anatomia si fiziologia inimii

39
FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GALATI ANATOMIA SI FIZIOLOGIA INIMII PROF.UNIV.DR. NECHITA AUREL

Upload: gheorghita-florin

Post on 24-Jun-2015

748 views

Category:

Documents


24 download

TRANSCRIPT

Page 1: Anatomia Si Fiziologia Inimii

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GALATI

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA INIMII

PROF.UNIV.DR. NECHITA AUREL

Page 2: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Anatomia si fiziologia inimiiInima este un organ musculo-cavitar cu rol de pompă aspiro-respingătoare a sângelui. Este aşezată în etajul inferior al mediastinului , are formă conică, culoare brun-roşcată, capacitate de 500-700cm3 şi greutatea de aproximativ 300g.Prezintă o configuraţie externă, o structură şi o configuraţie internă.Configuraţia externă relevă trei feţe (sternocostală, diafragmatică şi pulmonară), o margine (dreapta), o bază şi un vârf orientat inferior şi la stânga.Tot la exterior se află şanţuri interventriculare , interatriale şi atrioventriculare.

Page 3: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 4: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 5: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Structura peretelui inimii relevă trei tunici : endocard, miocard si epicard.

Endocardul este stratul intern al inimii şi se continuă cu intima vaselor ce vin sau pleacă de la inimă.Miocardul conţine doua tipuri de celule musculare : de tip adult (implicate în contracţia inimii) şi de tip embrionar (implicate în generarea automatismului cardiac).Miocardul adult are striaţii asemănătoare cu muşchii scheletici, dar se comportă ca un sincitiu datorită prezenţei unor contacte între celulele miocardice (discuri intercalare), care permit propagarea depolarizarii în toate celulele aproape simultan. Funcţional acesta seamănă cu muşchiul neted prin activitatea sa ritmică şi

involuntară.

Page 6: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 7: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Miocardul contractilMiocardul adult atrial este subţire şi conţine două straturi, superficial şi profund, comune celor două atrii.Miocardul adult ventricular este mai gros şi se compune din trei straturi, superficial, mijlociu şi profund. Fibra musculară striată de tip cardiac(miocardul) prezintă un nucleu mic, miofibrile multe, un reticul endotelial dezvoltat, mitocondrii şi sarcoplasmă abundente. Miocardul nu face datorie de oxigen (nu produce energie din glicogen). Miocardul atrial este complet separat de cel ventricular, singura legatură anatomică şi funcţională dintre ele fiind miocardul embrionar.

Page 8: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 9: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Este descrisa la nivel atrial existenta unor fascicule specializate in conducerea preferentiala a impulsului intr-o anumita directie:

- fasciculul anterior interatrial Bachmann –face legatura intre AD si AS

- fasciculul mijlociu Wenckebach- merge direct la nodul AV

- fasciculul posterior Thorel- ajunge la nodul AV dar emite ramuri si spre atriul stang

- Aceste fascicule nu contin celule embrionare, conducerea impulsului explicandu-se prin aranjamentul arhitectonic, grosimea mai mare si dispozitia cap la cap a fibrelor contractile din compozitie

Page 10: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 11: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Miocardul embrionarMiocardul embrionar are rol în generarea şi transmiterea stimulilor de contracţie.Este format din :

• nodulul sinoatrial(SA) Keith-Flack, prezent în peretele atriului drept(AD), în apropierea orificiului venei cave superioare(VCS).

• nodulul atrioventricular(AV) Aschoff-Tawara, localizat în atriul drept, deasupra orificiului atrioventricular drept.

• fasciculul atrioventricular Hiss, reprezintă singura cale de legătură între atrii şi ventricule.Pleacă din nodulul AV , străbate septul interventricular şi se împarte în două ramuri :dreapta şi stânga care coboară în ventriculele respective.

• reţeaua Purkinje reprezintă ramificarea ramurilor fascicolului Hiss, realizează legătura cu miocardul adult şi transmite impulsurile de contracţie de la varf la baza şi de la endocard spre epicard. Reţeaua Purkinje nu este centru de impuls nervos(nu produce automatism).

