amg curs angina pectorala

Angina pectoraladiagnostic si tratament

Antoniu Petris MD, PhD, FESCAntoniu Petris MD, PhD, FESC

“St. Spiridon” Hospital Iasi, Romania““St. St. SpiridonSpiridon”” Hospital Iasi, RomaniaHospital Iasi, Romania

UMF “Gr. T. Popa” Iasi, RomaniaUMF UMF ““Gr. T. Gr. T. PopaPopa”” Iasi, RomaniaIasi, Romania

© Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

1973 1973 RossRoss R, R, GlomsetGlomset JA. JA.

““ipoteza ipoteza raspunsuluiraspunsului la la injurieinjurie””

1856 Virchow R.

““raspunsraspunsinflamator inflamator inadecvatinadecvat””

18521852vvonon RokitanskyRokitansky

CCarlarl““incrustatiaincrustatiatrombilortrombilor in in

peretele arterialperetele arterial””


Stary HC et al. 1994


AtheroAthero--

sclerosissclerosis--© Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Placa vulnerabila

•capison fibros < 65 µm;

•infiltrare > 25 macrofage/ camp

Burke si colab. N Engl J Med 1997; 336: 1276-1282


CARDIOPATIA ISCHEMICA CARDIOPATIA ISCHEMICA -- clasificareclasificare

Moartea subita cardiogenaAngina pectorala

Infarctul miocardic acut

Cardiomiopatie dilatativa

T. de ritm si conducere


DIAGNOSTIC POZITIV

AnamnezaExamenul fizicElectrocardiograma

StandardMonitorizare HolterTestul de efortTeste farmacologice

Diagnostic enzimaticCoronarografiaScintigrama miocardicaUltrasonografia intravasculara


William William HeberdenHeberden Myron Myron PrinzmetalPrinzmetal


““Some Account of a disorder of the breastSome Account of a disorder of the breast”” 21 iulie 176821 iulie 1768

“Exista o boala de piept caracterizata prin simptome violente si specifice, importanta prin pericolul care-l comporta si deloc rara, despre care nu am gasit nici o mentiune printre autorii medicali. Sediul durerii, impresia de stangulare si anxietatea care o insotesc fac sa o numim pe drept angina pectoris. Acei ce sunt loviti de aceasta boala sunt cuprinsi in timpul mersului, in special la urcat, sau dupa mese de o senzatie dureroasa si extrem de penibila in piept care pare ca vrea sa le ia viata daca s-ar intensifica sau ar persista; imediat ce pacientul se opreste, durerea dispare...Osul sternal este aratat a fi sediul bolii, uneori in partea inferioara a osului si alteori in partea mijlocie sau superioara; totdeauna, totusi, durerea se raspândeste mai mult spre stânga decât spre dreapta si uneori este asociata unei dureri a bratului stâng... Prima data când am remarcat existenta acestei boli nu am putut gasi o descriere satisfacatoare in carti, am consultat un medic capabil si cu indelungata experienta care mi-a spus ca a cunoscut mai multi pacienti atinsi de aceasta boala si ca toti au murit subit”.


Durerea anginoasă - caracteristici:sediu retrosternal sau în regiunile toracice adiacente;apare în accese de scurtă durată (3-15 minute);este declanşată cel mai frecvent de efort sau emoţii;întrerupere bruscă la repaus sau la administrarea de

nitroglicerină.

Ischemia miocardică este urmarea dezechilibrului dintre fluxul sanguin coronarian şi necesităţile miocardice.


DiagnosticulDiagnosticul nonnon--verbal al verbal al dureriidurerii anginoaseanginoase. Martin 1957.. Martin 1957.


DURERE TORACICA

CARDIACA NON-CARDIACA

ISCHEMICA NON-ISCHEMICA PULMONARA GASTRO-INTESTINALA

PSIHOGENICA NEURO-MUSCULO-

SCHELETICA

Angina pectorala

Infarct miocardic acut

HTA

HTP severa

Stenoza aortica

CMHO

Anemie severa

Disectie de aorta

Pericardita

Ruptura de cordaje

Ruptura sinus Valsalva

PVM

Cardiomiopatii

Embolie pulmonara

Pneumotorax

Pneumonie

Spasm esofagian

Reflux esofagian

Ruptura esofag

Anxietate

StressZona zoster

DepresieSpondiloza

Costocondrita

Sdr. de traversare


http://www.medicalook.com/Heart_diseases/Angina_pectoris.html


CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALECLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE(Canadian Cardiovascular Society)(Canadian Cardiovascular Society)

Clasa I Activitatea fizica obisnuita nu produce durere;aceasta poate apare la efort fizic intens, rapid siprelungit

Clasa II Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid.Exista o usoara limitare a activitatii fizice obisnuite

Clasa III Angina apare la efortul de mers obisnuit sau laurcatul scarilor in conditii normaleExista o limitare marcata a activitatii fizice

comune

Clasa IV Angina poate fi prezenta si in repaus; nu se poate efctua nici o activitate fizica fara ca acestasa nu produca angina.


AnginaAngina pectoralăpectorală cronicăcronică stabilăstabilăse caracterizează prin episoade de durere anginoasă cu caractertranzitor, apărute în special la efort sau în alte situaţii echivalentecare cresc consumul miocardic de oxigen (emoţii, frig, prânzuribogate).

