afine tehnologie

13
Tehnologia cultivarii afinelor de cultura Importanta Afinelor Afinele de cultura au aspect atractiv si calitati organoleptice deosebite, au efecte curative si terapeutice, fiind recomandate mai ales in cazul afectiunilor digestive, in cazul diabetului, retentiei pulmonare, disfunctiilor circulatorii, tulburarilor de vedere, artritelor. Totodata au un nivel al activitatii antioxidante mult superior altor fructe si legume si sunt cel mai putin perisabile fructe de arbusti. Astfel afinele se regasesc in compozitia mai multor produse alimentare precum: iaurt, ciocolata, gemuri, dulceturi, sucuri si bauturi alcolice.

Upload: ioan-szabo

Post on 28-Sep-2015

237 views

Category:

Documents


15 download

DESCRIPTION

proiect afine

TRANSCRIPT

  • Tehnologia cultivarii afinelor de cultura

    Importanta Afinelor

    Afinele de cultura au aspect atractiv si calitati organolepticedeosebite, au efecte curative si terapeutice, fiind recomandate mai ales incazul afectiunilor digestive, in cazul diabetului, retentiei pulmonare,disfunctiilor circulatorii, tulburarilor de vedere, artritelor.

    Totodata au un nivel al activitatii antioxidante mult superior altorfructe si legume si sunt cel mai putin perisabile fructe de arbusti. Astfelafinele se regasesc in compozitia mai multor produse alimentare precum:iaurt, ciocolata, gemuri, dulceturi, sucuri si bauturi alcolice.

  • Afinul de cultura se dezvolta cel mai bine in soluri acide cu PH-uricuprinse intre 4,5-5,8.

    Pentru a obtine un PH mai scazut (mai acid) se va folosi sulf agricolsi/sau turba, iar pentru a obtine un PH mai ridicat (mai alcalin) se vafolosi amendament.

    Pentru a mari procentajul de materie organica in sol se va inglobarumegus si/sau turba, cantitatile necesare vor fi determinate in functie derezultatele analizei solului ales pentru plantare.

    Prelevarea probelor de sol se va face in felul urmator: din parcelaprevazuta pentru plantare, se va lua din 3 locuri diferite aproximativ100g sol, de la o adancime de 5-10cm.

    Plantare tradiionalPlantarea se face n gropi de minim 50x50cm cu adncime de 30 cm.

    La plantare se utilizeaz amestec adaus de plantare cu un volum egal cucirca 50% din volumul gropii.

    Cel mai bun amestec organic adaus de plantare se face din turb igunoi de grajd n proporie 2:1.

    Pentru gropi cu dimensiuni mai mari o parte din turb poate finlocuit i cu rumegu de conifere de preferin mai vechi de 2-3 ani.

    Plantare pe paturi nlate (biloane)

    Plantarea pe paturi nlate presupune modelarea solului pentrurealizarea unor straturi cu nlimi de minim 30cm deasupra niveluluisolului cu o lime la baz de cca.1m. Pentru aceast tehnologie sefolosete ca adaus de plantare preponderent rumegu de conifere. Acestsistem de cultur poate fi aplicat numai la plantaiile la care se prevedefertirigarea permanent.

    Plantaiile n ambele situaii pot avea densiti ntre 2667 plante i4762 plante la hectar. Pentru plantaii comerciale ce presupun coasamecanizat distana ntre rnduri trebuie s fie de minim 2.8- 3 m. Laplantaiile de mici dimensiuni distana ntre rnduri poate fi redus, darnu sub 2.5m la plantarea n rnduri simple.

  • Distana ntre plante pe rnd variaz ntre 0,7 m i 1,5m funcie devigoarea soiurilor i de tehnologia de cultur. Cele mai utilizate distantede plantare pe rnd sunt de 0,8 i 1m.

    Cultura in vase de vegetaieAcest sistem de cultura este mai puin utilizat. Este recomandat in

    mod deosebit pentru plantaii de tip gospodresc pentru autoconsum si inscop comercial in zonele in care pH-ul solului este impropriu culturilorde afin.

