anat clinica a capului si gatului

Upload: adi-diacan

Post on 16-Oct-2015

79 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

fhf

TRANSCRIPT

Anat clinica a capului si gatului

Excizia gl submandibulare-existenta unui pe canalul excretor al gl necesita extirparea acestuia sau a intregii gl. Extirparea-I caz de tumora canceroasa printr-o incizie la 2,5 cm sub unghiul mandibular pt a evita lezarea ramului cervical si mandibular ale n facial.-traumatismele la niv facial afecteaza frecvent nasul putand sa prod fracturi nazale care in afara de accidente de masina,sportive,pot fi si consecinta unor altercatii in special lovit de pumn/cot.-cand lovitura este aplikta lateral se prod si o defornare a piramidei nazale insotita de hemoragie nazala,EPISTACSIS, iar printr-o lovit directa se poate produce fractura lamei verticale a etmoidului putandu-se afecta si lama ciuruita a acestuia cu o complicatie grava, ruptura meningelui, complicandu`se si cu o encefalita. -in urma traumatismelor se poate produce si deviatia septului nazal,septul putand fi deviat pana sa vina in contact cu peretele lateral al foselor nazale=>obstructia cailor respiratorii=> interventie chirurgicala

Rinoreea cu LCR:-in traumartismele cefalice poate fi afectata lama ciuruita a etmoidului cu lezarea meningelui si atunci se prod o rinoree-eliberarea LCR din spatiul subarahnoidian,scurgere care poate dura 48 ore=>riscul unei meningiteRinita:-congestia si inflamarea mucoasei nazale in urma unei infectii sau de natura alergica.-in astfel de situatii congestia apare foarte rar, datorita bogatei vascularizatii la acest nivel.Infectia se poate transmite mucoasei sinusale, se poate propaga in fosa craniana anterioara, in lama ciuruita, la nivelul urechii medii prin trompa lui Eustachius si in tesuturile moi retrofaringiene, la niv sinusurilor paranazale si la niv conjunctivei oculare.

