angine si stomatite

Download Angine Si Stomatite

Post on 17-Sep-2015

15 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

medicina dentara

TRANSCRIPT

ANGINE SI STOMATITE

1. Anginele virale sunt determinate cel mai frecvent de:A. Rinovirusuri si coronavirusuriB. Virusul citomegalicC. Virusurile paragripale tip 1-4D. Adenovirusuri tip 3, 4, 7, 14, 21E. Virus herpes simplex tip 1, 22. Etiologia virala a anginelor include:A. Virusurile gripale tip A si BB. Virusurile Coxsackie A tip 2, 4-6, 8, 10C. RotavirusurileD. Virusul hepatitis CE. Virusul Epstein-Barr3. Complicatiile precoce ale anginelor sunt urmatoarele exceptand:A. Sinuzita supurataB. MastoiditaC. Otita medie supurataD. Glomerulonefrita acuta difuzaE. Nefritele in focar4. Anginele virale nu se trateaza cu:A. Dezinfectante buco-faringieneB. Gargara cu solutii emolienteC. VitamineD. AntibioticE. Antipiretice5. Angina produsa de adenovirusuri nu are ca manifestare principal:A. Hiperemie faringiana difuzaB. Disfagie si odinofagieC. Tuse iritativaD. FebraE. Zone intinse de ulceratii ale valului palatin6. Enantemul bucal din mononucleoza infectioasa consta in:A. Vezicule exulcerate rapidB. Semnul KoplikC. Hiperemia si tumefactia orificiului canalului StenonD. Mici pete hemoragice la nivelul jonctiunii palatului dur cu cel moaleE. Depozite linguale de Candida7. In angina cu streptococ beta hemolytic grup A nu se intalnesc:A. Scaunele diareiceB. Febra si frisoaneleC. Adenopatiile subangulomandibulareD. Congestia faringiana in flacaraE. Disfagia si odinofagia8. Enantemul din scarlatina consta in:A. Picheteu hemoragic palatinB. Leziuni ulcero-erozive sublingualeC. Gangrena obrazului (noma)D. Eflorescente de vezicule exulcerate pe pilierii amigdalieniE. Angina eritematoasa in flacara sau eritemato-pultacee9. Reprezinta complicatii tardive ale anginelor cu streptococ beta-hemolitic grup A:A. Eritemul nodosB. Reumatismul articular acutC. Sindromul ReyeD. Coreea minoraE. Glomerulonefrita acuta difuza10. Antibioticul de elective in anginele cu streptococ beta-hemolitic grup A este:A. TetraciclinaB. Penicilina GC. AmikacinaD. GentamicinaE. Nitrofurantoinul11. Principiile de tratament in angina cu streptococ beta-hemolitic grup A include:A. Administrarea la adulti de Penicilina G 1.600.000 U/zi, divizata in 3-4 prize timp de 10 zileB. Administrarea la copii de Penicilina G 50.000 U/kg/zi, divizata in 3-4 prize, timp de 10 zileC. Incheierea tratamentului cu benzatinpenicilina in doza de 1.2 milioane U la adultD. Administrarea de eritromicina timp de 10 zile, in caz de alergie la penicilineE. Administrarea cefalosporinelor de generatia I: cefalexina, cefadroxil12. Anginele cu streptococ beta-hemolitic grup A sunt tratate incorect cu:A. Penicilina GB. BenzatinpenicilinaC. EritromicinaD. FenoximetilpenicilinaE. Sulfizoxazol13. Anginele pultacee sunt determinate in majoritatea cazurilor de:A. Yersinia enterocoliticaB. Streptococul beta-hemolitic grup AC. Neisseria meningitidisD. Bacilul tificE. Branhamella catarrhalis14. Pharingitis keratozica punctata este produsa de:A. LeptothrixB. Candida albicansC. ActinomycesD. Asociatia fuzospirilaraE. Adenovirusuri15. Anginele micotice se trateaza cu:A. AntibioticeB. IdoxuridinaC. Griscofulvina MD. Stamicina in aplicatii localeE. Gargara cu solutie de bicarbonat de sodium16. Angina difterica se caracterizeaza prin:A. Febra 40-41 C cu frisoaneB. False