analiza pietei jeans-ilor
DESCRIPTION
Analiza jeans-ilorTRANSCRIPT
Proiect Marketing - Analiza Pietei Jeans-ilor
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
Facultatea de Marketing
PROIECT MARKETING:
ANALIZA PIEEI JEANS-ILOR
Prof.coordonator: Student:
Alin Stancu
Cuprins
1. CARACTERISTICI GENERALE ALE PIEEI2
a. . Scurt istoric2
b. Prezentare general a jeansi-lor4
c. .Destinaii i utilizri ale jeansi-lor..4
2. Analiza ofertei4
a. Principalii productori. Concurena5
b. .Clasificarea concurentilor7
3. Analiza cererii8
a. Identificarea unitatii de consum.8
b. Identificarea criteriilor de segmentare a pietei:...11
4. Analiza pretului12
5.Analiza promovrii 14
6. Concluzii18.
7. Bibliografie19.
1. CARACTERISTICI GENERALE ALE PIEEI
a. Scurt istoric
Denim, blugi, jeans, sau blue-jeans, indiferent cum lumea i-ar numi, reprezint materialul cel mai popular i mai folosit din ntreaga lume.
Aceast pies revoluionar este un limbaj universal ce a depit orice grani legat de generaie, statut social, religie, sex sau naionalitate. De cnd a fost inventat i pn acum, este cea mai uzitat pies vestimentar din lume, fiind vzut pe strad mbrcnd majoritatea oamenilor.
Istoria jeans-ilor dateaza din secolul XVI, n orasul Nimes din Franta, unde se fabrica vestita pnza de Nimes, care consta n stofa tesuta din fire de bumbac pe un gherghef cu o urzeala solida, n diagonala din fire de culoare naturala. Se spune ca denumirea de jeans este legata de o deformare a cuvntului genovez - provenind de la orasul italian Genova. Cu timpul, urzeala a ramas la culoarea naturala a bumbacului, iar firele din tesatura au fost nlocuite cu fire colorate n bleu-indigo, de unde - blue-jeans.
Toi purttorii de blugi sunt unanim recunosctori lui Levi Strauss, cel care este inventatorul lor. n anul 1853, Levi Strauss, emigrant german din Bavaria, sudul Germaniei, tnar vnzator ambulant, a debarcat la San-Francisco, n acelasi timp ncercnd sa vnda pnza solida de Nimes, folosita pentru coviltirele carutelor si construirea de corturi. Reuete s i deschid in San Francisco o afacere cu textile si anume confectionarea de mbracaminte rezistenta la lucru pentru muncitori. Decizia sa a fost una foarte inspirat la acea vreme, oraul fierbnd dup Goana dup aur. Datorit calitii excelente a materialelor sale, timp de 30 de ani a reuit s aib o afacere foarte profitabil. Levi Strauss a fcut istorie din anul 1872, atunci cnd s-a asociat cu Jacob Davis, un croitor din Nevada cruia i furniza material. Jacob Davis, un modest croitor, constatnd ca pantalonii se desirau n special n jurul buzunarelor, a propus furnizorului Levi Strauss sa se asocieze cu el, brevetndu-i ideea, care consta n folosirea niturilor de arama n jurul buzunarelor, pentru a nu se mai desira cu usurinta, mai cu seama atunci cnd lucratorii erau n cautarea bulgarilor de aur, pe care-i puneau n buzunare. Pantalonii confecionai de ctre acetia erau iniial fcui din doc maroniu i denim albastru. Vznd mare preferin a muncitorilor ce lucrau n mine sau pe antierele de construcii, cei doi au decis s le confecioneze pantalonii numai din denim, nu i din jeans, denimul fiind mult mai rezistent. Exist totui o diferen ntre denim i jeans. Denimul este fabricat 100% din bumbac i este mult mai rezistent dect materialul numit jeans. Denimul este esut dintr-un fir colorat i unul alb, iar jeans-ul din dou fire de aceeai culoare.
Anii 30 reprezint epoca westernului, blugii fiind uniforma fiecrui cowboy.
ntre cele doua razboaie, 1920-1950, denumirea s-a introdus n garderoba femeilor, ca pantaloni de lucru, calarie si n general pentru activitati n aer liber. Dupa al doilea razboi, s-au raspndit si mai mult, fiind folositi n activitatile domestice si sport, iar n anii 1940, s-au confectionat salopetele, americanii purtnd n strainatate jeans si bluzoane griffate Levi's devenind astfel un port international.
n anii 1960-1970, jeansii au devenit tinuta generatiei, n semn de contestatie, libertate si independenta. Vagul hippie a introdus jeansii brodati, pictati si decorati n mii de feluri, adevarate opere de arta, Compania Levi's organiznd chiar un concurs n anul 1974, cnd au aparut si jeansii mai largi la baza, asa zis n forma de "picior de elefant". Spre anii 1980 a disparut stilul "picior de elefant", ajungndu-se la o largime normala, sa zicem, nici prea strmti, nici prea largi, care se mentine si n prezent.
n Canada, departamentele guvernamentale, institutiile si companiile de prestigiu, nu permit, att barbatilor si cu att mai mult femeilor, portul de blue-jeans la locul de munca . De asemenea, n majoritatea scolilor publice, (cele particulare tinuta obligatorie fiind uniforma) de cteva luni, dupa dezbateri tumultoase ntre ministerul de resort, parinti si elevi, s-a interzis portul de blue-jeans taille basse n scoli.
