. Lungimea firului de par variaza in functie de anotimp, fiind mai lung (8-9 cm) in lunile decembrie-aprilie-mai si mai scurta in lunile iulie-septembrie. Ursul tanar prezinta un guler alb ingust, cu marginile bine delimitate, care, o data cu inaintarea in varsta, se lateste, devenind galben, galben-cafeniu, pana se inchide la nuanta blanii. Culoarea blanii variaza de la cafeniu deschis pana la negru. Culoarea labelor poate fi de la negru la maro-ciocolatiu, cenusiu, rosu sau maro deschis, in functie de aria de raspandire.

Cel mai mare urs in viata, ursul de Kodiak, traieste pe coasta Alaskai si prezinta o greutate corporala de pana la 800 kg si o inaltime de circa 3 m (ridicat pe picioarele din spate).

Simturile auzului si mirosului sunt foarte bine dezvoltate. Vazul este deficitar, astfel ca ursul se orienteaza cu ajutorul celorlalte simturi.

Masculii sunt mai inalti (pana la 1,9-2,5 m) si mai masivi (140-320-850 kg), in comparatie cu femelele (100-200-450 kg). Ursul carpatin prezinta un mers lent, cu capul coborat intre omoplati, privind catre sol sau intr-o parte. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari. In coborare, pe pantele abrupte se rostogoleste, iar in urcare se descurca binisor.

Page 9: Animale Salbatice Din Romania (1)

Ursul carpatin este un mamifer omnivor, preferand carnea. Se hraneste cu plante (jir, ghinde, castane, fructe de padure), insecte (furnici), melci, peste, pasari, mamifere, hoituri. O mare parte din alimentatia sa este compusa din radacini, graunte si ierburi. Este recunoscut ca un pradator al campurilor de cereale, cartofi sau varza. Similar copiilor, adora dulcurile. Este innebunit dupa fructele de padure (zmeura, afine, macese, mere padurete) si alte fructe, dar cel mai mult ii place mierea. Daca le este foame ataca elani, cerbi si caprioare. Cand nu-si gaseste hrana necesara in padure, coboara pana aproape de orase sau la marginea satelor, scotocind prin gunoaie sau facand adevarate masacre in curtile gospodarilor si in stani. Nu sunt legende povestirile potrivit carora ursul o ia la fuga cu o oaie sau cu o vaca la subtioara. Ursul strabate kilometri intregi in cautarea hranei (pana la 100 km), revenind intotdeauna pe teritoriul creat pentru a hiberna.

Tipul de hranire depinde in mare masura si de varsta exemplarului. Astfel, ursii tineri se hranesc cu predilectie cu ghinda, jir, mere padurete, zmeura, afine, miere de albine, iarba frageda, ovaz, porumb si diferite radacini (alimentatie preponderent vegetala), in timp de ursii adulti (cu experienta in ale vanatorii) consuma peste (sunt innebuniti dupa somon), pasari si ouale acestora, oi, vite si rumegatoare salbatice (elani, caprioare), iar, la nevoie, se hranesc si cu cadavre care n-au intrat inca in putrefactie. Ursul este considerat cel mai mare pradator de la noi din tara, dar, cu toate acestea, are si el dusmanii sai de temut: omul, lupul, cainii ciobanesti

Page 10: Animale Salbatice Din Romania (1)
Page 11: Animale Salbatice Din Romania (1)

Ursul Ursul (Ursus arctos)(Ursus arctos)concluziiconcluzii

Simturile: Cel mai Simturile: Cel mai dezvoltat pare a fi dezvoltat pare a fi mirosul, apoi auzul.mirosul, apoi auzul.

Greutate: 268-440 kg.Greutate: 268-440 kg. Mediu de viata: Paduri Mediu de viata: Paduri

intinse si linistite, intinse si linistite, stancarii,stancarii, arboreta.arboreta.

Page 12: Animale Salbatice Din Romania (1)

Cu denumirea ştiinţifică Lynx lynx şi denumirea secundară în limba română linx, este la ora actuală cea mai mare felină din fauna sălbatică a României. Denumit şi pantera Carpaţilor, râsul este răspândit natural din golul alpin până în Delta Dunării, având o mare adaptabilitate şi amplitudine ecologică. La ora actuală însă, exemplarele din afara Carpaţilor şi Subcarpaţilor sunt foarte rare, ca urmare a vânătorii necontrolate practicate în secolele XX - XXI.

Râsul este un animal puternic şi rezistent, de o agilitate şi agerime uluitoare. Are până la 1,5 m lungime, cu o coadă de 15-25 cm. Elementele caracteristice sunt favoriţii pe maxilarele superioare, vârful cozii negru, iar în vârful urechilor (care au 4-5 cm) are smocuri de peri negri.

Page 13: Animale Salbatice Din Romania (1)

Blana este tipică felinelor mari, fiind compusă din spic şi puf şi având o culoare gălbuie-roşcată pe laturi şi spate, cu pete negre, şi alb-gălbuie în partea ventrală. Greutăţile maxime raportate sunt diferite, variind între 50 şi 58 kg . Poate trăi circa 20 de ani. Membrele sunt lungi şi groase. Are gheare retractile, foarte ascuţite, lungi de aproximativ 4 cm.

Un lucru puţin cunoscut este faptul că râsul poate fi domesticit. În asemenea cazuri el manifestă o fidelitate de câine faţă de cel ce l-a crescut, chiar dacă i se lasă multă libertate.Altă caracteristică ciudată a râsului este ura sa faţă de pisica sălbatică pe care o vânează cu înverşunare, până la exterminare. Ca urmare, arealele celor două animale nu se pot suprapune decât parţial şi temporar.

Felină puternică şi singuratică, râsul are nevoie de un areal foarte mare (2400 - 2500 de hectare), de circa 10 ori mai mult decât un urs brun. Acest lucru se datorează şi faptului că, spre deosebire de urs, care este omnivor, râsul are o alimentaţie aproape exclusiv carnivoră.

Page 14: Animale Salbatice Din Romania (1)

RÂSUL-CONCLUZIIRÂSUL-CONCLUZII Animal puternic şi rezistent;Animal puternic şi rezistent; Blana este specifică felinelor mari;Blana este specifică felinelor mari; Este un animal carnivor, iubitor Este un animal carnivor, iubitor

de sânge;de sânge; Este foarte agil: bun căţărător, Este foarte agil: bun căţărător,

bun înotător, se integrează perfect bun înotător, se integrează perfect şi la sol; şi la sol;

Salturile sale pot trece de 4 m ;Salturile sale pot trece de 4 m ; Prada sa :cerbi, căpriori, pui de Prada sa :cerbi, căpriori, pui de

mistreţ, păsări, animale mistreţ, păsări, animale domestice;domestice;

Îşi îngroapă prada pe care nu a Îşi îngroapă prada pe care nu a putut-o mânca.putut-o mânca.

