analiza si valorificarea regiunii turistice oltenia de nord

38

Click here to load reader

Upload: anca-maria-stanila

Post on 14-Dec-2014

162 views

Category:

Documents


18 download

TRANSCRIPT

Page 1: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Analiza şi valorificarea regiunii turistice Oltenia de Nord

Aceasta zona este una dintre cele mai complexe, avand nu numai o mare incarcatura de

obiective turistice ci si o infrastructura adecvata care permite desfasurarea activitatii turistice pe

tot parcursul anului.

1. Asezarea geografica

Aceasta regiune cuprinde S ramei montane a Meridionalilor situata la V de raul Olt, podisul

Mehedinti, Subcarpatii Getici si N podisului Getic, toate la V de Olt.

Arealul este situat în partea de nord a judeţelor Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi, cuprins între

localităţile Costeşti (judeţul Vâlcea) – spre est şi Tismana (judeţul Gorj) – spre vest, încadrat din

punct de vedere geografic în Subcarpaţii Olteniei şi versanţii sudici ai munţilor Căpăţânii,

Parâng, Retezat, Godeanu, Cernei. Din punct de vedere turistic acest areal face parte din „Oltenia

de sub Munte”, o zonă turistică cunoscută şi consacrată pe plan naţional şi internaţional, care

concentrează un patrimoniu natural şi cultural de excepţie.

2. Accesibilitate si cai de comunicatie

Zona este traversată pe direcţia est – vest de DN 67 (Rm. Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu – Motru

– Drobeta –Tr. Severin), importantă arteră rutieră de acces care leagă/intersectează trei drumuri

europene de mare circulaţie turistică: E 81 - la Rm. Vâlcea, E 79 – la Târgu Jiu şi E 70 la

Drobeta Tr. Severin.

Spre nord, la limita cu zona montană, este traversată pe aceeaşi direcţie est – vest, de DJ 665

care se desprinde din DN 67 în oraşul Horezu şi leagă între ele toate aşezările submontane

(Vaideeni, Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Crasna), după care accede în E 79, în apropierea

localităţii Curtişoara. Este un drum de mare atractivitate peisagistică, care pune în valoare

patrimoniul cultural al satului oltenesc.

3. Cadrul fizico-geografic

Relieful

Carpatii Meridionali in zona mentionata sunt alcatuiti din mai multe culmi si masive bine

individualizate, de o parte si de alta a Oltului : Cozia si Narutu, apoi mti Capatanii in care

importanta este culmea calcaroasa Vanturarita – Buila cu altitudini de peste 1800 m, formata din

calcare si cu aspect ruiniform.

Urmeaza mti Parang si Valcan, dezvoltati in cea mai mare parte din calcare si cristalin, cu

altitudini de 1800-2000 m si care domina prin versanti abrupti sectorul limitrof.

1

Page 2: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Mti Mehedinti si podisul Mehedinti sunt situati intre Motru si Dunare fiind formati din calcare

in care predomina peisajele carstice. Podisul Mehedinti, desi nu are o intindere mare, se remarca

prin peisajul carstic si prin martori formati pe cristalin care poarta denumirea de cornete.

La S podisului Mehedinti, la contactul cu Dealurile Cosustei apar o serie de depresiuni, cea

mai importanta fiind depresiunea Drobeta Turnu Severin, marginite de culmi inalte si inseuari.

In podisul Getic obiectivele turistice se gasesc in lungul vailor, vai situate la 150-200 m, cu

lunci largi si terase unde se gasesc asezari.

Subcarpatii Getici sunt formati dintr-o alternanta de culmi impadurite si depresiuni care se

gasesc la contactul cu muntele. La contactul cu podisul Getic se gaseste un alt sir de bazine

depresionare erozive.

In N se gaseste depresiunea subcarpatica Nord-Olteana cu altitudini de 200-400 m.

Clima

Elementele climatice ale zonei diferă în funcţie de forma de relief şi de altitudine. Astfel, în

zona montană înaltă, la peste 1.800 m, temperatura medie anuală este de -1º C, iar numărul

zilelor cu îngheţ este de peste 250/an;

Precipitaţiile sunt preponderent sub formă solidă, stratul de zăpadă poate atinge în zonele

adăpostite şi 7 – 8 m şi se menţine peste 180 zile/an; vânturile dominante sunt cele dinspre vest

şi nord-vest, cu intensificări în timpul iernii; durata strălucirii soarelui este de 1.350 – 1.600

ore/an. Zona cuprinsă între 800 m – 1.800 m are climatul munţilor mijlocii, caracterizat prin:

temperatura medie anuală pozitivă (media lunii iulie: 20º C, media lunii ianuarie: -5º C), numărul

zilelor cu îngheţ se reduce la 150/an, durata strălucirii soarelui ajunge la 1.800 ore/an, vânturi

dominante dinspre nord-vest. Specific zonei montane, din punct de vedere turistic, este durata

prelungită a sezonului cu zăpadă, de circa 5 luni/an, favorabilă practicării sporturilor de iarnă (în

perioada martie - aprilie există pericolul avalanşelor pe povârnişuri) şi posibilitatea practicării

drumeţiei montane, perioada cea mai favorabilă fiind august – prima decadă a lunii octombrie.

Zona subcarpaţilor are un climat de depresiune, răcoros, fără temperaturi excesive, atât vara cât

şi iarna, favorizând practicarea divrselor forme de turism în tot timpul anului.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 9º C, iar cantitatea de precipitaţii se situează

în jurul valorii de 900 mm; prima zăpadă apare de obicei pe la mijlocul lunii decembrie şi se

menţine până în martie, grosimea medie multianuală a stratului de zăpadă este de circa 8 - 10 cm,

iar durata medie a menţinerii acestuia, de circa 90 zile / an; vânturile predominante sunt cele

dinspre vest şi nord-vest.

Hidrografia

2

Page 3: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Hidrografia este reprezentata de rauri mari care isi au obarsia in Carpati, rauri largi care au

inslesnit o circulatie activa. Pentru turism prezinta importanta urmatoarele elemente de

hidrografie :

lacurile antropice de pe Olt, la Calimanesti, Cozia, Daiesti, Ramnicu Valcea, Govora ; pe

Jiu la Bumbesti, pe Dunare la Gura Vaii

lacuri in sare la Ocnele Mari si Sacelu

izbucurile de la Isverna

izvoarele termale si mezotermale de la Calimanesti, Caciulata, Olanesti si Govora

lacul carstic de la Ponoare

Vegetatia

Vegetatia este etajata, de la vegetatie alpina si subalpina pe crestele montane, paduri de

conifere, de foioase, iar in depresiuni si in podis au avut loc defrisari care au condus la

acoperirea acestui spatiu cu culturi agricole. Datorita influentelor submediteraneene aici se

gasesc o serie de specii cum ar fi castanul comestibil, frasinul, carpinita, liliacul salbatic, alunul

turcesc etc.

Fauna

Fauna se distribuie tot în funcţie de altitudine, de la capra neagră, specifică zonei alpine şi

subalpine, la mamiferele mari (urs, cerb, căprioară, lup, mistreţ) care populează pădurile de

conifere şi cele de foioase, până la 700 – 800 m altitudine. Dintre păsări, se aminteşte cocoşul de

munte şi ierunca, ce trăiesc în preajma golurilor alpine sau ciocănitoarea de munte, gaiţa şi

cinteza, adăpostite de făgete şi molivişuri. În apele reci de munte trăiesc păstrăvul indigen şi

curcubeu, zglăvoaca, scobarul, cleanul.

