alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

66
Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor Scris de Dr. Mihaela Stoia, 640 afisari 22:36:30, Duminica 29 Ianuarie 2012 Dr. Mihaela Stoia, Directia de Sanatate Publica Sibiu, ULB Sibiu, medmuncii@dsp Cadrul legislativ Pentru lucrătorii expuşi la noxele profesionale de la locul de muncă, există un cadru legislativ prin care raţia alimentară zilnică este suplimentată printr-o alimentaţie de protecţie care trebuie acordată de către angajator, în mod obligatoriu şi gratuit: Legea 319/2006 şi Normele de aplicare a acesteia, precum şi Contractul de muncă individual sau colectiv. Medicul de medicina muncii este cel care recomandă acordarea alimentaţiei de protecţie, pe baza cunoaşterii factorilor de risc profesionali de la locul de muncă şi a efectelor acestora asupra sănătăţii lucrătorilor (în special pentru locuri de muncă cu condiţii grele şi vătămătoare). Nutrienţii şi alimentaţia recomandată în expunerea la toxice industriale Rolul nutriţiei în prevenirea efectelor adverse ale poluanţilor din mediu este foarte larg, dar principalii nutrienţi care reduc toxicitatea sunt reprezentaţi de bioelemente (calciu, magneziu, zinc, fier, seleniu, cupru), vitamine (C, E, B1, B6) şi proteine de calitate. Aceşti factori nutriţionali vor suplimenta raţia alimentară zilnică din alimentaţia de protecţie. Bioelementele acţionează prin modificarea biocineticii toxicului, atât la situs-urile de absorbţie cât şi la cele enzimatice, în timp ce vitaminele modifică raportul oxidant/antioxidant care este perturbat ca urmare a expunerii la poluanţi industriali. Proteinele au rol în asigurarea troficităţii ţesuturilor şi în furnizarea echipamentului enzimatic necesar biotransformării substanţelor chimice toxice. Aminoacizii cu sulf (metionină, cisteină) acţionează prin

Upload: siguranta-ssm

Post on 14-Aug-2015

39 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

alimentatia de protectie

TRANSCRIPT

Page 1: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor

Scris de Dr. Mihaela Stoia, 640 afisari

22:36:30, Duminica 29 Ianuarie 2012

Dr. Mihaela Stoia,

Directia de Sanatate Publica Sibiu, 

ULB Sibiu, 

medmuncii@dsp

Cadrul legislativ

     Pentru lucrătorii expuşi la noxele profesionale de la locul de muncă, există un cadru legislativ

prin care raţia alimentară zilnică este suplimentată printr-o alimentaţie de protecţie care trebuie

acordată de către angajator, în mod obligatoriu şi gratuit: Legea 319/2006 şi Normele de aplicare

a acesteia, precum şi Contractul de muncă individual sau colectiv. Medicul de medicina muncii

este cel care recomandă acordarea alimentaţiei de protecţie, pe baza cunoaşterii factorilor de risc

profesionali de la locul de muncă şi a efectelor acestora asupra sănătăţii lucrătorilor (în special

pentru locuri de muncă cu condiţii grele şi vătămătoare).

Nutrienţii şi alimentaţia recomandată în expunerea la toxice industriale

    Rolul nutriţiei în prevenirea efectelor adverse ale poluanţilor din mediu este foarte larg, dar

principalii nutrienţi care reduc toxicitatea sunt reprezentaţi de bioelemente (calciu, magneziu,

zinc, fier, seleniu, cupru), vitamine (C, E, B1, B6) şi proteine de calitate. Aceşti factori nutriţionali

vor suplimenta raţia alimentară zilnică din alimentaţia de protecţie. Bioelementele acţionează prin

modificarea biocineticii toxicului, atât la situs-urile de absorbţie cât şi la cele enzimatice, în timp

ce vitaminele modifică raportul oxidant/antioxidant care este perturbat ca urmare a expunerii la

poluanţi industriali. Proteinele au rol în asigurarea troficităţii ţesuturilor şi în furnizarea

echipamentului enzimatic necesar biotransformării substanţelor chimice toxice. Aminoacizii cu

sulf (metionină, cisteină) acţionează prin conjugarea hepatică şi eliminarea substanţelor toxice

pătrunse în organism.

    Studiile pe animale au arătat că dietele dezechilibrate bogate în grăsimi determină o creştere a

absorbţiei metalelor grele în organism.

    Alimente precum ouăle şi seminţele, care sunt bogate în aminoacizi cu sulf sunt importante

pentru legarea şi eliminarea unor xenobiotice din organism. În expunerea industrială la substanţe

chimice se impune o dietă bogată în fructe şi legume organice proaspete, precum şi în cereale

Page 2: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

integrale, care vor aduce un aport adecvat de elemente minerale esenţiale. Trebuie evitate

alimentele rafinate. Algina, pectina şi alte fibre naturale alimentare ajută la legarea unor metale

din tractul gastrointestinal, reducând astfel absorbţia acestuia. Deoarece majoritatea agenţilor

chimici acţionează în organism prin mecanismul stresului oxidativ, cu generare de specii înalt

reactive ale oxigenului (un proces care are loc permanent în formele aerobe de viaţă), este

important aportul alimentar de antioxidanţi naturali care se găsesc în vegetale. Efectele benefice

ale antioxidanţilor au fost demonstrate prin numeroase studii actuale, în legătură cu prevenirea

bolilor metabolice, neurodegenerative şi a cancerului, fiind justificată pledoaria pentru un stil de

viaţă sănătos în politicile privind sănătatea publică.

    În continuare redăm câteva criterii referitoare la acordarea alimentaţiei de protecţie:

 În expunerea la metale toxice (plumb, mercur, crom, cadmiu, nichel) şi pulberi agresive:

lapte sau produse lactate acide tip iaurt sau brânză; carne slabă (friptură); fructe bogate în

vitamina C (citrice, mere); legume bogate în vitamina C (ardei gras, salată verde, tomate, etc…).

 În expunerea la solvenţi organici hepatotoxici: lapte semidegresat, produse lactate acide,

brânzeturi din lapte de vacă degresat sau semidegresat; carne slabă; peşte slab prăjit.

 În expunerea la gaze iritante pulmonare: lapte şi produse lactate acide, brânzeturi din

lapte integral, unt; fructe şi legume bogate în vitamina C şi caroten (citrice, morcovi, salată verde,

ardei gras, tomate, etc…; pâine neagră.

 În expunerea la microclimat cald nefavorabil: sucuri şi nectaruri naturale din fructe şi

legume; apă minerală naturală.

     Serviciile de medicina muncii au atribuţia de a promova sănătatea lucrătorilor prin diferite

mijloace, cele mai accesibile fiind la nivel educaţional (informare, comunicare, recomandare către

angajatori). Promovarea sănătăţii la locul de muncă prin dezvoltarea unor comportamente

sanogene şi-a demonstrat deja eficacitatea în ţările dezvoltate şi este practicată atât la nivel

individual, cât şi la nivel organizaţional.

     În stabilirea deciziilor de management al riscului trebuie să se ţină seama de înţelegerea

fundamentală că toxicitatea unor noxe profesionale este rezultatul expunerii şi nu al unei

deficienţe nutriţionale. Dacă prevenţia primară constă în eliminarea hazardului, starea de nutriţie

ca prevenţie secundară poate modifica semnificativ transferul toxicului din mediu spre ţesuturile

ţintă din organism. Intervenţia nutriţiei ca strategie secundară de prevenire a toxicităţii unor factori

de risc profesionali, în cadrul programelor de sănătate publică sau recomandărilor individuale ale

medicilor de medicina muncii, se manifestă la următoarele niveluri:

Alegerea individuală a unei diete care să reducă riscul de toxicitate

Page 3: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Programe de intervenţie ale instituţiilor naţionale sau locale de sănătate publică care

furnizează suplimente alimentare şi nutrienţi populaţiei cu risc crescut de expunere la toxice

profesionale

Depistarea, prin selecţia proprietăţilor doză-răspuns, a persoanelor cu deficienţe

nutriţionale ca subpopulaţii cu vulnerabilitate crescută

Utilizarea potenţială a nutrienţilor într-o abordare farmaceutică ca tratament al

pacientului.

Perspective

     Intervenţiile asupra factorilor care aparţin stilului de viaţă sunt cele mai controlabile, aplicabile

din punct de vedere practic şi fezabile din punct de vedere economic. Este de aşteptat ca aceste

intervenţii să aducă schimbări pozitive, pe termen scurt, în ceea ce priveşte cunoştinţele,

obiceiurile, comportamentele şi rata absenteismului de cauză medicală. Pe termen lung se

vizează scăderea incidenţei bolilor cronice. Un aspect foarte important în prevenţie îl constituie

adaptarea ghidurilor generale de nutriţie (alimentaţie de protecţie, alimentaţie funcţională) în

dezvoltarea unor diete care să reflecte obiceiurile alimentare ale unui grup social, economic şi

etnic. Înţelegerea bazei fiziologice a intervenţiei nutriţionale, a expunerii la diferite xenobiotice şi a

efectelor adverse asupra sănătăţii trebuie combinată cu înţelegerea obiceiurilor alimentare şi a

tipurilor de alimentaţie. Acest deziderat poate fi realizat prin studii epidemiologice randomizate,

de cohortă, care să reunească eforturile unor specialişti din mai multe domenii, într-o abordare

holistică.  

Sus | Vezi sumarul

Taguri: Alimentaţia   DSP Sibiu ULB Sibiu  [email protected] Dr. Mihaela

Stoia Alimente   alimente semipreparate alimentaţiei de protecţie  medicina muncii

 Comentarii

Legislatia muncii in vigoare prevede acordarea anumitor drepturi salariatilor.

Unele drepturi se stabilesc prin negociere la contractul colectiv de munca, incheiat intre

angajator si sindicat/ reprezentantii lucratorilor, contract care se inregistreaza obligatoriu de

catre angajator la Directia judeteana de munca, solidaritate sociala si familie.

Daca salariatii nu sunt organizati in sindicat sau acestia nu si-au desemnat reprezentanti

pentru negocierea colectiva, drepturile de personal se stabilesc prin negociere individuala intre

angajator si lucratori, la semnarea contractului individual de munca.

Page 4: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Contractele individuale de munca si conventiile de prestari servicii, incheiate intre angajator si

lucratori se inregistreaza la Inspectoratul teritorial de munca.

Pentru acordarea drepturilor de personal trebuiesc indeplinite anumite conditii, prevazute in

legislatia muncii, respectiv in legislatia privind securitatea si ssnatatea in munca a lucratorilor.

Aceste drepturi de personal care se nominalizeaza in contractul colectiv de munca si/ sau in

contractul individual de munca sunt:

-examen medical la angajare, platit de catre angajator,

-control medical periodic, platit de catre angajator,

-concediu medical pentru boala, pentru maternitate, pentru ingrijire copil mic, pentru accident

de munca sau boala profesionala, platite, in conditiile legii,

-echipament individual de protectie acordat gratuit de catre angajator, conform lista

nominalizata in anexa la contractul colectiv de munca,

-materiale igienico-sanitare, acordate gratuit de catre angajator, conform lista nominalizata in

anexa la contractul colectiv de munca,

-alimentatie de protectie, acordata gratuit de catre angajator, conform lista nominalizata in

anexa la contractul colectiv de munca,

-abonament pe mijloacele de transport in comun, pentru drumul dus-intors,  de la domiciliu la

serviciu, negociabil prin contractul colectiv de munca/ contractul individual de munca,

-dupa caz, in conditiile legii fiscale, decontare benzina/ motorina, negociabil prin contractul

individual de munca,

-sporuri la salariu pentru anumite categorii de lucratori care desfasoara activitati in conditii

deosebite de munca, grele sau periculoase, stres, etc., negociabile prin contractul colectiv de

munca/ contractul individual de munca,

-concediu de odihna platit, in conditiile legii,

-zile suplimentare la concediul de odihna, pentru anumite categorii de personal care lucreaza

in conditii deosebite de munca, grele sau periculoase, negociabile prin  contractul contractul

colectiv de munca/ contractul individual de munca,

Page 5: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-grupe de munca pentru conditii speciale de munca (reducere de maxim 5 ani la vechimea

totala in munca), in conditiile legii,

-ajutor de deces, acordat de catre angajator, negociabil prin contractul colectiv de munca/

contractul individual de munca,

-tichete de masa (bonuri valorice pentru alimente), acordate de catre angajator in functie de

rezultatele financiare ale firmei, negociabil prin contractul colectiv de munca/ contractul

individual de munca,

-tichete de cadouri, tichete de concediu, tichete de crese, etc. (bonuri valorice), acordate de

catre angajator in functie de rezultatele financiare, negociabil prin contractul colectiv de

munca/ contractul individual de munca,

-ceaiuri calde pe timp foarte friguros, respectiv apa minerala, sucuri, pe timp de canicula (sau

schimbarea programului de lucru in perioade normale din punct de vedere termic, reducerea

efortului), acordate gratuit de catre angajator,

-bilete de odihna si tratament, negociabil prin contractul colectiv de munca/ contractul

individual de munca,

-asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, in conditiile legii,

-asigurare de accidente, suplimentara, negociabila prin contractul individual de munca,

-asigurare de sanatate, suplimentara, negociabila prin contractul individual de munca,

-asigurare de pensie privata, negociabila prin contractul individual de munca,

-concedii suplimentare/ excursii/ intruniri/ alte manifestatii, platite de firma, in locatii proprii

sau inchiriate, acordate ca bonusuri,

-alte drepturi, negociabil.

    Cheltuielile efectuate de catre angajator pentru asigurarea securitatii, sanatatii si

igienei lucratorilor se inregistreaza in contabilitate in cont separat si sunt

deductibile fiscal la calcularea impozitului pe profit, in conditiile legii fiscale.

Legislatia de profil nominalizeaza drepturile de personal pentru care angajatorul are obligatia

sa le acorde (pentru acestea fiind prevazute sanctiuni contraventionale conform Legii

Page 6: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006, in cazul neacordarii lor de catre

angajator), precum si drepturi de personal care se negociaza prin contractul colectiv de

munca, prin contractul individual de munca si care au rolul atragerii si/ sau mentinerii

lucratorilor in cadrul firmei.

Legislatia muncii mentioneaza drepturile salariatilor. la locul de munca/ postul de lucru, pentru

care angajatorii au obligatia sa le acorde:

-dreptul la salarizare pentru munca depusa,

-dreptul la repaus saptamanal,

-dreptul la concediu de odihna anual,

-dreptul la egalitate de sanse,

-dreptul la demnitate in munca,

-dreptul la securitate si sanatate la locul de munca/ postul de lucru,

-accesul la formarea profesionala,

-dreptul la informatii si consultari,

-dreptul la protectie in caz de concediere,

-dreptul la negociere colectiva si/ sau individuala,

-dreptul de a participa la actiuni colective,

-dreptul de a constitui sau adera la un sindicat.

Salariatii nu pot renunta la drepturile care le sunt recunoscute de lege.

Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturi recunoscute de lege salariatilor

sau limitarea acestor drepturi reprezinta o nulitate.

Angajatorii au obligatia de a informa lucratorii asupra conditiilor de munca, asupra elementelor

care privesc desfacerea relatiilor de munca, sa ofere salariatilor toate drepturile ce decurg din

lege, din contractul colectiv de munca, din contractul individual de munca.

Page 7: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Angajatorii au obligatia de a plati contributiile de asigurari sociale, contributiile de asigurari de

sanatate si impozitele aflate in sarcina lor, sa infiinteze si sa tina la zi registrul general de

evidenta al salariatilor, sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al salariatilor.

La cererea salariatilor, angajatorii au obligatia sa elibereze lucratorilor adeverinte conform

datelor din REVISAL.

Obligatia angajatorilor de a mentiona in REVISAL toate sumele incasate de catre lucratori are

drept scop eliminarea muncii la gri si a muncii la negru, stiut fiind ca practica unor angajatori

de a efectua plati “din mana”, suplimentar salariului mentionat in contractul individual de

munca, pentru care salariatul nu semneaza in statul de plata, diminueaza substantial valoarea

pensiei viitorului pensionar.

La sumele incasate de catre lucratori, fara ca acestea sa fie evidentiate in scris, angajatorul nu

plateste impozitul datorat la bugetul de stat, contributia la bugetul asigurarilor sociale,

contributia la fondul de asigurari de sanatate.