Blugii au mai constituit uniforma generaiilor de rebeli ai anilor 50 precum Elvis Presly, James Dean sau Brigitte Bardot, dar i a generaiei de hippy care vedeau blugii ca pe un simbol al libertii absolute.
Secretul longevitii l reprezint adaptarea lor la fiecare schimbare de stil, dar i popularizarea de care au avut parte, purtai fiind de personaliti reprezentative pentru diferite perioade. n turneele sale mondiale, Madonna afieaz imaginea unei fete rebele, purttoare de jeani sfiai deasupra genunchilor.. Prin 1960, Gary Cooper, cow-boy-ul, simbol al western-urilor hollywoodiene, este unul dintre primii purttori de jeani. Urmeaz Marlon Brando, James Dean i Elvis Presley. Pentru doamne, au devenit piesa vestimentar favorit odat ce au fost mbrcai de sex-simbolul epocii, Marilyn Monroe.
b.Prezentare general a jeansi-lor
Jeanii, unul dintre cele mai rspndite articole vestimentare a fost i va rmne la mod pentru mult timp de acum ncolo, indiferent de vrst, ocupaie, poziie social, naionalitate sau sex.
Jeansi clasici, prespalati, cu buzunare sau cu diverse cusaturi proeminente, in fiecare an tendintele in materie de denim se schimba. Eleganti, sport, comozi sau practici, jeansii pot fi imbracati la diferite ocazii.
c.Destinaii i utilizri ale jeansi-lor
1.Blugii evazai cu talie nalt. Potrivii femeilor cu picioare scurte i olduri proeminente, aceti jeani creeaz iluzia de alungire a picioarelor, ascunznd oldurile i realiznd o talie mai bine definit
2. Blugii semievazai cu talie nalt. Vin n ajutorul femeilor cu o burtic mai mare, camuflnd-o pentru un abdomen mai neted
3.Blugii lungi cu talie medie. Femeile mignone care doresc s creeze senzaia de picioare lungi, pot alege o pereche de jeani care s acopere nclmintea cu toc
4.Blugii skinny. Evident, nu multe persoane pot recurge la un asemenea model, doar cele cu picioare lungi, drepte. Foarte populari i pe timp de iarn, datorit combinaiei cu cizme ori cu botine, dau via unei imagini provocatoare. Femeile cu un posterior ceva mai mic i olduri nguste sunt favorizate de acest tipar, deoarece dau volum oldurilor.
5. Blugii cu talia joas. Sunt foarte nimerii pentru fetele mignone, dar i pentru cele cu un bust scurt i cu o talie nu prea bine definit, pentru c dau un efect de alungire prii superioare a corpului. De asemenea, sunt unul din cele mai cutate modele, fiind considerai foarte la mod.
6. Blugii drepi. Blugii cu o croial slim-cut (dreapta), avantajeaz femeile cu o conformaie bieeasc, picioare drepte i un posterior mic. Acestui tipar se potrivesc foarte bine si jeanii care se strmteaz uor spre gambe, realiznd astfel iluzia de olduri mai late.
Desi, in cazul barbatilor, lucrurile par simple la prima vedere, si ei se confrunta cu diverse probleme atunci cand vine vorba sa-si reinnoiasca garderoba. La fel ca si in cazul femeilor, jeansii barbatesti care s-au purtat in acesta vara au fost cei conici - "skinny jeans". In acest sezon insa, designerii vestimentari recomanda simplitatea: fara imprimeuri, strasuri sau combinatii cu alte materiale.
2. ANALIZA OFERTEI
Blugii s-au transformat din perechea de pantaloni sau de salopet a minerilor sau a muncitorilor care erau angajai n activiti cu munc manual, ntr-o pies vestimentar stilat, sexi, inovatoare, care este prezent pe toate podiumurile din lume.
Dupa al doilea razboi mondial, Levi Strauss a fost nevoit sa imparta piata blugilor cu noi producatori, care au inteles potentialul si care au creat marci la fel de celebre azi, in toata lumea: Wrangler, Lee Cooper, Denim, Mustang, Diesel, Guess, Gap, Lucky, Tommy Hilfiger, DKNY etc.
Impresionai de longevitatea i de popularitatea nicicnd n declin ale acestui articol vestimentar, creatorii de mod ncep, n anii 90, s i acorde o mai mare atenie i s i consacre colecii ntregi. Blugii au fost reinventai de mii de ori de-a lungul timpului, iar anii 80 au adus nite ncasri record marilor case de mod.
a.PRINCIPALII PRODUCTORI.CONCURENTA
Concurenta reprezinta un ansamblu de raporturi n care intra agentii economici n lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizionare, dispunerea acelorasi furnizori, clienti sau prestatori de servicii. Concurenta face parte din regula de joc, stimuleaza cresterea cantittii si calittii, stimuleaz procesul de primenire al firmelor slabe cu capacitti mici dar si noirea produselor n productie.