    Cultura in vase de vegetaie are avantajul realizrii unor produciifoarte ridicate consecin a creterii densitii plantelor ce poate fi de 2-3ori mai mare dect al unei plantaii nfiinate in sol. Pentru acest sistemde cultura plantarea se face iniial in ghivece de 10-15l umplute cuamestec de preferita exclusiv organic (turba, gunoi de grajd sau turba,rumegu de conifere si gunoi de grajd). In urmtorii 4-5 ani plantele setransfera in ghivece cu un volum superior ajungndu-se in final lacontainere de 50-70l. Densitatea la hectar funcie de dimensiunilecontainerelor si modul de aezare in rnduri simple sau in rnduri dublepoate ajunge intre 6000 si 10000 plante.

  • Evoluia plantelor i n consecin producia i eficiena culturii suntinfluenate determinant de modul n care se face nfiinarea.

    Greeli frecvente:

    Plantarea pe soluri cu pH ridicat pornind de la dou iluzii (plantelese adapteaz, pH-ul poate fi controlat prin amendri n special cu sulf) Pregtirea insuficient a terenului Utilizarea unor cantiti modice de material organic n speranancorporrii ulterioare Plantarea unui material sditor necorespunztor ca vigoare,cretere i ca stare fiziologic i sanitar Manipularea necorespunztoare a materialului sditor (pierdereaunei pri din balul de amestec atrage pierderea proporional ardcinilor active Udarea insuficient dup plantare ntreinerea defectuoas pe rnd (mburuienarea n primii ani dupplantare) poate avea ca efect pieirea n mas a plantelor n special nplantaiile neirigate.

  • PRINCIPALELE LUCRARI

    ntreinere pe rnd

    La afin ca la majoritatea speciilor pomicole se are in vedere pentrulucrrile de ntreinere o banda cu limea de 1m metru in lungulrndurilor. Lucrrile au in vedere in principal meninerea acesteia curatade buruieni.

    Pentru aceasta sunt doua modaliti de ntreinere: ogorul lucrat simulcirea.

    Ogorul poate fi meninut prin mobilizri succesive cu sau frerbicidare. Mulcirea pe rnd se poate face cu material organic (turba,rumegu) sau cu material sintetic (agrotextil).

    Mulcirea cu material organic cea mai utilizata este cea cu rumegu deconifere ce se aplica in strat de 8-12 cm.

    Mulcirea cu agrotextil se aplica in general ncepnd din momentulplantarii. In conformitate cu caracteristicile tehnice ale agrotextiluluiacesta rezista o perioada de 6-8 ani. Cnd acesta se deterioreaz senlocuiete.

    TieriLa afin se aplica tieri in uscat si in verde. Tierile in uscat se aplica

    in partea a doua a perioadei de repaus (februarie-martie). Aceste tieri auin vedere eliminarea ramurilor uscate, rupte, de vigoare slaba sau cu unplasment necorespunztor. Totodat se executa si scurtri pentrustimularea apariiei de noi creteri si meninerii unui echilibru intreprocesele de cretere si de rodire.

    Tierile in verde se aplica preponderent in perioada juvenila aplantelor si au ca obiective temperarea creterilor viguroase si stimulareade creteri anticipate in vederea mririi volumului ramurilor suport sipurttoare de rod.

    FertilizareCercetrile efectuate la Bilceti au pus in evidenta ca cele mai bune

    rezultate s-au obinut la fertilizarea cu sulfat de amoniu. Fertilizarea seaplica preponderent la nceputul perioadei de vegetaie si are ca obiectiv

  • creterea volumului creterilor purttoare de rod din anul urmtor.Tehnologia aplicata in prezent la Bilceti are in vedere utilizarea unorcantiti sczute de ngrminte chimice complexe aplicate in 1-2reprize (martie-aprilie) cu cantiti reduse astfel nct sa nu se depeasc100-120kg substan activa la hectar.

    IrigareAfinul necesita precipitaii medii de peste 700mm anual. Cu toate

    acestea s-a constatat c i n anii n care precipitaiile sunt la un nivel depeste 800-850mm afinul poate avea de suferit. Acest fenomen esteaccentuat n mod deosebit n zonele submontane de orografie terenurilorce are ca efect o pierdere important a apei din precipitaii din cauzascurgerilor pe versani mai ale n cazul unor precipitaii cu caractertorenial.