 

 

Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »

BOLILE   PROFESIONALE. noiembrie 14, 2012

Bolile profesionale se urmaresc de catre Ministerul sanatatii, prin Institutul de sanatate publica

Bucuresti, care gestioneaza Registrul operativ national al bolilor profesionale (constituit

prin Ordinul MS nr. 188 din 23.02.2004).

Prin HG nr. 955/ 08.10.2010 la art.166 se stabileste constituirea la nivelul Centrului naţional

de monitorizare a riscurilor, din cadrul MS – ISP Buc. a Registrul operativ naţional informatizat

al bolilor profesionale, care se reactualizează lunar cu datele din fişele de declarare a bolilor

profesionale BP2.

Cauzele bolilor profesionale se regasesc in majoritatea cazurilor, in existenta unui mediul toxic,

peste limitele admise, la locurile de munca/posturile de lucru, unde lucratorii si-au desfasurat

activitatea pana la iesirea la pensie.

Page 8: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Din pacate, dupa iesirea la pensie, evolutia starii de sanatate a pensionarilor, in functie de

mediul de lucru in care acestia si-au desfasurat activitate, nu se regaseste in statisticile

oficiale.

    Bolile profesionale constituie afectiuni ai caror agenti etiologici specifici sunt prezenti la

locul de munca/ postul de lucru, asociati cu anumite operatii industriale sau cu exercitarea

unor profesiuni  (definitie data de Organizatia mondiala a sanatatii). In Romania, boala

profesionala se defineste ca fiind afectiunea ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii

sau profesii, cauzata de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca

precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de

munca.

Pentru ca o afectiune a organismului sa fie calificata ca boala profesionala, trebuie sa fie

indeplinite trei conditii:

-sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii,

-sa fie provocata de factori nocivi fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de munca sau de

suprasolicitari,

-actiunea factorilor nocivi asupra organismului sa fie de lunga durata.

Procesul patologic este lent si afecteaza fie starea generala a organismului, fie anumite

aparate sau organe. In multe cazuri, actiunea este reversibila: prin scoaterea bolnavului din

mediul nociv si aplicarea unui tratament adecvat, urmarile bolii se atenueaza sau dispar

complet.

Pentru ca o noxa din mediul de munca sa fie recunoscuta ca factor etiologic al unei boli

profesionale, trebuie sa existe dovada unei relatii cantitative intre doza noxei respective

absorbita de organism si efectul produs asupra acestuia. Relatia doza-efect a fost stabilita

pentru un numar de factori nocivi, impunandu-se limite maxime admise.

Bolile profesionale se clasifica dupa natura factorului nociv in:

-intoxicatii, provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante toxice,

 -pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice,

              -boli prin expunere la:

Page 9: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-energie radianta,

-la temperaturi inalte sau la temperaturi scazute,

-la zgomote si vibratii,

-la presiune ridicata sau presiune scazuta, in mediul de lucru,

-alergii profesionale, dermatoze profesionale,

-cancer profesional,

-boli infectioase si boli parazitare,

-boli prin suprasolicitare, etc.

Bolile pot afecta intregul organism (boli cu actiune generala) sau o parte a organismului (boli

cu actiune locala).

    PREVEDERI LEGISLATIVE.

Normele metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii in munca, aprobate

prin HG nr. 1425/ 11.10.2006, modificata si completata prin HG nr. 955/ 08.10.2010 si HG

nr. 1242/ 14.12.2011 nominalizeaza:

-bolile profesionale cu declarare obligatorie, dupa noxa profesionala (anexa 22),

-bolile legate de profesiune, dupa factorii profesionali cauzali (anexa 23).

Prin Cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei

lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici, aprobate prin HG nr.

1218/ 06.09.2006 modificata si completata prin HG nr. 1/ 04.01.2012       s-au stabilit:

-valorile limita obligatorii nationale de expunere la agenti chimici (anexa 1), cu precizarea

substantelor potential cancerigene (pC), cancerigene (C), foarte periculoase (Fp) – expunerea

la acestea fiind practic exclusa, cu patrundere prin piele in organismul uman (P).

-valorile limita biologice obligatorii pentru anumite substante (anexa 2),

-interdictii de producere, fabricare, utilizare la locul de munca pentru agentii chimici

nominalizati aici si pentru activitatile care ii implica (anexa 3).

Page 10: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Prin Cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru protectia lucratorilor impotriva

riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca, aprobate

prin HG nr. 1093/ 16.08.2006 modificata si completata prin HG nr. 1/ 04.01.2012 s-au

nominalizat:

-valorile limita de expunere profesionala pentru agenti cancerigeni (anexa 3 A),

-valorile limita de expunere profesionala pentru pulberi (anexa 3 B).

Prin Cerintele minime de securitate si sanatate in munca privind protectia lucratorilor

impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca, aprobate prin HG nr.

1092/ 16.08.2006 s-au nominalizat:

-agentii biologici – bacterii, virusuri, paraziti, ciuperci (anexa 3).

Prin Cerintele minime de securitate si sanatate  referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile

generate de radiatiile optice artificiale, aprobate prin Ordinul MMSSF nr. 706/

26.09.2006, s-au stabilit valori maxime admise ale expunerii profesionale la radiatii optice,

radiatii ultraviolete, radiatii din spectrul vizibil si infrarosu apropiat, radiatii laser.

Prin Cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la expunerea lucratorilor

la triscuri generate de campuri electromagnetice, aprobate prin HG nr. 1136/30.08.2006 se

stabilesc valorile limita de expunere la campuri electromagnetice.

Prin Normele metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii in munca, aprobate

prin  HG nr. 1425/ 11.10.2006, modificata si completata prin HG nr. 955/

08.10.2010 si HG nr. 1242/ 14.12.2011 se stabileste:

-bolile profesionale, obligatoriu, se declara, se cerceteaza si se iau in evidenta,

-bolile legate de profesiune sunt boli cu determinare multifactoriala, la care unii factori

determinanti sunt de natura profesionala. Nu se declara, doar se urmareste evolutia.

Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »

Acordarea materialelor igienico-sanitare si a alimentatiei de   protectie octombrie 1, 2012

Page 11: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

    Presa scrisa si vorbita abordeaza destul de rar aspecte legate de bolile profesionale si/ sau

de bolile legate de profesie, din motive care tin de sensational doar in momentul in care se

inregistreaza mai multe cazuri, in anumite firme sau in momentul in care lucratorii afectati isi

cauta drepturile si recurg la ajutorul presei.

   Pentru prevenirea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie, legiuitorul a stabilit

anumite obligatii pentru angajatori.

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006 mentioneaza la art. 15 obligatia

angajatorilor de a acorda in modgratuit lucratorilor materiale igienico-sanitare, in

scopul asigurarii igienei si protectiei personale, in completarea masurilor generale luate prin

planul de prevenire si protectie al firmei, pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale.

Categoriile de materialele igienico-sanitare acordate, cantitatile respective si periodicitatea

acordarii se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/ sau contractul individual de munca,

la recomandarea medicului de medicina muncii, pe baza conditiilor concrete existente la

locurile de munca/ posturile de lucru, din cadrul fiecarei firme.

La toate locurile de munca din cadrul unei firme se vor gasi obligatoriutruse sanitare pentru

acordarea primului ajutor.

Medicul de medicina muncii este obligat sa instruiasca angajatii in vederea utilizarii corecte a

materialelor igienico-sanitare distribuite si sa urmareasca eficienta acestora pentru prevenirea

unor boli profesionale.

Lucratorii au obligatia sa utilizeze materialele igienico-sanitare numai in conformitate cu

indicatiile personalului sanitar si numai la locul de munca/ postul de lucru.

    Alimentatia de protectie se acorda conform Legii securitatii si sanatatii in munca nr.

319/ 14.07.2006 art. 14, de catre angajator, obligatoriu si gratuit, pentru lucratorii

indiferent de functie/ meserie, care lucreaza efectiv in conditii de munca ce impun acest lucru.

Sortimentele de alimentatie de protectie, cantitatea, precum si categoriile de persoane care

beneficiaza se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/ sau prin contractul individual de

munca, la recomandarea medicului de medicina muncii.

De regula se acorda alimentatie de protectie, ca supliment alimentar, tinerilor sub 21 ani,

femeilor gravide, sau care alapteaza, persoanelor care depun un efort deosebit, la locurile de

munca/ posturile de lucru, cu potential nociv ridicat (metale, metaloizi, gaze sau vapori toxici)

care afecteaza ficatul rinichii, sistemul nervos, etc.

Page 12: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Alimentatia de protectie se acorda in tot cursul anului.

Acordarea alimentatiei de protectie unor categorii de lucratori nominalizate prin contractul

colectiv de munca/ contractul individual de munca nu inlocuieste posibilitatea acordarii de

catre angajator, dupa caz, a tichetelor de masa.

Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »

Examenul medical la angajarea in munca a lucratorilor si controlul medical periodic efectuat   acestora august 24, 2012

In functie de locurile de munca/ posturile de lucru oferite de catre angajatori, in cadrul firmelor,

legiuitorul a stabilit reguli concrete/ fise speciale pentru efectuarea  examenului medical la

angajare si a controlului medical periodic.

ANGAJAREA SI REPARTIZAREA LUCRATORILOR

LA LOCURILE DE MUNCA/ POSTURILE DE LUCRU.

EXAMEN MEDICAL LA ANGAJARE, CONTROL MEDICAL  PERIODIC.

AUTORIZARE MESERII.

     1. Prin HG nr. 355/ 11.04.2007, cu modificarile si completarile ulterioare, s-au

stabilit Cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile

pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale

cauzate de agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de

munca/ postului de lucru, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale

organismului, in procesul de munca.

Prin supravegherea starii de sanatate a lucratorilor se intelege totalitatea serviciilor

medicale care asigura prevenirea, depistarea. dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor

legate de profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor.

Supravegherea starii de sanatate a lucratorilor este asigurata de catre medici specialisti de

medicina muncii.

Page 13: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Angajatorii din orice domeniu de activitate, atat din sectorul public, cat si din sectorul privat

au obligatia sa se afle in posesia unei evaluari a riscului asupra sanatatii lucratorilor,

actualizata periodic, sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale

profilactice necesare supravegherii sanatatii lucratorilor.

Lucratorii nu pot fi implicati sub nicio forma in costurile aferente supravegherii medicale

profilactice specifice riscurilor profesionale de la locul lor de munca/ postul de lucru.

Serviciile medicale profilactice sunt: examenul medical la angajarea in munca, de

adaptare, periodic,la reluarea activitatii, pentru promovarea sanatatii la locul de munca.

In anexa 1 la HG nr. 355/ 2007 cu modificarile si completarile ulterioare se  nominalizeaza

serviciile medicale profilactice (prin fise specifice) care se efectueaza lucratorilor, in functie

de natura agentilor nocivi existenti la locul de munca/ postul de lucru (chimici, fizici, fizico-

chimici sau biologici).

Se definesc urmatorii termeni:

-aptitudinea in munca – capacitatea lucratorului din punct de vedere medical de a desfasura

activitatea la locul de munca, in profesia/ functia, pentru care se solicita examenul medical (in

fisa de aptitudini apare apt),

-aptitudinea in munca a lucratorului poate fi conditionata de respectarea anumitor

recomandari medicale (in fisa de aptitudini apareapt conditionat),

-inaptitudinea temporara in munca – incapacitatea medicala a lucratorului (din cauza unei

boli) de a desfasura activitatea la locul de munca/ postul de lucru, in profesia/ functia pentru

care se solicita examen medical privind aptitudinile, pana la reevaluarea sanatatii de catre

medicul de medicina muncii (in fisa de aptitudini apare inapt temporar),

-inaptitudine permanenta in munca – incapacitatea medicala permanenta a lucratorului de

a desfasura activitatea la locul de munca/ postul de lucru in profesia/ functia pentru care se

solicita examen medical privind aptitudinile (in fisa de aptitudini apare inapt),

-cazurile de inaptitudine medicala permanenta se rezolva de catre medicul de medicina muncii

in colaborare cu medicii de expertiza capacitatii de munca.

Angajarea si repartizarea lucratorilor pe locuri de munca/ posturi de lucru este

permisa angajatorului numai in functie, efectiv, de starea de sanatate si de aptitudinile fizice si

psihologice ale lucratorilor care solicita angajarea, in functie de riscurile privind securitatea si

Page 14: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

sanatatea in munca, particularitatile activitatii ce urmeaza a fi desfasurata de catre lucrator si

conditiile de munca efective, existente la viitorul loc de munca/ post de lucru.

Orientarea si angajarea lucratorilor in munca se realizeaza obligatoriu prin examene medicale

si psihologice efectuate conform reglementarilor legale ale Ministerului sanatatii.

    SE INTERZICE angajarea sau schimbarea locului de munca/ postului de lucru al

lucratorilor, fara avizul medical emis de catre medicul de medicina muncii.

    Fiecare lucrator trebuie sa aiba un dosar medical propriu care se pastreazala

medicul de medicina muncii. Lucratorul va fi informat la cerere despre continutul dosarului sau

medical.

Un exemplar din fisa de aptitudini completata de catre medicul de medicina muncii, cu care

lucratorul se prezinta la angajator, dupa efectuarea examenului medical in vederea angajarii

se pastreaza la conducatorul locului de munca.

2. Examenul medical in vederea orientarii si angajarii, precum si controlul medical periodic si

examenul medical la reluarea activitatii reprezinta supravegherea activa a sanatatii lucratorilor

si au drept scop stabilirea starii de sanatate a acestora, orientarea si indrumarea acestora spre

locuri de munca/ posturi de lucru si profesiuni, in concordanta cu starea lor de sanatate

precum si luarea in evidenta a acelor persoane care necesita o supraveghere medicala

deosebita.

    Examenul medical al lucratorilor la angajarea in munca stabilesteaptitudinea/

aptitudinea conditionata/ inaptitudinea permanenta sau temporara, in munca, pentru

profesia/ functia si locul de munca in care angajatorul va desemna lucratorul sa lucreze efectiv,

cu privire la:

-compatibilitatea/ incompatibilitate dintre eventualele afectiuni depistate si viitorul loc de

munca,

-existenta/ inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol sanatatea si securitatea celorlalti

lucratori, de la acelasi loc de munca/ post de lucru,

-existenta/ inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol securitatea unitatii si/ sau calitatea

produselor realizate, a serviciilor prestate,

-existenta/ inexistenta unui risc pentru sanatatea populatiei careia ii asigura servicii.

Page 15: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

In urma efectuarii examenului medical la angajarea in munca, medicul de medicina muncii

poate face propuneri pentru:

-adaptarea postului de munca la caracteristicile anatomice, fiziologice, psihologice si la starea

de sanatate a lucratorului,

-indrumarea persoanei care urmeaza a fi angajata catre alte locuri de munca,

-includerea in circuitul informational si operational din sistemul sanitar, a acelor persoane care

necesita o supraveghere medicala deosebita.

Examenul medical in vederea angajarii se efectueaza oligatoriu inainte de proba practica,

examen/ concurs sau perioada de incercare, urmatoarelor categorii de lucratori:

-lucratori care urmeaza a fi angajati cu contract individual de munca pe perioada determinata

sau nedeterminata,

-lucratori care isi schimbs locul de munca, sunt transferati sau detasati in alte locuri de munca/

posturi de lucru sau alte activitati, care pot fi ocupate numai daca sunt indeplinite cerintele

legale de ordin sanitar,

-lucratori care isi schimba meseria sau profesia.

    SE INTERZICE  inceperea oricarei activitati fara avizul medical favorabil al

medicului de medicina muncii.

    Examenul medical in vederea angajarii in munca poate fi efectuat numai de catre

medicul de medicina muncii si consta in:

-anamneza medicala profesionala si neprofesionala si examenul clinic, conform dosarului

medical individual al fiecarui lucrator (tipizat in anexa 4 la HG nr. 355/ 2007 cu modificarile

si completarile ulterioare),

-examene medicale clinice si paraclinice, conform fiselor tipizate(anexa 1 la HG nr. 355/

2007 cu modificarile si completarile ulterioare), intocmite pentru fiecare activitate,

-examene medicale suplimentare solicitate de medicul de medicina muncii, pentru angajarea

la locuri de munca/ postul de lucru si activitatile cu expunere la factori nocivi profesionali,

pentru stabilirea incompatibilitatilor medicale cu riscurile profesionale identificate si evaluate

(prin fisa de identificare a factorilor de risc profesional, completata de catre angajator,

Page 16: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

pentru postul ce urmeaza a fi deservit de catre lucratorul care solicita examenul medical de

angajare).