Cu o experienta de peste 30 de ani brandul Pepe Jeans este foarte cunoscut pe plan european in domeniul denim-ului. A fost fondat in anul 1973 in vestul Londrei de catre trei frati. Brandul este distribuit in peste 40 de tari din toata lumea si este in continua crestere. Motto-ul brandului este "Tot ce se poarta cu denim".
20%
35%
35%
10%
maca
model
pret
accesorii
Compania mama a companiei Lee Cooper Jeans este Corporatia VF, cea mai mare companie publica producatoare de textile din lume. Corporatia VF este detinatoare de branduri de textile, inclusiv branduri de jeansi, foarte cunoscute in intreaga lume. Principalele branduri sunt Lee, Wrangler. Colectia originala Lee este replica exacta a jeansilor produsi acum cativa zeci de ani. Jeansii Lee sunt unici, fara varsta, reflectand perfectiunea pura. Standardele de calitate impuse inca de acuma 100 de ani sunt si in prezent respectate cu strictete. Colectia numarul 101, are 100 de ani de experienta.
Brandul Wrangler face parte din Coporatia VF. Desi un brand de origine Americana, Wrangler a reusit sa patrunda pe piata europeana, cucerind oras dupa oras. Fiind un brand autentic si original, cu peste 100 de ani de experienta in productia de jeansi de calitate, Wrangler are autoritatea de a provoca conventionalul, de a introduce noi tendinte in piata jeansilor.
Guess au reusit in timp record sa-si creeze un nume in randul producatorilor de blugi. La un an de existenta in Romania, Guess si-a lansat in colectia de toamna-iarna 2005-2006 linia de blue-jeans Luxury Jeans, denumita asa datorita procedeelor speciale de tratare a materialelor si a designului deosebit. Cu multe cristale Swarovski si broderii manuale, jeansii de la Guess sunt perfecti pentru persoanele nonconformiste. O pereche de jeansi poate costa si 300 RON. Guess este un brand pentru adolescente, nu unul de tendinte. Este o colectie jucausa, de clubbing. Paris Hilton este perfect aleasa ca imagine Guess. Putin vampa, putin kitsch, un personaj cu bani. Cei de la Guess au deschis intr-un an patru magazine in Romania si se planuieste deschiderea celui de-al cincilea.
Acestora li s-au alaturat in ultimii zeci de ani mari case de moda, cum sunt Gucci, Dolce&Gabbana, Roberto Cavalli, Stella McCartney, Alexander McQueen, care folosesc denimul pentru a crea colectii cat mai interesante si sofisticate. Lucrurile merg chiar mai departe, transferand conceptul jeans din zona "ready-to-wear in cea de "haute couture", cu accesorii de lux, ce ridica preturile la sume exorbitante, ce pot depasi usor 10.000 $.
Roberto Cavalli a fost primul designer care a lansat o colecie de blugi cu aplicaii din cristale Swarovski i materiale preioase. Nici Dolce & Gabana, Calvin Klein sau Armani nu au rmas mai prejos, lansnd n stilul lor perechea de pantaloni faimoas.
Producatori romani de articole jeans:
DONA CREDO, Campia Turzii. Firma DONA CREDO a luat fiinta in anul 1994. Cu trei masini de cusut proprii si trei inchiriate, dar cu foarte mult curaj, am inceput productia de confectii piele intr-un spatiu inchiriat si cu circa 10 oameni. Cu mari eforturi au dezvoltat firma pana la stadiul de 25 de angajati, asta in 1997, an in care au reusit sa devina si furnizori METRO. Incet-incet, pentru a nu intra in blocaj financiar, s-a simtit nevoia diversificarii productiei. Asa ca, in 1997, in paralel cu sectia de piele, a fost infiintata o sectie de confectii imbracaminte in sistem lohn. Pentru a suplini fluctuatia personalului, s-a trecut la organizarea de cursuri de calificare la locul de munca. In acest fel s-a reusit formarea un personal tanar si cu atitudine corecta fata de munca si firma. Actualele marci lucrate sunt: BOOSLEY, MAIL, OUTRAGE, CALVIN KLEIN, KILLAH BABE, PLOUMANACH, FIORUCCI.
SORSTE, Focsani. SORSTE este o firma romano-suedeza specializata pe productia de articole tip jeans. In anul 2001, valoarea exportului a depasit 13 milioane USD, iar profitul contabil a fost de aproape 3,5 milioane USD. Firma are un numar de 2.099 angajati, la o productie (in anul 2001) de 3.451.850 bucati.
B.CLASIFICAREA CONCURENTILOR: volumul vanzarilor, cote de piata
Skinny, evazati, de designer sau cei no-name, blugii au acaparat piata si se bucura de vnzri de succes. Latest research from MINTEL shows that this year, a staggering three pairs of jeans will be sold every second of every day in Britain alone. Ultima cercetare de la MINTEL arat c n acest an trei perechi de blugi vor fi vndute n fiecare secund din fiecare zi n Marea Britanie.
