analiza inovarii si reflectarea ei in eficienta economica a imm

99
INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării 1 CUPRINS 1. ANALIZA INOVĂRII ŞI REFLECTAREA EI ÎN EFICIENŢA ECONOMICĂ LA NIVELUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII INOVATIVE_____________ 3 1.1 Inovarea tehnologică ________________________________________________________________ 3 1. 1.1 Concepte şi definiţii asociate inovării _______________________________________________ 4 1.1.2. Concepte şi definiţii asociate tehnologiei _____________________________________________ 4 1.1.3. Concepte şi definiţii privind inovarea tehnologică ______________________________________ 5 1.1.4 Concepte şi definiţii privind transferul tehnologic _____________________________________ 10 1.2 Procesul de inovare ________________________________________________________________ 13 1.2.1 Evoluţii care conduc la necesitatea stimulării proceselor de inovare________________________ 13 1.2.2 Mijloace pentru stimularea proceselor de inovare ______________________________________ 17 1.2.3. Impactul inovării şi tehnologiei la nivel de IMM. Indicatori. Metode de evaluare_____________ 18 2. ANALIZA INOVĂRII ÎN INCUBATOARE ____________________________ 32 2.1. Introducere ______________________________________________________________________ 32 2.1.1 Înfiinţarea şi operarea incubatoarelor _______________________________________________ 32 2.1.2 Funcţiunile incubatorului de afaceri ________________________________________________ 33 2.1.3 Evaluarea serviciilor şi impactului incubatoarelor______________________________________ 35 2.1.4 Practici eficiente şi recomandari ___________________________________________________ 36 2.2 Infiinţarea şi operarea incubatorului de afaceri_________________________________________ 38 2.2.1 Acţionarii incubatorului de afaceri_______________________________________________ 38 2.2.2 Localizare şi amplasament________________________________________________________ 39 2.2.3 Rolul şi obiectivele incubatorului de afaceri __________________________________________ 40 2.2.4 Clienţii incubatoarelor de afaceri ________________________________________________ 41 2.2.5 Finanţarea lansării şi costuri de operare______________________________________________ 42 2.3. Funcţiunile incubatorului de afaceri__________________________________________________ 45 2.3.1 Spaţiul incubatorului ____________________________________________________________ 45 2.3.2 Serviciile suport ale incubatorului __________________________________________________ 46 2.3.3 Promovarea şi definirea ţintelor de piaţă _____________________________________________ 50 2.3.4 Criterii de admisie, managementul clienţilor şi reguli de ieşire____________________________ 50 2.3.5 Personalul şi managementul incubatorului ___________________________________________ 51 2.4. Inovare tehnologica si transfer tehnologic _____________________________________________ 53 3. PLANIFICAREA AFACERII PORNITE DE LA INOVARE _______________ 69 3.1. Pregatirea planului de afaceri al unei tehnologii ________________________________________ 69 3.1. 1. De ce avem nevoie de un plan de afaceri?___________________________________________ 70 3.1.2 Cand avem nevoie de un plan de afaceri?____________________________________________ 73 3.1.3 Cand apare necesitatea datelor de intrare?____________________________________________ 73 3.1.4 De ce avem nevoie pentru a pregati un plan de afaceri? _________________________________ 74 3.1.5 Cum vom realiza planul de afaeri? _________________________________________________ 76 3.2 Sumarul executiei planului __________________________________________________________ 76 3.3 Piata potentiala ___________________________________________________________________ 77 3.4. Afacerea si pozitia el comerciala _____________________________________________________ 84

Upload: jane-jurco

Post on 15-Apr-2017

226 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

1

CUPRINS

1. ANALIZA INOVĂRII ŞI REFLECTAREA EI ÎN EFICIENŢA ECONOMICĂ LA NIVELUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII INOVATIVE_____________ 3

1.1 Inovarea tehnologică ________________________________________________________________ 3 1. 1.1 Concepte şi definiţii asociate inovării _______________________________________________ 4 1.1.2. Concepte şi definiţii asociate tehnologiei _____________________________________________ 4 1.1.3. Concepte şi definiţii privind inovarea tehnologică ______________________________________ 5 1.1.4 Concepte şi definiţii privind transferul tehnologic _____________________________________ 10

1.2 Procesul de inovare ________________________________________________________________ 13 1.2.1 Evoluţii care conduc la necesitatea stimulării proceselor de inovare________________________ 13 1.2.2 Mijloace pentru stimularea proceselor de inovare ______________________________________ 17 1.2.3. Impactul inovării şi tehnologiei la nivel de IMM. Indicatori. Metode de evaluare_____________ 18

2. ANALIZA INOVĂRII ÎN INCUBATOARE ____________________________ 32

2.1. Introducere ______________________________________________________________________ 32 2.1.1 Înfiinţarea şi operarea incubatoarelor _______________________________________________ 32 2.1.2 Funcţiunile incubatorului de afaceri ________________________________________________ 33 2.1.3 Evaluarea serviciilor şi impactului incubatoarelor______________________________________ 35 2.1.4 Practici eficiente şi recomandari ___________________________________________________ 36

2.2 Infiinţarea şi operarea incubatorului de afaceri_________________________________________ 38 2.2.1 Acţionarii incubatorului de afaceri_______________________________________________ 38 2.2.2 Localizare şi amplasament________________________________________________________ 39 2.2.3 Rolul şi obiectivele incubatorului de afaceri __________________________________________ 40 2.2.4 Clienţii incubatoarelor de afaceri ________________________________________________ 41 2.2.5 Finanţarea lansării şi costuri de operare______________________________________________ 42

2.3. Funcţiunile incubatorului de afaceri__________________________________________________ 45 2.3.1 Spaţiul incubatorului ____________________________________________________________ 45 2.3.2 Serviciile suport ale incubatorului __________________________________________________ 46 2.3.3 Promovarea şi definirea ţintelor de piaţă _____________________________________________ 50 2.3.4 Criterii de admisie, managementul clienţilor şi reguli de ieşire____________________________ 50 2.3.5 Personalul şi managementul incubatorului ___________________________________________ 51

2.4. Inovare tehnologica si transfer tehnologic _____________________________________________ 53

3. PLANIFICAREA AFACERII PORNITE DE LA INOVARE _______________ 69

3.1. Pregatirea planului de afaceri al unei tehnologii ________________________________________ 69 3.1. 1. De ce avem nevoie de un plan de afaceri?___________________________________________ 70 3.1.2 Cand avem nevoie de un plan de afaceri?____________________________________________ 73 3.1.3 Cand apare necesitatea datelor de intrare?____________________________________________ 73 3.1.4 De ce avem nevoie pentru a pregati un plan de afaceri? _________________________________ 74 3.1.5 Cum vom realiza planul de afaeri? _________________________________________________ 76

3.2 Sumarul executiei planului __________________________________________________________ 76

3.3 Piata potentiala ___________________________________________________________________ 77

3.4. Afacerea si pozitia el comerciala _____________________________________________________ 84

Page 2: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

2

3.5. Strategia de marketing_____________________________________________________________ 86

3.6. Previziunile vanzarilor, fluxul financiar si intreruperile _________________________________ 88

3.7 Managementul si controlul afacerii __________________________________________________ 93

3.8 Pachetul de finantare necesar________________________________________________________ 94

4. IDENTIFICAREA COMPONENTELOR DE EVALUARE A INOVĂRII ______ 96

4.1. Stabilirea indicatorilor asociaţi criteriilor de evaluare a gradului de inovare ________________ 96

4.2 Integrarea şi relaţionarea componentei de inovare în componenta economică ________________ 98

Page 3: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

3

1. Analiza inovării şi reflectarea ei în eficienţa economică la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii inovative 1.1 Inovarea tehnologică

Ultimele decenii au marcat importante progrese în domeniul inovării ştiinţifice,

tehnologice, sociale şi de altă natură care au exercitat o influenţă considerabilă

asupra schimbărilor petrecute în societate.

Inovarea nu mai este privită ca un rezultat specific al acţiunilor individuale ci mai

degrabă ca:

• un proces (prin care sunt identificate soluţii asociate anumitor probleme);

• un proces ce se desfăşoară de regulă în companii inovative, în care rolul

autorităţilor sau UCD-urilor este într-o oarecare măsură secundar;

• un proces interactiv ce implică relaţii între companii, atât formale cât şi

informale;

• un proces diversificat şi interactiv de învăţare;

• un proces ce implică schimbul de cunoaştere tacit şi codificat.

Inovarea, după cum este definită de Comisia Europeană, reprezintă “înnoirea şi

lărgirea domeniului de produse şi servicii, asocierea pieţelor; stabilirea unor noi

metode de producţie, aprovizionare şi distribuţie; introducerea de schimbări în

management, organizarea muncii, a condiţiilor de muncă şi a performanţelor forţei

de muncă”

*)1

Inovare - activitatea orientată către generarea, asimilarea şi valorificarea rezultatelor cercetării-dezvoltării în sfera economică şi socială.

Inovarea de produs - introducerea în circuitul economic a unui produs nou sau cu unele caracteristici îmbunătăţite în mod semnificativ, astfel încât să se ofere consumatorului servicii noi sau îmbunătăţite.

Inovarea tehnologică - introducerea în circuitul economic a unui proces sau a unei tehnologii ori ameliorarea semnificativă a celor existente, inclusiv îmbunătăţirea metodelor de gestiune şi organizare a muncii.

Transfer tehnologic - introducerea sau achiziţionarea în circuitul economic a tehnologiilor şi utilajelor specifice, echipamentelor şi instalaţiilor rezultate din cercetare, în vederea obţinerii unor procese, produse şi servicii noi sau îmbunătăţite, cerute de piaţă sau prin care se adoptă un comportament inovativ, inclusiv activitatea de a disemina informaţii, a explica, a transfera cunoştinţe, a acorda consultanţă şi a comunica cu persoane care nu sunt experţi în problemă despre rezultatele cercetării fundamentale, aplicative şi pre-competitive într-un asemenea mod încât să crească şansa aplicării unor astfel de rezultate, cu condiţia să existe un proprietar al rezultatelor.

1 DEFINIŢII CONFORM OG. 57 DIN 2003 PRIVIND CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI DEZVOLTAREA TEHNOLOGICĂ

Page 4: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

4

1. 1.1 Concepte şi definiţii asociate inovării Inovarea reprezintă suma activităţilor conduse în cadrul unui proces complex, prin

care sunt generate, asimilate şi exploatate elementele de noutate în sferele

economice şi sociale.

Inovarea2:

cuprinde activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică, integrate conceptual

în termenii de interacţiune între oportunităţile pieţei, bazele de cunoştinţe şi

capacităţile firmei;

înglobează activităţi ca:

- proiectarea industrială,

- ingineria proceselor şi achiziţia de tehnologii (importante pentru inovarea

tehnică) asociate unui potenţial de cunoştinţe şi idei,

- modalităţi de realizare fizică a produsului şi de transferare a acestuia pe

piaţă.

Cercetarea3-dezvoltarea tehnologică acoperă trei mari activităţi:

• cercetarea fundamentală (de bază),

• cercetarea aplicativă;

• dezvoltarea tehnologică4.

1.1.2. Concepte şi definiţii asociate tehnologiei

Tehnologia este suma mijloacelor, metodelor şi cunoştinţelor necesare realizării

unui produs, proces sau serviciu.

Tehnologia5 înglobează:

2 definirea clară a inovării înlesneşte evaluarea activităţilor de cercetare-dezvoltare, evită ambiguităţi şi permite ca politicile strategice, tactice şi operative să asigure acordarea de priorităţi, de extensii sau limitări ale unor activităţi; cercetarea-dezvoltarea tehnologică sau experimentală constituie numai un aspect al inovării şi este un subiect care acoperă numeroase activităţi de la cercetarea fundamentală/aplicativă, până la stadiul avansat de dezvoltare a produsului; astfel, sunt cuprinse lucrări concrete preluate sistematic, pentru creşterea volumului de cunoştinţe şi utilizarea acestora pentru realizarea de noi aplicaţii. 3 trebuie văzută nu numai ca o sursă de idei inovatoare, ci şi ca o formă de rezolvare a problemei. 4 este necesar să se insiste, totuşi, pe activităţile de dezvoltare, în special de transfer tehnologic şi pe cele legate de piaţă, unde riscul eşecului proiectului este redus; aceste activităţi, în schimb, primesc o acoperire cu subvenţii, mult mai mică decât cercetarea. 5 „tehnologia” înseamnă organizarea cunoştinţelor şi resurselor pentru realizarea scopurilor practice, fapt ce ne îndreptăţeşte să afirmăm că tehnologia include metode şi mijloace într-un sens general, fără a se limita numai la procesele de producţie.

Page 5: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

5

• metode de producţie propriu-zisă;

• referinţe privind utilizarea tuturor resurselor şi cuprinde un larg spectru de

activităţi, inclusiv perfecţionarea producţiei, organizarea, luarea deciziilor şi

instruirea.

Tehnologia a fost conceptualizată ca fiind organizarea sistematică şi aplicată a

cunoştinţelor, ideilor şi competenţei individuale, ceea ce face posibilă proiectarea

produselor şi/ sau serviciilor inovative, produce eficienţă prin promovarea rapidă

pe piaţă de produse sau servicii competitive. Tehnologia este intangibilă, din

perspectiva transferului tehnologic, deoarece aceasta este înglobată în proiecte,

documente şi în oameni sub formă de „know-how” sau „show-how”.

Deoarece interdependenţa dintre tehnologie, economie şi societate accentuează

nevoia societăţii de a îmbunătăţi mediul economic prin mijloacele de producţie,

cunoaşterea proceselor, metodologie şi organizare etc., implică necesitatea ca

tehnologia să fie în măsură să răspundă necesităţilor şi cerinţelor pe care le

formulează societatea. Tehnologia şi transferul de tehnologie exprimă

interdependenţa între economie şi societate.

1.1.3. Concepte şi definiţii privind inovarea tehnologică

„Inovarea tehnologică” este partea procesului de inovare care include:

- generarea de noi cunoştinţe şi idei;

- activităţi de producţie fizică;

- activităţi conexe de piaţă pentru realizarea şi promovarea unui produs

inovativ”.

Inovarea tehnologică presupune:

• crearea, adaptarea şi adoptarea de noi produse, procese ori servicii;

• îmbunătăţirea de produse, procese ori servicii;

• introducerea lor cu succes, pe piaţă;

Page 6: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

6

După cum se observă, inovarea tehnologică este mult mai cuprinzătoare decât o

simplă legătură între diferitele activităţi şi stagii, aceasta presupune o serie de

activităţi complexe ce se desfăşoară în trei grupe:

• activităţi de generare de noi cunoştinţe şi idei;

• activităţi de producţie fizică;

• activităţi legate de piaţă, plasate separat, pentru a identifica stagiul de

dezvoltare a fiecărei activităţi.

Inovarea tehnologică este un proces complex care:

• este influenţat de factori din mediul industrial şi de afaceri;

• susţine mediul de inovare, competiţia, proprietatea intelectuală şi

industrială şi mediul fiscal;

• înglobează cunoştinţele, producţia şi piaţa;

• cuprinde tehnologia implementată în noi produse, procese şi servicii,

precum şi perfecţionarea tehnologică a produselor, proceselor şi serviciilor.

Definiţia inovării tehnologice, după Manualul Oslo6, este prezentată în tabelul

următor

Definirea inovării tehnologice conform Manualului Oslo

cercetare-dezvoltare

(C-D)

instrumente şi inginerie

industrială - pregătire SDV-uri şi

elaborare tehnologii

includerea de tehnologii

neîncorporate

proiectare industrială pentru

produse şi procese tehnologice

includerea de tehnologii

încorporate demararea producţiei

marketing pentru

produse noi sau

îmbunătăţite

6 conceput pentru a omogeniza statisticile inovării tehnologice şi reflectă definiţiile acceptate în ţările Uniunii Europene

scoate în evidenţă activităţile din cercetare-dezvoltare, adică achiziţia şi generarea de noi cunoştinţe sau idei relevante pentru firme

identifică activităţile necesare pentru realizarea producţiei fizice, adaptarea şi adoptarea noutăţilor tehnologice, perfecţionarea produselor, sau implementarea noutăţilor tehnologice, sau perfecţionarea proceselor

evidenţiază activităţile legate de piaţă care apar în finalul fazei de dezvoltare, în particular, marketing-ul şi anunţarea de noi produse sau procese perfecţionate.

Page 7: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

7

Procesul de inovare tehnologică ilustrat în figura următoare, accentuează faptul

că, în esenţă, inovarea tehnologică are drept scop transformarea cunoştinţelor şi

ideilor inovatoare, ştiinţifice şi tehnologice în produse sau servicii care satisfac

cerinţele cumpărătorilor sau beneficiarilor. Procesul de inovare tehnologică

În funcţie de problemele economice, în tabelul următor sunt prezentate activităţile

incluse în procesul de inovare tehnologică: Principalele activităţi specifice inovării tehnologice

cheltuieli privind cifra de

afaceri în cercetare-

dezvoltare

cheltuieli privind lucrări creative preluate pe o bază

sistemică în legătură cu creşterea potenţialului de

cunoştinţe.

cheltuieli de capital în

cercetare–dezvoltare

sprijinirea achiziţiei de tehnologii înglobate cumpărate,

exclusiv din activitatea de CD.

transfer tehnologic tehnologii pe care firma le transferă cu un profit sau

plată pentru a fi achiziţionate.

proiectarea industrială

şi ingineria proceselor

activităţi de proiectare industrială şi inginerie a

proceselor, care sunt necesare pentru producţia de

noi tehnologii sau perfecţionarea produselor sau

proceselor.

implementarea implementarea standardelor de calitate este

cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice, idei

inovatoare

concepţie tehnologică /

design

proiectare tehnologie

producţie / servicii

resurse materii prime

produs / technolog. / serviciu

cerinţe piaţă, / preferinţe, / rel.

cumpărător- beneficiar

Page 8: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

8

certificatelor de calitate considerată inovare tehnologică numai acolo unde

rezultă perfecţionări semnificative în producţie sau în

livrarea de bunuri sau servicii.

tehnologia informaţiei şi

comunicaţiilor

(E-Commerce)

investiţia firmei pentru accesul la noile tehnologii

specifice.

software progres ştiinţific sau tehnologic şi/sau rezolvarea

incertitudinilor ştiinţifice sau tehnologice.

aplicaţii ale invenţiilor /

valorificarea brevetelor cheltuieli privind înregistrarea aplicaţiei patent.

formarea profesionala

instruirea personalului solicitat în legătură cu

implementarea unui produs/ proces tehnologic nou

sau perfecţionat.

atragerea cercetătorilor

/ motivare

susţinerea costurilor pentru firme cu activitate de

inovare, pentru specialiştii din UCD-uri.

crearea firmelor

inovative

stimularea creării de noi firme pentru exploatarea

produselor/ proceselor noi sau perfecţionate.

drepturile de proprietate

ale firmelor noi inovative

stimularea accesului capitalurilor pentru sprijinirea

creaţiei şi creşterea activităţilor din stagiile anterioare

ale noilor sau recentelor tehnologii sau inovări.

Factori care influenţează succesul inovării tehnologice sunt7:

- orientarea către cerinţele pieţei;

- importanţa inovării tehnologice pentru obiectivele societăţii comerciale;

- selectarea eficientă şi evaluarea corectă a proiectelor de inovare

tehnologică şi a surselor de idei noi şi creatoare;

- conducerea şi controlul eficient al proiectelor de inovare tehnologică;

- receptivitatea conducerii şi a salariaţilor societăţii comerciale la inovări

tehnologice;

- antrenarea în proiecte de inovare tehnologică a unei echipe

corespunzătoare din punct de vedere profesional.

Ideea de produs / tehnologie sau serviciu nou poate fi generată:

- în departamentul de marketing; 7 [Patterson, 1998]

Page 9: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

9

- în departamentul de cercetare - dezvoltare8 (unde se concretizează dacă

ideea corespunde unei cerinţe a pieţei).

Deşi între compartimentele cercetare - dezvoltare şi marketing pot exista bariere

de comunicare datorită specializărilor diferite, asigurarea circulaţiei informaţiilor de

specialitate generate de realizarea obiectivelor generale ale organizaţiei, precum

şi a obiectivelor specifice ale compartimentelor, este o condiţie intrinsecă a

procesului de inovare tehnologică, după cum se observă în figura următoare.

Reprezentarea schematica a schimbului de informaţii

Inovarea tehnologică de succes este rezultatul conceperii unei noi tehnologii sau

al aplicării unei tehnologii existente, dar îmbunătăţite. Inovare de succes oferă

pieţei un produs sau serviciu nou, pentru care clientul sau beneficiarul este

pregătit şi dispus să plătească, numai în cazul în care caracteristicile produsului

sau serviciului corespund aşteptărilor şi dorinţelor formulate anterior consumării

actului de vânzare – cumpărare. Calitatea inovării tehnologice rezultă din

originalitatea ideilor înmagazinate în produsul sau serviciul nou realizat, fiind

consecinţa gândirii creatoare a uneia sau mai multor persoane din colectivele de

cercetare-dezvoltare şi marketing ale societăţii comerciale. Tehnologiile, precum

şi produsele sau serviciile au un ciclu de viaţă şi implicit, o durată de viaţă care

cuprinde generarea, maturizarea şi dispariţia ideilor inovatoare, după cum se

observă din figura următoare.

8 studiile efectuate pe plan internaţional la nivelul marilor companii evaluează că numărul ideilor novatoare şi creatoare impuse de departamentul de cercetare - dezvoltare reprezintă circa o treime din numărul total, dar importanţa lor este foarte mare pentru obiectivele companiei [acest aspect este vizibil mai ales în cazul ideilor noi care creează produse sau servicii noi ce se adresează unei pieţe existente sau uneia noi]

sistemul de ştiinţă şi tehnologie

departament CD

departament marketing

piaţa

Page 10: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

10

Fazele de evoluţie pentru un produs

Inovarea tehnologică este rezultatul unor interacţiuni complexe. O societate

comercială, pentru a furniza produse sau servicii de calitate, are stringentă nevoie

de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, ca şi de date referitoare la cerinţele şi necesarul

de piaţă, înmagazinate în cadrul departamentului de cercetare - dezvoltare,

respectiv de marketing. În afară de aceste elemente esenţiale, este necesar un

mediu inovator intern, în care conlucrează eficient personalul managerial existent

la diferite niveluri şi personalul de execuţie.

În mediul inovator intern al societăţii comerciale organizarea activităţilor de

cercetare - dezvoltare şi de marketing presupune existenţa creativităţii

concretizată în idei inovatoare, ce generează propuneri de proiecte, care, printr-o

analiză şi evaluare corectă devin produse, tehnologii sau servicii noi.

1.1.4 Concepte şi definiţii privind transferul tehnologic

În conformitate cu structura de activităţi incluse în conceptul de „inovare

tehnologică”, „transferul tehnologic” este reprezentat de activităţile care încep

după activitatea de cercetare-dezvoltare.

Definirea transferului tehnologic, în această accepţiune, reprezintă o parte a

procesului de inovare, fiind suma activităţilor complexe care includ9:

9 [Bala, Naum, 1998]

T I M S D

K

t

Evoluţia produselor este ciclică şi parcurge fazele prezentate în diagrama alăturată, unde: • T = testare de piaţă • I = impunere pe piaţă • M = maturitatea produsului • S = saturaţia pieţei • D = declinul produsului Din momentul fazei de saturare a pieţei, se are în vedere înlocuirea produsului [ tehnologiei /serviciului]

Page 11: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

11

- diseminarea informaţiei şi a transferului de cunoştinţe privind un produs,

proces sau serviciu;

- elaborarea documentaţiei necesare pentru ca un produs, proces sau

serviciu conceput în activitatea de cercetare-dezvoltare să poată genera

efecte pe plan economic şi social;

- pregătirea mediului de realizare a produsului: linii tehnologice, SDV-uri,

reţele informatice, personal calificat şi altele;

- verificarea şi controlul funcţionalităţii produsului, procesului sau serviciului

(controlul calităţii, evaluarea eficienţei sociale şi altele);

- valorificarea economică şi socială în mediul în care rezultatele cercetării

ajung să fie utilizate de mai mulţi beneficiari (producători sau utilizatori în

cazul produselor sociale);

- includerea unor elemente inovatoare că fiind componente ale procesului

de transfer tehnologic.

Transferul tehnologic semnifică procesul prin care noi metode şi tehnici, noi

produse şi maşini, noi metode şi structuri de organizare sunt10:

- descoperite şi dezvoltate până în faza de vânzare pe piaţă;

- introduse atât în producţie, cât şi în consum;

- îmbunătăţite, modernizate şi înlocuite de îndată ce apar altele superioare.

