afecŢiunile reumatismale ale mÂinii1

116
AFECŢIUNILE AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE REUMATISMALE ALE MÂINII MÂINII DR. CRĂCIUN RELU-LIVIU DR. CRĂCIUN RELU-LIVIU

Upload: alina-rosioru

Post on 07-Aug-2015

295 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

Page 1: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECŢIUNILE AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE REUMATISMALE ALE

MÂINIIMÂINIIDR. CRĂCIUN RELU-LIVIUDR. CRĂCIUN RELU-LIVIU

Page 2: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

MÂNA – ANATOMIE MÂNA – ANATOMIE FUNCŢIONALĂFUNCŢIONALĂ

Structură mobilă Structură mobilă adaptată funcţional adaptată funcţional pentru mişcarea de pentru mişcarea de prindere şi apucareprindere şi apucare

Partea radială – Partea radială – strângerea slabă între strângerea slabă între degetul mare şi arătătordegetul mare şi arătător

Partea ulnară – Partea ulnară – strângerea puternică strângerea puternică între degete şi palmăîntre degete şi palmă

Page 3: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

MÂNA – ANATOMIE MÂNA – ANATOMIE FUNCŢIONALĂFUNCŢIONALĂ

Formată din:Formată din: Extremităţile distale ale radiusului şi ulneiExtremităţile distale ale radiusului şi ulnei Oasele carpieneOasele carpiene

Rândul proximal – scafoid, semilunar, piramidal, Rândul proximal – scafoid, semilunar, piramidal, pisiformpisiform

Rândul distal – trapez, trapezoid, os mare, os cu cârligRândul distal – trapez, trapezoid, os mare, os cu cârlig Oasele metacarpieneOasele metacarpiene Falangele – proximale, medii, distaleFalangele – proximale, medii, distale

Page 4: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

MÂNA – ANATOMIE MÂNA – ANATOMIE FUNCŢIONALĂFUNCŢIONALĂ

O unitate centrală fixă – oasele carpiene – O unitate centrală fixă – oasele carpiene – responsabilă de stabilitatea mişcăriiresponsabilă de stabilitatea mişcării

Trei unităţi mobile, proiectate pe unitatea fixă Trei unităţi mobile, proiectate pe unitatea fixă - articulaţia carpometacarpiană a degetului - articulaţia carpometacarpiană a degetului mare, articulaţia carpometacarpiană a mare, articulaţia carpometacarpiană a arătătorului şi articulaţiile carpometacarpiene arătătorului şi articulaţiile carpometacarpiene ale mediusului, inelarului şi degetului mic - ale mediusului, inelarului şi degetului mic - responsabile de dexteritatea şi puterea responsabile de dexteritatea şi puterea mişcării. mişcării.

Page 5: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTICULAŢIA ARTICULAŢIA RADIOCUBITOCARPIANĂRADIOCUBITOCARPIANĂ

Articulaţia pumnuluiArticulaţia pumnului Între extremitatea distală Între extremitatea distală

a radiusuluia radiusului Fibrocartilajul triangular Fibrocartilajul triangular

al mâinii care leagă al mâinii care leagă radiusul de ulnăradiusul de ulnă

Rândul proximal de oase Rândul proximal de oase carpienecarpiene

Page 6: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTICULAŢIA ARTICULAŢIA RADIOCUBITOCARPIANĂRADIOCUBITOCARPIANĂ

Pe faţa palmară a mâinii Pe faţa palmară a mâinii există retinaculum flexor există retinaculum flexor (ligamentul transvers (ligamentul transvers carpian), o bandă orizontală carpian), o bandă orizontală de ţesut fibros care de ţesut fibros care solidarizează oasele carpului solidarizează oasele carpului şi pe sub care trec:şi pe sub care trec: tendoanele muşchilor flexori tendoanele muşchilor flexori

ai degetelorai degetelor nervul median nervul median

Page 7: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTICULAŢIA ARTICULAŢIA RADIOCUBITOCARPIANĂRADIOCUBITOCARPIANĂ

Pe faţa palmară a articulaţiei Pe faţa palmară a articulaţiei radiocarpiene există radiocarpiene există tunelul tunelul carpian, carpian, o structură o structură anatomică importantă, anatomică importantă, implicată în unele suferinţe implicată în unele suferinţe dureroase ale mâiniidureroase ale mâinii

Este delimitat inferior de Este delimitat inferior de oasele carpiene şi superior oasele carpiene şi superior de retinaculum flexorde retinaculum flexor

El adăposteşte:El adăposteşte: cele 4 tendoane ale flexorului cele 4 tendoane ale flexorului

superficial şi profundsuperficial şi profund nervul median.nervul median.

Page 8: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTICULAŢIA ARTICULAŢIA RADIOCUBITOCARPIANĂRADIOCUBITOCARPIANĂ

Tunelul ulnar Tunelul ulnar sau canalul sau canalul Guyon, aflat de asemenea Guyon, aflat de asemenea pe faţa palmară a articulaţiei pe faţa palmară a articulaţiei radiocarpiene, situat pe radiocarpiene, situat pe retinaculum flexorretinaculum flexor

Delimitat superior de o Delimitat superior de o structură fibrocartilaginoasă structură fibrocartilaginoasă proprie (ligamentul proprie (ligamentul pisohamat), inferior de pisohamat), inferior de retinaculum flexor, medial retinaculum flexor, medial de pisiform şi lateral de osul de pisiform şi lateral de osul cu cârligcu cârlig