Page 15: Animale Salbatice Din Romania (1)
Page 16: Animale Salbatice Din Romania (1)

Vulpea are o constitutie fina. Botul este lung si ascutit, prevazut cu mustati stufoase. Ochii sunt asezati oblic, cu deschiderea pleoapelor ingusta, de culoare rosu-brun, cu pupila contractata, foarte putin ovala. Buzele sunt subtiri, ornand deschiderea gurii sub forma unui ranjit. Urechile sunt scurte si late, purtate ridicat. Caninii sunt foarte ascutiti. Premolarul IV de pe maxilarul superior si primul molar de la nivelul mandibulei sunt mai dezvoltati, purtand denumirea de carnasiere. Mandibula nu prezinta miscari de lateralitate, ci doar in sus si in jos. Vulpea prezinta membre scurte, cele din fata avand cinci degete, iar cele din spate, numai patru. Coada este lunga si stufoasa, purtata de cele mai multe ori printre picioare. Lungimea corpului este cuprinsa intre 110 si 130 cm, din care coada prezinta o lungime de 30 - 40 cm.

Page 17: Animale Salbatice Din Romania (1)

Vulpea adulta poate ajunge pina la 9 la 10 Kg. De la nivelul capului si pana la jumatatea spatelui, blana vulpii este roscata. De la acest nivel incep sa se suprapuna perii lungi, de culoare sura (cu varful albicios), diminunand intensitatea roscatului. Laturile trunchiului sunt, de asemenea, roscat-sur. Membrele pe fata anterioara si laterala, precum si fata externa a urechilor sunt de culoare neagra. Culoarea neagra mai este intalnita si la nivelul comisurilor buzelor.

Culoarea alba este regasita sub barbie, sub gat si pe burta. Coada lunga si stufoasa are parul de culoare sura, putin roscat, iar varful formeaza un ciucure de culoare alba. La unele vulpi se pot vedea pete albicioase din loc in loc in zonele in care in mod normal nu se intalneste acest colorit, pete care reprezinta urme ale unei rai vindecate. Blana vulpii este compusa dintr-un par exterior mai lung si mai aspru, care da coloritul acesteia si un puf profund, des, subtire si lanos, de culoare cenusie. Vara, parul este scurt, cu coada saraca, dand un aspect mai longelin corpului, in timp de iarna, parul este mai lung si mai aspru, formand un guler bogat in jurul gatului.

Page 18: Animale Salbatice Din Romania (1)

Vulpea este nativ un carnivor desavarsit, hranindu-se cu diferite vietati pe care le poate prinde, de la iezi de caprioare pana la tot soiul de insecte. Iarna, cand vanatul este putin, trage la lesuri. Este o mare consumatoare de rozatoare, fiind alaturi de nevastuica si uliul soricar, unul dintre cei mai mari dusmani ai daunatorilor agriculturii. In lipsa carnii, se multumeste si cu zmeura, afine, mere, pere, scoruse, faguri de viespi si albine, puii si ouale pasarilor care cuibaresc la mica inaltime. Niciodata nu vaneaza in haita, iar, daca prada i-a scapat, o haituieste ca un copoi.

Page 19: Animale Salbatice Din Romania (1)

VULPEAVULPEAconcluziiconcluzii

Mamifer carnivor;Mamifer carnivor; Există 3 varietăţi de vulpe: Există 3 varietăţi de vulpe:

“ “de mesteacăn”,de mesteacăn”,

“ “cu cruce”, cu cruce”, “cărbunăreasă”;“cărbunăreasă”;

Are între 7 şi 10 kg;Are între 7 şi 10 kg; Corpul are sub 1 m Corpul are sub 1 m

lungime;lungime; Coada stufoasă are cca Coada stufoasă are cca

30-40 cm30-40 cm

Page 20: Animale Salbatice Din Romania (1)
Page 21: Animale Salbatice Din Romania (1)

Caprioara este cea mai mica specie de capre salbatice originare din Europa. Masculii au tendinta de a fi mai mari si mai robusti, in comparatie cu femelele. Masculul poarta denumirea de caprior, iar femela de caprioara sau ciuta. Blana este diferita in functie de sezon. Iarna, blana este mai deasa, mai lunga, dand animalului un aspect ciufulit, neingrijit, avand culoare cenusie sau maro-cenusiu. In timpul lunilor de vara, blana este mai scurta si mai rara, avand culoare maro sau castaniu aprins. Blana de iarna incepe sa creasca la inceputul lunii septembrie si este schimbata in aprilie-mai. In timpul lunilor de iarna, blana de la nivelul fetei posterioare a crupei este de culoare alba, usor sesizabila.

In timpul lunilor de vara acest semn este mai putin sesizabil. Coada este foarte scurta, de cativa centimetri lungime.

Page 22: Animale Salbatice Din Romania (1)

Capul este mic, mai mult lung decat lat. Botul, in general, este de aceeasi culoare ca restul corpului, dar nasul este intotdeauna de culoare neagra. Adesea prezinta diferite pete de culoare alba pe obraji si in partea superioara a gatului. Urechile sunt mari, ovale, fiind conturate cu par de culoare neagra, iar interiorul este captusit cu par moale, de culoare alba. Numai masculii prezinta coarne, care le cad in octombrie-noiembrie, dar le cresc din nou, pana vara, in perioada de rut. Coarnele au, in medie, o lungime de 30 cm. In general, coarnele prezinta pana la 6 varfuri la capriorii adulti, in timp ce la cei tineri, numarul este mai redus. Rozetele bazale sunt bine-definite. Coarnele sunt utilizate de masculi in disputele pentru femele din timpul perioadei de imperechere. Picioarele sunt suple si prevazute cu copite inguste si scurte ale caror degete laterale sunt bine dezvoltate. Lungimea corpului este de 95-135 cm. Inaltimea la greaban este de 63-67 cm. Greutatea corporala este de 18-29 kg. Caprioara nu este foarte pretentioasa, dar prefera vegetalele bogate in apa. Consuma cu placere ramuri tinere, muguri, frunzele diferitilor arbori si arbusti, scoarta de copac, lucerna, etc. Se va hrani, de asemenea, cu recolta terenurilor agricole si daca va avea posibilitatea va intra in livezile de pomi fructiferi, delectandu-se cu frunzele si fructele acestora. Toamna, caprioarele prefera alimentele concentrate.

