andre bonnard, civilizatia greaca

5/11/2018 Andre Bonnard, Civilizatia Greaca

1/16

Ulysse si mareaCivilizatia este 0 operatic de e.ibcrare si de cucerire. A doua epopee care

ne-a parvenit sub numele lui Homer ilustreaza una din cele --~-ai-- '-lmp-~rtant;dintre aceste cuceriri : aceea pe c~_flli-por-uJ- grec-0 -faeeesupra marii, cu indraz-neala, ell rabdare __~~jI)_~~l i~-n~~l .Ulysse (de la care numele pe care-l pcartaOdyssee- ; i) este -~roul acestei cuceriri,

N.~ este s i g u r ~ - ~ - ~ : ; t ~ - - - ' ~ h i a ro-ar t~U- improba~_~l_s~Odyss~ea s a aiba acelasi autorcalliada. Cei vechi se indoiau deja de aceasta. Limba poenlului, moravu~{fe~~-- - - - --' c r~_Qin~le_ religioase sint mai recente ell 0 jum~tate de secol, poate, decit aceIea.-- -~din I l iada. Cu toate acestea, nasterea poemului, compunerea sa prin improvi-zatie, transmiterea mai intii orala in sinul unei corporatii de uoeIi , care se ~~rmeau homer i~ i , toate acestea se explica Ia Iel ca ~i pentru lliada. Autorul __~~rea cornpus-o si-a seos, nIdi indoiala, materia dintr-un __nsamblu de poeme, careformau vastul ciclu al Iegendelor.Iui Ulysse ; ordonind partile, pe care le ale-gea dupa regulile artei sale, dezvoltind sau prescurtind, el a stiutsa dea poemuluipe care 11 avem 0 puternica unitate, pe care i-a confera, in prirnul rind, _j?uter-nica personalitate a eroulul sau~ F T r a Ulysse, ~?_~~t_ ..n ~ ~ ~ r -i _ d.~f!!__.9.~Qle~t i .~_.9~~povestiri ~1de aventuride ~un interesiD.~g~J_~Nu este insa, de Elpt~-ntctuna dintreaceste -p~vestiri, nici una dintre aceste aventuri - ale carer origini sint foartediferite ~i se p icr d, uneori , In noaptea folclorului primitiv al omenirii - DUeste nici una d intre aces te povesti care s a nu ne clnte curajul sau. ~iretenia, -ln~teligen~a sau intelepciunea lui Ulysse. A u t o - n _ ~ [ - - C Y d y s 5 ' e ' i , aceia care a campus,- . . 7"a modelat, a orientat 0 m a . t e r i e poetics informa, subordonind totul - actiune,episoade si persona je - numai lui Ulysse, ace ia care a fixat, de asemenea, Inscris aceasta opera recreata de el, este un foarte mare artist. Mai mult Inca

1decit un mare poet. Se poate stabili, foarte aproximativ, data compuneriiOd~5sAe i i !n ~.~lla jumatate :au chiar caIre sfirsitul ~e~olului '&_y'JI!~!?~~~n:(toti invatatn sint departe ~1 foarte departe de a fl de acord asupra acesteidate). Scrisa chiar i ll vrcmea descoperirii si cuceririi Medi teranei.occidentale decatre poporul grec, ell toate di se preface c a nu Ie"~oa~te, Ody s s e ea este

1 Ulyss (d e fa care nume le pe care if poarta O dyss e e a ) - de fapt numele operei vine de laOdysseus, numele grecesc al lui Ulysse (in lat. Ulixes).

72


2/16

poenluI clasei In ascensiune a navigatorilor, ..negustorilor i marinarilor, inaintede a deveni epopeea na~ional~ a poporului grec.--- ,~~-~Numele autorului sau ne intereseaza putin. Nu exista, de altfel, nici un incon-

venient de a numi, ell acclasi nume, Homer (care era poate un fel de nume defamilie al tuturor membrilor corporatiei IIomerizilor), pe autorii diferit i atlliadci ~ i Od yssei i . Mai mult de douazcci si cinci de secole au Elcut-o inainteanoastra si aceasta nu le-a impiedicat s a guste frumusetile acestor doua capo-dopere.

Grec ii - se stie - cind au sosit in tara lor, nu m ai cunosteau ruci marea,

nici folosirea corabiilor. Egeenii, d ascalii lor in arta nautica, foloseau, in cecace ii priveste, de s cc ole , c ora bii le ell vis le ~ i pinze, Ei descoperisera principalele-ndrumuri ale marii", cum spune Homer. Acelea care duceau spre coasta asia-tica, cele care mergeau spre Egipt s i, mai indepartate, cele care deschideau,pornind d in Sic ilia, accesul la Mediterana occidentala, Pe aces te d rum uri, ege--.enii practicau fuEme elementare de cornert, ceea ce se numeste, de pilda, "troeulmut" , in care marinarii depun pe un ~Rrm produsele pe care vor s a le sch imbes i, intorsi pe corabiile lor, asteapta ca indigenii s a depuna produse de 0 valoareegala ..Apoi - adesea dupa mai multe incercari - marfurile sint schimbate. Darforma eea mai primitiva si cea mai Irecvcnta a comertului egeean a fest tot,simpla piraterie. Piratii pelasgi au ramas mult timp faimo~i In traditia helle-nica ; in realitate, ei au avut succesori temuti.Grecii propriu-zisi - trebuie s a 0 repetam - nu reluara decit incet - au

