amalgam - curs 6

7/26/2019 Amalgam - Curs 6

1/10

Amalgamul= cel mai vechi material de restaurare dentar menionat, cu excepia aurului, existnd mult maimulte date despre el ca despre oricare alte materiale de restaurare dentar.

Domenii de utilizare

Utilizarea amalgamelor n tratamentul afeciunilor dentare poate fi urmrit mult timp nurm, dei interesul crescut pentru astfel de materiale de restaurare dentar s-a manifestat doarncepnd cu secolul !""".

#onform relatarilor lui #han $si%&%ang, cu '(( ani i.$r., in #hina se utiliza pentruo)turarea dintilor o pasta de *g-+n-$g, material ce poate fi considerat precursorul amalgamelormoderne.

Structura*malgamele dentare se realizeaz din dou componente

- un lichid /0#U0,- un solid su) form de pul)ere *1"*2 /&*1"#.

3ul)erea este un alia4 su) form de particule fine de mai multe metale. 5in amestecarea

energic 6&0"&U0*0/7 a celor dou componente rezult un alia4 ce conine mercur i care senumete **18*. *cesta este de consisten sczut la nceput i prin fenomenul de priza4unge n stare solid.

9n trecut amestecul celor dou componente se fcea manual, cu a4utorul mo4arului ipistilului, azi exist o serie de aparate denumite amalgamatoare, care realizeaz amestecareaenergic a componentelor predozate manual sau n capsule speciale. 0olul mercurului namalgam este de a realiza legtura ntre particulele diferitelor tipuri de metale din alia4.

*lia4ul const n principal dintr-un compus intermetalic cu formula Ag3Sn, care conineaproximativ :;< *g, n procente de greutate. *cest compus corespunde fazei gamma 67 adiagramei de echili)ru *g +n 6ig. >7.

#nd alia4ul *g-+n trece de la starea lichid la cea solid, n cursul procesului de

fa)ricaie, prezint trei modificri de structur cristalin, la temperaturile de :?@(#, @A((# i??>(#, corespunztor unor intervale de compoziie particulare

- +oluia solid primar B, apare pentru un interval de compoziie cuprins ntre ( i >(< +n,avnd o structur cu)ic cu feele centrate, asemntoare cu a argintului n stare pur. &ranziia lafaza C nu este )rusc, cele dou faze fiind misci)ile 6fig.>7.

- +oluia solid C, faz intermediar ce rezult din reacia la :?@(# a soluiei solide B cumetalul lichid, apare pentru un interval de compoziie cuprins ntre >;-?(< +n.

- #ompusul intermetalic ce rezult din reacia la @A((# a soluiei solide C cu lichidul, aparepentru un interval de compoziie de ?D-?:< +n.

1a temperaturi mai mici de ??>(# i concentraii mai mari de ?',A< +n rezult unamestec eutectic de cristale de faze i 6+n pur7.

"n cantitati mult mai mici mai pot participa #u, En, *u, $g.*ctualmente, Fational Gureau of +tandards 6 in consens cu specificatiile *5* si 5"

nr.>7, recomanda urmatoarea compozitie a alia4elor pentru amalgame dentare *g 'D


2/10

- +n scade expansiunea, rezistenta, duritatea si creste timpul de priza. 5e asemeneafaciliteaza amalgamarea intrucat are mai multa afinitate pentru $g decat *gH

- #u creste expansiunea, rezistenta si duritatea si reduce flua4ulH- En usureaza triturarea si condensarea, iar in cursul proceselor de fa)ricatie evita formarea

oxizilor, insa prezenta sa nu este indispensa)ilaH contaminarea cu umiditate a amalgamelor cu

continut de zinc det. o expansiune intarziata a materialuluiH- $g poate intra in compozitia in proportie de ?-;


3/10

atomizarea alia4ului topit n ap, procedeu ce a dus la o)inerea de particule de alia4 cu formsferoidal.

3. Particulele sferice*tunci cnd procedeul de atomizare are loc ntr-o incint nchis, care conine de o)icei

un gaz inert, ca de exemplu argon, picturile de alia4 topit cad li)er prin atmosfera de gaz de la o

nlime de aproximativ P m, rcindu-se n timpul cderii pn la planeul incintei. 0ezultatulconst n o)inerea de particule de form sferic cu diametrul cuprins ntre D i @( Nm.9n funcie de tipul de alia4, sferele au coninut diferit. *stfel, n cazul alia4elor

convenionale cu coninut sczut de #u, sferele sunt formate n principal din *g;+n 6J7, alturi decantiti mult mai mici de #u;+n 6K7. +ferele alia4elor amestecate cu coninut crescut de #u suntcompuse din *g;#u?, iar sferele alia4elor cu compoziie unic au o concentraie uniform a #u ninterior.