Page 12: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 13: Anatomia Si Fiziologia Inimii

EpicardulEpicardul reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros.

Pericardul este un sac fibros ce înconjură inima şi originea vaselor mari.Este format din două straturi:

• superficial-pericardul fibros

• profund-pericardul seros, format din două foiţe : viscerală(captuşeşte cordul şi vasele mari) şi parietală(captuşeşte faţa profundă a pericardului fibros).Aceste foiţe se continuă una cu alta şi circumscriu cavitatea pericardică

Page 14: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Configuraţia internă a cordului

Configuraţia internă a cordului relevă structura lui tetracamerală :atriul drept, stâng, ventriculul drept şi stâng.

Atriile au pereţii mai subţiri, capacitate mai mică, nu au muschi papilari şi sunt relativ cuboidale.Sunt separate între ele de septul interatrial şi comunica ambele cu ventriculii omonimi prin orificiul atrioventricular.

Page 15: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 16: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Orificiul atrioventicular prezintă valvule în formă de pâlnie numite cuspide ( valvula bicuspidă sau mitrală la orificiul stâng şi valvula tricuspidă la orificiul drept) , cu vărful orientat spre ventricul şi baza spre atriu.Vărful se continuă cu cordajele tendinoase ale muşchilor papilari din ventricul.În atriul drept se află orificiile de deschidere ale venelor cavă superioară şi inferioară, sinusul coronar precum şi orificiul atrioventricular drept.În atriul stâng se află orificiile de deschidere ale celor patru vene pulmonare şi orificiul atrioventricular stâng.

Page 17: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 18: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 19: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Ventriculii au peretii mai groşi datorită funcţiei de pompă pe care o indeplinesc, capacitate mai mare şi formă de piramidă.Sunt separaţi între ei de septul interventricular, care are o porţiune inferioară musculară întinsă şi o porţiune superioară membranoasă mai mică.

Page 20: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Suprafaţa internă a ventriculelor este neregulată datorită prezenţei unor formaţiuni proeminente numite cordaje tendinoase ( care sunt dispuse în axul longitudinal al cordului şi sunt muşchi subendocardici) şi muschi papilari.Cordajele tendinoase se prind cu un capăt de muşchiul papilar iar cu celalalt de valvulele atrioventriculare, împiedicând răsfrângerea valvulelor în atriu în timpul sistolei ventriculare.

Page 21: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 22: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Baza ventriculilor corespunde orificiului atrioventricular de fiecare parte.

Ambele ventricule prezintă lângă orificiul atrioventricular şi un orificiu arterial prin care pleacă vasele mari (artera aorta din ventriculul stâng şi trunchiul arterei pulmonare din ventriculul drept).

Orificiile arteriale sunt acoperite de trei valvule semilunare (sigmoide), în "cuib de randunică".

Page 23: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 24: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Vascularizaţia inimii este asigurată de cele două artere coronare, care au originea în aorta ascendentă. Colateralele care pleaca din ele sunt de tip terminal (nu se anastomozează cu ramurile vecine).Daca fluxul sanguin prin aceste colaterale se opreşte, teritoriul cardiac respectiv, datorita lipsei de oxigen şi substanţe nutritive, se necrozeaza şi apare în final infarctul miocardic.Sângele venos este colectat de vene şi ajunge în final în sinusul coronar care se deschide în atriul drept.

Page 25: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 26: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 27: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Inervaţia extrinsecă a inimii (pană la intrarea în organ) este dublă :simpatică şi parasimpatică (nervul X).Se realizează prin intermediul plexului cardiac situat sub crosa aortei. Fibrele simpatice provin din lantul simpatic cervical (cu originea în coarnele laterale medulare T1-T5) prin nervii cardiaci cervicali ( superior, mijlociu şi inferior) şi nervii cardiaci toracici (cu originea în măduva T4-T5 şi sinapsa în ganglionii simpatici toracali).Fibrele parasimpatice provin din nervul X prin ramurile cardiace cervicale superioare şi inferioare.

