Articulatiile coloanei vertebrale~Sindesmozele C.V~Sincondrozele C.V~Articulatia atlanto-occipitala~Articulatia atlanto-axoidiana mediana ~Articulatiile atlanto-axoidiene laterale~Articulatiile apofizelor articulare~Articulatia lombo-sacrala~Articulatia sacro-coccigianaA.Sincondrozele C.VSunt simfize intervertebrale care realizeaza unirea corpilor vertebrali prin intermediul discurilor intervertebrale.Discul intervertebral are roluri multiple:a. Mentinerea curburilor C.Vb. Readuce coloana la starea de echilibru prin elasticitatea lui, dupa terminarea miscarii.c. Redistribuie fortele in toata coloanad. Amortizeaza presiunile la care sunt supuse diferitele segmente ale coloaneiDiscurile intervertebrale sunt 23, intre atlas si axis neexistand disc intervertebral si au o grosime totala de aproximativ 25% din lungimea coloanei vertebrale. Inaltimea lor este de 5 mm in regiunea cervicala, 2-3 mm in regiunea toracala si 18 mm in regiunea lombara. Discul intervertebral e o structura fibro-cartilaginoasa alcatuita dintr-un inel fibros si un nucleu pulpos. 1. Inelul fibros este situat la periferie, fiind alcatuit din fibre conjunctive dispuse lamelar care se insera profund pe compacta osoasa. Rezistenta sa la tractiune se aseamana cu cea a tendoanelor si creste de la centru la periferie. 2. Nucleul pulpos este situat central fiind format dintr-o masa cu aspect gelatinos, avand forma de lentila turtita. Contine infiltrat lichidian in procent de 75-90%, celule asemanatoare condrocitelor si tesut fibros lax. In regiunea cervicala e situat la unirea treimii ant si treimii mijl a corpului vertebral, iar in regiunea toracala si lombara se afla la unirea treimii mijlocii cu treimea posterioara. Nucleul pulpos este mobil, deplasandu-se in sens contrar miscarii efectuate de C.V. Datorita continutului mare de apa, e deformabil elastic si expansibil. El este intr-o permanenta presiune, orice lezare a inelului fibros ducand la hernierea sa. Aceasta herniere se face in special spre posterior. B. Sindesmozele C.V Sunt ligamente fibroase/elastice care se intind pe toata lungimea C.V, contribuind la statica si biomecanica acesteia. Se clasifica in:a) Ligamentul longitudinal anteriorb) Ligamentul longitudinal posteriorc) Ligamentele scurted) Ligamentele galbenea) Porneste de la tuberculul faringian al occipitalului spre tuberculul anterior al atlasului si de la axis coboara pe fetele anterioare ale corpilor vertebrali pana la nivelul S2. Se termina ca ligament sacro-coccigian anterior. Este situat pe fata anterioara a corpilor vertebrali, de care este aderent, trecand ca o punte peste discurile intervertebrale. El limiteaza extensia coloanei vertebrale.b) Se afla in interiorul canalului vertebral, pe fata posterioara a corpilor vertebrali, peste care trece ca o punte fixandu-se de discurile intervertebrale. Porneste de la nivelul clivusului ca membrana tectoria si se termina cu ligamentul sacro-coccigian posterior profund. El limiteaza flexia C.V.c) Sunt: 1. Ligamentele supraspinoase care unesc varfurile proceselor spinoase. Portiunea superioara situata intre creasta occipitala externa si procesele spinoase cervicale, se numeste ligamentul nuchal, iar portiunea inferioara = ligamentul sacro-coccigian posterior superficial.2. Ligamentele interspinoase sunt situate intre procesele spinoase invecinate.3. Ligamentele intertransverse sunt situate intre procesele transverse vecine.4. Ligamentul sacro-coccigian laterald) Apartin sinelastozelor, aflandu-se intre lamele arcurilor vertebrale. Denumirea se datoreaza culorii galbene a tesutului elastic din care sunt formate. Ele au forma patrulatera, sunt in permanenta tensiune si contribuie la inchiderea canalului rahidian si indeplinesc doua functii: - Functie statica de inchidere a canalului vertebral si de protejare a maduvei spinarii. Ele contribuie la mentinerea curburilor C.V, exercitand o tractiune de 2-5 kg forta asupra arcurilor vertebrale de care se prind. - Functia dinamica, prin tensiunea lor readuc coloana vertebrala la pozitia normala, lucrand sinergic cu musculatura erectoare a trunchiului. Ele limiteaza flexia si inclinarea laterala a C.V.C. Articulatia atlanto-occipitala Este o dubla articulatie realizata intre cei doi condili ai occipitalului si fetele articulare superioare de pe partile laterale ale atlasului. Capsulele articulare, relativ laxe, sunt intarite de membranele atlanto-occipitale anterioara si posterioara, care unesc marginile gaurii occipitale mari cu arcurile anterior si posterior ale atlasului.D. Articulatia atlanto-axoidiana mediana Se realizeaza