4. Cadrul social – economic

Zona reprezinta un spatiu bine populat in care urmele asezarilor ne indica nu numai vechimea

populatiei ci si ocupatia de baza a locuitorilor zonei : pastoritul, practicarea diverselor culturi

agricole, prelucrarea lemnului si a pietrei.

Pozitia geografica a permis realizarea a numeroase drumuri de legatura atat in lungul

culoarelor de vale cat si prin depresiuni sau pasuri.

Peste mti Valcan si Parang exista drumuri inca din antichitate. Exista urme ale cetatii dacice si

daco-romane la Buridava, Bumbesti si Drobeta, manastire din sec XIV-XV, constructii

3

Page 4: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

monumentale din sec XVIII-XIX si obiecte de lemn, piese de ceramica care arata arta populara

valceana in muzeul de la Bujoreni si Gorjana si in muzeul de la Curtisoara.

5. Resurse si atractii turistice

Unităţile geomorfologice care alcătuiesc zona aparţin spaţiului montan şi submontan

(subcarpatic).

Munţii Căpăţânii fac parte din grupa Parâng a Carpaţilor Meridionali, situată între râurile

Olt şi Jiu. Sunt alcătuiţi dintr-o culme principală de circa 50 km lungime, orientată est-vest,

aflată pe limita de demarcaţie dintre teritoriile administrative ale localităţilor Mălaia spre nord şi

Vaideeni spre sud. Altitudinile cele mai mari, de peste 2.000 m, se află pe creasta principală sau

în apropierea acesteia, în vârfurile: Ursu (2.124 m), Coşana (2.011 m), Căpăţâna (2.094 m),

Balota (2.096 m), Beleoaia (2.039), Nedeia (2.130 m).

Versanţii Munţilor Căpăţânii sunt asimetrici, versantul nordic fiind abrupt şi îngust (circa 3

km lăţime), în timp ce versantul sudic are culmile alungite (cunoscute local sub numele de

plaiuri), cu pantă mai mică (circa 10 km lăţime) şi atractive din punct de vedere turistic.

Formaţiunile geologice predominante ce alcătuiesc Munţii Căpăţânii sunt şisturile cristaline

care aparţin Autohtonului Danubian (Seria de Lotru) sau Pânzei Getice (Seria de Lainici - Păiuş).

Subordonat şisturilor, calcarele jurasice formează Masivul Buila – Vânturariţa (alt. maximă în

Vf. Buila - 1.849 m), situat în partea de est a arealului sau se află în fruntea Pânzei Getice, fie

sub formă de petice - în zona Târnovu, fie sub forma unei bande alungite - în extremitatea

vestică a Căpăţânii, în care apele pârâului Olteţ a modelat spectaculoase chei şi Peştera

Polovragi. Relieful carstic este frecvent dezvoltat pe calcarele jurasice, acolo unde acestea apar,

reprezentat prin chei (Bistriţei, Pietreni, Tărâia, Olteţ), peşteri (Peştera Liliecilor, Peştera

Polovragi), avene, abrupturi, turnuri, relief ruiniform.

Munţii Parâng, cei mai înalţi şi masivi munţi din grupa Parâng, se desfăşoară la vest de

Munţii Căpăţânii, între pârâul Olteţ la est şi râul Jiu la vest.

Pe hartă este cuprins doar versantul sudic, până spre cursul superior al pâraielor Sadu şi Blahniţa.

Pe catena principală sudică, cu orientare est-vest, se întâlnesc numeroase vârfuri care

depăşesc frecvent 2.100 m (Micaia - 2.170 m, Păpuşa - 2.136 m, Urdele - 2.228 m, Mohoru -

2.337 m, Setea Mare - 2.365 m, Costa lui Rus – 2.301 m, Ieşu – 2.375 m, Gruiu – 2.345 m),

precum şi Vf. Parângul Mare (2.519 m), vârful cu cea mai mare altitudine din grupă şi al patrulea

ca înălţime din Carpaţii Meridionali şi din Carpaţii româneşti. Principalul element geomorfologic

al Parângului este relieful glaciar (creste ascuţite, căldări glaciare, lacuri glaciare, circuri, văi),

foarte bine dezvoltat la vest de Vf. Mohoru, pe latura nordică şi mai puţin pe cea sudică. Aceste

forme de relief glaciar îmbogăţesc atractivitatea peisagistică şi implicit valoarea turistică a zonei.

4

Page 5: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Din punct de vedere geologo-structural, Munţii Parâng aparţin în cea mai mare parte

cristalinului danubian: Seria de Drăgşan (complexul sericito-cloritos şi amfibolitic) şi Seria de

Lainici – Păiuş (cuarţite, şisturi cuarţitice, şisturi micacee, cloritoase, sericitoase şi gnaise); cu

extindere mult mai redusă, Pânza Getică, reprezentată prin paragnaise, micaşisturi, gnaise,

amfibolite, ocupă partea de nord şi nord-vest a Parângului (între Jieţ şi Jiul de Est).

În partea de sud-est, în fruntea Pânzei Getice, apar petice de calcare jurasice, masive, în care

apele de suprafaţă şi subterane au modelat elemente de relief carstic: Cheile Olteţului, care

separă Parângul de Căpăţâna, Cheile Galbenei, Peştera Muierilor.

Subcarpaţii Olteniei, în sectorul Costeşti - Crasna, reprezintă prelungirile sudice ale

plaiurilor carpatice, dispuse în trepte de altitudine, de la circa 850 m - la contactul cu rama

muntoasă, la 500 m - spre limita cu Piemontul Getic. Sunt puternic fragmentaţi pe direcţia N-S

de reţeaua hidrografică şi presăraţi cu numeroase aşezări umane, fiind intens populaţi. Sunt

alcătuiţi din formaţiuni geologice de vârstă neogenă (pietrişuri, nisipuri, marne, argile) intens

cutate, în linii mari după direcţia E – V. Structura majoră a acestui sector este anticlinalul Ocnele

Mari – Govora – Slătioara – Bumbeşti – Săcelu, care închide spre nord o largă zonă sinclinală,

cu aspect de depresiune subcarpatică unitară. Subcarpaţii Olteniei reprezintă o zonă pomicolă,

importantă din punct de vedere economic şi turistic.

Unele elemente ale cadrului natural cu o valoare stiintifica si peisagistica deosebita sunt

ocrotite :

castanul comestibil la Tismana

o poiana cu narcise si lalele pestrite la Targu Jiu

o rezervatie geomorfologica la Magura Slatioarei

mai multe pesteri : Closani, Ponoare, Topolnita si pestera lui Epuran in muntii si podisul

Mehedinti

rezervatia geologica de la Bahna

rezervatia forestiera cu padurea de pin negru din defileul Dunarii

rezervatia forestiera cu liliac salbatic de la Ponoare

Pentru turism prezinta importanta urmatoarele elemente de hidrografie :

lacurile antropice de pe Olt, la Calimanesti, Cozia, Daiesti, Ramnicu Valcea, Govora ; pe

Jiu la Bumbesti, pe Dunare la Gura Vaii

lacuri in sare la Ocnele Mari si Sacelu

izbucurile de la Isverna

izvoarele termale si mezotermale de la Calimanesti, Caciulata, Olanesti si Govora

lacul carstic de la Ponoare

5

Page 6: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Manastiri

Mânăstirea Hurezi se afla situata la 50 km vest de Rm. Valcea pe D.N. 67. Zidita intre anii

1690-1693 de catre Constantin Brancoveanu, este cea mai mare fundatie a acestui domnitor, iar

astazi reprezinta una dintre cele mai splendide si armonioase monumente religioase din

Romania, fiind inscrisa in patrimoniul U.N.E.S.C.O..