fost necesare pentru aceasta secole - traditiile maritime ale egeenilor. Ei erau,inainte de toate, oameni ai uscatului. F a r a a neglija vinatoarea, nici neinsem-natele lor turme, ei aveau s a invete cultura parnintului, inainte de a invatana vigatia, Curind, economia pur agricola TIU le mai ajunse. Ei simtira nevoia deproduse lucrate ~i naturale, pe care numai Orientul putea s a le procure. Nobiliidoreau aur in drugi, bijuterii, stofe de purpura brodate sau vopsite, parfumuri.Occidentul of ere a, pe de alta parte, parnint, cui voia sa-l ia in staplnire, ~i'foarte bun se spunea, Era ce s a tenteze pe calici, din care tinara Grecie aveadeja peste masurii de multi. Se pare Insa c a nevoia de anumite metale a contri-buit, mai mult decit orice, sa-i sileasca pe greci s a ia drumul marii. Fierul nuse gasea d in belsug in ~ara. M ai ell searna cositorul l ipsea cu totul, atit in Grecia73


3/16

cit si in ~arile invecinate. Or, acest metal, care intra impreuna ell ararna Incomlpozi~ia bronzului, este singur in stare s a produca, prin acest aliaj, un bronzpe cit de frumos, pe atit de rezistent.Daca sabia de fier triumfase, de Ia invazia dorienilor, asupra pumnalului de

bronz, bronzul dlmine Inca, in secolul al VIII-lea ~i mai tirziu, metalul preferat- - .~ ..al arrnurii defensive a soldatului greu inarrnat. Arrnura din patru piese : casca,cuirasa de la umeri pina la pintece, jambiere pe pulp a , seut In bratul sting..Atita timp cit aceasta nobilii armura a dominat pe cimpul de [upta, cosirorulera necesar celor care 0 purtau.

Cei care au luat conducerea aces tor expedi t i i de com ert au fost d ec i nobiliiindrazneti, iesit: din vechile clanuri. Singuri ei erau in stare s a construiasca ~is a echipeze corabii, Acesti bogati proprietari funciari nu se dadeau in IJ:turis a puna rnina pe noul izvor de bogatie - comertul, Dar nu nurnai e i luau dru-mul marii ; era dear nevoie de vis las i, de oarneni de echipaj, de negustori si decoloni. Masa celor fadl de pamint si a celor f a r a de lucru, care misunau in'Grecia, le furniza nucleul expeditiilor aducatoare de c is tig,

Uncle s a gaseasca insa acest cositor rar, care exercita asupra oamenilor dinsecolul al VIII-lea un fel de fasclnatie?' Numai in doua locuri, eel putin inMediterana. La extrernitatea Marii Negre, in Colchida, la poalele Caucazului.Miletul, marea cetate maritima a Ioniei, lua, dupa altele, acest drum orienta'!_- ; T ~tor~Iul, ahmentlndu-~i, dIn mineIe Caucazului, metalurgia p;oprie si pe_.aceea a popoarclor veeine. Exista Insa un alt drum al cositorului, mult maiprimejdios ~i mai necunoscut decit vechiul drum al strimrorilor asiatice : acelacare, ocolind Grecia prin sud ~i angajindu-se 1 1 1 marea f a r a insule 2, merge s acaute, dincolo de primejdioasa strimtoare a Mess ine i 3 s i urrnind coastele I ta-liei, cositorul din minele Etruriei. Este vorba de drumul marilor cetat] ale rnes-terilor Elurari, Chalcis, in Eubeea, ,~iCorintul.Acest drum occidental este, de asemenea, eel al periplului lui Ulysse ~ i nuincape nici 0 indoiala c a Ody s s e ca noastra a fost compusa pentru multimeade aventurieri, de marinar i, de coloni care iI urmau, precum si pentru negus-

2 Este yorba de Mar ea Ionica (pc coasta de vest a Grcciei), nu Iipsita totusi de insule, uuelechiar foarte mari ~i import ante (de pilda Corcyra), foarte purine insa fata de puz deria deinsule din Marea Egce.

3 prime jd ioasa s trim toare a A 1 e s s ine i - intre Italia 5iSicilia, uncle se aflau F aim oase le s tlne iScylla si Charibda.


4/16

.( torii bogati, acea oligarhie militara pe care 0 pasiona producerea de arme. Ulyssedevenea vedeta acestei rnultirni eterogene de marinari, de negustori ~ i de aris-

\. tocra ti - in dustriasi.