Definirea transferului tehnologic permite identificarea şi explorarea schimbărilor

introduse de tehnologie în lume, care pot servi de asemenea la consolidarea ideii

că transferul tehnologic se poate extinde la acoperirea nevoilor societăţii; aceasta

nu implică numai îmbunătăţirea capacităţilor de producţie existente, dar

presupune, de asemenea şi abordarea altor probleme din domeniile tehnologiei

informaţiei şi comunicaţiilor, al noilor materiale, transporturilor, mediului,

biotehnologiilor, medicinii, farmaciei, al urbanizării etc., ca şi al funcţiunilor de

planificare, prognoză, analiză, simulare, evaluare şi urmărire a activităţilor11.

10 [Andersson, Kind, Logan-Andersen, 2004] 11 Bala,G., Campurean,A.,M., Technology transfer as a mean to generate maximum value from existing technology with minimum additional investment; Lucrare prezentata si publicata in rezumat cu ocazia NATO ARW “ Overcoming Barriers to Technology Transfer and Business Commercialization in CEE – Solution and Oportunities” Bucuresti , 2001; Lucrarea a fost publicata in NATO ASI Series in anul 2002

Page 12: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

12

Transferul tehnologic depinde de motivaţia socială şi individuală, de mecanismul

de decizie privind folosirea resurselor financiare şi umane disponibile, precum şi

de cerinţele culturale şi materiale ale societăţii.

Procesul de transfer tehnologic este variabil în timp şi depinde de factori

imprevizibili, care apar sub acţiunea oamenilor. Probabilitatea de apariţie a

anumitor relaţii de natură statistică evidenţiază legătura dintre tehnologie şi

societate.

Page 13: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

13

1.2 Procesul de inovare

1.2.1 Evoluţii care conduc la necesitatea stimulării proceselor de inovare

A fost evidenţiat faptul că aplicarea rezultatelor obţinute în cercetarea ştiinţifică şi

dezvoltarea tehnologică promovează prosperitatea afacerilor şi a economiilor, că

există o corelaţie între investiţiile în domeniul ştiinţei şi dezvoltarea economică.

Pentru reprezentarea acestei conexiuni, până nu de mult, se utiliza un model liniar –

modelul liniar al inovării12, prezentat în figura următoare

Modelul liniar al inovării

Dezvoltarea modelului liniar al inovării în condiţiile unei pieţe bazate pe cerere şi

ofertă conduce la un model interactiv al etapelor parcurse de la idee până la apariţia

pe piaţa a unui produs / tehnologii, după cum se observă din figura următoare.

12 descoperirile ştiintifice conduc la idei de aplicare urmate de dezvoltarea de noi produse în industrie şi la apariţia acestora pe piaţă şi, prin aceasta, la creşterea competitivităţii întreprinderilor şi economiilor.

CERCETARE FUNDAMENTALA

CERCETARE APLICATIVA

DEZVOLTARE TEHNOLOGICA

PRODUCTIE

MARKETING

COMERCIALIZARE

DEZVOLTARE TEHNOLOGICA

PRODUCTIE

MARKETING

COMERCIALIZARE

CERCETARE APLICATIVA

CERERE NECESITATE DE PIATA

OFERTA IDEE

Page 14: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

14

Modelul interactiv al inovării

Modelul liniar, caracterizat prin simplitatea sa, a fost larg utilizat până când

schimbările fundamentale recent survenite în economie, precum şi dezvoltările

tehnologice rapide, în special cele din domeniul tehnologiei informaţiei şi

comunicaţiilor, au impus aprofundarea proceselor complexe prin care inovarea şi

transferul tehnologic, cunoştinţele în general, afectează competitivitatea economică,

prefigurând un model bazat pe cunoştinţe, modelul non-liniar prezentat în figura

următoare. Modelul non-liniar (relaţional) al inovării (Chain-link model)

CERCETARE – DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ

CUNOŞTIINTE

POTENTIAL DE

PIATA

CREARE SI/SAU

REALIZARE DESIGN

ANALITIC

DESIGN DETALIAT

SI TESTARE

REDESIGN SI

PRODUCTIE

DISTRIBUTIE SI

PIATA

IDEE CD/CA DT

PROD

COM

PIA

TA

STADIUL DE DEZV. AL PROD. / TEHNOLOGIEI

NECESITATI ALE SOCIETATII / DE PIATA

TEHN

Page 15: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

15

După cum se observă din prezentările anterioare, procesul de inovare este privit ca

un proces complex, atât dinspre C&D către cei ce aplică rezultatele de CD, cât şi ca

un proces de „învăţare prin practică”. Inovarea are loc, de obicei, în diferite părţi ale

lanţului producător – utilizator, în diferite sectoare industriale13:

producătorii sunt cei care sunt motorul inovării de produs;

utilizatorii sunt cei care generează inovarea de produs;

furnizorii de componente sau materiale.

Dat fiind riscul asociat procesului de inovare, acesta este încurajat de un mediu

economic sănătos şi descurajat de practicile monopoliste. În acest sens, intervenţia

statului în stimularea inovării trebuie făcută cu prudenţă, tocmai pentru a nu crea

monopoluri şi a stagna creşterea economică prin inovare14.

Liberalizarea şi globalizarea economiilor a condus la creşterea fără precedent a

competiţiei, o puternică presiune este exercitată pe piaţa globală asupra tuturor

firmelor, indiferent de mărimea lor, de piaţa către care sunt orientate (către export

sau către piaţa internă) şi de locul în care îşi desfăşoară activitatea (în ţări dezvoltate,

ţări în curs de dezvoltare sau ţări în tranziţie).

Ca urmare a progreselor rapide ale ştiinţei şi tehnologiei şi, în special, a dezvoltărilor

rapide în domeniul tehnologiilor informaţiei şi a telecomunicaţiilor, precum şi a

dezvoltării unor noi tehnologii, ca, de exemplu, biotehnologiile, noile materiale şi

altele se constată o creştere permanentă a intensităţii în “cunoaştere” a producţiei. În

acest context, în “cunoaştere” sunt cuprinse nu numai cunoştinţele rezultate din

cercetare şi dezvoltare, ci şi cele utilizate în proiectarea produselor în ingineria

proceselor, în controlul de calitate, în management, cunoştinţele privind pieţele şi

oportunităţile de investiţii, precum şi competenţele şi capacităţile necesare pentru a

determina schimbări în produsele şi în procesele realizate în întreprinderi15. Pe

măsură ce cunoaşterea în domeniul tehnologiilor şi al inovării devine un puternic

“generator de bogăţie”, capacitatea de inovare devine vitală pentru realizarea

dezvoltării economice şi a unei competitivităţi durabile.

13 încurajarea politicilor ce trebuie aplicate pentru stimularea creşterii economice necesită o înţelegere a detaliilor procesului de inovare în fiecare industrie. 14 [Naum, Bala, 2001] şi [Utterback, Suarez, 1993] 15 [Bala, Năstase, 2001]

Page 16: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

16

Concomitent cu dezvoltarea economică, eforturi considerabile sunt orientate în

direcţia aprofundării cunoaşterii proceselor de învăţare pentru inovare, de creare,

acumulare şi difuzare a cunoştinţelor în întreprinderi, economie şi societate. Pe

această bază se urmăreşte conceptualizarea şi modelarea acestor procese, precum

şi dezvoltarea de metode, instrumente şi tehnici manageriale pentru stimularea

proceselor de inovare. Toate acestea au condus la formarea unei noi viziuni asupra

relaţiei dintre ştiinţă şi tehnologie, pe de o parte, economie şi societate, pe de altă

parte.

Conform celor mai recente teorii ale creşterii se arată că sursele de creştere a

profiturilor se înscriu în categoriile generale ale costurilor fixe şi ale ideilor.

Incrementări ale investiţiilor asociate cu un nou set de inovări determină adesea o

gamă de profituri, cu o rată considerabilă de creştere pe măsură ce:

- costurile de investiţii furnizează cunoştinţe şi experienţe disponibile public;

- atitudinile şi abilităţile consumatorului devin mai receptive la produse noi.

O schimbare fundamentală o reprezintă deplasarea de la economia bunurilor16 la

economia cunoştinţelor, ideilor17. Potenţialul nelimitat al schimbării tehnologice

condusă de cunoştinţe este o cale sigură pentru a asigura creşterea beneficiilor

asociate investiţiilor tehnologice.

16 bunurile fixe există într-un loc, la un moment dat, acestea nu pot fi folosite decât de un singur utilizator. Iar multiplicarea acestora nu asigură, pe termen lung, profituri în creştere. 17 ideile, cunoştinţele, odată puse în circulaţie, pot fi preluate de oricine, pot fi dezvoltate nelimitat; nu există limite practice la cunoştinţele umane şi nu trebuie să existe graniţe imediate la a găsi modalităţi de a produce mai multă producţie, utilizând mai puţin din fiecare resursă de intrare în proces.

Page 17: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

17

1.2.2 Mijloace pentru stimularea proceselor de inovare

Ca răspuns la presiunea pentru inovare exercitată de creşterea competiţiei

globale, în cadrul firmelor, la nivel naţional, la nivelul unor grupuri de state trebuie să

existe preocupări privind elaborarea şi transpunerea în practică a unor strategii,

politici şi acţiuni care să stimuleze procesele de inovare. În acest sens, dintre căile

importante de acţiune18, menţionăm:

- stimularea obţinerii de noi cunoştinţe, prin efortul propriu de C&D;

- stimularea obţinerii de noi cunoştinţe din surse externe;

- asigurarea fluidităţii transferului tehnologic şi a condiţiilor optime pentru

difuzarea în economie a tuturor tipurilor de cunoştinţe (ştiinţifice, tehnologice,

economice, comerciale, administrative) necesare întreprinderilor în procesele de

inovare;

- stimularea întreprinderilor pentru inovare, prin crearea unui climat economic,

financiar, fiscal, politic şi social care să constituie o altă direcţie importantă

de acţiune pentru stimularea inovării.

Aspecte ale politicilor în domeniul dezvoltării inovării, tehnologiei şi cooperării

subliniază necesitatea stabilirii unui echilibru între eforturile privind crearea noilor

cunoştinţe (prin activităţile de C&D), obţinerea lor din exterior (prin colaborări

tehnologice şi economice) şi capacitatea de absorbţie eficientă a acestora de către

întreprinderile din economie. Din analiza rezultatelor din domeniu se constată

necesitatea:

- unor politici clare în domeniul inovării, inovarea devenind o nouă politică

orizontală care leagă domenii tradiţionale ca, de exemplu, politicile

economice, industriale şi în domeniul cercetării.

- unor politici coerente în domeniul drepturilor de proprietate intelectuala;

- îmbunătăţirea sistemului legislativ şi de reglementări19.

- încurajarea investiţiilor în inovare.

- finanţarea cu prioritate a activităţilor de cercetare care conduc la inovare.

- susţinerea transferului tehnologic prin intensificarea colaborării între centrele

de cercetare, universităţi, grupuri de întreprinderi şi companii individuale şi

susţinerea afacerilor bazate pe tehnologii avansate.

18 experienţa arată că, pentru a obţine rezultate consistente, este deosebit de important să se acţioneze pe toate direcţiile menţionate; neglijarea uneia sau alteia dintre acestea poate conduce la blocaje care să afecteze dramatic rezultatele finale obţinute. 19 incă prea complex, reprezintă un obstacol serios în crearea de noi afaceri şi pentru activitătile antreprenoriale.

Page 18: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

18

1.2.3. Impactul inovării şi tehnologiei la nivel de IMM. Indicatori. Metode de evaluare Inovarea la nivelul întreprinderii trebuie privită drept un sistem complex, un

proces integrat strategiei generale a unei întreprinderi care serveşte atingerii

obiectivelor prestabilite de dezvoltare. În condiţiile unui mediu concurenţial, un

operator economic se concentrează asupra competitorilor de pe piaţă, reacţionează

la mişcările acestora şi, în majoritatea cazurilor (în special pentru sectorul IMM-

urilor), adoptă un comportament imitativ şi nu inovativ. Prin adoptarea unui astfel de

comportament, întreprinderea nu îşi poate asigura automat succesul de piaţă şi, cu

atât mai mult, nu poate aspira la o poziţie dominantă. Adoptarea de către operatorul

economic a unor procese de inovare tehnologică asigură condiţiile necesare pentru a

corela crearea de valoare pentru clienţi prin intermediul produselor şi serviciilor

oferite şi atingerea obiectivelor proprii de dezvoltare. Astfel, prin inovare tehnologică,

întreprinderea tinde să se orienteze asupra soluţiilor, în timp ce, prin crearea valorii

pentru client urmăreşte redefinirea continuă a problemelor20. Dezvoltarea capacităţii

inovative la nivelul întreprinderii presupune încurajarea manifestărilor de creativitate

tehnică, prin asumarea riscurilor şi minimizarea lor printr-un management al

schimbărilor adecvat reînnoirii organizaţionale. Integrarea diverselor aspecte pe care

le îmbracă inovarea, corelarea creării de valoare pentru client, prin intermediul

produselor şi serviciilor oferite, cu inovarea tehnologică necesită dezvoltarea unui

sistem de indicatori care să monitorizeze performanţele întreprinderii prin intermediul

dimensiunilor inovării care se referă la intrări, procese, produse şi strategii. Procesul

inovativ este influenţat de numeroşi factori, studierea acestora a conturat mai multe

orientări în rândul specialiştilor, dezbaterea clasică dintre întâietatea cererii sau a

oportunităţilor tehnologice rămâne de actualitate, fiind necesară definirea şi

cuantificarea mai corectă atât a noţiunii de oportunitate tehnologică, cât şi de cerere

şi necesitate de piaţă. Dacă o parte a economiştilor21, în acord cu Shumpeter,

consideră oportunitatea tehnologică şi atributelor tehnice ale invenţiilor drept forţa

motrice a întreprinzătorilor şi garanţia succeselor viitoare, o altă parte a

economiştilor, în frunte cu Freeman şi Schmookler22 consideră că prin intensificarea

şi diversificarea cererii se accentuează la nivelul companiilor activităţile inovative,

20 [Reinganum, 1989] 21[Goldenberg, Lehmann, Maazursky, 2001] 22 Schmookler, Invention and Economic Growth, Cambridge, Harvard University Press, 1966

Page 19: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

19

nevoile consumatorilor fiind cele care orientează procesul inovativ. Schimbarea

programată la nivelul unei întreprinderi inovative presupune, în esenţă, determinarea

cu claritate a poziţiei acesteia comparativ cu rezultatele de succes din sectorul de

activitate, implicarea managementului în schimbarea stării de fapt prin crearea

structurilor organizaţionale necesare unor procese inovative sistematice, deschiderea

spre nou şi motivarea corespunzătoare a angajaţilor23.

În acest context, în ultima perioadă s-a conturat necesitatea introducerii proceselor

de audit al inovării la nivelul fiecărei întreprinderi pentru fundamentarea deciziei

privind politica de inovare. După unii specialişti24, auditul ar trebui să urmărească

dinamica inovării, analizată în cadrul unui tablou multidimensional (inovarea şi

dezvoltarea de produse; inovarea de proces şi achiziţia de tehnologii; leadership;

resurse, sisteme şi instrumente; competitivitate) care să permită ierarhizarea

întreprinderii în raport cu cei mai buni competitori în domeniu.

Productivitatea inovării este reprezentată de produse (bunuri) tangibile şi intangibile

care pot genera efecte economice.

Eficienţa inovării este productivitatea pe unitatea de resurse utilizate.

Impactul inovării reprezintă schimbările determinate la nivelul unei companii, dar şi în

societate de produsul inovării.

Eficacitatea inovării este măsura în care impactul este focalizat pe obiectivele

stabilite.

Evaluarea impactului inovării trebuie făcută în fiecare din cele trei faze ale procesului:

• iniţierea proiectului (de inovare), selectarea cercetării;

• realizarea proiectului (de inovare),

• evaluarea implementării proiectului (de inovare):

Evaluarea impactului inovării, în baza unui sistem de indicatori prezentaţi în tabelul

4.2, trebuie să furnizeze răspunsuri credibile la următoarele întrebări:

• care sunt domeniile asupra cărora se manifestă impactul pe termen lung al

proceselor inovative?

23 [Ziman, 2000] 24 [Chiesa, Coughlan, 1996]

Page 20: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

20

• care sunt realizările şi efectele inovării implementate la nivel de întreprindere

şi care va fi impactul social şi economic asociat acestora?

• care este cunoaşterea proiectată a fi obţinută prin inovarea propusă?

• ce tip de beneficii pot fi obţinute la finalul procesului de inovare şi care este

nivelul de încredere că beneficiile pe termen mediu şi pe termen lung vor fi

obţinute.

Tabel 4.2 – Sistemul de indicatori pentru cuantificarea impactului inovării

TIP INDICATOR CARACTERISTICI

indicatori de impact

- (unităţi de măsurare a impactului) - derivă din caracteristicile rezultatelor şi produselor activităţilor de CDT; aceştia pot fi indicatori: - economici, - sociali, - financiari, - de mediu, - de management etc.

indicatori de rezultat - (cerinţe/ rezultate, intrare/ ieşire) - se referă la

intervalul de timp în care se desfăşoară inovarea sau imediat după finalizarea acesteia.

indicatori de efecte25 - (cerinţe/ efecte) sunt mult mai complecşi,

urmăresc pentru un interval mai mare de timp efectele produse de rezultatele inovării în diverse domenii.

indicatori nenormaţi - reprezintă un număr – valoarea absolută a unei

mărimi, fără a da nici un fel de indicaţie referitoare la eficienţa procesului care a condus la această valoare.

indicatori normaţi - furnizează o cantitate mai mare de informaţii, dând

măsura îmbunătăţirii posibile prin referire la ceea ce s-a obţinut cu ceea ce se doreşte a fi obţinut.

indicatori direcţi26 - cerinţe/ rezultate/ productivitate.

Componentele importante ale procesului inovării măsurate direct includ:

• cerinţe/ activitate (ex.:numărul de persoane care lucrează la realizarea

proiectului de cercetare, cantitatea de resurse alocate cercetării, etc.);

• rezultate/ productivitate (ex.: articole, articole pe unitatea de resurse, etc.).

Din cauza complexităţii inovării, este necesară combinarea indicatorilor în scopul

obţinerii unei imagini complete, de ansamblu a produsului inovării. Crearea de

mega-indicatori (meta-indicatori – termen scurt27 – impact/ rezultate; meta-indicatori

25 (ex. rezultatele inovării din domeniul aviaţiei militare au îmbunătăţit performanţele sistemelor aviatice militare, iar pe termen lung au avut efecte ce au determinat construirea de avioane civile mai sigure, automobile mai ieftine, mijloace noi de comunicaţie etc.). 26 mulţi dintre aceşti indicatori au o dimensiune vectorială referindu-se la două aspecte: credibilitate şi utilitate – componenta cantitate şi componenta calitate. 27 meta-indicatorii pe termen scurt sunt derivaţi din indicatorii direcţi, reflectând impactul inovării în intervalul de timp apropiat momentului finalizării inovării; aceşti indicatori sunt relativ simpli, la fel şi tipul de impact pe care ei îl măsoară este simplu şi se referă la perioada imediat următoare finalizării inovării: influenţa asupra altei cercetări, influenţa asupra unei dezvoltări tehnologice, etc. Ca şi în cazul indicatorilor direcţi ei pot fi combinaţi în megaindicator;. de asemenea, au o componentă cantitativă şi una sau mai multe componente calitative.

Page 21: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

21

– termen mediu, lung28 – impact/ efecte) împreună cu regulile de combinare şi

ierarhizare a acestora, permite estimarea simplă şi rapidă a procesului inovării şi

evidenţierea rapidă a domeniilor problemă. În acest sens, amintim:

Indicatori potenţiali pentru evaluarea impactului ştiinţei şi tehnologiei - permit

evaluarea impactului ştiinţei şi tehnicii în dezvoltarea economiei şi societăţii; aceştia

nu pot fi separaţi de indicatorii macroeconomici29 utilizaţi în statistica oficială.

Informaţiile sintetizate prin indicatori statistici pot fi grupate în funcţie de laturile

esenţiale ale economiei măsurate statistic, astfel:

a) informaţii care sunt la baza caracterizării şi analizei potenţialului economic al

economiei naţionale şi al elementelor sale structurale:

i. indicatorii resurselor de muncă30;

ii. indicatorii potenţialului tehnico-material acumulat în societate31.

iii. indicatorii resurselor naturale utilizabile, atrase în circuitul economic32

b) informaţii care sunt la baza caracterizării şi analizei rezultatelor obţinute ca

urmare a valorificării potenţialului economic, a evidenţierii şi analizei producţiei

de bunuri economice (materiale şi servicii), a evidenţierii şi analizei formării,

mişcării şi utilizării veniturilor obţinute în urma realizării producţiei de bunuri

materiale şi nemateriale:

- sistemul de indicatori ai eficienţei economice;

- sistemul de indicatori ai producţiei sociale;

- eficienţa utilizării forţei de muncă;

- eficienţa folosirii mijloacelor fixe;

- eficienţa folosirii mijloacelor materiale circulante.

28 indicatorii din această categorie tind să integreze indicatorii primari de productivitate şi indicatorii de impact, includ date cu mare incertitudine, complexe, pe durate mari de timp şi greu de obţinu; de exemplu, indicatorul cost-beneficii pentru un proiect de inovare desfăşurat în trecut necesită înţelegerea dimensiunilor domeniului de influenţă pe care rezultatele inovării îl au şi metode foarte subiective pentru generarea datelor referitoare la beneficii (ex: valoarea vieţilor salvate, valoarea creşterii nivelului de trai, valoarea mediului înconjurător mai puţin poluat, etc.;. analiza nu va putea utiliza meta-indicatorii pe termen scurt (articole, citări, cărţi, etc.), trebuind să se focalizeze direct pe indicatorii de piaţă (cheltuieli, vânzări, cifre de afaceri, profit, etc.). 29 pentru o analiză sistematică a indicatorilor economici, se vor utiliza datele din lucrarea „Indicatorii macroeconomici – Conţinutul şi funcţiile lor”, autor: Ion Capanu, apărută la Editura Economică, Bucureşti, 1998. 30 indicatorii populaţiei şi ai resurselor de muncă sunt strâns legaţi de indicatorii numărului, structurii şi mişcării populaţiei, informaţii care stau la baza calculării şi analizei resurselor de muncă. În analiza impactului ştiinţei şi tehnologiei româneşti asupra economiei naţionale, abordarea acestei categorii de indicatori este utilă dacă se are în vedere că resursa umană este nu numai singura sursă de inovare, dar şi singurul mijloc de transmitere şi diseminare; dintre indicatorii care ar putea oferi date utile în realizarea temei de doctorat se pot avea în vedere, cu prioritate, următorii: indicatori care exprimă corelaţia dintre creşterea economică şi creşterea populaţiei (abordaţi pe principalele categorii ale populaţiei şi structuri economice), indicatorii structurii populaţiei (cu referire la caracteristicile educaţionale, economice şi sociale), indicatori ai mişcării populaţiei (cu orientare pe mobilitate). 31 indicatorii potenţialului tehnico-material acumulat în societate este tratat pe două direcţii, respectiv: acumulările la nivelul resurselor şi forţelor de muncă şi acumulări la nivelul avuţiei naţionale; dintre informaţiile de interes ce pot fi reţinute în categoria de indicatori referitori la forţele de muncă, se pot enumera: structura populaţiei pe categorii sociale, numărul salariaţilor, timpul efectiv de lucru; este util ca aceşti indicatori să fie structuraţi pe sectoarele şi ramurile economiei naţionale; indicatorii referitori la avuţia naţională acumulată se referă la totalitatea resurselor materiale (bunuri materiale durabile şi nedurabile acumulate în decursul timpului, existente la agenţii economici, instituţii socio-culturale, populaţie), naturale (exprimate prin fondul funciar şi resursele existente în subsolul ţării) şi spirituale (valorile cultural artistice, ştiinţifice, educaţionale) de care dispune societatea la un moment dat. 32 indicatorii resurselor naturale utilizabile, atrase în circuitul economic constituie un element al avuţiei naţionale nereproductibil sau cu ciclu lung de refacere; sunt cuprinse: fondul funciar, fondul forestier, resursele minerale utilizabile, resursele de apă şi altele.

Page 22: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

22

c) informaţii care permit caracterizarea şi analiza eficienţei activităţii de producţie,

a eficienţei utilizării factorilor de producţie;

d) informaţii care evidenţiază fluxurile financiar-monetare dintr-o perioadă de timp

(fluxuri sintetizate prin indicatori statistici);

e) informaţii care sunt la baza caracterizării şi analizei nivelului de trai al

populaţiei.