El adăposteşte El adăposteşte nervul ulnarnervul ulnar

Page 9: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTICULAŢIA ARTICULAŢIA RADIOCUBITOCARPIANĂRADIOCUBITOCARPIANĂ

Pe faţa dorsală a mâinii Pe faţa dorsală a mâinii există retinaculum există retinaculum extensor, o structură extensor, o structură asemănătoare asemănătoare retinaculumului flexor retinaculumului flexor şi pe sub care trec şi pe sub care trec tendoanele muşchilor tendoanele muşchilor extensori ai degetelor, extensori ai degetelor, organizate în 6 organizate în 6 compartimente fibro-compartimente fibro-osoase osoase

Page 10: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTICULAŢIA ARTICULAŢIA RADIOCUBITOCARPIANĂRADIOCUBITOCARPIANĂ

Mişcarea pumnului permite:Mişcarea pumnului permite: Flexie palmară (80°-90°),Flexie palmară (80°-90°), Extensie sau flexie dorsală (70°-80°),Extensie sau flexie dorsală (70°-80°), Deviaţie ulnară (40°-50°),Deviaţie ulnară (40°-50°), Deviaţie radială (15°-20°)Deviaţie radială (15°-20°) CircumducţieCircumducţie

Cei mai importanţi flexori palmari ai pumnului sunt: Cei mai importanţi flexori palmari ai pumnului sunt: flexor radial al carpului şi flexor superficial şi flexor radial al carpului şi flexor superficial şi profund.profund.

Cei mai importanţi extensori ai pumnului sunt: Cei mai importanţi extensori ai pumnului sunt: extensor radial al carpului (longus şi brevis) şi extensor radial al carpului (longus şi brevis) şi extensor ulnar al carpului. extensor ulnar al carpului.

Page 11: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTICULAŢIILE ARTICULAŢIILE CARPOMETACARPIENECARPOMETACARPIENE

Articulaţii de tip "şa“Articulaţii de tip "şa“ Realizate între rândul distal de oase carpiene (trapez, Realizate între rândul distal de oase carpiene (trapez,

trapezoid, os mare şi os cu cârlig) şi extremitatea proximală a trapezoid, os mare şi os cu cârlig) şi extremitatea proximală a metacarpienelormetacarpienelor

Prima articulaţie de acest tip între trapez şi baza primului Prima articulaţie de acest tip între trapez şi baza primului metacarpian este extrem de mobilă, permiţând grade variate de metacarpian este extrem de mobilă, permiţând grade variate de flexie-extensie şi abducţie-adducţie pentru a aduce degetul flexie-extensie şi abducţie-adducţie pentru a aduce degetul mare în opoziţie cu celelalte degetemare în opoziţie cu celelalte degete

A II-a şi a III-a articulaţie de acest tip sunt fixeA II-a şi a III-a articulaţie de acest tip sunt fixe A IV-a şi a V-a articulaţie sunt mobile, permiţând flexia A IV-a şi a V-a articulaţie sunt mobile, permiţând flexia

degetelor către degetul mare în cursul mişcării de prindere şi degetelor către degetul mare în cursul mişcării de prindere şi apucare. apucare.

Page 12: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTICULAŢIILE MCF, IFP, ARTICULAŢIILE MCF, IFP, IFDIFD

Articulaţiile metacarpofalangiene Articulaţiile metacarpofalangiene (MCF), realizate (MCF), realizate între extremitatea distală a metacarpienelor şi între extremitatea distală a metacarpienelor şi extremitatea proximală a falangelor şi extremitatea proximală a falangelor şi articulaţiile articulaţiile interfalangiene proximale interfalangiene proximale (IFP) şi (IFP) şi interfalangiene interfalangiene distale distale (IFD) realizate între oasele falangiene sunt (IFD) realizate între oasele falangiene sunt articulaţii de tip "balama“articulaţii de tip "balama“

Capsula lor articulară este întărită de ligamentele Capsula lor articulară este întărită de ligamentele colaterale (radial şi ulnar) pe feţele laterale şi de colaterale (radial şi ulnar) pe feţele laterale şi de ligamentul palmar pe faţa palmară a degetelor ligamentul palmar pe faţa palmară a degetelor

Page 13: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTICULAŢIILE MCF, IFP, ARTICULAŢIILE MCF, IFP, IFDIFD

La nivelul capului metacarpian La nivelul capului metacarpian fIecare tendon al extensorului fIecare tendon al extensorului propriu al degetelor este întărit de propriu al degetelor este întărit de tendoanele interosoşilor şi tendoanele interosoşilor şi lumbricalilor, formând o structură lumbricalilor, formând o structură numită numită expansiunea extensoare expansiunea extensoare a degetelor a degetelor care, pe dorsul care, pe dorsul falangei proximale, se divide într-falangei proximale, se divide într-o porţiune intermediară inserată o porţiune intermediară inserată pe baza falangei medii şi două pe baza falangei medii şi două porţiunii laterale inserate pe porţiunii laterale inserate pe părţile laterale ale bazei falangei părţile laterale ale bazei falangei distale. distale.

Page 14: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTICULAŢIILE MCF, IFP, ARTICULAŢIILE MCF, IFP, IFDIFD

Articulaţiile (MCF şi IF) permit grade mari de Articulaţiile (MCF şi IF) permit grade mari de flexie şi extensie, dar grade variabile de flexie şi extensie, dar grade variabile de abducţie-adducţie deviaţie radială sau ulnarăabducţie-adducţie deviaţie radială sau ulnară Articulaţiile MCF permit 90°-100° de flexie şi 30° Articulaţiile MCF permit 90°-100° de flexie şi 30°

de extensiede extensie Articulaţiile IFP permit 80° de flexie şi 0° de Articulaţiile IFP permit 80° de flexie şi 0° de

extensieextensie Articulaţiile IFD permit numai 30° de flexie şi 0° Articulaţiile IFD permit numai 30° de flexie şi 0°

de extensie de extensie

Page 15: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

PATOLOGIA PATOLOGIA REUMATISMALĂ A REUMATISMALĂ A ARTICULAŢIIILORARTICULAŢIIILOR

RADIOCUBITOCARPIENERADIOCUBITOCARPIENE

Page 16: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIEI AFECTAREA ARTICULAŢIEI RCCRCC