Cu toate aces t ea ,Odys seea noastra nu _poveste]tc, 1 1 1 mod deslusit, istoria cu-."ceririi cositorului. Ea face, ceea ce fac to~t~~-epopeilevT ransporta ~_qi~~_)l: .~r-uritrecut rnitic descoperjri]e S ! J r p r i l 1 _ ~ _ ~ J Q C J . r ~ _ , -o p e care un_marinar le f a c e a eu _c~nci-zeci s~u 0 suta de ani mai _lp-ginte (~i pe care - se credea - risca inca sa le-,,------ ------ " -- -- ------- - -- - - -- Ifaca), pe drumurile maritime ale Occidentului, Homer __xploateaza povestirilc

- - - . _, -_. .. . - . . - . - - - _ . -_. --.--- - -._ -- - - - -navigatorilor care explorasera aceasta mare necunoscuta si ale carer fabulese raspindeau prin t~~-te porturile -_- povesti cu pop0


5/16

Ulysse es te . e rou tj2.9~e__ t ii pop l. JJ a re_ a_.intoarcerii sotului. Un barbat a p lecatpentru 0 lunga caLltorie. Sotia ii va ramine credincioasa ~i il va recunoaste laintoarcere. Acesta estc s lmbure le povestirii antice, pe care 0 gas im, de asemenea,"la scaldii scandinavi s i In~Ramajana. Sotul revine, imbatrinit sau deghizat, ~i~ste recunoscut dupa trei semne, care gara~teaza--identitatea sa. Semncle variazade la 0 vers iune la alta a povestii . In Ody s s e ea se surprind insa foarte bine celet ~ ~ I; ; ; ; n e )ale versiunii petire Homer a cunoscut-o. l'!umai sotul este in stares a intinda arcul p~ _care 11 poseda. Numai el stie cum a fost construit P 3 1 1 1 1nuptial. In sfirsit, el are 0 ~rice, pe care numai sotia 0 cunoaste - sernncare trebuie s a fi e ultimul in poves te , pentru e a el asigura recunoasterea sotilorin mod hotaritor. Aeeasta era ordinea probabila a semnelor, in povestirea ur-mata de Homer. Poetul le-a folosit in trei scene deosebit de dramatice ale po~-mului, schirnbind insa ordinea lor, schimbindu-le semnificatia, variindu-le Im-prejurarile. In povestirile populare, evenimentele se petree, aproape int9_~Q~,9-11Jl?_,-I n - - serii , d e ( ' i ; - c i ) Aceasta repetare d e t r e i - o r i - ' s u s t i n e - - - atentiauneicuriozitati naive.Homer, in Ioe s a sublinieze efectul repetitiei, variaza, pe cit posibi l , imprejura-rile celor trei semne. N umai semnul patului nuptial este [olosit pcntru recunoas-terea dintre cei doi soti, in admirabila scena in care Penelopa, inca neincreza-toare, ii int inde 0 cursa lui Ulysse. Ea porunceste Eurycleei sa scoata patulafara~~ !1_ _~a _ m e r _ ~ _ _d_~~~c~lar~~T)ly?J~ t r i s g r ~ , _ = U . 1 ! 1 ~ 1 ! ~ I = i _ .~ 9 ~ ~ ~ - t D J g.~p2.tu(-~e 5-terindu-i drept .pi_ci_or u~_ trunchi de ~~~,~~!!_ ,_ p , e _ .S~_:_:_~cE,~~~si~iJe I~~ga,de pa-m int. E1 ~ti_: ca po runca _Du-poa"te - JI " fmp l in ita , af~~a Q_ecaz1J1.s~Cu1!_l!ememic- ~ ~ _ - _ ~ - ~ ~ _nlasli~ul._~~._l~.


6/16

Acestea sint unele dintre originile indeparrate ale Odysse i i , poem al in toar-cerii unui barbat in patria sa. -'--,

.... -r.._._...----- .....~~ ~---, - '-' ..~ .d_ ~ ,_ .,_~_~_ r ~_.__ . __ . ~'._ _ ..........

Inutil sa povestim, 0 data mai mult, acest poem atit de cunoscut .. Sa nu ui-Q r"\taln,u toate acestea, c a Ulysse nu este decit un proprierar de pamint, foarteegat de domeniul sau, ca s i de Penelopa, sotia sa, curtata de vecini in lipsa lui,.... s i de Telemac, fiul sau, pe care I-a lasat mic de tot la plecarea lui. 0 data

Troia cucerita, dupa zece ani de asediu, el nu se gindeste dccit s a se reintoarca-cit mai repede acasa, Trebuie s a fac~.jl}s_~Sfl~o~jurul_ ~!~ciei, P ~ r l . t _ - L Y a ajunge_ in _:insula sa, Ithaca. Cu' aceasta ocazie, la capul Malea, 0 furtuna il a r u n - c a in- ' :!Cn - . _ .... . _ . d .\~1arile Occidentului, sI?re Sicilia, Sardinia, Africa de Nord, car,.e,Ln secolele ce~nneaza razboiului Troiei, au redevenit ~ari de dincolo de marea necunoscuta,1i~ tUi,i inspaimin d l to'a~i po p u l a ~ t - ; - - d e ~ m o ~ 5 t ~ 1 - : ~ ~ A s t f e C -- ' C l e - - n " e v ()-~e ' ~ ~ - c ~ s t - - - o - m- a luscatului ajunge marinar. Dar el nu se ginde~te tot timpul decit la intoarcere,la Ithaca sa, la fam ilia sa, la paminturile sale.