Rezultatele examenului medical se consemneaza in dosarul medical individual.

    Examenul medical in vederea angajarii in munca se face la solicitarea angajatorului,

care va completa fisa de solicitare si fisa de identificare a factorilor de  risc

profesional (tipizate in anexa 2 respectiv in anexa 3 la HG nr. 355/ 2007 cu modificarile si

completarile ulterioare), cu care lucratorul care solicita angajarea se prezinta la medicul de

medicina muncii pentru examinarea medicala.

In cazul transferului/ detasarii pe termen mai lung, lucratorul este obligat sa prezinte copia

dosarului medical de la serviciul medical de medicina muncii care a deservit locul de munca

anterior.

Medicul specialist de medicina muncii, in baza fisei de solicitare, a fisei de identificare a

factorilor de risc, a dosarului medical si a examenelor medicale efectuate completeaza fisa de

aptitudini cu concluzia examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapt temporar

sau inapt pentru locul de munca/ postul de lucru respectiv. Fisa de aptitudini care finalizeaza

examenul medical la angajarea in munca se completeaza numai de catre medicul de medicina

muncii, in 2 exemplare, cate una pentru lucrator si pentru angajator.

    3. Examenul medical de adaptare in munca se efectueaza la indicatia medicului

specialist de medicina muncii, in prima luna de la angajare si are scopul:

-completeaza examenul medical la angajarea in munca, in conditiile concrete noilor locuri de

munca (organizarea fiziologica a muncii, a mediului de munca, relatiile om – masina, relatiile

psihosociale in cadrul colectivului de munca),

-ajuta organismul celor angjati sa se adapteze noilor conditii,

-determina depistarea unor cause medicale ale neadaptarii la noul loc de munca si recomanda

masuri de inlaturare a acestora.

4. Examenul medical periodic se efectueaza obligatoriu, tuturor lucratorilor indiferent

de tipul contractului de munca, astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia de

supravegherea sanatatii la intervale regulate si are drept scopuri:

Page 17: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-confirmarea/ infirmarea la perioade de timp stabilite, a aptitudinii in munca, pentru profesia/

functia si locul de munca/ postul de lucru, pentru care s-a facut angajarea si s-a intocmit fisa

de aptitudini,

-depistarea aparitiei unor boli care constituie contraindicatii pentru activitatile si locurile de

munca cu expunere la factori de risc profesional,

-diagnosticarea bolilor profesionale,

-diagnosticarea bolilor legate de profesie,

-depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unitatii, pentru calitatea produselor

sau pentru populatia cu care lucratorul intra in contact, prin natura activitatii sale.

    Frecventa examenului medical periodic care se efectueaza lucratorilor este stabilita

prin fisele din anexa 1 la HG nr. 355/ 2007 cu modificarile si completarile ulterioare).

Cu titlu informativ, examenul medical periodic se efectueaza de regula anual:

-celor care lucreaza in intreprinderi/ unitati cu conditii de expunere la factori nocivi

profesionali,

-celor care desfasoara activitati cu risc de transmitere a unor boli si care lucreaza in sector

alimentar, zootehnic, instalatii de aprovizionare cu apa potabila, colectivitati de copii, unitati

sanitare, etc.,

Cei care lucreaza in alte unitati decat cele mentionate anterior sunt controlati periodic o data

la 3 ani, prin examene medicale diferentiate in functie de varsta, sex, starea efectiva de

sanatate.

Examenul medical periodic consta in:

-inregistrarea evenimentelor medicale din perioada anterioara datei controlului,

-examen clinic general, conform dosarului medical (anexa 4 din HG nr. 355/ 2007 cu

modificarile si completarile ulterioare),

-examene clinice si paraclinice conform fiselor din anexa 1 la HG nr. 355/ 2007 cu modificarile

si completarile ulterioare si a examenului indicat de catre medicul specialist de medicina

muncii,

Page 18: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-inregistrarea rezultatelor in dosarul medical individual al lucratorului,

-finalizare control medical periodic prin completarea fisei de aptitudini (model conform anexa 5

din HG nr. 355/ 2007 cu modificarile si completarile ulterioare), in 2 exemplare, unul pentru

lucrator si unul pentru angajator.

5. Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza de catre medicul de medicina

muncii ori de cate ori il considera necesar, in functie de natura bolii sau a accidentului pentru

care lucratorul a absentat din productie, dupa o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile,

pentru motive medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive, in termen de 7 zile de la

reluarea activitatii, respectandu-se reglementarile de la examenul medical periodic si are drept

scopuri:

-cofirmarea aptitudinilor lucratorului pentru exercitarea profesiei/ functiei avute anterior sau

noii profesii/ functii la locul de munca respectiv,

-stabilirea unor masuri de adaptare a locului de munca si a unor activitati specifice profesiei

sau functiei, dupa caz,

-reorientarea spre alt loc de munca, care sa asigure lucratorului mentinerea starii de sanatate

si a capacitatii sale de munca.

6. Examenul medical in vederea angajarii in munca, examenul medical la reluarea activitatii

precum si examenul medical periodic  se organizeaza de catre angajator si se efectueaza

de catre servicii medicale de intreprindere si/ sau medici de medicina muncii

autorizati in acest sens, cu care angajatorul are incheiat un contract de prestari de servicii

medicale.

Planificarea controlului medical periodic se cuprinde in planul complex de medicina muncii pe

judet existent la autoritatea sanitara si in programul de prevenire si protectie al angajtorului.

Rezultatele examenelor medicale si concluziile controlului medical periodic se inregistraza in

dosarul medical al persoanei respective.

Dosarul medical si fisa de expunere la riscuri profesionale se pastreaza la cabinetul de

medicina muncii unde s-a efectuat examenul medical de angajare si controlul medical periodic.

Unitatile medicale, la solicitarea angajatorului prezinta acestuia, concluziile controlului medical

periodic efectuat si datele de morbiditate profesionala. Aceste informatii stau la baza

completarii programului de prevenire si protectie, de catre angajator.

Page 19: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

7. Promovarea sanatatii la locul de munca reprezinta supravegherea activa a sanatatii

lucratorilor in raport cu caracteristicile locului de munca/ postului de lucru si in mod particular

cu factorii de risc profesional.

Serviciile de medicina muncii participa la realizarea si implementarea programelor de

informare, educare si formare profesionala cu privire la sanatate si securitate in munca pentru

lucratori.

Programele sunt stabilite de catre Ministerul Sanatatii si se efectueaza cu participarea

serviciilor medicale de specialitate (institute de profil, cabinete medicale, laboratoare, etc.) sau

de catre serviciile medicale de intreprindere daca sunt dotate corespunzator cu aparatura si au

angajat personal medical de specialitate.

Medicii de medicina muncii desfasoara activitate de consiliere privind sanatatea si igiena

ocupationala a lucratorului si a reprezentantilor acestora din intreprindere si din comitetul de

securitate si sanatate in munca, colaboreaza cu serviciile interne/ externe de prevenire si

protectie din domeniul securitatii si sanatatii in munca implicate in activitatea intreprinderii/

unitatii.

8. Reglementarile medicale stabilesc examenele medicale care se efectueaza pe categorii

de lucratori, in functie de riscurile profesionale la care se expun acestia, categoriile

profesionale de personal care trebuie autorizat (conform reglementarilor speciale), in vederea

angajarii si repartizarii pe locuri de munca/ posturi de lucru. Reautorizarea se face periodic

conform legislatiei in vigoare.

Pentru aceste categorii de personal normele Ministerului Sanatatii prevad efectuarea de

examinari suplimentare, periodice, dupa tipul meseriei, in vederea autorizarii si reautorizarii.

In fisa individuala de instruire prevazuta in anexa nr. 11 la Normele metodologice de

aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca aprobate prin HG nr. 1425/ 11.10.2006 cu

modificarile si completarile ulterioare se prevad pentru aceste categorii, mentionarea la

rubrica Testarea psihologica periodica – APT sau INAPT pentru desfasurarea activitatii in

meseria respectiva, iar la rubrica Control medical periodic, observatii de specialitate.

         Categorii profesionale care se supun acestei reglementari de autorizare:

-electricieni,

-sudori pentru instalatii mecanice sub presiune si de ridicat,

Page 20: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-salvatori voluntari, special instruiti pentru acordare prim ajutor,

-macaragii,

-mecanici translatoristi,

-legatori de sarcina,

-fochisti,

-liftieri,

-mecanici trolisti,

-montatori corpuri abrazive,

-laboranti-operatori din centralele termice,

-conducatori pentru moto si electrostivuitor, conducatori electrocar,

-instalatori autorizati (gr.I, II, III) pentru gaze naturale,

-conducatori tehnici ai locurilor de munca,

-lucratori care executa lucrari de pretensionare a armaturilor la realizarea elementelor

prefabricate din beton,

-frigotehnisti,

-lucratori cu surse radioactive.

Fiecare lucrator are dreptul sa aiba un dosar medical propriu, intocmit de catre un medic

de medicina muncii autorizat sa efectueze examene si controale medicale. Acest dosar

medical se tine la zi de catre medicul de medicina muncii din cadrul serviciului medical al

angajatorului respectiv de catre medicul de medicina muncii cu care intreprinderea/ unitatea

are contract de prestare servicii, iar angajatorul, respectiv lucratorul primesc periodic

informatii, la cerere, despre starea de sanatate.

Medicul de medicina muncii si medicul de familie al lucratorului se vor informa reciproc si

operativ referitor la aparitia unor modificari in starea de sanatate a lucratorului.

Page 21: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

In caz de incompatibilitati datorate unor afectiuni medicale,depistate de catre medicul

de medicina muncii sau din informatiile primite de la medicul de familie, cu activitatile prestate

de catre lucratori, medicul de medicina muncii este obligat sa anunte in scris

angajatorul.  

    9. Contestarea rezultatului dat de catre medicul specialist de medicina muncii

privind aptitudinea in munca se poate face de catre persoana examinata la autoriatea de

sanatate publica teritoriala, in termen de 7 zile lucratoare de la data primirii fisei de aptitudine

in munca.

Contestatia se analizeaza in termen de 21 de zile lucratoare de catre o comisie formata din 3

medici specialisti de medicina muncii, iar decizia se consemneaza in fisa de aptitudini.

10. Dosarul medical si fisa de expunere la riscuri profesionale se pastreaza la structura de

medicina muncii care a efectuat examenele medicale la angajare si examenul medical

periodic.

Pastrarea inregistrarilor medicale se realizeaza pe o perioada de timp cel putin egala cu

durata medie de expunere – afectare a starii de sanatate, pentru fiecare categorie de risc

profesional, astfel:

-cabinetul de medicina muncii pastreaza dosarele medicale, fisele de expunere la riscuri

profesionale si datele de morbiditate profesionala,

-angajatorul pastreaza lista locurilor de munca cu riscuri profesionale si concluzia examinarii

medicale (fisa de aptitudini),

-inregistrarile medicale se predau, la schimbarea structurii de medicina muncii, intre vechiul si

noul cabinet de medicina muncii.

Lucratorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de supraveghere a

sanatatii la locul de munca, conform planificarii efectuate de catre medicul de medicina

muncii cu acordul angajatorului.   

   Orice lucrator are dreptul sa consulte medicul specialist de medicina muncii pentru orice

simptome pe care le atribuie conditiilor de munca si activitatii desfasurate.

La schimbarea locului de munca in alta unitate, lucratorului i se va inmana, la solicitarea

sa, copii dupa dosarul sau medical si fisa de expunere la riscuri profesionale, pentru a

fi predate la structura de medicina muncii, de la noul loc de munca.

Page 22: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Angajatorii in faliment sunt obligati sa informeze structura de medicina muncii, care va preda

inregistrarile medicale autoritatii teritoriale de sanatate publica.

La incetarea temporara sau definitiva a activitatii lucratorului, structura de medicina muncii va

preda dosarul medical al acestuia medicului de familie.

    Medicul specialist de medicina muncii si medicul de familie colaboreaza si se

informeaza reciproc asupra starii de sanatate a lucratorilor.          

Lucratorii au acces la cerere, la toate informatiile referitoare la starea lor de sanatate.

11. Conform prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006 art.

13 lit j, angajatorul are obligatia de a angaja numai persoane care, in urma examenului

medical si dupa caz a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care

urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si dupa caz controlul psihologic

periodic, ulterioare angajarii.

Nerespectarea acestei obligatii de catre angajator constituie contraventie si se sanctioneaza

conform Legii nr. 319/ 2006 art. 39 al.4 cu amenda contraventionala de la 4.000 lei la 8.000

lei.

Neprezentarea lucratorului la examenul medical programat, la data anuntata, se sanctioneaza

de catre angajator conform prevederilorCodului muncii nr. 53/ 2003 cu modificarile si

completarile ulterioare, republicat 2011 si a regulamentului de ordine interioara.

 

Etichete: examen medicalPostat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »

EFORTUL MENTAL, STRESUL, HARTUIREA SI VIOLENTA LA LOCUL DE   MUNCA august 5, 2012

    Apar tot mai des informatii care devin publice, legate de activitatea de zi cu zi a lucratorilor

la locul de munca/ postul de lucru, activitate puternic influentata de comportamentul colegilor,

al sefilor directi si al angajatorului.

    Acest fapt se datoreaza dupa parerea mea, in principal lipsei de informatii corecte pentru

lucratori, a dezinteresului de multe ori total, al unor angajatori fata de sanatatea propriilor

salariati si nu de putine ori a lipsei de control din partea institutiilor abilitate ale statului.

Page 23: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Democratia inseamna in primul rand respect fata de lege, respect care trebuie promovat prin

toate mijloacele si incetatenit in randul tuturor anagajatorilor dar si al lucratorilor.

Legislatia muncii reglementeaza limitarea orelor de munca pe saptamana.

    Codul muncii aprobat prin Legea nr. 53/ 24.01.2003, cu modificarile si completarile

ulterioare, stabileste la art. 111, ca durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi

48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita

peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculate pe o perioada

de referinta de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de

munca la nivel de firma, se pot negocia perioade de referinta mai mari de 3 luni, dar care sa

nu depaseasca 12 luni.

Pentru prevenirea si diminuarea nivelului stresului la locul de munca, angajatorul impreuna cu

sindicatele/ reprezentantii salariatilor trebuie sa depuna eforturi pentru transpunerea

standardelor de management pentru gestionarea stresului la locul de munca/ postul de lucru.

Se va acorda o mai mare atentie intocmirii fiselor de post, incurajarii initiativei la locul de

munca, imbunatatirii sistemului de stimulente pentru salariati, informarii lucratorilor.

Legislatia muncii defineste – EFORTUL MENTAL.

Continutul si intensitatea efortului mental in activitate, depind de continutul si natura sarcinii

de munca, de volumul si complexitatea informatiilor necesar de receptionat si prelucrat, de

complexitatea si responsabilitatea deciziilor necesar de elaborat, de natura, complexitatea si

dificultatea raspunsurilor efectoare.

    Efortul mental prelungit si sustinut poate fi considerat factor de stres.

In activitatea zilnica, angajatorii trebuie sa tina cont de efortul mental al fiecarui

angajat, In functie de raportul dintre variabile profesionale (exigente, conditii de munca,

riscuri profesionale existente la locul de munca) si variabile individuale (capacitati profesionale

individuale). Acest raport se reflecta in niveluri diferite de solicitare (subsolicitare, solicitare

optima, solicitare maxima, suprasolicitare) a organismului, a diferitelor sale sisteme, functii,

capacitati (senzorial perceptive, cognitive, psihomotorii) inclusiv a planului emotional.

Page 24: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Normele sanitare stabilesc categorii de indicatori si tehnici pentru masurarea efortului mental

in activitate, precum si modul de urmarire stagial (prin examen medical, psihologic,

psihiatric, la angajare si periodic), de la primele simptome ale consecintelor

suprasolicitarii psihice si psihofiziologice pana la instalarea bolilor profesionale sau legate de

profesie.