ASIMETRICASIMETRIC SIMETRICSIMETRIC

ACUTACUT CRONICCRONIC ACUTACUT CRONICCRONICARTRITĂ REUMATOIDĂARTRITĂ REUMATOIDĂ ARTRITĂ REUMATOIDĂARTRITĂ REUMATOIDĂ ARTRITĂ REUMATOIDĂARTRITĂ REUMATOIDĂ ARTRITĂ REUMATOIDĂARTRITĂ REUMATOIDĂ

ARTRITĂ CRONICĂ ARTRITĂ CRONICĂ

JUVENILĂJUVENILĂ

ARTRITĂ CRONICĂ ARTRITĂ CRONICĂ

JUVENILĂJUVENILĂ

ARTRITĂ CRONICĂ ARTRITĂ CRONICĂ

JUVENILĂJUVENILĂ

ARTRITĂ CRONICĂ ARTRITĂ CRONICĂ

JUVENILĂJUVENILĂ

ARTRITĂ PSORIAZICĂARTRITĂ PSORIAZICĂ ARTRITĂ PSORIAZICĂARTRITĂ PSORIAZICĂ ARTRITĂ PSORIAZICĂARTRITĂ PSORIAZICĂ ARTRITĂ PSORIAZICĂARTRITĂ PSORIAZICĂ

GUTĂGUTĂ GUTĂGUTĂ GUTĂGUTĂ

TENOSINOVITĂTENOSINOVITĂ ARTROZĂARTROZĂ ARTROZĂARTROZĂ

ARTRITĂ REACTIVĂARTRITĂ REACTIVĂ CHIST SINOVIALCHIST SINOVIAL SINDROM DE TUNEL SINDROM DE TUNEL CARPIANCARPIAN

RAARAA ARTRITĂ TBCARTRITĂ TBC

ARTRITĂ INFECŢIOASĂARTRITĂ INFECŢIOASĂ

ARTRITĂ HEMOFILICĂARTRITĂ HEMOFILICĂ ARTRITĂ HEMOFILICĂARTRITĂ HEMOFILICĂ

LEUCEMIELEUCEMIE LEUCEMIELEUCEMIE

TRAUMATISMETRAUMATISME TUMORITUMORI

Page 17: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIEI AFECTAREA ARTICULAŢIEI RCCRCC

Tumefierea articulaţiei se Tumefierea articulaţiei se detectează în special pe faţa detectează în special pe faţa dorsală a mâinii şi mai puţin dorsală a mâinii şi mai puţin pe faţa palmară datorită pe faţa palmară datorită structurii retinaculumului structurii retinaculumului flexor mai bine reprezentat flexor mai bine reprezentat comparativ cu cel extensorcomparativ cu cel extensor

O tumefiere în "dublă O tumefiere în "dublă cocoaşă" pe ulna distală, în cocoaşă" pe ulna distală, în special dacă este bilaterală special dacă este bilaterală este sugestivă pentru este sugestivă pentru poliartrită reumatoidă (PR), poliartrită reumatoidă (PR), fiind unul dintre cele mai fiind unul dintre cele mai precoce semne de boală precoce semne de boală

Page 18: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

TENOSINOVITA TENOSINOVITA EXTENSORILOREXTENSORILOR

Tenosinovita extensorilor Tenosinovita extensorilor produce tumefiere produce tumefiere dorsală de formă ovalară sau liniară localizată dorsală de formă ovalară sau liniară localizată în jurul tecii tendonului afectatîn jurul tecii tendonului afectat când degetele sunt extinse activ extremitatea când degetele sunt extinse activ extremitatea

distală a tumefierii se mişcă proximal şi se pliază distală a tumefierii se mişcă proximal şi se pliază ca un cearceaf sub o saltea ("semnul pliseului")ca un cearceaf sub o saltea ("semnul pliseului")

se adaugă accentuarea durerii prin întinderea se adaugă accentuarea durerii prin întinderea tendonului afectat şi existenţa locală a unor tendonului afectat şi existenţa locală a unor crepitaţii palpabile la mobilizarea lui. crepitaţii palpabile la mobilizarea lui.

Page 19: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

TENOSINOVITA DE QUERVAINTENOSINOVITA DE QUERVAIN

Scurtul extensor al Scurtul extensor al policelui şi lungul policelui şi lungul abductor al policelui abductor al policelui sunt frecvent implicaţi sunt frecvent implicaţi într-o formă specială de într-o formă specială de tenosinovită denumită tenosinovită denumită tenosinovita tenosinovita stenozantă a mâinii (de stenozantă a mâinii (de Quervain)Quervain)

Page 20: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

TENOSINOVITA DE QUERVAINTENOSINOVITA DE QUERVAIN

Simptomele principale Simptomele principale sunt: durere, sunt: durere, sensibilitate localizată şi sensibilitate localizată şi uneori tumefiere pe uneori tumefiere pe apofiza stiloidă radială apofiza stiloidă radială

Este întâlnită mai Este întâlnită mai frecvent la Iăuze ca o frecvent la Iăuze ca o complicaţie a sarcinii complicaţie a sarcinii sau la femei nomale sau la femei nomale (30-50 ani) după (30-50 ani) după suprasolicitare a mâinii suprasolicitare a mâinii