Pentru a atrage cumparatori, majoritatea magazinelor creeaza o atmosfera care sa faca toti clientii sa creada ca vaneaza o comoara.
In ceea ce priveste piata locala de fashion, intrarea marilor companii a insemnat o etapa prin care cumparatorul roman a trecut mult prea repede, fiind influentat mai ales de trendul impus de noii veniti, de a face cumparaturi numai pe baza de oferte promotionale si reduceri de pret. Acest lucru se observa in volumul vanzarilor carora nu le poti identifica un ritm sustinut, ci unul sinuos. De asemenea, costul utilitatilor si al traiului zilnic a facut ca publicul larg sa fie atras numai de campaniile de reduceri promotionale substantiale.
In America, marile branduri si-au pierdut din sclipire . Daca o pereche de blugi Joe's costau in jur de 200 de euro, acum sapte perechi ale aceluiasi brand ajung pana in 80 de euro, informeaza The Wall Street Journal.
Compania Levis a incercat in ultimii ani sa-si creasca profitul prin masuri drastice: a concediat mii de angajati, a inchis o parte din fabricile din SUA si a lansat o linie de jeans semnata Levi Strauss la preturi reduse, destinata magazinelor precum Wal-Mart. Desi compania nu obisnuieste sa-si faca publica cifra vanzarilor, analistii afirma ca Levi's este foarte bine plasata pe piata de jeans scumpi, cu preturi de la 70 la 300 de dolari. Levi Strauss a inregistrat in al doilea trimestru un profit net de 1 milion dolari, comparativ cu 46 milioane dolari in aceeasi perioada a anului trecut. Rezultatele au pus capat brusc unei perioade de doi ani de profituri semnificative pentru companie, care si-a revenit dupa ani de vanzari scazute. Levi Strauss a mentionat ca, in majoritatea pietelor mondiale, inclusiv in Statele Unite, s-au inregistrat cheltuieli de consum reduse si a precizat ca restul anului va reprezenta o provocare. "Nu suntem ajutati de climatul economic existent pe pietele unde suntem prezenti", a declarat directorul executiv John Anderson. Levi Strauss detine si opereaza 48 magazine in Statele Unite si urmareste sa deschida noi puncte de vanzare. Veniturile au scazut cu 8%, de la 1,02 miliarde dolari, in cel de-al doilea trimestru din 2007, la 936 milioane dolari, anul acesta. Mediul economic slab a afectat rezultatele din regiunea americana, unde vanzarile au scazut cu 19%, a anuntat compania. Producatorul american de imbracaminte Levi Strauss & Co a afisat o scadere de 98% a profitului net trimestrial, afectat de costurile implementarii unui nou sistem de suport pentru servicii, ce a dus la intarzieri ale livrarilor si a afectat vanzarile din Statele Unite, relateaza Reuters, citat de NewsIn.
Lee Cooper a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro, iar pentru acest an extimeaza ca va rula afaceri in crestere cu 40%. " Pentru 2008 ne-am bugetat o crestere a cifrei de afaceri cu 20% pentru magazinele existente, dar dezvoltarea previzionata pentru perioada urmatoare va urca afacerile la peste 14 milioane de euro", explica administratorul companiei. Retailerii nou-veniti au invatat clientul sa faca cumparaturi numai pe baza de oferte promotionale si reduceri de pret. Acest lucru se observa in volumul vanzarilor, a declarat pentru ZF Ronen Haliv, administratorul companiei LCR Jeans, care detine licenta celor 31 de magazine Lee Cooper la nivel local. El spune ca cresterea costurilor zilnice a facut ca publicul larg sa fie atras numai prin campanii de reduceri promotionale substantiale. Contributia magazinelor pe care compania le are deja in portofoliu se datoreaza si programului de renovare si schimbare a conceptului Lee Cooper. Concurenta acerba pe piata retailului de fashion determina jucatorii sa investeasca masiv in noua "fata" a magazinelor deschise sub brandul pe care il reprezinta. De curand magazinul Lee Cooper situat in zona Universitatii, de exemplu, a trecut printr-un proces de modernizare care a costat aproximativ 150.000 de euro. O noua strategie de marketing la care va apela pe viitor LCR Jeans, pentru a-si sustine vanzarile, este diversificarea portofoliului de produse: "Vom dezvolta o colectie clasica, dar si una pentru copii incepand cu varsta de 2 ani", zice Haliva. Lee Cooper concureaza pe piata confectiilor din denim cu marci renumite precum Levi's, Little Big, Diesel sau Motor Jeans.
Conform Wall-Street, un studiu realizat de compania Synovate, cu privire la cele mai apreciate branduri de jeansi din lume, a aratat ca Levi's a ocupat primul loc in preferintele cumparatorilor. Levi's a fost apreciat de 45% din populatia franceza, ca brandul favorit. De asemenea, o treime din populatia Statelor Unite, Serbiei si Africii de Sud au votat Levi's, blugii acestora fiind cei mai ravniti. Urmatorii pe lista sunt cei d la Wrangler care: una din 5 perechi de blugi vandute in America sunt de la Wrangler 1996.