Indicatorii macroeconomici care exprimă rezultatele din economia naţională pun în

evidenţă diferite aspecte ale producţiei de bunuri materiale şi servicii obţinute într-o

perioadă de timp de către agenţii economici. Indicatorii macroeconomici care exprimă

rezultatele (producţia de bunuri materiale şi servicii) obţinute de agenţii economici

într-o perioadă de timp sunt determinaţi printr-un proces complex care include

culegerea datelor de la agenţii economici, sistematizarea acestora pe ramuri,

sectoare de activitate, categorii de bunuri materiale şi servicii, sintetizarea şi

generalizarea acestora pe ansamblul economiei naţionale. Determinarea acestor

indicatori – atribut esenţial al statisticii naţionale – presupune existenţa unui sistem

metodologic de calcul şi analiză economică bine conceput care să permită calcularea

de indicatori sintetici globali privind următoarele elemente:

- producţia de bunuri (materiale şi servicii), structura acestei producţii în

funcţie de o serie de caracteristici esenţial impuse de cerinţele analizei

economice;

- veniturile create în activitatea de producţie desfăşurată de subiecte

economice evidenţiate pe ansamblu şi pe grupe de subiecte economice;

- repartiţia veniturilor între participanţii la producţie şi redistribuirea acestora

prin mecanismul financiar;

- folosirea veniturilor în societate pentru consum şi economisire (acumulare).

Principalele aspecte ce pot fi analizate sunt următoarele:

- analiza evoluţiei, dinamicii economice;

- analiza structurii şi modificărilor în structura economiei;

- calculul şi analiza eficienţei folosirii factorilor de producţie;

- analiza principalelor corelaţii macroeconomice;

- compararea nivelului, structurii şi evoluţiei economiei naţionale cu cele ale

altor ţări.

Page 23: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

23

Indicatorii macroeconomici sunt determinaţi, la nivel naţional şi pentru principalele

activităţi ale economiei naţionale, de către Institutul Naţional de Statistică – INS, care

îi aduce la cunoştinţa utilizatorilor prin publicaţiile proprii de specialitate, dar şi de

către alte surse33. Utilizarea ca intrări a sursei de date din statistica naţională oferă

avantaje considerabile, de care trebuie să se ţină seama, şi anume:

- reţea de documentare deja formată, stabilă, autorizată, accesibilă, ieftină;

- siguranţa şi recunoaşterea socială a datelor;

- frecvenţă regulată;

- comparabilitate şi capacitate de integrare în sistemul naţional /internaţional

de indicatori.

Evaluarea impactului inovării. Metodele de evaluare a impactului inovării pot fi

clasificate în:

• metode cantitative (bibliometria34; econometria: analiza funcţiei de producţie

şi analiza cost-beneficiu)

• metode semicantitative35;

• metode calitative – “peer review”.

În literatură sunt prezentate metode de evaluare care integrează cele trei clase de

indicatori, în funcţie de obiectivele evaluării şi de abordarea procesului de evaluare.

Tehnicile cantitative moderne utilizează curent tehnologia informatică, suplimentată

prin metode analitice de tip reţea, în scopul integrării unor domenii de cercetare

diferite. O categorie de tehnici, care se focalizează asupra impactului la scară

macroeconomică (socială etc.), utilizează fenomenul co-producerii. Conceptul de co-

producere postulează că fenomenele care se produc împreună şi frecvent în anumite

domenii sunt într-o anumită relaţie, iar intensitatea acestei relaţii este indicată de

frecvenţa co-producerii. Transpunerea într-un format standardizat poate conduce la

construirea de reţele ale acestor fenomene de co-producere şi de hărţi ale domeniilor

ştiinţifice în dezvoltare36.

33 „Situaţia Principalilor Indicatori Conjuncturali”, cuprinzând principalii indicatori conjuncturali. În publicaţie se includ: sinteza economică, tabelele statistice, normele metodologice.; „Cercetare-dezvoltare şi inovare tehnologică – serii statistice”, date de specialitate, serii de date, date comparative cu alte ţări, norme metodologice.; „Anuarul statistic al României”, publicaţie anuală, conţinând şi seriile de date pentru perioadele anterioare.; „Comerţul Exterior al României” - serii statistice, date de specialitate, serii de date, date comparative cu alte ţări, norme metodologice. „Produsul Intern Brut” - - serii statistice, date de specialitate, serii de date, date comparative cu alte ţări, norme metodologice. 34 metodele cantitative de evaluare a inovării se bazează pe indicatorii numerici asociaţi cu performanţele rezultatelor şi cu efectele inovării; analizele bibliometrice se raporteză la meta-indicatorii primari şi de termen scurt fără a evidenţia semnificaţia diferenţelor; bibliometria utilizează numărul publicaţiilor, patentelor, citărilor şi altor produse de informare pentru a dezvolta indicatorii de performanţă ai ştiinţei şi tehnologiei. 35 metodele semicantitative utilizează un aparat matematic redus având o credibilitate limitată în lumea analitică, selecţia inovaţiilor ce urmează să fie analizate tinde să fie arbitrară, fiind atributul competenţei experţilor ce fac evaluarea. 36 aceste hărţi ale structurii şi evoluţiei ştiinţei permit analistului politicilor inovării să stabilească relaţiile între diferite domenii de cercetare, impactul intervenţiilor din exterior asupra acestora şi impactul acestora asupra mediului exterior inovării.

Page 24: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

24

Modelarea în reţea a impactului direct/ indirect. Accelerarea inovării tehnologice şi a

transferului tehnologic de la un nivel de dezvoltare la următorul nivel are trei

caracteristici esenţiale:

- existenţa necesităţii de a converti rezultatul cercetării ştiinţifice în tehnologie;

- existenta informaţiilor referitoare la nivelul actual al tehnologiei (sau al

cercetării) asigura accesul celor interesaţi la aceste informaţii;

- capacitatea de a obţine resursele necesare şi de a accepta riscurile aferente

investiţiei tehnologice pentru antreprenorii care recunosc, accepta şi înţeleg

legătura între investiţia tehnologică şi cercetare-dezvoltare.

Legăturile între ştiinţă, tehnologie şi eventualele aplicaţii sunt greu de definit din

cauza numărului mare şi caracterului neliniar al datelor ce trebuie luate în

considerare. Modelarea în reţea (roadmap) a procesului de conversie a ştiinţei în

tehnologie permite:

- identificarea şi evidenţierea tuturor elementelor structurii sale,

- identificarea necesităţilor de extindere şi a dezvoltării viitoare,

- identificarea şi evaluarea potenţialului de inovare,

- estimarea veniturilor şi a cheltuielilor precum şi a riscurilor asociate,

- dezvoltarea de analize cost-beneficiu şi ale funcţiei de producţie;

- filtrarea tehnologiilor cu un grad de risc ridicat şi oportunitati de valorificare

reduse.

Studii retrospective asupra unor procese de inovare au indicat nevoia construirii a

două reţele:

- una pentru obiectivele determinate de presiunea tehnologică (technology push);

- alta pentru obiectivele determinate de cerinţe (requirements-pull).

Constituirea unei reţele presupune parcurgerea următoarelor etape: -

identificarea nodurile; - specificarea atributele nodurilor; - interconectarea nodurilor

cu vectorii de legătură; - specificarea atributele vectorilor de legătură.

Reţeaua conţine dimensiuni spaţiale şi temporale, vectorii de legătură indicând nu

numai procesul trecerii de la un nod la altul, dar şi succesiunea temporală a acestor

Page 25: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

25

procese, existând posibilitatea obţinerii unei viziuni retrospectiv37 prospective.

Reţelele prospective au ca punct de plecare:

- proiectele de cercetare existente, şi evoluează către identificarea diferitelor

produse la care cercetarea poate conduce (reţele de tipul “technology-push”).

- produsele finale dorite, şi identifică componentele ştiinţifice şi tehnologice

necesare pentru obţinerea acestora (reţele de tipul “requirements-pull”)

Există posibilitatea realizării de reţele prospective combinate – “technology-push”,

“requirements-pull”- care pornesc de la proiecte existente de cercetare şi dezvoltare

tehnologică şi identifică diversitatea produselor finale, precum şi a “lipsurilor” care

obstrucţionează realizarea a acestor produse.

Modelarea grafică (Graphical Modelling System–GMS) - există algoritmi, care

utilizând baze de date relaţionale şi tehnologia hypertextului, identifică căile care

leagă cercetarea de categoriile de dezvoltare şi cerinţele de interes. În abordarea

matricială clasică, impactul evoluează monoton în canalul de dezvoltare .

În abordarea GMS,38 impactului i se permite să evolueze în toate direcţiile premise

prin canalul dezvoltare

37 utilizarea reţelelor retrospective la evaluarea impactului obţinut ca urmare a realizării unor programe de cercetare-dezvoltare a condus la enunţarea principiului Intensificarea Comunicării Bilaterale (Heightened Dual Awareness – HAD), care postulează că pentru accelerarea transferului tehnologic este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:

- cercetătorul trebuie să fie intim informat asupra nevoilor inginerului de aplicaţii; - potenţialul utilizator al rezultatelor cercetării trebuie să fie informat asupra acestora; - dacă este implicată o terţă parte, vânzare sau marketing pentru produsele cercetării, trebuie să fie de asemenea perfect informată.

38 GMS are posibilitatea să evidenţieze relaţia nod-legătură atât pentru forma matricială, cât şi pentru cea în reţea în care proiectul de cercetare sau tehnologie, sau capabilitate sunt tratate ca un nod într-o reţea, iar impactul unui proiect (nod) asupra altui proiect (nod) este evidenţiat ca legătură în reţea]; suplimentar, are posibilitatea perspectivei multiple (Multiple Perspective – MP) tratând nodurile asemenea cantităţilor multi-atribut care există simultan în diferiţi vectori de legătură de tip cercetare-cerinţe

INOVARE CERCETARE TEHNOLOGIE CAPABILITATI

CERINTE CERCETARE CERCETARE TEHNOLOGIE

INOVARE CERCETARE TEHNOLOGIE CAPABILITATI CERINTE

Page 26: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

26

Modelele (matematice) ale dezvoltării; - presupun existenţa unor indicatori care pot

evalua impactul ştiinţei şi tehnicii în dezvoltarea economiei şi societăţii. Metode de

evaluare utilizate în analiza39:

a. metoda modelării40.

b. metoda simulării41.

c. metoda analizei diagnostic42.

d. metoda de analiză şi modelare a datelor43.

e. metode şi tehnici specifice de culegere a datelor44.

f. metode psihosociale45.

g. metode informatice46.

Pornind de la obiectul evaluării, economia şi societatea românească, cu o

desfăşurare în timp, pe baza unor date şi indicatori agregaţi, metoda recomandată

este cea a modelării. Se pot avea în vedere, pe măsura adâncirii analizei, abordări

ale temei prin metode specifice de analiză şi modelare a datelor, precum şi metode

informatice. Evaluarea impactului cercetării-dezvoltării asupra economiei şi, prin

economie, asupra societăţii necesită crearea unui model economic care să permită

simularea şi testarea modului de funcţionare şi utilitatea practică a acestuia.

Necesitatea modelării este determinată de mai multe aspecte, dintre care se pot

menţiona:

- diversitatea sistemului ştiinţă şi tehnologie, atât pe verticală, prin similitudine cu

sectoarele şi ramurile economiei, cât şi pe orizontală, prin intermediului

transferului de cunoştinţe;

- volumul mare de date de intrare, oarecum de aşteptat, dar şi diversitatea datelor

de ieşire, sub aspectul interpretării, corelării şi utilizării;

39 preluare din lucrarea „Analiza sistemelor economice”, autor Mihai Păun, Editura ALL Educaţional, Bucureşti, 1997 40 utilizează un ansamblu de tehnici statistico-matematice, tehnici euristice şi de modelare cibernetico-economică, în scopul realizării unei reprezentări izomorfe a realităţii obiective; metoda se recomandă a fi folosită pentru sisteme bine structurate, deci pentru acele sisteme care înregistrează modificări minime, în timp, ale parametrilor care le caracterizează. 41 este o tehnică de testare, evaluare şi manipulare a unui sistem real prin intermediul experimentării unor modele matematice şi logice în vederea observării şi studierii dinamicii comportamentului sistemului în viitor. 42 asigura caracterizarea cât mai exacta a stării informaţional-decizionale a sistemului, evidenţierea aspectelor pozitive dar şi a celor negative 43 procesul de modelare a datelor este complex şi include ca etapă importantă analiza datelor obţinute în urma investigării sistemului; există două tehnici relevante de analiză a datelor, şi anume:

1. analiza agregată - care, cu ajutorul unor tehnici statistice, caută să obţină grupări, tendinţe şi valori caracteristice, pentru a se putea face afirmaţii credibile la nivel agregat asupra setului de observaţii;

2. analiza de caz – care urmăreşte obţinerea de exemple sau cazuri care se pot asocia cu unele cazuri tipice sau deosebite, care se pot repeta în anumite condiţii.

44 (interviu, chestionar, Focus, Brainstorming, Delphi …). 45 investigarea relaţiilor interpersonale şi de grup, a comportamentului decizional, precum şi de instruire, selectare şi promovare profesională. 46 utilizate în analiza şi proiectarea unor sisteme performante, precum şi în realizarea sistemelor expert.

Page 27: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

27

- riscul de a subaprecia inovarea, în cazul în care evaluarea impactului se

realizează cu indicatori care nu sunt adecvaţi pentru evaluarea performanţelor

economice;

- conservarea capacităţii de demonstrare a efectelor în scopul atragerii de resurse

de dezvoltare, atât din sectorul cheltuielilor guvernamentale, cât şi din sectorul

privat.

Din clasificarea tipologică, modelul ce va putea fi utilizat ar trebui să aibă

următoarele trăsături:

- după natura fizică a modelului – model abstract cantitativ statistic, în care

relaţiile economice vor trebui construite pornind de la datele statistice;

- după natura relaţiilor matematice – model liniar, dar care se poate transforma pe

parcursul cercetării în model neliniar; utilizarea unui model liniar ar determina o

simplificare în determinarea indicatorilor, cu o mai bună percepţie şi cu efecte

pozitive în viteza de reacţie;

- după modul în care intervine factorul timp – model dinamic instabil, care

caracterizează o dependenţă de timp şi rezultate ce nu pot fi anticipate sau

predefinite;

- după natura variabilelor – model discret, cu determinări periodice, la o perioadă

ce urmează a fi precizată ulterior;

- după domeniul cercetării economice – se vor aplica atât modele mezo-

economice, cât şi macroeconomice corespunzătoare cu domeniului analizei:

subramurile economiei sau întreaga economie;

- după modul de constituire a modelului – model cu increment fix, specific

variabilelor constante în timp.

Consolidarea modelului de evaluare a impactului trebuie să răspundă unor cerinţe

finale aşteptate, dintre care cele mai importante pot fi considerate următoarele:

- valoarea aşteptată47.

- costurile iniţiale48.

- structura modelului49.

47 modelul de evaluare a impactului, pe lângă oferirea unei imagini dinamice a unor efecte istorice, trebuie să asigure o bună sursă de informare pentru o construcţie strategică în economie şi societate, în general, precum şi pentru o mai bună structurare a activităţii de cercetare-dezvoltare, în întreaga specificitate. 48 costurile iniţiale de modelare şi evaluare nu trebuie să determine renunţarea la aplicarea modelului; costurile estimate mai importante sunt: costul de dezvoltare (de creare), costul de adaptare, costurile pentru obţinerea /culegerea datelor, din acest punct de vedere, este util a se opta pentru un model simplu, deja aplicat sau testat, în care datele de intrare să fie preluate, în cea mai mare măsură, din statistica publică oficială

Page 28: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

28

- caracteristicile de utilizare50.

- gradul de utilizare51

- validitatea modelului52.

- consistenţa modelului53.

- calitatea modelului54.

Relaţia ştiinţă – economie – societate constituie o problematică majoră, abordată de

cercetarea economică. Reflectarea impactului ştiinţei şi progresului tehnic în

creşterea economică este şi obiectul macroeconomiei, dar, în general, aceasta se

realizează încă într-un cadru implicit, orientat în analiza creşterii economice ca un

obiectiv major al politicilor de dezvoltare. Începând cu anii ’90, înnoirea tehnologică

este tratată implicit în abordările macroeconomice, urmărindu-se:

• creşterea economică continuă, cu trei surse importante:

- înnoirea tehnologică, reprezentând produsele noi şi metodele mai bune

de a le produce.

- creşterea cantităţii de bunuri de capital.

- creşterea forţei de muncă.

• identificarea “optimului” între resursele limitate şi infinitatea dorinţelor umane;

• antreprenoriatul, ca resursă umană majoră în evoluţia umanităţii.

Implicarea factorului informaţional-tehnologic în procesul creşterii economice este

deosebit de complexă şi se prezintă ca efect al inovării tehnologice. Potenţialul

inovării de a induce beneficii şi eficienţă este considerat nelimitat, fapt ce justifică

tratarea potenţialului de inovare drept o resursă de importanţă strategică. Din punct

de vedere cantitativ, potenţialul de inovare tehnologică este condiţionat de proporţia

deţinută de investiţiile pentru cercetare-dezvoltare tehnologică în:

- Produsul Naţional Brut (PNB), dacă analizam la nivel macroeconomic (la

nivelul economiei naţionale)

49 modelul trebuie să fie acceptabil de către utilizatori (administraţie publică, manageri din sectorul cercetare-dezvoltare, aplicatori industriali ai rezultatelor cercetării româneşti), prin asigurarea unor trăsături, cum ar fi: adaptabilitatea, completitudinea, uşurinţa testării, uşurinţa înţelegerii, robusteţea modelului. 50 cele mai aşteptate trăsături sunt: uşurinţa de comunicare şi control, volumul de date de intrare, timpul de răspuns, costurile de execuţie /rulare. 51 . principalele elemente care definesc contextul de utilizare pot fi considerate: definirea corectă a domeniului de utilizare, tipul de decizie ce poate fi asociat, importanţa şi complexitatea problematicii, corespondenţa cu limitele de abordare şi interpretare ale utilizatorilor, frecvenţa de utilizare, infrastructura de utilizare etc. 52 este obligatoriu ca modelul să nu inducă erori de interpretare şi aplicare. (precizare: modelele ce evaluează impactul ştiinţei şi tehnologiei descrise de teoria economică sunt adeseori contestate). 53 modelul trebuie să aibă trăsături care să asigure o bună definire, eliminarea ambiguităţilor, asigurarea unei logici funcţionale, respectarea regulilor de modelare şi evaluare. 54 trebuie asigurată prin trăsături de tipul: coerenţă, corectitudine, eficienţă, utilizabilitate.

Page 29: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

29

- totalul cheltuielilor, daca analizam la nivel micro-economic (la nivelul unei

firme) .

Din punct de vedere calitativ, inovarea priveşte rentabilitatea activităţilor de

cercetare-dezvoltare tehnologică (inclusiv a sistemului de CDT) şi se caracterizează

prin:

- eficienţa economică directă (mai importantă la nivel de companie decât la

nivel macroeconomic55),

- eficienţa economică propagată (mai importantă la nivelul economiei

naţionale).

Mecanismul propagării efectelor este interpretată prin două ipoteze:

- a progresului tehnic încorporat56

- a progresului tehnic autonom, neîncorporat57.

Ipotezele sunt compatibile şi convergente, permiţând obţinerea de avantaje

competitive prin îmbinarea a fluxului de transfer tehnologic din exteriorul sistemului

cu capacitatea interioară de a genera el însuşi, în timp, un transfer tehnologic. Ca o

consecinţă a inovării tehnologice, sunt generate efecte complexe, precum:

ameliorarea sistemelor de producţie, exprimată prin productivitatea muncii şi a

capitalului;

reducerea costurilor pe unitatea de produs, cu consecinţa sporirii profitului, ca

sursă de acumulare a capitalului destinat investiţiilor ce susţin creşterea

economică;

limitarea şi reducerea costurilor ecologice şi sociale ale creşterii economice,

prin eliminarea şi controlul surselor de poluare;

schimbarea continuă a gamei de destinaţii de utilizare a diferitelor categorii de

resurse naturale, prin substituirea produselor şi tehnologiilor poluante, energo-

intensive sau materialo-intensive, permiţând astfel protejarea resurselor

55 este analizată şi apreciată după alte criterii decât rentabilitatea producţiei propriu-zise, admiţându-se că specificul creativ şi riscul ridicat exclud principiul maximizării veniturilor din cercetare-dezvoltare; de regulă, criteriul utilizat îl constituie maximizarea avantajului competitiv rezultat din aplicarea noilor soluţii tehnico-ştiinţifice, adică se are în vedere eficienţa propagată. 56 priveşte diferenţierea tipologică internă a fiecărui factor primar de producţie /creştere, pe generaţii tehnologice, fiecare acţionând în modalităţi şi cu randamente diferenţiate; contribuţia la creşterea economică este cu atât mai mare cu cât generaţia tehnologică este mai avansată; la un moment dat, coexistă şi acţionează conjugat generaţii tehnologice diferite, accentuându-se eterogenitatea sistemului iar ritmul asimilării progresului tehnic în factori de producţie este variabil în timp şi de la o categorie la alta. 57 evidenţiaza o îmbunătăţire vizibilă, progresivă a performanţelor sistemelor de producţie prin acumularea de experienţă în funcţionarea şi eliminarea treptată a perturbaţiilor, chiar când condiţiile exterioare se menţin constante.

Page 30: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

30

epuizabile şi eliminarea, pe calea eficienţei mai mari, a deficitelor cantitative

ce pot limita creşterea economică;

restructurarea treptată, pe sectoare şi pe ramuri, a economiilor naţionale,

precum şi a relaţiilor dintre acestea.

Dinamica inovării favorizează creşterea ramurilor care generează, propagă sau

încorporează masiv progresul tehnologic, conferind produselor acestora

competitivitate pe pieţele interne sau externe.

Tratarea distinctă a rolului inovării în creşterea economică prezintă interes, noile

teorii macroeconomice recomandă creşterea economică drept unicul motor ce poate

genera creşterea pe termen lung a standardului de viaţă şi se sugerează patru

determinanţi majori ai creşterii, după cum urmează:

creşterea forţei de muncă, aşa cum apare când populaţia creşte sau rata de

participare sporeşte;

investiţiile în capitalul uman, cum ar fi educaţia formală şi experienţa la locul

de muncă;

investiţiile în capitalul fizic, cum ar fi: fabrici, maşini, transporturi şi facilităţi de

comunicare;

schimbări tehnologice, determinate de inovaţii care conduc la noi produse, noi

moduri de producţie a produselor existente şi la noi forme de organizare a

afacerilor.

Schimbarea tehnologică răspunde la semnale economice cum ar fi preţurile,

profiturile, limitele în asigurarea unor resurse, fiind considerată, cu alte cuvinte,

endogenă pentru sistemul economic. Schimbarea tehnologică îşi are originea în

cercetare-dezvoltare (C&D). Aceste activităţi costisitoare şi riscante sunt întreprinse,

în mare parte, de către firme şi, de obicei, în scopul asigurării/creşterii profitului, fapt

pentru care aceste activităţi răspund la stimulentele economice.

Abordarea macroeconomică utilizează termenii inovare şi înnoire tehnologică în locul

ştiinţei şi tehnicii, lărgind domeniul şi creând premizele încorporării şi difuziei noilor

Page 31: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

31

tehnologii sau nu. În dorinţa de a măsura impactul schimbărilor tehnologice, acestea

au fost grupate, după o schemă simplificată, astfel:

schimbări tehnologice încorporate – caracterizează acele creşteri ale

capacităţii productive care sunt create prin instalarea de bunuri de capital noi

şi competitive;

schimbări tehnologice neîncorporate – caracterizează acele schimbări care nu

sunt identificate în bunuri de capital, ca de exemplu: managementul tehnologic

îmbunătăţit, designul, marketingul, organizarea activităţilor şi feed-back-ul de

la consumatori.

Page 32: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

32

2. Analiza inovării în incubatoare 2.1. Introducere

2.1.1 Înfiinţarea şi operarea incubatoarelor

1. Incubatoarele de afaceri sunt înfiinţate pentru a sprijini şi pentru a face parte

dintr-un cadru strategic-orientat fie teritoril, fie pe o prioritate particulară de

politici sau pe o combinaţie a acestor factori.

2. Se recomandă ca incubatoarele de afaceri să fie înfiinţate printr-un parteneriat

între sectorul privat şi cel public. Structura parteneriatului ce stă la baza unui

incubator trebuie să reflecte strategiile regionale şi sprijinul pentru tehnologie

şi afaceri. Autorităţile publice, universităţile, companiile şi instituţiile financiare

din sectorul public şi privat joacă un rol important, de catalizatori pentru

lansarea incubatoarelor de afaceri.