In anexa 22 -Tabel cu bolile profesionale cu declarare obligatorie, din Normele metodologice

de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca, aprobate prin HG nr. 1425/

11.102006, cu modificarile si completarile ulterioare, la cap. Afectiuni psihice si

comportamentale, se nominalizeaza ca boala profesionala – sindrom reactiv, avand

dreptcauza noxa profesionala – situatii sau evenimente stresante, la cap. Boli ale

ochilor si anexelor, se nominalizeaza ca boala profesionala – astenopie acomodativa,

agravarea miopiei preexistente, avand drept cauza noxa profesionala – suprasolicitari

vizuale, la cap. Boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv, se

nominalizeaza ca boala profesionala – epicondilite, avand drept cauza noxa profesionala

– suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor,

respectiv supraincordarea si traumatizarea articulatiilor, se nominalizeaza ca boala

profesionala – artroze cronice, periartrite, avand drept cauza noxa profesionala –

suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor, respectivsupraincordarea

si traumatizarea articulatiilor.

    In anexa 23 – Bolile legate de profesie si principalele lor cauze potentiale, din Normele

metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca, aprobate prin HG nr. 1425/

11.102006, se nominalizeaza ca boala legata de profesie – cardiopatia ischemica,avand

drept factori profesionali cauzali – solicitari fizice si psihice crescute, se nominalizeaza

ca boala legata de profesie – nevroze si alte afectiuni neuropsihice, avand ca factori

profesionali cauzali – distres.   

    Legea securitatii si ssnstatii in munca nr. 319/ 14.07.2006stabileste la art.7 al.(4)

lit.c) – angajatorul are obligatia de a lua in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce

priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini, obligatie care

indeplinita corespunzator duce la evitarea unor cauze generatoare de stres.

STRESUL LA LOCUL DE MUNCA

    Stresuleste cauzat de potrivirea neadecvata dintre munca pe care o realizeaza si fiecare

individ in parte, de relatiile precare si prezenta violentei fizice sau psihologice la locul de

munca/ postul de lucru, precum si de conflictele dintre sarcinile la locul de munca si in afara

acestuia.

Page 25: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

    Factori care pot genera riscuri psiho – sociale pentru lucratori:

         -proiectarea locului de munca (sarcini de munca repetitive si monotone, riscuri

semnificative de accidentare si imbolnavire profesionala, la locul de munca – tehnologii cu

riscuri ridicate de accidentare, teama de tehnologie in raport cu responsabilitatea, lipsa de

competenta),

-mediul de munca (zgomot excesiv, vibratii, temperaturi ridicata/ scazuta, umiditate, noxe,

etc.),

-sarcina de munca si ritmul de munca (lipsa controlului asupra ritmului de munca, sarcini de

munca supra sau subincarcate, lipsa prioritatilor activitatilor),

-programul de lucru (inflexibil, aparitia imprevizibila a unor supraincarcari ale sarcinii de

munca, ore suplimentare neplanificate, lucrul in schimburi, lucrul suplimentar excesiv),

-relatiile la locul de munca (izolare fizica sau sociala, legaturi slabe cu superiorii, lipsa de

comunicare, conflicte interpersonale, diferite tipuri de hartuire – agresivitate verbala, hartuire

sexuala, etc.),

-organizarea locului de munca si continutul sarcinii de munca(supraincarcarea

lucratorilor, ore suplimentare nedorite, schimbari imprevizibile, etc.),

-stilul de conducere (lipsa unor obiective clare, slaba comunicare si lipsa de performanta in

cadrul organizatiei, neconsultarea angajatilor si neimplicarea lor in schimbarile si modificarile

de la locul de munca, lipsa sprijinului efectiv al conducerii),

-decizie si control deficitar (slaba participare la luarea deciziilor, lipsa posibilitatilor de

control asupra propriei munci),

-atmosfera la locul de munca (relatii incordate intre colegi, intre sefi si subalterni, accidente

la locul de munca, moartea unui coleg, lipsa comunicarii, teama de a pierde locul de munca,

etc.),

-statutul, rolul in organizatie (statut neclar al lucratorului, obiective si prioritati

contradictorii, nivel inalt de responsabilitate la locul de munca),

-cariera lucratorului (incertitudinea in evolutia carierei, frustari in dezvoltarea acesteia,

statut incert si lipsa recunoasterii meritelor profesionale, nesiguranta locului de munca,

insuficienta programelor de instruire, modificarea statutului in cadrul organizatiei),

Page 26: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-factori ce tin de fiecare individ (structura fizica, emotionala, etc.).

HARTUIREA LA LOCUL DE MUNCA.

    Hartuirea (cunoscuta si ca intimidare, maltratare sau violenta psihologica) se refera la

comportamentul repetat, nejustificat, fata de un angajat sau un grup de angajati, care vizeaza

victimizarea, umilirea, subminarea sau amenintarea persoanei hartuite.

Hartuirea imbraca forme precum agresivitatea verbala, agresivitatea fizica, dar si izolarea

sociala. La baza hartuirii pot sta: demnitatea, capacitatea profesionala viata intima,

caracteristicile fizice, rasa, sexul sau orientarea sexuala a unei persoane.

Hartuirea la locul de munca provoaca stres considerabil victimelor si colegilor, familiilor si

prietenilor acestora.

Hartuirea poate avea efecte post – traumatice pe baza de stres, pierderea respectului fata de

sine, anxietate, apatie, iritabilitate, tulburari de memorie, tulburari ale somnului, probleme de

digestie, chiar sinucidere. Dupa hartuire, efectele pot persista ani de-a randul.

La nivel de organizatie, hartuirea poate determina un nivel ridicat de absenteeism, cresterea

fluctuatiei de personal, eficienta si productivitate redusa. Daunele materiale pot fi ridicate.

Ca factori care maresc probabilitatea de producere a hartuirii se pot mentiona:

-tolerarea de catre organizatie a comportamentului de hartuire sau nu, recunoasterea

problemei ca atare,

-schimbari organizatorice rapide, nepregatite din timp, fara informarea suficienta a lucratorilor,

-nesiguranta locului de munca,

-relatii incordate intre angajator si angajati, nemultumirea personalului fata de stilul de

conducere,

-relatii deficitare intre colegi,

-niveluri excessive de solicitare in munca,

-politica de personal deficienta, valori comune insuficiente,

-niveluri ridicate de stres legat de activitatea profesionala,

Page 27: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-solicitari contradictorii sau neclaritati in fisa postului (ambiguitati).

Hartuirea poate fi agravata de practicarea discriminarii, intolerantei, de existenta unor

probleme personale, de consumul abuziv de alcool, de consumul de droguri.

VIOLENTA LA LOCUL DE MUNCA

    Violenta fizica este unul din cele mai mari pericole la locul de munca.

Se considera violenta fizica: insultele, amenintarile, agresiunea fizica sau psihologica,

exercitata de catre persoane din afara sau din interiorul unitatii, asupra unei persoane din

interiorul unitatii, care constituie un pericol pentru sanatatea, securitatea si starea de bine a

acestei persoane. Violenta poate avea si conotatii rasiale sau sexuale.

Actele de agresiune sau violenta se pot manifesta sub forma de:

-comportament acivic – lipsa de respect fata de ceilalti,

-agresiune fizica sau verbala – intentia de a vatama sau ofensa,

-atac – intentia de a face rau unei alte persoane.

Actele de violenta specifice pot fi imprevizibile, dar situatiile favorizante pot fi prevazute.

Factori de risc care favorizeaza violenta la locul de munca:

-desfasurarea de activitati cu bani lichizi si obiecte de valoare,

-munca in conditii de izolare,

-exercitarea unei functii de inspectie, control sau autoritate in general,

-contactul direct cu clientii (exemplu: pacienti cu comportament inregistrat drept violent,

cetateni care solicita ceva la ghiseu, persoane sub influenta alcoolului sau a drogurilor, etc.),

-deficiente de organizare a unitatii (exemplu: erori de facturare, reclama mincinoasa la

produse care ulterior se constata ca sunt proaste, stocuri insuficiente de produse, personal

insuficient, etc.).

Page 28: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Consecintele violentei la locul de munca: pierderea motivatiei si a consideratiei fata de

propria activitate, stres, afectarea integritatii fizice sau psihice, simptome post – traumatice

precum frica, fobii, tulburari de somn, stres post – traumatic.

Cel mai dificil este sa se prevada cum va reactiona o potentiala victima la actele repetate de

violenta psihologica. La violente fizice se pot stabili consecintele. De asemenea se poate stabili

vulnerabilitatea persoanelor expuse, in general dupa caracteristicile personale ale potentialelor

victime si contextul in care se manifesta violenta.

Persoanele care isi desfasoara activitatea intr-un mediu plin de teama si resentimente nu-si

pot desfasura activitatea in mod eficient.

Angajatorul are obligatia conform prevederilor Legii nr. 319/ 14.07.2006 art.12 al.(1)

lit.a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si

sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice. De multe ori,

stresul la locul de munca este ignorat ca risc existent pentru securitatea si sanatatea

lucratorilor.

Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »

Consecintele posibile ale necunoasterii si ale nerespecatarii legislatiei de securitate si sanatate in   munca iulie 31, 2012

   In Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006sunt

nominalizate faptele savarsite care se considera contraventii si se stabileste cuantumul

amenzilor contraventionale care se aplica angajatorilor.

   Tot in Legea nr. 319/ 2006 se nominalizeaza faptele savarsite care se considera

infractiuni si se stabileste pedeapsa cu inchisoarea sau amenda pentru persoana care avea

indatorirea de a lua masurile, respectiv persoana care nu a respectat obligatiile si/ sau

masurile stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin faptele savarsite s-

a creat un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire

profesionala/ s-a produs un accident de munca sau o imbolnavire profesionala, cu consecinte

deosebit de grave.

    Legea codului muncii nr. 53/ 24.01.2003 stabileste sanctiunile administrative ce pot

fi aplicate lucratorilor pentru neindeplinirea atributiilor din fisa postului, pentru

nerespectarea masurilor si reglementarilor privind securitatea si sanatatea in

Page 29: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

munca.Sanctiunile administrative care pot fi aplicate lucratorilor pentru faptele savarsite sunt

precizate in Regulamentul de ordine interioara al angajatorului si in contractul colectiv de

munca valabil la nivelul firmei.

NOMINALIZAREA FAPTELOR SAVARSITE DE CATRE ANGAJATORI,

CU INCALCARE A PREVEDERILOR LEGALE.

SANCTIUNILE CONTRAVENTIONALE PREVAZUTE DE

LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA nr. 319/ 14.07.2006. 

    A. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006 stabileste la art. 41 

ca sanctiunile contraventionale mentionate in continuare se aplica

angajatorilor, pentru fapte de incalcare a dispozitiilor prevazute de prezenta lege.

1. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei,

-neintocmirea unui plan de prevenire si protectie, bazat pe evaluarea riscurilor,

-neobtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca,

emise de catre ITM, inainte de inceperea activitatii,

-modificarea starii de fapt rezultate din producerea unui accident mortal sau colectiv,

-neasigurare echipamente individuale de protectie.

2. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei,

-nerealizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca.

3. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei,

-nerealizarea unei evaluari a riscurilor pentru sanatatea si securitatea in munca a lucratorilor,

precum si pastrarea si neprezentarea documentului respectiv, la cerere organelor abilitate de

control,

-neluarea unei decizii asupra masurilor de protectie care se impun a fi luate, precum si asupra

echipamentului de protectie care trebuie utilizat,

Page 30: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-neadoptarea inca din faza de cercetare, proiectare si executie constructii, echipamente de

munca, elaborare de tehnologii, a solutiilor conforme cu prevederile in vigoare privind

securitatea si sanatatea in munca,

-nestabilirea pentru lucratori, prin fisa de post, a atributiilor si raspunderilor ce le revin,

conform functiei exercitate, in domeniul securitatii si sanatatii in munca,

-neintocmirearea de instructiuni proprii, in functie de particularitatile activitatilor si a ale

locurilor de munca,

-neasigurare cunoastere de catre lucratori si lipsa controlului asupra cunoasterii si aplicarii de

catre lucratori a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie stabilit, precum si a

prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca,

-neinformarea oricarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor la care este expusa la

locul de munca,

-neautorizarea exercitarii unor meserii si profesii, prevazute in legislatia specifica,

-angajarea de persoane fara examen medical prealabil si dupa caz fara test psihologic, precum

si neasigurare efectuare de control medical periodic si dupa caz control psihologic specific,

pentru angajati,

-lipsa evidentei zonelor cu risc ridicat si specific,

-neasigurare functionare permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a

aparaturii de masura si control, a instalatiilor de ventilatie,

-neprezentarea documentelor solicitate de catre inspectorii de munca, respectiv refuzul de a

da relatiile solicitate de catre acestia, in timpul controlului sau al cercetarii unor evenimente,

-nedesemnarea, la solicitarea inspectorilor de munca, a unor lucratori care sa participe la

efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor,

-neasigurarea de conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si

adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, sub forma de informatii, instructiuni de

lucru, specifice locului de munca si postului sau,

-respectiv pentru lucratorii din cadrul altor firme din exterior, care desfasoara activitati in

cadrul firmei proprii,

Page 31: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-necercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca,

-neraportarea la ITM si la asigurator a accidentului de munca inregistrat.

4. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.500 lei la 7.000 lei,

-neevaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, la alegerea echipamentelor

de munca, a substantelor si preparatelor chimice periculoase utilizate, la amenajarea locurilor

de munca,

-neasigurarea unei imbunatatiri a nivelului de securitate si de protectie a sanatatii lucratorilor,

la toate nivelurile ierarhice, pe ansamblul activitatilor, in urma evaluarii riscurilor,

-incredintarea de sarcini lucratorilor fara a tine cont de capacitatile acestora in ceea ce

priveste securitatea si sanatatea in munca,

-introducerea de tehnologii noi, fara consultarea lucratorilor si/ sau a reprezentantilor acestora,

in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de

alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca,

-permiterea accesului in zonele cu risc ridicat si specific, a lucratorilor care nu au primit si nu

si-au insusit instructiunile adecvate,

-lipsa cooperarii pentru implementarea prevederilor comune privind securitatea si sanatatea in

munca a lucratorilor, cu firmele din exterior, care desfasoara activitati la acelasi loc de munca,

-lipsa coordonarii actiunilor cu firmele din exterior, care desfasoara activitati la acelasi loc de

munca, in vederea protectiei lucratorilor si prevenirea riscurilor profesionale, dupa natura

activitatilor desfasurate,

-neinformarea reciproca asupra riscurilor profesionale proprii, cu firmele din exterior care

desfasoara activitati la acelasi loc de munca,

-neinformarea lucratorilor si/ sau a reprezentantilor acestora asupra riscurilor profesionale

proprii firmele din exterior, care desfasoara activitati la acelasi loc de munca,

-repartizarea unor obligatii financiare (partial sau total) lucratorilor, pentru realizarea masurilor

privind securitatea, sanatatea si igiena in munca,

Page 32: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-nedesemnarea lucratorului/ lucratorilor cu activitatile de protectie si activitatile de prevenire a

riscurilor profesionale sau dupa caz, recurgerea la servicii externe,

-neinformarea lucratorilor, cat mai curand posibil asupra existentei sau posibilitatii de a fi

expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, despre masurile

luate ori care trebuie luate pentru protectia lor,

-nefurnizarea de instructiuni de oprire a lucrului si/ sau parasire imediata a locului de munca,

cu dirijarea spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent,

-impunerea lucratorilor sa reia lucrul in situatia in care exista un pericol grav si iminent, cu

exceptia cazurilor exceptionale si pentru motive intemeiate (nereluarea lucrului ar putea duce

la producerea de noi evenimente, cu consecinte deosebit de grave, cu pierderi de vieti

omenesti si imense pagube materiale, caz in care trebuie sa se asigure obligatoriu conditii

pentru protejarea vietii lucratorilor expusi),

-neasigurarea ca, in  lipsa sefului ierarhic, pentru protejarea propriei persoane si a altor

persoane, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu

cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui

pericol grav si iminent,

-neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea

lucratorilor,

-neacordarea de echipament individual de protectie nou, in caazul degradarii sau al pierderii

calitatilor de protectie,

-necomunicarea de indata a tuturor evenimentelor, la inspectoratele teritoriale de munca

precum si necomunicarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, a evenimentelor

urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea lor, la

asigurator.