C. Analiza cererii
a. Identificarea unitatii de consum
Principala unitate de consum este individul. Jeanii s-au rspndit n toat lumea, fr deosebire de vrst, sex, profesie, crez politic, ras sau clas social, transformndu-se, ntr-un fel, n simbolul universal al societii de consum.
Definirea unitatii de cumparare
Procesul de cumprare este influenat n cea mai mare masur de factori situaionali. consumatorul aduna informaii cu privire la mrcile existente pe piata, la marca de jeani pe care dorete s o achiziioneze, la diferitele oferte promoionale la jeani existente la acel moment pe pia .
Definirea unitatii de decizie
n cazul cumpratorilor de blugi decizia de cumparare este luata in urma unui intreg proces care include: constientizarii nevoii, informarea asupra posibilelor modalitati de satisfacere a nevoii, evaluarea optiunilor .
Contientizarea nevoii se realizeaza instantaneu i este declanat att de insatisfacia fa de starea actual (deteriorarea perechii de blugi pe care o deine) ct i de schimbarea percepiei asupra strii ideale (dorina individului de a fi n pas cu moda l determin s achiziioneze o pereche de jeani care s se ncadreze n noile tendine).
Cutarea informatiei poate fi interioar atunci cnd se verific cunotinele anterioare despre nevoia n cauz: cum am procedat ultima oar cndam achiziionat o pereche de jeani? De unde am procurat ultima pereche de jeani ?
Dac nu se gsete un rspuns n plan interior, consumatorul ncepe o cutare a informaiei din surse externe. El apeleaz la prieteni, familie, cunoscui. Se apeleaz de asemenea la consultarea de cataloage de produse, reviste de mod, se urmrete mass-media, se caut informaii pe Internet.
Proporiile activitii de cutare n cazul jeanilor depind de caracteristicile individului (experien, motivaie), de caracteristicile pieei (numar relativ mare de posibiliti de acoperire a nevoii, gama de preuri care este variat, disponibilitatea informaiilor care este relativ mare).
Gradul de nesiguran cu privire la marca i modelul de jeani ce va fi cumprat este un factor important al procesului de cutare a informaiilor. n funcie de marca de jeani achiziionat i de preul acestora riscul financiar poate fi scazut sau ridicat, jeanii sunt produse care spun ceva celorlali despre personalitatea utilizatorului (o pereche de jeani puternic accesorizat, strident va atrage atenia) deci au un risc social ridicat.
Evaluarea variantelor
Din toat gama de produse disponibile, soluii posibile ale nevoii n cauz, consumatorul este contient de existena doar a unei poriuni a acesteia, iar din aceasta va considera ca fiind acceptabile doar cteva.
Mrcile luate n considerare la evaluare de ctre cumprtor formeaz setul evocat, iar cele necunoscute sau uitate, setul inert.
ntre criteriile de evaluare dup care consumatorii compara diferitele modele i mrci de jeani se numar: preul, respectarea tendinelor acuale ale modei, reputaia mrcii i prezena sa constant pe pia, calitatea.
Conform unei statistici realizate de noi, jeansii sunt evaluati in functie de:
Nr.Crt
Nume
Prenume
Vrsta
Ocupaie
Criterii de evaluare
Marc
Model
Pre
Accesorii
1
Grigore
Georgiana
20
Student
2
Dragomir
Andrei
30
Comerciant
3
Bucur
Marian
51
Profesor
4
Anghel
Alexandra
22
Student
5
Agapie
Irina
25
Distribuitor
6
Nica
Gabriel
28
Jandarm
7
Agache
Iulia
21
Student
8
Popescu
Maria
45
Arhitect
9
Andrei
Ioana
38
Contabil
10
Caloian
Vasile
24
Promoter
11
Panait
Ion
35
Director resurse umane
12
Florescu
Elena
43
Croitoreas
b. Identificarea criteriilor de segmentare a pietei:
Segmentarea pieii se face n funcie de criteriile: sociodemografice, psihografice, geografice, economice i comportamentale.
Conform statisticilor, mediul social nu are o influen semnificativ asupra cererii de blugi. Cei care i poart provin att din mediul urban ct i din cel rural. Categoria socioprofesional creia se adreseaz cu precdere produsul este cea a elevilor i studenilor.
Cel mai mare procent de nonconsumatori se afl n rndul indivizilor cu vrsta de peste 45 de ani, iar cel mai mic n categoria 5-12 ani .
n funcie de vrst, cumprtorii se difereniaz prin modelele de jeani pe care le prefer. Aadar, segmentul de vrst cuprins ntre 15 - 25 de ani va achiziiona jeani care s fie n vog, modele ndrznee, cu o croial care s le evidenieze personalitatea.
Persoanele cu vrsta ntre 25 35 de ani vor cuta acele modele de jeani la moda ns mai puin accesorizate, cu o croial care sa le pun n eviden silueta.