3. În faza de dezvoltare a incubatoarelor, este foarte important să se testeze

piaţa (locală, regională, naţională) şi să se realizeze un plan de afaceri pentru

a oferi un cadru de operare incubatorului. Planul de afaceri trebuie să cuprindă

informaţii despre ţinta de piaţă, nivelul aşteptat al cererii, cadru detaliat de

operare (infrastructură şi servicii), capitalul estimat pentru investiţii, costurile de

funcţionare şi sursele de finanţare, modul de administrare al incubatorului, etc. 4. Există mai multe modele de infiinţare, dar în Europa acest tip de proiect

prezintă un grad de risc semnificativ. Analiza efectuată de către Centrul pentru

Servicii de Evaluare şi Afaceri sugerează că un incubator de afaceri în Europa

necesită o investiţie de aproximativ 4.000.000 euro, din care 37% sunt costuri

de operare, iar fondurile publice sunt necesare cel puţin pentru primele faze de

dezvoltare ale incubatoarelor.

5. Sunt mai multe modalităţi prin care incubatoarele işi pot acoperi cheltuielile de

operare, un număr important de incubatoare sunt legate de subsidiile publice,

dar acesta este un argument pentru minimalizarea acestei dependenţe de

banul public. Conform studiului, un incubator necesită aprox. 500.000 euro / an

drept cheltuieli de operare, cea mai mare parte 41 fiind legată de cheltuielile

de personal, 24% de cheltuielile cu clienţii, 22% de cheltuielile de întreţinere a

clădirii şi a echipamentelor, iar aprox 13% o reprezintă utilităţile. În prezent

Page 33: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

33

77% din incubatoarele de afaceri europene operează pe o bază de organizaţie

non-profit.

2.1.2 Funcţiunile incubatorului de afaceri

1. Existenţa unui amplasament (spaţiu) corespunzător este crucială pentru

incubatorul de afaceri. Practicile standard sugerează un necesar de aprox.

5.800 m2 pentru personal, suficient pentru cazarea a 18 firme în orice moment,

în diferite unităţi. O capacitate mai mică decât cea menţionată mai înainte,

generează dificultăţi pentru construcţia afacerilor. O altă practică este aceea

de a menţine funţionarea simultană a cel putin 85% din locaţii (unităţile din

spaţiul locativ).

2. Valoarea adăugată adusă de operarea incubatoarelor este legată de tipul şi

calitatea serviciilor oferite cleinţilor şi dezvoltarea acestui aspect este o

prioritate cheie a incubatoarelor europene. Studiul sugerează patru tipuri de

sectoare cheie pentru o operare de calitate:

• o zonă de training antreprenorial (“pre-incubare”);

• o zonă de consultan ţă în afaceri;

• o zonă de sprijin financiar (care în unele cazuri este dat de fondurile de capital de risc);

• o zonă de sprijin tehnologic.

1. Incubatoarele de afaceri trebuie să factureze serviciile oferite clienţilor la un

nivel minim acceptabil al pieţei în sectorul privat. În Europa, numai 4% din

totalul incubatoarelor funcţionează pe baza unor servicii gratuite pentru clienţi,

iar 35% dintre incubatoare au un nivel de facturare a serviciilor sub nivelul

pieţelor locale.

2. În ceea ce privesc procedurile de operare ale incubatoarelor, este esenŢial să-

şi definească ţinta de piaţă şi criteriile de admisie a afacerilor. Experienţa arată

că incubatoarele de succes s-au focalizat pe un domeniu al afacerilor sau al

tehnologiilor. Acest lucru permite managerilor de incubatoare să dezvolte

anumite cunoştinţe sau aptitudini şi să faciliteze o grupare a clienţilor companiei

pe grupuri de interese.

Page 34: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

34

3. Rata de ocupare simultană a spaţiului alocat incubatorului de afaceri este

importantă pentru a genera venit şi sunt necesare specificaţii clare pentru

criteriile de admisie şi de menţinere a afacerilor în înteriorul incubatorului. Rata

de ocupare a incubatorului aduce venit, dar poate reprezenta şi o capacitate de

reacţie slabă la nevoile de schimbare ale clienţilor. De asemenea, o abordare

prea selectivă a proiectelor de afaceri nu este recomandată, ci o abordare pe

principiul “primul venit, primul servit”.

4. Sunt necesare, de asemenea, criterii de ieşire din incubatorul de afaceri, care

să asigure o cifră de afaceri convenabilă pentru client, chiar în detrimentul

scăderii venitului incubatorului. De obicei, managementul incubatorului

stabileşte o durată între 3 şi 5 ani pentru incubarea afacerii. În multe cazuri,

afacerile părăsesc incubatorul pentru că au nevoie de mai mult spaţiu pentru a

se dezvolta. O altă abordare o reprezintă creşterea periodică a sumelor plătite

de afaceri către incubator, ceea ce încurajează firmele incubate să părăsească

incubatorului (un fapt pozitiv şi dorit). Sunt incubatoare, în special cele foarte

specializate - cum ar fi în domeniul biotehnologiilor - care au nevoie de o

perioadă mai mare pentru a incuba afacerile clienţilor lor.

5. După ce afacerile (firmele) incubate părăsesc incubatorul ele sunt monitorizate

şi incurajate şi rămân în zona (regiunea) unde se află incubatorul. Acest lucru

este important pentru a oferi posibilitatea incubatorului să beneficieze pe

termen lung de avantajele zonei în care este localizat. Experienţa arată că

firmele care au părăsit incubatorul sunt mai vulnerabile în primele etape după

ce s-a petrecut separarea. De aceea, sunt cazuri în care incubatorul poate

prevedea oferirea unor servicii “post-incubare”.

6. Calitatea echipei manageriale a incubatorului şi adoptarea unei abordări de

afaceri în ceea ce priveşte relaţiile incubator - client monitorizat sunt cruciale

pentru atingerea unor standarde de performanţă şi de practici eficiente.

Incubatoarele europene au în general 5-6 persoane (din care jumătate sunt

manageri) care provin din mediul de afaceri. Un indicator cheie al eficienţei

este raportul dintre manageri şi restul personalului. Un raport eficient variază

Page 35: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

35

între 1:3,2 (locatari ai incubatorului) şi 1:5,0 (locatari şi clienti)

7. Un alt factor cheie care diferenţiază incubatoarele îl reprezintă tipul de

activitate al clientului incubatorului. în trecut, incubatoarele se clasificau după

natura investiţiei în incubatoare publice şi private şi in funcţie de procesele

derulate (spaţiul deţinut, gama de servicii, etc.). O abordare mai corectă este

aceea de a diferenţia incubatoarele in funcţie de specializarea lor.

2.1.3 Evaluarea serviciilor şi impactului incubatoarelor

1. Performanţa incubatoarelor se judecă în funcţie de rezultatele obţinute şi de

impactul avut asupra afacerilor şi dezvoltării economice locale sau regionale.

Este recomandabil a se judeca incubatoarele după efectele pe termen lung

asupra afacerilor, decât după rata de ocupare simultană. Un indicator mediu

arată că incubatoarele europene de succes creează aprox. 30.000 de noi locuri

de muncă pe an. Dacă se iau în considerare şi locurile noi de muncă

suplimentare, create la nivel local, indirect, prin dezvoltarea incubatorului,

indicatorul ajunge la aprox. 40.000 de noi locuri de muncă pe an. Mai mult,

aceste rezultate sunt obţinute cu un cost de aprox. 4.500 euro brut (4.000 euro

net) per loc de muncă nou creat.

2. Pentru evaluarea incubatoarelor, este necesar să se obţină informaţii de la

clienţii incubatorului. Acest lucru ajută foarte mult din punct de vedere practic la

un mai bun management în relaţia cu clienţii şi la păstrarea unei comunicări de

tip reţea cu afacerile care au “absolvit” incubarea.

3. Trebuie făcută o distincţie între impactul brut şi impactul net obţinut de

incubatoarele de afaceri. Impactul este dat, de obicei, de atingerea obiectivelor

de piaţă în raport cu necesarul local (regional) al afacerilor. Impactul net este

dat de răspunsul clienţilor pe termen lung la modul în care afacerile care au

părăsit incubatorul s-au dezvoltat şi au rezistat pe piaţă.

Page 36: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

36

4. Există incubatoare care funcţionează după modelul tradiţional, dar sunt şi

incubatoare care au apărut pe modulul “noii economii”. Acest tip nou de

incubator poate funcţiona şi pe baze virtuale prin diseminarea informaţiilor şi a

know-how-ului necesar dezvoltării unei anumite afaceri.

5. În Europa există o varietate de modele de incubatoare de afaceri şi de

modalităţi precise care reflectă circumstanţele şi priorităţi1e locale, regionale şi

naţionale. În funcţie de aceste circumstanţe şi priorităţi se definesc şi indicatorii

de performanţă ai incubatoarebor.

6. Similar, se pot stabili diferenţe semnificative între incubatoarele din Europa şi

cele din SUA, iar pentru aceasta există modalităţi diverse de a se face schimburi

de experienţă şi know-how. La o analiză detaliată a performanţelor incubatoarelor

din cele două zone, se poate memarca un plus la eficienta incubatoarebor

americane în ceea ce priveşte funcţiunile de management şi de finanţare, iar

incubatoarele europene se dovedesc mai performante în ceea cc priveşte

trainingul antreprenorial, comunicarea virtuală în reţea şi integrarea funcţiilor

incubatorului în strategii largi de dezvoltare.

7. Incubatoarele de afaceri reprezintă un instrument foarte eficient din punct de

vedere al costurilor pentru promovarea obiectivelor de politici publice. Costul

relativ scăzut pentru generarea noilor locuri de muncă, precum şi alte beneficii

cuantificabile, demonstrează că incubatoarele de afaceri reprezintă o modalitate

de promovare a activităţilor de afaceri bazate pe tehnologii/cunoştinţe noi.

2.1.4 Practici eficiente şi recomandari 1. Promovarea practicilor eficiente în incubarea afacerilor la nivel operaţional Se recomandă acordarea unei atenţii deosebite pentru: - Integrarea operării incubatorului în strategiile de dezvoltare locală (regională) şi

Page 37: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

37

sprijinirea unui parteneriat pe bază largă; • Definirea clară a pieţei tintă şi adoptarea criteriilor de admisie care să permită

focalizarea incubatorului pe proiecte care aduc valoare adăugată;

• Acordarea unei atenţii particulare dezvoltării unor servicii de calitate ca suport

pentru afaceri (training antreprenorial, consultanţi în afaceri, sprijin tehnologic,

finanţare, etc.);

• Managementul incubatorului într-o manieră comercială, cu scopul de a maximiza

valoarea banilor;

• Dezvoltarea unor servicii de incubare “virtuală”, astfel încât tot mai multe afaceri

să poată beneficia de sistemul de monitorizare “post-incubare” şi asigurarea unui

grad înalt de creare de locuri de muncă în economia locală.

• Micşorarea graduală a dependenţei incubatoarelor de fondurile publice de

finanţare;

• Profesionalizarea staff-ului (precum şi a întregului personal, dacă este posibil)

incubatorului.

2. Acţiunile Comisiei Europene pentru a promova practicile eficiente ale incubării afacerilor • Se recomandă definirea unor standarde de calitate pentru incubatoarele europene

şi identificarea unor modalităţi pentru ca instituţiile sau organizaţiile financiare

europene să poată investi în afaceri prin intermediul incubatoarelor;

• Se recomandi să se evalueze periodic (preferabil anual) impactul pe care

incubatoarele îl au asupra economiilor locale şi să se monitorizeze periodic

operaţiunile pe care incubatoarele le fac în folosul clienţilor lor; • Se recomandă crearea unei Asociatii Europene a Incubatoarelor de Afaceri pentru a permite schimbul de metodologii şi de practici eficiente, precum şi pentru o mai bună integrare a afacrilor incubate în contextul economiilor europene; • Se recomandă ca managenii incubatoarelor europene să formeze o retea şi să se întâlnească periodic pentru a face schimb de experientă şi de bune practici. În felul acesta, Grupul de Manageri ar putea implementa mai uşor recomandările Comisiei Europene şi pot examina în cadrul unor grupuri de lucru specifice pnincipalele tipuri de activităţi oferite c1ienţilor. Se recomandă ca acest Grup al Managerilor să îşi extindă aria şi în ţările din Europa Centrală şi de Est, care sunt Candidate la aderare; • Comisia Europeană poate revedea rolul diferitelor Directorate Generale şi a schemelor pentru asigurarea coordonării politicilor în domeniul incubatoarelor de afaceri;

• Se recomandă îmbunităţirea schimbului de bune practici cu incubatoarele de

Page 38: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

38

afaceri nord-americane;

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PENTRU INCUBATOARELE DE AFACERI

ÎNFIINŢARE ŞI OPERARE MEDIE

GAMĂ VALOARE EFICACE

Investiţia de capital 3,7 milioane euro

1,5mil – 22 mil -

Costuri de operare 480.000 euro 50.000 - 1.8 mil. - % din fonduri publice 37 0% - 100% 25%

Spaţiul incubatorului 3.000 m2 90-41.000 m2 2.000 – 4.000 Numărul de afaceri Incubate simultan 27 firme 1- 120 firme 20 – 30 firme

FUNCŢIUNILE INCUBATORULUI MEDIE GAMĂ VALOARE

EFICACE Rata de ocupare a incubatorului 85% 9% - 100% 85% Durata de incubare 35 luni 6 luni – fără

maxim. 36 luni

Numărul de membrii ai staff-ului 2,3 manageri 1 – 9 manageri Min 2 manageri

Raportul staff : personal incubat 1:14 1:2 – 1:64 1:10 – 1:20 %timpul managerilor dedicat clienţilor 39% 5% - 80% 50%

SERVICII DE EVALUARE ŞI IMPACT MEDIE GAMĂ

VALOARE EFICACE

Rata de supravieţuire a firmelor incubate 85% 65% - 100% 85% Creşterea cifrei de afaceri a clientului 20% 5% - 80% 25% Locuri de muncă create de client 6,2 per firmă 1 – 120 firme -

Locuri de muncă noi per incubator 41 7 – 197 - Costuri per loc de muncă nou creat 4.400 euro 124 – 29.600

euro 4.000 – 8.000 euro

2.2 Infiinţarea şi operarea incubatorului de afaceri

Sunt mai mulţi factori cheie care determină succesul unui incubator de afaceri. Vom

examina,îin continuare, rolul acţionarilor, amplasamentul şi aspectele fizice ale

operării unui incubator, precum şî definţtia misiunii incubatorului, tipul de companii pe

care el le atrage printre clienţi şi aspectele legate de finantarea lansării incubatorului

şi costurile de operare ale acestuia.

2.2.1 Acţionarii incubatorului de afaceri

Page 39: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

39

Sprijinul acţionarilor şi calitatea echipei manageriale sunt factori critici în succesul

înfiintării şi operării incubatoarelor.

Incubatoarele au un succes proporţional cu dimensiunea parteneniatului sponsorilor

din sectoarele publice şi privat. În particular, capacitatea de a aduna infuzii din partea

sectorului privat, fie sub formă de finanţare, fie sub formă de expertiză, acces la

facilităţi, capital de risc, etc este unul din atuurile incubatorului. Totuşi, experienţa

arată că, în fazele timpurii de funcţonare, este necesar un sprijin important din partea

sectorului public, deoarece atragerea unui volum suficient de capital privat este un

proces care necesită timp, uneori chiar ani.

A existat şi o excepţie în cadrul acestui proces, şi anume în perioada 1999 - 2000,

când explozia legată de internet a creat mai mult de 300 de incubatoare în SUA şi

Europa, bazate pe infuzie de capital privat şi capital de risc sau fonduri corporative. O

dată cu liniştirea psihologică, incubatoarele create în această perioadă au cunoscut o

cădere bruscă a activităţii şi a veniturilor, multe dintre incubatoare s-au închis, altele

au revenit la activităţile clasice, cum am fi serviciile de consultantă.

Din punct de vedere al formei de înregistrare ca entitate legală, formele cele mai

întâlnite sunt cele de organizaţie non-profit (publică sau privată) sau aceea de

companie cu răspundere limitată (SRL). Rolul organismelor publice este important în

fazele iniţiale ale înfiinţării incubatoarelor, La multe dintre acestea acţionarii majoritari

fiind instituţii publice (uneori guvernamentale sau semi-guvernamentale).

Ca mărime a parteneriatului, incubatoarele s-au infiinţat prin grupuri de firme mici sau

medii (în general între 15-20 de astfel de organizaţii). 2.2.2 Localizare şi amplasament Incubatoarele de afaceri europene au locatii şi amplasamente diferite, fiind găzduite

în incinte specifice sau pe platforme industriale.

Page 40: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

40

În general, amplasamentul incubatorului reflectă scopurile pentru care a fost creat.

Dacă el este focalizat să promoveze intreprinderile bazate pe tehnologii, el poate fi

amplasat într-un parc tehnologic sau industrial, adiacent unei universităţi, în timp ce

alte incubatoare pot fi amplasate iîn mijlocul unor platforme industriale sau într-o

zonă centrală a unui oraş.

Incubatoarele bazate pe sectoare economice noi, de vârf, tind să fie concentrate în

zone metropolitane, în oraşe sau regiuni care combină tehnologiile, talentul creator,

antreprenoriatul şi serviciile profesionale şi financiare, fiind alese locuri unde

investitorii pot trăi, lucra, fi în contact unii cu alţii şi se pot promova pe ei înşişi.

Cele mai multe incubatoare se află în clădiri acoperite, chiar în centrul oraşe1or,

uneori în clădiri construite special pentru acest scop, ceea ce duce în multe cazuri la

costuri de infiinţare ridicate. Totuşi, majoritatea incubatoarelor europene infiinţate

sunt legate foarte strâns de costurile de lansare, astfel încât în multe oraşe

europene, acţionarii noilor incubatoare preferă să le amplaseze în clădiri cu costuri

de închiriere mai mici, foste depozite sau birouri dezafectate.

Pentru a avea succes, este necesar ca incubatorul să fie prevăzut incă din start cu

spaţiu pentru a putea găzdui simultan (“incuba”) 20 de afaceri (firme). Astfel, gama

de spaţiu variază între 90 m2 şi 41.000 m2, cu o medie în jurul vaiorii de 5.800 m2.

Există şi incubatoare care găzduiesc un număr mic de afaceri (4-5) şi care nu sunt

atât de atente la costurile de infiinţare (infuzia masivă de capital fluid asigurată de

capitalul de risc tip equity). Există, de asemenea, şi incubatoare virtuale, care nu

necesită un spatiu fizic dedicat.

2.2.3 Rolul şi obiectivele incubatorului de afaceri Analiza incubatoarelor de afaceri europene arată că cele mai importante obiective

ale acestora sunt creşterea competitivităţii economiilor locale şi crearea de noi locuri

de muncă. Celelalte obiective cum ar fi: sprijinul adresat centrelom de cercetare

pentru a comercializa know-how-ul obţinut, sprijinul companiilor de a genera activităţi

noi de tip spin-off, sprijinirea comunităţilor defavorizate ocupă o importanţă

apmoximativ egală, pe un plan secundar.

Page 41: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

41

Sunt cazuri în care incubatoarele acţionează pentru dezvoltarea afacerilor

acţionarilor lor. În acest caz, scopurile se modifică, iar în momentul când apar

dificultăţi, incubatoarele se reorientează spre oferirea unor servicii de consultanţă

către companii deja infiinţate sau către universităţi şi institute de cercetare locale.

Experienta arată că incubatoarele nu acţionează izolat, ci sunt integrate intr-o reţea a

acţionarilor, agenţiilor sau schemelor de promovare a competitivităţii şi dezvoltării

locale (regionale), a transferului de tehnologii şi a implementării obiectivelor publice

cheie locale.

Abilitatea managerilor de incubatoare în a lansa încă de la început o comunicare în

retea sau un acces preferenţial la lansare pentru afacerile de profit, stabilirea unor

reţele cu parteneri strategici, avocaţi şi contacte utile pentru afacerile incubate, poate

conduce la modelarea rolului şi obiectivelor incubatoarelor.

2.2.4 Clienţii incubatoarelor de afaceri Succesul incubatoarebor depinde de minimul de clienti atraşi, de minimul de

companii incubate. Acestea sunt primele surse de venit pentru a acoperi cheltuielile

de operare, dar, în mod cert, un argument pentru perfomanţa incubatorubui îl

reprezintă perfomanţele individuale ale companiilor incubate. Este foarte important să

se atingă o masă critică de companii incubate simultan, pentru că incubatorul să-şi

poată acoperi cheltuielile de operare.

Deşi gama de incubare pentru incubatoarele europene variază de la 1 la 120 de

afaceri incubate, media de eficacitate per incubator este în jurul a 30 de afaceri

simultane. Practic, incubatoarele au în medie 18 - 20 de afaceri incubate simultan,

pentru alţi 8-10 clienţi în afara incubatorului, acesta oferă servicii şi acumulează

venituri. Aceşti clienţi suplimentari pot fi companii care au părăsit incubatrul şi care

beneficiază de servicii“post-incubare”.

Incubatoarele care se bazează pe noile sectoare economice sau de tehnologii de

vârf şi care au o investiţe semnificativă între 500.000 şi 1.000.000 euro, au, în

Page 42: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

42

general, un număr redus de afaceri incubate simultan. Incubatoarele mai mici pot

incuba 2-3 afaceri, plecate mai mult din eforturi interne, decât din partea unui

antrepenor din exterior. Există şi incubatoare mari, care acţionează precum

companiile pe acţiuni, care au zeci de afaceri incubate simultan, în diferite faze de

dezvoltare.

Incubatoarele de afaceri pot fi focalizate pe atragerea unor afaceri noi (companii ce

urmează a fi lansate), în combinaţie cu firme lansate, dar aflate într-o fază incipientă

de dezvoltare. La acestea se pot adăuga şi afacerile de tip spin-off generate

împreunä cu universităţile şi centrele de cercetare.

Există incubatoare care se orientează pe asistenţa acordată firmelor existente în a-şi

lansa afaceri noi. De asemenea, investiţiile de capital de risc în aceste incubatoare

au dus la o mai mare colaborare cu universităţile şi centrele de cercetare în ceea ce

priveşte lansarea afacerilor, prin spin-off pe baza exploatării comerciale a know-how-

ului deţinut de acestea.

Analizând profilul de activitate al firmelor incubate în incubatoarele europene, se

disting următoarele activităţi economice:

• vânzări, marketing şi distribuţie;

• servicii financiare şi de afaceri;

• manufacturi (producţie) high-tech şi tehnologii avansate;

• exploatarea tehnologiilor de comunicatii şi informatică;

• cercetare-dezvoltare;

• combinaţii ale acestor activităţi.

Prin investiţiile de capital de risc pe care le primesc, noile incubatoare europene se

orientează din ce în ce mai mult pe exploatarea tehnologiilor bazate pe comunicaţii

prin fibră optică şi pe biotehnologii.

2.2.5 Finanţarea lansării şi costuri de operare Aşa cum menţionam la început, un factor cheie, critic, pentru incubatoare îl

reprezintă modul în care incubatoarele sunt finanţate şi capacitatea lor de a-şi

Page 43: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

43

acoperi cheltuielile de operare. Marea majoritate a incubatoarelor europene (aprox.

75%) operează pe o bază non-profit.

Finanţarea publică în această fază timpurie de operare a unui incubator este foarte

importantă şi este mult mai justificată în ceea ce priveşte obţinerea de noi locuri de

muncă prin succesul incubatorului, decât crearea de locuri de muncă prin programe

alternative.

Tendinţa europeană este de a minimiza efortul bugetar public în susţinerea

incubatoarelor de afaceri şi de maximiza generarea veniturilor prin vânzarea

produselor firmelor incubate. Sunt cazuri în care un incubator se bazează pe finanţare cu capital de risc tip equity,

în care aceasta este folosită pentru acoperirea cheltuielilor de operare. Organizarea

legală recomandată pentru acest tip de finanţare este de societate non-profit.

Înfiinţare, Costuri de operare Finanţare Costul mediu pentru înfiinţarea unui incubator european este de 4.000.000 euro, din

care o bună parte provine din fonduri publice. Numai 2000 dintre ele au avut la

lansare un sprijin din partea Comisiei Europene sau a altor agenţii internaţionale, dar

aprox. 50% au la bazä finanţare a autoritătilor naţionale, regionale şi locale.