Mercurul +pecificatia *5* nr.' pentru $g destinat uzului stomatologic stipuleaza ca acesta saprezinte o suprafata curate reflectorizanta. #onform normelor U.+.3. 6United +tates

3harmacopea7, mercurul tre)uie sa contina mai putin de (.(? < reziduuri volatile si sa nuprezinte nicio suprafata de contaminare. Mercurul este singurul metal pur care la temperatura camerei se afl n stare lichid./lamalgameaz cu cantiti mici din diferite metale i poate fi uor contaminat de gazeleatmosferice care conin sulf. *lterarea lui se poate decela foarte uor cu ochiul li)er,manifestndu-se prin pierderea aspectului de suprafa ca oglinda. *cest tip de mercur nu tre)uieutilizat n practica stomatologic.

3unctul de solidificare este de -;A,A:o#, iar cel de fier)ere de ;D',Po#.+e com)in uor cu multe metale dar, n condiii o)inuite, nu se com)in cu metale de

tipul Fi, #r, o, #o, e.3rezint o tensiune superficial de ',D ori mai mare ca a apei, ceea ce face ca picturile

czute pe suprafee netede s-i pstreze forma sferic.9n caz de contaminare, cea mai )un metod de purificare este distilarea repetat.

Clasifcarea amalgamelor*malgamele sunt alia4e ale mercurului - cu un metalH

- cu mai multe metale.*malgamenele dentare reprezinta alia4e ale $g cu *g, +n, #u, si uneori En.

*cestea sunt- aliaje ternare, daca rezulta din com)inatia $g cu *g, +n si #uH- aliaje cuaternare, atunci cand in compozitie intra si En.

Clasifcarea aliajelor pentru amalgame dentare1iteratura de specialitate menioneaz mai multe clasificri ale alia4elor utilizate no)inerea amalgamelor dentare, dup mai multe criterii

A.n funcie de compoziiai forma particulelor:- dup Bourdairon i Craig

a. *lia4e cu coninut redus de cupru - su) form de-pilitur;- particule sferice.

3


4/10

). *lia4e cu coninut crescut de cupru- cu faze dispersate piliturH particule sfericeH- cu precipitare de faz particule sferice.

- dup Combe

a. *lia4e convenionale 6 Q '< #u7- pilitur- particule sferice- amestec de pilitur i particule sferice

). *lia4e cu coninut crescut de cupru- aliae amestecate ! cu faze dispersate conin ? pri pilitur i o parte sfere de

eutectic *g-#u- aliae cu compoziie unic - ternare, sferice - ternare, sferoidale - cuaternare, sferoidale- aliae cu faze dispersatece conin ? pri particule sferice de eutectic de *g-#u

i o parte pilitur- aliae obinute din aliae con"enionale n amestec cu aliae pentru amalgam deCu

B. Dupformi caracteristicile metalograce:- dup #irz i $chmidli

a. *lia4e su) form de pilitur - convenionale sau non-gamma?). *lia4e cu particule sferice - convenionale sau non-gamma?c. *lia4e amestecate

- convenionale- non-gamma? pilitur convenional i particule sferice cu coninut crescut de

#u

- non-gamma? pilitur i particule sferice, am)ele cu coninut crescut de #ud. *lia4e cu particule sferoidale non-gamma?

- dup generaiea. *lia4e convenionale cu un coninut de #u Q '


5/10

#u.........Q '< En.........Q ?6gamma>7 J?6gamma?7

#nd astfel de alia4e se tritureaz cu mercurul, acesta difuzeaz ntre particulele decompus intermetalic, iar *g i +n din acest compus se dizolv n mercur, particulele devenindastfel mai mici. 5atorit solu)ilitii limitate i diferite a argintului i staniului n mercur 6*g (,(;D< H +n (,'< n greutate7, primul care precipit este argintul su) forma compusului >6*g?$g;7, urmat apoi de staniu care precipit su) form de +nA$g sau altfel spus J?.