Page 21: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

TENOSINOVITA DE QUERVAINTENOSINOVITA DE QUERVAIN

Testul FinkelsteinTestul Finkelstein, , rezultat din creşterea rezultat din creşterea durerii când degetul este durerii când degetul este flectat pe palmă şi flectat pe palmă şi celelalte degete sunt celelalte degete sunt flectate pe degetul mare, flectate pe degetul mare, concomitent cu devierea concomitent cu devierea pasivă a pumnului către pasivă a pumnului către extremitatea ulnară, este extremitatea ulnară, este pozitiv pozitiv

Page 22: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

TENOSINOVITA DE QUERVAINTENOSINOVITA DE QUERVAIN

Tratament:Tratament: imobilizare cu atelăimobilizare cu atelă antiinflamatorii nesteroidieneantiinflamatorii nesteroidiene injectare locală de glucocorticoiziinjectare locală de glucocorticoizi decompresia chirurgicală a primului compartiment decompresia chirurgicală a primului compartiment

extensor al mâinii, cu sau fără tenosinovectomie - extensor al mâinii, cu sau fără tenosinovectomie - la pacienţii cu simptome persistente şi recurente pe la pacienţii cu simptome persistente şi recurente pe o perioadă de 6 luni. o perioadă de 6 luni.

Page 23: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

TENOSINOVITA TENOSINOVITA FLEXORILORFLEXORILOR

Acest tip de Acest tip de tenosinovită, cu tenosinovită, cu implicarea flexorului implicarea flexorului superficial şi profund, al superficial şi profund, al degetelor se întâlneşte degetelor se întâlneşte frecvent în PR frecvent în PR

Page 24: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

TENOSINOVITA TENOSINOVITA FLEXORILORFLEXORILOR

Tenosinovita flexorilor Tenosinovita flexorilor la nivelul la nivelul articulaţiei radiocubitocarpiene articulaţiei radiocubitocarpiene sub retinaculumul flexor poate sub retinaculumul flexor poate cauza compresia nervului median cauza compresia nervului median cu caractere tipice ale cu caractere tipice ale sindromului de tunel carpiansindromului de tunel carpian::

parestezii ale primelor trei degete parestezii ale primelor trei degete şi a marginii laterale a inelaruluişi a marginii laterale a inelarului

slăbiciune şi diminuare a slăbiciune şi diminuare a musculaturii tenaremusculaturii tenare

durere nocturnă cu extensie durere nocturnă cu extensie proximală către cot ameliorată de proximală către cot ameliorată de zguduirea mâinii sau mişcarea zguduirea mâinii sau mişcarea degetelor degetelor

Page 25: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

SINDROMUL DE TUNEL SINDROMUL DE TUNEL CARPIANCARPIAN

Semnul Tinel: Semnul Tinel: percuţia percuţia nervului median la nivelul nervului median la nivelul retinaculumului flexor retinaculumului flexor produce parestezii în produce parestezii în teritoriul de distribuţie al teritoriul de distribuţie al nervului mediannervului median

Semnul Phalen: Semnul Phalen: flexia flexia palmară susţinută a palmară susţinută a pumnului ţinând mâinile pumnului ţinând mâinile flectate una faţă de cealaltă flectate una faţă de cealaltă (30-60 secunde), induce (30-60 secunde), induce parestezii la nivelul parestezii la nivelul degetelor degetelor

Page 26: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

SINDROMUL DE TUNEL SINDROMUL DE TUNEL CARPIANCARPIAN

Page 27: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

TENOSINOVITA TENOSINOVITA FLEXORILORFLEXORILOR

Durere în palmă resimţită la flexia Durere în palmă resimţită la flexia degetelor, dar, în unele cazuri, ea degetelor, dar, în unele cazuri, ea poate iradia la articulaţiile MCF şi poate iradia la articulaţiile MCF şi IFD pe faţa dorsalăIFD pe faţa dorsală

Mediusul şi indexul sunt degetele Mediusul şi indexul sunt degetele cele mai frecvent afectatecele mai frecvent afectate

Un nodul fibros poate fi palpat în Un nodul fibros poate fi palpat în palmă proximal de articulaţia palmă proximal de articulaţia MCF, interferând cu mecanismul MCF, interferând cu mecanismul normal de alunecare a tendonului normal de alunecare a tendonului şi producând blocare intermitentă şi producând blocare intermitentă în flexie (deget în resort)în flexie (deget în resort)

Page 28: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

TENOSINOVITA TENOSINOVITA FLEXORILORFLEXORILOR

Cauze:Cauze: PRPR GutaGuta HipotiroidismulHipotiroidismul Suprasolicitarea mâinii în diferite activităţi Suprasolicitarea mâinii în diferite activităţi

ocupaţionale – operatori calculator, cântat la ocupaţionale – operatori calculator, cântat la instrumente cu coardeinstrumente cu coarde

ArtrozaArtroza

Page 29: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

TENOSINOVITA TENOSINOVITA FLEXORILORFLEXORILOR

Tratamentul constă din:Tratamentul constă din: analgeticeanalgetice antiinflamatorii nesteroidieneantiinflamatorii nesteroidiene aplicare locală de căldurăaplicare locală de căldură extensia prin atelă a degetului afectat, predominant extensia prin atelă a degetului afectat, predominant

nocturn, împiedică flexia din timpul somnuluinocturn, împiedică flexia din timpul somnului injectarea locală a unui glucocorticoid este beneficăinjectarea locală a unui glucocorticoid este benefică rezecţia chirurgicală o zonei stenozante a tecii tendonului rezecţia chirurgicală o zonei stenozante a tecii tendonului

respectiv este rareori necesară, în cazuri rezistente la respectiv este rareori necesară, în cazuri rezistente la tratamentul conservator tratamentul conservator