Persoanele cu vrsta de peste 35 de ani vor purta jeani doar n timpul lor liber, vor adopta modele clasice, care sa le ofere comfort i comoditate.
n funcie de criteriul comportamental se disting segmentrile dup importana cumprturii, dup presiunea timpului strns legate ntre ele i dupa cantitatea consumata. Spre exemplu, pentru o persoan grabit importana cumprturii va fi medie n timp ce o persoan cu activitate zilnic redus acord o mai mare importan cumprturii, manifestnd preferine i exigene.
n funcie de bugetul alocat acestiu tip de cumprturi si disting cumprtorii cu venituri mici i cei cu venituri medii i mari. Cumprtorii cu venituri mici vor aloca o sum redus din venitul lor achiziionrii de articole de mbrcminte, respectiv, jeani. Acest tip de consumatori nu au o marc preferat, principalul criteriu dup care se ghideaz n efectuarea cumprturii fiind cel financiar. Ei vor achiziiona jeani dintr-un hypermarket sau dintr-un magazin ce practic preuri reduse. Cumprtorii cu venituri medii i mari prefer sau opteaz n timp pentru o anumit marc pentru care raportul pre calitate este foarte important. Ei difereniaz o anumit marc pentru care manifest fidelitate att timp ct productorii menin sau mbuntesc standardele iniiale pentru care consumatorii au optat pentru acea marc de blugi.
4.Analiza preturilor
Preturile acestui articol vestimentar au crescut pe masura impactului tot mai puternic pe care l-au avut in intreaga lume.
Principalele segmente de pret includ: preturi ridicate, preturi medii si preturi joase.
Preturile ridicate sunt caracterizate in primul rand de eticheta si variaza intre 300$ si 4000$.
Pretul ridicat al blugilor nu se datoreaza totusi exclusiv etichetei pe care o poarta. Cele mai mari adosuri sunt datorate decoratiilor cu aur, diamante sau cristale sau nasturlor, lucrati din aceleasi materiale. In topul celor mai scumpi se afla jeansii Escada, care variaza intre 7.500$ si 10.000$, cea mai scumpa pereche fiind un model incrustat pe toata lungimea cu cristale Swarovski.
Cea mai scumpa pereche de blugi vanduta vreodata poarta marca Levis 501, veche de 155 ani, si a fost cumparata in 2005 la pretul de 60.000 de dolari de un cumparator anonim de pe eBay. Dar nu numai blugii vintage au preturi colosale; si colectiile noi made-to-measure din tesaturi rare sau accesorizate cu pietre pretioase si nasturi placati cu aur de 24 de carate sunt la fel de scumpe.
20%
35%
35%
10%
maca
model
pret
accesorii
MARCA
PRE
Blugi evazai cu talie nalt
- Euro-
Blugi semievazai cu talie nalt
- Euro-
Blugi lungi cu talie medie
- Euro-
Blugi skinny
- Euro-
Blugi cu talie joas
- Euro-
Blugi drepi
- Euro-
DIESEL
Brbai
95
95
210
70
70
122
Femei
131
145
140
102
102
131
CAVALLI
Brbai
295
230
150
300
108
108
Femei
345
230
175
395
185
109
GUESS
Brbai
90
114
108
79
79
79
Femei
115
90
108
114
114
79
CALVIN
KLEIN
Brbai
190
45
79
79
109
115
Femei
290
98
92
90
98
92
WRANGLER
Brbai
79
79
65
70
170
150
Femei
98
98
98
149
149
98
ARMANI
Brbai
112
109
204
215
109
109
Femei
149
260
149
470
290
90
D&G
Brbai
300
350
325
220
220
350
Femei
455
430
455
230
230
455
ZARA
Brbai
20
19
17
33
45
20
Femei
24
24
33
21
33
45
TERRANOVA
Brbai
15
17
19
21
21
29
Femei
19
21
19
29
29
34
MOTOR
Brbai
47
47
52
71
52
Femei
50
50
67
71
52
52
Din tabel putem observa c preurile jeansi-lor variaz n funcie de marc, astfel ncat pentru o marc cunoscut de blugi, cum este de exemplu D&G trebuie s pltim un pre destul de piperat de pana la 500 de Euro. Preturile variaz si in functie de modelul ales, si in functie de destinatia acestora.
Chiar dac n general se spune c brbaii au o gama de jeans mai mic dect cea a femeilor, dup o cercetare de pia amanuntit am observat c i brbaii dispun de o gam variat si diverse preturi n funcie de necesiti.
Tot din tabel putem stabili limitele minime si maxime ntre care se situeaz jeansii. Limita minim pe care am putut-o identifica este de 19 Euro i limita maxim este de 455 de Euro pentru o pereche de jeansi de la D&G.
5.Analiza promovrii
Denimul a facut istorie pe care nici un alt material nu a putut-o egala. Se poarta la sacou, cu maiou, cu margele, la sandale, pantofi de lac, la gale de Oscar sau in spatele blocului. Levi's inseamna cultura si personalitate, libertate si sex-appeal, tinerete si eleganta fara varsta.
Astazi, pretul unei perechi de Levi's in New-York sunt tentante pentru europeni, fiind cuprins intre 60 si 100 de euro.
Cowboy-ii autentici purtau Levi's, asocierea lor cu marca de blugi facandu-se destul de des. Visul american a fost cultivat in aceeasi masura si de John Wayne sau Gary Cooper. !