Epistacsis: pata vasculara a lui Kisselbach poate fi lezata.Hemoragiile nazale se pot produce si in hipertensiune arteriala;Sinuzita:-- sinususrile comunica prin orificii;Ostiumul sinusului se gaseste in partea sup a peretelui medial si de aceea eliminarea secretilor sinusale se face atunci cand sinusul este plin; bolnavul usureaza eliminarea prin culcarea laterala ;Daca este sinuzita bilaterala , in timpul somnului pacientul se intoarce cand pe dreapta cand pe stanga .-inflamatiile muc nazale =>sinuzita(inflamatia mucoasei sinusale)Poate fi actata un sg sinus(sinus maxilar) sau mai multe sinusuri=>pansinuzitaVariatiile sinsusului frontal:-sinusul front poate fi foarte mic, mai rar cele 2 sinusuri frontale pot avea dimensiuni egale, frecvent septul ce le desparte fiind medial spre dreapta sau stanga si nu vertical.-cand este f mica tinge cam 5 mm , insa sunt situatii cand poate fi f mare intinzandu-se in port orbitara a osului frontal, rara cele 2 portiui vertic si orizon fiind egale,in gen cea orbitara-mai mica-sunt situatii cand se poate extinde si in aripa mare a sfenoidului.Rar se intalnesc sinusuri frontale multiple,fiecare sinus avand orificiul sau de comunicare cu orificiul nazalInfectiile etmoidale:- o infundare a peretelui medial al orbitei poate alterca celulele etmoidale posterioare si infectarea acestora se poate transmite nervului optic si articulatiilor oftalmice putand duce pana la cecitatea,orbire, creand o nervita a nervului optic.Infectia sinusului maxilar-cel mai frecvent infectat, vindecarea sa mai dificila pt ca orif sau de comuinc cu fosele naz sit in per med si evacuarea sinusului nu se pooate face decat atunci cand colectia atinge p sup a sinusului.-o pers ce are sinuzita maxil bilat, in timpul noptii se suceste pt a facilita evacuarea colectiei-necesita uneori golirea prin punctie care se face endonazal,pe per medial cand se fol o canula prin care se poate introd si o sol de antibiotic.-sin maxil are probleme si datorita raporturilor pe care le are cu dintii superiori,in special cu molarul,de aceea atunci cand se practica o extractie dentara superioara si se rupe una din radacini,daca nu este extirpata corect chirurgical se poate infunda in sinus si asftel o infectie la nivelul cavitatii orale se poate transmite sinusului.Apar si dureri in aceasta regiune a molarilor.Sinuzita maxilara poate interesa si n alveolari sup care inerv in acelasi timp molarii dar si sinusul maxilar.Se poate complica si cu o nevralgie de n infraorbitar deoarece uneori per sup al sinusului poate fi dehiscent si asftel mucoala inflamata a sinusului vine in rap cu n infraorbitar.Explorarea clinica a sinusurilor maxilar si frontal se face prin transiluminareExplorarea sinusului maxilar- prin proiectarea unui fascicul luminous intr-o camera obscura spre partea laterala a palatului individului si in mod normal da o imagine de semiluna, sub rebordul orbital imaginea fiind rosietica. Cand exista o sinuzita aceasta imagine este stearsa. Tot prin transiluminare se exploreaza si sinusul frontal proiectand fasciculului luminous catre unghiul intern al orbitei spre coada sprancenei si se formeaza o imagine luminoasa deasupra orbitei,tot rosietica .Prin transiluminare nu se pot explora celulele etmoidale si sinusul sfenoidal.Lezarea urechii externe.- Traumatisme care duc la formarea unui hematom auricular cu colectia de sange intre pericondru si cartilajele pavilionul urechii.Cand e mare necesita o aspiratie si e bine sa se faca cat mai precoce pt ca intarzierea aspiratiei duce la formarea de tesut fibros care se dezvolta in tesutul cutanat, care in final va da nastere unor cicatrici vicioase - cicatrice sub forma de Barza ?????Examinarea otoscopica - se exploreaza conductul auditiv extern si membrana timpanului pe fata sa externa deoarece portiunea cartilaginoasa descrie o curba a meatului,trebuie tractionat pavilionul tragand de helix supero- posterior si lateral reducandu-se astfel curbura partii cartilaginoase a meatului ceea ce faciliteaza introducerea otoscopului. La nou nascut meatul fiind scurt se trage pavilionul post-inf .Cu otoscopul se poate aprecia culoarea mebranei timpanice(gri stralucitor si translucid)-permitand vizualizarea in aproprierea centrului membranei timpanice a nervului ciocanului.De asemenea in portiunea post-inf se delimiteaza un triunghi luminos a lui Polizer care reprezinta partea de cliva a urechii medii,aici facandu-se inciziile in caz de otita purulenta medie neexistand lezarii ale n coarda timpanului sau a oscioarelor urechii.Otita medie - infectia urechii medii care se poate transmite in cazul unei infectii la nivelul rinofaringelui si poate afecta prin antrumul mastoidian si celulelor mastoidiene si antrumul mastoidian complicandu-se.La copil infectia se poate transmite spre fosa craniana mijlocie prin fisura pietro-scuamoasa complicandu-se cu o osteomielita a tegmentului timpanicMembrana timpanului poate fi perforata , traumata si lezarea membranei timpanului duce la tulburari auditive. In urechea medie exista aer , care trebuie sa fie la presiunea atmosferica.Obstructia tubei auditive a lui Eustachio-face leg dintre rinofaringe si urechea medie,in urechea medie gasindu`se aer la pres atmosferica si pt o auditie fiziologica aerul trebuie mentinut la presiunea atmosferica.Atunci cand trompa e obstruata,aerul din urechea medie e absorbit la nic oaselor=>tulburari auditive. Semnul de reducere a presiunii - retractiia membranei timpanului spre urechea med,astfel membr timpanului nu mai poate raspunde corespunzattor diferentei intensitati ale sunetelor inconjuratoare.

