an5 prelegerea 1 partea 3

14
STILUL GEOMETRIC, ARHITECTURAL, FRANCEZ STILUL LIBER, PEISAGER, ENGLEZ STILUL MIXT SURSE BIBLIOGRAFICE: - PARCURI SI GRADINI IN ROMANIA ARH.RICA MARCUS , ED.TEHNICA, 1958 - TEORIA PEISAJULUI URBAN CONF.DR.ARH. ANCA STANESCU,UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , CURS, 2011 - EUROPEAN GARDEN DESIGN, EHRENFIERD KLUCKERT, ED. H.F. ULLMANN , 2007 STILURI IN PEISAGISTICA

Upload: stancu

Post on 12-Jan-2016

239 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

prelegere an 5 partea 3

TRANSCRIPT

Page 1: An5 Prelegerea 1 Partea 3

STILUL GEOMETRIC, ARHITECTURAL, FRANCEZSTILUL LIBER, PEISAGER, ENGLEZSTILUL MIXTSURSE BIBLIOGRAFICE: - PARCURI SI GRADINI IN ROMANIA ARH.RICA MARCUS , ED.TEHNICA, 1958 - TEORIA PEISAJULUI URBAN CONF.DR.ARH. ANCA STANESCU,UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA , CURS, 2011- EUROPEAN GARDEN DESIGN, EHRENFIERD KLUCKERT, ED. H.F. ULLMANN , 2007

STILURI IN PEISAGISTICA

Page 2: An5 Prelegerea 1 Partea 3

STILURI IN PEISAGISTICAstilul geometric, arhitectural, francez

Le Notre este creatorul gradinii in stil francez (sec. XVII). Adaptand cateva principii de compozitie studiate in Italia la programul fastuos al curtii regale care impunea creearea unor partere florale bogat decorate, Le notre transforma terenuri mlastinoase in parcuri simetrice cu mari oglinzi de apa.Parcurile/gradinile sunt realizate pe terenuri aproape plane, intinse pe suprafete mari . Compozitia este axata pe elementul de arhitectura-palatul, gradina fiind o continuare a salilor de receptie.Aleile au un traseu rigid-rectangular, in intersectia acestora este plasata o piateta.Parterele (=‘covor’/plantatie ce se compune din peluza de flori si arbusti de talie mica) sunt de dimensiuni mari, realizate cu flori de diferite culori, desenul lor reia motivul broderiilor vestimentatiilor vremii.Apa este prezenta prin oglinzi mari, cu forme geometrice, plasate simetric fata de axa de compozitie, sau chiar in axul de compozitie.Lumina soarelui este puternica, pune in evidenta toate elementele compozitionale fiind un element scenografic important .exemple: parcul de la Versailles, Vaux le Viconte,Chantilly,etc .

Page 3: An5 Prelegerea 1 Partea 3

STILURI IN PEISAGISTICA stilul liber, peisager, englez

( se planta masiv ,etajat spre limitele terenului si fara contururi precise), valorificarea la maximum a jocului de umbre si lumini , crearea unor succesiuni de tablouri care sa imite perfect o plimbare printr-o padure,cu zone de lumina, de mister . Aleile sunt sinuoase,uneori cu denivelari usoare ,apele au o forma libera cu maluri (pereuri) naturale,populate cu pesti si pasari ( imagine idilica a inui lac),apar mici cascade sau aranjamente de roci cu un fir de apa. Apar elementele exotice ( sculpturi izolate,plante si chiar pesti) si elemente cu rol simbolic/evocator. exemple Anglia: parcul Stowe, gradina din Kew , Chiswick , Sion House , Wilton,etc.In Europa , in Franta: Micul Trianon, Morte Fontaine, parcul Bagatelle din Bois de Boulogne ,etc .

Desi are radacini mai vechi in arta gradinilor chineze sau japoneze, se considera ca Anglia este tara unde a luat nastere stilul liber.Aparitia gradinilor in stil liber a fost favorizata de mai multi factori naturali (clima umeda era in favoarea pajistilor si spatiilor gazonate) ,economico-sociali (“marea proprietate” si ocrotirea naturii). William Kent a enuntat principiului inexistentei liniei drepte in natura , a renuntat la zduri inconjuratoare inlocuindu-le cu santuri cu apa , etc.Cateva principii de baza in stilul liber : arta gradinilor trebuia sa imbogateasca natura (dispar parterele cu plante tunse si dispuse geometric), punerea in evidenta a reliefului si o interventie moderata in cazul terenurilor plate