dys seea este povestea a zece ~j_ .Q~__nt.oa.a:er_e~_~2te_J_~.2~a impotriva capca-nelor marU~~'apoi, cind erou(~~]_~nge deghizatacasa, lupta--l~p~irlva pretenden-'J--_ . _ - - = ,,-.-.._-r-::::_~ .-~--.- . _ _. _ __ __ --, ,iIor ~_a~e_~i - asal teazaxotia, iirnaninca ave~~a, instalati 1 F t _ prop-ria sa _casa, s ipe care ii macelareste'cu ajutorul fiului sau, in virsta de douazeci de ani, si a.doi servitori credinciosi, carora Ii se descopera incet, prudent. O dys~ a ... _ _ste.-. " .. " "-- .. -!fes!~pilirea.unci __~ 6 _ ~ i _ r i__famil i_ge. Dar dupa c i t _ e eforturi~ i_ ~i~ ~ __upte !\ .2Iea.. __Q~~_iQ.~!ltyli est e pen tru oan:~!_li!~d!Q.__~.~aYIeme.'_~.Q~r:~9-li~~ ~_ f_Qa.:!.~ ~_inspaimintatoare, i n c a -nelfl1blliiZ-iia~.-Numeroase primejdii asteapta pe oamenii- - - - ~ E ~ i r e - s e - a ~ ~ n t u r c a z a in largul ei. Curentii tirasc corabiile , furtunile le sfar imain trecatorile inguste sau de stincile promontoriilor, sau, lovit de trasnet, vasulse umple de pucioasa, iar echipajul este aruncat /In mare. Cerul se intuneca,stelele-busola se - ascund ~i nu rnai stii daca esti "spre intuneric, uncle soarele-coboara sub pamint, san spre aurora, unde el se ridica". Acestea sint citeva-din riscurile zilnice pe care Ie infrunta Ulysse, Mai sint insa si piratii, careasteapta corabiile in strimtori, le jefuiesc si vind pe mateloti ca sclavi. Sausalbaticii, care macelaresc pe marinarii debarcati pe 0 coasta necunoscuta. Sauantropofagii.

~ I S i ell ce corabie se haz ardeaza Ulysse si oamenii sai pe marea inspaiminta-~ !toare ! 0 cor.ibie care n-are punte, care nu are decit 0 plnza s i de care nu se

77


7/16

poate servi decit eu vintul din spate. Cu neputinta de riavigat ell vintul potriv-nic, in linie dreapta .. Daca vintul este impotriva, nirnic altceva de facut decitde vislit, ceea ce reclarna un efort istovitor. Ei incearca, cea mai mare parte atirnpului, sa navigheze pe linga coaste (neavind alta harta decit constelatiileceresti) si aceasta, maicu searna, dincauza merindelor, Caci nu se poate luadecit purina piine - un fel de turta - si, mai ell seama, foarte purina apa.Ceea ce reclama escale aproape zilnice ~i adesea lungi cercetari pe un parnintnecunoscut, pentru a gasi un izvor. Afara de cazul ca nu se atirna in, v irfulcatargului 0 piele de berbec, care se imbiba in timpul noptii eli roua ~ i pc careo store pentru a avea 0 ceasca de apa,Aceasta este viata unui marinar gree din secolul a1 V~III-lea ; 0 viata socotita

Ide oa~enii timpului ca ultima dintre vieti, 0 viata de cline, in care omul este~expus, fara aparare, celei mai temute dintre Iortele naturii.Ulysse, care - dupa legenda - precede pe cuceritorii marii pe drumurile

Occidentului, inainteaza ca un erou spre tinuturile care, foarte curind dupa el,se vor popula ell cetati grecesti. E1 inainteaza insa inca pri~~_~~care Ie spun __despre-el.J)_amen~~sp.f-e...~.uni"Iab.uroas,4ea-temi*sar4te_-ell

' ..-,.~ _.' _ .. - - -~ ,.primejd i i Iantastice, care in imagina\ia populara, 'l!l_~_~~?~in~~_g__~~J.~..pe.atitpri- _m ~ J d H r e ' - r e a I e ~ " .~ .. Pe coasta ltaliei nu exista numai salbatici antropofagi, exista poporul ~ uriasi ell un singur ochi, care traiesc din brinza si Iaptele turmelor lor,

~1-1 maninca pe straini, cind au prilejul.In insulele marii exista, de asemenea, frumoasele zeite-zine, care re in.------- _'vigatori in desfatarile ~ i capcanele iubirilor lor. Printre e le zei~a Cire care,

in clipa cind se d3 : barbatilor ce 0 doresc, Ii loveste ell nuiaua, trans ormindu-iin lei, lupi sau alte animale. Este nenorocirea care se intimpla eelor mai mult idintre camarazii lui Ulysse, care sint schirnbati In porc i, D ar Ulysse nu pa-raseste niciodata pe ai sai. Cu .cura j ,__ i u r a t Q~ zeul Hermes, el se prezinta lapalatul zeitei, se urea in p a t u l _ _ " _ c i 2 _ ~ 0 ameninta -'~u--sahi-a---~iii smu1ge secretulvrajii. Tovarasii sai, care il crcdcau pierdut, 11 primesc 1a intoarcere :