CLINICA REGIUNII CERVICALE:Durerea cervicala-poate avea mai multe cauza:o inflamare a nodulilor limfatici, o contractura musculara, o protruzie a discului intervertebral(hernie de disc) sau hipertrofia nodulilor limfatici ca urmare a unui proces canceros localizate la niv reg cefalice,dar si la niv regiunii toracice si abdomenului. De ex cancerul bronhopulmonar metastazeaza la nivelul oaselor cutiei craniene.Durerile cervicale apar si in perturbari la nivelul scheletului, in artroze precum si in traumatisme.Aceste dureri se exacerbeaza in miscarile capului si gatului,in tuse,stranut, chiar si in efort de defecatie.Propagarea infectiilor la nivelul gatului:-influentata de prezenta fasciilor cervicale.Fascia cervicala superficiala contribuie la limitarea propagarii infectiilor,in special in cazul absceselor. Un proces infectios intre fascia cerciv superficiala si mijlocie nu se propaga mai jos de manubrului sternal. Daca infectia se dezvolta intre stratul muscular si visceral al lamei pretralheale , infectia se poate transmite in cavitatea toracica, anterior pericardului.Atunci cand exista puroi posterior fasciei profunde se poate transmite in partea laterala a gatului producand o tumefactie pe fata profunda a SCM. Infectia poate sa perforeze lama prevertebrala si se form o colectie retrofaringiana , producand o tumefactie ce bombeaza in faringe=>abces retrofaringian care prezinta 2 simptome : disfagia(deglutitie greoare si dureroasa) si dizartria(tulburari in vorbire). Infectia se poate propaga si posterior esofagului de unde ajunge in mediastinul posterior. Poate sa se localizeze de`alungul traheei si in torace se poate propaga in mediastinul anterior . Se pot intampla si propagari din torace la gat: aerul , prin ruptura traheei, unei bronhii,chiar a esofagului, poate urca la nivel cervical.Paralizia m platisma:-urmata de slabirea pileii gatului=>aparitia ridurilor care sunt mobilizate odata cu miscarea pileii gatului si atunci cand se incearca reducerea acestor riduri,o atentie trb acordata ram n facial,prin ramul sau cervical.O leziune la niv pielii gatului trb cusuta cu mare atentie,pt ca marg plagii sunt trase in toate directiile prin contractia fibrelor m platisma.Torticolis:-poate fi de 2 feluri: congenital si spasmodic-congenital :cel mai frecvent se datoreaza existentei unoi tumori beningne a tesutului fibros la niv m SCM,adica fibromatoza cervicala, si se traduce prin rotatia capului de partea opusa.Se poate produce si in timpul unei nasteri dificile,cand tractiunea exercitata de fat produce rupturi ale fibrelor musculare =>T orticolis muscular prin formarea unui hematom care se transforma intr-o masa fibrotica ce poate sa cuprinda un ram din nervul 11,ceea ce va afecta contractia m SCM. Netratat, duce la o deformare a gatului in flectie cu redoare cervicala,aceasta va necesita fie eliberarea insertiilor inferioare a SCM, fie sectionarea sa transversala sub nervul 11. -spasmodic:- consta intr-o tonicitate anormala : distonie cervicala si poate aparea la orice varsta : 20-60 ani. Consta in afectarea muschii lateraliai gatului,in special trapezul,dar mai frecvent SCM . Consta in deformarea prelungita a gatului in rotatie,inclinare laterala si flexie/extensie. Umarul, de aceeasi parte spre care e inclinat capul, e deplasat anterior. E insoti de dureri cervicale.

Cateterismul venei subclaviculare:-se face pe cale intraclaviculara printr-o incizie la nivelul furculitei sternale si se patrunde cu cateterul de la niv mijlocului claviculei spre incizura jugulara a sternului,existand pericolul lezarii venei cu formarea unui hemotorax. Daca se merge prea posterior se poate leza articulatia subclaviclaviculara.-serveste pentru administrarea de lichide nutritive,asa numita alimentatie parenterala, de medicamente precum si masurarea presiunii centrale.-se prefera cateterismul venei subclav drepte.