5. Constituie contraventie si se sanctineaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei,

-lucratorii desemnati cu activitatile de protectie si activitatile de prevenire a riscurilor

profesionale, nu au capacitatea necesara si nu dispun de mijloace adecvate,

-serviciile externe contactate nu au aptitudinile necesare si nu dispun de mijloace personale si

profesionale adecvate,

Page 33: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-lucratorii desemnati si serviciile externe nu sunt in numar suficient,

-nu s-au luat masuri pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea

lucratorilor,

-nu s-au stabilit legaturile necesare (lipsa contracte incheiate) cu serviciile specializate pentru

acordare prim ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare, pompieri,

-nu au fost desemnati in numar suficient, lucratorii care aplica masurile de prim ajutor, de

stingere a incendiilor, de evacuare a lucratorilor, nu au fost instruiti acestia in mod

corespunzator si nu au fost dotati cu echipamentul adecvat,

-lucratorii si/ sau reprezentantii acestora nu au fost informati asupra riscurilor pentru securitate

si sanatate in munca, asupra masurilor si activitatilor de prevenire si protectie de la nivelul

intreprinderii si al locului de munca/ postului de lucru, si/ sau fiecarei functii,

-nu au fost anuntati (de regula in scris) lucratorii desemnati sa aplice masurile de prim ajutor,

de stingere a incendiilor, de evacuare a lucratorilor,

-angajatorii firmelor externe care desfasoara activitati in intreprinderea/ unitatea sa, nu au

primit informatii adecvate privind riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor lor

respectiv despre masurile si activitatile de prevenire si protectie de la locurile de munca unde

se desfasoara activitati in comun,

-nu se acorda alimentatie de protectie in mod obligatoriu si gratuit, lucratorilor de la locurile de

munca incadrate in conditii de munca ce impun acest lucru, locuri stabilite prin contractul

colectiv de munca si/ sau contractul individual de munca,

-nu se acorda materiale igienico-sanitare, in mod obligatoriu si gratuit,

-nu au fost declarate bolile profesionale, de catre medicii din cadrul autoritatilor de sanatate

publica teritoriale.

6. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei,

-lucratorii au fost prejudiciati ca urmare a parasirii locului de munca si/ sau zona periculoasa, in

cazul unui pericol grav si iminent,

Page 34: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-lucratorii au fost prejudiciati ca au actionat necorespunzator (cu exceptia cazurilor de actiune

imprudenta sau dand dovada de neglijenta grava) in caz de pericol grav si iminent, pentru

propria persoana sau alte persoane, atunci cand seful ierarhic nu a putut fi contactat,

-lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor nu au avut acces la evaluarea riscurilor si

la masurilor de protectie instituite in consecinta,

-lucratorii desemnati si reprezentantii lucratorilor nu au avut acces la informatii din domeniul

securitatii si sanatatii in munca, precum si la informatii provenind de la institutiile de control

competente,

-nu s-a infiintat, nu s-a organizat si nu functioneaza la nivelul angajatorului, comitetul de

securitate si sanatate in munca,

-activitatea de instruire a lucratorilor si/ sau a reprezentantilor acestora se realizeaza pe

cheltuiala acestora (partial sau total), respectiv se efectueaza in afara programului de lucru.

7. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei,

         -lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor nu au avut acces la evidenta

accidentelor de munca, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase,

-lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor nu au avut acces la rapoartele intocmite

catre autoritatile competente, privind accidentele de munca suferite de lucratori,

-nu s-au asigurat materialele necesare pentru informarea si instruirea lucratorilor (afise,

pliante, filme, diafilme, casete video, DVD –uri, etc.), cu privire la securitatea si sanatatea

lucratorilor,

-au fost prejudiciati lucratorii sau reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul

securitatii si sanatatii lucratorilor pentru ca au participat la discutarea problemelor referitoare

la securitatea si sanatatea in munca, au facut propuneri legate de aplicarea masurilor privind

securitatea si sanatatea in munca, au avut comentarii si pareri in legatura cu desemnarea

lucratorilor cu activitatile de protectie si activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, si-au

exprimat parerea asupra materialelor de informare primite/ analizate/ prelucrate, precum si a

evidentelor si rapoartelor intocmite la nivelul firmei, si-au exprimat parerea asupra contactarii

de servicii externe, si-au exprimat parerea asupra organizarii si planificarii instruirii lucratorilor,

Page 35: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii

lucratorilor nu au beneficiat de timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, nu au

beneficiat de mijloacele necesare exercitarii drepturilor si atributiilor care le revin,

-nu au fost amenajate locurile de munca astfel incat sa tina seama de prezenta grupurilor

sensibile la riscuri specifice (pentru femei gravide, lehuze, femei care alapteaza, persoane cu

dizabilitati, tineri),

-nu s-a declarat, cercetat si inregistrat intoxicatia acuta profesionala atat ca boala

profesionala, cat si ca accident de munca.

B. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006 stabileste la art. 41

ca sanctiunile contraventionale mentionate in continuare se aplica angajatorilor. 

    Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei,

nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, prevazute in acte

normative specifice, privind:

-fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substantelor ori preparatelor

chimice periculoase si a deseurilor rezultate,

-prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau biologici,

precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman,

-darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala sau totala a constructiilor,

echipamentelor de munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice,

-intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita

masuri speciale de siguranta,

-folosirea surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise,

-prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si

repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea efectelor

electricitatii statice si ale descarcarilor atmosferice,

-asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de munca unde

exista pericole de incendiu sau de explozie,

Page 36: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de

munca,

-transportul, manipularea si depozitarea echipamentelor de munca, materialelor si produselor,

-delimitarea, ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase,

-semnalizarea de securitate si/ sau de sanatate la locul de munca,

-asigurarea exploatarii fara pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a

instalatiilor mecanice sub presiune si a celor de ridicat, a conductelor prin care circula fluide

sub presiune si a altor asemenea echipamente de munca,

-utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca,

-asigurarea, marcarea si intretinerea cailor de acces si de circulatie,

-asigurarea iluminatului de siguranta,

-organizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului individual de

protectie,

-intocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor de munca

si a rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare,

-aplicarea metodelor de exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor

miniere, realizarea si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasificarii minelor din

punct de vedere al emanatiilor de gaze,

-amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in conditii de

izolare.

    CONSTATAREA CONTRAVENTIILOR SI APLICAREA AMENZILOR.

Inspectorii de munca si dupa caz inspectorii sanitari constata contraventiile si aplica amenzile

contraventionale. Acestia intocmesc proces verbal de contraventie.

Daca faptele constate se incadreaza conform prevederilor legii la infractiuni, inspectorii de

munca si inspectorii sanitari vor sesiza de indata organele de urmarire penala competente,

conform legii.

Page 37: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore sau in termen de 48

de ore de la data incheierii procesului verbal ori, dupa caz, de la comunicarea acestuia (sub

semnatura si datat), jumatate din minimul amenzii prevazute de lege, sanctiunile fiind supuse

prevederilor OG nr. 2/  2001, privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr. 180/ 2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Angajatorii raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor

accidentelor de munca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sunt acoperite

integral prin prestatiile asigurarilor sociale de stat.

INSPECTIA MUNCII si inspectoratele teritoriale de munca controleaza modul de aplicare a

legislatiei nationale din domeniul securitatii si sanatatii in munca, la toate persoanele fizice si

juridice, din toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.

 

FAPTE CONSIDERATE INFRACTIUNI LA LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA.

PEDEPSELE PREVAZUTE DE CATRE LEGE. 

    1. Legea nr.319/ 2006 prevede la art. 37 pedeapsa cu Inchisoarea pe diferite termene

(minim 6 luni, maxim 3 ani) sau cu amendA, pentru persoana care avea Indatorirea si nu a luat

vreuna din masurile legale de securitate si sanatate in munca, lucru care a dus la crearea unui

pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire

profesionala. Sunt pedepse mai mari pentru producerea de consecinte deosebite si pedepse

mai mici pentru faptele savarsite din culpa.

2. Legea nr.319/ 2006 prevede la art. 38 pedeapsa cu inchisoarea pe diferite termene (minim 6

luni, maxim 3 ani) sau cu amenda, pentru persoana care nu a respectat obligatiile si masurile

stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta s-a creat un pericol

grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala. Este

pedepsita si fapta de a repune in functiune instalatii, masini, utilaje, anterior eliminarii tuturor

deficientelor  pentru care s-a luat masura opririi lor. Sunt pedepse mai mari pentru producerea

de consecinte deosebite si pedepse mai mici pentru faptele savarsite din culpa.

SANCTIUNI DISCIPLINARE STABILITE PRIN LEGEA CODULUI MUNCII.

    Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica sanctiuni

disciplinare lucratorilor sai, ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara

(fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie

Page 38: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

de catre lucrator, prin care acesta acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern,

contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile

legale ale angajatorului.

Angajatorul emite o decizie de sanctionare, care se comunica lucratorului sanctionat

disciplinar.

Decizia de sanctionare poate fi contestata de catre lucrator la instantele judecatoresti

competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.

Legea codului muncii nr. 53/ 24.01.2003 prevede la art. 264 urmatoarele sanctiuni disciplinare

care pot fi aplicate lucratorilor:

-avertisment scris,

-suspendarea contractului individual de munca pe maxim 10 zile lucratoare,

-retrogradarea din functie pentru maxim 60 de zile,

-reducerea salariului de baza pe o perioada de 1-3 luni, cu 5-10 %,

-reducerea salariului de baza si/ sau a indemnizatiei de conducere, pe o perioada de 1-3 luni,

cu 5-10 %,

-desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Postat in Protectia Muncii | 1 comentariu »

De povestit   copiilor iulie 23, 2012

In statisticile accidentelor de munca se intalnesc adeseori evenimente produse din cauze mai

putin obisnuite, care uimesc pur si simplu pe cineva mai putin documentat in domeniu. Iata un

caz cu totul si cu totul ciudat, prin desfasurarea lui intr-o firma de constructii, dar si prin

multitudinea evenimentelor care s-au succedat cu o rapiditate demna de raliu moto.

Acest articol poate fi utilizat oricand ca material de instruire in domeniul securitatii si sanatatii

in munca la o firma de constructii, daca cel care prezinta materialul, vine cu exemple din

propria firma si cu aceasta ocazie face si un inventar al riscurilor cu care se confrunta proprii

angajati la locurile de munca/ posturile de lucru, dispunand dupa caz, eventualele masuri

tehnice si organizatorice care se impun.

Page 39: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

ACCIDENT DE MUNCA CEL PUTIN CIUDAT

Accidentatul isi incepe marturisirea.  ”Va scriu ca raspuns la solicitarea dvs. de a va da

amanunte suplimentare in Sectiunea 3 a Raportului de Accident de Munca unde am completat

ca drept cauza “slaba planificare” ca fiind cauza accidentului meu. Ati        cerut in mod expres

explicatii amanuntite cu privire la accident si sper ca detaliile care urmeaza vor fi suficient de

clarificatoare. Eu sunt zidar de meserie. In ziua accidentului lucram singur pe acoperisul unei

cladiri inalte de 6 etaje. Dupa ce mi-am terminat treaba, am realizat ca mi-au ramas

caramizi nefolosite, care, cintarite mai tirziu, au fost gasite a cintari aproximativ 270 kg.

Decit sa car caramizile jos in brate, in mai multe etape, am considerat ca e mai bine sa le

cobor toate odata intr-un butoi, folosind scripetele instalat in acest scop in spatele cladirii. Am

asigurat fringhia la nivelul solului, am urcat pe acoperis, am impins butoiul in afara cladirii si

am incarcat caramizile. Dupa aceea am coborit de pe acoperis sa dezleg fringhia, tinind-o

foarte strins ca sa asigur o coborire lenta a caramizilor. Veti observa in Sectiunea 11 a

Raportului de Accident de Munca intocmit ca eu am o greutate de 72 kg.

Datorita surprizei pe care am avut-o cind am fost literalmente SMULS de la sol intr-un mod

complet neasteptat, mi-am pierdut prezenta de spirit si am uitat sa dau drumul la fringhie.

Cred ca nu este nevoie sa va mai spun, am inceput o ascensiune rapida catre acoperis. In

apropierea etajului 3, m-am intilnit cu butoiul incarcat cu caramizi care acum se indrepta

vertiginos catre sol, intilnire in urma careia m-am ales cu capul spart, zgirieturi minore si o

clavicula fracturata.

Datorita impactului, ascensiunea mea a incetinit pentru o secunda dupa care a continuat rapid

catre nivelul acoperisului, neoprindu-ma decit atunci cand degetele mainii drepte au intepenit

in scripete pina la nivelul celei de-a 3-a falange. Din fericire, intre timp mi-am recapatat

prezenta de spirit si am fost in stare sa ma tin strins de franghie in ciuda faptului ca incepusem

sa am dureri. Aproape simultan, oricum, butoiul cu caramizi a lovit solul si ca urmare a

impactului, fundul butoiului a cedat. Acum, saracit de greutatea caramizilor, butoiul cintarea

doar 27 kg. Ma refer din nou la greutatea mea, cum probabil v-ati imaginat deja, am inceput o

coborare rapida. In vecinatatea etajului 3, am intilnit butoiul care acum urca, ca urmare a

intilnirii, m-am ales cu fracturi la glezne si cu mai multe taieturi si zgirieturi la picioare si in

general.

Aici, norocul meu a inceput sa se schimbe usor. Intilnind butoiul, a fost bine ca mi-a incetinit

usor caderea doar in masura sa-mi limiteze ranile, cind, am cazut pe gramada de caramizi si

din fericire, am scapat doar cu 3 vertebre fisurate.

Page 40: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Imi pare rau sa va spun, asa cum stateam intins pe gramada de caramizi, cu dureri atroce,

incapabil sa ma misc, din nou mi-am pierdut prezenta de spirit si am scapat franghia din miini.

Asa cum stateam intins, pe spate, am putut sa vad cum butoiul gol si-a inceput calatoria in

jos, catre mine, care explica cele 2 fracturi la picioare.

Sper din tot sufletul ca acest raport raspunde la toate intrebarile dvs.”

    Cazul este strict autentic, nu o fabulatie si s-a petrecut intr-o firma de constructii. De data

aceasta, Dumnezeu a tinut cu victima. Poate da de gandit angjatorilor si in egala masura

angajatilor, atunci cand instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca trebuie sa se

faca periodic, respectandu-se intocmai si la timp prevederile legislative, instructiunile proprii

ssm si instructiunile proprii de lucru.

    Modele de instructiuni proprii privind securitatea si sanatatea in munca pentru lucratori,

pentru activitati desfasurate, echipamente de munca utilizate si mediu de lucru in

conditii speciale, gasiti aicihttp://protectiamuncii.wordpress.com

Postat in Protectia Muncii | 1 comentariu »

Canicula ca risc identificat pentru sanatatea   lucratorilor iulie 10, 2012

 Legislatia muncii are in vedere si perioadele de timp caniculare, cand lucratorii trebuiesc

protejati suplimentar impotriva riscului de imbolnavire datorat lucrului in conditii de

temperatura si umiditate excesiva.

CANICULA CA RISC IDENTIFICAT

PENTRU SANATATEA LUCRATORILOR.

MASURI OBLIGATORII PENTRU AGAJATORI.

    Schimbarile bruste de temperatura au un impact negativ asupra starii de sanatate a fiecarui

individ (zilele toride, cu temperaturi de peste 40 de grade C, urmate de cele cu temperaturi

mai mici cu 15-20 grade C, scad rezistenta organismului, acesta ramanand vulnerabil in fata

bolilor). Cele mai expuse sunt persoanele cardiace, cei cu afectiuni respiratorii sau afectiuni

reumatismale.

Page 41: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Chiar persoanele sanatoase pot acuza la schimbarile climatice bruste, stari de anxietate,

depresie, scaderea randamentului la locul de munca.

Variatiile de temperatura, presiune atmosferica si umiditate scad rezistenta organismului in

fata infectiilor.

Legislatia muncii (LEGEA nr. 436/ 18.07.2001 pentru aprobarea OUG nr. 99/ 29.06.2000 cu

modificarile si completarile ulterioare, privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu

temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca) defineste canicula ca

temperatura extrema a aerului care depaseste +37 grade C sau care corelata cu conditii de

umiditate mare, poate fi echivalata cu acest nivel.