Page 23: Animale Salbatice Din Romania (1)

Capriorul Capriorul (Capreolus (Capreolus capreolus)capreolus) concluzii concluzii

Longevitate: 16-17 ani, chiar 20 aniLongevitate: 16-17 ani, chiar 20 ani Simturile: Cel mai dezvoltat pare a fi Simturile: Cel mai dezvoltat pare a fi

mirosul, apoi auzul.mirosul, apoi auzul. Greutate: 22-31 kg.Greutate: 22-31 kg. Lungime: 95-135cm;Lungime: 95-135cm; Inaltime la greaban: 65-75cm.Inaltime la greaban: 65-75cm. Mediu de viata: Terenuri cu trupuri mici Mediu de viata: Terenuri cu trupuri mici

de padure, invecinate cu terenuri de padure, invecinate cu terenuri agricole. Este raspandit pe intreg agricole. Este raspandit pe intreg teritoriul tariiteritoriul tarii..

DuDuşşmani: Rasul, lupul, vulpea, pisicile mani: Rasul, lupul, vulpea, pisicile salbatice, mistretul, cainii hoinari.salbatice, mistretul, cainii hoinari.

Page 24: Animale Salbatice Din Romania (1)
Page 25: Animale Salbatice Din Romania (1)

          Cerbul (Cervus Elaphus L.) - este un mamifer ierbivor de culoare bruna - roscata cu un accentuat dimorfism sexual. Cerbii sunt mai mari decit ciutele si prezinta spre deosebire de acestea coarne caduce. Ca ordin de marime masculii au greutati cuprinse intre 180-300 kg, iar ciutele ajung doar la 80-150.

Masculii pierd coarnele la inceputul fiecarei luni martie, fenomen care se intinde, functie de virsta si vigurozitatea fiecaruia dintre cerbi, chiar pina in luna mai.La vitei, atunci cind implinesc virsta de 1 an, in luna mai, incepe cresterea primului rind de coarne crestere care se termina in septembrie. Aceste coarne sunt de regula sulite lungi de 20-30 cm, fara rozete.

Longevitatea cerbului este apreciata in libertate la cca 18-20 ani, insa in natura rar ajung la aceasta virsta. Intre 12-14 ani cerbii ajung la apogeu, dupa care intra, treptat in decreptitudine. Virsta exemplarelor vii se apreciaza in functie de aspectul exterior si trofeu, iar cea a animalelor impuscate dupa uzura danturii. In perioada imperechierii masculul mugeste, boncaneste sau boncaluieste. Speriat are un brahnit nazal, ca de altfel si femela.

Page 26: Animale Salbatice Din Romania (1)

Cerbii au mirosul dezvoltat, auzul bun si vazul suficient de bun. Cerbul este perfect adapostit in zonele cu paduri intinse, care cuprind

portiuni de poieni sau luminisuri cu izvoare, care ofera liniste, adapost si surse de hrana. Este intilnit si la cimpie destul de des, acoperind cel putin teoretic intreg arealul dintre golul alpin si malul marii.

Hrana este deficitara pentru cerb in perioada iernii - ca de altfel pentru toate cervidele. Iarna se compune din lujeri, muguri si uneori scoarta de copac, frunze verzi ramase sub zapada, diferite frunze si ierburi uscate, precum si plante verzi din terenurile cultivate agricol. Ghinda si jirul constituie, in arii cu astfel de stratificatii , hrana de baza. Accepta si reactioneaza bine la hrana adminstrata complementar de om: fin, frunzare, suculente si concentrate. Lupul este dusmanul natural cel mai de temut al cerbului.

Cerbul este sociabil din toamna pina in primavara, perioada in care masculii se grupeaza pe cirduri conduse de un cerb tinar, iar femelele in cirduri separate de ciute, conduse de ciuta cea mai in virsta. Doar cerbii foarte batrini sau foarte puternici traiesc solitari. Imperecherea incepe in luna septembrie, mai intii in zonele de ses, apoi si la munte, terminindu-se cu a doua jumatate a lunii octombrie. Intre tauri se duc lupte aprige, pentru suprematia cirdurilor de ciute. Este de retinut ca in aceasta perioada, cerbii elimina un miros specific, usor de perceput chiar si de om. Ciutele fata, de regula, cite 1-2 vitei, foarte rar 3, care isi pot urma mama la 1-2 ore dupa nastere.

Page 27: Animale Salbatice Din Romania (1)

Sezonul de vinatoare este cuprins intre 01.09 - 15.12 pentru masculi si se termina mai tirziu la 15 februarie pentru ciute. Trofeul in constituie coarnele cu craniu sau cu parte din acesta. Trofeee neconventionale sunt "perlele" (canini redusi), parul din coama, crucea Hubertus. Vinatoarea se face cu carabina cu glont de la calibru 7 mm in sus.Perioada optima de vinatoare este perioada boncanitului. Se impune a se retine ca cca 70 % din cotele de recolta la tauri si 100% in cazul femelelor trebuie extrase selectiv.Metodele de vinatoare sunt la pinda si dibuitul, cu sau fara chematoare (boncanitoare). Impuscarea la goana este interzisa de lege. Selectia masculilor se face dupa aspectul extern general al coarnelor, dupa criteriile stabilite in cazul tuturor cervidelor. O alta perioada favorabila selectiei este dupa cirduire (15 noiembrie-15 decembrie), cind prin comparatie se poate alege mai corect exemplarul inapt pentru reproductie.

Page 28: Animale Salbatice Din Romania (1)
Page 29: Animale Salbatice Din Romania (1)

Cerbul Cerbul (Cervus elaphus)(Cervus elaphus)concluzieconcluzie

Longevitate:Longevitate: 20ani 20ani Simturile:Simturile: Miros, auz Miros, auz Greutate:Greutate: 170-315kg 170-315kg Lungime:Lungime: 240-250cm; 240-250cm; Inaltime la greaban:Inaltime la greaban:

152-155cm152-155cm Mediu de viata:Mediu de viata:

Padurile de mare Padurile de mare intindere din Carpatiintindere din Carpati

Dusmani:Dusmani: Lupul, cainii Lupul, cainii

ciobanesti.ciobanesti.