*stfel de amalgame constau ntr-un miez de particule gamma, ncon4urat de o matrice defaze J>i J?, care alctuiesc o reea continu 6ig.?7.

*ceste tipuri de alia4e au urmtoarea compoziie *g...............@(-:(< +n................>?-;(< #u...............>?-;(< "ndiu............(-@< En................(-@< 3d................(,DP'? prin adugarea de particule deeutectic de *g-#u la pilitura tradiional de *g-+n n ncercarea de a m)untii rezistena iduritatea alia4ului. 5ei studiile clinice au artat c aceste alia4e noi aveau proprieti fizice multmai )une, m)untirea nu se datora fazei dispersate de eutectic *g-#u ci mai degra) era unrezultat al formrii unui compus de tipul #u'+nD, denumit faza eta 6S7.

aptul c +n are o mai mare afinitate pentru #u dect pentru $g nsemna c faza gamma?era redus sau chiar eliminat, ceea ce determina o m)untire su)stanial a proprietilorfizice ale alia4ului respectiv.

/ste foarte important s se in cont de faptul c alia4ul tre)uie s conin cel puin >?. *lia4e de compoziie unic su) form de pilitur 6exp.'po(ue) *entallo+ ,,,) && ///7?. *lia4e de compoziie unic cu particule sferice 6exp. 0aliant) 1+tin) Megallo+) 2ogic3)$+brallo+7;. *lia4e cu faze dispersate, su) form de amestec de pilitur convenional cu particule sfericede eutectic de *g-#u 6exp.4ispersallo+) 5riginal 4) ,ndisperse) Contour7@. *lia4e su) form de amestec de pilitur cu particule sferice de compoziie unic 6exp.0aliant 6h47.

Aliajele de compoziie unic cu particule serice

#a o regul general, alia4ele de compoziie unic ce conin particule sferice sunt maidure, mai rezistente la compresie i au flua4ul i tendina la coroziune sczute, n timp ce alia4elecu faze dispersate au flua4ul crescut i o mai mare tendin la coroziune. 9n general, aceste tipuride alia4 necesit un raport mai sczut $g-alia4 fa de celelalte tipuri de alia4e cu coninut crescutde #u, putnd a4unge pn la @>


6/10

mercur J 6gamma7 J> 6gamma>7 S 6eta7+e poate o)serva c nu se formeaz faza gamma?.9n cazul triturrii unui astfel de amalgam, mercurul difuzeaz n particulele de alia4,

argintul i staniul din aceste particule dizolvndu-se, ntr-o cantitate limitat, n mercur. 5eoarece*g este mult mai puin solu)il n mercur dect +n, el va precipita primul su) form de faz

gamma> 6*g?$g;7. #uprul din interiorul particulelor se va com)ina cu +n, rezultnd cristale de#u'+nD6faza eta7, care se formeaz pe suprafaa particulelor i n matricea de faz gamma>.*lia4ul astfel o)inut const dintr-un miez de particule gamma ntr-o matrice de gamma>

i eta./xemple de alia4e cu particule sferice i compoziie unic

-&Ttin 6$4$78err7- a fost introdus pentru prima dat n >P:D de amal *sgar.- este un alia4 ternar ce conine *g DP


7/10

- este un alia4 din ?W; pilitur convenional cu ;< #u i >W; eutectic *g-#u cu :>,P< #u n procente de greutate.

-Iriginal 5 6#+9le esearch7- conine *g-'P,D:,D?


8/10

+unt in legatura directa cu posi)ilitatile elementelor din compozitia acestora de areactiona cu mediul )ucal. "n acest sens, cel ma important fenomen este coroziunea.Proprietile biologice &malgamele dentare sunt materiale care) dac sunt preparate i aplicate corespunztor)

nu au efecte negati"e asupra organismului. inisarea i lustruirea o)turaiilor favorizeaz

formarea unei pelicule protectoare care elimin cea mai mare parte a pilelor locale. #u toateacestea se pot produce infiltrri ale canaliculilor dentinari cu urme de +n, *g sau #u,determinnd colorri locale ale dinilor. Unii autori au recomandat aplicarea de lacuriprotectoarepe pereii cavitilor pentru a contracara aceste efecte. 0eaciile inflamatorii pulpo-dentinare legate de actul operator dispar de regul dup treisptmni. /li)erarea de cadmiu din amalgamul de #u reclama evitarea folosirii acestor produse,datorita efectelor toxice ale cadmiului. *gentul cu efectele cele mai discuta)ile din compoziia amalgamelor rmne mercurul. "ncorporarea de mercur in organismul uman, excluzand expunerea profesionala se face dindoua surse mai importante alimentatie si reconstituire de amalgam.#ationii de metil-mercur