intre fata articulara anterioara de pe dintele axisului si suprafata corespunzatoare de pe arcul anterior al atlasului= foveea dentis, completata de ligamentul transvers al atlasului care este o parte a ligamentului incrucisat al atlasului, alaturi de fasciculele longitudinale. Dintele mai prezinta o fata articulara posterioara pentru ligamentul transvers al atlasului. La stabilizarea articulatiei, mai contribuie ligamentele alare care unesc dintele cu condilii occipitali. Ligamentul varfului dintelui care uneste dintele cu marginea anterioara a gaurii occipitale mari. Toate aceste ligamente sunt acoperite de o lama fibroasa patrulatera = membrana tectoria care separa compartimentul articular de canalul vertebral.E. Articulatiile atlanto-axoidiene laterale Se realizeaza intre procesele articulare superioare ale axisului, respectiv procesele articulare inferioare ale atlasului. Capsula articulara este stransa. Articulatiile proceselor articulare se realizeaza intre fetele articulare ale proceselor articulare superioare si inferioare ale vertebrelor vecine.F. Articulatia lombo-sacrala Dintre L5 si baza osului sacru. La acest nivel se realizeaza anterior unghiul lombo-sacral = promontoriu. Pe langa ligamentele enumerate anterior, se mai gaseste si un ligament la distanta care contribuie la stabilizarea acestei articulatii = ligamentul ilio-lombar care uneste partea posterioara a crestei iliace cu procesele transverse ale L4 si L5.G. Articulatia sacro-coccigiana Este realizata intre varful sacrului si baza coccigelui, prezentand o capsula articulara intarita de ligamentele enumerate anterior. Anatomia functionala. Statica si curburile C.V C.V nu este o structura rectilinie, are un traiect sinuos, mai ales in plan sagital. Curburile confera o rezistenta la presiunea verticala mai mare decat o coloana rectilinie. Traiectul coloanei e mentinut de tonusul muscular, elasticitatea ligamentelor si a discurilor intervertebrale si de forma si pozitia fetelor articulare intervertebrale.A. Curburile in plan sagital Sunt:1. Lordoza cervicala = curbura cu convexitatea spre anterior cu maximul de curbura la nivel C3-C4. 2. Cifoza toracala = curbura cu convexitatea spre posterior cu o maxima de curbura la nivel T6-T8.3. Lordoza lombara cu maximul de curbura la L3-L4.4. Cifoza sacrala cu maximul de curbura la nivel S3. Ortostatismul a determinat unghiului lombo-sacral = promontoriu, care este un element specific uman.B. Curburile in plan frontal = scolioze Scolioza fiziologica este dextroconvexa pentru dreptaci cu maximul de curbura la nivel T3-T5. Exista 2 curburi cervicala si lombara sinistro-convexe compensatorii. La mentinerea pozitiei C.V contribuie tensiunea ligamentelor longitudinale si discurile intervertebrale aflate sub presiune. Biomecanica C.V Este complexa, intervenind mai multe segmente vertebrale. Amplitudinea miscarilor reprezinta suma micilor deplasari dintre 2 vertebre. Miscarea e posibila datorita rolului de rulment al nucleului pulpos care se deplaseaza in sens opus miscarii. Miscarea e limitata de ligamente, forma articulatiilor intervertebrale si gradul de compresibilitate al discurilor intervertebrale. Dpdv biomecanic, C.V este o articulatie triaxiala care permite urmatoarele miscari: flexie si extensie, inclinare laterala, rotatia si circumductia. 1. Flexia necesita si participarea centurii scapulare. Are amplitudinea cea mai mare la nivel cervical = 70 grade. Este initiata de muschiul drept abdominal, de cei doi muschi oblici abdominali, muschiul iliopsoas, muschii subhioidieni si muschiul SCM.2. Extensia are amplitudinea maxima la nivel cervical (60 grade), e initiata de muschii santurilor vertebrale. Extensia este limitata de ajungerea in contact a proceselor articulare si chiar a apofizelor spinoase si in ultima instanta de pierderea echilibrului.3. Inclinarea laterala in plan frontal este redusa, dar daca se face si o rotatie concomitenta, amplitudinea sa creste mult. Cea mai mare amplitudine este in regiunea lombara, miscarea este initiata de muschiul patrat al lombelor, muschiul iliopsoas, muschii intertransversari si muschiul drept lateral al capului. 