În ceea ce priveşte costurile de operare ale unui incubator european, media se

situează în jurul valorii de 500.000 euro per an. Din aceste costuri, o parte este

acoperită de utilităţi (15%) şi aprox. 25% provine din serviciile oferite de incubator

către firmele incubate. Veniturile pentru acoperirea costurilor de operare sunt

completate de cote din beneficiile firmelor incubate la vânzarea produselor şi din

servicii facturate către clienţi din afara incubatorului.

Chiar şi incubatoarele noi, bazate pe sectoare de vârf, au cheltuieli mari cu locaţia -

chirii şi utilităţi, cu facilităţile pentru comunicaţii şi cu activităţile orare suplimentare ale

clienţilor.

Tabelul următor prezintă o imagine a finanţării costurilor de operare ale

Page 44: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

44

incubatoarelor europene

Sursa de finanţare %

Subvenţii Comisia Europeană sau agenţii

internaţionale

10,1

Subvenţii autorităţi naţionale sau agenţii publice 27,3

Plăţi de la universităţi şi centre de cercetare 2,6

Plăţi de la bănci şi organizaţii private 3,0

Venituri din chirii şi utilităţi 39,5

Venituri şi servicii 1,1

Investiţii, royalties, equity 0,8

Alte surse 5,6

TOTAL 100,0

Atingerea pragului de rentabilitate Timpul necesar unui incubator să atingă pragul de rentabilitate variază în funcţie de

obiectivele strategice şi modul de operare. Sunt anumite regiuni în care este

imposibil pentru un incubator să genereze suficient venit pentru a acoperi costurile de

operare şi este necesar un sprijin public continuu prin subvenţii.

În general, planul de afaceri al unui incubator conţine informaţii despre perioada de

timp în care acesta trebuie să atingă pragul de rentabilitate, el putând fi un indicator

al performanţei incubatorului. Media europeanä pentru pragul de rentabilitate este de

36 luni, iar media de venit din serviciile complete (consultanţă, utilităţi, echipamente,

etc) facturate firmelor incubate este de 50% din totalul veniturilor incubatorului.

Managerii incubatoarelor trebuie să aibe în vedere ca volumul veniturilor provenite

din închirieri şi echipamente către firmele incubate trebuie să scadă către un nivel

minim, astfel încât orientarea generală şi continuă a incubatorului să fie de a genera

afaceri noi de la an la an şi de a încuraja firmele să părăsească incubatorul pentru a

face loc altor afaceri. Altfel, un procent mare de venituri din inchirieri va crea

probleme în ieşirea firmelor incubate din incubator La momentul dezvoltării lor, ceea

ce va crea perturbaţii în buna funcţionare a incubatorului.

Întrucât cea mai mare parte a incubatoarebor sunt organizate ca societăţi non-profit,

atingerea pragului de rentabilitate nu este obiectivul principal de atins. Retragerea

subvenţiilor publice poate conduce un incubator la reducerea semnificativă a

Page 45: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

45

serviciilor şi numărul de operaţii derulate.

2.3. Funcţiunile incubatorului de afaceri

Această seţiune ia în considerare funcţiunile unui incubator de afaceri suplimentar

faţă de obligaţii!e ce decurg din seriviciile şi sprijinuI pentru afaceri al incubatoarelor,

analiza se focalizează pe direcţiile de performanţă ale incubatoarelor (criteriile de

admisie şi ieşire, monitorizarea clienţilor, etc.) şi pe rolul echipei manageriale.

Incubatoarele de afaceri caută să obţină venit oferind clientilor o cornbinaţie de

facilităţi şi servicii care nu se pot găsi foarte uşor în altă parte. Natura acestor servicii

şi modul în care sunt oferite au, de obicei, o influenţă asupra succesului clienţilor şi,

prin urmare, şi asupra succesului incubatorului.

Un incubator care funcţioneazã eficient va avea un cadru de operare ce defineşte

clar ţinta de piaţă, criteriile de admisie şi ieşire, standardele de calitate pentru client şi

alte aspecte ale operatiilor de incubare şi indicatori de performanţă prin care

activitatea incubatorului poate fi monitorizatã.

2.3.1 Spaţiul incubatorului

Există o gamă largă în care variază dimensiunea fizică a incubatoarelor, dar există şi

lucruri comune. Cele mai multe incubatoare oferă spaţiu pentru incubarea a 20 de

afaceri (firme) şi caută să ofere o combinaţie de spaţii pentru oficii şi pentru seminarii,

pentru spaţii comune şi, eventual, cantine, astfel încât să răspundă cât mai bine

nevoilor clienţilor aflaţi în diferite stadii de dezvoltare.

Un indicator cheie de performanţă este rata de ocupare a incubatorului. Este

necesară realizarea unui balans între maximizarea capacităţii de ocupare şi

creşterea veniturilor din inchirieri, şi flexibilitatea necesară în facturarea acestor

costuri, astfel încât firmele incubate să se poată dezvolta normal. De aceea, o rată de

ocupare a spaţiului de 100% nu este totdeauna ideală, deoarece o parte dintre

firmele incubate se pot dezvolta şi pot solicita spaţiu suplimentar în cadrul

incubatorului. De obicei, rata optimă de ocupare este de 80- 90% din spaţiul

disponibil (media europeană este de 85%).

Page 46: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

46

2.3.2 Serviciile suport ale incubatorului Natura şi gama de servicii suport oferite de un incubator de afaceri variază în funcţie

de modelul şi de obiectivele investitorilor care finanţează incubatorului. Totuşi,

incubatoarele de afaceri caută să ofere clienţilor un sortiment cât mai larg de facilităţi

şi servicii.

Iată câteva tipuri de servicii suport: • Servicii de pre-incubare; • Planificarea afacerii şi formarea companiei; • Training pentru dezvoltarea abilităţilor de afaceri; • Contabilitate, juridic şi servicii conexe; • Cercetare de piaţă, vânzări şi marketing; • Sprijin pentru export şi căutare de parteneri în exterior; • Sprijin pentru afaceri prin internet şi alte aspecte ale tehnologiei informaţiei; • Consultanţi pentru dezvoltarea unor produse şi servicii noi; • Sprijin pentru acces la finanţare, granturi şi capital de risc; • Capital de risc şi “ingeri ai afacerilor” pentru incubator; • Consultanti pentru angajarea personalului şi managementul firmei; • Comunicare în retea cu alţi antreprenori sau clienţi; Cel mai dificil aspect îl reprezintă calitatea serviciilor suport şi nu aspectele fizice ale

acestora. Este clar că, în cadrul unui incubator, serviciile de comunicare în reţea,

identificarea de parteneri în exterior, colaborarea între firme sunt mult mai uşor de

realizat decât în cazul afacerilor derulate normal, în afara incubatorului. Analiza

tipurilor de servicii oferite de către un incubator clienţilor săi pot fi împărţite în

următoarele categorii principale:

• Training antreprenorial;

Page 47: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

47

• Servicii suport pentru afaceri; • Sprijin pentru inovare şi tehnologie; • Finanţarea lansărilor de afaceri şi expansiunea acestora.

1. Pre-incubare şi Training antreprenorial Pre-incubarea este un termen fobosit pentru a descrie serviciile suport pentru viitorii

antreprenori, înainte de lansarea propriilor afaceri. Serviciile de acest tip includ

identificarea viitorilor antreprenori, sprijinirea lor pentru realizarea planului de afaceri,

training şi consultanţi pentru formarea unei companii.

În cadrul serviciilor de pre-incubare, antreprenorilor li se oferă un birou şi alte facilităţi

de bază (computer, telefon, etc.) pentru o perioadă de timp în care trebuie să îşi

realizeze planul de afaceri. În anumite cazuri, acest proces face parte din cursurile

organizate de şcolile de afaceri, pentru care procedurile de selecţie ale

incubatoarelor pot fi parte a unui aranjament de parteneriat.

Sunt cazuri în care serviciile de pre-incubare au loc în alte spaţii decât cele ale

incubatoarelor, cum ar fi de exemplu, o clădire de hotel transformată în oficii pentru

antreprenori.

Multe incubatoare europene oferă şi servicii de consultanţă pentru antreprenori în

ceea ce priveşte procedurile de înregistrare a unei companii.

2. Servicii suport pentru afaceri

Tipul de servicii suport pentru afaceri oferite de incubatoare includ planificarea

afacerilor, consultanţi pentru accesul la capital, servicii de marketing, identificarea

partenerilor de afaceri şi consultanţi asupra strategiilor în afaceri. Serviciile de tip

juridic, contabilitate şi cercetare de piaţă sunt oferite, de obicei, de specia1ităţi din

Page 48: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

48

afara incubatorului, cu care acesta are contract de servicii. Este evident că un factor

cheie îl reprezintă managementul incubatorului şi calitatea personalului acestuia, în

funcţie de abilităţile acestuia şi calitatea serviciilor suport creşte.

3. Tehnologie şi Inovare

Obiectivele incubatoarelor pot varia, în particular incubatoarele din cadrul parcurilor

tehnologice se vor concentra pe selectarea şi asistarea antreprenorilor interesaţi de

promovarea şi dezvoltarea unor afaceri bazate pe tehnologie şi inovare. Aceste

incubatoare oferă scheme de transfer tehnologic. Obiectivele acestor incubatoare

sunt diferite de ale incubatoarelor care dezvoltă afaceri tradiţionale, cu conţinut

scăzut de tehnologii avansate.

Rolul incubatoarelor din acest domeniu este divers: unele oferă acces la centre de

excelenţă (universităţi, laboratoare, etc), altele au propriile resurse umane

(specialităţi). Pe scară mare, aceste incubatoare sunt implicate în scheme regionale

de dezvoltare a grupurior de companii care se bazează pe tehnologii noi sau

avansate. În legătură cu operarea incubatoarelor situate în cadrul campusurilor

universitare, sunt încurajate activităţile antreprenoriale cu administrare academică.

4. Finanţarea lansării şi expansiunii afacerilor

Incubatoarele au rolul important de a construi un pod peste prăpastia ce separă piaţa

imm-urilor de comunitatea financiară. Incubatoarele joacă un rol pozitiv în redresarea

căderilor de piaţă prin demonstrarea unui management eficient pentru minimizarea

riscului lansării unei companii noi şi schimbarea atitudinii capitaliştiloror de risc.

Aceştia pot investi într-un portofoliu de afaceri, în cadrul incubatorului, încă din fazele

timpurii ale lansării afacerilor, iar riscurile sunt mai mici decât în cazul unei investiţii

într-o companie nouă din afara incubatorului.

Pentru a putea sprijini firmele mici la momentul lansării, mai multe incubatoare

europene şi-au constituit propriile fonduri (depuneri) de capital de risc, care sunt

administrate de echipa managerială a incubatorului. Aceste fonduri acoperă, de

regulă, primele 6-12 luni ale afacerii. Pe de altă parte, incubatoarele şi-au construit o

reţea de parteneri şi de contacte în sectorul financiar, care le conduce spre a putea

Page 49: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

49

găsi fonduri de capital sau pot acorda o consu1tanţă clienţilor în vederea obţinerii

unei finanţări de acest tip.

Acest concept de servicii suport, de cele mai multe ori integrate, estc unul dintre

elementele esenţiale ale unui incubator. Dar nu toate incubatoarele dispun de aceste

servicii şi facilităţi în interiorul lor. De aceea, incubatoarele incurajează clienţii să

înveţe unii de la alţii, să lucreze în reţea, să folosească şi furnizori externi

incubatorului.

5. Servicii de monitorizare, comunicare în reţea şi incubare virtuală

Un incubator de afaceri caută să ofere o asistenţă continuă pentru locatarii lui, chiar

după ce aceştia au absolvit perioada de incubare şi sunt oferite servicii şi pentru

firmele (afacerile) regionale cane nu sunt incluse în incubator.

O caractenistică a incubatoarelor este accea că ele încurajează comunicarea în

reţea, între clienţii (locatarii) incubatorului, pentru a putea avea un schimb permanent

de informaţii şi experienţă în dezvoltarea afacerilor. Aceasta presupune un grad de

omogenitate a incubatorului şi un rol foarte important îl joacă criteriile de admisie în

cadrul incubatorului.

6. Preţul servciilor incubatoarelor O problemă managerială de mare importanţă o reprezintă stabilirea tarifelor pentru

serviciile prestate de incubator în favoarea clienţilor (locatari sau externi). Există

argumente pentru şi contra subvenţiilor publice.

În general, incubatoarele caută sa obţină un echilibru în cadrul politicilor de tarifare a

serviciilor unele incubatoare chiar oferă servicii gratuite, încorporând serviciile

ofenite în pachetul general de închiriere a locaţiei, dar cea mai mare parte a

incubatoarelor europene (două treimi) solicită clienţilor să plătească separat serviciile

oferite.

Există diferenţe semnificative între incubatoarele europene, în ceea ce priveşte

modul în care se tarifează serviciile şi în ceea ce priveşte partea din servicii care este

Page 50: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

50

acoperită de incubator şi cea care este suportată de căte client.

2.3.3 Promovarea şi definirea ţintelor de piaţă

Unele incubatoare au definit foarte clar ţintele de piaţă, altele nu. Incubatoarele din

cea da-a doua categorie tind să accepte clienţi pe baza principiului “primul venit,

primul servit”. Acolo unde există criterii de admisie, ele se referă la viabilitatea

tehnică/comercială a proiectului, la potenţialul antreprenorial şi managerial al

viitorului client (locatar), potenţialul de creştere a afacerii, abilitatea de a plăti chiria

spaţiului, compatibilitatea afacerii cu obiectivele incubatorului. Unele incubatoare

solicită potenţialilor clienţi să pregătească un plan de afaceri complet, înainte de

admiterea în incubator. Alte incubatoare se concentrează pe momentul lansării

afacerilor, în timp ce altele fac o combinaçie între cele două variante.

Incubatoarele tradiţionale se focalizează pe o gamă largă de proiecte, în special pe

cele inovative, cu un potenţial semnificativ de creştere şi de creare de locuri muncă.

Ca metode de promovare, incubatoarele folosesc publicitatea în mijloacele mass-

media, evenimentele de afaceri sau conferinţele, referinţele de la alte agenţii şi/sau

abordarea directă a clienţilor.

2.3.4 Criterii de admisie, managementul clienţilor şi reguli de ieşire

În plus faţă de ţintele de piaţă, cele mai multe incubatoare adoptă criterii specifice

pentru evaluarea aplicaţiilor primite. Calitatea antreprenorilor selectaţi pentru admisie

într-un incubator - angajamentul lor de a aduce un succes în afaceri, experienţa lor,

abilitătile lor, natura proiectului, etc - sunt foarte importante în succesul unui

incubator pentru atingerea obiectivelor propuse. Majoritatea incubatoarelor europene

solicită un plan de afaceri detaliat înainte de admiterea în incubator.

Modul în care clienţii sunt monitorizaţi pe parcursul încubării este un indicator

important pentru maximizarea şanse1or de supravieţuire a afacerii şi pentru a stabili

ratele de creştere. Incubatoarele mici nu fac o monitorizare detaliată a clienţilor, dar

Page 51: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

51

incubatoarele de dimensiuni mari da.

Cele mai multe incubatoare europene şi-au stabilit şi reguli de ieşire, pentru afacerile

care au atins un potenţial semnificativ şi a căror dezvoltare nu se mai poate face în

cadrul incubatorului. De obicei, aceste reguli se stabilesc incă de la începutul

incubării afacerii şi, în medie, perioada de incubare durează între 3 şi 5 ani, deci

ieşirea din incubator se poate produce numai după această perioadă. Sunt

incubatoare care cresc progresiv cheltuielile locatarilor în dezvoltare, tocmai pentru

a-i stimula să părăsească incubatorul şi să creeze spaţiu disponibil pentru alte afaceri

de incubat.

Iată câteva din regulile stabilite pentru ieşirea din incubator:

• Firmele plătesc o sumă fixa pentru un timp stabilit iniţial (3-5 ani); • Firmele pleacă pentru a închiria un spaţiu mai mare; • Firmele pleacă la atingerea obiectivelor pentru care au fost create; • Firmele pleacă dacă nu ating obiectivele stabilite;

• Firmele pleacă să caute alte tipuri de servicii. Sunt incubatoare care nu au stabilit reguli precise de ieşire. Aceste incubatoare au

costuri reduse de inchirere a spaţiului şi pentru serviciile oferite şi analizează cu mare

atenţie gradul de ocupare al spaţiului.

o analiză a incubatoarelor europene a stabilit o medie de 43 de luni pentru o

incubare de succes a unei afaceri. Sunt domenii precum biotehnologiile,

nanotehnoiogiile, dezvoltarea aparaturii medicale care, prin natura lor, necesită o

perioadă mai mare de incubare decât media europeană. De asemenea, practica de a mări progresiv cheltuielile afacerilor incubate, pentru a le

stimula să părăsească incubatorul, este destul de întâlnită, fiind un mijloc relativ

obiectiv de a se realiza reîmprospătarea incubatorului cu afaceri noi.

2.3.5 Personalul şi managementul incubatorului

Page 52: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

52

Calitatea echipei manageriale este un factor cheie de performanţă.

1. Numărul şi tipul personalului

Raportul dintre staff-ul incubatorului şi clienţii incubatorului este un alt indicator de

performanţă. Angajarea unui personal corespunzător pentru incubator depinde de

dimensiunea şi resursele avute la dispoziţie. Experienţa arată că un incubator de

afaceri standard are 2-3 persoane de conducere (manageri), la un raport între staff-ul

incubatorului şi personalul clieţtilor de 1:9, bazat pe o calculaţie de 18 firme pe

incubator). În general managerilor li se adaugă 1-2 persoane pentru activităţile de

Secretariat şi 2-3 persoane pentru alte categorii de activităţi de bază ale

incubatorului. Un total de 6-7 persoane ale incubatorului pentru o capacitate de 18

firme incubate este un raport mediu, eficient, european.

În afară de activitatea managerială, incubatoarele acoperă şi funcţiuni precum:

• Contabilitate, financiar-bancar; • Imobiliar, proprietate; • Management de personal, educaţie/training; • Calificare legală; • Vânzări, comerţ, mankcting; • Tehnologia informatică şi comunicaţii. Acoperirea tuturor acestor funcţiuni cu personal direct angajat de către incubator,

conduce către o redimensionare a personalului acestuia către un număr mediu de

15-20 persoane.

Un alt indicator referitor la personal este proporţia de timp dedicat oferirii serviciilor

directe către clienti, în raport cu activitatea administrativă de rutină. În general, într-un

incubator eficient, personalul său acordă maximum 40% din timp pentru activitatea

administrativă de rutină şi restul de timp pentru servicii directe cu clienţii.

1. Managementul incubatorului şi standardele de calitate

Page 53: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

53

Suplimentar activităţilor de monitonzare activităţii clienţilor, incubatoarle îşi

monitorizează propria performanţă. Standardele de calitate după care se realizează

această monitorizare internă sunt foarte diferite. Ele se referă în special la serviciile

oferite, la calitatea acestora şi mai puţin la aspectele de rentabilitate ale

incubatorului.

Există, totuşi, incubatoare care analizează performantele prin prisma rentabilităţii

financiare, prin nivelul de venituri colectate.

Iată căteva exemple de standarde de calitate:

• Rata de ocupare a incubatorului; • Numărul firmelor care au absolvit perioada de incubare; • Numărul locurilor de muncă create de client / firma care a terminat incubarea; • Veniturile clienţilor / firmelor care au terminat incubarea; • Performanţele financiare ale incubatorului insuşi. Suplimentar, un număr mare de incubatoare europene, iau în considerare la

evaluarea performanţelor proprii şi impactul pe care clienţii lor îl au în economia

locală (regională).

Aceste informaţii sunt culese prin căteva modalităţi standard:

Răspunsuri la sondaje;

Întălniri periodice cu clienţii / acţionarii incubatorului;

Chestionare periodică a clienţilor şi acţionarilor.

2.4. Inovare tehnologica si transfer tehnologic

Introducere Inovarea tehnologica este procesul Incepand de la simpla idee de produse si

procese noi pana la o comercializare de succes.

Nu este acelasi lucru si n-ar trebui confundata cu Cercetarea si Dezvoltarea

(C&D). Ambele concepte sunt complementare, dar o mare parte a procesului de

inovare nu include procesul de C&D, iar cercetarea este departe de a conduce

sistematic spre inovare. Inovarea este, adesea, rezultatul combinarii tehnologiior

existente pentru obtinerea unui nou produs sau a unui nou proces.

Din acest motiv, mecanismele efective de transfer sau de raspandire a

Page 54: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

54

tehnologiei sunt de importanta cruciala pentru firmele de inovare de toate

dimensiunile. Ele asigura canale prin care companiile pot sa identifice si sa

achizitioneze know-how-ul Intr-o lume In care productia de stiinta continua sa se

accelereze.

Schimbul de tehnologie este de o importanta deosebita pentru intreprinderile

mici si mijlocii (IMM-uri), care duc lipsa de resurse proprii si de experienta, prin care

sa beneficieze deplin de potentialul tehnologic.

Ca o consecinta, IMM-urile se bazeaza, cu precadere, pe specialisti

intermediari, uneori numiti brokeri de tehnologie, care ii ajuta sa gaseasca potentiali

parteneri si care ii asista si ii sustin In timpul procesului de dezvoltare si de

completare a contractelor de transfer tehnologic.

Ele depind, de asemenea, de diseminarea know-how-ului tehnologic dezvoltat

in Unitatile de Cercetare si Tehnologie (RTO), care ii ajuta sa dea valoare produselor,

proceselor sau serviciilor lor. Mai mult, atat brokerii, cat si RTO-urile sunt organizati

in retele transnationale, in care isi dezvolta expertize individuale, dar complementare,

in vederea beneficiului mutual.

In ultimii zece ani, SPRINT (Comisia Europeana pentru Programe Strategice

de Inovare si Transfer Tehnologic) si-a oferit sprijinul pentru stabilirea unei

infrastructuri pentru transferul tehnologic transnational efectiv, in Europa.

Definitie

Transferul Tehnologic este procesul prin care informatia, cunostiintele, ideea sau o

tehnologie, dezvoltate intr-o organizatie, intr-o zona sau pentru un anumit scop sunt

folosite sau aplicate in alta organizatie, intr-o alta zona sau pentru un alt scop.

Page 55: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

55

Inainte de a va decide cum sau daca vreti sa faceti primii pasi in arena Inovarii si Transferului Transnational de Tehnologie (ITT), ar fi intelept sa mergem inapoi, un pas sau doi, si sa avem in vedere urmatoarele doua intrebari: 1. Cine sunt clientii Dvs. si care sunt nevoile lor? Sunt companii, de multe tipuri si dimensiuni, in toata Europa (si nu numai), operand intr-o zona larga de sectoare tehnologice si industriale.

Nevoile lor sunt foarte diverse si transferul tehnologic este doar unul dintre modurile in care isi ating

Trebuie sa va decideti care este scopul actiunii Dvs. si sa dezvoltati moduri efective de gasire si de

De ce Transferul Tehnologic?

Propuneri

Noi Produse si servicii Produse inovative, adaptate pietei, diversificate Productie adaptata cerintelor Uniunii Europene Modernizarea productiei Organizare si management performant Productie si servicii sub standarde de calitate ISO9000 Investitii in ramuri de viitor: IT / Hi-Tech Sevicii / consultanta

Situatia Actuala

Unitati traditionale“ - lipsesc produse competitive - lipsesc tehnologii moderne - lipsesc organizarea si managementul performant Concentrarea afacerilor si activitatilor in zone si ramuri traditionale. Sub-dezvoltarea sectorului de servicii Sub-dezvoltarea ramurilor de viitor tehnologic.

Solutii

Program de

perspectiva

Page 56: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

56

scopurile. IMM-urile ezita, de obicei, sa apeleze la servicii de consultanti si ceva numit “transfer tehnologic” este virtual imposibil de vandut In sensul sau propriu.

selectare a clientilor “profitabili”.

2. Ce intelegeti, de fapt, prin “Transfer Tehnologic”? Termenul “transfer tehnologic” poate insemna tot atatea lucruri pe cat de multe organizatii sunt implicate. Pentru unii, se limiteaza la a ajuta firmele - client sa-si licentieze patentele tehnologice. Altii considera ca o multime de servicii ce sustin toate fazele procesului de transfer: audit strategic, evaluare tehnologica, cautare de parteneri, negociere, etc. Mai mult, unele organizatii se axeaza pe

ajutarea firmelor pentru a cauta

tehnologii (tutela de

transfer tehnologic), altele asista clientii

care ofera tehnologii, ajutandu-i sa le

exploateze si sa le comercializeze. Este

important ca Dvs. si posibilii Dvs.

parteneri sa aveti aceeasi interpretare a

acestui concept.

Cand va formati o retea ori va alaturati la o retea deja existenta, trebuie sa va fie foarte clar modul cum interpretati “transferul de tehnologie” si cum intentionati sa stabiliti si sa dezvoltati oferta Dvs. de servicii.