,~Precun1 vi~cii, cirid la tare, satuleDe la pasuni yin vacile la tara,Le ies lnainte ~i eu totii zburda,

78


8/16

~i nu-i incape ocolul, sar si-aleargaPe llnga mama lor mugind intr-una" 5

~ .. .-.:>o." ___ ___-=-~~- ~ __ ~~S i alte zeite locuiesc in insulele rnarii : nirnfa .falyps~~.''_ runcat pe , a r m ,aproape de pestera ei, Ulysse se indragoste$t ~-~-- ' -cunlun navigator almarilor australe se aprinde dupa 0 f i i imoasa polineziana. E1 se sarura Insa mairepcde de cucerirea sa decit nimfa insasi, care, timp de ~apte ani, pastreaza inpatul sau pe indraznctul muritor, pe care-l iubesre si pe care un naufragiu l-alipsit de mijlocul de .a 0 parasi, in fie care zi, totusi, Ulysse se duce s a se asezepe 0 stinca de pe , a r m si priveste f a r a ~ in t a intinderea f a r a sfirsit, care-ldesparte de tara-patria sa, de sotia sa, de fiul sau, de ogorul plantat ell vi~a devie s i maslini. ~al~Es_9 ~ ? _ ~ ~ _ ~_~j!i!i..pina la lama, de lInordin al lui Zeus s~_Jlase s a pIece. E-~~---d~fo barda, un ciocan, cuie, cu care el i~i construieste 0slm~fap:uta~ pven~ru a infr~n~a, n~ fara vt~~m ~ .~ intin~ere. v v . ~$1 mal exista, mtr-o alta Insula a maru.j slrenele .!, femeile-pasari-zine careatrag pe marinari, cintind ell 0 voce minunafa ~1 apoi ii sfisie.iIn Iivada, infat a lor:se~vede 0 gramada de oase, puse unul peste altul. Nici un navigator,care a trecut prin Iata insulei, n-a putut rezista chemarii acestor voci magice.I Ulysse vrea s a as:ul;e clnte,cu,~ nem~'i'au~it ~l ~rcnelor ~~iotusi s a nu fie - -vic t imaI lor. El reflecteaza In felul sau obisnuit ~1 gase~te mijlocul de a avea ceea cedoreste si de a se feri de ceea ce se teme. Astupa eu ceara urechile marinarilorsai si se lasa legat de catargul vasului. in felul acesta, pentru a gusta 0 fru-musete interzisa muritorilor de rind, Ulysse infrunta un rise teribil si triumfaasupra lui. Singur din tre oameni va fi auzit, f a r a s a piara, vocea pasariior-vvra]I toare ..Aceste ultime intimplari, din care poerul Odysseii a facut niste minunate

povestiri, arata c a pentru poporul grec din e-p-o~~---h~m~;i~~marea, oricit de 'plina ar fi de primejdii, n~_e~t~ rnai p U ~ - ~ l 1 - p l i n ~ - - d e .atractii. Ulysse se teme de'mare, dar, in acelasitimp, c iubeste si vrea s a 0 stapineasca pentru placerea sa.Aceasta intindere f a r a margini, a carei amintire, spune el, ii "zdrobe~te inima",este totodara, pentru el, marea seducatoare. 0 ! f a T a indoiala, mai intii pentruci~tigul p( care i-I aduce. "Dincolo de mare, spune el, se aduna numeroasecomori ; parcurgind 0 vasta parte a lumii poti aduce acasa stralucirea aurului,argintului, a filde~ului".

5 Hom e r, Odysseea, trad. de G. Murnu, E.S.P.L.A., Bucuresti, 1956.79


9/16

Uneuri, totusi, acest Ulysse care nu se ginde~tc decit s a se intoarca acasa, iasa impresia ca l1U parase~te decit eli par ere de rau curare insula pustie, pe care

se mira c a ,)n im eni nu s-a gindit s a 0 puna in valoare". Deja, in irn aginatie , el\ orinduie$te diferitele regiuni ale insulei inca salbatice : ici livezi umede, ell p a -mint moale ; in alta parte vii frumoase ; in alta parte ogoare, unde aratul ar fiusor ~i ar produce recolte Irumoase. Aduna un pumn de parnint si constata c aexista "ingdi~an1inte sub pamint". Adrnira portul linistit, adapostit impotrivavintului s i valurilor, in asa fel incit corabiile nici n-ar ave a nevoie de odgoane.Se pare c a Ulysse, omul uscatului, are un suflet de agricultor, El vcde dejacrescirid, pe aeestc paminturi indepartate (inca pus tii ~ i locuite de monstri), ora-'~cle pe care le va construi (s i pe care incepe a le construi-aici) poporul sau.Asa c a tinuturi]e de dincolo de mari, in aceeasi masura ca $ i teama, l~ i exer-

cita atractia, Si nu estc numai gustul de cistig, care apare in legenda odyssecana, U i Y S s e , cat o t l h - ' p riinitl vii, gindeste c a natura e plina de mistere si se teme de ele - iarteama sa 0 populeaza ell rnonstri. Dar acest mis te r el vrea s a mearga ~a-l vada :vrea s a - l patrunda si s a - l c u n o a 1 C a ~ ' - " S i ~ ~ r n c e r e - - ~ n ; - ~ ~ r ~ a ~ -a - l domine si s a se

