alasarudro lhefirnu ffilurqot - cdn4. margot vol. 2...آ  autor: alexandre dumas titlu original: la...

Download Alasarudro lhefirnu ffilurqot - cdn4. Margot Vol. 2...آ  Autor: Alexandre Dumas Titlu original: La reine

Post on 26-Sep-2019

0 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Alasarudro

    Rizboiul femeilor vol tP Rizboiul femeilor vol 212

    Cavalerul D'Harmental val LP Cava leru I D' Harmental vol 2t2

    Sfinxul Rogu vol 1B Sfinxul Rogu vol 2B Sfinxul Rogu vol 3/3

    Laleaua neagrd Cavalerul reginei vol LP Cavalerul reginei vol 212 Regina Margot vol LB

    Alesano/re @uwas

    lhefirnu ffilurqot vol 2

  • Autor: Alexandre Dumas Titlu original: La reine Margot Titlu: Regina Margot 213 Editor Dexon Office, Bucuregti Edilie completatd gi revizuiti

    @ by Dexon Office,2018 Toate drepturile pentru aceaste versiune apar-tin Dexon Office lnformafii, comenzi ramburs Email dexonoffice@gmail.com www.aldopress.ro rsBN 978-973 -7 0L-7 48-2

    Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a Rom6niei DUMAS, ALEXANDRE

    Regina Margot / Alexandre Dumas. - tsucuregti : Dexon,2018

    3 vol. tsBN 978-973-7 01 -7 62-8 Vol. 2. - 2018. - ISBN 978-973-701-748-2

    821.133.1

    Capitolul 19 Locuinta lui Ren4

    metterul de parfumuri al reginei-mame

    in epoca in care se desfrqoard int0mpldrile pe care le istorisim cititorilor noqtri, ca sd treci dintr-o parrte a oragului in cealaltd, nu erau decdt cinci poduri, unele de piatr[, altele de lemn; qi toate cinci duceau in Cit6. E vorba de Pont des Meuniers, Pont-au-Change, Pont Notre-Dame, Petit-Pont qi Pont Saint-Michel.

    in celelalte locuri, unde era nevoie s[ se asigure hecerea, se infiin-

    laserd poduri plutitoare cate, de bine de r[u, le inlocuiau pe celelalte. Aceste cinci poduri erau impovdrate de case, aga cum mai e incd

    qi ast[zi Ponte Vecchio la Florenfa. Dintre toate cinci - fiecare avdndu-qi povestea lui - ne vom

    ocupa deocamdat[ indeosebi de podul Saint-Michel. Podul Saint-Michel fusese zidit din piatrd' in 1373; cu toate cd

    pdrea trainic, revbrsarea Senei din 31 ianuarie 1408 il ddrdmase in parte; in 1416 fusese refbcut din lemn; dar in noaptea de 16 decembrie !547 apeleil luaserd iardqi; c[tre 1550, adicd cu doudzeci de ani inainte de epoca in care am ajuns, fusese din nou construit din lemn qi cu toate cd avea nevoie de unele int[rituri, era socotit destul de hainic.

    Printre casele care strdjuiau marginea podului, falh in fa\E cu ostrovul, pe care fuseserd arqi templierii gi unde se sprijind astdzi ridicdturile de.pdmdnt ale lui Pont-Neuf se vedea o casd cu tdblii de lemn, peste care se ldsa un acoperi,s mare, ca pleoapa unui ochi uriag. La singura fereastrd de la primul etaj, ce se deschidea deasupra unei alte ferestre gi a unei uqi de la parter, ermetic inchise, se zirea o lumin[ rogiatici, ce atr[gea privirile hecdtorilor spre fa[ada ei scundd, dar latd, zugrdvitd in albastru qi cu stucaturi aurite. Pe un fel de frizd ce desp6{ea parterul de etaj se vedeau o sumedenie de diavoli in fel de fel de pozilii, unele mai caraghioase decdt altele; iar intre friz[ gi fereasfa de la etaj, se intindea o dungd latd, vopsitd in albastru ca qi falada' cu aceast' tnttno[?n,