De transferul tehnologic (TT) pot sa beneficieze companii de orice dimensiuni. Dar, cea mai mare si neacoperit - nevoie o au, fireste, intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile), care nu au mijloacele si resursele sa-si formuleze propriile necesitati. Din acest motiv majoritatea clientilor apartin acestei categorii.

IMM-urile nu sunt constiente, in general, de valoarea transferului de tehnologie, ca o unealta strategica de afaceri si ca un set complex de nevoi. Pentru a raspunde cu succes nevoilor lor, va trebui sa pozitionati transferul de tehnologie ca parte a unui pachet mult mai larg de masuri si actiuni.

Diverse cum sunt, IMM-urile au, totusi, cateva caracteristici comune: • Sunt aproape intotdeauna conduse intr-o directie

antreprenoriala, dar le lipsesc resursele financiare si umane pentru a explora oportunitati1e unei dezvoltari pe termen lung a productiei.

• Au nevoie de un ajutor considerabil pentru a se aventura in arena TT, nu doar pentru faptul ca nu au un staff specializat in TT, ci pentru lipsa lor de cunostinte in cadrul acestui domeniu.

Pentru a se capitaliza pe potentialul lor si pentru a intalni provocarile cu care trebuie

Page 57: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

57

sa se cofrunte individual, IMM-urile trebuie sa se bazeze pe colaborarea cu altii. Se disting doua mecanisme de baza: - schimbul de tehnologie, prin care tehnologia este trecuta de la o firma la alta; - exploatarea tehno1ogiei, prin care cunostinte1e tehnologice dezvoltate prin

cercetare sunt transferate in industrie si conduc la inovatii.

DIFERITE UNGHIURI ALE TRANSFERULUI TEHNOLOGIC La necesitatile IMM-urilor care apeleaza la transferul tehnobogic se poate raspunde in mai multe moduri. De exemplu, unele IMM-uri sunt constiente de modul si de circumstantele care le pot duce afacerea mai departe. Aceasta ilustreaza nevoia pentru un prim tip de actiune legata de transferul tehnologic: - marirea constientizarii IMM-urilor asupra potentialului TT, care le ajuta sa-si

rezolve problemele si existenta retelelor transnationale care le asigura sprijinul practic.

Tragand linie, o data ce inteleg si recunosc posibilele beneficii ale TT, IMM-urile mai au inca nevoie de ajutor pentru a obtine acele beneficii. Aceasta necesita doua tipuri aditionale de actiune: - asistenta specifica si individuala pentru IMM, localizarea potentialilor

parteneri in vederea cooperarii, asigurarea suportului in vederea construirii de relatii si negocierii;

- sustinerea inovarii in industrie, in general prin dezvoltarea si consolidarea cunostintelor tehnice si creerea legaturii intre universul cercetarii ai industrie, in vederea diseminarii know-how-ului aferent.

Aceste trei moduni diferite in care pot fi intilnite cererile IMM-unilor pentru servicii de transfer tehnologic, corespund, in sens larg, cu cele trei tipuri principale de organizatii implicate in transferul transnational de tehnologie: - organizatii publice si nonprofit, organizatii de dezvoltare regionala si nationala,

centre de consultanta tehnologica regionala si camere de comert; - consultanti particulari adica brokeri de tehnologie, consultanti in management,

consilieri de brevete, etc. - organizatii de cercetare si tehnologie, adica firme pentru studiul contractelor,

parcuri stiintifice, legaturi universitate-industrie si centre tehnice sectoriale. Acesti intreprinzatori indeplinesc roluri diferite in cadrul procesului de achizitie tehnologica. Institutiile publice sunt mai bine plasate, si, adesea, au o functie specifica, prin programele lor de constientizare. Companiile particulare, care trebuie sa supravietuiasca din activitatile lor, tind sa se concentreze pe masuri de asistenta specifica pentru clientii individuali.

Retelele pot include organizatii de toate cele trei tipuri, dar retelele omogene sunt, in general, mult mai usor de stabilit si de intretinut (mentinut). Din acest motiv, cel mai sigur este sa-ti stabilesti reteaua printr-una din cele trei linii de actiune enumerate mai sus.

Page 58: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

58

Individual, orice astfel de organizatie poate contribui cu resursele necesare asistarii IMM-unilor. Dar, ca retea, se pot invinge si, permanent scadea, barierele percepute ori reale care, adesea, impiedica cooperarea transnationala efectiva. 0 retea va putea, adesea, sa ofere un pachet mai larg de servicii decat membrii sai individuali. IMM-urile angajate in proiecte de transfer tehnologic au nevoie de asistenti intr-o multitudine de domenii. Fiti constienti ca nu puteti face toate lucrurile, pentru toata lumea. Stabiliti un portofoliu de servicii pe care propria Dvs. retea le poate oferi si profitati de cooperarea cu alte organizatii si retele pentru a va imbunatati aptitudinile.

Domeniile-cheie ale serviciilor includ: - transferul de informatie, prin baze de date si

scrisori de instiintare; - transfer tehnologic adica audituri de C&D si

brokeraj; - transfer de aptitudini, adica training ai vizite la

diverse companii; - sprijinul specialistilon, consultanta financiara.

NEGOCIERE

ROLUL

organizatiilor

ROLUL

consultantilor

Page 59: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

59

FORMAREA UNEI RETELE De ce o retea? Motivul principal care ii determina pe brokerii particulari sa actioneze in cadrul unei retele este extinderea afacerii; pentru organizatii tip RTO exista, in general, posibilitatea accesului la resurse aditionale. Dar sunt si alte avantaje de care pot beneficia aceia care stabilesc parteneriate cu organizatii similare. O retea este unul dintre cele mai bune forumuri, in care pantenerii pot invata unul de la celalalt si pot schimba expeniente.

Puteti avea si multe avantaje indirecte din

participarea intr-o retea, pe langa avantajele

directe, daca Dvs. si partenerii Dvs. aveti o

atitudine deschisa si vreti sa impartasiti cunostinte

ai experienta.

Domenii tipice in care beneficiile pot fi considerabile: • abilitati de transfer tehnologic, adica stabilirea nevoilor clientului prin audit,

negociere de contracte si intelegeri; • expertize tehno1ogice si know-how, adica standarde si publicatii periodice; • servicii-portfoliu, adica construirea unui set de servici bazate pe oferta si gasirea

de furnizori de servici complementare; • organizare si management, adica recrutare si relatii publice. Formati o noua retea sau va racordati la una deja existenta?

Lansanea unei noi retele are avantajul ca puteti stabili obiectivele sale ai strategia de urmat, puteti determina modul de operare si tipul de parteneri. Dar poate fi un proces complex si poate dura ceva timp pana cand reteaua este pe deplin fuctionala. Alaturandu-va la o retea deja existenta, prin contrast, va ofera oportunitatea unui start rapid. In orice caz, ca nou partener, va trebui sa va adaptati la modul de operare si, probabil, sa acceptati aspecte ale retelei nu intotdeauna in acord cu principiile Dvs. Ca nou venit in cadrul domeniului transferului de tehnologie, ar trebui sa explorati, pentru inceput, posibilitatea racordarii la o retea deja existenta. Beneficiile faptului ca veti fi capabil sa profitati de experienta celor ”vechi”, spulbera dezavantajul necesitatii de ajustare a principiilor proprii in raport cu regulile retelei.

Dimensiune si tipuri de retele Scrierea din vreme a unui document cadru care sa acopere toate aceste puncte, mai mult ca un plan de afaceri, va ajuta nu numai sa ajungeti la un acord rapid cu posibilii Dvs. parteneri, dar, de asemenea, mai tarziu, veti putea evita conflictele in cadrul retelei. Incepeti cu o retea de trei sau cinci

Nu exista reguli clare asupra dimensiunii ideale a unei retele. Retelele mai mici pot parea mai eficiente, comunicarile fiind mai usoare si dinamica grupului mai usor de controlat. Retelele mai mari, pe de alta parte, pot beneficia de un bazin de resurse de mai mari dimensiuni si de un portfoliu mai larg de potentiali clienti. In afara de dimensiune, mai sunt citeva moduri in

Page 60: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

60

parteneri. Cu mai putini de atat, portofoliul Dvs. este prea mic sa genereze o afacere sustinuta; cu mai multi, sunt greu de controlat dinamicile grupului, oamenii nefiind familiarizati unul cu celalalt.

care poate fi structurata o retea. Nu toate structurile posibile se potrivesc cu toate tipurile de parteneri, asa ca este important ca partenerii Sa discute deschis despre modul cum vom sa dezvolte reteaua.

Sunt patru tipuri principale de retele: - reteaua “stea” in care un partener “conduce”, datorita experientei ai pesonalitatii

puternice, si joaca un rol central; functioneaza bine pentru retelele aflate la inceput de drum, dar se potriveste mai putin cu retelele eterogene.

- reteaua “1egatura nodala”, in care nu exista relatii privilegiate, iar rolul partenerului conducator este in primul raind administrativ; acest tip de retea se potriveate cel mai bine pentru parteneri de puteri egale (de exemplu retele de RTO-uri cu relatii de mult existente), dar nu se potriveste pentru parteneri cu niveluri diferite de experienta.

Ramaneti “mici” pentru cativa ani cu atentie, expansiunea progresiva va permite sa va dezvoltati gradual si sa testati moduri de lucru eficiente. Nu incercati sa rezolvati problemele prin adaugarea de noi parteneri. Puteti gandi ca oameni noi pot aduce idei noi, care pot rezolva probleme vechi, dar, in realitate, veti sfarsi prin a avea mai degrabä mai multe complicatii decat v-ati astepta.

- retecaua “ad-hoc”, fara o structura oficiala si in care partenerii se cunosc bine, intersectandu-si relatiile atunci cand este necesar; este o caracteristica naturala pentru retelele mature, dar nu functioneaza bine in cazul retelelor eterogene, sau la acelea in care partenerii au putine lucrur in comun

- reteaua ec retelc regionale, cel mai complex tip, constand intr-o structurã multipla, legand retele1e locale printr-o coloana vertebrala internationala; datorita complexitatii sale, se foloseste pentru sustinerea proiectelor cu durata limitata si membri eterogeni si nu functioneaza pentru orice tip de retea.

Aceste patru tipuri de retele sunt exemple de baza si sunt rar de gasit in forma lor

pura. Majoritatea retelelor trebuie sa se adapteze la diverse schimbari interne sau

externe si, printr-un proces de evolutie bine controlat si condus, se vor dezvolta de-a

lungul timpului de la un tip (“stea”) la altul (“ad-hoc”).

• adoptand un statut de grup economic.

Reţea “legatura nodala”

Page 61: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

61

Servicii asigurate de un Centru Regional de Transfer Tehnologic

Informari privind Programe Europene de finantare prin proiecte Realizare parteneriate, conferinte, formare personal Asistenta tehnica in definirea solicitarilor de noi produse, tehnologii Suport si asistenta tehnica in dezvoltarea proiectului Consultanta privind accesarea finantarilor prin proiecte Stabilirea de parteneriate nationale si internationale Suport in implementarea noilor tehnologii Implementarea sistemului de asigurarea a calitatii ISO 9001

Transferul Tehnologic si IMM-ul Inovativ – Motorul Dezvoltarii Economice În mod curent, o întreprindere este percepută ca fiind principalul purtător al inovării, capacitatea inovativă fiind determinată de numeroşi factori, cum ar fi: ♦ baza materială, ♦ mijloace financiare, ♦ informaţii de piaţă, ♦ staff managerial calificat şi competent, ♦ potenţialul creativ al resurselor umane, ♦ nivelul expertizei întreprinderii. Marile întreprinderi, deţin resurse, însă sunt conservatoare în a-şi asuma riscurile dezvoltării rapide a sferei inovative. IMM-urile, în general mult mai flexibile, sunt mai interesate în susţinerea activităţilor inovative, dar, de cele mai multe ori, nu posedă resursele umane, materiale şi financiare, vitale pentru amorsarea procesului inovativ.

Page 62: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

62

Cerinte tehnice, avizare proiect

IIdentificare cerinte, alegere program, eligibilitate, redactare proiect pentru

finantare Definire parteneri

Identificare necesitati

Proiect Tehnic

Incercari, certificare

Implementare, Punere in functiune

Introducere in fabricatie

Unitate de CERCETARE

Unitate INDUSTRIALA

Unitate utilizatoare BENEFICIAR Final

R E A L I Z A R E PRODUS, S I S T E M

Realizare prototipechipament

Schema Bloc Transfer Tehnologic

Page 63: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

63

Instrumente de Finantare ♦ Planul National de Cercetare Dezvoltare si Inovare ♦ Programe Phare - ADR, Ricop ♦ Programe internationale FP6, Eureka, Socrates, NATO, Cost, etc ♦ Centre de Inovare, Incubare, Formare Antreprenoriala, Transfer Tehnologic ♦ Alte surse de informare www.ipacv.ro ♦ …. si toate stimuleaza parteneriatul regional, transfrontalier, international, IMM-

urile. La nivel national; MEC-C aaccttiiuunnii ssuuppoorrtt

1. Crearea si dezvoltarea de entitati specializate:

parcuri stiitifice si tehnologice incubatoare tehnologice si de afaceri

• Inovare - inventii

• Necesitate – idee

• Cercetare-dezvoltare

• Metoda-tehnologic

• Sistem antreprenorial

• Asociere pe produs

• Asociere in fabricatie

• Parteneriat

• Capital de risc

• Introducere in fabricatie

• Modernizare / licentiere

• Implemenetare produs nou

• Retehnologizare

• Infiintare firma – dezvoltare

• Certificare produs • Afacere pe produs

• Proiect / Program

• Produs / Sistem

Scheme de Transfer Tehnologic

inovare, inventii, produse noi, tehnologii …………... fabricatie, modernizare

Page 64: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

64

centre de transfer tehnologic centre de informare tehnologica oficii de legatura cu industria cluster, la nivel regional, national si/sau internasional

2. Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare in cadrul programelor nationale si

internationale: in parteneriat cu institute de cercetare şi universitati

3. Crearea unui sistem de monitorizare a activitatilor de transfer tehnologic 4. Identificarea barierelor specifice transferului tehnologic si a caăilor de optimizare

a acestuia: diseminarea informatiei, organizarea/participarea la activitati promotionale marketing-ul rezultatelor de CD evaluarea eficientă a transferului tehnologic

acces gratuit la informatţii, prin portaluri de informatii stiintifice şi tehnologice;

5. Dezvoltarea de noi instrumente financiare pentru susţinerea investitiilor tehnologice crearea unei societăţi de investiţii pentru transfer tehnologic şi dezvoltare Implicarea de instituţii financiare, pentru creditele garantate

Cadru Legislativ în vigoare

0

50

100

150

200

250

300

350

1998 1999 2000 2001 2002

IMMSRLSA

Page 65: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

65

1. OG 57/2002 privind cercetarea şi dezvoltarea tehnologica 2. OG 14/2002, privind functionarea şi autorizarea parcurilor stiintifice si tehnologice; 3. HG 406 “Norme privind constituirea, functionarea, autorizarea si acreditarea

entitatilor din infrastructura de inovare si transfer tehnologic” OG 57/2002 Art. 83 (2) Agentii economici pot prelua cu titlu gratuit, pe baza de contract, rezultatele cercetarii si pot primi din fonduri publice, iîn regim de cofinantare, o suma de pana la 20% din cheltuielile totale aferente aplicarii rezultatelor selectate. Contractele vor contine clauze asiguratorii în vederea realizarii transferului tehnologic, clauze privind proprietatea industriala ai neinstrainarea rezultatelor cercetarii preluate.

OG 57/2002 Art. 83 “(1) Agentii economici care cofinantează 50% din valoarea unei lucrari de cercetare-dezvoltare, in scopul aplicarii rezultatelor acesteia, pot beneficia in totalitate de rezultatele cercetarii, cu acordul autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare.” Protocol de Colaborare cu Ministerul IMM-urilor si Cooperatiei Obiective: 1. crearea unui mediu favorabil inovării şi dezvoltarea unei infrastructuri adecvate

pentru UCD şi IMM-uri; 2. stimularea creativităţii, dezvoltarea culturii antreprenoriale în cercetare,

învăţământ şi sectorul IMM-urilor; 3. orientarea activităţilor de cercetare-dezvoltare către sectoare cu potenţial de

dezvoltare; 4. susţinerea tinerilor în înfiinţarea şi dezvoltarea de IMM-uri inovative; 5. susţinerea şi dezvoltarea producţiei în sectorul IMM-urilor bazate pe produse noi

şi tehnologii inovative;

Page 66: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

66

Metodologia conform ISO 9001

CLIENT

IPA CIFATT

Specificatii externe

Specificatii externe

Predate de client / dezvoltate mutual

Aprobare Proiectarea specificatiilor interne

Aprobare Coduri, Revedere si testare pe module

Documentatie / Validare

Verificare calitativa, pe echipament

Rapoarte, DEBUG Corectii, modificari

Coduri sursa (Diferente la sursa / Instalare completa). Versiune verificata sub forma executabila.

Corectie si implementare

Functiile, modul de prezentare acceptate de client (Receptie preliminara) / Validare

Programul este pregatit de livrare si implementare la client (Receptie la client)

Documentatie

Documentatie

Ciclu de dezvoltare sistem si servicii la client

Page 67: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

67

Managementul de proiect Proiect managerul este persoana de contact responsabila pentru realizarile tehnice. Este permis ca proiect managerul sa fie de asemenea responsabil pentru aspectele comerciale si contractuale. El are responsabilitatea directiilor tehnice, intelegerii si realizarii etapelor de progres ale proiectului, invitarii beneficiarului si persoanelor competente, autorizate, la sedintele de lucru si analiza a progresului si are autoritatea sa dea instructiuni si decizii de lucru in cadrul grupului repartizat.

Fluxul informatiilor Pentru fiecare etapa intermediara de lucru se va redacta un raport de progres, beneficiarul fiind informat permanent cu stadiul de lucru, deviatiile de la specificatiile initiale. Proiect managerul are obligatia invitarii beneficiarului si persoanelor competente, autorizate, la sedintele de lucru si analiza a progresului. Intervalele de raportare, de progres sunt stabilite prin contract / protocol de parteneriat ca faze ale proiectului sau ca etape tehnice. Fazele proiectului se finalizeaza prin documente scrise, procese verbale. Etapele tehnice de analiza se finalizeaza prin minute scrise, procese verbale de constatare. Corespondenta, comunicarea intre executant si beneficiar se face prin e_mail, fax, corespondenta scrisa, note telefonice, etc.

Elaborarea documentatiei Documentatia va fi elaborata conform standardului ISO 9001 si va fi dezvoltata in etape, progresiv cu proiectul si nu la sfarsitul etapelor (cand se face o reactualizare, dandu- se forma finala). Cerintele elaborarii documentatiei sunt:

• Corelarea cu etapele, specificatiile si programul de lucru ; • Ilustrarea completa si detaliata a tuturor functiilor si modurilor de lucru ; • Ilustrarea completa si detaliata a tuturor functiilor individuale si asignarii lor; • Prezentarea completa a variabilelor globale a modurilor de lucru paralele si

efectelor paralele; • Prezentarea completa a mecanismelor de instalare, depanare si mentenanta ; • Prezentarea completa a protocoalelor de comunicatie si interfatare; • Documentatia de initializare; • Manualul de operare, service si instalare.

Scolarizare personal

Programul de scolarizare, continutul acestuia se stabilesc prin contract. Scolarizarea are loc pentru:

• Personalul de deservire; • Personalul de service, intretinere ; • Personalul de instalare ;

Page 68: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

68

Punere in functiune si inspectii finale Punerea in functiune se face in etape si este stabilita prin contract. Se prezinta beneficiarului final minim 2 modele prototip ca etape intermediare asupra carora acesta isi va prezenta optinile privind incadrarea in cerintele si specificatiile initiale. Dupa punerea in functiune semnarea procesului verbal de receptie se revizuieste documentatia si se preda beneficiarului versiunea finala. Codurile sursa si documentatia finala se arhiveaza si se preda la biblioteca de programme.

Page 69: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

69

3. Planificarea afacerii pornite de la inovare 3.1. Pregatirea planului de afaceri al unei tehnologii

Acest ghid a fost realizat, in special, pentru persoanele care lucreaza in domeniul

tehnologiilor sau pentru companiile care au nevoie de asistenta in pregatirea unui

plan de afaceri viabil.

Pentru aceasta ratiune, el nu urmareste activitatile standard, de referinta, in

planificarea afacerilor. Este recomandat ca cititorii sa considere informatiile din mai

multe surse, mentionate in aceasta brosura si sa caute consultanta despre modul de

actiune adresandu-se la Biroul de sprijin LIFT.

Brosura are patru sectiuni principale, si anume:

- O introducere;

- Un ghid practic despre teoria si practica pregatirii unui plan de afaceri;

- Un studiu de caz pentru a ilustra teoria;

- O lista a surselor de informare pentru a obtine un sprijin in pregatirea planului.

Sectiunea asupra teoriei si practicii ofera un ghid pentru punctele cheie ale planului,

fiecare urmat de o lista de verificare a punctelor, care este inclusä in plan. Listele de

verificare nu sunt in mod neaparat exhaustive, dar sunt proiectate sa ajute la

compilarea materialului necesar planului.

Presupunem ca sunteti un director de proiect al unei companii sau departament care

a dezvoltat fie un material nou, fie o noua metoda de procesare si acum doriti sa

comercializati rezultatele muncii de cercetare.

Va adresati, probabil, 6 intrebari simple si profunde, in legatura cu acest ghid, ai

anume:

- De ce avem nevoie de un plan de afaceri?

- Când vom avea nevoie de el?

- Cine va fi solicitat sa ofere datele de intrare?

- De ce informatii este nevoie pentru pregatirea planulul?

- Cum il vom realiza?

- Unde vom gasi mai multe informatii?

Page 70: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

70

Desi personalul Dvs. tehnic si stiintific s-a gândit la raspunsuri, cea mai critica dintre

intrebari este probabil “Cand vom avea nevoie de acest plan ?”.

Multe dintre gandurile despre pregatirea planului de afaceri pentru exploatarea

rezultatelor vine prea tarziu in proiect. Multe proiecte se deruleaza pe mai multi ani,

pana cand directorul de proiect intra in contact cu parteneri comerciali, de productie

sau marketing despre posibilitatea exploatarii rezultatelor cercetarii. Sunt

recomandabile discutii cu staff-ul comercial inca din fazele timpurii ale proiectului,

pentru a se pune accentul pe exploatarea rezultatelor mai mult decat pe eforturile de

cercetare si sa poata fi identificate prezumptiile nerealistice asupra pietei.

Dacä un institut de cercetari va angajeaza, puteti solicita asistenta unor consultanti

externi de marketing, care sa va ajute sa pregatiti acest plan. Daca planul este foarte

complex, s-ar putea sa fiti nevoit sa subcontractati scrierea documentului, prin efortul

comun al tuturor celor care vor fi implicati in implementarea acestui plan. Daca nu

exista o proprietate asupra datelor de intrare, datele de iesire nu vor avea proprietar

sau implementarea planului se va face de o maniera dezinteresata.

3.1. 1. De ce avem nevoie de un plan de afaceri?

Obiectivul initial in pregatirea unui plan de afaceri este de a construi o situatie care sa

asigure finantarea, interna sau externa, pentru lansarea sau extinderea unei afaceri

cu risc.

Multe proiecte au esuat in a fi exploatate deplin, din cauza slabei comunicari intre cei

desemnati sa se ocupe de exploatarea rezultatelor. Prin pregatirea unui plan de

afaceri, initiatorii, de obicei departamentele de cercetare si de dezvoltare tehnologica,

pot incepe sa foloseasca limbajul comerciantilor. Folosirea acestui limbaj ajuta

exponentii tehnologiilor sa transmita mesajul lor catre nespecialisti in tehnologie si sa

demonstreze valoarea cercetarii-dezvoltarii catre alte segrnente ale afacerii sau sa

vanda ideea catre un outsider. Planul de afaceri este, in mod efectiv, prima brosura

de vanzari ale unui nou produs sau proces si devine o necesitate, asa cum sunt

brevetele sau pub1icatiile pentru o lucrare stiintifica.

Page 71: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

71

Este vital pentru un proiect sa transmita un mesaj simplu, corect si, in ultima instanta,

fara discurs tehnic. Desi majoritatea planurilor de afacere sunt pregatite pentru

prezentare catre un grup exterior de investitori sau bancheri, in cazul proiectelor de

inalta tehnologie, pana la 60% din totalul prezentarilor tind sa fie facute pentru

management sau alte departamente interesate. Cu alte cuvinte, un departament de

cercetare-dezvoltare trebuie si fie capabil sa comunice ideile sale catre o audienta

interna mai degraba decat catre exterior.