(---. ~ ~.,~ ._ --~.---~._,._..",.,__---......-.~....._ ~- . - ~_ . ,_,.,--'. ------.- ..-~.,.- . - .... "-_.. ...~ _, __ ~' ~ ..'.'_._ -_"'. ~ _. J.-....~..r,~-~-.--'""f i c a : stapin pe natura. Tocmai prin aceasta, el este un om "clviliid{Clk:-..__--- ____ ~ __ __ ~_ " , . _ _ __ ' __ M ___ . "" __ " .

Inainte de a cuceri 1 } ~ - t - y - r a . > - - , . d c - a . J m " Q I X n ~ - i - } l 1 a r e a ~idrumurile __marii, Ulysse 0- - - ~ - .. , ----,,_ ..._ ....._ - - _ ....-- - -- . -.- - " ._ - - - - - _ -- ---"--" .. _ - - - - - - .. .. .. - . ._ -- - .infrU[lta, redutabila s i s e d u c a toare. De ~ ~ . < ; _ ~ _ ~ _ ~ _ oopuleaza cu visele ~i sperantele.,_ .. . - . . . . , - ... - ._ . - - . _ - "_ -lui, ca ~i ell temerile lui. 0 imagineaza s i, intr-un fel, 0 reinventeaza, plin a de

minunilepe care poate, intr-o zi, omul le vadescoperi sau inv_enta. Aceasta ~u-_tere de reinventare a lumii ~ia omului da: toata valoarea, tot farm eeul, unuia

6 cure nu este ,)111'1 mincdtor de pline" - nu cunoaste, adica, agricultura.80


10/16

dintre episoadele eele m ai frurnoase QLll 04J~ '_~~_ee_~1_~~~_!!__~~_~ '!_ ~ _ J)Jy_~~~_1). I~ra!eaclenl1o~~~ISta-ils~-~;-J~~~ r-- ~----Cine sint acesti feacieni ? S a nu-i cautam pe nici 0 harta 7. Slnt un popor de

oameni Iericiti, care locuiesc in mijlocul marii in sfirsit irnblinz ite, 0 tara rni-nunat de roditoare, in care traiesc ell intelepciune ~i simplitate. T _ _ f l @ _ feacienilor- care se numeste Scheria - este un EI-Dorado 8, este . 9 _ i _ n s _ 1 J l i t a ~--@-i~s-t~E;,-itata de timp : natura ~i arta se intrec aci in f rumuseti, in splendori,-'" . .In virtuti.In marea ]ivada 3 l~~_gclui AJci)}9_QS, arborii nu inceteaza niciodata s a produca,

A In orice anotimp." In ea-nfloreau tot fclulDe pomi [rumosi ~i mari, ba peri, ba rodii,Ba dulci smochini ~i meri cu mere mindrc,Ba verzi miislini. Iar pomii tori, ~i varaSi iar na, in tot anul, nu-si pierd rodul,~i lipsa nu-i de el, ci la suflareaZefirului tot creste si se coace.Si tot se trece para linga para,Mar Hnga m ar ~i strugur l:inga strugur$i 0 srnochina llnga alta ..." 10

Cit priveste palatul lui Alcinoos, el straluceste cu 0sclipire care pare de soaresi de luna. Aurul, argintul ~ibronzul iti iau peste tot ochii ..Ciini de aur, dar vii,capodopere ale zeului Hephaistos, Ii pazesc po rtile. Cu adevarat, un palat dinpovestile ell zine. In acest El-Dorado, obiceiurile, de asemenea, sint de aur,inima N ausicaai este de aur ~i intreaga f C l . n 1 i l i e este dernna de un paradis te-restru, N avigatia [eaceana a rarnas inca in acea virsta de aur inchipuita de ne-fericitii rnarinari, care se lupta ell vinturile s i marile furtuni ; corabiilc feacieni-lor sint barci inteligente. Ele il condue pe marinar unde vrea el s a mearga, f a r as a se tearna de stricaciuni sau c a s--ar pierde in ccata.

7 Si totusi au Iost cautati, eel putin de catre antici, care t i situau In insula Corcyra dinMarea Ionica,8 EI-Dorado - adica de aur; tinut imaginar ~i bogat In aur, care ar fi Iost descoperit in

America de Sud.9 0 insuliNi a virstei de aur - dupa eel vechi, epoca comunitatii primitive.11) Hom e r, op. CIt.