    Afinul n general are de suferit atunci cnd survin perioade de peste8-10 zile fr precipitaii n perioada de cretere i coacere a fructelorperioada n care temperaturile sunt ridicate i la consumul ridicat alplantelor se adaug si pierderile prin evaporare.

    Cercetrile efectuate la Bilceti dup 2001 am pus n evidenta efectulpozitiv al irigaiilor. Intr-un cmp experimental cu doua variate de irigare(microaspersiune i picurare) n anul 2004 cea mai mare producie de 33t/ha s-a obinut la irigarea prin picurare.

    Pe plan mondial cele mai utilizate metode de irigare sunt cele prinpicurare cu tuburi picurtoare sau cu picurtoare individuale pe plant ngeneral conectate la sisteme de fertirigare. In acest mod odat cuaplicarea normei de udare se aplic i fertilizani specifici funcie defenofaz.

    RecoltareRecoltarea se poate face manual sau mecanizat. Recoltarea manuala

    se face in caserole de maxim 0.5 kg sau ldie de plastic cu o capacitatede maxim 4-5 kg. Dup recoltare fructele pentru o perioada scurta sepstreaz la umbra pana la transportul din cmp. Avnd in vedere ca laafin coacerea este ealonat pe o perioada funcie de soi de 4-6 sptmnipentru recoltarea unui hectar sunt necesari 8-12 culegtori.

    Recoltarea se poate face si mecanizat utiliznd maini de recoltat. Siin cazul recoltrii mecanizate se utilizeaz si recoltarea manuala la

  • nceputul si la sfritul perioadei de recoltare cnd utilizarea exclusiva arecoltrii mecanizate ar conduce la creterea pierderilor. Recoltareamecanizata funcie de caracteristicile mainii de recoltat si implicit alcostului acesteia se justifica doar in ferme specializate cu suprafee maimari.

    Pstrare i valorificareAfinele dei sunt printre cel mai puin perisabile fructe de arbuti este

    bine ca valorificarea fructelor s se fac ntr-un timp foarte scurt de larecoltare. Afinele n condiiile unor spaii obinuite, fr dotri specificede climatizare, rcoroase (beciuri) pot fi pstrate cel mult 4-6 zile.

    n condiiile unor depozite frigorifico cu temperatur i atmosfercontrolat durata de pstrare poate ajunge la peste 90zile.

    In cazul fructelor congelate durata de pstrare este mult mai mare dartrebuie limitat avnd n vedere n principal creterea semnificativ acosturilor i faptul c preul de livrare al afinelor congelate estesemnificativ mai sczut ca al afinelor destinate consumului n stareproaspt.

    Procesarea pentru valorificare presupune urmtoarele etape:-prercirea;-sortarea;-ambalarea;-depozitarea;

    Dup transportul din cmp fructele trebuie aduse n cel mai scurttimp la o temperatura de 10-12C.

    Sortarea are n vedere eliminarea impuritilor (frunze,codie)eliminarea fructelor necorespunztoare (necoapte, strivite, stricate etc.).

    Firmele mari productoare de afine n mod deosebit din SUA fac nplus i sortarea pe calibre i pe nuane a fructelor.

  • Dup sortare fructele se ambaleaz n caserole cu capacitate redusinscripionate i n cazul productorilor importani personalizate. Celemai utilizate caserole pe plan mondial sunt cele cu capacitate de 125, 140,250g. Caserole se aeaz n ldie de carton pe 2-3 rnduri care suntpaletizare i bgate n camerele de pstrare.

    Pstrarea fructelor pentru consum n stare proaspt se face latemperaturi sub 4C funcie de timpul de pstrare i de tehnologia depstrare cu sau fr atmosfer controlat

    Utilaje necesare in culturile de afin

    In primul rand voi avea nevoie de un tractor Tractor Renault 651-4CP 65 care costa 7000 euro.

  • Materia organica se va administra cu folosind masina pentruimprastiat gunoi de grajd , masina care lucreaza in agregat cu un tractorminim 65 cp.

