MUNTII URALI

FAUNA MONTANA

Studenta Valeria GiurescuBiologie an II

Pozitionare geograficaLant muntos in vestul Rusiei, se intinde pe directia nord-sud pe o lungime de 2510km,de la stepele Kazahstanului pana la coastele Oceanului Arctic; marcheaza granita dintre Europa si Asia.Cel mai inalt varf este Narodnaia cu 1895m .Se gasesc minereuri de aur,platina,pietre pretioase: topaz, beriliu.

beriliu.

platina

cuart

REGIONAREA MUNTILOR URALI

REGIUNEA POLARAInaltimea maxima 1499mREGIUNEA PRE-POLARAInaltimea maxima 1895m (1878m,1762m)

URALII DE NORDInaltimea maxia 1617m

URALII CENTRAL Inaltimea maxima 994m

URALII SUDICIInaltimea maxima1640m

Padurea boreala cu conifere: zada siberiana,molid siberian,pin siberian

Stepe si stepe de lunca sisemidesert;stepe stancoase pe partea de est:salcie,plop

Paduri pana la 250-400m arbusti si mlastini,licheni,mur, afin.

Rezervaţiile Visimskii şi Basegi oferă, un templu cu copaci uriaşi. La nord de râul Peciora este platoul Man-Pupu-Ner, cu cei 7 idoli de stâncă veneraţi de popoarele uralice din cele mai vechi timpuri. Aici este cea mai mare pădure virgină din Europa situată în Rezervaţia Komi, intrată în patrimoniul UNESCO şi având gradul de World Heritage Site.

Primavara-vara Toamna

Iarna

Fauna cuprinde atât specii europene şi asiatice, cu unele mamifere,43.204 de păsări şi 16 specii de peşti înregistrate. Speciile de mamifere ameninţate includ lupul, vidra, castorul, samurul, Wolverine-ul şi râsul. Bizamul a fost introdus în zonă. Mamiferele sunt iepurele, veveriţa, veveriţă zburătoare, castor (reintrodus), vulpea (polara), ursul brun, nevastuica, jder negru si de pin, elan, bursucul,dihorul negru,hermelina,desmanul rusesc.Reptile si amfibieni mai ales in Uralii de sud si centrali reprezentati de vipera comuna ,soparle si serpi de iarba. Păsări sunt cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, ierunca, ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu trei degete,bfnita polara,potarnichea de zapada,precum si pasari cantatoare:privighetoarea si muscari in Uralii de Sud si Centrali.Specii de peşti sunt somonul, lipanul şi coregonul şi aproape toate râurile din site-ul desemnat oferă conditii de reproducere pentru somon.

Castorul european-Castor fiberFam Castoridae

Mamifer acvatic,cu o greutate de 18kg(cel mai mare a avut G=31,5kg),culoarea blanii variaza de la gri, maro-negricios la brun inchis-negru,cei mai multi castori sunt monogami, au un pui pe an.Hranire:frunze, scoarta de copaci,arbori si arbusti,radacini si

parti verzi de nuferi ,stuf si alte plante acvatice, precum si plante ierboase terestre.Animal nocturn, inoata si se scufunda bine.

SPECII AMENINTATE

Desmanul rusesc-Desmana moschata-endemic

• Desmanul rusesc are o lungime de 18-21 cm, o coada de 17-21 cm si o greutate de 450g.

• Desmanul apartine familiei cartitelor, dar se aseamana cel mai mult cu chitcanii de apa.

• Desmanii traiesc in grupuri, lucru neobisnuit pentru un mamifer omnivor.

• Femela naste 3-4 pui dupa o perioada de gestatie de 40-50 de zile.

Vizuina si habitaul desmanului rusesc

SPECII AMENINTATE

Pereche de desmani rusesti

Plonjare in apaAre o blana moale si deasa si este acoperita de peri protectori lungi, aspri. Fata este ca de arici, labe de ornitoring, este aproape orb, se orienteaza prin pipait, avand mustati sensibile dar si prin perii din blana de pe corp.