Page 30: Animale Salbatice Din Romania (1)

CAPRA NEAGRĂCAPRA NEAGRĂ-monument al naturii--monument al naturii-

Page 31: Animale Salbatice Din Romania (1)

Capra neagra (Rupicapra rupicapra), o adevarata mandrie a tarii noastre, salasluieste pe crestele alpine, greu accesibile chiar si celor mai experimentati alpinisti. Mamifer erbivor prin excelenta, capra neagra isi face rareori simtita prezenta. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai avut vreodata ocazia sa-i distingi silueta pe vreunul dintre piscurile din Carpati. In timpul lunilor de vara, carduri de capre negre cutreiera pajistile alpine de la altitudini de peste 1800 metrii. Odata cu sosirea iernii, capra neagra coboara la altitudini mai mici (sub 1100 metrii), unde se poate adaposti in padurile montane, dar va ramane aproape de pantele stancoase ale muntilor.

Page 32: Animale Salbatice Din Romania (1)

 Capra neagra este mamifer cu aspectul exterior similar caprei, dar apartine unui gen propriu si este mai strans inrudita cu goralul (antilopa indiana) decat cu caprinele. Caprele negre sunt animale cu trasaturi distinctive.  Blana de vara a caprei negre, scurta si moale, este aproape in totalitate de culoare maro-roscat, in timp ce iarna, ea devine maro-ciocolatie si este formata din fire de par de protectie, groase si lungi de 10-20 cm, ce acopera un strat profund de puf dens. Regiunile ventrale ale corpului (abdomenul, fata interna ale membrelor, pieptul) sunt mai deschise la culoare. Coama de culoare inchisa si formata din peri lungi pleaca de la ceafa prelungindu-se pe linia spinarii si terminandu-se la coada. Picioarele sunt, in general, de culoare mai inchisa. Maxilarele, obrajii si partea superioara a nasului caprei negre sunt alb imaculat. De la nivelul ochilor spre bot, se sesizeaza o dunga neagra.

Page 33: Animale Salbatice Din Romania (1)

Cornele negre si ascutite sunt prezente la ambele sexe, ridicandu-se vertical din varful capului si arcuindu-se spre spate in treimea lor superioara. La masculi, coarnele sunt mult mai goase si mai arcuite in comparatie cu femelele. Coarnele caprelor negre pot atinge o lungime de pana la 32 cm. Ca si in cazul oilor, dintii caprei negre se schimba odata cu inaintarea in varsta. Dintii cresc intr-un anumit ritm, aspect pe baza caruia se poate estima varsta exemplarului examinat. Dantura se uzeaza odata cu imbatranirea animalului.  Coarnele caprei negre cresc in lunile de vara in fiecare an. In perioada de iarna, coarnele nu mai cresc, ceea ce induce formarea inelelor de corn, evidente si definitive. Prin numararea inelelor formate pe coarne, este posibila estimarea varstei animalului. Bineinteles, ca aceste metode sunt greu de aplicat pe teren chiar si pentru cei experimentati. Coarnele cresc intr-un anumit ritm si urmaresc un anumit model, pe segmente, ramanand pe toata durata vietii animalului, neaparand fenomenul de inlocuire ca in cazul altor cornute. Dezvoltarea segmentelor celor mai mari se produce in primii 1-4 ani de viata ai caprei negre, urmand ca apoi sa apara segmente mai mici. Prin numararea segmentelor de dimensiuni mari si apoi a inelelor se poate determina varsta aproximativa a exemplarului.

Page 34: Animale Salbatice Din Romania (1)

Capra neagra prezinta o lungime a corpului in jur de 110-130 cm si o inaltime la nivelul greabanului de circa 70-85 cm. Lungimea cozii poate ajunge pana la 10-15 cm. Greutatea corporala a unei capre negre poate atinge 15-60 kg. Capra neagra, sfioasa si sperioasa, isi face rareori simtita prezenta. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai avut vreodata ocazia sa-i distingi silueta pe vreunul din piscurile din Carpati. Animal diurn, capra neagra isi desfasoara majoritatea activitatilor in timpul zilei, retragandu-se la asfintit in locuri greu accesibile pentru pradatori.  Ca si in cazul altor vietuitoare, in comunitatile de capre negre se stabileste o ierarhie. Femelele si tineretul alcatuiesc turme de 5-30 indivizi numite ciopoare, in timp ce masculii adulti sunt solitari. Tinerii masculi raman alaturi de grupul format in jurul mamei pana la varsta de 2-3 ani, urmand ca mai apoi sa traiasca nomadic pana se maturizeaza complet in jurul varstei de 8-9 ani, cand devin atasati de un teritoriu propriu.

Capra neagra se hraneste cu diferite ierburi, lucerna, licheni, muschi, foioase si lastari. Caprele negre pot consuma o multitudine de plante care sunt otravitoare pentru om, cum ar fi tisa, degetelul rosu si matraguna, dar evita urzicile si feriga.

Page 35: Animale Salbatice Din Romania (1)

Capra Neagra Capra Neagra (Rupicapra rupicapra)(Rupicapra rupicapra)

concluziiconcluzii

Simturile: Miros, auzSimturile: Miros, auz Greutate: 43-70kgGreutate: 43-70kg Mediu de viata: Goluri de Mediu de viata: Goluri de

munte, stancoase, greu munte, stancoase, greu accesibileaccesibile

DuDuşşmani: Iernile grele, mani: Iernile grele, bolile.bolile.

Page 36: Animale Salbatice Din Romania (1)

MISTREŢULMISTREŢUL Strămoşul porcului domestic;Strămoşul porcului domestic; Culoare neagră-cenuşie;Culoare neagră-cenuşie; Iese după hrană mai mult noaptea, Iese după hrană mai mult noaptea,

răscolind culturile de cartofi şi răscolind culturile de cartofi şi porumb de la marginea pădurilor;porumb de la marginea pădurilor;

Merge întotdeauna în “ciurdă”, 5-Merge întotdeauna în “ciurdă”, 5-12(20) indivizi;12(20) indivizi;

Este vânat pentru trofeu şi pentru Este vânat pentru trofeu şi pentru carne;carne;

Poate deveni periculos pentru om.Poate deveni periculos pentru om.

Page 37: Animale Salbatice Din Romania (1)

MistreMistreţţul ul (Sus (Sus scrofa)scrofa)

Longevitate: 20aniLongevitate: 20ani Simturile: Miros, auzSimturile: Miros, auz Greutate: 250-300kgGreutate: 250-300kg Mediu de viata: Mediu de viata:

Padurile de foioase, Padurile de foioase, terenuri agricoleterenuri agricole

DuDuşşmani: Lupul, mani: Lupul, ursul, rasul, bolile.ursul, rasul, bolile.