Mânăstirea Polovragi este aşezată într-un cadru pitoresc, la poalele Muntelui Piatra

Polovragilor, în vecinătatea Cheilor Olteţului, într-o livadă cu pomi fructiferi şi castani

comestibili, amintind de clima blândă a Mânăstirilor Tismana şi Bistriţa.

Străbătând larga depresiune a Polovragilor, pelerinul îşi aminteşte cu emoţie că străbunii noştri

geto-daci s-au stabilit aici din vremuri străvechi, dezvoltând o înfloritoare aşezare civilă, pe şesul

din faţa actualei mânăstiri şi alta militară, sus pe munte – în Poiana Padeşului. Despre ele

mărturisesc vetrele, uneltele, podoabele,monezile precum şi obiectele cultice şi casnice aduse la

lumină de recentele cercetăti arheologice.

Mânăstirea Bistrita cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este asezata la poalele

muntilor Capatanii, la intrarea in defileul Bistritei. Ctitorita in secolul al XV-lea de catre fratii

Craiovesti si restaurata in 1683 de Constantin Brancoveanu, detine moastele Sf. Grigorie

Decapolitul. Este distrusa de domnitorul Mihnea cel Rau, dar ctitorii sai o refac in 1519. Este

avariata de cutremurul din 1838. Domnitorii Gheorghe Bibescu si apoi Barbu Stirbei construiesc

aici un palat voievodal ca resedinta de vara, iar in mijlocul curtii inalta intre 1846-1850 o

biserica domneasca gen catedrala. Pictura monumentala din interior poarta semnatura lui

Gheorghe Tatarescu. Tot aici a fost un important centru tipografic, care in 1508 a tiparit

"liturghierul lui Macarie".

De la Bistrita in sus spre cariera de calcar sau pe o poteca lunga de circa 1,5 km si abrupta, se

ajunge la Mânăstirea Arnota. Avand hramul "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" este ancorata in

peisajul pitoresc al Muntilor Capatanii. Aici sunt depuse moastele Sf. Apostol Filip, Sf.

Ieromonah Mihail al Sinaidei, palma Sf. Mc. Marina, iar legenda spune ca aici, in Muntii

Arnotei, s-a refugiat Matei Basarab dupa ce a pierdut o batalie cu turcii si salvat de un credincios

al sau, care s-a predat in locul lui. Atunci, domnitorul a cerut ca la moartea sa sa fie inmormantat

in aceste locuri. Manastirea este construita in stil bizantin si ornamentata cu picturi realizate in

stil brancovenesc. Manastirea Arnota este situata la cea mai mare inaltime din tara.

Manastirea Dintr-un Lemn e ste situata la 25 de km de Râmnicu Vâlcea, în comuna

Frâncesti. Manastirea Dintr-un Lemn, este legta prin începuturile ei de o legenda din secolul al

XVI-lea. Un calugar ar fi gasit aici, în scorbura unui stejar, o icoana a Maicii Domnului si a auzit

o voce care l-a îndemnat: „dorinta mea este ca tu sa zidesti aici, pentru mine, o manastire din

6

Page 7: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

acest copac”. Urmând îndemnul, calugarul a ridicat o bisericuta, pe care a construit-o numai din

lemnul acelui stejar. De aici vine numele de Manastirea Dintr-un Lemn.

Ansamblul actual a fost construit în secolul al XVII-lea de Preda Brâncoveanu si Stefan

Cantacuzino si cuprinde: Biserica „Nasterea Maicii Domnului”, arhondaricul si biserica de lemn

(refacuta în 1814).Prin grija Sf. Episcopii a Râmnicului, în ultimii ani au fost construite corpuri

noi de chilii, si astfel, manastirea poate pune la dispozitia pelerinilor si vizitatorilor 10 camere cu

doua sau trei locuri de cazare.

Muzee

• Gorj

Muzeul judetean Gorj, Târgu Jiu, str. Geneva nr. 8.

Cladirea care adaposteste Muzeul Judetean Gorj "Alexandru Stefulescu", din Târgu Jiu, a fost

construita în anul 1875, în stil arhitectonic eclectic. A fost sediu al Palatului Administrativ al

judetului Gorj (Prefectura judetului Gorj).

Sectia de arta a muzeului judetean Gorj, Târgu Jiu, Str. Traian (Parcul Central), telefon 0253

918550. Fosta resedinta prezidentiala,construita în 1988. Colectie de icoane, sculptura în lemn

din secolele XVII - XVIII, pictura (Misu Pop, Corneliu Baba, Vasile Grigore) si sculptura

Rodica Popescu (donatie).

Sectia etnografica în aer liber Curtisoara a muzeului judetean Gorj, tel. 0253 223890.

Muzeul în aer liber cuprinde monumente de arhitectura si tehnica populara din Gorj, Cula

Cornoiu (secolul al XVIII-lea), biserica din zid Sf. Ioan Botezatorul (1820), constructii taranesti

din lemn (case, pivnite, patule, instalatii tehnice populare din secolele XVIII - XIX); mobilier

taranesc, piese de port, tesaturi, unelte, ceramica, crestaturi în lemn.

În anul 1968 s-a organizat o expozitie în Cula Cornoiu de la Curtisoara, iar prin decizia nr.

178 din 19 mai 1970 a Consiliului Popular Judetean Gorj s-a hotarât organizarea unui muzeu în

aer liber având ca tema: "Arhitectura populara din Gorj", muzeu care a fost inaugurat la 18

august 1975. Muzeul a fost amplasat în satul Curtisoara aflat la 10 km nord de Tg. Jiu, pe o

suprafata de 13 ha. Au fost aduse din judetsi amplasate aici un numar de 24 de monumente de

arhitectura populara.

Muzeul în aer liber „Constantin Brâncusi” din Târgu-Jiu

În centrul orasului, pe malul Jiului, se afla parcul unde Brâncusi a amplasat „Masa Tacerii”,

„Poarta Sarutului”, iar între ele „Aleea Scaunelor”. Componentele ansamblului sunt dispuse pe

aceeasi axa orientata de la vest la est, cu lungimea de 1275 m. Ea porneste de la „Masa Tacerii”,

trece pe sub „Poarta Sarutului”, se continua de-a lungul arterei stradale „Calea Eroilor” ce se

7

Page 8: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

îndreapta spre „Coloana Infinitului” înaltata în mijlocul unui vast platou.

Intuitia marelui artist a creat forme esentiale cu o mare putere de expresie, izvorâte din motive

traditionale taranesti, dar su-blimate în simboluri univer-sale.

„Coloana Infinitului” reprezinta un adevarat „testament spiritual” al marelui sculptor si este

considerata „punct de vârf al artei moderne”.

• Vâlcea

Muzeul judetean Vâlcea

Adapostit într-o cladire construita în 1898, reamenajata arhitectonic în perioada 1978 - 1981

si declarata monument de arhitectura, muzeul detine colectii de arheologie din care remarcam:

unelte, un mare vas din neolitic, ceramica, statuete zoomorfe, sabii de bronz, obiecte datând din

perioada Hallstatt; numismatica, documente si stampe, icoane pe lemn. Muzeul detine si o

biblioteca documentara.

Muzeul de arta, Râmnicu Vâlcea, str. Carol I nr. 29, tel. 0250 738.121

Cladirea în stil eclectic, construita în 1940 de arhitectii G. Simotta si V. Lupu, a fost vila de

resedinta a familiei Simian. În muzeu se pastreaza usile împaratesti de la Manastirea Govora

(1497), un crucifix cu elemente din epoca Renasterii germane (sfîrsit de secol XVI), icoane,

obiecte de cult ortodox si picturi de Tuculescu, Patrascu, Grigorescu, Balasa etc.