Page 4: An5 Prelegerea 1 Partea 3

parcul Stowe- William Kent

Page 5: An5 Prelegerea 1 Partea 3

STILURI IN PEISAGISTICA stilul mixt

• Spre sfarsitul sec. XIX apar gradinile orasenesti.Parcurile in stil geometric nu puteau sa-si gaseasca locul in spatiul urban din cauza dimensiunilor si conditionarilor legate de caracteristicile sitului dar si din cauza costurilor de investitie si intretinere foarte mari. Pe de alta parte nici stilul liber nu putea fi usor aplicat din cauza dimensiunilor reduse ale aleilor , incapabile sa primeasca un numar mare de oameni dar si din consideratii geografice – climaterice .

• Din combinatia celor doua stiluri ia nastere stilul mixt: in partile centrale (capabile sa primeasca un numar mare de vizitatori) se adopta elemente ale stilului geometric ; respectiv alei largi axate pe un obiectiv , decorate simetric . Zonele marginale se trateaza in stil liber, cu trasee sinuoase , cu plantari dese , cu schimbari dese a unghiurilor perspective.

• exemple in Europa:parcul Winterhur din Hamburg, gradinile realizate de Th. Mawson si T. Forestrier

• exemple in Romania:parcul Carol I si gradina Cismigiu din Bucuresti,

parcul Romanescu din Craiova, parcul Constantin Poroineanu din Caracal , etc .

Page 6: An5 Prelegerea 1 Partea 3

- SUSTENABILITATE/DURABILITATE- PROIECTAREA ECOLOGICA

TENDINTE ACTUALE IN PROIECTAREA PEISAGISTICA

Page 7: An5 Prelegerea 1 Partea 3

MANAGEMENTUL DURABIL AL PEISAJULUI

• Factorii cheie în proiectarea durabilă descriși de autori sunt :

• PROCESUL DE PROIECTAREA DURABILĂ . • SELECTAREA MATERIALULUI DENDROLOGIC

FAVORABIL .• CREAREA UNOR PEISAJE ESTETICE, PLĂCUTE . • CREAREA UNOR PEISAJE FUNCȚIONALE . • CREAREA UNOR PEISAJE CARE SĂ

CORESPUNDĂ NEVOILOR FIZICE ȘI COGNITIVE .

• MINIMIZAREA OPERATIUNILOR DE MENTENANȚA/ÎNTREȚINERE .

• O PROIECTARE CARE AMPLIFICĂ IMPORTANȚA COSTURILOR INITȚALE ȘI DE ÎNTREȚINERE EFECTIVE .

• PROIECTAREA MULTIDISCIPLINARĂ SPECIALIZATĂ PENTRU MAXIMIZAREA DURABILITATII PE TERMEN SCURT ȘI LUNG .

autori : Thomas Cook si Ann Marie Vanderzanden , ed. JOHN WILEY & SONS, Inc.

Page 8: An5 Prelegerea 1 Partea 3

ECOLOGICAL DESIGN

• 1.Nu face nici un rau ! ("primum non nocere") . Primul demers in proiectarea ecologica este de a proteja integritatea si functionarea bilogica a sistemului pe cat se poate mult.

• 2. Restaurare si reabilitare . Multe peisaje si situri sufera deja de pe urma actiunii omului. Lucrand pe un sit degradat care insa are potential de dezvoltare ecologica , proiectantii trebuie sa restaureze si sa reabiliteze functiile ecologice native ale sitului , mai ales cand conditiile sitului cum ar fi sanatatea solului si a circuitului apei sunt deteriorate. Se vor identifica cerintele unei bune restaurari si se va determina daca functiile ecologice pot fi redobandite .

• 3. Crearea unei inalte performante a peisajului. Cand conditiile istorice au fost degradate sau trebuie inlocuite , unele functii ecologice pot fi mentinute totusi in sit. Se pot crea habitaturi pentru diverse specii adaptate noilor conditii , pot fi create serviii ecologice , cum ar fii colectarea, filtrarea si reciclarea apei . In suplimentarea serviciilor ecologice , peisajele/siturile de inalta performanta pot sustine si imbunatatii calitatea vietii in zonele dens populate din toate punctele de vedere.