Americanii aveau opinii puternice in legatura cu importanta jeansilor pentru tineri. Levi's insa nu s-a lasat dus de valul situatiilor. Ziarele americane incepusera sa promoveze logo-ul Right For School a lui Levi.
Campaniile de promovare sunt din ce in ce mai diversificate pe masura ce produsul isi sporesc gamele de desfacere.Un exemplu ar fi blugii medicament sau blugii ecologici, acestea au la baza strategii de marketing bine puse la punct.
Din haine de lucru pentru mineri, blugii s-au transformat, n decursul anilor, n cea mai n vog pies vestimentar. Iar acum devin... medicament.
Make Your Own Jeans (www.MakeYourOwnJeans.com), o companie global specializat n producerea de haine din denim la comand, a lansat pe pia blugii bio care pot vindeca diverse afeciuni, de la boli de piele la diabet.
Se poarta pantalonii ecologici
Inspirandu-se din alte domenii, si fabricantii de jeansi au inceput sa se orienteze spre materiale reciclate. Ei au introdus in materialul folosit pentru realizarea jeansilor fibre extrase din sticle de plastic , informeaza AFP. Trendul a fost observat la salonul international "Denim by Premiere Vision", deschis in perioada 3-4 decembrie la Saint-Denis, in apropiere de Paris. Una dintre firmele care pun accent pe reciclare este Hellenic Fabrics, care produce un material textil hibrid, un amestec de bumbac si plastic recuperat din sticle folosite .
Marca de blugi Levi's a lansat o strategie de marketing pentru homosexuali
Marca de blugi Levi's a lansat o strategie de marketing pentru homosexuali care contine si un spot difuzat de postul TV Logo adresat homosexualilor, informeaza luni Adage.com.Spotul reprezinta adaptarea unei reclame care infatiseaza atractia dintre un barbat, care poarta blugi Levi's, si o femeie. In varianta ce ruleaza deja pe postul Logo, locul femeii este luat tot de un barbat. "Levi's a fost intotdeauna o companie inovatoare. Cred ca a te adresa consumatorilor homosexuali este o miscare de marketing inteleapta. Avem cercetari care arata ca audienta nostra are o mai mare afinitate pentru brandurile care se promoveaza pe postul nostru, intrucat Logo a luat o decizie constienta de a se adresa acestei categorii", a declarat presedintele postului Logo, Brian Graden.
Fortele de vanzare romanesti
Concurenta pe piata romaneasca a jeans-ilor este foarte mare in momentul de fata si o serie de marci incearca sa cucereasca un segment cat mai mare din acest sector al comertului cu articole vestimentare.Jeans-ii au revenit, in mare forta, in moda internationala. Pentru urmatorii doi ani, specialisti prognozeaza o crestere a cererii acestor produse. Pe piata romaneasca oferta este destul de mare si, cel putin deocamdata, se pare ca este loc pentru toata lumea.Toti comerciantii de jeans contactati pentru realizarea acestui material ne-au spus ca sunt cerute in mod special numerele mici, principalii consumatori de jeans fiind tinerii. Exista, de asemenea, o tendinta clara de fidelizare a marcilor. "Romanii au inceput sa aiba constiinta valorii unei marci si sunt dispusi sa faca un efort financiar pentru a cumpara un articol de marca, vazuta ca garantie a calitatii, decat sa cumpere la un pret mic un lucru de proasta calitate"- Ovidiu Joita, director de vanzari la A&B COMPANY, Bucuresti.
Marca MOTOR este prezenta in Romania prin firma PARADIS STAR din Constanta, care detine exclusivitate pentru distributia produselor pe piata romaneasca. Obiectul principal de activitate al firmei este comertul en-gross cu produse textile, dar acorda o importanta deosebita si comertului en-detail, pentru o mai buna cunoastere a pulsului pietei, a consumatorilor. Comercializarea produselor MOTOR se realizeaza printr-o retea proprie de distributie in fiecare mare oras al tarii. "Relatia cu comerciantii este deosebita si in plina ascensiune", spune doamna Angela Utescu. "Cele mai bune vanzari s-au inregistrat in magazinul propriu, magazin conceptual MOTOR, deschis in Constanta. Aici vindem numai produse marca MOTOR, intr-o ambianta caracteristica conceptului pe care il promovam. Incercam sa oferim clientilor nostri nu numai produse de imbracaminte marca MOTOR, incercam sa le oferim un concept, un stil de viata MOTOR. Este stilul care se potriveste tuturor, in orice moment al zilei. Aria de raspandire a produselor MOTOR a crescut simtitor in ultimul an, astfel incat marca are o larga acoperire a marilor orase din Romania.