Muzeul satului vâlcean - comuna Bujoreni, tel. 0250 746869

Sunt expuse, în aer liber, 80 de unitati muzeale compuse din case taranesti, anexe gospodaresti,

porti, cladiri de institutii sociale, cruci, troite, fântâni. Lucrarile la constructia muzeului au

început în 1968, prin restaurarea Culei Bujoreanu. În perioada 1969 - 1974 au fost demontate si

transferate la muzeul Bujoreni primele unitati, constituindu-se complexe gospodaresti. În prezent

sunt realizate Stâna, Hanul, Scoala, Biserica. Sunt în curs de realizare Moara, Fieraria si

Primaria.

Horezu adăposteşte în cadrul Casei de Cultură una din cele mai mari galerii de artă

populară contemporană cu aproape 4.000 de produse din ceramicã (colecţionate dintre cele

mai valoroase creaţii din domeniu prezentate la cele 37 de ediţii ale Târgului ceramicii populare

româneşti „Cocoşul de Hurez”. Aceasta casa a argilei este o vitrina permanenta care valorifica

aceasta mostenire si expune ceea ce mesterii romani au realizat cu talentul lor. Puteti aprecia aici

o retrospectiva a istoriei ceramicii din Horezu dar si din principalele centre de olarit din

Romania.

Fortificatii

Principalele tipuri de fortificatii specifice Olteniei sunt "culele".

8

Page 9: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Cuvântul ‘cula’ desemneaza o constructie tipica din Oltenia. Având originile în Afganistan si

Iran, acestea sunt prezente si în câmpiile altor tari latine ca Italia, Franta, Spania. Cula este o

locuinta fortificata construita de marii boieri pentru a se proteja de incursiunile bandelor armate

ale turcilor care, în secolul al XVIII-lea traversau Dunarea plecând de la cazarmele Imperiului

Otoman stabilite în Bulgaria. Cu timpul, cula a pierdut vocatia defensiva devenind pentru

locuitorul lor mai degraba un semn de apartenenta la clasa proprietarilor de teren.

Traditional, constructia are forma unui turn cu o baza mai degraba patrata, înaltându-se pe unul

sau doua etaje, cu pereti grosi si o scara interioara, iar la etajul al doilea, cu o logie spatioasa.

Aceasta logie se deschide în exterior prin arcade în forma toartei de cos, odihnindu-se pe

coloane scurte care dau farmec acestor ‘cule’ din România invitând la o dulce trândavie,

concesiune facuta exigentelor de confort si frumusete, în favoarea necesitatilor de aparare.

Principalele ‘cule’ din Oltenia :

Judetul Dolj

Cula Poenaru (1750), comuna Almaj, cu fresce inspirate de fabulele lui Esop.

Cula familiei Izvoranu (secolul XVIII), comuna Brabova. Accesul se realizeaza din

Craiova pe drumul local care conduce la Vânju Mare.

Cula familiei Cernatescu (secolul XVIII), comuna Cernatesti, la 35 kilometri de Craiova,.

Din Craiova, se alege drumul catre Brabova.

Judetul Gorj

Cula Cornoiu (secolul XVIII), Curtisoara, dupa Târgu Jiu, spre nord pe DN 66-E79

aproximativ 15 kilometri si apoi pe drumul judetean la dreapta, DJ 665. Daca se continua

pe DN 66, la câtiva kilometri nord de orasul Bumbesti-Jiu, se poate vizita manastirea

Lainici si sihastria Locurele, la 2 kilometri, într-o frumoasa poiana de munte.

Cula Crasnaru (1808), Groserea, sat în comuna Aninoasa.

Cula Grecescu (1818), Siacu, comuna Slivilesti.

Judetul Mehedinti

Cula Tudor Vladimirescu (1800) si cula Nistor (1812), comuna Simian, la 5 kilometri

sud-est de Drobeta Turnu Severin, pe DN 67, satul Cerneti. În apropiere se afla insula

Simian, pe Dunare, unde a fost reconstruita citadela Ada-Kaleh. La câtiva kilometri spre

nord, pe un drum lateral spre stânga, în satul Izvoru Bârzii se afla manastirea Topolnita

Cula Cutui (1815), comuna Brosteni, pe acelasi DN 67, aproximativ 10 kilometri înainte

de orasul Motru.

Judetul Olt

Cula Galita (1790), comuna Dobroteasa, satul Câmpu Mare. Aici se întinde zona viticola

Sâmburesti.

9

Page 10: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Judetul Vâlcea

Cula Zatreni (1754), comuna Zatreni, apartinând familiei cu acelasi nume, pierduta la

jocul de carti de un nedemn descendent. În aceeasi comuna se regasesc mai multe biserici

deosebit de frumoase si un castel din secolul al XIX-lea. Accesul se realizeaza pe DN

67B, la jumatatea drumului dintre Târgu Carbunesti si Dragasani

Cula Duca si cula Greceanu , de la începutul secolului al XVII-lea, comuna Maldaresti.

Acces pe DN67 Târgu Jiu-Râmnicu Vâlcea

Cula Bujoreni , comuna Bujoreni. Bujoreni se afla pe Valea Oltului, pe DN 7-E81, la 6

kilometri nord de Râmnicu Vâlcea.

Ariile protejate, monumente naturale si biodiversitatea

Oltenia are un capital natural deosebit de divers, fapt care se datoreaza atât varietatii

reliefului, care coboara în trepte de la montan în partea de nord pâna la câmpie în partea de sud,

cât si prezentei unor bazine hidrografice majore în regiune, ca cele ale Oltului, Jiului si Dunarii.

La factorii de mai sus se adauga si climatul relativ blând, cu influente continentale în partea de

nord si mediteraneene din partea de sud, rezultatul general constând în diversitatea florei si

faunei, inclusiv populatii de lupi, ursi, capre negre, mistreti, râsi, pisici salbatice, cocosi de

munte, care considerate la nivel national, sunt printre cele mai mari din Europa.

Datorita masurilor de protectie, efectivele de urs carpatin au sporit, iar ciopoarele de capre

negre au devenit mai numeroase. În timpul verii, puzderia fluturilor, minunat colorati, fac

încântarea drumetilor care parcurg masivul. În fauna acvatica a muntilor Olteniei se remarca

prezenta pastravilor, atât în pâraiele si râurile de altitudine, cât si în unele dintre ochiurile de

mare cuibarite în zanoagele masivului.

Arii protejate cu valoare turistică: Parcul Naţional Buila – Vânturariţa, care include şi

complexul carstic Cheile Bistriţei - Pietreni, Muzeul Trovanţilor, Piramidele de la Slătioara,

Pădurea de castani Polovragi, complexul carstic Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi, Peştera

Muierii – Baia de Fier, Izvoarele minerale de la Săcelu.

Parcul Naţional Buila-Vânturariţa are o suprafaţă de cca 4500 ha şi este situat pe teritoriul

localităţilor Costeşti, Bărbăteşti şi Olăneşti, întinzându-se de la vest de Râul Bistriţa până la est

de Râul Olăneşti.

Elemente deosebite ale Parcului Naţional Buila-Vânturariţa :

1. Relief carstic deosebit de spectaculos.

10

Page 11: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

2. Patru sectoare de chei: Bistriţa, Costeşti, Cheia, Olăneşti.

3. Peste 100 peşteri şi avene.

4. Floră deosebită, cu numeroase specii protejate.

5. Faună deosebit de valoroasă şi bogată, cu multe specii protejate.

6. Reţea bine dezvoltată de trasee turistice.

7. Trasee de escaladă deosebite, de grade diferite, bine puse la punct.

8. Obiective cultural-istorice valoroase: mănăstirile Bistriţa, Arnota, Pătrunsa şi Pahomie,

numeroase alte schituri şi biserici.