Pe de alta parte, planul de afaceri trebuie sa demonstreze, de o maniera

riguroasa, viabilitatea comerciala a afacerii propuse. Planul trebuie sa acopere

toate aspectele afacerii. De la conceptie, trecand prin lansare, catre management

si controlul afacerii, direct catre atingerea tintelor anuale de vanzari estimate. In

mod uzual, un plan de afceri va acoperi po perioada planificata de cinci ani.

In timp ce achizitia fondurilor necesare este alte functiuni valoroase. In forma sa

finala, va prezenta analiza completa a afacerii, obiectivele sale, piata pe care va

opera, concurenta careia ii va face fata si problemele pe care va trebui sa le

depaseasca pentru ca planul sa fie indeplinit. Astfel, planul de afaceri este un

manual detaliat de operare, cu ajutorul caruia managementul va naviga pe drumul

catre obiectivele sale.

Pregatirea unui plan de afaceri este, de asemenea, un exercitiu care ii determina pe

cei care il scriu sa-si examineze supozitiile de baza, cat mai detaliat posibil, deoarece

vor trebui prezentate unei terte parti. Se intampli uneori, ca entuziasmul unui lider de

produs sau inventator sa duca la o trecere peste aceste amanunte, care nu pot fi

umplute cu substanta in practicile pietei. Orice slabiciune de aceasta natura, va trebui

expusa clar in pregatirea planului, care trebuie sa treaca de scepticismul bancherilor.

Intelegerea ulterioara este o calitate a multora dintre noi, dar un plan de afaceri este

proiectat sa elimine folosirea intelegerii ulterioare cit mai mult posibil.

Notati ca trebuie actualizat planul pe baze anuale. In fiecare an, vinzarile trebuie

nevazute in lumina noilor dezvoltari ale afacerii. Orice discrepante intre supozitiile

initiale si performantele atinse trebuie Sa fie luate in considerane si estimarile

Page 72: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

72

modificate daca este necesar. Previziunile pentru anii urmatori trebuie, de asemenea,

ajustate in linia estimarilor revizuite. Astfel, compania va avea un plan de afaceri

viabil pe cinci ani, care sa raspunda la mediul real al afacerii. In discutiile urmatoare

din aceasta brosura, termenul “produs” va fi citit cu referire atat la un produs fizic, cat

si referitor la un proces si la serviciile integrate oferite de o companie catre clientii sai.

Discutand despre oportunitatea unui plan de afaceri, este corect sa spunem ca nu

intotdeauna sunt necesare planuri de afaceri riguroase. Un asemenea caz este

atunci cand un departament de cercetare a dezvoltat sau imbunatatit un nou proces

pentru un produs existent. Atunci poate fi suficienta o simpla analiza costuribeneficii,

pentru a convinge managementul de beneficiile exploatarii rezultatului.

Pnin oferirea unei situatii exacte a tuturon costurilor noului proces (incluzand costurile

unitare) si comparand cu costurile de fabricatie ale procesului existent, ar trebui sa

demonstrati simplu beneficiile comerciale.

Managerii de cercetare-dezvoltare ar trebui sa stie ca bancherii, capitaliatii de risc si

contabilii urmaresc, in general, recuperarea investitiei intr-o perioada rezonabila, in

mod deosebit cand vremurile sunt dificile. Desi poate parea o abordare simplista,

trebuie sa recunoaatem ca personalul financiar este mai atent la riscuri din cauza

presiunilor exterioare. Sunt necesare alte argumente pentru convingerea colegilor

finantisti, cum ar fi presiunea concurentei, cresterea calitatii care poate justifica

cresterea pretului sau oferirea de garantii sau cresterea actiunilor pe piata si

beneficiile de mediu.

Page 73: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

73

3.1.2 Cand avem nevoie de un plan de afaceri? Istoria recenta este plina de inventii care nu au ajuns niciodata pe piata, din cauza

planurilor de afaceri pregatite defèctuos in ultimul minut si bazate pe prezumptii

false, informatii neadecvate si cercetare prost directionata.

Vorbiti cu stafful de marketing si productie despre necesitatea cercetarii inainte ca

cercetarea sa fie finalizata. Solicitati un angajament pentru realizarea unui studiu

pentru cercetarea pietei, urmand a fi incorporat in planul de afaceri. Urmariti sa aveti

informatii despre costurile de productie Culegeti informatii despre concurenti si

despre pozitia potentiala a produsului pe piata. Aflati daca clientii doresc acest

produs. Daca aceatia nu doresc produsul, folositi mai bine banii pentru cercetare in

alte scopuri.

3.1.3 Cand apare necesitatea datelor de intrare? Un plan de afaceri contine informatii de la diferite specialitati si este neobisntuit ca

orice persoana sa fie capabila sa ofere toate raspunsurile care se gasesc in aceasta

brosura.

Daca sunteti un IMM, este foarte important sa obtineti date de intrare de la

persoane din diferite departamente, cum ar fi cel financiar, de productie, de

vanzari si de resurse umane. Un institut de cercetare poate sa gaseasca cu

diflcultate aceste resurse, astfel incat este bine sa le obtina printr-o colaborare

(joint venture) sau prin contract cu un consultant.

Este important sa se obtina acordul tuturon partilor implicate asupra scopurilor si

obiectivelor, precum si a unui angajament asupra continutului planului de afaceri. La

fiecare proiect este bine sa aveti o discutie cu participantii asupra cerintelor de baza

ale planului de afaceni si pentru a se stabili termene limita pentru cei care contribuie

la realizarea lui. Aceasta tehnica, cunoscuta sub numele de “pre-briefing” aduce

beneficii enorme mai tarziu, in ceea ce priveste reducerea criticilor interne, care pot

sa apese asupra proiectului aflat la prima prezentare.

Page 74: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

74

3.1.4 De ce avem nevoie pentru a pregati un plan de afaceri?

Beneficiarii planului de afaceri vor cauta sa vada daca cel sau cei care il vor realiza

au demonstrat o atentic deosebita pentru dinamica afacerii si pentru industria in care

va opera. Cel mai important, cititorii planului vor urmari sa vada daca aceasta atentie

se adreseaza si modului in care se poate obtine o recuperare profitabila a fondurilor

investite la un nivel acceptabil de risc pentru investitori sau pentru compania mama.

In acest caz, va fi esential sa se demonstreze ca planul este indeajuns de robust

pentru a asigura pierdeni nesemnificative in estimarea nivelului de vanzari, in

momentul in care apar dificultati neprevazute in conditiile comerciale.

Este tentant la inceputul afacerii sa fiti foarte optimist si sa presupuneti ca totul se va

intampla asa cum este planificat. Acest lucru se intampla foarte rar! De cele mai

multe ori apar cheltuieli neincluse in buget sau investitii sau alte evenimente

neprevazute. De aceea, ar trebui sa fie inclusa o analiza detaliata, pentru a indica

robustetea planului la evenimente neprevazute. Un plan, care are o sensibilitate

scazuta intre scenariul planificat si cel mai nefavorabil scenariu de caz, nu este

considerat favorabil.

Continutul planului de afaceri pentru orice intreprindere particulara va depinde de

natura afacerii si structura organizatiei de la care se solicita finantarea. Sunt, fara

indoiala, categorii specifice de informatii care trebuie incluse in plan, astfel incit

propunerea sa fie incununata de succes.

Principalele categorii asupra carora planul de afaceri trebuie sa insiste sunt:

� Soliditatea structurii financiare � Lichiditate � Profitabilitate � Piata si produse � Resurse fizice si de productie � Management Urmeaza, apoi, ca documentul sa fie scris in forma finala - a ultimului cititor – si nu

Page 75: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

75

din punct de vedere al celui care il scrie. Sunt cazuri in care cel care scrie planul de

afaceri este si generatorul unei inventii, luand o persoana cu o pregatire stiintifica si

inginereasca. Intr-o asemenea situatie, poate aparea tentatia de a include date

tehnice, formule si diagrame pentru a demonstra virtuozitate tehnica. Trebuie sa

rezistati la asa ceva! Informatii tehnice, acolo unde sunt incluse, trebuie sa fie simple,

pentru a fi intelese de nespecialiati si trebuie folosite pentru a demonstra viabilitatea

comerciali si financiara a afacerii propuse.

Continutul planului de afaceri va fi completat prin producerea si generarea

informatiilor referitoare la previziunile solicitate pentru capitolele urmatoare. Aceste

date se obtin numai prin analize detaliate asupra intregii afaceri si a mediului sau.

Acest proces va solicita multe decizii. Deciziile luate in cadnul unui capitol vom afecta

inevitabil deciziile luate la alte capitole si vom duce la reconsiderarea unor decizii

luate initial. Un proces iteractiv duce, astfel, la scrierea unui plan de afaceri. Planul

poate cere mai multe bucle, pina cand se obtine o consistenta intre toate sectiunile.

Scrierea unui plan de afaceri poate necesita mai multe saptamani/luni de lucru. Va

prezentam, in continuare, structura unui plan de afacei standard:

Sumarul executiei planului Piata potentiala Produsul, procesul sau inventia Afacerea si situatia comercializarii ei Strategia de marketing Productia Previziuni asupra vanzarilor, fluxului financiar si intreruperilor Managementul si controlul afacerii Pachetul de finantare solicitat

Page 76: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

76

3.1.5 Cum vom realiza planul de afaeri? Acest studiu ofèra o serie de linii generale in cadrul capitolelor. Fiecare capitol are o

explicatie asupra subiectului care va fi inclus in plan, urmata de o lista a principalelor

puncte. Observati ca sunt mai multe tehnici foarte sofisticate pentru analiza riscului,

strategiilor, tacticilor si abordarilor pentru inceperea unei afaceri noi, dar bazele sunt

aceleasi. Este posibil sa se rafineze planul initial si un mesaj simplu si puternic va

avea un impact mai mare decat unul elegant si de mari dimensiuni.

3.2 Sumarul executiei planului

Acesta este cel mai important capitol al planului de afaceri. El trebuie sa

sintetizeze in maximum 500 de cuvinte intreaga argumentatie, care este

detaliata in capitolele urmatoare. Sumarul executiei planului este primul lucru

pe care il citeste finantatorul. In multe cazuri este si singurul capitol care este

citit, daca el nu este convingator. Cei mai multi finantatori primesc mai multe

solicitari de finantare decat sunt ei capabili sa finanteze si nu sunt dispusi sa

dea curs unei propuneri indoielnice de finantare.

Este un real pericol ca sumarul de executie sa dea gres, din moment ce este ultima

sectiune care se scrie. Pare simplu sa se scrie o pagina sau doua. Dar sumarul

executiv este pregatit numai dupa un proces lung de timp si poate apare dorinta de a

fi finalizat cat mai repede posibil. Cei ce scriu planul sunt increzatori ca au prezentat

solid toate problemele si pot sa considere ca, desi sumarul nu este complet,

informatia se afla undeva in documentatie. Este bine sa nu se presupuna ca

finantatorul isi va asuma sarcina sa caute prin documentatie pentru a descoperi

informatia esentiala.

Peste toate, sa ne amintim ca paginile sumarului trebuie sa contina cel mai putemic

si mai convingator mesaj din tot documentul. De aceea, este recomandabil un efort

suplimentar pentru a citi si veifica sumarul executiv de catre fiecare dintre cei care au

contribuit la scrierea lui. Este, de asemenea, util, daca este posibil, sa fie citit de

catre orice persoana neutra, de incredere, care consimte la confidentialitatea

documentului. Documentul ar trebui sa fie bine prezentat, imprimat cu acuratete si

Page 77: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

77

intr-un format usor de citit.

Trebuie sa fie incluse numai cifrele semnificative, pentru a face sumarul mai

convingator.

O atentie deosebita trebuie acordata gramaticii, pentru a se evita jargonul si erorile

de scriere, care creeaza un efect negativ.

3.3 Piata potentiala

Piata este arena unde se va aplica planul de campanic. Este, de aceea, necesar

sa se defineasca piata pentru noul produs in termenii dimensiunii sale, etapei

de dezvoltare, tipului de clienti si ai concurentei.

Cati clienti potentiali sunt si care este influenta lor asupra pietei ? Poate fi un singur

client pentru un submarin cu titaniu si pretul in acest caz este mare, dar pot fi si mii

de clienti pentru rachete de tenis din fibra de carbon.

Dimensiunea pietei sau consumul anual al produsului va fi bine definit tinand cont de

scopul afacerii considerate. Dimensiunea pietei poate sa mearga de la consumul

anual al produsului intr-un anumit oras, catre intreaga tara, catre un grup de tari sau

catre intreaga lume. Daca compania are resurse numai pentnu piata unei tari, nu

este relevant sa se ia in calcul piata mondiala si gandirea trebuie sa se indrepte spre

asocieri cu alti parteneri (“joint venture”) sau spre vinderea licentei. In plus, la

dimensiunea totala a pietei este bine sa se adauge si etapa de dezvoltare la care a

ajuns.

Fiecare piata evolueaza si etapele ciclului in care se afla piata vor afecta semnificativ

strategia afacerii care trebuie adoptata. Aceste faze pot fi sintetizate dupa cum

urmeaza:

• Embrionul pietei

• Cresterea pietei

• Maturitatea pietei

• Declinul pietei

Page 78: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

78

Multe tehnologii de varf cauta zone care sa se afle in fazele unu si doi, dar piata

tehnologiilor de varf poate ajunge rapid in faza a patra - cum este de exemplu cea a

masinilor de scris electronice, care au fost inlocuite de procesoarele de cuvinte.

Page 79: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

79

Ciclul de viata idealizat al produsului

1. CLIENTII In plus, fata de dimensiunea geografica a pietei, va fi semnificativ pentru o

afacere sa segmcnteze piata in functic de clientii - utilizatorii finali. Aceasta va

duce la o distributie a consumului produsului in functie de tipul clientilor.

Astfcl, daca compania si-a planificat sa-si valoriflce produsul numai in

industria automobilelor, ea va ignora consumul produsului in alte sectoare, cx

aviatía, ingineria civilä, constructia de nave, etc.

Sunt multe alte posibile segmentari ale intregii piete, care se pot aplica pentru a se

ajunge la o dimensionare a pietei relevanta pentru planificarea intreprinderii.

Segmentarea selectata va reftecta decizia asupra primilor clienti-tinta. Este poate

relevant sa segmentezi piata prin dimensiunea clientilor, in functie de cifra de afaceri,

daca se considera ca predominant vor fi clientii firme mari sau predominant, micile

companii.

Profilul clientilor va conduce la o lista a nevoilor lor. Vor fi probabil mai multe nevoi

principale ale clientilor, dar este bine sa va concentrati asupra unui numar limitat de

nevoi, pentru a focaliza nesursele companiei catre ceea ce este mai avantajos si a

dezvolta produsele unice.

Separat fata de nevoile clientilor, va fi important sa se identifice criteriile de

Page 80: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

80

cumparare. Din momentul cand cele doua vor coincide, vor fi alti factori importanti,

cum ar fi rata creditului, statutul si reputatia furnizorilor, facilitatile disponibile pentru

serviciile tehnice din partea furnizorului, discount-uri pentru achizitii en-gros,

rapiditatea expedierilor, dorinta si necesitatea ca produsul sa indeplineasca

specificatii de performanta intenationale.

2. CONCURENTA Sunt foarte importante informatiile asupra numarului si capabilitatilor

competitorilor non intreprinderi. Noua companie nu va avea privilegiul de a

opera in neant. Cu cat este

mai buna noua idee de afacere, cu atat mai mare va fi posibilitatea de regrupare

a companiilor deja existente sau stimularea noilor intrati. R aspunsul cel mai

simplu din

partea celor existenti va fi reducerea pretului, dar sunt posibile si alte tactici,

depinzând

de circumstante, resurse si expertiza.

Cunoasterea amestecului de competitori, deja existenti pe piata, este vitala pentru

elaborarea unei strategii de ataceri credibile. Clasificarea conventionalä a

competitorilor poate fi:

Firma dominantä / Liderul

Al doilea val / Puternici

Nisa / Buni

Minori / Slabi

Compania dominanta, asa cum si numele sugereaza, dicteaza indicatorii-cheie

de piata, cum ar fi pretul si calitatea. Compania are cea mai completa gama de

produse si structura preturilor stabi1este standardele pentru restul industriei.

Compania dominanta este capabita sa ofere preturi promotionale, datorita

Page 81: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

81

pozitiei sale pe piata.

Companiile din a doua categorie au o gama mai redusa de produse, dar in

anumite sectoare pot reprezenta o concurenta serioasa pentru compania

dominanta. Companiile din nisa de piata sunt mici companii bine conduse, care

nu au gama de produse sau resurse care sa concureze cu cei putemici.

Strategia lor este sa devina lider pe nisa lor de piata printre companiile mici.

Companiile minore nu au puncte tari deosebite si depind foarte mult de ceilalti

competitori, dar in cazuri particulare pot controla si influenta puternic preturile

de productie.

Pozitia strategicä a acestor companii este sintetizatã astfel:

Pozitia

Pretul

Distribulie

pe piata

Produsul Pretul Distributie Comunicatii

1. Companie Dominanta

Multe produse unice sau

cu o margine foarte

competittva. Bine

diferentiate intre

competitori. Sunt

considerate standarde

industr.

Produsele lor

determina nivelul

perturilor pentru

ceilalti competitori.

Cand fac schimbari,

si ceilalati competitori

schimba

Gama mare de

afaceri pe toate

canalele. Anumite

canale pot fi chiar

“inchise”. Au

abilitatea de a dicta

termenii pietei.

Toate anunturile lor

sunt primite cu

teama.

2.Companii Puternice

Produsele sunt aproape

de marginea de

excelenta. Selectie

detaliata a cerintelor

clientilor

Preturile pot varia mai

mult sau mai putin

fata de pretul

liderului, dar intr-o

banda ingusta. Este

loc pentru preturi

strategice.

Prezenta specifice

pe majoritatea

canalelor si o

prezenta importanta

pe canale specifice

Expunere regulata.

Sunt incluse, in mod

normal, in toate

comparatiile

jurnalistice. Imagine

respectabila.

Influente serioase

1. Companii Nisa pe piata

Majoritatea produselor

sunt specialitati ale

domeniului. Varfuri ale

gamei de produse

Pot oferi preturi

promotionale in

segmentele de piata

controlate. Au nevoie

de preturi marginale

peste tot. Este putin

Detin, probabil, parti

importante ale unui

canal, cu prezente

minimale pe alte

canale

Cunoscute mai mult

in aria limita a

specialitatii. Nu sunt

vazute la acelasi

nivel ca firmele

majore

Page 82: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

82

loc pentru flexibilitate.

2. Companii Minore

Gama de produse

limitata. Oportunitati

restranse.

Performanta de calitate

medie

Trebuie sa ofere

preturi avanta-joase

pentru a rezista pe

piata. Au mai mult

preturi marginale,

decat sanatoase

Putine canale

deschise si numai

mici parti ale

acestora. Putine

stimulente pentru

canale noi

Existenta lor este

cunoscuta putin prin

produse sau

activitati. Nivel mic

de expunere

3. Companii

Marginale

Putine produse

disponibile.

Aparent nimic special. In

general, sub media de

calitate. Nu este o

concurenti serioasa.

Au preturi reduse in

toata zona. Sufera

preturile marginale.

Ofera cu greu

discount-un. Produse

de calitate scazuta.

Destul de dificil sa

tina un picior in

orice canal de

comunicare si

distributie

Aproape invizibile,

expunere zero. Fie

o imagine rea, fie o

publicitate negativa.

Putine influente pe

piata

PRODUSUL Este capitolul in care cel care scrie planul este cel mai increzator, iar cel care il

citeste este cel mai putin familiarizat cu notiunile. Toate eforturile trebuie

canalizate pentru a explica tehnologia in termeni simpli si de a explica Oferta

Promo Promotionala de Vânzare USP a inventiei.

Capitolul trebuie sa corespunda la intrebarile legate de natura produsului sau

senviciului si de ce oamenii trebuie sa le cumpere. In termeni de marketing se impart

in doua clase:

-Atractia pietei

-Lovitura produsului

Piata stabileste tipul produsului ca un rezultat al unei nevoi nesatisfacute. Produsul

este transpus in practici drept un rezultat al unei inventii sau a unei dezvotari pentru

care aplicatia trebuie definita. Amandoua tipunile de proiect pot fi incununate de

succes, dar expenienta arata ca tipul de proiect depinde in mai mare misura de

atractia pietei, decat de impactul produsului ca rezultat. Adesea, un produs este creat

in urma unei combinatii intre cele doua abordari. De obicei, tipul de proiect ca rezultat

este urmarea muncii de cercetare a companiei sau a departamentului pentru

Page 83: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

83

dezvoltare.

Poate fi, de asemenea, extindenea unei game existente sau o dezvoltare de tip spin-

off, care este considerat a avea un potential de aplicare intr-un sector complet nou.

Produsul realizat ca urmare a solicitarii pietei este un rezultat si al eforturilor de

marketing ale companiei, care implici intelegerea problemelor clientilor. Informarea

asupra nevoilor clientilor si insatifactiile vor fi depasite prin eforturile de vanzari ale

companiei. Acestea vor fi suplimentate, pe baze generale si specifice, de catre

consultantii in cercetare. O data ce nevoile vor fi clar identificate, specificatiile

produsului se indreapta spre rezolvarea acestor probleme si munca va fi orientata

spre dezvoltarea produsului.

Aspectul vital, dezvoltat in aceasta sectiune, este necesitatea de a identifica si lansa

o Oferta Promotionala de Vânzare (USP) pentru un produs.

Cateva USP-uni posibite:

• precut scazut

• calitatea inalta

• durata de viata mai lunga

• operare mai rapida

• intretinerea mai simpla

• service detaliat

• dimensiuni mici

Apoi trebuie sa indicati cat este de valoroasa ofenta (propunenea) in termeni valorici.

Trebuie sa comparati produsul Dvs. cu cele ale altor furnizori de pe piata.

Page 84: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

84

Comparatia ar trebui facuti in termeni care sa tina cont de segmentul de piata,

scopurile pe care le serveste, ofertei de pret, al punctelor tari si al cebor slabe, etc.

Aceasta va permite diferentele si avantajele ca propunerea de proiect si fie mai clara

in contextul pietei potentiale.

In cazul unui proces de inovare, al unui departament de cercetare-dezvoltare sau

departament tehnic, clientii par a fi mai mult interni, decat externi, cum ar fi de

exemplu departamentul de manufacturare, de productie sau departamentul de

finisare.

Cat timp este necesar pentru departamentul de cercetare sa comunice oferta unei

audiente, beneficiile trebuie sa fie comunicate intr-un mod putin diferit, in sensul ca

imbunatatirea productivititatii nu duce neaparat la inlocuirea masinilor costisitoare.

Alternativele includ garantii care sa duca la reducerea stocurilor aflate pe inventar,

dar departamentul de cercetare trebuie sa convinga clientii. Pot exista spin-off-un

suplimentare de tehnologie, pe care le poate exploata departamentul de marketing si

care fac parte din planul de afaceri (vezi studiul de caz).

Chestiunea brevetelor unui nou proiect trebuie si fie examinati cu atentie, de

asemenea si impactul pe care brevetele il au asupra potentialului de piata al

produsului.

3.4. Afacerea si pozitia el comerciala

Acest capitol ofera o introducere in afacere si vorbcste dcsprc persoanele care

vor face aplicatia pentru finantare. Scopul este sa inspire incredere potentalilor

finantatori ca afacerea este solida din punct dc vcdere financiar si rcsponsabilii

au cunostintele manageriale si antreprenoriale corespunzatoare.

Orice participant la proiect trebuie sa abordeze trei aspecte nefinanciare ale afacerii:

-Produsul / inventia si piata sa

-Resursele fizice si de productie

Page 85: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

85

-Managementul afacerii

Cel care citeste planul incearca sa evalueze daci aceasta echipa va fi capabila sa

transforme un produs netestat in produs vandabit, ceea ce duce la cresterea

costurilor! Poate ca singurul mod de evaluare al managementului este sa cercetezi

istoria.

lnformatia oferita va include un sumar al rezultatelor comerciale recente, statutul

legal al afacerii, o organigrama a afacerii, biografiile executantilor, incluzând cele mai

relevante expeniente si obiectivele declarate ale companiei. Daca aplicatia pentru

fintantare este facuta in numele unei afaceri de lansare, nu va fi posibil si se

demonstreze soliditatea situatiei. In acest caz, va fi necesar sa se evidentieze

calitatea pantenerilor gasiti si capacitatea lor de a face fata resurselor afacerii

propuse.