Animal rar, numai in Rusia se gaseste,a fost vanat pentru blana sa si a disparut in anii 1900, in Urali mai sunt 27.000 de exemplare

SPECII AMENINTATEVidra -Lutra lutraCorp lung si serpuitor,picioarele scurte cu membrana interdigitala,coada lunga musculoasa si capul mic cu botul scurt.Blana lucioasa cu parul scurt si des de culoare cenusie bruna cu un guler de culoare mai deschisa pe gat si abdomen. Au dimorfism sexual accentuat

Wolwerine-Gulo gulo

SPECII AMENINTATE

Specie carnivora cea mai mare dinFam. Mustelidelor,populatia lor marcheaza un declin inca din sec. al XIX-lea datorita fragmentarii habitatului.Animale solitare, se imperecheaza vara,dar grestatia se incheie la sfarsitul lunii februarie cu nasterea a 2-3 pui,la 10 saptamani sunt intarcati.

Martes zibellina – jder negru,sable,doliu(Fam. Mustelidae)Specie de jder, populeaza padurile de foioase si conifere din muntii Urali,de dimensiuni mici (35-56 cm), G=550-1800gr Isi fac vizuini langa maluri de apa printre radacinile copacilor,bine ascunse. Vaneaza pe inserat, devin mai activi si ziua in perioada de imperechere din iulie pana in august; gestatia dureaza 245-285 de zile; puii sunt mici cu ochii inchisi si cu putin par pe corp;

Animale omnivore,se hranesc cu mamifere mici,fructe de padure, moluste si cateodata peste.Specie amenintata si ocrotita din 2008,In trecut a fost vanata pentru blana sa pretioasa

SPECII AMENINTATE

Mustela lutreola- nurca europeana

Fam. MustelidaeRăspândită, pe lângă ape stătătoare şi curgătoare la munte;inoată şi se scufundă bine. Se hrăneşte cu peşti, broaşte, raci.Dimensiuni: capul + trunchiul 35-40 cm; coada 11-14 (16) cm; greutatea masculului 1-5 kg; femela 0,5-1 kg. Specie periclitata datorita vanatului excesiv.

SPECIIAMENINTATE

SPECII AMENINTATERasul –Lynx lynxSpecie euro-asiatica,cel mai mare dintre rasi,Blana in timpul verii este rosiatica sau maro iarna este gri argintie sau gri maronie si mai groasa. Animal solitar,uneori vaneazain grupuri mici.Se imperecheaza iarna tarziu dand nastere la 2-4 pui care stau cu mama pana la un an.isi fac vizuini inCrapaturi. Se hranesc cu micromamifere,cerbi,reni,caprioare,pasari.

DISTRIBUTIA BIZAMULUIRosu-nativVedre- reintrodus

Specie din familia rozatoarelor,Asemanatori cu sobolanii,dieta lor este omnivora.Animale mici,G=0.7-1.8kg,impart teritoriul cu castorii,au blana groasa din 2 straturi cu par scurt de culoare maro sau neagra,coada lunga cu solzi ce scot un sunet caracteristic cand se deplaseaza pe sol.bizamii nasc pana la 3 pui pe an.Este vanat pentru comertul cu blana lor.

MAMIFEREBizamul –Ondatra zibethicus

juvenili

Mustela erminea- blana alba

Blana hermelinei este roscat-maronie pe spate si alb-galbuie pe burta. Coada este alba, cu varful negru.Este un animal activ atat ziua cat si noaptea, si scoate o varietate de suieraturi, scancete si zgomote atunci cand vaneaza.Se reproduce o data pe an, dand nastere pana la 12 pui.Marime: 17,5-30 cm, plus o coada de pana la 14 cm.Hrana: mamifere mici, dar si pasari si oua.

Mustela erminea- hermelina

MAMIFERE

Lemmus sibiricus -lemingul

MAMIFERE

Lungime de 12-15 cm  si G=45-150 gr.Se intalneste din nord – estul Europei pana in nordul Asiei, din Alaska pana in nod-vestul Canadei.Se hraneste cu muschi, rogoz, ierburi,crengute moi, oua de pasari.Are botul turtit, blana deasa si coada scurta, urechi mici si bine imblanite.