Page 38: Animale Salbatice Din Romania (1)
Page 39: Animale Salbatice Din Romania (1)

AriciulAriciul(Erinaceus (Erinaceus europaeus).europaeus). Pe varful capului, pe spate, pe coaste si pana la Pe varful capului, pe spate, pe coaste si pana la

coada e numai suliti, dese, alburii la mijloc, pe coada e numai suliti, dese, alburii la mijloc, pe care le tine, cand merge, indreptate indarat.Are care le tine, cand merge, indreptate indarat.Are ochi mici, vioi si doua urechiuse taiate rotund. ochi mici, vioi si doua urechiuse taiate rotund. Botul, ascutit, e ca de purcelus. Pe fata, pe Botul, ascutit, e ca de purcelus. Pe fata, pe frunte, ca si pe piept si pantece, in loc de tepi, e frunte, ca si pe piept si pantece, in loc de tepi, e acoperit cu par scurt, sur.acoperit cu par scurt, sur.

E atat de precaut incat simte orice miscare. Se E atat de precaut incat simte orice miscare. Se opreste, isi ridica botisorul, priveste in dreapta, opreste, isi ridica botisorul, priveste in dreapta, in stanga. Daca nu i se pare nimic suspect, isi in stanga. Daca nu i se pare nimic suspect, isi cauta de drum. Daca vede ca e ceva neobisnuit cauta de drum. Daca vede ca e ceva neobisnuit la mijloc, daca il atingi, cu un sasait de manie la mijloc, daca il atingi, cu un sasait de manie se strange ghem. Sulitele sunt indreptate in se strange ghem. Sulitele sunt indreptate in toate partile si numai o dunga mai adanca arata toate partile si numai o dunga mai adanca arata locul unde e botisorul ascuns intre picioarele locul unde e botisorul ascuns intre picioarele dindarat. Aceasta e singura lui arma de dindarat. Aceasta e singura lui arma de aparare.aparare.

Page 40: Animale Salbatice Din Romania (1)

Puisorii (3-8 la numar) la inceput golasi, albiciosi, sunt ingrijiti cum trebuie. Repede le ies tepii, iar ceva mai tarziu au scapat de grija putandu-se face ghem.

Insecte, soareci, rame si toata hrana lui obisnuita, catre toamna incepe sa se imputineze. Cu caderea omatului au disparut de tot. Dupa ce si-a adunat cat mai multe frunze, ariciul isi infunda nasul in blana moale de pe pantece si doarme dus toata iarna.

Are trei dusmani principali: vulpile, cainii si bufnitele.

Page 41: Animale Salbatice Din Romania (1)

JderulJderul

In Romania se intalnesc doua In Romania se intalnesc doua speciispecii de jder: jderul de copac (Martes de jder: jderul de copac (Martes martes) si jderul de piatra (Martes martes) si jderul de piatra (Martes foina).foina).

In timp ce jderul de copac este In timp ce jderul de copac este un locuitor al padurilor de mare un locuitor al padurilor de mare intindere, pana la limita superioara a intindere, pana la limita superioara a vegetatiei forestiere, jderul de piatra vegetatiei forestiere, jderul de piatra s-a adaptat mai bine prezentei umane, s-a adaptat mai bine prezentei umane, fiind intalnit si in preajma fiind intalnit si in preajma localitatilor, unde isi imparte teritoriul localitatilor, unde isi imparte teritoriul cu dihorul (Putorius putorius).cu dihorul (Putorius putorius).

Page 42: Animale Salbatice Din Romania (1)

Jderul e zvelt, mladios, trupul subtiat e acoperit cu blana deasa Jderul e zvelt, mladios, trupul subtiat e acoperit cu blana deasa matasoasa, pieirea lui. Are picioarele subtiri, dar vanjoase, cu matasoasa, pieirea lui. Are picioarele subtiri, dar vanjoase, cu gheare ascutite. Coada lunga, stufoasa, e o carma minunata in gheare ascutite. Coada lunga, stufoasa, e o carma minunata in saltimbancele lui sarituri.saltimbancele lui sarituri.

In panda are rabdarea In panda are rabdarea ursuluiursului, istetimea , istetimea vulpiivulpii, agerimea , agerimea vulturului si miscarile sarpelui. Sta tupilat ceasuri intregi pe o vulturului si miscarile sarpelui. Sta tupilat ceasuri intregi pe o creanga, in asteptare. Cand socoate clipa prielnica, se repede ca o creanga, in asteptare. Cand socoate clipa prielnica, se repede ca o sageata asupra prazii care nici nu banuieste ca moartea e atat de sageata asupra prazii care nici nu banuieste ca moartea e atat de aproape.aproape.

Pe la mijlocul primaverii, cand fierbintelile il prind si pe el, se Pe la mijlocul primaverii, cand fierbintelile il prind si pe el, se zbenguieste ca un nebun. Nu-si gaseste loc, luptandu-se barbatii zbenguieste ca un nebun. Nu-si gaseste loc, luptandu-se barbatii intre ei. Femela naste cativa pui orbi, intr-un cuib facut de regula, intre ei. Femela naste cativa pui orbi, intr-un cuib facut de regula, in scorburi de copaci.in scorburi de copaci.

Dusmanul lui neimpacat este omul. E vanat ori prins in capcana, Dusmanul lui neimpacat este omul. E vanat ori prins in capcana, caci blana deasa si moale, colorata iarna castaniu, vara mai caci blana deasa si moale, colorata iarna castaniu, vara mai deschis, are bun pretdeschis, are bun pret..

Page 43: Animale Salbatice Din Romania (1)

Bizamul (Ondatra Bizamul (Ondatra zibethica)zibethica)

Bizamul (Ondatra zibethica) Bizamul (Ondatra zibethica) este un animal de 30-35 cm este un animal de 30-35 cm lungime si poate ajunge la 1,5 lungime si poate ajunge la 1,5 kg.kg.

Este cel mai mare sobolan de Este cel mai mare sobolan de la noi, total dependent de apa. la noi, total dependent de apa. Are o blana cu puf des, cu fire Are o blana cu puf des, cu fire de par rare. de par rare. Degetele au gheare Degetele au gheare ascutite, cele din spate sunt ascutite, cele din spate sunt unite printr-o pielita inotatoare unite printr-o pielita inotatoare redusa.redusa.