EMMA-PATT este o firma infiintata in luna februarie a acestui an, care detine franciza KENVELO pentru Romania. Marca a aparut in anul 1989 in Republica Ceha si s-a dezvoltat constant, astfel incat produsele sale sunt comercializate in momentul de fata in 300 de magazine din opt tari. Anual, sunt vandute in jur de 6 milioane de articole, realizate in colaborare (sistem lohn) cu 35 de producatori de confectii din diverse parti ale lumii, mai ales Europa si Asia. Scopul declarat al KENVELO este sa ofere "moda si calitate la cel mai bun pret". Ca segment de populatie, produsele se adreseaza mai ales tinerilor cu varste cuprinse intre 17 si 25 de ani. De anul trecut, din luna octombrie, firma a lansat pe piata o noua linie de produse, destinata copiilor- KENVELO KIDS, care este prezenta in Romania cu cea mai recenta colectie, primavara- vara. Inainte ca EMMA-PATT sa cumpere franciza, marca era deja cunoscuta pe piata, prin magazinele producatorului. Toate magazinele KENVELO au un design interior unitar, dominat de culorile din logo-ul marcii, respectiv rosu si negru.Marca este cunoscuta si apreciata in orasele in care este comercializata deocamdata, respectiv Bucuresti si Constanta. Preturile la articole sunt comparabile cu cele din alte magazine KENVELO, dar "este foarte posibil sa avem niste preturi speciale la unele produse pentru Romania, pentru ca aici puterea de cumparare este mai mica decat in multe alte state in care sunt vandute articole KENVELO. In Republica Ceha, de exemplu, vin anual 30 de milioane de turisti, care sunt importanti clienti KENVELO; in Romania clientii sunt mai ales romani". Din totalul produselor, peste 50% sunt articole tip jeans, realizate din denim si alte materiale. Vara au mare trecere pantalonii din in, de exemplu, dar cei mai bine vanduti raman, ca medie a vanzarilor anuale, pantalonii din denim, pentru care exista cerere indiferent de anotimp. Designerii firmei sunt preocupati de realizarea unor noi colectii din denim, pentru urmatoarele doua sezoane, acest material fiind in mare trend. O atentie deosebita este acordata materialelor, care sunt cu si fara elastan si finisajelor- spalari, prespalari, sablare, franjurare etc. Jeansii sunt produsi mai ales in Italia si Turcia. Portugalia este, de asemenea, un alt important furnizor.
6.CONCLUZII
Written by MINTELGGG
Jeans market goes from rags to riches
Skinny, boot cut, designer or simply supermarket own, jeans have clearly got the fashion market sown up, as they continue to enjoy unbridled sales success. Skinny, boot tiati, designer jeans sau evazai blugii au acaparat n mod clar moda, si continua s se bucure nvalnic de vnzri de succes. Latest research from MINTEL shows that this year, a staggering three pairs of jeans will be sold every second of every day in Britain alone. Jeans have clearly come a long way since their workwear roots and are now a well established wardrobe staple. Blugi au venit n mod clar un drum lung de la radacinile lor i sunt acum o garderoba bine stabilita. This year we Brits are set to buy no less than 86 million pairs of jeans, an increase of over 40% in the last five years.
"Jeans are the ultimate fashion success story. Today, we not only wear jeans lounging in front of the TV, but we are also happy to wear them for a night out on the town or for a day at the office. More recently, we have even seen celebrities wearing them down the red carpet," comments Vivianne Ihekweazu, senior market analyst at MINTEL. "The introduction of supermarket and high street own label jeans has had a significant impact on the market. They offer a budget option, and with some jeans now costing around the same as a cup of coffee, many more people can afford to have several pairs of jeans hanging in their wardrobe. Supermarkets have not only entered the market, they have fundamentally changed it, giving Brits the opportunity to buy the latest denim fashion trends at bargain prices," she adds.
Jeanii se gsesc n aproape toate magazinele de mbrcminte , n toate mrimile i pentru toate varstele. Este un produs mereu n top ce se reinventeaz de la an la an i care nu d gre niciodat.
n general cumprturile legate de articole vestimentare sunt realizate din impuls. Consumatorul vede un model care i place, l probeaz i dac i vine bine l cumpr deoarece nu are certitudinea c va gasi un model asemantor care sa i vin att de bine. La fel se ntmpl i n cazul jeanilor.
Jeanii, au ajuns s fie purtai n zile de srbtori ori n timpul concediului pn i de oamenii de creaie i de reprezentanii altor profesii la mod. Nu mai sunt deja doar o pies important din garderoba tinerilor, ci cuprind toate vrstele i servesc ambele sexe pentru cele mai diferite ocazii. Este mbrcmintea studenilor i a muncitorilor, pentru lucru i odihn, de ar i de ora, pentru fiecare zi i pentru week-end, simpl, ns cu unele modificri, acceptat i ca hain oficial; e rebel sau respectabil; de o comoditate cum nu s-a mai vzut. E mbrcmintea celor sraci i a celor bogai, a artitilor i a funcionarilor, a sportivilor i a intelectualilor, a snobilor, a gospodinelor casnice i a femeilor antrenate n cmpul muncii, a copiilor i a pensionarilor. n diferite combinaii cu articole vestimentare locale, blugii pot fi ntlnii pe toate continentele.
Bibliografie
www.leecooper.com
www.levi.com
www.dialogtextil.ro
www.levistrauss.com
www.men.rol.ro
www.iqads.ro
www.romanialibera.com
www.jurnalul.ro
www.stiri.acasa.ro
EMBED Excel.Chart.8 \s
- 3 -