    din Floren{a, meqter in parfumuri al Maiestdfii'Sale, regina-mamd

  • a Abomdro @unat Dupd cum am spus, uqa acelei dughene era bine zdvoritd; dat

    infricoq[toarea faimd ce-gi fdcuse locatarul ei o ferea de atacurile nocturne mai bine decdt zdvoarele, aqa cd cei ce treceau podul in acest loc ficeau un ocol care ii ducea cdtre celllalt rend de case, de parcdle-ar fi fost fricl ca mirosul parfumurilor s[ nu rdzbeascd prin pereli pdnd la ei. Mai mult chiar: vecinii din dreapta qi din stdnga, temdndu-se f[rd indoiald sd nu le umble vorbe rele din pricina acestei vecindtdli, de cdnd meqterul Ren6 se mutase pe Pont Saint-Michel, iqi luaser[ t[lpdqila unui cdte unul, din locuinlele 1or, aqa c6 cele doud case aldturate rdm[seserd pustii qi inchise. Totuqi, deqi goale qi p[rdsite, trecdtorii intdrzi4i zdriserd prin obloanele trase taze de luminl qi ar fi pus m0na in foc cd se auziserd qi zgomote ce pdreau tanguielile cuiva. Faptul dovedea c5 cele doud case nu efau cu totul pdrdsite; numai cd nu se gtia dacd acele fEpturi erau de pe pdmdnt sau din lumea cealaltd.

    Ca urmare, qi vecinii acestor doud case pustii se intrebau, din c6nd in cdnd, dacl n-ar fl mai bine sI urmeze pilda vecinilor lor.

    De bund seamd c5 mulfumitd acestei infricogdtoare faime, rneg- terul Ren6 igi ?ngdduia si stea cu lumina aprinsd dupd ora stingerii. De altfel, nici pamicul, nici, strdjerul de noapte n-ar fi indrdznit sd tulbure un om pe care maiestatea sa il iubea indoit: o dat[ pentru cl ii era compatriot, qi in al doilea rdnd, mqter de parfumuri.

    $i cum bdnuiesc c[ cititorul, imbdcsit cu fllozofismul secolului al XViI1-lea, nu mai crede nici in magie, nici in magicieni, il invitdm si intre cu noi in aceast5 locuin!5 care, in acele vremuri de credinfi plind

    de superstifii, rdspdndea in jurul ei o groazd atdt de mare. Dugheana de la parter e intunecoasi 9i pustie de la opt seara -

    or[ la iare se inchide - spre a se redeschide, de multe ori, a doua zi tdrziu;aici se vdndzide zi parfumuri, alifii qi dresuri de tot felul, pe care le scoate priceputul spiler. Doi ucenici il ajut[ la vdnzarc, dar nu rdmin sd doarm[ in casl: ei se duc sd se culce in strada Calandre. seara, ucenicii ies cu o clip6 inainte de inchiderea prdv[liei. Dimi- neala se plimbd in sus qin jos prin fala uqii, pdnd ce prbvdlia se deschide.

    Dugheana de la parter, aga cum irm spus, este intunecoasd 9i pustie.

    in interiorul ei, destul de larg qi de addnc, sunt doud uqi, fiecare ddnd spre^cdte o scard. Una trece chiar prin zid, intr-o parte. Cea- lalt6 e pe dinafar[ qi poate fivdnrtdde pe cheiul cdruia azi i se spune

    jl&egina filutgot 2 7

    Quai des Augustins qi de pe malul cate azi poartdnumele de Quai des Orfevres.

    Am6ndouS duc la incdperea de la primul etaj. Aceastd incdpere e la fel de mare ca cea de la parter, numai ci o

    perdea intinsd paralel cu podul o imparte in dou[' in fundul primei clespa4ituri se deschide o ugd care d5 pe scara exterioard. in cea dc-a doua despdr,titurd se afld, in partea latetald,uqa ce dd spre scara

    secretd; numai cdaceastha douaug[ e invizibild, fiind ascunsd de un rlulap inalt, sculptat, flxat de ea prin niqte carlige de fier care, cdnd u$a se deschide, e impins. Numai Caterina qi cu Ren6 cunoqteau terina acestei uqi. Pe aici urca qi cobora regina; lipind urechea sau Ochiul de peretele dulapului in care s-au fbcut niqte gduri, ea asculta qi vedea tot ce se petrecea in odaie.