9. Tradiţii încă bine păstrate în localităţile din imediata apropiere.

Parcul Naţional Cozia are o suprafata de 17.100 ha si se afla situat în partea central sudica a

Carpatilor Meridionali, pe teritoriul judetului Vâlcea. Parcul include ecosisteme nealterate

efectiv de catre activitatea umana, cu specii de plante si animale care necesita protectie stricta,

precum si endemisme specifice masivului Cozia sau României, cum ar trandafirul de Cozia,

iedera alba, floarea de colt, laleaua pestrita, iar dintre animale cocosul de munte, capra neagra si

multe altele. Muntii din aceasta zona nu sunt foarte înalti, usor accesibili, iar frumusetea

deosebita a peisajelor ce pot fi întalnite fac din Parcul Cozia o zona turistica foarte cunoscuta si

apreciata pe plan national.

Defileul Jiului care traverseaza lantul Carpatilor de la nord la sud. Chei spectaculoase exista

unde râul se continua prin drum si cale ferata (pe 25 kilometri 43 tunele, viaducte, poduri si

pasarele). Accesul se face prin Târgu Jiu sau Petrosani.Cheile Oltetului, cu peretii lor paraleli,

distantati la 3-4 m în partea inferioara si la 10-20 m în partea superioara, permit în cantitatea

redusa de lumina, urmarirea mai multor niveluri de eroziune, în lungimea carora pot fi observate

numeroase guri de pestera, în cea mai mare parte inaccesibile. Cheile formeaza o rezervatie

floristica ocrotita. Cea mai mare si cea mai interesanta dintre pesterile vaii Oltetului este "Pestera

lui Pahomie" de la Polovragi. Situata chiar la intrarea în Cheile Oltetului (la 200 m), cuprinde

numeroase si variate galerii adânci ce formeaza un adevarat labirint.

Cheile Sohodolului, lânga satul Runcu, în drumul spre manastirea Tismana si satul Hobita, se

detaseaza net ca cele mai frumoase chei calcaroase din aceasta parte a tarii. Narile, Fusteica,

Inelul, Pestera Popii, Pestera Gârla Vacii, sunt numai o parte din multitudinea formatiunilor

carstice ce pot fi admirate si care, alaturi de verticalitatea abrupturilor si de vegetatia minunata

datorata climatului mediteranean, dau o frumusete neasemuita acestor locuri.

Cheile Bistritei Oltene sunt cele mai înguste chei din România, reprezentând un colt de

natura care merita a fi vizitat, în special pentru numeroasele guri de pesteri care se vad în

versantii abrupti ai vaii Bistrita.

11

Page 12: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Cheile Corcoaia, în muntii Mehedinti lânga Cerna Sat, o exceptionala lucrare de-a lungul

miilor de ani a apei în roca calcaroasa. Obiectivul dispune de un circuit amenajat corespunzator

pentru vizitare.

Tismana, la poalele Carpatilor Meridionali, în partea lor de vest, o zona frumoasa marcata de

influenta climatului mediteranean cu padurea sa naturala de castani comestibili, cea mai mare din

tara, sau cu rezervatia de alun turcesc. Pestera Topolnita, judetul Mehedinti este una dintre cele

mai mari din tara, având peste 1000 metri lungime pe patru nivele.

Tot în Mehedinti, o forma carstica unica la noi în tara, reprezentata de o bolta uriasa, este si

Podul lui Dumnezeu, Ponoare. Acesta s-a format prin prabusirea peretilor unei pesteri de mari

dimensiuni, dând nastere unui peisaj inedit. Este un monument al naturii care împreuna cu

complexul carstic din jur (pesteri, vai) formeaza o interesanta rezervatie geologica. Unicat în

România, este si Padurea de liliac Ponoare, o rezervatie botanica situata la 4 km sud-vest de Baia

de Arama.

Ceramica

Zona depresionarã Horezu a fost şi este recunoscutã pentru meşteşugurile tradiţionale

practicate de locuitorii sãi. Dintre acestea cel mai important este confecţionarea ceramicii

populare de Horezu care se remarcã prin forme, colorit şi desene(castroane, farfurii, oale,

ulcioare, cãni, ceşti de ţuicã, de diferite mãrimi, de uz casnic sau decorativ). Cel mai vechi   şi cel

mai important centru de olărit  din zona Olteniei este satul Olari din Oraşul Horezu.

Materialele  locale folosite sunt lutul, care se gãseşte în Dealul Ulmului şi culori naturale

obţinute din pãmânt ;

Uneltele tradiţionale folosite :  roata olarului folositã pentru modelaj , cornul şi gaiţa folosite

pentru decorare.Obţinerea produselor: confecţionarea produselor de ceramicã este manualã dupã

un proces tehnologic transmis de sute de ani. Principalele faze ale procesului tehnologic sunt:

pregãtirea lutului pentru modelare (transport, dospit, tãiat, frãmântat, curãţat de impuritãţi,

formarea gogoloaielor în funcţie de mãrimea şi forma vasului), modelarea obiectului dorit,

zvântatul sau zbârcitul, rãzuitul, gãuritul şi iscãlitul, decorarea, uscarea, arderea la primul foc,

smãlţuirea, arderea la al doilea foc, obţinerea produsului finit.

Desenele  specifice ceramicii de Horezu: cocoşul, unic numai pe ceramica de Horezu, pomul

vieţii, şarpele casei, spicul, pănza de păianjen, coada de paun, simboluri creştine, florale şi

zoomorfe.

Actualmente în Horezu meseria tradiţionalã de ceramist-olar este practicatã de peste 80 de

ceramişti de diferite vârste, de la cei mai tineri (reuniţi într-un cerc de ceramicã la Clubul

Copiilor), pânã la cei mai în vârstã, meseria fiind transmisă de la părinţi la copii.  Meşterii

12

Page 13: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

ceramişti lucrează la domiciliu,  constituiţi în asociaţii familiale sau sunt autorizaţi ca persoane

fizice. În prezent este constituită o asociaţie a ceramiştilor cu denumirea de Asociaţia de

meşteşugari „Cocoşul de Hurez” .

Oraşul Horezu găzduieşte cel mai mare târg de ceramică din ţara, „Cocoşul de Hurez”,

eveniment care are loc în fiecare an în prima sâmbãtã şi duminicã a lunii iunie . La târg participã

meşteri populari din toate centrele de ceramicã din ţarã (Horezu – Vâlcea, Oboga – Olt, Vlãdeşti

– Vâlcea, Corund – Harghita, Baia Mare, Hunedoara, Timiş, Marginea – Suceava, Lungeşti –

Vâlcea, Slãtioara – Vâlcea, Miercurea Nirajului, Odorheiul Secuiesc şi altele).

Centrul de ceramică Slătioara este specific pentru ceramica populară nesmălţuită, de culoare

roşie, decorată simplu, cu humă albă, rezistentă la foc.

Folclor si traditii

Sarbatori Populare :

Martie

Sarbatoarea Colinelor, comuna Runcu, judetul Gorj, sarbatoarea costumelor populare si

traditiilor la începutul activitatilor în zonele viticole si livezi. Comuna este situata la 10

kilometri vest de Târgu Jiu, într-o zona vestita pentru podgoriile si livezile vaste.

1-29 martie, Ziua Traditiei. Manifestari de comemorare a celor ce au slujit cultura

vâlceana, cu aniversarea în 2003 a 35 de ani de la înfiintarea Centrului Judetean de

Conservare si Valorificare a Traditiei si Culturii Populare Vâlcea, organizarea Salonului

national al cartii de etnologie national.