6 #$;$gR7 din peste reprezinta cea mai importanta forma su) care se gaseste mercurulalimentar. #ompusii organici ai $g a4ung in sange, mai ales pe calea gastro-intestinala si incantitati suficiente pot fi foarte toxici. 5bturatiile din amalgam elibereaza mercurul in formaelementara %gim sptm?nal admis este de @// Ag %g, timpul denumtire al %g n organism fiind de apro>imati" / de zile . 2a ni"elul cabinetelor demedicin dentar) ni"elul ma>im admis de "apori de mercur n aer a fost stabilit la /)/mg7m @

de aer) cabinetele ce prezint un ni"el mai ridicat fiind considerate contaminate.+tomatologia este una dintre cele mai mari consumatoare de mercur. "n fiecare an in +U*

se efectueaza circa A( ((( ((( de restaurari din amlgam, pentru care se folosesc >@@ t de mercur."n consecinta, medicul stomatolog, asistentul si pacientul sunt expusi vaporilor de mercur.ercurul este foarte volatil, si la :D X presiunea este suficienta pentru a determina intoxicatia,care este greu de determinat in fazele sale incipiente.

YoodcocZ si antor au studiat efectele materialului care acopera podeaua ca)inetelordentare. +tudiul respectiv a comparat ; materiale vinilin neted, vinilin cu denivelari si covor.#ea mai pronuntata contaminare rezulta in cazul covoarelor, intrucat curatirea lor de mercurulimprastiat la suprafata lor este foarte dificila, necesitand instalatii cu vacuum si tratamentechimice, in timp ce in cazul foliilor vinilice indepartarea mercurului varsat accidental este usoara

8


9/10

si rapida. "n plus, orice miscare pe covoarele contaminate determina revaporizarea mercurului. "nconsecinta, vinilinul neted este materialul recomandat pentru acoperirea podelelor in ca)ineteledentare. *lte aprecieri sugereaza ca cele mai reduse niveluri ale concentratiilor vaporilor demercur se inregistreaza in cazul folosirii materialelor ceramice.

"ntoxicaia cu mercur poate fi acutsau cronic.

Intoxicaia acut, ce apare n cazul ingestiei sau inhalrii unor cantiti mari de mercur, semanifest clinic prin gust metalic, dureri a)dominale puternice, senzaie de sete, vomismente ihematurie. oartea poate surveni n decurs de cteva ore prin colaps vascular ca urmare apierderii de ap i electrolii prin vrsturi. 5ac pacientul trece de aceast faz, moartea survinen >-; zile datorit pierderii de fluide tisulare sau a lezrii renale ireversi)ile.

Intoxicaia cronicse poate produce prin ingestia sau inspirarea repetat a unor cantitireduse de mercur, pe o perioad ndelungat de timp i reprezint un risc ma4or pentru mediculdentist. +emnele clinice ale intoxicaiei cronice cu $g sunt gust metalic datorit prezenei $g nsaliv, hipersalivaie, inflamaii ale glandelor salivare, stomatite, tul)urri digestive, cefalee,fenomene depresive, poliurie, anemie, leucopenie, leziuni renale i hepatice. I manifestareimportant este eretismul mercurial, care se manifest prin tul)urri de personalitate, tremor al

feei, )uzelor sau picioarelor, tul)urri de vor)ire, de vedere, afectarea scrisului, ataxie,insomnie, pertur)area coordonrii musculare, pierderea auzului."ncorporarea zilnica de mercur din pricina o)turatiilor de amalgam este de circa >.? Ng,

reprezentand o fractiune mica din totalul de >(-?( Ng.$ipersensi)ilitatea la mercur apare la aproximativ ;< din populatie, iar (.'< din populatie