Page 44: Animale Salbatice Din Romania (1)

•Scoate de 3-4 ori pe an cate 6-12 pui. Atinge maturitatea sexuala la 4 luni. Traieste 3-5 ani.•Se hraneste cu partile aeriene ale tuturor plantelor acvatice, cu muguri si lastari tineri, fructe, plante de cultura si legume, mai rar peste, raci, scoici. Iarna consuma radacini si rizomi.•Este activ noaptea. Are ca dusmani mamiferele si pasarile rapitoare mari.•Sta mai mult in apa. Sapa galerii in maluri, cu iesiri in apa si pe uscat (ultimele cu guri astupate), galerii care dauneaza grav constructiilor hidrotehnice.

Page 45: Animale Salbatice Din Romania (1)

Cartita (Talpa europaea )Cartita (Talpa europaea ) Cartita (Talpa europaea) este un Cartita (Talpa europaea) este un

animal mic, avand doar 10-15 cm animal mic, avand doar 10-15 cm lungime si aproximativ 65 - 120 lungime si aproximativ 65 - 120 de grame. Este un insectivor de grame. Este un insectivor subteran, adaptat la sapat si tarat subteran, adaptat la sapat si tarat prin galerii.prin galerii.

Coada scurta, labe cu degete Coada scurta, labe cu degete lungi, ghiare lungi si lungi, ghiare lungi si latite.Picioarele anterioare au un latite.Picioarele anterioare au un os de consolidare suplimentar. os de consolidare suplimentar. Ochii sunt mici, cu pleoapele Ochii sunt mici, cu pleoapele aproape lipite, Pavilioanele aproape lipite, Pavilioanele urechilor abia marcate, blana urechilor abia marcate, blana scurta si deasa.scurta si deasa.

Page 46: Animale Salbatice Din Romania (1)

•Se imperecheaza primavara devreme. Dupa 4-6 saptamani naste 2-7 pui.•Consuma rame, larve de gandaci, coropisnite, omizi, furnici dar si alte animale mici care intra in galeriile sale.•Permanent nesatula, mananca zilnic o cantitate egala cu greutatea proprie.

Page 47: Animale Salbatice Din Romania (1)

Dihorul (Mustela putorius)Dihorul (Mustela putorius) Dihorul (Mustela putorius), spaima Dihorul (Mustela putorius), spaima

gospodariilor, este un animal mai mic gospodariilor, este un animal mai mic decat jderul. Se intalneste decat jderul. Se intalneste pretutindeni la noi in tara, de la munte pretutindeni la noi in tara, de la munte pana in ses, mai rar in paduri sau in pana in ses, mai rar in paduri sau in Baragan.Baragan.

Cum se insereaza, se furiseaza ca un Cum se insereaza, se furiseaza ca un talhar. Nu e pretentios ca vulpea. talhar. Nu e pretentios ca vulpea. Ajunge pana la gaini, si daca poate Ajunge pana la gaini, si daca poate fura una, strangand-o de gat. De nu, se fura una, strangand-o de gat. De nu, se multumeste cu ce-i iese in cale: multumeste cu ce-i iese in cale: guzgan, soarece de camp ori chiar guzgan, soarece de camp ori chiar carabusi. Isi plateste astfel daunele carabusi. Isi plateste astfel daunele provocate omorand gaini.provocate omorand gaini.

Page 48: Animale Salbatice Din Romania (1)

Cat e de mic, n-are nici 40 cm lungime, nu numai ca e neastamparat, dar e si indraznet fara pereche. Se incumeta sa sara si la om, cand e manios, iar de vulpe sau caini nu se lasa intimidat.Blana lui e castanie pe spate, aproape neagra pe burta, iar pe gat si coaste are un abur mai deschis.Dihorul se recunoaste lesne dupa niste pete albii indaratul ochilor.Are corpul incovoiat, gatul gros, picioarele scurte. Sub coada are doua glande care au o secretie cu miros gretos.Se imperecheaza prin martie - aprilie. Dupa 40 de zile femela naste 4-8 pui

Page 49: Animale Salbatice Din Romania (1)

IEPURELEIEPURELE Îşi construieşte casa în pământ Îşi construieşte casa în pământ

( vizuină);( vizuină); Are urechi mari şi moi;Are urechi mari şi moi; Picioarele din spate sunt mai Picioarele din spate sunt mai

lungi şi mai puternice decât cele lungi şi mai puternice decât cele din faţă;din faţă;

Se hrăneşte cu morcovi, iarbă, Se hrăneşte cu morcovi, iarbă, salată, varză şi alte plante;salată, varză şi alte plante;

În cazul unui pericol se folosesc de În cazul unui pericol se folosesc de piciorul din spate pentru a bate piciorul din spate pentru a bate toba cu el în pământ, avertizându-toba cu el în pământ, avertizându-i pe ceilalţi.i pe ceilalţi.

Page 50: Animale Salbatice Din Romania (1)

Iepurele Iepurele (Lepus (Lepus europaeus)europaeus) Longevitate: 8-12aniLongevitate: 8-12ani

Simturile: Auz, mirosSimturile: Auz, miros Greutate: 4-5kgGreutate: 4-5kg Mediu de viata: Altitudine Mediu de viata: Altitudine

200-250m, pana la 300-400m, 200-250m, pana la 300-400m, in zona dealurilor, dar se in zona dealurilor, dar se gasesc exemplare si in zona gasesc exemplare si in zona golurilor de munte, dar cu golurilor de munte, dar cu efective reduse.efective reduse.

DuDuşşmani: Cainii ciobanesti, mani: Cainii ciobanesti, braconajul, bolile.braconajul, bolile.

Page 51: Animale Salbatice Din Romania (1)
Page 52: Animale Salbatice Din Romania (1)

VeveritaVeverita(Sciurus Vulgaris)(Sciurus Vulgaris)

Nu e placere mai mare, in Nu e placere mai mare, in padurile noastre de brazi, padurile noastre de brazi, mohorate si tacute, decat mohorate si tacute, decat cand privesti nebunatecele cand privesti nebunatecele miscari ale unei veverite miscari ale unei veverite (Sciurus Vulgaris). Cu cat (Sciurus Vulgaris). Cu cat bradul e mai inalt, mai gros, bradul e mai inalt, mai gros, mai pletos, cu atat sprintara mai pletos, cu atat sprintara fiinta pare o jucarie, fiinta pare o jucarie, alergand usoara ca un alergand usoara ca un fluture, din creanga in fluture, din creanga in creanga, sarind din arbore in creanga, sarind din arbore in arbore. Acum e jos pe arbore. Acum e jos pe pamant, acum e in varf, pamant, acum e in varf, acum e in al zecelea copac.acum e in al zecelea copac.