Page 30: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

PATOLOGIA PATOLOGIA REUMATISMALĂ A REUMATISMALĂ A ARTICULAŢIIILORARTICULAŢIIILOR

CARPOMETACARPIENECARPOMETACARPIENE

Page 31: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR CMCCMC

Cea mai tipică, afectare a Cea mai tipică, afectare a acestor articulaţii apare în acestor articulaţii apare în PR unde panusul sinovial de PR unde panusul sinovial de la nivelul articulaţiei RCC la nivelul articulaţiei RCC distruge discul articular sau distruge discul articular sau fibrocartilajul triangular al fibrocartilajul triangular al mâinii cu slăbirea mâinii cu slăbirea ligamentului radiocarpian ligamentului radiocarpian dorsal responsabilă de dorsal responsabilă de migrarea dorsală a ulnei migrarea dorsală a ulnei distale şi distale şi devierea cubitală devierea cubitală a carpuluia carpului

Page 32: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR CMCCMC

Distrucţia progresivă a Distrucţia progresivă a masivului carpian, masivului carpian, uneori asociată cu uneori asociată cu ruptura extensorului ruptura extensorului ulnar al carpului pe ulnar al carpului pe ulnă, poate fi urmată de ulnă, poate fi urmată de subluxaţie palmară şi, în subluxaţie palmară şi, în final, anchiloză final, anchiloză

Page 33: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR CMCCMC

Prima articulaţie Prima articulaţie carpometacarpiană formată carpometacarpiană formată între trapez şi extremitatea între trapez şi extremitatea proximală a primului proximală a primului metacarpian este frecvent metacarpian este frecvent sediul procesului artrozic, sediul procesului artrozic, dând dând rizartrozarizartroza

Manifestări cliniceManifestări clinice durere la mobilizarea durere la mobilizarea

degetului maredegetului mare sensibilitate localizatăsensibilitate localizată crepitaţii crepitaţii

Page 34: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

PATOLOGIA PATOLOGIA REUMATISMALĂ A REUMATISMALĂ A ARTICULAŢIIILORARTICULAŢIIILOR

METACARPOFALANGIENMETACARPOFALANGIENEE

Page 35: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR MCFMCF

ASIMETRICASIMETRIC SIMETRICSIMETRIC

ACUTACUT CRONICCRONIC ACUTACUT CRONICCRONICARTRITĂ REUMATOIDĂARTRITĂ REUMATOIDĂ ARTRITĂ REUMATOIDĂARTRITĂ REUMATOIDĂ ARTRITĂ REUMATOIDĂARTRITĂ REUMATOIDĂ ARTRITĂ REUMATOIDĂARTRITĂ REUMATOIDĂ

ARTRITĂ CRONICĂ ARTRITĂ CRONICĂ JUVENILĂJUVENILĂ

ARTRITĂ CRONICĂ ARTRITĂ CRONICĂ JUVENILĂJUVENILĂ

ARTRITĂ CRONICĂ ARTRITĂ CRONICĂ JUVENILĂJUVENILĂ

ARTRITĂ CRONICĂ ARTRITĂ CRONICĂ JUVENILĂJUVENILĂ

GUTĂGUTĂ GUTĂGUTĂ GUTĂGUTĂ GUTĂGUTĂ

ARTRITĂ PSORIAZICĂARTRITĂ PSORIAZICĂ ARTRITĂ PSORIAZICĂARTRITĂ PSORIAZICĂ

ARTRITĂ REACTIVĂARTRITĂ REACTIVĂ ARTRITĂ REACTIVĂARTRITĂ REACTIVĂ

LEUCEMIE ACUTĂLEUCEMIE ACUTĂ PARANEOPLAZIIPARANEOPLAZII

TENOSINOVITETENOSINOVITE TENOSINOVITETENOSINOVITE

RAARAA ARTRITĂ ARTRITĂ TUBERCULOASĂTUBERCULOASĂ

TRAUMATISMTRAUMATISM

Page 36: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR MCFMCF

Aceste articulaţii suntAceste articulaţii sunt cel mai cel mai frecvent afectate prin sinovită frecvent afectate prin sinovită reumatoidă în PR unde ele apar reumatoidă în PR unde ele apar tumefiate, cu ştergerea reliefului tumefiate, cu ştergerea reliefului anatomic normal şi reducerea anatomic normal şi reducerea importantă a mişcării de flexieimportantă a mişcării de flexie

Ulterior prin distrucţia cartilajului Ulterior prin distrucţia cartilajului articular şi instabilitate articulară se articular şi instabilitate articulară se dezvoltă subluxaţia palmară a dezvoltă subluxaţia palmară a degetelordegetelor

Deoarece tendoanele flexorilor au Deoarece tendoanele flexorilor au cea mai puternică forţă de-a lungul cea mai puternică forţă de-a lungul acestor articulaţii, subluxaţia acestor articulaţii, subluxaţia palmară a degetelor este palmară a degetelor este responsabilă de proeminenţa responsabilă de proeminenţa capetelor metacarpienelor care capetelor metacarpienelor care caracterizează boalacaracterizează boala

Page 37: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

PATOLOGIA PATOLOGIA REUMATISMALĂ A REUMATISMALĂ A ARTICULAŢIIILORARTICULAŢIIILOR

INTERFALANGIENE (IFP, INTERFALANGIENE (IFP, IFD)IFD)

Page 38: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR INTERFALANGIENEINTERFALANGIENE

ASIMETRICASIMETRIC SIMETRICSIMETRIC

ACUTACUT CRONICCRONIC ACUTACUT CRONICCRONIC

ARTRITĂ REUMATOIDĂ ARTRITĂ REUMATOIDĂ (IFP)(IFP)

ARTRITĂ REUMATOIDĂ ARTRITĂ REUMATOIDĂ (IFP)(IFP)