membrane cu extindere rapidaC. Sangerare la detasarea pseudomembranelorD. Periadenita marcataE. Leucopenie cu plasmocitoza17. Angine veziculoase sunt:A. Angina herpeticaB. HerpanginaC. Angina diftericaD. Herpesul zoster faringianE. Pemfigusul faringian18. In angina produsa de virusul herpes simplex, leziunile sunt localizate predominant pe:A. Pilierii amigdalieniB. AmigdaleC. Palatul moaleD. Palatul durE. Planseul cavitatii bucale19. Enantemul bucal varicelos consta in:A. Vezicule exulcerate rapid, lasand o ulceratie superficialB. Picheteu hemoragic palatinC. Depozite pultacee in criptele amigdalieneD. Semnul KoplikE. Depozite linguale de Candida20. Identificati afirmatia falsa despre herpesul zoster faringian:A. Este o neuro-ganglio-radiculita cu virus varicelo-zosterian pe traiectul nervilor V si IXB. Prezinta dureri intense, nevralgii cu paroxisme insuportabileC. Are aspect de eruptie faringiana de tip herpes zoster unilaterala, nedepasind linia medianaD. Examenul histopatologic evidentiaza celule multinucleateE. Prezinta depozite purulente criptico-lacunare in amygdale21. Herpangina este produsa de:A. Virusul herpes simplex tip IB. Virusul varicelo-zosterianC. Virusurile Coxsackie AD. Virusul vaccinalE. Virusul febrei aftoase22. Herpangina se caracterizeaza prin:A. Debut brusc, cu febra inalta, odinofagie, varsaturi, dureri abdominal, mialgii si uneori, la copii, convulsiiB. Eruptive bucala la polul posteriorC. Vezicule mici cu diametrul de 1-2 mm, cu un halou congestiv, ce lasa exulceratii mici, cu contur policiclic si lizereu eritematosD. Evolutie cu depozite pseudomembranoase pe amigdaleE. Evolutia spre vindecare in toate cazurile23. Identificati afirmatiile incorecte despre pemfigusul faringian:A. Evolueaza cu depozite pseudomembranoase amigdalieneB. Este o complicatie a rubeoleiC. Prezinta leziuni buloase cu continut sero-hemoragic pe valul palatin si stalpii amigdalieniD. Biopsia leziunilor evidentiaza la microscopia optica prezenta clivajului acantoliticE. Examenul citologic prin metoda Tzanck precizeaza diagnosticul24. Angine ulceroase sunt:A. Angina DuguetB. Angina din febra aftoasaC. Angina din infectia HIVD. Angina produsa de adenovirusuriE. Angina produsa de virusul Epstein-Barr25. Angina din infectia HIV:A. Are o perioada de incubatie de 3-5 saptamaniB. Se asociaza cu mialgii, artralgii, letargie si uneori eruptii maculo-papuloase nepruriginoaseC. Se caracterizeaza prin hiperemie faringiana, ulceratii mucoase si absenta exudatuluiD. Prezinta semnul KoplikE. Este produsul coinfectiei cu Enterovirusuri26. Angina Duguet apare in:A. Mononucleoza infectioasaB. Febra tifoidaC. RujeolaD. ScarlatinaE. Varicela27. Angina Duguet se prezinta sub forma unor ulceratii:A. De forma ovalara, cenusii cu diametrul de 10 mmB. Fugace (durata 3-7 zile)C. IndoloreD. Localizate pe amigdale sau pe stalpii amigdalieniE. Produse de Corynebacterium diphteriae28. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la angina Plaut-Vincent este inexacta:A. Este o angina ulcero-membranoasaB. Prezinta un mare grad de contagiozitateC. Este bilaterala de la inceputD. Agentii cauzali sunt bacili gram-negativi fuziformi asociati cu spiri gram-pozitiviE. Lipsa de igiena joaca un rol important in aparitia bolii29. Carbunele amigdalian se caracterizeaza prin:A. Ulceratii intinse, leziuni necrotice amigdaliene acoperite de membrane, localizate unilateralB. Absenta edemuluiC. Absenta febreiD. Halena fetidaE. Adenopatie satelita marcata, unilaterala30. Angina ulcero-necrotica Henoch:A. Este o complicatie a scarlatinei severeB. Este caracterizata prin aparitia unor ulceratii adanci, neregulate, acoperite cu depozite cenusii sau cu false membrane pe amigdaleC. Poate evolua cu perforatii ale amigdalelor, stalpilor amigdalieni sau luetei si cu deschiderea in vasele sangvineD. Se asociaza cu o salivatie abundenta, halena fetida, adenopatie loco-regionala pronuntata si stare generala alterataE. Are ca tratament de electie tetraciclina in monoterapie, timp de 14 zile31. Agentii citolitici ai anginei gangrenoase sunt:A. Bacteroides funduliformisB. Genul ClostridiumC. Neisseria gonorrhoeaeD. Yersinia enterocoliticaE. Mycoplasma pneumoniae32. Angina gangrenoasa se caracterizeaza prin:A. Necroze intinse si ulceratii adanciB. Gat proconsular (adenopatie satelita considerabila)C. Salivatie abundenta, halena fetida, stare generala profund alteralaD. IridociclitaE. Evolutie letala in absenta unui tratament antibiotic eficace precoce33. Angine severe de tip ulceros pot surveni in:A. Hemopatii maligneB. Tuberculoza faringianaC. RubeolaD. Infectie urlianaE. Neoplasme amigdaliene si faringiene34. Anginele ulcero-necrotice insotite de hemoragii reprezinta cel mai frecvent prima manifestare in:A. DifterieB. Candidoza bucalaC. Mononucleoza infectioasaD. Febra aftoasaE. Leucemiile acute35. Anginele din hemopatiile maligne pot beneficia de tratamentul cu:A. EritromicinaB. CotrimoxazolC. CefalosporineD. CloramfenicolE. Sulfamid36. Angina din agranulocitoza (boala Schultze) se caracterizeaza prin:A. Aparitia ca urmare a unor intoxicatii medicamentoaseB. Ulceratii si sfacele la nivelul laringelui, halena fetidaC. Leucopenie prin blocarea granulopoiezeiD. Adenopatie loco-regionalaE. Raspuns favorabil la sulfamide37. Agentul etiologic al bolii Lemierre (septicemia post-anginoasa) este:A. Bacillus anthracisB. Borrelia vincentiiC. Actinomyces viscosusD. Fusobacterium necrophorumE. Streptococcus mutans38. Boala Lemierre (septicemia post-anginoasa):A. Survine dupa angina fuzo-spirilaraB. Se prezinta ca angina pultacee sau abces periamigdalianC. Se caracterizeaza prin difuziunea infectiei de-a lungul tecii carotidiene si in mediastinD. Are ca agent etiologic Prevotella melaninogenicaE. Se trateaza parenteral cu doze inalte de penicilina G timp indelungat39. Tabloul clinic al septicemiei post-anginoase (boala Lemierre) include:A. Glomerulonefrita acuta difuzaB. Tromboflebita septica a venei jugulareC. Metastaze septice pulmonareD. Sindromul ReyeE. Sindromul Landry40. Indetificati afirmatia incorecta despre flegmonul amigdalian:A. Angina este frecvent unilateralaB. Examenul local releva asimetria istmului faringianC. Determina insuficienta respiratorie obstructivaD. Determina trismus si dureri vii la deglutitieE. Se asociaza cu infarct mezenteric41. Angina Ludwig prezinta la debut:A. Stare generala alterataB. Febra inalta in platouC. Tahicardie si puls filiformD. Ptoza palpebralaE. Xerostomie si keratoconjunctivita uscata42. Angina Ludwig se caracterizeaza prin:A. Se asociaza cu tromboza sinusului cavernosB. Este afectat atat spatiul submandibular cat si cel sublingualC. Infectia este o celulita indurata cu diseminare rapida fara formare de abcese sau interesare limfaticaD. Infectia debuteaza i

Recommended

View more >