    Remorca imprastiat gunoi,4,5t, Pret 5000 euro.Sistem franare,sistemsemnalizare, monoax, din tabla galvanizata

    Materialul organic care a fost administrat se va incorpora in solprintr-o aratura adanca, lucrere ce va fi efectuata cu ajutorul pluguluiPP-4-30, plug cu destinatie generala Pret 3 900 euro

  • Pentru pregatirea patului germinativ se va folosi freza purtata pentrupasuni FPP-1,3 care lucreaza in agregat cu tractorul. Este o freza carepoate lucra la o adancime de maxim 12 cm si se poate cupla la tractor intrei pozitii realizandu-se dezaxari diferite, in functie de necesitate.Prinschimbarea rotilor de la reductorul cu roti dintate cilindrice se pot obtinepatru turatii la arborele frezei, functie de viteza de deplasare si conditiilede sol. Pret 1500 euro

    Ulterior lucrarilor mentionate se vor trasa randurile la distante egalede 2.5 m, se va administra rumegus si turba pe randuri dupa care se vorfreza pentru omogenizarea lor in sol, iar apoi se vor forma biloanele.

    Administrare rumegus Formarea bilonuluiBiloanele vor fi realizate cu ajutorul plugului reversibil purtat cu

    patru trupite. Pe biloane vom monta conducta pentru picurare Pentru aintretine mai usor biloanele curate de buruieni, se recomanda ca biloanelesa fie acoperite cu agrotextil, folie de plastic sau aschi de lemn.

    Agrotextil si conducta de picurare

  • Dupa recoltarea care sa face manual este strict necesar sa se faca osortare a afinelor inainte de introducerea la pastrare si sau vanzare. Pret2600 euro.

    Dupa sortare afinele trebuie neaparat introduse in instalatiilefrigorifice unde se vor raci la temperatura indicata in functie de destinatialotului si termenul de pastrare. Pretul unei instalatii frigorifice cu ocapacitate de 15 tone este de 10.000 euro.

  • Investitie in plantatieConsiderand o densitate medie de 3500 plante/hectar , pentru

    infiintare plantatiei de 5 hectare avem nevoie de 17500 plante.

    Pepiniera de afini Natural Invest livreaza afini la domiciliu pe palet:600 afini de 2 ani/palet, 20-30cm inaltime sau 450 afini de 3 ani/palet,35-60 cm inaltime.

    Pret palet cu afini: 1000 euro care include: TVA

    Asadar avem nevoie de 30 de paleti, deci investitia cu plantele ajunge la30 mi de euro.

    Investitia cu utilajele necesare ajunge la 30 mi de euro.

    Asadar investitia necesara ar fi de 60000 euro.

    Conform PNDR 112 finantarea nerambursabila a uniunii europeneeste de 50% deci in cazul nostru aprox 30.000 euro.

    Restul investitiei se va realiza prin accesarea unor credite bancare peo perioada de 10 ani cu o dobanda de 6,5 %.

    Dobanda astfel ajungand la suma de 2.000 euro, vom ajunge la sumade 32.000 euro care vor inapoiati bancilor. Ceea ce ne duce la o ratalunara de 300 de euro timp de 10 de ani. Adica o rata anuala de 3600euro.

    Productivitatea medie multianuala a culturilor de afin este de 12 18tone/hectar. Consideram o productie medie de 14 tone/hectar si stiind casuprafata cultivata este de 5 ha, obtinem o productie anuala de 70 tone.

    Pretul afinelor este de 4 euro en gros pe kilogram in extrasezon si2,2 euro in plin sezon asadar vom considera un pret mediu de 3,1euro/kg.

    Asadar venitul anual estimat este de 217.000 euro din care scazandrata la banca obtinem 213.400 euro/an in primii 10 ani.

  • Bibliografie1) http://www.pomiculturasubmontana.ro/tehnologie.html2) http://www.afini.ro/3) https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=utilaje+necesare+tehnologiei+culturii+afinului4) http://ro.wikipedia.org/wiki/Afin5) http://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C8%9Bii_afine6) http://www.utilajeagricole.ro/