ARTRITĂ REUMATOIDĂ ARTRITĂ REUMATOIDĂ (IFP)(IFP)

ARTRITĂ REUMATOIDĂ ARTRITĂ REUMATOIDĂ (IFP)(IFP)

ARTRITĂ CRONICĂ ARTRITĂ CRONICĂ JUVENILĂJUVENILĂ

ARTRITĂ CRONICĂ ARTRITĂ CRONICĂ JUVENILĂJUVENILĂ

ARTRITĂ CRONICĂ ARTRITĂ CRONICĂ JUVENILĂJUVENILĂ

ARTRITĂ CRONICĂ ARTRITĂ CRONICĂ JUVENILĂJUVENILĂ

GUTĂGUTĂ GUTĂGUTĂ GUTĂGUTĂ GUTĂGUTĂ

ARTRITĂ PSORIAZICĂARTRITĂ PSORIAZICĂ ARTRITĂ PSORIAZICĂARTRITĂ PSORIAZICĂ ARTRITĂ PSORIAZICĂARTRITĂ PSORIAZICĂ ARTRITĂ PSORIAZICĂARTRITĂ PSORIAZICĂ

ARTRITĂ REACTIVĂARTRITĂ REACTIVĂ ARTROZĂARTROZĂ ARTROZĂARTROZĂ

TENOSINOVITĂTENOSINOVITĂ TENOSINOVITĂTENOSINOVITĂ SARCOIDOZĂSARCOIDOZĂ

RAARAA SCLERODERMIESCLERODERMIE

Page 39: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR INTERFALANGIENEINTERFALANGIENE

Tumefierea articulaţiilor Tumefierea articulaţiilor interfalangiene (IF) prin interfalangiene (IF) prin sinovită (lichid sinovial, sinovită (lichid sinovial, proliferare sinovială) este proliferare sinovială) este sugerată de aspectul sugerată de aspectul simetric şi absenţa pliurilor simetric şi absenţa pliurilor de pe faţa dorsală a de pe faţa dorsală a articulaţiei respectivearticulaţiei respective

Spre deosebire de aceasta, Spre deosebire de aceasta, tumefierea din tenosinovite, tumefierea din tenosinovite, este asimetrică este asimetrică

Page 40: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR INTERFALANGIENEINTERFALANGIENE

Deformarea Deformarea "în "în butonieră"butonieră" a degetului a degetului (contractură în flexie a (contractură în flexie a articulaţiei IFP cu articulaţiei IFP cu hiperextensia articulaţiei hiperextensia articulaţiei IFD) este produsă de IFD) este produsă de ruptura inserţiei ruptura inserţiei extensorului comun al extensorului comun al degetelor pe falanga degetelor pe falanga mediemedie

Page 41: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR INTERFALANGIENEINTERFALANGIENE

Deformarea Deformarea "în gât de "în gât de lebădă"lebădă" a degetului a degetului (hiperextensia (hiperextensia articulaţiei IFP cu articulaţiei IFP cu contractura în flexie a contractura în flexie a articulaţiei IFD) este articulaţiei IFD) este opusul deformării "în opusul deformării "în butonieră" a degetelor butonieră" a degetelor

Page 42: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR INTERFALANGIENEINTERFALANGIENE

Page 43: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR INTERFALANGIENEINTERFALANGIENE

Un alt tip de deformare articulară a articulaţiilor IF Un alt tip de deformare articulară a articulaţiilor IF este este "mâna în lorguette""mâna în lorguette" rezultată din scurtarea rezultată din scurtarea telescopată a degetelor produsă prin resorbţia telescopată a degetelor produsă prin resorbţia completă a articulaţiei IFD şi având ca rezultat final completă a articulaţiei IFD şi având ca rezultat final încreţirea pielii supraiacente care devine prea largă încreţirea pielii supraiacente care devine prea largă pentru articulaţia respectivă (arthritis mutilans)pentru articulaţia respectivă (arthritis mutilans)

Acest tip de deformare este caracteristic artritei Acest tip de deformare este caracteristic artritei psoriazicepsoriazice

Şi alte artrite distructive cum este PR, îl pot prezenta Şi alte artrite distructive cum este PR, îl pot prezenta în cadrul tabloului lor clinic în cadrul tabloului lor clinic

Page 44: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR INTERFALANGIENEINTERFALANGIENE

Page 45: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR INTERFALANGIENEINTERFALANGIENE

Devierea laterală (ulnară Devierea laterală (ulnară sau radială) a sau radială) a articulaţiilor IF este mai articulaţiilor IF este mai frecventă în artroza frecventă în artroza mâinii comparativ cu mâinii comparativ cu PR, mai ales dacă unele PR, mai ales dacă unele degete deviază într-o degete deviază într-o direcţie şi altele în altă direcţie şi altele în altă direcţie ("degete direcţie ("degete şerpuitoare")şerpuitoare")

Page 46: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR INTERFALANGIENEINTERFALANGIENE

În jurul articulaţiilor IFP În jurul articulaţiilor IFP şi IFD pot exista şi IFD pot exista multiple formaţiuni multiple formaţiuni nodulare:nodulare: noduli reumatoizinoduli reumatoizi în PR în PR

Page 47: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR INTERFALANGIENEINTERFALANGIENE

noduli artrozici Heberdennoduli artrozici Heberden în artroză în artroză

Page 48: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR INTERFALANGIENEINTERFALANGIENE

noduli artrozici Bouchardnoduli artrozici Bouchard în artroză în artroză

Page 49: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

AFECTAREA ARTICULAŢIILOR AFECTAREA ARTICULAŢIILOR INTERFALANGIENEINTERFALANGIENE

tofi gutoşi în guta tofi gutoşi în guta poliarticularăpoliarticulară

Page 50: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

FASCIA PALMARĂFASCIA PALMARĂ

Este implicată în contractura Dupuytren. Este implicată în contractura Dupuytren. Aceasta este o condiţie caracterizată printr-o Aceasta este o condiţie caracterizată printr-o