Aprilie

Târgul popular Tismana, târg de ceramica si olarit, de seminte la debutul primaverii

Mai

11-17 mai, Festivalul de Folclor Pastoral (expozitie de traditii pastorale, târg de artizanat

si animale) din orasul Novaci, situat la picioarele Carpatilor Meridionali, între Râmnicu-

Vâlcea si Târgu Jiu. Festivalul da semnalul plecarii turmelor catre munte de unde nu mai

revin decât la sfârsitul toamnei

Sarbatoarea Liliacului la Ponoare, localitate aproape de manastirea Tismana si localitatea

Baia de Arama. Sarbatoarea se desfasoara în padurea de liliac salbatic care ocupa 20

hectare si este o rezervatie naturala. Ponoare este situata într-o zona foarte pitoreasca cu

pesteri si chei

13

Page 14: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

21 mai 2003, Pridvorul Tineretii, în comuna Creteni, judetul Vâlcea. Proiect înscris în

programul “Scoala traditiei” ce urmareste stimularea tinerilor creatori populari si

interpreti de folclor.

24-25 mai 2003, Pridvor Vâlcean, târg de arta populara, spectacol folcloric

national, organizat în Râmnicu Vâlcea.

Iunie

Prima duminica a lunii, Cocosul de Hurez, târgul ceramicii populare românesti, organizat

la Horezu, judetul Vâlcea. La acest târg participa mesteri populari din toate zonele tarii si,

cu precadere, din zona Horezu.

5 iunie, Sarbatoarea rudarilor – Gurbanul, sarbatoare locala organizata la Babeni, judetul

Vâlcea, consta în valorificarea unor obiceiuri preluate si pastrate de comunitatea rudarilor

din localitate.

Sarbatoarea teiului, comuna Babiciu, judetul Olt, sat pe malul drept al Oltului la 20

kilometri sud de Draganesti Olt

8 iunie, Sarbatoarea Capsunului, sarbatoarea cultivatorilor de capsuni, organizata la

Bunesti, judetul Vâlcea

22 iunie, ‘Ziua Olarului‘, sarbatoare organizata în comuna Lungesti, judetul Vâlcea, la

care participa mesteri populari din Vâlcea si judetele alaturate.

Iulie

Festivalul de Folclor si Târgul de Artizanat, în jurul datei de 20 iulie, la Polovragi

Festival de folclor, ‘Cântecul vailor’, Dragotesti, judetul Gorj

26-27 iulie 2003, Târgul mesterilor populari din România, în Râmnicu Vâlcea, organizat

la nivel national, în cadrul unui proiect initiat si adaptat ‘Zilei imnului National la

României‘, circumscris programului ‘Sa ne întoarcem la izvoare‘.

August

Festivalul Dansurilor si Costumelor Populare, Tismana. Localitatea este recunoscuta

pentru portul popular, manastirea cu acelasi nume situata în vecinatate si rezervatia

naturala de castani comestibili

16-17 august , Cântecele Oltului, festivalul ansamblurilor din judetele strabatute de râul

Olt, cu invitati din spatiul european. Se organizeaza în Calimanesti-Caciulata, unde au loc

spectacole concurs ale ansamblurilor de cântece de dansuri internationale si, totodata, se

desfasoara si un târg de arta populara.

Târgul de Fete de la Cotenita, o sarbatoare-concurs între cele mai frumoase fete din zona

Boianului, care vin sa-si etaleze zestrea de obiecte populare

14

Page 15: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Sarbatoare la Pestera Topolnita, comuna Ciresu, judetul Mehedinti

Festivalul ‘Maria Lataretu’, Târgu Jiu, judetul Gorj, festival care comemoreaza aceasta

mare interpreta a cântecului popular din Oltenia

31 august, Festivalul ‘La Izvorul Fermecat‘, unde participa ansamblurilor folclorice

pastoresti. Festivalul are loc în orasul Babeni, judetul Vâlcea.

Septembrie

Sarbatoarea coborârii oilor de la munte, Baia de Fier, judetul Gorj, la 40 kilometri est de

Târgu Jiu.

De la Draganesti la vale‘, cel mai mare festival de doine si balade, are loc în localitatea

Draganesti, la 35 km de Slatina.

1-7 septembrie, Festivalul filmului documentar etnologic ‘Eco-Etno-Folk-Film‘,

organizat în localitatea Slatioara, judetul Vâlcea; târg de arta populara, concert-spectacol

folcloric cu participare internationala.

8 septembrie, Festivalul dansului popular vâlcean ‘Brâul de aur‘, sarbatoare anuala

organizata la Barbatesti, judetul Vâlcea.

Octombrie

Festivalul de interpretare vocala a muzicii populare vâlcene ‘Ilie Zugravescu‘, Voicesti,

judetul Vâlcea.

Noiembrie

Sarbatoarea Sfântului Andrei, satul Pocruia, comuna Tismana, judetul Gorj

Decembrie

20-22 decembrie 2003, festivalul ‘Din Mosi-Stramosi‘, obiceiuri populare prilejuite de

sarbatoarea nasterii Mântuitorului Iisus Cristos si de întâmpinarea Anului Nou, organizat

la Râmnicu Vâlcea

Traditii :

Mestesug de traditie milenara, olaritul a fost si continua sa fie în anumite localitati rurale din

judetul Vâlcea o activitate specializata, pe care doar anumiti sateni o practica, alaturi de

ocupatiile specifice zonei.

Din vremuri îndepartate olarii erau recrutati dintre crescatorii de animale, agricultorii si

pomicultorii satului, acestia învatând sa modeleze diverse categorii de vase, doar în rastimpul pe

care-l aveau între practicarea ocupatiilor specifice zonei. Din aceste considerente olaritul a

constituit în România o activitate specializata menita a completa venitul familiei din mediul

rural.

15

Page 16: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Bogatia resurselor naturale existente pe teritoriul judetului Vâlcea - lemn, argila, piatra - au

îngaduit locuitorilor de pe aceste meleaguri practicarea mestesugurilor specifice ce deriva din

exploatarea acestor resurse, multe dintre aceste îndeletniciri putând fi întâlnite si astazi în diverse

localitati de pe cuprinsul judetului Vâlcea.

Prelucrarea argilei, în partea de nord a judetului, în depresiunea Horezu, a determinat aparitia

centrelor: Slatioara si Olari-Horezu. Lânga orasul Râmnicu-Vâlcea sunt mentionate ca centre

ceramice: Buda si Vladesti. În partea sudica a judetului sunt cunoscute centrele Zatreni,

Lungesti, Daiesti.

În toate aceste localitati s-au modelat vase cu caracter utilitar dar si destinate satisfacerii

nevoii de frumos a taranilor. Formele lucrate de mesterii vâlceni apartin unor repertorii care

amintesc prin profil, de ceramica arheologica a perioadei La Tene, precum si de olaria antica

romana (ceramica rosie nesmaltuita).

În ceea ce priveste tehnologia prelucrarii argilei comune, precizam ca mestesugul practicat la

nivel familial, aduce în atentie unele diferente existente între centrele vâlcene care s-au nascut în

urma aplicarii unor tehnologii ce reflecta calitatea pastei, dar si existenta anumitor categorii

functionale. Astfel, olarii de la Horezu aduc lutul acasa, îl depoziteaza si îl maruntesc cu sapa,

lasându-l la "dospit" (macerat) cel putin 5-6 luni sau chiar un an, pentru a obtine astfel, o

perfecta omogenizare a pastei.

Decorarea vaselor din lut este un procedeu care aduce în atentie mai multe tehnici, diferentiate

pe centre, si un instrumentar simplu dar cu mari posibilitati de expresie plastica.