816 - Ctvittzati a greaca vol. I


11/16

Asa este Ssheri~, care, pe deasupra, este patria jocului ~i a cintecului. De-sigur, este aei 0 parte de vis, cle poveste ell zinc, dar mai este, Ia ingeniosulpopor grec, ideea confuza, parerea clara c a oamenii ar putea, intr-o zi, s afaca din parnint 0 gfadina minunata, 0 \ara a pacii ~ia irrtelepciunii, in care ciar duce 0 via\a Icr icita ...Dar minunea Scheriei mai este N ausicaa, aceasta fiica de rege de oatit de

ginga~a simplitate, in masura egala in stare sa spele rufele si sa primeasca cudis~tic~pe un strain, gol ca un salbatic, care iese din tufis pentru a-i vorbi. Inajun, Ulysse, aruncat pe ~arm de [urtuna, s-a pitit sub frunze, intr-un cring,la marginea padurii. In aceeasi no apte, N ausicaa are un vis . Atena 0 lasa s a In-teleaga c a , in curind, se va marita ~i c a trebuie, pentru ziua nuntii, sa spelc ru-fele familiei in riul de la marginea marii. N ausicaa merge s a gaseasca pe tatal.._, "Asa u ~1 1 1 spune :

"Taieu~a draga 11, n-ai putea tu oareSa-mi dai caruta nalta si-nrotataCa eu la riu eu ea sa due podoabaDe haine sa Ie spal, di sint purtate ?Ca doar ~i tu se cade s-ai pe tineVesrnintele curate, cind la sfaturiStai eu frunta~ii tarii. Dup-aceeaMai ai cinci fii acasa, Doi dinrr-insiiSint eu fernei, dar trei sint inca tineriHoltei ; $ i ei, cum stii, vor tot eu haineAbia spalate s a se prinda-n hora" 12.

Cu toate acestea, N ausicaa "se rusineaza s a pomeneasca tatalui sau de nuntaei Inflorita". Tatal sau Insa 0 ghice~te si ii raspunde : "copila mea, nu-ti voirefuza nici carul. .. nici nimic al tceva "".Nausicaa pleaca deei cu rufelc ~i ell servitoarele. Le spala, ca:Icindu-Ie ell pi-

cioarele in r iu, Ie intinde pe pietricelele de pc ~arnl. Iau masa, apoi incep s a sejoaee ell mingea. 0 minge cade insa In riu. Teate fetele dau un chiot, iar Ulyssese desteapta. lese din padure, avind numai grija sa fringa 0 ramura, pcntrua-si ascunde goliciunea sub frunze. Servitoarele inspairnintate fug la 0 oarecare

11 Dupa trad. lui A. Bonnard, ar f i "Draga papa" O n gr. P app a p hile ).19 H .- 0mer, op. cit,

82


12/16

distanta. Singudl N ausicaa nu se clintcste ~i asreapta ell hotarire pc strain.Ulysse se apropie ~i tine tinerei fete, pe care vrca s a 0 cistige pentru proiectu]


13/16

construicste, in sfirsit, fer ic irea amenintata, dind dovada de m ult curaj, de in-teligenta si de dragoste .! Acestca sint unele dintre aspecrcle acestei Cd yssei, care a devenit pocmul eel

l m ai popular al unui popor de marinari - acela In care copiii greci, care invat au; sa inoatc de indata ce stiau s a umble, inva~au totodata sa citeasca, dcscifrindu-]si recitindu-l in cor.Acest poem al marinarului, faurit cu cxperienta eli totul proaspata, pe care

un pepor d e p arninreni 0 avea despre marc, acest poen1 facut din lupte ~i dinvise , es tc , de ascmenea, un POCI11 al actiunii. 'Tn persoana lui U lysse , el arunca.un popor curios ~1 curajos sp-re cucerirca tot m ai Intinsa a marii, La purine ge-neratii dupa Odysseea, M edite rana, d in Orient si pina in Extrcm ul Occident ,va deveni un lac grecesc, ale c.irui principale drumur i sint, de acum inainte,descoperite si C 1 stiga te o In fel u1 acesta, poezia greaca cste lega t a mereu de ac-tiune : purccde d in ea s i 0 conduce, Ii da 0 putere noua .

N -ar fi destul s a spunem despre Odysseea c a este numai poernul l!larinarului.