îngroşare nodulară a fasciei palmare asociată cu îngroşare nodulară a fasciei palmare asociată cu scurtarea eiscurtarea ei

Iniţial un nodul fibros uşor sensibil apare în palmă Iniţial un nodul fibros uşor sensibil apare în palmă prin proliferarea fibroblaştilor din stratul superficial prin proliferarea fibroblaştilor din stratul superficial al fasciei palmare pentru ca ulterior, pe măsură ce al fasciei palmare pentru ca ulterior, pe măsură ce boala evoluează, să apară contractura în flexie a boala evoluează, să apară contractura în flexie a degetului V şi eventual a degetelor IV şi IIIdegetului V şi eventual a degetelor IV şi III

Page 51: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

CONTRACTURA CONTRACTURA DUPUYTRENDUPUYTREN

Încreţirea pielii pe Încreţirea pielii pe fascia palmară afectată fascia palmară afectată ajută la identificarea ajută la identificarea precoce a bolii precoce a bolii

Page 52: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

CONTRACTURA CONTRACTURA DUPUYTRENDUPUYTREN

Page 53: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

TRATAMENTUL TRATAMENTUL MÂINII MÂINII

REUMATISMALE REUMATISMALE

Page 54: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

OSTEOARTRITAOSTEOARTRITA

Osteoartrita este o boală degenerativă cu manifestări Osteoartrita este o boală degenerativă cu manifestări exclusiv articulare apărute prin deteriorarea exclusiv articulare apărute prin deteriorarea cartilajului articular, prin remodelarea osului cartilajului articular, prin remodelarea osului subcondral şi ocazional prin inflamaţie sinovială subcondral şi ocazional prin inflamaţie sinovială reacţionalăreacţională

Denumită şi Denumită şi osteoartrită hipertrofică, boală osteoartrită hipertrofică, boală degenerativă articulară, osteoartroză sau boală degenerativă articulară, osteoartroză sau boală artrozică vertebro-perifericăartrozică vertebro-periferică

AAfectează 10% din populaţia globului şi este cea mai fectează 10% din populaţia globului şi este cea mai frecventă boală reumatismală a omuluifrecventă boală reumatismală a omului

Page 55: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

OSTEOARTRITAOSTEOARTRITA

Debutul bolii este insidios cu afectarea unui Debutul bolii este insidios cu afectarea unui număr mic de articulaţii. Cele mai frecvente număr mic de articulaţii. Cele mai frecvente localizări ale bolii artrozice sunt articulaţiile localizări ale bolii artrozice sunt articulaţiile interfalangiene distale, genunchii, şoldurile, interfalangiene distale, genunchii, şoldurile, coloana vertebralăcoloana vertebrală

Durerea apare precoce, se accentuează la Durerea apare precoce, se accentuează la mişcaremişcare şi este ameliorată de repaus şi este ameliorată de repaus

Redoarea matinală este de scurtă durată (sub Redoarea matinală este de scurtă durată (sub 15 minute)15 minute)

Page 56: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

OSTEOARTRITAOSTEOARTRITA Terapia medicamentoasă include AINS şi analgeziceleTerapia medicamentoasă include AINS şi analgezicele Corticosteroizii depot intraarticular intermitent (la 3 luni) se Corticosteroizii depot intraarticular intermitent (la 3 luni) se

utilizează când sunt prezente semne de inflamaţieutilizează când sunt prezente semne de inflamaţie Agenţii condroprotectivi sunt consideraţi potenţial Agenţii condroprotectivi sunt consideraţi potenţial

modificatori de boalămodificatori de boală:: CondroitinsulfatulCondroitinsulfatul ( (ArtroflexArtroflex)),, GlucozaminosulfatGlucozaminosulfat ( (DonaDona)),, EExtractul de soia xtractul de soia şşi avoi avoccadoado ( (Piascledine)Piascledine)

AAcidul hialuronic (Hyalcidul hialuronic (Hyalggan), un component fiziologic al an), un component fiziologic al lichidului sinovial folosit în tratarea osteoartritei de genunchilichidului sinovial folosit în tratarea osteoartritei de genunchi

Page 57: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

OSTEOARTRITAOSTEOARTRITA

Tratamentul fizical-kinetic al mâinii artrozice Tratamentul fizical-kinetic al mâinii artrozice trebuie individualizat în funcţie de forma trebuie individualizat în funcţie de forma clinică şi faza evolutivă în care se prezintă clinică şi faza evolutivă în care se prezintă bolnavul. bolnavul.

În rarele pusee de activare inflamatorie În rarele pusee de activare inflamatorie articulară se procedează la fel ca şi în artrita articulară se procedează la fel ca şi în artrita acută (imobilizare, aplicaţii de rece local)acută (imobilizare, aplicaţii de rece local)

Page 58: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

OSTEOARTRITAOSTEOARTRITA

În perioadele de inactivitate inflamatorie:În perioadele de inactivitate inflamatorie: Băi galvanice, CDD, masaj, termoterapie locală, Băi galvanice, CDD, masaj, termoterapie locală,

ultrasuneteultrasunete Masajul mâinii este o procedură care dă rezultate Masajul mâinii este o procedură care dă rezultate

bune, în special atunci când se urmăreşte relaxarea bune, în special atunci când se urmăreşte relaxarea musculaturii intrinseci şi a structurilor capsulo-musculaturii intrinseci şi a structurilor capsulo-ligamentareligamentare Eficienţa creşte odată cu asocierea mobilizării pasive a Eficienţa creşte odată cu asocierea mobilizării pasive a

articulaţiilor articulaţiilor Kinetoterapia activă are un rol deosebit în recuperarea Kinetoterapia activă are un rol deosebit în recuperarea

mâinii artrozicemâinii artrozice

Page 59: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

KINETOTERAPIA ÎN KINETOTERAPIA ÎN OSTEOARTRITĂOSTEOARTRITĂ

Din poziţia şezând cu Din poziţia şezând cu antebraţele sprijinite pe antebraţele sprijinite pe masă: masă: flexie dorsală a mîinilor flexie dorsală a mîinilor