    Alte doud uqi, care se vdd, se deschid de o parte 9i de alta a flcestei a doua despdrfituri. Una din ele db spre o cdm6ru!6luminatd {e

  • e Ala:tumdro @umas din Florenfa qi in care arde un ulei inmiresmat, aruncdndu-qi lumina gdlbuie din susul boitei intunecate, unde sunt agd[ate cu cdte trei ldnfiqoare de fier innegrite.

    Ren6, singur, cu brafele incruciqate, se plimba cu pagi mari prin cea de-a doua desp6r,tituri a camerei din mijloc, clltindnd din cap. Rdmase addncit in g0nduri triste o vreme, apoi se opri in fala unei nisiparnile.

    -Ah, ah! fbcu el. Am uitat s-o intorc qi, uite, poate c1-i mult de

    cdnd s-a scurs tot nisipul.

    $i privind la luna care se desprindea cu greu dintr-un nor mare qi negru ce pbrea sd apese vdrful clopotnifei bisericii Notre-Dame, addugS:

    - E noud. Dacd vine, va veni ca de obicci intr-o ord

  • to Alcnandro @unas gostit, fiindcd gtiu c5 sunt qi nu m6 ascund; dar spune{i-mi dac6 voi

    h inbit, fiindcd adevdrul este cd tot ce-mi dddea la inceput speranfe se intoarce acum imPotriva mea.

    - Poate n-a!i fbcut tot ce era de frcut pentru asta'

    - Dar ce se poate face mai mult, domnule, decdt s6 dovedeqti,

    prin respect si devotament, femeii gandurilor tale cd e cu adevlrat gi profrrnd iubitd?

    - $tifi - spuse Ren6 - cd astfel de dovezi trec de multe ori

    nebdgate de seam6?

    -Atunci orice nddejde e Pierdutd?

    - Nu trebuie s[ chemdm gtiinla in ajutor. Exista in firea ome-

    neascd antipatii pe care le poli invinge 9i sirnpatii P! gare le pofi forfa. Fierui nu-f magnet, dar magnetizdndu-1, la rdndul s[u atrage fierul.

    - F6rd indoia16, frr6 indoiala - rnurmurd La Mole - dar toate

    aceste maginalii nu-mi fac pl[cere.

    - Ah,'dac'd nu vd fac pl6cere, atunci n-ar fi trebuit sd venifi la

    mine.

    - Ei, haide, haide - interveni Coconnas - nu mai fi copil!

    Domnule Ren6, poli s6 mi-l ar6li pe diavol?

    - Nu, domnule conte.

    - Pdcat. Voiarn s6-i spun vreo doud vorbe, poate c[ aqa i-aq

    insufla curaj lui La Mole'

    - etunci bine, fie! spuse La Mole' Sd vorbim deschis: Mi s-a

    pomenit despre niqte p5puqi de cear6 care seam6n[ de minune cu

    hinp iubita. Oare acesta e un mijloc?

    - Fdrd greq.

    - $i printr-o astfel de experienf5 nu e primejduita intru nimtc

    viala sau sdndtatea celei dragi?

    - De loc. -Atunci,

    sd incercdm.

    - Vrei sd incep eu? se oferi Coconnas.

    - Nu - zise La Mole - pentru c6 am intrat ?n joc, am sd merg

    pdnd la caplt.' - 1ine1i

    mult, arudtoE neaplrat s6 qtili la ce sd vd aqteptali, domnuie de La Mole? intreb[ florentinul.

    - Oh! strig[ La Mole. Mor sd qtiu, meqtere Ren6!

    il&egina Nlurgot2 tl

    in clipa aceasta,la uqa din stradd se auzi o bdtaie u;oard, atdt de uqoard c[ numai meqterul Ren6 o auzi qi asta doar pentru ca o aqtepta.

    Fdrd sd dea de bdnuit, igi apropie urechea de !eav6, in timp ce ii punea intrebbri intdmpldtoare lui La Mole, si prinse frdnturi de glasuri care al'urb darul sd-l ldmureasc[.

    - Spunefi-v5 acum pe scurt dorinfa - ii ceru el - 9i chemali in

    gdnd fiinfa pe care-o iubifi. La Mole ingenunche de parc-ar fl vorbit unei zeitdti, iar Rend trecu

    in prima desp[rfihu6, de unde se strecurd fa