Page 53: Animale Salbatice Din Romania (1)

Cat un pumn de mare, cu o coada stufoasa, cat trupul de Cat un pumn de mare, cu o coada stufoasa, cat trupul de lunga, cu doi ochi “ca de veverita” vioi, inteligenti, cu moturi lunga, cu doi ochi “ca de veverita” vioi, inteligenti, cu moturi in varful urechilor. Vara e ruginie pe spate, alba pe pantece. in varful urechilor. Vara e ruginie pe spate, alba pe pantece. Iarna isi schimba mantaua batand mai in cenusiu. Cat tine Iarna isi schimba mantaua batand mai in cenusiu. Cat tine vremea buna, se zbantuie numai pe copaci. La amiaza, cand vremea buna, se zbantuie numai pe copaci. La amiaza, cand arsita e mai mare, sau in zilele ploioase, sta acasa, facuta arsita e mai mare, sau in zilele ploioase, sta acasa, facuta colac, cu botul ascutit ascuns in blana.colac, cu botul ascutit ascuns in blana.

Page 54: Animale Salbatice Din Romania (1)

VEVERIVEVERIŢAŢA Culoarea blanei diferă (roşie-Culoarea blanei diferă (roşie-

maro, neagră sau gri);maro, neagră sau gri); Se hrăneşte cu alune, seminţe, Se hrăneşte cu alune, seminţe,

nuci, ouă, viermi, insecte, ciuperci, nuci, ouă, viermi, insecte, ciuperci, păsări mici;păsări mici;

Are simţul mirosului foarte Are simţul mirosului foarte sensibil, ceea ce o ajută să sensibil, ceea ce o ajută să găsească mâncarea pe care a găsească mâncarea pe care a ascuns-o;ascuns-o;

Fiind foarte mică , are mulţi Fiind foarte mică , are mulţi duşmani: vulturii, urşii, vulpile, duşmani: vulturii, urşii, vulpile, ulii.ulii.

Page 55: Animale Salbatice Din Romania (1)
Page 56: Animale Salbatice Din Romania (1)

Nevastuica (Mustela nivalis). Nevastuica (Mustela nivalis). Mica si dragalasa, daca se Mica si dragalasa, daca se

poate spune asa dar o mica si poate spune asa dar o mica si cruda fiara, dusmanca de cruda fiara, dusmanca de temut a cotetelor de pasari, temut a cotetelor de pasari, este nevastuica (Mustela este nevastuica (Mustela nivalis). nivalis). Seamana cu jderul, Seamana cu jderul, dar e mai mica, mai subtirica, dar e mai mica, mai subtirica, cu picioarele scurte si botul cu picioarele scurte si botul ascutit. Blana ei moale e mai ascutit. Blana ei moale e mai deschisa la culoare, dar tot deschisa la culoare, dar tot castanie-cenusie, mai inchisa castanie-cenusie, mai inchisa pe picioare. Sub gat are o pe picioare. Sub gat are o pata albicioasa, care se pata albicioasa, care se prelungeste pe piept cam prelungeste pe piept cam pana in dreptul picioarelor pana in dreptul picioarelor dinainte.dinainte.

Page 57: Animale Salbatice Din Romania (1)

O asemenea dihanie O asemenea dihanie usoara, mladioasa, iute, usoara, mladioasa, iute, inarmata cu gheare ascutite, inarmata cu gheare ascutite, cu colti si mai ascutiti, este cu colti si mai ascutiti, este un dusman neimpacat un dusman neimpacat pentru toate animalele mici. pentru toate animalele mici. Cand intra in cotetele cu pui, Cand intra in cotetele cu pui, omoara mai mult decat poate omoara mai mult decat poate dovedi cu mancarea, iar dovedi cu mancarea, iar soarecii, guzganii nu scapa soarecii, guzganii nu scapa de ea. de ea. Nici chiar cartita ori Nici chiar cartita ori harciogul nu suntharciogul nu sunt

Page 58: Animale Salbatice Din Romania (1)

Parsul cenusiu (Glis glis)Parsul cenusiu (Glis glis) Ai crede, cand il vezi, ca e un pui de Ai crede, cand il vezi, ca e un pui de

veverita, caci cat e trupul de lung, atat e si veverita, caci cat e trupul de lung, atat e si coada stufoasa, numai culoarea blanii e coada stufoasa, numai culoarea blanii e cenusie cu ape negre, iar pe burta albie. E cenusie cu ape negre, iar pe burta albie. E imbracat in haina amurgului, caci ziua imbracat in haina amurgului, caci ziua doarme intr-o scorbura de copac, unde isi doarme intr-o scorbura de copac, unde isi asterne cateva pai pri frunze si numai seara asterne cateva pai pri frunze si numai seara iese pentru hrana. Noaptea nu face decat isi iese pentru hrana. Noaptea nu face decat isi ia cateva alune ori ghinda si apoi se ia cateva alune ori ghinda si apoi se intoarce la cuib sa le manance. Se hraneste intoarce la cuib sa le manance. Se hraneste cu ghinda, jir, alune, muguri de fag, insecte cu ghinda, jir, alune, muguri de fag, insecte sau oua de pasari.sau oua de pasari.

Era vestit pe vremea romanilor. Era Era vestit pe vremea romanilor. Era crescut, anume ingrasat cu ghinda si alune. crescut, anume ingrasat cu ghinda si alune. Fript, era socotit ca o mancare aleasa.Fript, era socotit ca o mancare aleasa.

Naste de doua ori pe an cate 3-9 pui.Naste de doua ori pe an cate 3-9 pui.

Page 59: Animale Salbatice Din Romania (1)

Pisica Salbatica (Felis Silvestris)Pisica Salbatica (Felis Silvestris) Este un tigru in miniatura, Este un tigru in miniatura,

cu toate caracteristicile cu toate caracteristicile crudului carnivor. Chiar crudului carnivor. Chiar cand pare ca doarme simte cand pare ca doarme simte fosnetul imprudentului fosnetul imprudentului soricel.soricel.