AnginaAngina pectoralăpectorală instabilăinstabilă –– tipuritipuri cliniceclinice::1. Angina “de novo” sau cu debut recent;

2. Angina agravata (crescendo);

3. Angina de repaus (spontana);

4. Angina precoce post-infarct miocardic;

5. Angina varianta (Prinzmetal)


Forme Forme cliniceclinice de de anginăangină pectoralăpectorală (I)(I)

Angina de novo – este o angină de efort sau de repaus, cu debut sub o lunăcel mai frecvent sub 2 săptămâni); ea poate precede infarctul de miocard.

Angina agravată – este angina care şi-a modificat caracterele în ultimelezile/săptămâni sub raportul intensităţii, duratei şi frecvenţei.

Angina nocturnă – apare noaptea prin două mecanisme: 1. forma clasică –angina de decubit (Vaquez), în care angina apare în timpul somnului, însoţită de dispnee de decubit (semn de insuficienţă ventriculară stângă); dispare dupăadministrare de nitroglicerină şi poziţia şezândă a pacientului. 2. apare în ultimafază a somnului şi este legată de vise, perioadă în care apar fluctuaţii ale frecvenţeicardiace şi ale TA care cresc nevoile miocardice de oxigen.

Angina de repaus – este tipul de angină în care accesele dureroase apar în repaus, în afara unor condiţii care cresc consumul miocardic de oxigen; poate urma unei angine de efort sau poate fi o angină cu debut recent. Asociaza leziuni coronariene extinse (afectare tricoronariană).


Forme Forme cliniceclinice de de anginăangină pectoralăpectorală (I)(I)

Angina precoce postinfarct – este angina care apare în primele 14 zile de la debutul infarctului de miocard; are semnificaţie severă; este mai frecventă după infarctele non-transmurale. Are semnificaţie prognostică severă (compromiterea circulaţiei colaterale sau ischemie la distanţă).

Angina Prinzmetal sau angina variantă este o formă de angină de repaus, intensă şi prelungită, cauzată de un spasm coronarian prelungit, care se traduce electrocardiografic prin supradenivelarea segmentului ST de tip monofazic, supradenivelare care revine rapid la linia izoelectrică odată cu calmarea episodului anginos.


XantoameXantoame eruptiveeruptive


XantomXantom tendinostendinos ((tendonultendonul luilui AhileAhile))

DepuneriDepuneri de de LDLLDLinin

tendonultendonulextensorextensor


Xantoame tuberoase (la coate)


XantelasmeXantelasme


DEBUT DURERE TORACICADURERE TORACICA

SINDROM CORONARIAN ACUTSINDROM CORONARIAN ACUTDIAGNOSTIC IN LUCRU

ECG 12D

BIOCHIMIE

DIAGNOSTIC

TRATAMENT

STRATIFICARE RISC

Supradenivelarepersistenta a ST

Anomalii ST-T ECG normala/ echivoca

TroponinaTroponina (+)(+) TroponinaTroponina 2 x (2 x (--))

RiscRisc maremare RiscRisc micmic

STEMISTEMI NSTEMINSTEMI APIAPInonnon--STEMISTEMI--ACSACS

Reperfuzie T. invaziv T. noninvaziv


0,5 mg

0,4 mg

Nitroglicerina (cp = 0,5 mg) se administrează sublingual în timpul crizei anginoase. Fiolele de 5 mg se administrează în perfuzie i.v. în doze începând cu 5 mcg /minut, sub controlul TA şi al frecvenţei cardiace.


NitraNitraţţii:ii:

au efect vasodilatator care se exercită prin eliberarea de oxid nitric (NO); efectul este mai pronunţat pe vene decât pe artere.Venodilataţia pe care o determină duce la scăderea

presarcinii şi a dimensiunilor diastolice ale cordului, efectul final fiind de scădere a consumului miocardic de oxigen. Dilată atât coronarele normale cât şi stenozele coronariene excentrice şi favorizează redistribuirea sângelui prin colaterale.Administrarea îndelungată duce la apariţia toleranţei care

poate fi evitată prin distribuţia neuniformă a prizelor.Principalul efect secundar este cefaleea şi uneori hipoTA

ortostatică.


TratamentulTratamentul angineianginei pectoralepectorale (I)(I)

Blocantele beta adrenergice.Reprezintă medicaţia de primă intenţie în angina pectorală de efort.Sub tratament betablocant se va urmări frecvenţa cardiacă (să nu scadă sub

50/minut).

Antagoniştii canalelor de calciu.Efecte: vasodilataţie coronariană, înlătură spasmul coronarian, scad consumul

miocardic de oxigen prin reducerea frecvenţei cardiace şi scădereainotropismului; scad TA.

Terapia auxiliară în angina pectorală.A) Antiagregantele plachetare – inhibă agregarea plachetară în arterele cu

leziuni instabile, neobstructive. Aspirina (doze 75 –325mg/zi), Clopidogrel.B) Inhibitorii de glicoproteine IIb/IIIa – Abciximab, Tirofiban, Eptifibatide.C) Anticoagulantele au indicaţii individualizate şi se utilizează cu predilecţie în

sindroamele coronariene acute.


TratamentulTratamentul angineianginei pectoralepectorale (II)(II)

Tratamentul hipolipemiant – pentru controlul/normalizarea parametrilor lipidici.

Trimetazidina determina o conversie a metabolismului miocardic spre oxidarea substratelor glucidice, care devin principalul producător de ATP miocardic, cu reducerea consumului miocardic de oxigen.

Nicorandilul - activator de canale de potasiu cu efecte antianginoase.

Ivabradina - scade FC prin inhibarea canalului If din nodulul sinusal.

Molsidominul – vasodilatator diferit ca structură de nitraţi, cu mecanism şi efecte identice. Este indicat mai ales la pacienţii cu intoleranţă la nitraţi.


amg curs angina pectorala

Documents