In perioadele cu canicula, angajatorul este obligat sa ia toate masurile prevazute de Legea

securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006, pentru asigurarea conditiilor de microclimat la

locul de munca.

In perioadele cu canicula, angajatorii sunt obligati sa asigure urmatoarele masuri minimale:

a. Pentru ameliorarea conditiilor de munca:

-reducerea intensitatii si ritmului activitatilor fizice,

-asigurarea ventilatiei la locurile de munca/ posturile de lucru,

-alternarea efortului dinamic cu cel static,

-alternarea perioadelor de lucru cu perioade de repaus in locuri umbrite, cu curenti de aer.

b. Pentru mentinerea starii de sanatate a angajatilor:

-asigurarea apei minerale adecvate, cu continut de saruri (2-4 litri/ persoana/ schimb),

-asigurarea echipamentului individual de protectie, specific locului de munca/ postului de lucru,

-asigurarea de du]uri.

Pentru mentinerea starii de sanatate a salariatilor care lucreaza in aer liber, in perioadele cu

canicula, angajatorii vor asigura:

-distribuirea de apa minerala cu continut de saruri, in cantitate de 2-4 litru/persoana/schimb,

Page 42: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-acordarea de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, scop in care se vor asigura

spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator,

-asigurarea echipamentului individual de protectie.

Angajatorii care nu pot asigura condi\iile de mai sus vor lua de comun acord cu sindicatele/

reprezentantii alesi ai salariatilor, dupa caz, urmatoarele masuri:

-reducerea duratei zilei de lucru,

-esalonarea pe doua perioade a zilei de lucru, pana la ora 11 si dupa ora 17.

-intreruperea colectiva a lucrului cu asigurarea continuitatii activitatii in locurile in care aceasta

nu poate fi intrerupta, potrivit legii.

Aceste masuri se iau daca temperatura caniculara se mentine cel putin 2 zile consecutiv.

Pentru prevenirea unor imbolnaviri determinate de munca in conditii de canicula, se vor lua

urmatoarele masuri:

-asigurarea de catre angajator a examenului medical la angajare si a controlului medical

periodic, pentru depistarea precoce a contraindicatiilor pentru munca la temperaturi crescute,

-asigurarea primului ajutor si a transportului la cea mai apropiata unitate sanitara, a

persoanelor afectate,

-trecerea dupa posibilitati, in alte locuri de munca sau reducerea programului de munca pentru

persoanele cu afectiuni, care au contraindicatii privind munca la temperaturi extreme.

Pentru procurarea de instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucratori

inclusiv pentru instructiuni de prevenire si prima interventie pentru perioadele de canicula

puteti accesahttp://protectiamuncii.wordpress.com

 

 

Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »

Page 43: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Aerul conditionat ca risc identificat pentru sanatatea   lucratorilor iulie 10, 2012

In perioada de canicula, pentru a scapa de vipia care nu ne da pace, suntem tentati de cele

mai multe ori, sa nesocotim normele privind protejarea sanatatii lucratorilor la locul de munca/

postul de lucru, norme reglementate prin Cerintele minime de securitate si sanatate pentru

locul de munca, aprobate prin HG nr. 1091/ 16.08.2006.

Pentru a ne fi noua mai bine, nu tinem cont intotdeauna de faptul ca unul dintre colegii nostrii,

asezat cu biroul si calculatorul sau, pe directia jetului de aer rece, plecat dintr-un aparat de aer

conditionat, in imediata apropiere a acestuia, poate avea probleme grave de sanatate, tocmai

datorita utilizarii necorespunzatoare a aparatului de aer conditionat, montat in birou.

AERUL CONDITIONAT SI PERICOLUL PENTRU SANATATEA LUCRATORILOR. 

    Persoanele care petrec mult timp intr-o camera cu sistem de climatizare racesc mai des.

Atmosfera racoroasa creata de aerul conditionat in masina, la birou sau acasa, daca aparatul

de aer conditionat este utilizat defectuos, poate deveni cauza unor imbolnaviri, care daca se

produc ca urmare a expunerii la acest risc, in timpul programului de lucru si are urmari grave

pentru sanatatea lucratorilor, poate fi considerat accident de munca si/ sau boala profeionala,

in functie de diagnosticul pus de medicul specialist si confirmat de catre medicul de medicina

muncii, in urma cercetarii la locul de munca/ postul de lucru, a cauzelor producerii imbolnavirii.

Consecinte ale expunerii la aer conditionat: nevralgii, viroze respiratorii, conjunctivite virale.

Daca aerul rece ne bate direct in ceafa, vor aparea contractii involumtare si persistente la

nivelul musculaturii gatului, dureri de cap si otite medii.

Daca filtrele de aer conditionat ale aparatului sunt necuratate, germenii prezenti aici pot cauza

conjunctivite virale, atunci cand se depun pe ploape si boli respiratorii (rinite alergice, astm),

atunci cand sunt inhalati.

Pot aparea pneumonii cu germeni clasici, datorate diferentelor de temperatura intre exterior si

interior, care sunt prielnice dezvoltarii microbilor la nivel respirator.

Aerul conditionat desi asigura o temperatura convenabila, usuca atmosfera. Uneori utilizarea

excesiva a aparatului de aer conditionat produce paralizia nervului facial.

Page 44: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

In camera copilului nu trebuie sa existe astfel de aparate de aer conditionat, deoarece

organismul micutilor se adapteaza mai greu la schimbarile de temperatura.

Aerul rece intepeneste spatele. Trecerea organismului de la un mediu cald la un mediu

racoros, produce stres, datorat variatiei bruste de temperatura. Nervii reactioneaza la stres,

motiv pentru care apare brusc durerea de cap.

Persoanele expuse nu se mai pot adapta la temperaturile verii, se confrunta des cu raceli si

gripe. Daca intra transpirati intr-o camera racoroasa sigur racesc, acest lucru echivaland cu

statul afara in vant si frig. In timp, expunerea directa la aerul rece favorizeaza aparitia

suferintelor coloanei vertebrale, precum lombosciatica si lumbago acut.

Infectiile respiratorii se manifesta prin aparitia febrei mari, frisoanelor, stare generala alterata,

dureri de cap, tuse (1, 2 zile tuse seaca, apoi tuse cu expectoratie puternica).

Infectiile bacteriene sau virale se determina prin analize de sange (hemograma), in baza

carora medicul prescrie tratamentul.

    Mijloace de prevenire:

-se aeriseste camera inainte de pornirea aparatului de climatizare,

-temperatura din incapere trebuie sa se situeze in jurul valorii de 22-24 grade C, evitandu-se

folosirea in exces a aerului conditionat, mai precis maxim 10 grade C sub temperatura

exterioara,

-fluxul de aer rece nu trebuie sa ajunga in directia persoanei,

-aparatul trebuie sa fie dotat cu thermostat, pentru fixarea si reglarea temperaturii optime,

-filtrele de aer se curate/ spala periodic (zilnic, saptamanal),

-incaperea se aeriseste de mai multe ori pe parcursul zilei,

-aparatul de aer conditionat nu se amplaseaza in camera copiilor,

-colectarea condensului si evacuarea lui dirijata la canalizare, apa scursa pe peretii blocurilor

fiind periculoasa pentru aparitia unor epidemii (in componentele aerului conditionat, din cauza

temperaturii si umezelii ridicate se dezvolta agenti patogeni).

Page 45: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Pentru procurarea de instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucratori

inclusiv pentru instructiuni de prevenire si prima interventie pentru perioadele de canicula

puteti accesahttp://protectiamuncii.wordpress.com

Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »

Echipamente tehnice si instalatii care trebuie sa respecte prescriptiile tehnice   ISCIR iulie 5, 2012

Din motive greu de inteles pentru profesionistul in domeniul securitatii si sanatatii in munca,

de prea multe ori, angajatorii si lucratorii ignora prevederile legale privind autorizarea ISCIR a

echipamentelor tehnice si a instalatiilor care au regim de autorizare.

Se poate discuta despre perioada de tranzitie (mult prea prelungita) in care se afla economia

romaneasca, perioada in care micii angajatori sunt lipsiti de fonduri consistente si de ajutorul

concret al statului, motiv pentru care sunt nevoiti sa cumpere la mana a 2-a echipamente

tehnice, devenite neconforme cu legislatia din UE, dar care pot fi utilizate in continuare, mai

multi ani, in Romania.

Nu trebuie ignorata nici inconstienta celor care sunt adeptii vechiului slogan – „lasa ca merge

si asa”, nici „comoditatea” institutiilor abilitate ale statului, ai caror angajati se sesizeaza de

cele mai multe ori doar atunci cand se produce un eveniment soldat cu victime umane, uitand

de obligatia lor de prevenire si control. Exemple se gasesc in presa: macarale care se

prabusesc, echipamente de escavat care se rastoarna, schele multiple care cedeaza sub

greutatea materialelor si a lucratorilor, instalatii si echipamente tehnice de gaze naturale care

produc explozie, etc.

In procesele verbale de cercetare a evenimentelor se mentioneaza de cele mai multe ori: lipsa

documentatiei tehnice, lipsa autorizatiei ISCIR, lipsa instruire corespunzatoare a lucratorilor,

nerespectarea normelor de securitate si sanatate in munca, ignorarea pericolelor de catre cei

ale caror atributii de serviciu prevad inclusiv identificarea si evaluarea riscurilor de accidentare

si imbolnavire profesionala, etc.

 

FUNCTIONAREA IN CONDITII LEGALE

A ECHIPAMENTELOR TEHNICE SI A INSTALATIILOR

Page 46: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

SUPUSE PRESCRIPTIILOR TEHNICE ISCIR.

 

Legea nr. 64/ 21.03.2008 republicata in MO nr. 485/ 08.07.2011 stabileste cadrul legal

pentru functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune, a instalatiilor de ridicat

si a aparatelor consumatoare de combustibil.

Intra sub incidenta legii, avand regim de autorizare ISCIR:

a. cazanele pentru abur, apa calda sau fierbinte,

b. echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari,

c. recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari,

d. macarale, ascensoare, elevatoare, instalatii de transport prin cablu, instalatii de ridicat pe

plan inclinat, poduri rulante, alte mecanisme de ridicat,

e. aparate de incalzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos,

f. arzatoare cu combustibil lichid sau gazos,

g. accesorii de securitate pentru instalatiile, echipamentele si aparatele prevazute la punctele

a, c – f,

h. aparatura si instalatii de automatizare aferente instalatiilor si echipamentelor prevazute la

pct. a – g,

i. instalatii si echipamnete destinate, montate si utilizate in cadrul parcurilor de distractii.

Persoana fizica sau juridica care detine/ utilizeaza o instalatie/ echipament este obligata

conform prescriptiilor tehnice:

-sa solicite si sa obtina avizul obligatoriu de instalare,

-sa solicite si sa obtina autorizatia de functionare initiala sau reautorizarea,

-sa ia masurile necesare si sa se asigure ca instalatia/ echipamentul este utilizat/ utilizata in

conditii de siguranta, prin efectuarea reviziilor, reparatiilor si intretinerii de catre persoane

autorizate, conform instructiunilor tehnice ale producatorilor,

Page 47: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

-sa asigure existenta la fiecare loc de munca, a instructiunilor tehnice specifice pentru

utilizarea in conditii normale a instalatiei/ echipamentului si a documentelor cuprinzand

masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale instalatiei/ echipamnetului

sau ale proceselor in care aceasta/ acesta este inglobata/ inglobat,

-sa foloseasca pentru utilizarea instalatiei/ echipamentului numai personal de deservire

autorizat.

Persoana fizica sau juridica ce detine/ utilizeaza o instalatie/ echipament prevazute la pct. a – d

are obligatia de a se inregistrala ISCIR, sa tina evidenta centralizata a acestora, sa comunice

orice modificare intervenita in situatia tehnica sau juridica a acestora, conform prescriptiilor

tehnice.

Detinatorul instalatiei/ echipamentului prevazute la pct. a – d are obligatia de a asigura

operator autorizat, responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a

instalatiilor/ echipamentelor (RSVTI), conform prescriptiilor tehnice.

Persoana fizica sau juridica ce detine/ utilizeaza o instalatie/ echipament prevazute la pct. a – d

are obligatia in cazul producerii oricarui accident la acestea, de a opri din functionare

instalatia/ echipamentul si de a anunta de indata ISCIR despre producerea evenimentului.

In caz de forta majora sau de pericol iminent, accesul reprezentantilor ISCIR se poate efectua

indiferent de zi/ ora si neconditionat de participarea unui delegat din partea detinatorului/

utilizatorului. Angajatorul este obligat sa-i permita accesul.

Reprezentantii ISCIR pot dispune oprirea din functiune sau impiedicarea punerii in functiune a

instalatiei/ echipamentului, prin aplicarea de sigilii. Acestia pot solicita, dupa caz, sprijinul

ofiterilor si agentilor din cadrul ministerului administratiei si internelor.

Legea nominalizeaza infractiunile si contraventiile, aplicate celor vinovati de nerespectarea

prevederilor sale.

Prin Ordinul ISCIR nr. 130/ 10.05.2011 cu modificarile si completarile ulterioare, a fost

aprobata metodologia de autorizare a RSVTI.

Prin Ordinul ISCIR nr. 29/ 24.02.2009 se aproba formularul tip al procesului verbal de

constatare si sanctionare a contraventiilor utilizat de catre inspectorii de specialitate din cadrul

inspectiei de stat ISCIR.

Page 48: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sunt posesori ai unordelegatii speciale de

control.

Contravenientul poate face contestatie in cel mult 15 zile impotriva procesului verbal de

contraventie, la inspectorul sef al ISCIR teritorial.

Amenzile contraventionale neachitate in termen de 15 zile de la inmanarea/ comunicarea

procesului verbal si al instiintarii de plata, duce la executarea silita a contravenientului.

Prin Ordinul ISCIR nr. 28/ 24.02.2009 se aproba modelul delegatiilor speciale de

control utilizate de catre inspectorii de specialitate din cadrul inspectiei.

Delegatiile speciale de control au regim special – sunt numerotate printr-un marcaj holografic,

sunt nominale si semnate de catre inspectorul sef.

Pierderea sau furtul delegatiilor speciale se publica in presa si se anunta organului emitent in

termen de 48 de ore, in vederea anularii.

Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »

« Intrări mai vechi

STRES, SANATATE, NESIGURANTA, COMPORTAMENT, SATISFACTIE-INSATISFACTIE

REZUMAT

Aceasta lucrare se doreste a fi preambulul unui studiu privind comportamentul la locul de munca al oamenilor. Rezultatele acestui studiu vor putea contribui la o mai buna �ntelegere a stresului la care sunt supusi oamenii. �n ultima instanta, studiul urmareste �mbunatatirea calitatii vietii profesionale, el putfi si complementul util al unui program de antrenament individual sau de grup. Obiectivele propuse sunt: sa explice ce este stresul, cum functioneaza, cum sa extragem din el maximul de avantaje si cum sa-i reducem la minim inconvenientele, ce este sanatatea ocupationala si stresul ocupational, aflarea riscurilor asupra sanatatii, delimitarea factorilor individuali si situationali, prezentarea unor modele posibile de chestionare de evaluare a stresului. 

1. Ce este stresul ?

Cea mai buna definitie �i apartine lui Hans Selye: "Stresul este raspunsul nespecific pe care �l da corpul la orice solicitare la care este supus". Orice informatie, orice stimul declanseaza �n fiecare dintre noi o reactie. Ansamblul acestor reactii constituie un raspuns de adaptare al carui scop este sa ne mentina echilibrul vital �n functie de evenimentele traite.

Stresul nu e un fenomen specific uman, orice animal �l resimte: prezenta unei pisici pune un soarece �stare de alerta ! Inima �i bate mai repede, pompeaza mai mult s�nge, deci mai mult oxigen si mai multa energie �n muschi; �n felul acesta eficacitatea fugii sporeste, deci si sansa de supravietuire a soarecelui creste. O data salvat din ghearele pisicii, el se linisteste �ncetul cu �ncetul si recupereaza din energia risipita odihnindu-se si m�nc�nd …P�na la urmatoarea �nt�lnire cu pisica ! Stresul, corespunz�nd primei reactii a soarecelui, este, �n acest caz, destinat sa-i asigure cea mai buna sansa de a ram�ne �n viata. Altfel spus, daca n- ar reactiona asa, pisica ar avea toate sansele sa-l man�nce. Faza de recuperare este si

Page 49: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

ea la fel de necesara. Daca soarecele ram�ne �ntr-o stare de stres prelungita, se instaleaza epuizarea, la fel de incompatibila cu supravietuirea ca si absenta reactivitatii.