Cateterismul venei jug int:-se prefera vena jugulara interna dreapta care e mai rectilinie.-practicata in explorarea cordului drept-se practica in partea lat a carotidei comune,sub un unghi de 30 de grade,indeptandu-se acul de punctie catre unghiul dintre cele 2 portiuni ale SCM:sternala si claviculara.-la ea se poate lua pusul care da informatii despre contractiile ventriculului drept.Acesta se ia deasupra mijlocului claviculei cu capul inclinat de aceeasi parte la 10-25 de grade.Sectionarea venei jug externe :-se face pe marginea posterioara a SCM si daca e sectionata vena ramane deschisa pentru ca este situata intr-o dedublare a fasciei cervicale superficiale ramanand deschisa favorizand aspiratia aerului si producerea unei emboli gazoase, de aceea in caz de sectiune trebuie sa se exercite imediat presiune pe vena .Vena jug externa- sunt situatii in care este proeminenta-in portiunea sa terminala,deasupra claviculei,ea e proeminenta fiziologic. Insa ea poate fi proeminenta pe tot traiectul sau in cazul unei decompensari cardiace , motiv pt care vena jug interna e socotita ca barometru intern.-poate fi proeminenta si la cei care iau sunete inalte-cantaretii.Intreruperea n frenic:-are ca urmare paralizia jumatatii corespunzatoare a diafragmului.-n frenic e cuprins si in anestezie,dar e vorba de o paralizie diafragmatica temporaraLigatura arterei carotid externe :-diminua fluxul sanguin dar nu il intrerupe complet datorita anatomozelor existente intre cele 2 artere carotide ,ceea ce permite refacerea sanguina,vasculara in teritoriul supraligatural.-cea mai puternica anastomza este cea dintre articulatia occipitala -ramul descend al acesteia cu artera vertebrala si cervicala profunda.Endarterioctemia arteriala:-pe peretele intern la nivelul carotidei se formeaza placi de aterom-ateroscleroza. Aspecte puse in evidenta foarte usor prin ecografia Doppler.Prezenta placilor de aterom duce la diminuarea calbrului producand o ocluzie partiala ce are ca urmare un accident ischemic tranzitoriu,care consta in pierderea brutala,focalizata a functiei neurologice. Primele simptome : dezorietare a individului,24 ore,apoi pot disparea. Pot produce de asemenea avasc minore,abolirea musculaturii de o parte a corpului,care dureaza in jur de 24 de ore apoi dispare.In cazuri mai grave simptomele dispar in 3 sapt sau se poate muri.De multe ori necesita deschiderea arteriala si eliminarea placii ateromatoase. Frecvent se localizeaza in partea initiala a articulatiei , deasupra originii arterei carotid int. eliminarea chirugicala a placii de aterom necesita ulterior administrarea de anticooagulante. In interv chirurgicala pe carotida trebuie sa se tina cont ca se pot leza n 9,19,11,12 si simpaticul cervical,iar din 10 poate fi lezat laringeul.Pulsul la carotida:-se ia la nivelul santului dintre trahee si muschii infrahioidieni,pe marginea anterioara a SCM,plasandu-se degetele pentru palparea pusului la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid.-palparea arterei carotid trebuie facuta cu precizie si cu grija ,pentru ca la nivelul bifurcarii carotidei comune in partea superioara a lui C4, prezentand o dilatatie-sinusul carotidan, care prezinta baro si presoreceptori.Pe fata posterioara se gaseste glomusul carotidian-zona hipersensibila si comprimarea acestuia=>hipotensiune,ischemie cardiaca,mergand pana la sinpopa din cauza scaderii perforartiei cerebrale si de aceea palparea pulsului la carotida e contraindicat la cardiaci.Glomusul carotidian-sensibil la variatiile scaderii concentratiei O in sangele arterial , dar mai ales la cresterea concentratiei CO2.Calea aferenta a acestui reflex -e reprezentat de n 9 si 10.Cresterea concentratiei CO2 duce la .,cresterea pulsului si a tensiunii arteriale.LEZAREA SIMPATICULUI CERVICAL:-produce sindromul Claude Bernard-Horner si acesta consta in : mioza-micsorarea fantei palpebrale, ptoza palpebrala-caderea pleoapei sup, enoftalmie-glob ocular infundat in orbita si roseata la niv pometului obrazului ca urmare a vasodilatatiei si absenta transpiratiei , fenomen care se poate extinde si la nivel cervical.La nivel cervical pe linia mediana a gatului - anterior traheei poate exista o articulatie tiroidiana accesorie-tiroidina a lui Neubauer in proportie de 10-15% , articulatie ce isi poate ave orig in arcul aortic,in carotida comuna,in trunchiul brahiocefalic sau in artera vertebrala. Existenta sa pericliteaza interventiile la nivel cervical.Atunci cand glande tiroide ectopice sunt situate in planul medial al gatului,ceea ce serveste ca punct de diagnostic diferential cu chisturile tiroidiene. Poate exista si tesut glandular tiroidian accesor care poate fi situat in timus , pe partile lat ale cartilajului tiroid,la suprafata m tirohioidian. Acest tesut prezinta o secretie insuficienta.Cresterea de vol a glandei tiroide :- hipertrofie inflamatorie si neoplazica.Hipertrofia tiroidiana poate fi si fiziologica-in timpul sarcinii si In ciclul menstrual.Hipertofia:-cu hipersecretie-se dat cresterii tesutului secretor glandular-cu hiposecretie: se datoreaza cresterii tesutului conjunctiv. Se formeaza asa numita gusa care e mai frecventa in regiunile sarace in Iod. Marirea de volum a glandei tiroide comprima traheea,esofagul, n laringeu. De regula marirea de vol se poate face lat,postero-anterior cel mai frecvent, inferior dar superior nu se face!!!!!!!!!!Interventia:tireodoctemie.In interventiile pe glanda tiroida trebuie sa se tina cont de prezenta paratiroidelor,care daca sunt extirpate necesita tratament hormonal indelungat de substiruire.Lezarea n recurent-frecvent,mai ales cad se intervine pe polul inferior al gl tiroide.Laringeul drept are raporturi stranse cu cartilajul tiroid inferior si ligatura arterei trb sa se faca la distanta de gl tiroida pt a nu prinde si n laringeu.-urmata de raguseala,spasm laringian.Glandele paratiroide pot fi sediul cancerului sau a tumorilor benigne, adenom paratiroidian urmat de hiperparatiroidie.Fracturile -urmare a unor traumatisme directe ale reg cervic si sunt urmate de hemaotm submucos,edem laringian cu obstructia cailor respiratorii,cu raguseala,tulburari de vorbire etc.Laringele se studiaza la interior cu ajut laringoscopului, metoda : laringoscopia care poate fi indirecta cand se face cu ajutorul unei oglinzi laringiene, iar cea directa cu laringoscopul cu sursa luminoasa.Lobul lui Lalouette-tiroida.Lob piramidal al tiroidei - exista in 50% din cazuri si cel mai frcevent se desprinde din partea laterala stanga a istmului tiroidian.Cand istmul lipseste se desprinde de pe lobul stang a gl tiroide.Inhalarea corpilor straini- in vestibului laringian.care se constracta spasmodic si aerul nu va mai putea patrunde in caile respiratorii spre trahee. De regula: o tuse violenta=>elimina in afara corpul strain. Cand prin tuse nu poate fi