De aceea reprezentantul De aceea reprezentantul tigrului, al leului, al tigrului, al leului, al panterei si al celorlalte panterei si al celorlalte carnivore agere, la noi, nu carnivore agere, la noi, nu este nici ursul, nici lupul, este nici ursul, nici lupul, ci pisica salbatica, ci pisica salbatica, raspandita in toate raspandita in toate padurile din tara, de la padurile din tara, de la munte si pana’n Delta munte si pana’n Delta Dunarii.Dunarii.

Page 60: Animale Salbatice Din Romania (1)

E un animal destul de mare, E un animal destul de mare, caci masoara cu coada cu tot caci masoara cu coada cu tot chiar si peste 1,20 metri. La chiar si peste 1,20 metri. La infatisare nu se prea deosebeste infatisare nu se prea deosebeste de un motan, cu blana moale, de un motan, cu blana moale, deasa, cenusie. La fata e ceva mai deasa, cenusie. La fata e ceva mai roscat, ca si pe dosul urechilor. roscat, ca si pe dosul urechilor. Aduce insa aminte, pe restul Aduce insa aminte, pe restul trupului si ceva de tigru, prin trupului si ceva de tigru, prin niste dungi mai negre in lungul niste dungi mai negre in lungul sirei spinarii, din care se lasa spre sirei spinarii, din care se lasa spre pantece altele mai sterse. Se mai pantece altele mai sterse. Se mai deosebeste de pisica domestica deosebeste de pisica domestica prin coada stufoasa, ca retezata la prin coada stufoasa, ca retezata la varf.varf.

Cat e ziua, sta ascunsa in Cat e ziua, sta ascunsa in scorbura unui copac, sub o scorbura unui copac, sub o stanca, in vreun desis.stanca, in vreun desis.

Page 61: Animale Salbatice Din Romania (1)

Soarecii de camp (Microtus arvalis) Soarecii de camp (Microtus arvalis) Nu e cu mult mai mare la trup ca un soarece de casa. Si Nu e cu mult mai mare la trup ca un soarece de casa. Si

culoarea este aproape la fel. E doar ceva mai cenusiu pe culoarea este aproape la fel. E doar ceva mai cenusiu pe spate si mai alb pe burta. Botul e mai scurt, ca si coada.spate si mai alb pe burta. Botul e mai scurt, ca si coada.

Traieste in tuneluri sapate sub pamant, iar cand sunt Traieste in tuneluri sapate sub pamant, iar cand sunt multi vezi gauri langa gauri.multi vezi gauri langa gauri.

E nesatios la culme. Mai ales daca primavara e secetoasa, E nesatios la culme. Mai ales daca primavara e secetoasa, mananca toate semintele azvarlite inbrazda. Mai apoi se mananca toate semintele azvarlite inbrazda. Mai apoi se hraneste cu ce poate, cu ce are: frunze de grau, de hraneste cu ce poate, cu ce are: frunze de grau, de lucerna. Cand cerealele incep a da in spic, taie paiul de jos lucerna. Cand cerealele incep a da in spic, taie paiul de jos si duce spicul intreg, de umple camarile cu provizii.si duce spicul intreg, de umple camarile cu provizii.

Se inmulteste cu o iuteala uimitoare. Fe vara femela poate Se inmulteste cu o iuteala uimitoare. Fe vara femela poate fata de cel putin 5 - 6 ori, masar cate 5 -6 pui odata. La o fata de cel putin 5 - 6 ori, masar cate 5 -6 pui odata. La o luna jumatate, cel mult doua, soricioaica din primavara luna jumatate, cel mult doua, soricioaica din primavara devine la randul ei mama. Dintr-o singura pereche, ia devine la randul ei mama. Dintr-o singura pereche, ia acest fel, pot sa iasa la sfarsitul anului peste 500 de acest fel, pot sa iasa la sfarsitul anului peste 500 de indivizi, in masura de a se inmulti si ei. Asa se explica indivizi, in masura de a se inmulti si ei. Asa se explica invaziile in unii ani favorabili.invaziile in unii ani favorabili.

Un singur animal intr-un an mananca sau distruge cam Un singur animal intr-un an mananca sau distruge cam 11 kilograme de substante vegetale.11 kilograme de substante vegetale.

Page 62: Animale Salbatice Din Romania (1)

Soarecele de zapada (Microtus Soarecele de zapada (Microtus nivalis) nivalis)

Soarecele de zapada (Microtus Soarecele de zapada (Microtus nivalis) are o lungime de 12-14 nivalis) are o lungime de 12-14 centimetri si o greutate de doar 40-centimetri si o greutate de doar 40-50 de grame. 50 de grame. Are o blana deasa si Are o blana deasa si lunga, coada alba. Ochii si urechile lunga, coada alba. Ochii si urechile sunt mari, perii senzitivi de pe cap sunt mari, perii senzitivi de pe cap lungi.lungi.

Naste de 2-3 ori pe an cate 3-7 pui Naste de 2-3 ori pe an cate 3-7 pui in cuiburi captusite cu plante in cuiburi captusite cu plante uscate tocate marunt. Traieste uscate tocate marunt. Traieste pana la 3-4 ani.pana la 3-4 ani.

Page 63: Animale Salbatice Din Romania (1)

Consuma ziua graminee Consuma ziua graminee aspre, fructe de merisor, aspre, fructe de merisor, radacini.radacini.Foloseste ca adapost Foloseste ca adapost crapaturile din stanci, golurile crapaturile din stanci, golurile dintre pietre. Face rezerve dintre pietre. Face rezerve mici de hrana pentru iarna, mici de hrana pentru iarna, caci umbla de obicei pe sub caci umbla de obicei pe sub stratul de zapada dupa lujeri stratul de zapada dupa lujeri si radacini.si radacini. Il gasim in munti la Il gasim in munti la altitudini de 600-2000 de altitudini de 600-2000 de metri, in locuri insorite.metri, in locuri insorite.

Page 64: Animale Salbatice Din Romania (1)

Cunoaşterea mediuluiCunoaşterea mediului

Unitatea: ANIMALEUnitatea: ANIMALE

Clasa a II-aClasa a II-a

Realizator: inv. RAUTA CRISTINARealizator: inv. RAUTA CRISTINA

Page 65: Animale Salbatice Din Romania (1)

BibliografieBibliografie

doru.wordpress.com doru.wordpress.com blackcatculcea.wetpaint.com blackcatculcea.wetpaint.com www.natgeo.ro www.natgeo.ro free-wallpapers.110mb.com free-wallpapers.110mb.com www.mondofun.ro www.mondofun.ro www.zooland.ro www.zooland.ro alpinet.org alpinet.org www.ghidbrasov.ro www.ghidbrasov.ro