Ulysse este m ai muIr deci t atl!a,. ! ! ! eI se lI1JJJ.!peaza una qintre atitudinile esen"--18ieale 0 __-,,~~ ~w __ ~_~ ,__~ ifaa de ceea cc se chcama i n c i - - - d e s t l n - . - ~ - l n - f a t apiedicilQ!__Q~_9.Ii~~feLf~r~_iiicsln_ cale, Ulysse mediteaza intotdcauna si, inaintede a -,-~~I~~!1~?E e ( J ~ c _ t ~ _ ~ ? a . Este prima sa reactie, in momentul eel mai greu--al'primejdiei. Sire~ ~~ ~? ~_ ~_ ~~ _atic,e va spunc, Nu, cae i l2.c aeest plan elem en];_aral inteligenrei, care este ~ireteliia, e l - s e - ~folose~tc de un r finament, a 'uno-e la 0per ectiune, care nu-i apart1n eelt lui. 0 siretenie a i~iJlysse--este solutia~ ~ p 1 ~ - - eiegandl a unei probleme :. soiu~ie care satis face In intregim e sufle tuLS a vedem.Problema : Niste cameni sint inchisi intr-o pcs tc ra as tupata cu 0 s tinca pecare nu 0 pot misca din lac, impreuna ell un urias ell un singur ochi, care vrea

sa-i manince, ~i eu aile care trebuie s a mearga la pascut. Rationament : N umaiuriasul poate sa ridice piatra, deci uriasul nu trcbuie ucis, ci folosit, facindu-linofensiv ; deci, pentru ca nu arc decit un ochi, t rebuie sa-l orbeasca si, pentruaceasta, 5 3 . - 1 scufunde intr-un SOD111 adine, deci sa-l imbete ; sa prevada cazul incare el arcere ajutor, s a-i in sufle , f a r a ca el s a banuiasca, un raspuns negativ la 0intrcba re posibila a tovarasilor sai ; in sfirsit, s a iasa din pestera ell ceea ce dupa

84


14/16

datele problemei, trcbuie ncaparat s a iasa ~i pe care ciclopul nu poate s a nu lclase s a iasa : oile. Pentru a gasi solutii, Ulysse nu uita nici una din datele rna-terialc ~i psihologice ale problernei : el foloseste nu numai parul de maslin ~iburduful de vin, ci ~i arnla sa cea mai sigudl : cuvlntul. In felul acesta, scurtuldiscurs care insoteste oferta f l c u - r a ciclopuIui-de a- i g~sta din vin continc exactcuvintele care trebuie : este yorba de irnputari, observatiile morale ale unui omjignit, destul de verosimile pentru a-l face pe ciclop s a treaca peste neverosimilulunui cadou. Folosindu-se deci de tori factorii problemei, Ulysse deduce, eli 0elegan ~ a perfecta, singura solutie posibila, : ; ; i , in tr-adcvar, nu exista alta. Po-vestea estc condusa more geomctrico 15. ell toate acestea, caracterul materna tical desfasurarii sireteniei nu impiedica un lux de amanunte. Operatia este dusaeu maestria 16 : un par invirtosat in jeratic se invirteste voios, prin sfortarea lu iUlysse si alar sai, in ochiul ciclopului. Radiicinile ochiului piriie. S a nu uitamccle citeva minciuni, spuse din simpla placere ~iunele avantaje acccsorii. Intrealtele, oile, pe care Ulysse n-a putut s a le uite si pe care Ie duce pe carabia sa.Este, mai cu searna, placerea extraordinara pe care 0 scoate din siretenia sa, atitin timpul fapte{,---cit-~~}-d~p-~-;~e~sta.El-~-ste in~i i n pestera, ~i-inventia numeluiNimeni pe care ~i I-a atribuit, pentru orice eventualitate, il umple de bucurie.,,~i inima imi izbucni in ris, pentru c a siretenia mea f a r a cusur il inselase", T arin morncntulcind 0 porneste pe mare, nu rezista placerii, cu toata spaima tovara-silor sai, de a-I apostrofa pe ciclop si, daca se poate spune asa, de a-si semna si-retenia. EI ii trimite cartea sa de viz ita prin spatiu : "Ulysse, fiul lui Laerte,distrugdtor de cetati si proprietar In Ithaca".Intr-o aldl imprejurare, ell mult mai patctica decit aventura de la ciclop, si

in care se strecoara 0 poanta umoristica, Ulysse pastreaza ~ ~ - - ' ~ t ~ _ E ~ ~ T ~ ~ - - ' d e -ine,-.......... ~~..___~........._ _~ _ - ...care impune prin maretia sa. Ne afhim in momentul cind furtuna este pe punc-

tul de a-I azvirli pe coasta insulei feacicnilor. Deja Notes si Boreas, Elires ~iZephyros 17 se joacacu luntrea sa desfacuta, de parca -a i -Tio 'minge. Agatat de 0birna tara de alt sprijin, iata ca, decdata apare, iesind din apii, zeita Ino 18, care-i--


15/16

ofera ajutorul divin, sub forma unei pinze ce iiva sustine inotul, daca se arun c.iin apa. Atentie ! l~ i spune Ulysse. Este 0 capcana ? Este scaparea, pe care mi-oofera zei ta ? El reflcctcaza, pe rcstul sau de pluta, s i conchide : "Cit timp birnarezista, voi rarnine deasupra, voi indura ~i voi suferi. Dar, de in data ce marcaimi va smulge acest spri jin, incep s a inot. N u-mi va ramiue nimic mai bun casperanta ... Este, cred, eel mai intelept lueru ... ". In felul acesta, Ulysse , care crede


16/16

-.~ .

~ .. . . . . . . .(J)~(. . . . . .

C:M'('0I~!f1l~. . . . .