eliminat corpul strain se recurge lamanevra Heimlich,care consta in exercitarea unei presiuni la nivelul peretelui abdominal,sub procesul xifoidian ce are ca urmare eliminarea aerului pulmonar. Uneori daca nu se reuseste eliminarea, se poate introduce un ac : cricotireotomie cu ac sau se poate introd o comera,Cancerul laringian-debuteaza cu o raguseala, otalgie,odispagie, afecteaza nodulii limfatici pre si paratraheali care se hipertrofiaza. Se practica obligatoriu laringectomia,iar dupa interventie trebuie repracticata reeducarea vocala cu ajutorul unei proteze. In insuficienta respiratorie : traheotomia-sectionarea inelelor traheale 1-2 sau 3-4,apoi se introd o canula traheala care permite miscari respiratorii. In traheotomie trb sa se tina cont de prez n recurenti , a unei art tiroidiene accesorii sau la copil de extinderea cervic a timusului. Se pot intakni copri straini la niv laringofaringelui care se localiz in proc piriform, frevente fiind oasele de peste sau pui.Recesul piriform poate fi legat cu gl tiroida prin tractul sinusal al recesului piriform si acesta se poate infecta dand si tiroidita ce va necesita o tireoidectomie .Tonsilectomia:-cea mai frecventa extirapre :tonsil palatine,a carei infectie se num amigdalita iar extirpare:amidalectomia. Duce la obstructia cailor resp superioare si atunci indiv respire pe gura. Se poate infecta tonsil faringiana , infectia putandu`se transmite la tonsila tubara si de aici se poate transmite la nivel de ureche medie complicandu`se cu o otita. Fistule traheo-esofagiene sunt anomalii congenitale asocitate cu o atrezie ( dezv incomplete a esofagului). In 90% din cazuri se tranduc prin terminarea portiunii proximale a esofagului ca un buzunar si partea inf a acestuia comunica cu traheea. A doua varianta in ordinea frecventa: partea proximala a traheei comunica cu esofagul iar cea inf a traheei comunica cu stomacul, esofagul se term in buzunar. In cea de a 3a varianta nu e vorba de o atrezie a esofagului si de o histula traheo-esofagiana, esofag complet se continua cu stomacul iar in partea sup comunica cu traheea inf putand exista si o comunicare traheo-esofagiana. Modificarile laringelui cu varsta- prez o crestere regulate, progresiva pana pa varsta de 3 ani dupa care cresterea e slaba pana la 12 ani. La pubertate se obs creste si modif accentuate, la sex masc, aceste trnas se fac sub influenta testosteronului. Cartilajele laringelui se osifica dupa anumite varste, intai tiroidul, cricoidul sip e locul 3 cea mai mare parte din artenoid. Osificarea cartilaj tiroid incepe de la 25 de ani si este progresiva si se term la 60 de ani cand poate fi vizualizat radiologica un os tiroidian. Cancerul esofagian- primul sintom este disfagia ( deglutitie mai greoaie), durerile mari apar knd lumenul esofagian se reduce de la 30 la 50% din normal. Se studiaza endoesofagioan si atunci knd durerile de glutitie sunt intense inseamna ca procesul canceros tumoral sa extins si la tesuturile periesofagiene. Se hipertrofiaza nodulii cervicali se se produce si o compresie a n laringeu recurent. Lezarea esofagului mai rar intalnita. Se produce prin ingestie de subt caustic sau complicatie post chirurgicala in interventiile pe caile respiratorii. Numai in accidente sau leziuni intinse ale cailor resp poate fi afectat si esofagul care necesita interventie chirurgicala rapida in caz contrar putandu`se produce decesul individului.