•Mamifer de talie mica, cu o lungime a corpului de 35-45 cm, (coada

masoara 12-19 cm),G=700-1300gr.

Blana pe spate cafenie-castanie întunecat uniform şi pe mijlocul lui o

dungă slabă roşcată-cafenie; pe laturi gălbuie. Predominant nocturn. Se

hrăneşte cu găini, porumbei, ouă,

şopârle, şerpi,  broaşte, peşti. Împerecherea prin februarie-martie. Femela naşte, după 6 săptămâni,3-6 pui, orbi, care văd după 14 zile.

MAMIFEREMustela putorius- dihorul europeanFam. Mustelidae

Jderul- Martes martes Lungime de 42-70 cm si G=1,5 kg.Are capul scurt, urechi mici tivite cu alb, gheare ascutite,glandele sub coada extrem de rau mirositoare.Naste 3-4 pui intr-un cuib moale, in crapaturi din stanca, cariere vechi, ziduri parasite.Traieste pana la 12 ani.Activ noaptea, vaneaza soareci, sobolani, pui de pasari si iepuri, pasari domestice oua, gandaci, dar si fructe coapte, struguri sau lapte.

MAMIFERE

Sciurus vugaris-veverita rosie

Pui de veverita

Rozator arboricol,omnivor,avand o lungime intre 19-23cmGreutate= 250-340gr,fara diferente de marime intre sexe.Culoarea blanii difera de la rosu la negru. Imperecherea se poate face de 2 ori pe an : iarna si vara,femela fata 3-4 pui cu ochii inchisi,pe care ii deschid la 42 de zile de la nastere.

MAMIFERE

Veverita zburatoare

MAMIFERE

Iepurele polar –lepus arcticusSpecie adaptata la climatul rece,masoara intre 55-79 cm lungime,G=5,5kg. De regula traiesc singuri, femele nasc pui si stau cu mama pana la maturitate.Se hraneste cu plante de padure,frunze sau iarba

MAMIFEREVulpea polara-Alopex galopusAnimale de talie mica ,traiesc in tundra Uralilor,Cap si urechi mici rotunde,coada stufoasa si lungaBlana groasa I n doua culori:alba si albastraSe hranesc cu ce ramane de la ursi, fura hrana din corturile oamenilor, se hraesc cu lemmingi.Se reproduc din fenruarie pana in mai,nasc 5-10 pui intr-o vizuina subterana.

Elanul –Alces alces

MAMIFERE

MAMIFERE

Ursul brun- Ursus arctos

PASARIBufnita polara-Bubo scandiacusStrix scandiaca,Nyctea scandiacaIsi face cuiburi pe sol,reproducere in mai, depun 5-14 oua,incubatia 15 zile,puiiSunt ingrijiti de ambii parinti.Se hranesc cu rozatoare .

PASARIPotarnichea de zapada-lagopus mutagenDin fam.cocosului de munte,are penajul colorat in functie de anotimp.se hraneste cu muguri de mesteacansi salcie, seminte si fructe de padure.

PASARI

Cocosul de munte-tetrao urogallusDimorfism sexual accentuat,se hraneste cu muguri,fructe de padure,ace de conifereIsecte Puii sunt asemanatori cu cei de gainaSezonul de imperechere incepe primavara.

PASARILyrurus tetrix- cocosul de mesteacan

PASARIIerunca- Tetrastes bonasiaSpecie sedentara,se hraneste cu fructe si seminte de padure. Femela depune 3-6 oua intr-un cuib facut pe sol.Masculul are o creasta erectilasi gatul este alb cu negru pe margini.

PASARISpargatorul de nuci- Nucifraga caryocatactesTraieste in zone cu climat rece,in paduri de conifere,unde isi face si cuib in zonele insorite.depun 2-4 oua. Se hranersc cu conuri de pin.

PASARISorecarul comun-Buteo buteo Soimul – Falco naumanni

REPTILE SI AMFIBIENIVipera comuna europeana-Vipera berus

Varietati de culoare

PESTI Somonul-Salmo salar Lipanul- Thymallus thymallus Forma de ocean

Forma de apa dulce

Bibliografie

www.wikipedia.org- muntii Urali