�n concluzie, o buna utilizare a stresului �nseamna a avea reactia fiziologica, emotionala si psihologica necesara actiunii, urmata de suficienta recuperare pentru a dispune de aceasta cantitate de energie �de nevoie sau c�nd e de dorit.

Acest echilibru �ntre cheltuieli si economii seamana mult cu gestionarea unui buget: a sti sa- ti asiguri linistea si sa te bucuri de viata cu propriii bani, fara a- ti periclita �n �ntregime economiile ! O buna gestiune asigura �n final o sporire concomitenta a economiilor si a posibilitatilor de a cheltui. 

2. Stresul �n domeniul militar

"Stap�nirea" fenomenului de stres impune at�t relevarea aspectelor teoretice si practice ale raspunsurilor (reactiilor) individului- colectivului la acest sindrom, c�t si cunoasterea foarte exacta a cerintelor si solicitarilor generatoare de stres, denumite: "situatii stresante", "factori stresanti", "stresori". Deosebindu-se de celelalte activitati sociale, printr-o multitudine de conditii si particularitati specifice, activitatea �n domeniul militar contine importante surse potentiale de stres, numar�ndu-se, din acest punct de vedere, printre cele mai stresante profesii.

Principalii factori stresori care pot aparea, pe timp de pace, �n activitatea militara sunt: calitatea slaba a procesului pregatirii pentru lupta, gradul �nalt de solicitare fizica si psihica a misiunilor, numeroase situatii de risc si pericol, nivelul scazut al ordinii si disciplinei militare, starea prelungita de izolare relativa a ostasilor fata de mediul de viata civil din care au provenit, conflicte �ntre militari, climat de munca deficitar �n subunitati, probleme nerezolvate �n familie, boli, casatorie, nasterea copiilor, stil de conducere inadecvat al comandantilor si sefilor (abuziv, neregulamentar), insuficienta echipamentelor, hranei, conditiilor de nivel mediu, de cazare si de petrecere a timpului liber precum si a materialelor de �ntretinere, s. a. Evident, timp de razboi, tratarea superficiala sau eludarea unora dintre factorii stresanti mentionati, amplifica tensiunea luptei, reduc resursele disponibile pentru depasirea acestui fenomen psihic, diminueaza substantial eficienta militarilor.

Referitor la stresul luptei, autorii americani R. Williams si B. Smith, �ntr-un renumit studiu socio- psihologic, consacrat celui de-al doilea razboi mondial, "Soldatul american", releva 12 situatii de stres care apar �razboi: pericolul asupra vietii;febra;hrana;apa si �mbracaminte insuficiente;munca pe timp �ndelungat si somn insuficient;lipsa relatiilor sexuale;lipsa de �ncredere si simpatie (bunavointa);pierderea camarazilor si privirea mortilor si ranitilor; limitarea posibilitatilor de deplasare;incapacitatea si limitarea posibilitatilor de orientare;conflicte interioare;sentimentul ca omul nu �nseamna nimic;lipsa unei vieti private si constr�ngerea permanenta la viata �n colectiv (grup). Dintre elementele, actiunile si situatiile specifice c�mpului de lupta modern, care se constituie �n factori stresanti, apreciem ca cei mai importanti sunt urmatorii:

a) Uriasa putere letala a armamentului si tehnicii de lupta moderne din dotarea armatelor. Eficacitatea nemai�nt�lnita a acestora provoaca la militari o stare extrema de insecuritate, de tensiune si pericol, ceea ce conduce la un stres sever, cu efecte negative asupra capacitatii de lupta si rezultatelor conflictului armat. Sentimentul ca omul nu mai �nseamna dec�t o unealta a mortii, pierderile de vieti omenesti, ranitii si imaginea terifianta a c�mpului de lupta provoaca la luptatori un stres de mare intensitate, care la r�ndul sau genereaza un numar sporit de victime umane, de soldati ucisi, raniti, disparuti sau �mbolnaviti. Stresul luptei generat de folosirea celor mai rafinate arme este amplificat de rezistenta d�rza a inamicului, peste limitele obisnuite, precum si de intensele actiuni de propaganda si de influentare psihologica desfasurate de acesta.

b) Zona de lupta neclar definita, fluida, supra � ncarcata de zgomot, aglomeratie si haos.  Constituind un spatiu fara granite vizibile �ntre componentele dispozitivului de lupta, aceasta are astazi o dimensiune fizica care depaseste puterile obisnuite de perceptie si orientare ale omului, marind indefinit teama luptatorilor pentru propria lor integritate fizica, ceea ce se reflecta �n valori extrem de reduse ale

Page 50: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

moralului si rezistentei psihice ale militarilor. �nzestrarea tehnica si armamentele "inteligente" ofera trupelor posibilitati largi de desfasurare a unor operatiuni de lupta continue, prin surprindere, cu maxima intensitate si fara limitari �n spatiu, indiferent de conditiile meteorologice, provoc�nd la luptatori, alaturi de stresul obisnuit de lupta si stresul generat de operatiuni ne�ntrerupte.

Eforturile fizice si mentale prelungite, solicitate de aceste operatiuni, precum si slaba protectie pe care o ofera terenul epuizeaza rapid energia corpului si diminueaza foarte mult capacitatea intelectuala a individului. Toate acestea, �nsotite de dese privari de hrana, apa, igiena, echipament etc., determina instalarea autoritara a starilor de frica, anxietate, incertitudine si conflict, conduc la un acut stres, a carui manifestare este permanent alimentata de frica intensa de a fi ucis sau ranit, de a pierde prieteni si de a vedea camarazi murind.

c) Pericolul luptei � n conditiile folosirii armelor de nimicire � n masa, este o sursa majora de stres.  Desi militarii sunt pregatiti sa �nfrunte un atac cu A. N. M. si cu armamente de lovire cu �nalta precizie, folosirea echipamentului de protectie si luarea altor masuri de aparare �mpotriva acestora contribuie la accentuarea oboselii lor fizice, �n primul r�nd datorita caldurii, reducerii vizibilitatii si �ngreunarea miscarii, la scaderea �ntr-o si mai mare masura a timpului disponibil pentru odihna si somn, marind epuizarea. �n plus, frica de necunoscut si cunoasterea efectelor dezastruoase ale armelor de nimicire �n masa, precum si ale altor armamente moderne, provoaca stres psihologic semnificativ, agravat si de zvonuri nefondate lansate de inamic.

d) Lupta si activitatile pe timp de noapte, precum si � n conditiile unui nivel scazut de luminozitate si vizibilitate constituie surse importante de stres.

Trupele aflate �n actiuni ne�ntrerupte vor fi private de un program de somn regulat, poate chiar nu vor putea dormi timp p�na la 3- 5 zile, schimb�ndu-se astfel radical ritmul diurn si nocturn normal al oamenilor. Oboseala fizica si mentala care se instaleaza �n asemenea conditii deterioreaza rapid capacitatile militarului, scad rezistenta la frig, zgomot, nesiguranta, provoaca iluzii si halucinatii. Aceste efecte cumulate pot fi dezastruoase pentru �ndeplinirea misiunilor de lupta.

e) Inactivitatea, izolarea, monotonia si plictiseala contribuie la ridicarea nivelului stresului � n lupta. Obisnuinta luptelor intense si �ndelungate determina organismul uman sa se adapteze la mari emotii si agitatie psihica. De aceea, orice �ntrerupere sau pauza care intervine �n ritmul activitatilor pe front conduce la oboseala, plictiseala, frustrare, si, �n final, la un stres accentuat. Problemele de morala si de disciplina, care sunt adesea raspunsuri la stres, sunt �nrautatite de lipsa de coeziune a unitatii- subunitatii si a solidaritatii. �n momentele de inactivitate, monotonie, plictiseala si izolare, coroborate cu un climat ostil �n unitate- subunitate, apar fenomene negative ca: conflicte �ntre militari, simularea de boli, acte de vandalism, de nesubordonare, batai, abuz de alcool etc.

Daca nu se iau masuri adecvate pentru eliberarea de plictiseala si �ndepartarea sentimentului de frustrare, stresul instituit poate capata valori nebanuite, afect�nd hotar�tor capacitatea de lupta a subunitatilor si unitatilor militare.

f) Inconsecventele si deficientele � n conducere ale comandantilor si sefilor de stat major creeaza � n r luptatorilor un stres sever. Este arhicunoscut faptul ca autoritatea si prestigiul comandantilor reprezinta factori hotar�tori ai succesului �n lupta. C�nd subordonatii au comandanti si sefi competenti, curajosi, c�nd sunt informati operativ de acestia cu privire la actiunile si situatia inamicului, precum si a trupelor proprii, atunci ei se simt protejati si ocrotiti, au �ncredere �n propriile forte si �n victorie, pot depasi cu relativa usurinta greutatile si presiunile luptei.

Soldatii care pierd �ncrederea �n conducatorii lor, nu mai raspund prompt si corect la ordine, li se micsoreaza rezistenta psihica si devin mai vulnerabili la stres. 

3. Ce este sanatatea ocupationala ?

Page 51: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Domeniul sanatatii ocupationale reuneste domeniul sanatatii publice, a medicinii preventive si a psihologiei �n contextul organizational. Sanatatea ocupationala a �nceput sa se contureze ca domeniu de expertiza stiintifica �n 1990. Promotorul sanatatii ocupationale ca domeniu de expertiza stiintifica este Jonathan Raymond (School of Public Health of the University of Hawai). Valoarea centrala promovata de sanatatea ocupationala este crearea unui mediu de munca sanatos care sa asigure dezvoltarea organizatiei si dezvoltarea profesionala si personala a angajatilor.

�n scopul optimizarii activitatii de la locul de munca, sanatatea ocupationala abordeaza �n egala masura urmatoarele domenii:* Sanatatea individului: managementul stresului, renuntarea la fumat, alimentatie sanatoasa, controlul greutatii, practicarea regulata a exercitiului fizic, programe de asistenta pentru angajati, optimizarea abilitatilor emotionale si sociale, optimizarea vietii de cuplu* Sanatatea echipei de lucru: abilitati de comunicare, managementul stresului, rezolvarea de conflicte, implicare �n procese de decizie, traininguri de specializare* Sanatatea organizatiei: siguranta postului de munca, sisteme de valorizare individuala si recompense, sistem de compensatii, sistem medical propriu, programe de promovare a sanatatii, managementul carierei, programe de asistenta educationala, programe de promovare a echilibrului viata profesionala - viata personala.Cele mai importante beneficii ale programelor de sanatate ocupationala pentru organizatie sunt:

* Cresterea performantei �n munca* Reducerea costurilor medicale* Optimizarea imaginii organizatiei

Cercetarile asupra stresului ocupational au pus �n evidenta persistenta deteriorarii performantei �n munca si dupa ce organismul �si revine �n urma raspunsului fiziologic la stres (scade intensitatea arousal- ului, persoana se simte mai relaxata). Persistenta consecintelor negative ale stresului asupra performantei este explicata din diferite perspective:neajutorarea �nvatata (persoanele renunta sa mai �ncerce);scade motivatia de a se implica �n sarcina;"oboseala" cognitiva (eforturile de evaluare si coping reduc resursele atentionale); burn- out (efectul stresului cronic intens). 

4. Ce este stresul ocupational?

Stresul ocupational reprezinta raspunsul individual ce apare atunci c�nd solicitarile de la locul de munca nu sunt adecvate abilitatilor, resurselor si nevoilor persoanei care munceste. Stresul ocupational este rezultatul interactiunii dintre:- caracteristicile individuale ale persoanei care munceste (ex. suportul social, abilitatile de coping, echilibrul �ntre viata profesionala si viata de familie sau viata personala);- caracteristicile situatiei (ex. alte evenimente din viata personala, suportul din partea colegilor de munca)- conditiile de munca (responsabilitati, orarul de munca, sarcinile de munca).

Conditiile de munca sunt considerate principala cauza a stresului ocupational, �nsa actiunea lor este mediata de caracteristicile individuale si/sau situationale.

Cercetarile din domeniul stresului ocupational pun accent pe factorii stresori, adica pe situatiile �n care elemente ale mediului organizational sau specificul muncii conduc la riscuri asupra starii de sanatate fizica, mentala si sociala. Modelele stresului ocupational accentueaza �n mod diferit importanta variabilelor din mediul organizational �n explicarea aparitiei efectelor stresului.

Din perspectiva tranzactionala asupra stresului, elementele mediului organizational sau specificul muncii nu determina �n mod direct stresul ocupational. Efectul este mediat de caracteristicile individuale (�n special abilitatile de coping si de evaluare cognitiva) si ale situatiei. De aceea, aspecte care pentru o persoana pot constitui conditii de stres ocupational major si conduc la burn- out, pentru alta persoana pot avea efecte minore. (vezi anexa nr. 1).

Page 52: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Aceste categorii generale de factori stresori pot lua forme specifice, diferite �n functie de locul de munca, de organizatie si de alti factori micro sau macro- organizationali. Pentru eficienta programelor de management al stresului este importanta identificarea conditiilor specifice din mediul muncii care constituie surse de stres.

�n functie de factorul stresor identificat, strategia de interventie pentru reducerea stresului ocupational este alta. 

5. Care sunt riscurile asupra sanatatii?

Sanatatea este definita ca starea de bine fizica, mentala si sociala a fiecarei persoane. Sanatatea nu este doar absenta bolii sau a infirmitatii (Organizatia Mondiala a Sanatatii, 2000), ci, starea de sanatate si de boala este influentata de o multitudine de factori: biologici (bacterii, virusi), psihologici (abilitati cognitive, emotionale, sociale;comportamente sanatoase si de risc;atitudini si valori personale relationate cu sanatatea),chimici (dioxid de carbon, radiu, sulf), socio- economici (statutul social, venitul), geneticimulti membri ai familiei sau �n mai multe generatii au suferit de o anumita boala), educationali (lipsa cunostintelor despre factorii de risc si factorii protectori ai sanatatii mentale, sociale si fizice), culturali (dieta mediteraneana, europeana, nordica, africana, practici religioase), de gen (discriminari de gen, norme socio- culturale de gen).

Reactiile la stres, ca indice al deteriorarii starii de sanatate, sunt reprezentate de modificarile la nivel fiziologic, cognitiv, emotional si comportamental. Aceste modificari apar nu doar �n cazul evenimentelor negative, ci si a celor pozitive (de exemplu, realizari profesionale deosebite care determina emotii intense).

Stresul determinat de evenimente pozitive este numit eustres, �n timp ce stresul determinat de evenimente negative este numit distres. �n general, c�nd se foloseste termenul de stres se face referire, de fapt, la distres.

Dezvoltarea mecanismelor de coping (de confruntare) cu stresul reprezinta un factor protector pentru sanatate, indiferent de caracterul pozitiv sau negativ al evenimentului care declanseaza stresul.

Modificarile la nivel fiziologic ce apar ca reactie la stres sunt determinate de activitatea sistemului nervos si a sistemului endocrin. Ele pot varia ca intensitate, dar un grup constant de modificari fiziologice apare la fiecare persoana ca raspuns la orice tip de eveniment stresor, pozitiv sau negativ. Daca aceste modificari fiziologice sunt exagerate ca intensitate sau frecventa - exagerare datorata de cele mai multe ori perceptiei asupra agentilor stresori, nu gradului real de amenintare din partea lor - ele produc modificari la nivelul organismului, iar pe termen lung pot favoriza aparitia anumitor boli.

Daca "reactia fiziologica de fuga sau lupta" (Selye, 1956) este aceeasi la orice persoana, reactiile emotionale si comportamentale la stres sunt diferite. Cele mai frecvente reactii emotionale la stres sunt frica, furia, tristetea. Cu c�t raspunsul emotional este mai intens, cu at�t modificarile fiziologice sunt mai accentuate. De aceea, dezvoltarea abilitatilor de control si de exprimare emotionala reprezinta o componenta importanta �n managementul stresului.