Va fi dificil pentru Dvs. sa produceti o declaratie de obiective ale companiei.

Declaratia va detine caracterul esential al companiei si va scoate in evidenta ceea ce

compania isi propune si obtina si ce pot oferi executantii afacerii. Se va face referire

la profilul de afacere al companiei, nu in termenii tehnologici, ci ai clientilor pe care ii

va aproviziona. Cel mai important este cum se diferentiaza compania fata de ceilalti

competitori. Declaratia va demonstra cum va satisface compania nevoile clientilor

mai bine decât orice alta companie.

Se va solicita o declanatie a obiectivelor companiei. Aceasta presupune prezentarea

scopurilor in termenii dezvoltarii cifrei de afaceni si a cotelor de piata. Se vor

prezenta atât pe termen scurt, cat si pe termen lung.

Abordarea financiara a afacerii trebuie sa includa urmatoarele informatii:

- Intangibilele: dimensiunea capitalului proprietar. Aceasta valoare va influenta

volumul sumelor care vor fi imprumutate

Page 86: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

86

-Viteza de capitalizare: ratia de imprumut raportati la fondurile actionarilor. Aceasta

va indica vulnerabilitatea afacerii la fluctuatiile vanzarilor

3.5. Strategia de marketing

Acest capitol asupra dezvoltarii unei strategii de exploatare va arata cum

compania va dezvolta oferta promotionala de vanzari (USP), daca are costuri

de manopera mici calitate mai buna a produsului service mai bun si suport

tehnic sau pret scazut.

Evident se va stabili un pret pentru produs. Daca produsul este complet nou, acest

lucru poate fi foarte dificil. De obicei, este posibil sa se determine un pret bazat pe

analiza valorii adaugate oferite clientilor prin produs.

In plus, toate costurile asociate cu manopera, marketingul si distributia produsului

trebuie calculate plecand de la o unitate de baza. Aceasta este baza de la care

valoarea produsului catre clienti se decide in mod distinct fata de costurile ei.

Procesul de vanzari trebuie sa inceapa o data ce ctapa de marketing a fost incheiata

si strategia de elaborare a pretului a fost decisa. Este important si se faca distinctie

intre comencial si marketing, desi de multe ori sunt considerate acelasi lucru.

Marketingul este procesul prin care nevoile clientilor sunt identificate si cuantificate.

Vanzarile, pe de alta parte, sunt un proces de comunicare cu clientii potentiali si

convertirea interesului acestora in comenzi si plati.

O data ce a fost stabilit ca exista o cereee pe piata, este esential sa se lanseze o

strategie de vânzari viabila.

Elementele esentiale pentru aceasta strategie vor include:

- identificarea unui numar suficient de mare de clienti potentiali

- identificarea nucleului de oameni cu putere de decizie in cadrul fiecarei

companii

Page 87: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

87

- stabilirea unei liste de prioritati a clientilor, in functie de potentialul de

vanzare

- pregatirea personalului de la vânzari in tehnicile de vanzare

- dezvoltarea unui mesaj efectiv pentru vanziri(lozinci, logo, etc)

- comunicarea mesajului comercial catre potentialii cumparatori

- stabilirea unui ansamblu de raspunsuri la rezistcnta si obiectiile la vânzare

- conversia interesului clientilor in cumpararea produsului

Procedura solicita un plan implicand utilizarea resurselor umane de la vinzari,

distribuitori, agenti, publicitate si productia de brosuri promotionale si casete video.

Monitonizarea managementului si procedurile de control vor asigura faptul ca au fost

contactati cei mai poritivi cu o frecventa si performate bine conturate.

Deciziile asupra tuturor acestor puncte trebuie sa fie translatate in angajamente la

nivelul conducerii si asociate costurilor aferente.

PRODUCTIA Operatiile de productie pot implica angajamcntc semnificative pentru capitalul

investit in instalatii si echipamente, care pot necesita cheltuieli ridicate. Pentru

o companie mica sau una abia lansatã, acest lucru poate fi un risc major, care

poate sa faca afacerea neatractivä pentru finantatori. Este posibil sa se reduca

solicitarile de capital, prin subcontractarea unei parti a productiei cu alte

companii sau prin leasing-ul unor echipamente si masini. Totusi aceste

strategii trebuie sa fie bazate pe nevoia de a obtine un nivcl de productie

suficient dc inalt si fczabil pentru a satisface nevoile clientilor. Potentialii

Page 88: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

88

finantatori vor vrea sa vada un compromis satisficator intre cerintele de capital

si adoptarea unor masuri mici, dar clare impotriva problemelor care apar la

productie si la blocaje, in momcntul in care compania incepe sa opereze. Toate

costurile asociatc cu productia vor fi incluse in planul de afaceri pe cinci ani,

cu scopul de a produce previziunile de flux flnanciar, balanta de plati proforma

si previziunile caderilor.

Planul trebuie sa discute, de asemenea, cum va fi controlata si monitonzata

productia si nivelul stocurilor de materii prime si produse finite. Cerintele materiale,

costurile, sursele si termenele de aprovizionare trebuie sa fie incluse in costuri. Rolul

si responsabilitatea personalului din pozitiile cheie ale managementului productiei

trebuie sa fie bine specificate. Trebuie sa fie indicata disponibilitatea unei forte de

munci calificate si prezentate relatiile industriale.

3.6. Previziunile vanzarilor, fluxul financiar si intreruperile

Previziunilc vânzarilor si fluxul financiar si in cele din urma, profitabilitatea, vor

fi piesele grele pe care finantatorii potentiali isi vor baza evaluarea viabilitatii

afacerii. In cele ce urmcaza, aceste prcviziuni vor fi abordate sevcr si cu o judecatä critica.

1. CLIENTII Previziunile vanzarilor nu reprezinta o simpla insiruire de cifre, cazute din cer, ca un

rezultat al unor dorinte. Aceasta este o sectiune care se evalueaza pe baza unui

chestionar serios de catre finantatorii care au primit o solicitare (aplicatie pentru

finantare).

Previziunile trebuie sa aiba baze solide de la informatiile descrise in capitolele

precedente ale brosurii, cum ar fi dimensiunea pietei, nevoile clientilor, segmentarea

clientilor, starea de dezvoltare a pietei, punctele tari si punctele slabe ale

Page 89: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

89

concurentei, etc. In plus, va fi necesar sa se adauge evidenta activitatilor comerciale

curente ale companiei, cum ar fi volumul comenzilor pe capitole, nivele comerciale cu

clienti cheie, cresterea istorica a afacerii in sectorul de piatä tinta.

2. PREVIZIUNEA FLUXULUI FINANCIAR

O data ce a fost pregatita previziunea vânzarilor este posibil a fi calculata previziunea

fluxului financiar pentru perioada planului de afaceri. Este o estimare a pozitiei cash-

ului net al companiei luna de luna. Previziunea de flux financiar va urmari punctual

diferenta dintre previziunea vânzarilor si cheltuielile lunare planificate pentru toate

categoriile cum ar fi: inchirieri, rate, ipoteci, costuri de materiale, dobanzi la plata, etc.

O parte a acestor plati va avea un caracter regulat, luna de luna, in timp ce altele vor

apare la intervale neregulate, cum ar fi plata materialelor si investitia de capital in

instalatii si echipamente.

O complicatie viitoare este aceea a defazarii (intârzierii) intre cumpararea materiilor

prime si receptia banilor de la clienti. Clientii mari pot foarte bine astepta sa

primeasca obligatiile de plata prin facturi la 60 de zile dupa livrare si, in multe cazuri,

chiar si mai tarziu de aceasta data. In aceste conditii, compania trebuie sa finanteze

din din bugetul propriu costurile materialelor, in timpul cat asteapta plata de la clienti.

De aceea apar cazuri in care compania se confrunta cu plati mari de efectuat, in

ciuda unor vânzari pe masura.

Este cazul lansarilor de companie, când capitalul investit si costurile de pornire

asociate depasesc cu mult intrarile financiare. Este, de aceea, necesar sa se scrie in

business plan, asigurarea unui capital de lucru suficient, pe baza de credit sau

imprumut, pentru a acoperi fluxul financiar la iesire prevazut.

3. PREVIZIUNEA INTRERUPERILOR

Page 90: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

90

Confirmarea ultima a viabilititii afacerii este demonstrarea punctelor de intrerupere,

unde recuperarea din vanzari devine prima data egala cu suma costurilor fixe si

variabile.

Costunle fixe se compun din platii regulate, care nu sunt afectate de schimbarile pe

termen scurt al nivelului vanzarilor. Aceasta include categorii cum ar fi inchirierile,

ratele si dobânzile la platã ale imprumuturilor si costurilor de administrare.

Costurile variabile includ plati, care variaza proportional cu schimbarile nivelului

rambursarilor din vanzari. Exemplele din aceasta categorie includ costurile de

material si costurile cu energia. Intrebarea daca costurile de munca sunt fixe sau

variabile este una la care trebuie raspuns in functie de natura afacerii. In unele

situatii, munca poate fi disponibila pe baza unui subcontract, pentru anumite sarcini.

In alte cazuri, compania poate detine o forta de munca inalt calificata si nu este

recomandat sa fie platitä in functie de fluctuatia vânzarilor. Punctul de intrerupere in

afacere nu este o borna fixa, imobilã. Ea poate fi ajustata semnificativ, in functie de

costurile de operare dominante, cele fixe sau cele variabile.

Asa cum s-a mentionat mai inainte, planificatorii afacerii trebuie sa dovedeasca

flexibilitate in alegerea tipului de structura de costuri. Instalarea unei linii de productie

va necesita un capital de investitie serios si va putea fi calculat timpul necesar

recuperarii investitiei.

Daca este aleasa calea altemativa a asamblarii componentelor subcontractate,

costurile variabile incluse in componente vor fi mai mari decât costurile variabile din

primul caz, dar punctul de intrerupere va fi mai devreme. In termeni generali, cu cat

punctul de intrerupere este mai devreme, cu atat afacerea devine mat atractiva

pentru potentialii finantatori.

Va fi nevoie sa se calculeze un numar de scenarii alternative de intrerupere, cel mai

bun si cel mai rau caz si sa se observe slabiciunea sau robustetea. Se repeta

calculatia prin introducerea diferitelor presupuneri asupra rambursarilor din vanzari,

in functie de costuri directe si variabile. Variatia tipica poate duce la o examinare a

Page 91: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

91

efectului unei reduceri cu 10% a vânzarilor, acompaniata de o crestere cu 1000 a

cheltuielilor. Alte presupuneri trebuie exeaminate pentru stabilirea marginilor unde

afacerea propusa devine neviabila.

Pentru a produce o planificare financiara detaliata pentru noua afacere, este necesar

sa construim calculatiile punctelor de intrerupere in conjuntie cu balanta proforma si

profitul proforma si nivelul pierderilor, acoperind cei cinci ani dupa lansarea afacerii.

Convertiti estimarile si deciziile de politica a firmei din capitolele precedente in cifre

pentru a produce aceasta. Observati ca proiectele de investitii foarte complexe, cum

ar fi instalatiile chimice, de otel si un numãr de afaceri de inalta tehnologie pot

necesita tehnici sofisticate de abordare.

Acestea includ:

………………………………………………………………………..

Recuperarea capitalului angajat (ROCE) ……………………………………………………………………….. Perioada de rambursari ……………………………………………………………………….. Tehnici de discount ale fluxului financiar, cum ar fi valoarea neta prezenta (NPV) si rata interna de recuperare (IRR) Este esential sa depuneti o expertiza contabila specifica daca doriti sa utilizati astfel

de tehnici.

4. BALANTA DE PLATI PRO-FORMA

Balarta de plati va fi o declaratie a surselor de finantare a afacerii in termeni de

imprumuturi, participare la finantari “equity” si profit retinut fi modul cum acestea au

fost alocate. Alocarea fondurilor va fi separata in functie de investitia in mijloace fixe

ale instalatiei si echipamentelor si in mijloace curente, care sunt definite prin

capitalul circulant. Mijloacele curente se refera la stocurile de materiale, la bunurile

Page 92: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

92

de productie complete si la fondurile in numerar, detinute de companie.

Balanta de plati este punctualizata de disponibilitatile curente, care sunt ipotecate

creditorilor, bancilor si taxelor de garantie. Balanta de plati este o tabelare a

numerelor si nu exista o identificare a naturii creditorilor individuali, surselor de

imprumuturi si equity, sau a tipurilor de mijloace fixe, care au fost cumparate.

Acestea vor fi identificate totusi in plan, la alta pozitie. Mijloacele si garantiile sunt

definite din punct de vedere al afacerii ca un intreg si nu din punct de vedere al

creditorilor sau al celor care au oferit finantare.

5. DECLARAREA PROFITULUI PRO-FORMA SI A PIERDERILOR Functia de declarare a profitului si pierderilor este diferita de cea a balantei de plati.

Se va include mai tarziu o referinta despre profitul retinut al companiei si va fi facut

numai in contextul sursei de finantare a companiei si nu pentru indicarea profitului

reiesit. Declararea profitului si pierderilor este o tabelare a veniturilor brute din

vanzari ale companiei din care se deduc costurile atribuite acestora. Pentru planul de

afaceri este necesar sa se pregateasca, in detaliu, declaratia proiectata de profit si

pierderi pentru primul an. Pentru cei patru ani ramasi va fi mai bine sa se produca

anual declaratii de profit si pierderi. Presupunerile trebuie sa fie bine clarificate.

Impreuna cu previziunea pentru intreruperi, este necesar sa se testeze sensibilitatea

previziunilor prin producerea de declaratii aditionale, bazate pe imagini cu vinzari mai

reduse si cu cheltuieli mai mari.

Deducerea initiala a venitului din vânzari este costul bunurilor vandute. Aceasta da

profitul brut. Costul bununlor vândute este calculat prin totatizarea costurilor variabile

relevante, cum ar fi costuri de materiale si manopera. Nu se includ costuri cu

masinile pe care au fost produse bunurile sau costurile fabricii, care a fost construita

pentru producerea bunurilor.

Apoi, este necesar sa se deduca cheltuielile de operare din profitul brut cu scopul de

ajunge la profitul inainte de taxare (PBT). Cheltuielile de operare includ inchirieri,

rate, costuri de administrare, depreciere, costuri cu reclama si alte costuri de regie.

Page 93: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

93

In final, ajungand la profitul inainte de taxare (PBT), nu raman de dedus decat platile

pentru taxe, dobânzile si remuneratia directorilor. Aceasta conduce la profitul dupa

taxare, din care sunt distribuite dividendele catre actionari.

3.7 Managementul si controlul afacerii

Un rol integral pentnu planul de afacere este nevoia de a demonstra

finantatorilor ca

afacerea este controlata o data ec a inceput. Va fi neccsar sa Se produca

inregistrari periodice, care sunt utile atât pentnu managementul companiei, cat

si pentru autoritatile externe, cum ar fl inspectorii de taxe, contabilii si bancile.

De multe ori aceste activitati sunt considerate formale si consumatoare de

timp.

Aceasta este o intelegere gresita a situatiei. Aceste controale ale managementului

sunt folosite pentru a coordona afacerea in acelasi mod in care sunt controlate

masinile pe autostrada.

Este necesar pentru executantii noi afaceri sa determine care sunt indicatorii cheie

pentru succes in fiecare dintre sectoarele importante ale companiei.

Sistemele trebuie sa fie programate sa colecteze datele relevante in mod regulat,

analizându-le si apoi prezentandu-le concluziile intr-un mod simplu, care sa arate

situatia existenta in orice moment pe piata. Procedurile trebuie sa fie suficient de

elaborate pentru a oferi informatii folosibile si usor operabile. Intr-un asemenea mod,

datele pot impune actiuni prompte pentru remedierea situatiei daca este necesar.

Cele trei zone principale unde este necesar controlul sunt:

……………………………………………………………….

Financiara ……………………………………………………………….

Page 94: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

94

Vânzari ……………………………………………………………….

Productie In zona controlului financiar este necesar sa se decida daca afacerea va fi suficient

de mare pentru a garanta angajarea unui contabil dedicat. Este o recomandare

pentru orice companie in dezvoltare. Daca, totusi, resursele nu sunt suficiente in faza

de lansare a companiei, recomandam nominalizarea unei persoane din cadrul

companiei, pentru a tine evidenta registrului de vanzari si incasari, zilnic si apoi, sa

foloseasca o firma de contabilitate pentru procesarea datelor la intervale regulate.

Datele dc vânzare sunt colectate, cel mai convenabil, si procesate de catre un

membru al echipei de la vanzari. Informatiile cerute pot fi clasificate dupa tipul

produsului, vânzari catre clienti individuali, vanzari catre reprezentanti individuali de

vanzari, vânzari generate de vizite si vanzari prin telefon. Fisierele sau cardurile cu

inregistrarea clientilor vor fi necesare pentru a sintetiza vânzarile realizate, vizitele

pentru vânziri si telefoanele date. Pot fi relevante si alte tipuri de inregistrari.

Inregistririle de productie vor fi solicitate pentru a fi folosite la analiza costurilor,

eficientei, vitezei si calititii productiei, timpului necesar pentru producerea

componentelor individuale, iesirilor de la diferite masini, costurilor de materiale, de

energie, etc. Ele vor fi cel mai bine colectate si analizate in interiorul departamentului

de productie, dar este recomandat sa beneficiati de asistenta unui contabil, astfel

incât sa poata fi facuta analiza totala a costurilor.

3.8 Pachetul de finantare necesar

Pasii care au fost urmati in capitolele precedente ale brosurii, au condus la

informatii suficiente pentru a permite ca cerintele financiare ale noii afaceri sa

fie definite. Detaliile surselor de finantare pot varia in cadrul Uniunii Europene,

din timp in timp. Este astfel, esential sa beneficiati de sfaturile expertilor

asupra optiuunilor pentru a deschide afaceri particulare si asupra costurilor

relative inainte ca aplicatia pentru finantare sa fie trimisa.

Page 95: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

95

Optiunile principale vor fi participarea equity a unei companii de capital de risc,

imprumuturi pe termen scurt si lung, credite bancare, ipoteci si creante.

In decizia asupra pachetului de finantare este necesar a specifica nevoia de capital

circulant si nevoia de capital pentru cumpararea de instalatii si echipamente.

Calendarul finantirii trebuie specificat si, daca este necesar, chiar defalcat pe faze si

sume.

Finantarea de catre proprietari trebuie si fie specificata, deoarece este o preconditie

ca proprietarii sa se angajeze, la un nivel satisfacator, cu resursele lor, inainte ca

financiarii sa avanseze orice sume.

Intrebarea asupra disponibilitatii mijloacelor, ca garantie pentru imprumuturi, trebuie

luati in considerare.

Page 96: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

96

4. Identificarea componentelor de evaluare a inovării

4.1. Stabilirea indicatorilor asociaţi criteriilor de evaluare a gradului de inovare

În urma documentării au fost identificate următoarele componente principale ale

procesului de evaluare:

1. potenţialul de conducere a inovării – pentru a cuantifica condiţiile structurale

necesare asigurării potenţialului de inovare);

2. potenţialul de creare a cunoştinţelor – pentru a măsura investiţiile în potenţialul

uman ca resursă a activităţilor de cercetare-dezvoltare – element cheie al

economiei bazată pe cunoştere);

3. capacitatea de integrare într-un sistem relaţional – pentru a măsura eforturile

de inovare la nivelulul operatorului economic;

4. capacitatea de structurare a activităţilor – pentru a măsura performanţa,

exprimată în termeni de valoare adaugată;

5. capacitatea de exploatare a proprietăţii intelectuale – pentru a măsura

rezultatele obţinute prin prisma cunoştinţelor.

Criteriile asociate componentei de evaluat: - potenţialul de conducere a inovării, sunt:

- ponderea personalului cu studii superioare din total personal:

- ponderea personalului antrenat în activităţi de cercetare ştiinţifică din total

personal cu studii superioare:

- ponderea personalului antrenat în activităţi de dezvoltare tehnologică din total

personal cu studii superioare:

- ponderea personalului antrenat în promovare, marketing şi prognoză din total

personal cu studii superioare:

- ponderea personalului antrenat în procese de formare continuă din total

personal:

Page 97: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

97

Criteriile asociate componentei de evaluat: - potenţialul de creare a cunoştinţelor,

sunt:

- ponderea finanţării din surse proprii pentru CDT

- ponderea finanţării din fonduri publice pentru CDT

- ponderea finanţării din surse atrase (mediul de afaceri) pentru CDT:

- ponderea finanţării din împrumuturi

- ponderea finanţării din VC, CR

Criteriile asociate componentei de evaluat: - capacitatea de integrare într-un sistem

relaţional, sunt:

- gradul de cooperare cu UCD-uri

- gradul de cooperare cu alte IMM-uri inovative

- gradul de cooperare cu IM

- gradul de cooperare cu operatori economici din afara tării

- gradul de cooperare cu entităţi de transfer tehnologic

Criteriile asociate componentei de evaluat: - capacitatea de structurare a activităţilor,

sunt:

- structura de realizare de produse

- structura de realizare de tehnologii

- structura activităţilor de cercetare-dezvoltare

- structura activităţilor de consultanţă

- structura activităţilor comerciale

Criteriile asociate componentei de evaluat: - capacitatea de exploatare a proprietăţii

intelectuale, sunt:

- gradul de exploatare a documentaţiilor tehnico-economice

- gradul de exploatare a brevetelor de invenţie

- gradul de exploatare a modelelor şi design-ului industrial

- gradul de exploatare a mărcilor înregistrate

- gradul de exploatare a copyright-ului

Page 98: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

98

Modelul de determinare a gradului de inovare va fi elaborat în faza II-a a proiectului.

4.2 Integrarea şi relaţionarea componentei de inovare în componenta

economică

Relaţia dintre indicatorii stabiliţi pentru criteriile stabilite în vederea determinării

gradului de inovare şi o parte a indicatorilor de efect sau efort specifici analizei

economice la nivelul unui operator economic poate fi exprimată sub forma unei

dependenţe directe sau indirecte, în funcţie de influenţa generată de factorii de

inovare, după cum se observă din figura următoare.

Corelaţii între componentele inovării şi componentele economice

.

Componentele inovării pot participa sau nu la determinarea componentelor

economice. Contribuţia fiecărei componente a inovării la realizarea componentelor

economice este ponderată cu un coeficient de ponderare p care exprimă nivelul de

COMPONENTA INOVĂRII

PERFORMANŢĂ TEHNOLOGICĂ

PERFORMANŢĂ

ECONOMICĂ COMPONENTA ECONOMICĂ

DIMENSIUNEA VIABILITĂŢII UNUI

IMM INOVATIV

PERSONAL CALIFICAT MIJLOACE PRODUCŢIE PERFORMANTE PRODUSE COMPETITIVE MATERII PRIME DE CALITATE DURATĂ MARE DE FUNCŢIONARE

CIFRĂ DE AFACERI MARE CHELTUIELI REDUSE VENITURI MARI PROFIT DURATĂ DE VIAŢĂ ECONOMICĂ

Page 99: Analiza Inovarii Si Reflectarea Ei in Eficienta Economica a IMM

INNOINDEX – Faza I Studiu privind componentele de analiză a inovării

99

importanţă pentru fiecare componentă economică. Suma coeficienţilor de ponderare

este 100.

1001,

=∑=

n

kjjkp

In tabelul următor prezentăm o posibilitate de analiză a modului în care o

componentă a inovării poate influenţa una sau mai multe componente economice.

Relaţia de interdependenţă între componenta economică şi inovare

CONTRIBUŢIA COMPONENTEI DE INOVARE LA COMPONENTA ECONOMICĂ (%)

VE

NIT

UR

I TO

TALE

CH

ELT

UIE

LI T

OTA

LE

PR

OD

UC

TIV

ITA

TEA

VA

LOA

RE

AD

AU

GA

CIF

RA

DE

AFA

CE

RI

DENUMIRE

COMPONENTĂ DE INOVARE

1 2 3 4 5

1 potenţialul de conducere a inovării P11 P12 P13 P14 P15

2 potenţialul de creare a cunoştinţelor P21 P22 P23 P24 P25

3 capacitatea de integrare într-un sistem relaţional P31 P32 P33 P34 P35

4 capacitatea de structurare a activităţilor P41 P42 P43 P44 P45

5 capacitatea de exploatare a proprietăţii intelectuale P51 P52 P53 P54 P55

6 CONTRIBUŢIA TUTUROR COMPONENTELOR DE

INOVARE ASUPRA FIECĂREI COMPONENTE ECONOMICE

∑=

5

11

ijp ∑

=

5

12

ijp ∑

=

5

13

ijp ∑

=

5

14

ijp ∑

=

5

15

ijp