În prezent centrul Horezu este cel mai mare dintre vechile centre ceramice vâlcene reunind peste

15 familii de olari care lucreaza diverse categorii de piese în maniera traditionala, profilându-si

întreaga activitate în jurul acestui stravechi mestesug. Vasele lucrate sunt un reper valoric, cu

caracter identitar pentru judetul Vâlcea si zona Oltenia, dar si pentru întreaga Românie.

"Galeria ceramicii romanesti" deschisa în cadrul Casei de cultura din orasul Horezu este o

expozitie cu caracter permanent care reuneste creatia contemporana a olarilor din toate centrele

românesti, demonstrând traditii lucrative cu radacini adânc înfipte în istoria locurilor, dar si

transformarile formale si plastico-decorative pe care le-a suportat mestesugul olaritului odata cu

aparitia produselor de tip industrial si difuzarea masiva a acestora în mediul rural. În acelasi

scop, la Horezu are loc si un târg anual al ceramicii românesti intitulat "Cocosul de Hurez", ce se

desfasoara în prima duminica din luna iunie.

Textilele populare cunosc în Vâlcea o traditie straveche si o mare varietate tipologica, datorita

pe de o parte bogatiei materialelor, functionalitatii diverse a produselor, precum si tehnicilor de

lucru utilizate.

16

Page 17: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

În satele gorjene casele se mai "croiesc" si azi dupa frumoasele traditii ale arhitecturii locale,

locuitorii acestor meleaguri îmbraca frumosul port gorjan în zilele de sarbatoare. Dintre satele

care pastreaza nealterate îndeletnicirile traditionale, amintim: Glogova (ceramica ce prezinta o

cromatica variata), Stefanesti (centru de ceramica rosie nesmaltuita), Polovragi (cioplitul si

sculptatul lemnului), Somanesti (dulgherit).

6. Forme de turism si programe turistice

Forme de turism :

turism de weekend legat de punctele de agrement de langa orase

turism cultural si etnofolcloric legat de prezenta a numeroase manastiri, biserici, muzee,

obiceiuri si manifestari etnofolclorice

turism de odihna, recreere, tratament in statiunile balneoclimaterice

turism itinerant avand ca obiective cheile, sectoarele de defileu sau manastirile de aici

Programe turistice

 Proiectul OLTENIA DE SUB MUNTE - DESTINAŢIE  ECOTURISTICA  doreste

dezvoltarea  capacităţii comunităţilor locale de a valorifica în mod durabil  resursele  naturale şi

culturale . Zona  Oltenia de sub munte este o zonă unică în peisajul românesc, având un capital

natural şi cultural de excepţie. Aici se afla 6 arii naturale protejate de importanta naţională, areale

în care sunt protejate peste 50 specii de plante şi animale . Un aspect important este prezenţa aici

a unor elemente culturale autentice, legate de tradiţiile locale şi de cele creştine (olarit-ceramica ,

lucru cu lemnul, festivaluri, tesut-scoarţe olteneşti, mânăstirile Polovragi, Bistriţa, Arnota,

Hurezi- patrimoniu UNESCO, etc.). Zona dispune de 3 pesteri cvasiamenajate pentru speoturism

(Polovragi, Bistrita, Muierilor), pesteri ce au si statut de arie naturala protejata. Biodiversitatea

subterana (chiroptere si coleoptere) este bine reprezentata, existand premise ca zona sa fie

declarata sit Natura 2000.   Datorită inaltului potential natural si cultural, in aceasta minunata

zonă se poate practica ecoturismul, un turism legat de natură care este bazat pe un impact minim

asupra mediului.

7. Baza tehnico-materiala

Structuri de primire turistica

Judetul Mehedinti

Unitati de cazare

17

Page 18: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Judetul Mehedinti

Hoteluri Moteluri Vile Cabane Pensiuni rurale

Pensiuni urbane

Pensiuniagroturistice

Drobeta Turnu Severin

3 2 3 2 - 2 -

Orsova 2 1 1 1 - 2 -Vanju Mare 1 1 - - 2 - 2Strehaia 1 1 1 1 1 1 -Baia de Arama 2 1 1 3 2 1 4Ponoarele - 1 - 1 10 - 12Ieselnita - 1 1 1 2 - 4Simian - 5 2 1 2 3 2

Tabelul nr. 8

Structuri de alimentatie turistica

Resedinta Baruri Cafenele Cluburi Fast-Food

Pizzeri Puburi Restaurante

Drobeta Turnu Severin

8 3 12 4 5 9 8

Orsova 3 1 3 2 1 - 1Vanju Mare 1 1 1 1 - - -Strehaia 2 1 2 1 1 - 1Baia de Arama 2 2 1 2 1 - 1Total 16 8 19 10 8 9 11

Tabelul nr. 9

Judetul Valcea

Unitati de cazare

Jud. Valcea Hoteluri Moteluri Vile Pensiuni Cabane Campinguri TabereBaile Govora 4 - 3 4 - - -Baile Olanesti 10 - 1 2 - - -Brezoi - 1 2 1 1 - -Calimanesti 2 - 1 3 1 - 3Dragasani 1 - - - - - -Horezu - - - 2 - - -Ramnicu Valcea 5 - - 4 1 1 -Voineasa - - 1 5 - - 1

Tabelul nr. 10

Structuri de alimentatie turistica

Jud. Valcea Restaurante Pizzeri Cofetarii Cafenele Gelaterii Bar-

Club

Disco-

Club

Baile Govora 4 - 2 2 1 1 1

18

Page 19: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Baile Olanesti 10 - 3 2 1 1 1

Brezoi - - 1 1 1 1 -

Calimanesti 2 1 1 1 1 1 1

Dragasani 1 - 1 2 1 1 1

Horezu - - 1 1 - - -

Ramnicu Valcea

16 5 3 3 3 12 5

Voineasa - 1 - 1 - 1 -

Tabelul nr. 11

Judetul Gorj

Unitati de cazare

Jud. Gorj Hoteluri Moteluri Vile Pensiuni Cabane

Targu Jiu 14 1 1 2 -

Motru 2 1 - 1 1

Rovinari 1 1 - 1 -

Tismana 3 1 1 1 1

Bumbesti-Jiu 1 1 1 1 -

Targu Carbunesti 2 1 1 1 1

Novaci - 1 - 1 -

Ticleni - 1 - - 1

Turceni - 1 1 - 1

Tabelul nr. 12

Structuri de alimentatie turistica

Jud. Gorj Restaurante Pizzeri Baruri Cafenele Fast-

Food

Cofetarii Cluburi

Targu Jiu 17 5 4 3 2 1 6

Motru 2 2 2 1 4 2 3

Rovinari 1 1 1 2 5 2 3

Tismana 3 2 2 1 4 2 3

19

Page 20: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Bumbesti-Jiu - 2 3 1 3 1 1

Targu

Carbunesti

- 2 2 1 1 1 1

Novaci - 1 1 1 1 1 1

Ticleni - 1 1 1 1 1 1

Turceni - 1 1 1 1 1 1

Tabel nr. 13

8. Statiuni turistice balneoclimaterice

Baile Govora se afla in judetul Valcea, in zona depresionara subcarpatica din nord-estul

Olteniei, la 21 km de Ramnicul Valcea, pe o derivatie a soselei catre Horezu si Targu-Jiu, la o

altitudine de 360-380 m.

Statiunea Baile Govora este atestata ca statiune balneoclimaterica de interes national. Astfel,

in statiune se gasesc: spatii comerciale , banca, schimb valutar, agentie loto,  sali de conferinte,

asistenta medicala permanenta si mijloc de transport pentru urgente medicale, asistenta medicala

balneara,  punct farmaceutic, centru de informare turistica, muzeu de arheologie, locuri de

promenade illuminate si amenajate, terenuri sportive, terenuri de joaca pentru copii, parc balnear

de cca. 15 ha.