Reactiile comportamentale la stres sunt �n totalitate controlabile, deoarece sunt declansate de acea parte a sistemului nervos a carei activitate este controlata voluntar. �n situatii de stres, oamenii adopta diferite raspunsuri comportamentale: vorbesc, se izoleaza, r�d, practica sportul, �si replanifica activitatea. O parte dintre aceste raspunsuri comportamentale nu ajuta la reducerea stresului si au consecinte negative asupra sanatatii (de ex.: fumatul, consumul de alcool sau alte droguri, consumul excesiv de alimente).

�n concluzie, stresul organizational afecteaza starea de sanatate si creste riscul aparitiei unor boli sau a adoptarii unor comportamente de risc pentru sanatate (ex.: consumul de tutun, alcool, supraalimentare, sedentarism). 

6. Modele de chestionare

A. Ce parere aveti despre serviciul dumneavoastra ?Chestionarul se refera la masura �n care sunteti sau nu multumit de serviciul dumneavoastra. Raspundeti prin �ncercuirea numarului care

Page 53: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

corespunde parerii dumneavoastra pe baza scalei de mai jos: 1=foarte multa nesatisfactie; 2=multa nesatisfactie; 3= oarecare nesatisfactie; 4= oarecare satisfactie; 5= multa satisfactie; 6= foarte multa satisfactie.  

1. Comunicare si felul �n care informatiile circula prin unitatea dumneavoastra.

2. Munca pe care o desfasurati �n prezent.

3. Masura n care va simtiti stimulat de munca pe care o prestati�

4. Stilul de conducere utilizat de superiori.

5. Modul �n care sunt puse �n aplicare schimbarile si inovatiile.

6. Felul muncii sau al sarcinilor care vi se solicita.

7. Masura �n care simtiti ca personal va puteti dezvolta sau �mplini �n serviciul dumneavoastra.

8. Felul n care sunt rezolvate conflictele n unitatea dumneavoastra.� �

9. Gradul �n care slujba dumneavoastra solicita pregatirea profesionala si experienta pe care considerati ca le posedati.

10. Atmosfera psihologica sau climatul existent �n unitatea dumneavoastra.

11. Structura organizatorica a unitatii dumneavoastra.

12. Masura �n care va simtiti implicat �n slujba dumneavoastra.

B. CUM VA APRECIATI STAREA ACTUALA DE SANATATE ?

Partea I a acestui chestionar se refera la sentimentele si comportamentul dumneavoastra precum si la felul �n care acestea sunt influentate de tensiunea pe care o simtiti �n slujba dumneavoastra. �ncercuiti numarul ales pe fiecare scala. Luati �n considerare, pentru a raspunde, starea dumneavoastra din ultimele 3 luni.

Partea I - Cum va simtiti sau comportati 

1.Ati putea afirma ca tindeti sa fiti o persoana supraconstiincioasa care se fram nta pentru greselile sau actiunile din trecut, �ca de pilda unele decizii ?

2.Vi se �nt�mpla ca �n cursul unei zile obisnuite de munca sa va simtiti tulburat, desi motivele acestei stari nu sunt �ntotdeauna clare, evidente?

3.C nd presiunea psihica la locul de munca ncepe sa creasca, va gasiti suficiente rezerve de energie care sa va mobilizeze� � si sa va mpinga la actiune ?�

4.Exista momente la serviciu c�nd va simtiti at�t de suprasolicitat �nc�t stati si va g�nditi:"La dracu, viata asta cere un efort prea mare!" ?

5.n timpul activitatilor de la locul de munca v- ati surprins vreodata pun ndu- va sub semnul ntrebarii propria � � �

capacitate si judecata si ati observat o scadere a ncrederii pe care o aveti n fortele proprii ?� �

6.Daca prietenii si colegii se comporta oarecum mai distant fata de dumneavoastra, va �ngrijorati si �ncepeti sa va g�nditi ce anume ati facut care sa-i fi ofensat, sau nu dati importanta acestui lucru ?

7.Daca actiunile pe care le-ati initiat sau treburile pe care le faceti ncep sa mearga prost, simtiti o lipsa de ncredere n � � �dvs. si intrati n panica, ca si cum evenimentele v- ar scapa de sub control ?�

8.Sunteti convins ca ati sesizat corect si ati tratat �n mod eficient sarcinile dvs. de munca sau problemele de familie din ultima perioada?

9. �n ceea ce priveste munca si viata �n general, va considerati o persoana care �si face griji din orice ?

10. Vi se �nt�mpla sa traiti perioade lungi de tristete sau melancolie din motive pe care pur si simplu nu vi le puteti explica ?

11.Ati putea spune ca aveti o stare de spirit buna care va face capabil sa depasiti orice greutate sau problema prezenta sau viitoare, cum ar fi rezolvarea unor dileme sau luarea unor decizii dificile ?

12.Vi se �nt�mpla la serviciu ca lucrurile pe care le aveti de facut sa devina pur si simplu prea multe si va simtiti at�t de suprasolicitat (coplesit) �nc�t vi se pare ca nu mai rezistati ?

Page 54: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Partea a II-a se ocupa �n mod special de frecventa de aparitie a unor probleme fizice manifeste. �ntrebarile presupun ca va puteti evalua starea de sanatate cu o precizie acceptabila si de asemenea ca veti fi sincer �n raspunsurile dvs. Luati �n considerare, pentru a raspunde, starea dvs. din ultimele 3 luni. Scala: 1=niciodata; 2=foarte rar; 3=rareori; 4=uneori; 5=frecvent; 6=foarte frecvent.

Partea a II-a Sanatatea fizica

 1. Oboseala sau epuizare inexplicabila.

2. Tendinta de a m�nca, de a bea sau de a fuma mai mult ca de obicei.

3. Senzatia de sufocare sau de ameteala.

4. Tremuraturi musculare (de ex. zv cniri ale pleoapelor).�

5. Senzatii de furnicaturi sau junghiuri �n anumite parti ale corpului.

6. Nu va vine sa va sculati dimineata.

 C. Surse de tensiune �n serviciul dumneavoastra.

Aproape orice poate fi o sursa de tensiune (pentru cineva anume) la un moment dat, iar indivizii percep mod diferit sursele potentiale de presiune. Cei care spun ca se afla, "pentru moment, sub o presiune teribila la locul de munca" �nteleg prin asta de obicei ca au prea mult de lucru. Dar aceasta este doar una din posibilitati. Propozitiile de mai jos prezinta posibile surse de tensiune. Evaluati �n functie de intensitatea presiunii pe care credeti ca fiecare din ele o poate exercita asupra dvs.

Scala:1=categoric nu este sursa de tensiune; 2=�n general nu este sursa de tensiune; 3=mai degraba nu este sursa de tensiune; 4=mai degraba este sursa de tensiune; 5=�n general este sursa de tensiune; 6=categoric este sursa de tensiune.

 1. Sa conduci sau sa supraveghezi munca altora.

2. Sa-ti duci de lucru si pentru acasa.

3. Subsolicitarea - a lucra la un nivel inferior capacitatilor mele.

4. �ndrumare si sprijin insuficient din partea superiorilor.

5. Lipsa de consultare si comunicare.

6. Sa nu te poti deconecta acasa de problemele de la serviciu.

7. Sa tii pasul cu tehnica, inovatiile, ideile si tehnologiile noi.

8. Calitatea necorespunzatoare sau slaba a instruirii profesionale sau a formarii cadrelor de conducere.

9. Sa participi la adunari, sedinte.

10. Lipsa de sprijin social din partea colaboratorilor.

11. Atitudinea sotiei/sotului fata de munca si cariera mea.

12. Sa muncesti p�na t�rziu.

13. Dezacord �ntre diferite sarcini si cerinte de serviciu.

14. Discriminarea si favoritismul.

15. Sa te simti izolat.

16. Sa nu te ncurajeze superiorii.�

17. Solicitarile serviciului �mi afecteaza relatia cu sotia/sotul sau cu copiii.

18. Sa fi subapreciat.

19. Sa fi obligat sa- ti asumi riscuri.

Page 55: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

20. Sa nu ti se spuna daca ai lucrat bine sau rau.

21. Deplasarile de serviciu(delegatiile), faptul de a trai prin hoteluri.

22. Sa fi vazut doar ca un "sef".

23. Neclaritatea perspectivelor de promovare.

24. Lipsa sprijinului emotional din partea persoanelor din afara serviciului (prieteni, familie).

25. Solicitarile serviciului mi afecteaza viata particulara sau sociala.�

26. Schimbari �n cerintele privind felul �n care sa-mi fac munca.

27. Sa fi mereu "prezent" sau "accesibil" pentru oricine.

28. Lipsa sprijinului concret din partea celor din afara serviciului.

29. Factori care nu se afla sub controlul meu direct, asupra carora nu am nici o putere.

30. Viata de familie alaturi de un partener care tine si el la cariera sa.

31. Sa faci fata la situatii ambigue sau "delicate".

32. Sa trebuiasca sa adopti un rol negativ (cum ar fi concedierea cuiva).

33. Imposibilitatea de a avansa n cariera.�

34. Moralul si climatul de la locul de munca.

35. Luarea unor decizii importante.

36. Urmarile greselilor pe care le faci.

37. Lipsa posibilitatilor de autoperfectionare.

38. Absenta stabilitatii sau a unui climat de ncredere n viata de familie.� �

39. A te consacra carierei n dauna vietii de familie.�

40. Caracteristicile structurii organizatorice a unitatii.

D. Cum faceti fata stresului la care sunteti supus.

Desi exista deosebiri �n felul cum oamenii reactioneaza la sursele de tensiune si la efectele stresului, general, cu totii �ncercam, �ntr-un fel sau altul, constient sau subconstient, sa facem fata acestor dificultati. Mai jos sunt date un numar de variante de lupta �mpotriva stresului. Sunteti rugat sa le evaluati, arat�nd �n ce masura folositi fiecare din ele ca mod de rezolvare a unei situatii stresante. Scala:

1=nu folosesc niciodata; 2=folosesc rareori; 3=mai degraba nu folosesc; 4=mai degraba folosesc; 5=folosesc deseori; 6=folosesc foarte des. 

1. Recurg la hobby-uri si distractii.

2. �ncerc sa privesc situatia obiectiv, nu ma las influentat de starile mele afective.

3. mi organizez eficient timpul.�

4. Discut cu prieteni ntelegatori.�

5. Planific totul din timp.

6. �mi largesc interesele si activitatile din afara serviciului.

7. Folosesc atentia selectiva (ma concentrez asupra unor probleme specifice).

8. Rezolv problemele �n ordinea importantei si urgentei lor.

9. ncerc sa stau deoparte si sa chibzuiesc bine asupra situatiei.�

10. Caut c�t mai mult sprijin social.

E. �n ce masura simtiti ca stap�niti situatia de la locul dumneavoastra de munca ?

�ntrebarile care urmeaza privesc parerile dvs. despre locuri de munca �n general si nu doar despre serviciul dvs. actual. Scala: 1=dezacord pronuntat; 2=dezacord moderat; 3=dezacord usor; 4=acord usor; 5=acord moderat; 6=acord pronuntat.  

Page 56: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

1. Un post de munca este ceea ce faci din el.

2. �n cele mai multe posturi de munca, oamenii pot realiza �n buna masura ceea ce �si propun sa realizeze.

3. Daca stii ce vrei sa obtii de la o slujba, poti gasi acel post de munca care sa- ti satisfaca dorinta.

4. Daca angajatii sunt nemultumiti de o decizie luata de seful lor, ei trebuie sa faca ceva pentru a remedia situatia.

5. Obtinerea slujbei pe care o doresti depinde mai mult de noroc.

6. A c stiga bani este n primul r nd o chestiune de sansa.� � �

7. Cei mai multi oameni sunt n stare sa-si faca bine meseria, cu conditia sa depuna efort.�

8. Pentru a obtine un loc de munca ntr-adevar bun, ai nevoie de rude sau cunostinte suspuse.�

9. Promovarile sunt de obicei o problema de noroc.

10. C nd e vorba sa ocupi o slujba buna este mai important pe cine cunosti dec t ce stii.� �

11. Promovarile se fac angajatilor care au performante bune n munca.�

12. Pentru a c stiga multi bani ai nevoie sa cunosti pe cine trebuie.�

13. n cele mai multe servicii trebuie sa ai mult noroc ca sa fii considerat un angajat bun.�

14. Cei care au performante bune n munca sunt, n general, recompensati.� �

15. Cei mai multi angajati au mai multa influenta asupra sefilor directi dec t cred ei ca au.�

16. Principala deosebire dintre cei care c stiga bine si cei care c stiga slab este norocul.� �  

BIBLIOGRAFIE

1. Charly, Cungi, Cum putem scapa de stres, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003. 2. Cracsner, C. E., Elemente de psihologie militara, Ed. Academiei de �nalte Studii Militare, Bucuresti, 2003.3. Popescu- Neveanu, P., Dictionar de psihologie, Bucuresti, Ed. Albatros, 1978. 4. Radu, I., Introducere �n psihologia contemporana, Ed. Sincron, Cluj, 1991. 5. serban, Ionescu, Marie- Madeleine, Jacquet, Claude, Lhote, Mecanismele de aparare, Ed. Polirom, Bucuresti, 2002. 6. Zlate, M., Introducere �n psihologie, Ed. sansa, Bucuresti, 1996.  

ANEXA NR. 1Principalele categorii de factori stresori din mediul organizational (American Management Association, 1993):

Cerintele postului de munca

Supra/subsolicitareaCantitatea/calitatea de munca asteptata de la persoana �ntr-o unitate de timpConflictul de rolMesajele legate de rolul persoanei la locul de munca sunt �n conflict: satisfacerea unor expectante scade probabilitatea satisfacerii celorlalte; expectantele organizatiei legate de activitatea la locul de munca nu corespund cu expectantele angajatului. Ambiguitatea de rolInformatii insuficiente legate de propriul rol, care limiteaza capacitatea persoanei de a face predictii (angajatul nu cunoaste exact ce trebuie sa faca, cum trebuie sa faca, ce asteptari sunt, ce relatie exista �ntre performanta �n munca si recompense). Relatii formale si informaleSuportul social si posibilitatea de interactiune cu colegii, superiorii si subordonatii; dificultati de lucru �n echipa. Expectantele personale legate de postul de munca

Page 57: Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc

Asteptari privind oportunitatile oferite de postul de munca (dezvoltare personala, valorizare, calitatea muncii) - asteptari personale dincolo de contractul de munca.

Caracteristicile postului de munca

Programul de muncaFlexibilitatea programului; oportunitatea de a munci "la distanta", program constant sau �n ture. Variatii ale sarcinilor de muncaSunt cerute abilitati diferite (pe care persoana le poseda sau nu); implementarea lor este variata (unele sunt utilizate �ntr-o masura mai mare dec�t altele). Responsabilitate pentru oameni/obiectePentru obiecte sau pentru oameni; angajatul simte presiuni pentru a avea performante ridicate; angajatul se teme ca va comite erori, va avea esecuri. CalatoriiLocul de munca presupune deplasari frecvente. Autonomie / controlPosibilitatea de a lua decizii care tin de propriul loc de munca (nu este necesara consultarea si acordul superiorului). Feedback�n realizarea sarcinilor este primit feedback continuu si imediat.

Practici organizationale

Sistemul de recompenseGrile de salarizare, promovare (dezvoltare a carierei), valorizare individuala a persoanei. Supervizare/intervizareSistemul de optimizare a procesului de muncaPotential de promovareSistemul de oportunitati privind managementul cariereiOportunitati de specializare/dezvoltareSistemul de oportunitati de trening si specializareSistemul de comunicareRetelele de comunicare ierarhice si interierarhiceStilul de managementCentrat pe problema / centrat pe relatii; participarea la deciziiSiguranta locului de muncaInformatii certe legate de viitorul locului de muncaCultura organizationalaSistemul de valori al organizatiei

Conditii si cerinte externe organizatiei

Dezvoltarea tehnica si stiintificaImplementarea unor instrumente noiLegislatieNoi legi guvernamentale legate de obiectul muncii organizatiei care impun schimbari la nivelul organizatieiFurnizori de servicii/materialeSisteme organizationale de care depinde organizatiaAlte conditii specifice vietii personaleEvenimente �n viata personala (zilnice sau ocazionale). 

 

 

* Centrul Militar Judetean Mehedinti