Anatomia clinica a sistemul cardio-vascular

Mediastinoscopia-se face cu ajutorul mediastinoscopului introdus printr`o incizie deasupra manubriului in aprop incizurii jug a manubriului si prin introducerea med, se pot studia nodulii limfatici mediastinali precum si partea ant a coastelor si cartilajele costale putandu`se si preleva fragmente din acestea. Sunt situatii knd mediastinul este largit , aceste situatii patologigce in caz de hemoragii intramediastinal, hipertrofie cardiaca cu decompresare.Seminficatie chirurgicala a sinusul transv pericardic- exploraREA SE FACE cu douadegete. Se exploreaza sinusul transvers atunci knd este nevoie sa se faca derivarea circs g in vasele mari sau knd este nevoie sa se plaseze o ligature pt introducerea tuburilor uni ap de derivatie. In continuarea chirurgia cardiac se exectuta prin circulatie.Accesul pe vena cava sup: pentru a accepe pe vena cava inf treb sectionat pericard. Cea cava sup are o sectiue extrapericardica. Pericardita- este o inflamatie a pericardului si care poate fi insotita de asa numitul epansament cardiac, trecerea lichiudului di cap pericardicice in cav pericardica. Acest epasament impiedica cordului se a se umple complet si dilata complet. O inflamatie este urm de ingrosarea foitelor pericardice si aparitia care compromit functia pericardului. Sunt situatii knd se produce aparitia unor rugozitati si atunci in timpul miscarilor caridiace apare frecatua pericardica care se poate asculta stetoscopic si se seaman ca freacarea a doua bucati de matase. Decompesare cardiaca- cordul nu expluseaza sg in ritmul pe care`l primeste, fiind dereglata circ normal a sg cu aparittia epansamentului ce limiteaza fluxul sangui in ventricul dand nasterea asa numitei tamponate cardiac care poate fi mortal. Intre cele doua foite pericard se poate acumula sis sg. In toate aceste compresiuni cardiac prin comprimarea cordului sg nu este primit in ventricule si in timpul sistolei atriale reflueaza in vena cava inf si produce stagnarea sg la niv venelor gatului si fetei. Paracenteza pericardului-punctia pericardica- se face prin punctie la niveului trigonului pericardic in spatile 4-5 langa marg sternului pe marg sup a coastei subiacente .se poate face si la niv unghiului intrasternal prin procedeul lui MARFAN cu acul de punctie patruzandAnomalii de pozitie a inimii- inimia in partea dreapta- tulburi anormale care poate fi insotita si de o inv in oglinda a pozitie vaselor mari si arcului aortic. Atunci cand destrocardia este ilozata prognosticul este insotita de malformatii cardiac grave. Dextrocardia poate fi insotita si de inversarea pozitie viscerotoracice si abdominale.Percurtia cord-inf asupra densit si dimensiunilor cord facandu`se la niv spatiilor 3, 4, 5 intre linii axiale ant incepand de la stanga-dreapta. Rezonanta obtinuta prin percurtia se reduce si atinge machitatea pe marg , in pareta stanga la 6 cm de marg sternului. Anomalii ale septului interatrial- inchiderea incomplete a foramenului oval intalnita in 15-25% din cazuri, ca urmare a unei fuzionari incomplete. Cand este mica aceasta comunica repercusiunile sunt reduse, cand este mai mare com perm trecerea sg din atriul stang in atriului drept ce are consecinta cresterea in vol a atriului cu o dilatare a artere pulmonare. Anomalii septului interventricular afecteaz aportiunea intermembranoasa si comunicarea este prez in 25% din bolile cardiac. Marimea aceste comunica variabila de la 1-25 mm si este urm din sg patruns in v drept cu dependesare cardiaca. Comunicarile interventriculare mai putin fregvente si se inched in tumpul copilariei. Stenoza poate fi la nivelul infundibului sau prin fuzionarea bazei valvulelor component si au ca urmare reducerea debitului sanguine a ventricului drept si o hipertrofie ventriculara dreapta.Insuficienta valvulara- valvulele au marg libere, subtiri.Ele se pot ingrosa si aparitia nodulilor este urmata de o inghidere incomplete valvulara si atunci sg refuleaza sub presiune in ventriculul drept ce produce acusti cu suflu cardiac. Accident cardio-vascular- in atriul stang se poate form un thrombus( cheag sanguine) care se poate fragmenta su fragmentele rezultate trc in circ generala( mare) si produc obtructia arterelor periferice care frecvent obtrueaza arterele cerebrale producand accident vascular cerevral( avc). Are drept urmare o paralizie de partea opusa a corpului in raport cu vasul lezat.Insuficienta valvulara este cea mai frecventa intalnita la niv valvulei nitrale, da nastere la supluri cardiac character, consta in aparitia de noduli de valvule ce se prez ca niste neregularitati ce determina tulburente in fluxul sanguine , cuspitele se pot retracta pri cicatrizInsuficienta aorta- produce un suplus I un puls care urmare a unei bruste despresii a presiunii in diastole si a unei cresteri intense in sistola. Obtructia sg sanguin- produce vartejuri care au ca urmare vibratii auzibile. Senzatia vibratorie se poate simti superficial la palpare, cunoscut sub numele de frenismen sau trib.Stenoza aortica congenital- se poate localiza la niv valvulei , deasupra acesteia sau dedesubt si este umr de hipertrofie ventriculara stanga.Anevrism de aorta asccendenta- la niv portiunii ascente isi schimba directia. Nu se intervine cand creste, se rupe anevrismul si se moare. Anevrism de aorta se produce la niv continuarii arcului aortic. Variatii ale arterelor coronare- ssunt 2: dreapta si stanga( arterele coronare ) pot exista 3 artere in unele situatii. Una poate fi mijlocie si este ventricular ant dreapta iar a doua situatie circumflexa( pe stanga). In ceeea ce priveste vasc cordului exista uneori o proportionalitate intre teritoriul art coronare drepte si stangi. Sunt situatii knd predomina vasc art coronare dreapta sau stangi. Sunt situatii knd interventricul dreapta nu se mai term pe fata post a cordului. Sunt situatii kdn artera circumflexa se term ca interventriculara in post.

Arteroscleroza coronariana- duce la diminuarea lumenului coronarian, fluxului sanguine miocardic si de regulua este produsa de placi de ateron( acumulari de lichide). Intre arterele coronare exista anastomze si instalarea progresiva a insuficiente coronariene duce la dilatarea si intrarea in fuctie a acestor anastomose. Instalarea brusca a obstructiei dule la blocarea circulatie in seg subiacent cu lipsa de vascularizatie sub blozaj si necroza teritoriului miocardic deservit.

1