Societatea Govora-Calimanesti care a concesionat exploatarea apelor minerale in 1910 de la

statul roman, a dezvoltat proiecte de anvergura privind infrastructura de captare, transport si

utilizare a apelor minerale, precum si o serie de imobile cu o valoare arhitecturala deosebita. In

aceasta perioada au aparut in statiune Hotelul Palace, Pavilionul de Bai, Cazinoul, Hotelul

Balneara etc.

Statiunea Baile Olanesti este una dintre putinele localitati din tara care intruneste in chip

armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic si topoclimatic local, si factorul

hidromineral constituit din apele minerale.

Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce

priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a

concentratiei apelor minerale. In statiune se gasesc peste 35 surse hidrominerale, atat ca izvoare

naturale, cat si ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii). Un numar de 15

izvoare minerale sunt captate pentru cura interna sunt necaptate. Doua izvoare minerale si patru

sonde cu apa minerala sunt folosite pentru cura externa (balneatie).

Baza de cazare cuprinde 5 hoteluri de 3 stele, 5 hoteluri de 2 stele, doua pensiuni si o vila.20

Page 21: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Calimanesti este un oras situat in partea central-sudica a Romaniei , pe malul drept al Oltului,

in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 m, 18 km distanta de

municipiul Ramnicu Valcea (sediul administrativ al Judetului Valcea), cu o populatie de 8.633

locuitori Impreuna cu statiunea Caciulata, acesta alcatuieste statiunea Calimanesti-Caciulata,

statiune deschisa in tot cursul anului.

Statiunea este indicata in tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate,

constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica

care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in bolile

ficatului), boli ale sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica hermal = 41°C,

and hyperthermalaparatului digestivin, infectii urinare), tulburari metabolice si nutritionale

(diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), in afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita

cronica), in boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei), stari

reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), stari posttraumatismale (dupa entorse,

luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli O.R.L.

(rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de

alta natura.

Voineasa este o statiune de odihna si tratament de importanta nationala, deschisa in toate

anotimpurile anului, situata in partea centrala sudica a Romaniei, la capatul sudic al muntilor

Lotru (Carpatii Meridionali), pe valea raului Lotru, la o altitudine de 600-800 m, la 60 km NW

de municipiul Ramnicu-Valcea accesibila prin intermediul unui drum modernizat.

Principalul factor terapeutic este climatul tonic-excitant cu aer curat, fara praf si alergeni,

puternic ionizat, bogat in aerosoli ionizati si ozonizati si radiatii ultraviolete.

Statiune recomandata pentru vacante si pentru tratamentul neuro-asteniilor, organismului

slabit, suprasolicitare fizica si intelectuala, anemii secundare etc.

9. Orase – centre turistice

Cele 3 municipii, Ramnicu Valcea, Targu Jiu si Drobeta Turnu Severin reprezinta centrele

polarizatoare ale activitatii turistice din zona, in care se se gaseste cea mai mare parte a

infrastructurii si cele mai multe obiective turistice.

Orasul Ramnicu Valcea se ridica pe locul unde, cu milenii de ani in urma, existau asezari

umane ordonate.

21

Page 22: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

Vestigiile arheologice descoperite pana in prezent dau cu aproximatie ca data a constructiilor

de aici perioada neolitica si epoca bronzului. De asemenea, mai pot fi intalnite la tot pasul semne

ale unor constructii din epoca daco-romana, atestand continuitatea unei vieti urbane din negura

vremurilor si pana in prezent. La inceputul Evului Mediu, Ramnicul Valcea era deja constituit ca

o cetate importanta, folosind din plin avantajul de a fi amplasat pe un drum comercial cunoscut.

Ofertele de cazare sunt de asemenea variate de la Hoteluri la Vile si Pensiuni precum si

numeroase locuri pentru distractie cum ar fi baruri, puburi, cluburi si discoteci.

Ramnicu Valcea (sec XIV) este cel mai mare centru turistic de pe valea Oltului. Obiective :

muzeul de istorie

muzeul Anton Pann, intr-o cladire din sec XVIII

biserica din sec XV-XVII

episcopia din sec XIX

cladiri din sec XIX-XX

parcul Zavoi

complexul muzeistic Gh. Magheru

Catre N este localitatea Bujoreni unde se afla Muzeul Satului Valcean.

Calimanesti (sec XIV) este statiune balneoclimaterica cu multe izvoare termale si

mezotermale, cu hoteluri, vile. In apropiere de Calimanesti sunt manastiri : Cozia (sec XIV),

Turnu, Stanisoara, Schitul Ostrov. Mai exista lacuri de acumulare : Calimanesti si Turnu. De

asemenea avem si castrul roman Arutella de la Bivolari si defileul Oltului taiat intre Cozia si

Narutu.

La N-V de Ramnicu Valcea, pe valea Olanestiului se afla centrul de ceramica de la Vladesti si

orasul Baile Olanesti (sec XVI) care devine statiune in sec XIX si are 31 izvoare termale

amenajate, baza de tratament si o biserica din lemn din sec XVIII, chei si relief ruiniform.

Targu Jiu este desfasurat pe Jiu, fiind o asezare veche din perioada dacica si daco-romana. In

sec XIV era renumit prin targurile care se organizau aici. Obiective turistice :

complexul sculptural Constantin Brancusi

coloana infinitului

masa tacerii

aleea scaunelor

poarta sarutului

muzeul judetean cu sectii de istorie, arta etc

mausoleul Ecaterina Teodoroiu

case din sec XVIII

22

Page 23: Analiza Si Valorificarea Regiunii Turistice Oltenia de Nord

biserica domneasca din sec XVIII

parcul

Langa Targu Jiu este Curtisoara unde este cula Coroiu din sec XVIII. Mai exista castrul de la

Bumbesti-Jiu si defileul Jiului intre mti Parang si Valcan, in interiorul defileului fiind manastirea

Lainici din sec XIX.

Drobeta Turnu Severin (urma de cultura materiala din Paleolitic si Neolitic), asezare geto-

dacica si romana in cetatea Severinului din sec XIII. Obiective turistice :

muzeul Portile de Fier

vestigii din cetatea Severinului

monumente

biserici din sec XVIII-XIX

ruinele podului lui Apolodor din Damasc din sec II

Langa Drobeta Turnu Severin este padurea Crihala si manastirea Vodita (Nicodim sec XIV),

complexul hidroenergetic PF I si II, Ostrovul Simian pe care s-au stramutat asezarile de la Ada-

Kaleh.

Bibliografie

1. Nicolae Neacsu, Oscar Snak, Petre Baron, Economia Turismului, Ed. Pro Universitaria,

Bucuresti, 2007

2. Nicolae Neacsu, Andreea Băltăretu, Economia turismului. Lucrări practice, statistici,

reglementări, Ed. Uranus, Bucuresti, 2005

3. Nicolae Neacsu, Turismul si dezvoltarea durabila, Ed. Expert, Bucuresti, 2000

4. Ion Ionescu, Turismul – fenomen social, economic si cultural, Ed. Oscar Print, Bucuresti,

2000

5. Melinda Cândea, George Erdeli, Tamara Simon, România – Potential turistic si turism, Ed.

Universitatii

Bucuresti, 2001

6. *** Ghiduri turistice pe judete, statiuni, localitati, reviste de turism, pliante, prospecte,

cataloage, albume turistice, anuare de turism, internet etc.

23