4. Torsiunea e maxima in segmentul cervical (75 grade) si aproape ca nu este posibila in segmentul lombar. Rotatia este realizata de muschii intercostali, muschii oblici abdominali, muschiul dorsal mare si sistemul spinotransvers al muschilor profunzi ai spatelui.5. Circumductia = suma miscarilor precedente.Biomecanica miscarilor capului Capul se misca in articulatiile atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana mediana.I. Articulatia atlanto-occipitala Este o articulatie elipsoidala dubla cu 2 axe de miscare care permit flexia si extensia, respectiv inclinarea laterala.a) Flexia si extensia se face in jurul unui ax transversal. Este posibila o flexie de 20 grade si o extensie continuata cu retroflexie de 30 grade. O miscare mai ampla a capului se face cu ajutorul articulatiilor intervertebrale subiacente. Muschii flexori sunt : muschiul drept anterior al capului si lung al capului, iar muschii extensori sunt in plan superificial: muschiul trapez si muschiul SCM, in plan mijlociu: muschiul semispinal al capului, oblic superior al capului, spleniu al capului si longissimus al capului, iar in plan profund sunt muschiul marele drept posterior al capului, muschiul micul drept posterior al capului si pantecele posterior al muschiului digastric.b) Miscarea de inclinare laterala se face in jurul unui ax sagital ce trece prin condilii occipitali. Amplitudinea miscarii nu depaseste 15 grade si este realizata de muschii extensori enumerati anterior.II. Articulatia atlanto-axoidiana mediana Este o articulatie trohoida cu un singur ax de miscare vertical, capul rotindu-se impreuna cu atlasul fata de axis. Dintele axisului este elementul fix in jurul caruia se roteste ansamblul cap-atlas. Amplitudinea miscarilor de rotatie este de 30 grade, iar o rotatie mai ampla se realizeaza cu ajutorul restului coloanei.III. Articulatiile toracelui Se impart in: A. Grupul anterior ( articulatiile costosternale ): 1. Sincondrozele sternale2. Sincondrozele costosternale3. Articulatiile intercondrale4. Articulatiile costocondraleB. Grupul posterior = articulatiile costovertebrale: 1. Articulatiile capului costal2. Articulatiile costo-transversareA. 1. Sincondrozele sternale: Cele 3 segmente ale sternului sunt legate prin doua sincondroze; Cea superioara - intre manubriu si corpul sternului = simfiza manubrio-sternala (unghiul sternal) Cea inferioara - intre corpul sternului si procesul xifoid = simfiza xifo-sternala Suprafetele articulare sunt acoperite cu cartilaj hialin intre care se afla un strat de fibrocartilaj2. Sincondrozele costosternale : Sunt diartroze plane realizate intre primele 7 cartilaje costale si marginea laterala a sternului. Suprafetele articulare sunt incizurile costale de pe stern si suprafetele cartilajelor costale. Capsula articulara formata de pericondru, care se continua cu periostul sternului. Aceasta e intarita anterior de ligamentele sternocostale radiate de la cartilajul costal pe fata externa a sternului. Toate aceste ligamente radiate se solidarizeaza si formeaza impreuna cu expansiunile tendinoase ale muschilor pectorali, membrana sternului.Intracapsular, se afla ligamentul sternocostal intraarticular. Exista si posterior ligamente sternocostale radiate si o membrana sternala.3. Articulatiile intercondrale : Sunt sincondroze realizate intre extremitatile anterioare ale cartilajelor coastelor VIII,IX si X care se unesc succesiv intre ele, formeaza arcul costal cartilaginos de care se prinde cartilajul coastei a VII-a. Se mai realizeaza articulatii intercondrale intre coastele VI, VII si VIII.4. Articulatii costocondrale : Sunt sincondroze realizate intre coasta si cartilajul corespunzator. Coasta a XI are un cartilaj rudimentar, iar coasta a XII-a nu are cartilaj.B. 1. Articulatiile capului costal: Realizeaza o dubla articulatie plana. Este alcatuita din fata articulara a capului costal si foveea costala a doua vertebre alaturate. Capul primei si a ultimelor doua coaste se articuleaza cu o singura vertebra. Capsula articulara este intarita de 2 ligamente: a) Ligamentul capului costal - care leaga capul costal de discul intervertebral si imparte cavitatea articulara in doua parti. b) Ligamentul radiat al capului costal - care este dispus in evantai dinspre capul coastei spre discul intervertebral si vertebrele adiacente. 2. Articulatia costo-transversara: Este o diartroza plana realizata intre fetele articulare ale tuberculilor costali si foveele costale transversare ale proceselor transverse T1-T10. Capsula articulara fixata pe marginile suprafetelor articulare e intarita de ligamentele capsulare, si anume: a) Ligamentul costo-transversar care leaga capul coastei cu procesul transversar corespunzator. b) Ligamentul costo-transversar superior care uneste colul coastei cu procesul transversar superior. c) Ligamentul costo-transversar lateral care uneste colul coastei cu baza procesului transversar supraiacent. d) Ligamentul lombo-costal = ligamentul Henle care uneste colul coastei a XII-a cu vertebrele L1,L2.