• 4. Proiectarea pentru sanatatea ecoistemului si a biodivesitatii .

autori:NANCY ROTTLEKEN YOCOM

Autorii enunta cateva obiective in proiectarea ecologica :

Page 9: An5 Prelegerea 1 Partea 3

ECOLOGICAL DESIGNautori:NANCY ROTTLEKEN YOCOMAcest proiect grandios își propune să reabiliteze cea mai mare groapă de gunoi din lume , în suprafață de 890 hectare situată pe insula Staten a orașului New York.Abordări ecologice :-restaurarea unor diverse zone ecologice: preerie,mlaștină,zonă de pădure,depresiuni băltoasă creată de aluviuni în preajma țărmului;-regenerare și tehnologii sustenabile;-abordări flexibile și adaptabile ale managementului;-o infrastructură solidă și diversificată și oportunități recreaționale;-gazul metan rezultat din descompunerea deșeurilor folosit la centralele termice ale cartierelor învecinate .

Page 10: An5 Prelegerea 1 Partea 3

ECOLOGICAL DESIGNautori:NANCY ROTTLEKEN YOCOMEste un bun exemplu pentru refolosirea materialelor la scară mare , proiectanții au refolosit structurile sitului și materiale locale din acest post industrial spațiu , rezultând de fapt un parc realizat cu un buget redus . Structura metalică existentă a fost utilizată pentru a creea diverse locuri de joaca, o parte din pilonii vechi au fost folosiți pentru instalatia de iluminat , stâlpii de lemn și catargele constitue azi noi terase , câțiva stâlpi au rămas ca memorie a utilizării anterioare a terenului . Blocurile de granit au fost utilizate pentru noul amfiteatru care are vedere spre East River, iar mii de tone din excavațiile din apropiere au fost utilizati pentru crearea unor noi reliefuri , a unui promotoriu în parc.Abordări ecologice :- refolosirea materialelor;- 2,5 ha cu diverse habitate;- plante native;- noi trasee pietonale de-a lungul țărmului;- colectarea , reciclarea și reutilizarea apelor pluviale.

Page 11: An5 Prelegerea 1 Partea 3

ECOLOGICAL DESIGNautori:NANCY ROTTLEKEN YOCOM

Proiectanții au creat o zona destinată recreației , îmbunătățind totodată condițiile ecologice ale zonei,beneficiind totodata si de implicarea totala a locuitorilor zonei .In urma consultarilor care au avut loc pe toata durata lucrarilor de reabilitare, a muncii efective de plantare si a evenimentelor generate de acestea , a rezultat un parc care indeplineste toate dorintele si cerintelor locuitorilor orasului Auckland.Artistii au realizat din materialele existente pe sit statui de dimensiuni mari care reproduc animalele si plantele protejate, acestea fiind amplasate in proximitatea locurilor de joaca ale copiiilor.

Page 12: An5 Prelegerea 1 Partea 3

ECOLOGICAL DESIGNautori:NANCY ROTTLEKEN YOCOMTRAVIS WETLAND NATURE HERITAGE PARK_CHRISTCHURCH,NEW ZEALAND,1993. O zona mlastinoasa este transformata intr-un loc de plimbare de socializare. Aceasta lucrare a beneficiat de ajutorul si acum de administrarea unor asociatii de voluntari din zona.Si acest proiect dovedeste inca o data ca implicatiile rezultate in urma unui proces de reabilitare sunt extinse pe mai multe domenii: sanatatea populatiei, domeniul ocupational -crearea unor locuri de munca, domeniul social-crearea posibilitatii de socializare si responsabilizare, doemenii legate de invatamant si sport, etc.

Page 13: An5 Prelegerea 1 Partea 3

PLAJE URBANE_exemple de “instalatii”CRATER LAKE_ KOBE,JAPONIA PICNURBIA_VANCOUVER,CANADA

2011-FUMIO HIRAKAWA, MARINA TOPUNOVA 2011-OLENA CHYNTRA, PHILIPP DITTUS, KATY YOUNG ARHITEXT, nr.6-220,noiembrie-decembrie 2011

Page 14: An5 Prelegerea 1 Partea 3

Jane Austin_RADICAL LANDSCAPEeditura Thames&Hudson

Un tip de tratare-”manipulare” a unui teren initial orizontal fara schimba caracterul zonei.Un exemplu de tratare ,utilizand toate datele tehnice ale terenului , forma de valuri rounjite a fost insiprata din citirea diagramei de curenti de aer prezenti pe acest teren.O interventie minimala din punct de vedere peisagistic,un consum redus de resurse obtinandu-se un efect artistic-“scenografic”maxim.

THE FLUID DYNAMICS OF TERRA FIRMA-WAVE FIELD autori:Lin Studiobeneficiar:Universitatea Michigan