prezinta manifestari clinice alergice. 0ezulta de aici ca mai mult de DDE din populatie poatereceptiona obturatii de amalgam fara niciun raspuns alergic obser"abil. #hiar la pacientii careprezinta alergie la mercur, reactiile respective dispar la >-? zile de la inserarea o)turatiei.3hilippus *. 3aracelsus, fizician si alchimist elvetian din secolul al !"-lea scria in >D;A FCenu este otra"aG 1otul este otra"a. imic nu este fara otra"a. 4aca ce"a nu este otra"a) acestlucru depinde doar de doza. 4e e>emplu) orice fel de mancare si orice fel de bautura) daca sunt

consumate in e>ces) constituie otra"uri.H

#hiar la su)iectii cu o)turatii numar mare de amalgam, doza zilnica de mercur eli)erata sipotential a)sor)ita reprezinta doar >(< din incorporarea zilnica de mercur din alimente, apa siaer, la o persoana care nu este expusa profesional la mercur.

/xist o serie de recomandri pentru reducerea efectelor negative ale acumulrilor demercur n ca)inetele de medicin dentar care se refer att la manipulare ct i la dotareaca)inetelor i controlul medical periodic al personalului.Iat cteva din aceste recomandri

I. 4epozitarea mercurului n recipiente bine nchise i incasabile.

. 6epararea deasupra unor suprafee care pot fi uor curate.@. Curarea imediat a mercurului "rsat accidental.

J. Ktilizarea de capsule bine inchise de-a lungul prepararii.

. '"itarea atingerii mercurului cu m?na neproteat.. Colectarea resturilor de amalgam i depunerea lor sub ap.

L. &erisirea frec"ent a ncperii.

. '"itarea co"oarelor n cabinet.D. '"itarea nclzirii mercurului sau amalgamului.

I/. Ktilizarea spra+-ului de ap atunci c?nd se prelucreaz sau se ndeprteaz obturaii

de amalgam.

II.'"itarea folosirii procedeului de condensare ultrasonica.

9


10/10

I. 4eterminarea anual a ni"elului de mercur din organism la personalul cabinetului.

I@. 4eterminarea periodic a ni"elului de "apori de mercur din aerul cabinetului.

IJ. 'fectuarea unei educatii sanitare si igienice corespunzatoare a personalului e>pusinto>icatiei cu mercur.

/xist nc dou aspecte deose)it de importante n utilizarea amalgamelor ca materiale de

restaurare i anume aspectul ce privete sigurana sntii pacientuluila care se aplic astfel deo)turaii i aspectul etic, ce ine de conduita fiecrui medic dentist n parte.9n privina siguranei sntii pacientului, putem afirma c n spatele celor mai multe

controverse pe seama amalgamelor dentare stau afirmaiile conform crora aceste materiale nu arfi sigure pentru sntatea uman, n principal datorit efectelor toxice ale componentelor saleasupra corpului uman. /ste acceptat i demonstrat faptul c amalgamele eli)ereaz mercur ncondiiile din cavitatea )ucal, ns studiile clinice au demonstrat c mercurul eliminat n acestesituaii este n cantitate mult mai mic dect valoarea considerat periculoas pentru sntateaomului. 5e altfel s-a estimat c, pentru a atinge un nivel periculos al mercurului n organismulunui pacient, mercur ce provine din o)turaiile de amalgam, ar fi nevoie ca pacientul respectiv sprezinte aproximativ ?.:@( de o)turaii de amalgam.

+-au ntreprins studii pe rinichi i creier ca inte primare ale mercurului eli)erat dinamalgamele dentare i s-a a4uns la concluzia c disfunciile renale nu au legtur cu expunerea lamercurul din amalgame. +tudiile s-au efectuat pe su)ieci umani, cu referire la rata de filtrareglomerular , dezvoltarea de leziuni tu)ulare i glomerulare, nivelul de creatinin seric iclearence-ul de creatinin.

5e asemenea, exist temerea c mercurul eli)erat din amalgamele dentare n organismuluman n decursul timpului, ar avea efecte neurotoxice asupra sistemului nervos central. #onformunui studiu efectuat la #olum)ia UniversitT pe persoane adulte sntoase, mercurul eli)erat dino)turaiile de amalgam nu a putut fi asociat cu nici un deficit detecta)il al funciilor motorii.+tudiile controlate pe oameni au euat n demonstrarea unei legturi ntre o)turaiile dentare dinamalgam i )oala *lzheimer sau scleroza multipl. Fu n ultimul rnd, studiile tiinifice

controlate nu au putut demonstra afectarea sistemului imunitar de ctre amalgamele dino)turaiile dentare.

10

amalgam - curs 6

Documents