Page 28: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 29: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Proprietăţile miocardului sunt :

Excitabilitatea(batmotropismul) Ritmicitatea(automatismul, cronotropismul)Conductibilitatea(dromotropismul) Contractilitatea(inotropismul) Tonicitatea.

Page 30: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Excitabilitatea (batmotropismul) este proprietatea miocardului de a răspunde specific printr-o contractie la un stimul adecvat(de intensitate mai mare sau egală cu pragul). Stimulii cu intensitate inferioară pragului nu determină aparitia unei contracţii.Inima prezintă particularitatea de a fi excitabilă numai în faza de relaxare(diastola) şi inexcitabilă în faza de contracţie(sistola).

Page 31: Anatomia Si Fiziologia Inimii

În sistolă, inima este în perioada refractară absolută (indiferent de intensitatea stimulului, nu apare o contracţie).

Stimulii cu frecvenţă crescută nu determină apariţia tetanosului muscular, fapt foarte important în desfaşurarea activităţii normale a inimii.

Page 32: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Ritmicitatea(automatismul-cronotropismul) este proprietatea inimii de a autogenera impulsuri nervoase care produc potentiale de actiune autopropagate.Această proprietate se manifestă şi dacă inima este scoasă din organism sau dacă sunt întrerupte influenţele nervoase şi umorale extrinseci, în condiţiile irigării cu un lichid adecvat.Suportul morfologic al ritmicităţii este sistemul excitoconductor.

Page 33: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Nodulul sinoatrial Keith Flack are o frecvenţă de descărcare a impulsurilor de 100-110/min. Frecventa cardiaca de repaus este influentata de nervul X, care o scade pana la valoarea de 60-80 /min.Nodulul atrioventricular Aschoff Tawara are o frecvenţă de descărcare permanentă de 40/minut, dar nu se manifestă în mod normal datorită frecvenţei crescute a nodulului sinoatrial.Lezarea acestuia din urma determină preluarea controlului contracţiei miocardice de către nodulul atrioventricular.

Fasciculul Hiss ce se divide in doua ramuri, dreapta si stanga, descarcă 25 impulsuri/minut. Automatismul poate fi influenţat de diferiţi factori : temperatura, pH, concentraţia de Na, K, Ca, Mg, acetilcolina vagala, adrenalina

Page 34: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Conductibilitatea (dromotropismul) este proprietatea miocardului de a conduce excitaţia în toata masa sa .Excitaţia pleacă de la nodulul sinoatrial şi se propagă sub forma unui front de unde radiare ce cuprind din aproape în aproape atriile.Ajuns la nivelul nodulului atrioventricular, impulsul întârzie 0,12 secunde, timp necesar pentru realizarea sistolei atriale.De aici unda se propaga prin fasciculul Hiss şi reţeaua Purkinje la ventricule, producand sistola

Page 35: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 36: Anatomia Si Fiziologia Inimii
Page 37: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Contractilitatea (inotropismul) reprezintă proprietarea miocardului de a se contracta sub acţiunea unui stimul adecvat.Contracţia miocardului se numeşte sistolă iar relaxarea diastolă.Contracţia cardiacă(procesul de scurtare al fiecărui sarcomer şi prin aceasta al miofibrilelor şi fibrei cardiace) cuprinde modificările mecanice ale aparatului contractil ce se desfăşoară în etape : cuplarea excitaţiei cu contracţia şi contracţia propriu-zisă.

Page 38: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Sistemul energetic este furnizat în condiţii fiziologice aproape exclusiv pe cale aerobă.Combustibilul principal pentru inimă este reprezentat de oxidarea acizilor graşi liberi(67%),glucoza(18%), lactat(15%), piruvat şi foarte puţin de corpi cetonici(5%) şi numai exceptional de aminoacizi. Energia se face prin desfacerea legăturilor fosfat-macroergice din ATP, toate procesele metabolice având loc în prezenţa oxigenului(inima nu face datorie de oxigen).

Page 39: Anatomia Si Fiziologia Inimii

Tonicitatea este starea miocardului de semicontracţie din timpul diastolei ,ce persistă şi după denervare sau scoaterea inimii din corp.