(dreapta, stînga, apoi (dreapta, stînga, apoi ambele) cu degetele ambele) cu degetele strânse şi întinse; strânse şi întinse;

dirijarea radială şi dirijarea radială şi cubitală a mâinilor;cubitală a mâinilor;

desfacerea şi strângerea desfacerea şi strângerea degetelor degetelor

Page 60: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

KINETOTERAPIA ÎN KINETOTERAPIA ÎN OSTEOARTRITĂOSTEOARTRITĂ

““Cursa" degetelor: Cursa" degetelor: palmele pe masă, palmele pe masă, ridicarea şi deplasarea ridicarea şi deplasarea înăuntru a fiecărui degetînăuntru a fiecărui deget

Din poziţia şezând cu Din poziţia şezând cu antebraţele sprijinite antebraţele sprijinite cubital se execută: cubital se execută: ridicarea în sus a ridicarea în sus a

mâinilor mâinilor

Page 61: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

KINETOTERAPIA ÎN KINETOTERAPIA ÎN OSTEOARTRITĂOSTEOARTRITĂ

Din poziţia şezând cu antebraţele sprijinite cubital se execută:Din poziţia şezând cu antebraţele sprijinite cubital se execută: strângerea pumnilor şi întinderea degetelor - strângerea degetelor în strângerea pumnilor şi întinderea degetelor - strângerea degetelor în

pumn se face progresiv, începând cu IFDpumn se face progresiv, începând cu IFD apucarea unor bile de diferite mărimi prin prehensiune bidigitală între apucarea unor bile de diferite mărimi prin prehensiune bidigitală între

police şi fiecare din celelalte degete police şi fiecare din celelalte degete

Page 62: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

KINETOTERAPIA ÎN KINETOTERAPIA ÎN OSTEOARTRITĂOSTEOARTRITĂ

FIexia şi extensia MCF se poate realiza printr-un FIexia şi extensia MCF se poate realiza printr-un exerciţiu simplu:exerciţiu simplu: ţinând IF extinse, degetele şi policele se strâng împreună ţinând IF extinse, degetele şi policele se strâng împreună

apoi se întinde palma, iar degetele se depărteazăapoi se întinde palma, iar degetele se depărtează

Page 63: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

KINETOTERAPIA ÎN KINETOTERAPIA ÎN OSTEOARTRITĂOSTEOARTRITĂ

Pentru hipotrofia Pentru hipotrofia eminenţei tenare din eminenţei tenare din artrozele asociate (MCF artrozele asociate (MCF şi trapezo-metacarpiană) şi trapezo-metacarpiană) se efectuează se efectuează prehensiuni repetate, prehensiuni repetate, latero-Iaterale opozând latero-Iaterale opozând policele auricularului policele auricularului eventual contra unei eventual contra unei rezistenţe elastice rezistenţe elastice (burete)(burete)

Page 64: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

KINETOTERAPIA ÎN KINETOTERAPIA ÎN OSTEOARTRITĂOSTEOARTRITĂ

Strângerea repetată a unor obiecte elastice Strângerea repetată a unor obiecte elastice (exemplu: mingi) este un exerciţiu simplu de (exemplu: mingi) este un exerciţiu simplu de executat, dificultatea lui putând creşte prin executat, dificultatea lui putând creşte prin rezistenţa obiectului elastic rezistenţa obiectului elastic

Modelarea unor materiale semimoi exersează Modelarea unor materiale semimoi exersează complex diferitele tipuri de prehensiune şi complex diferitele tipuri de prehensiune şi numeroase grupe muscularenumeroase grupe musculare

Page 65: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

KINETOTERAPIA ÎN KINETOTERAPIA ÎN OSTEOARTRITĂOSTEOARTRITĂ

Prehensiunea de fineţe poate fi exersată prin apucarea Prehensiunea de fineţe poate fi exersată prin apucarea repetată a unor obiecte mici (beţe de chibrituri, repetată a unor obiecte mici (beţe de chibrituri, mărgele, bile)mărgele, bile)

Agilitatea polidigitală poate fi exersată prin terapie Agilitatea polidigitală poate fi exersată prin terapie ocupaţională:ocupaţională: înnodarea şi desnodarea unor şireturiînnodarea şi desnodarea unor şireturi împletituri din diverse fire şi fibreîmpletituri din diverse fire şi fibre broderii de diverse tipuri, tricotat, croşetat, ţesut în cadru broderii de diverse tipuri, tricotat, croşetat, ţesut în cadru

sau în războisau în război desen, picturădesen, pictură bătut la maşina de scrisbătut la maşina de scris cântatul la instrumente muzicale (pian, fluier)cântatul la instrumente muzicale (pian, fluier)

Page 66: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTRITA REUMATOIDĂARTRITA REUMATOIDĂ EEste o boală sistemică cronică de etiologie ste o boală sistemică cronică de etiologie

necunoscută, cu patogenie imună incomplet elucidată, necunoscută, cu patogenie imună incomplet elucidată, care se exprimă clinic predominant prin afectare care se exprimă clinic predominant prin afectare articulară caracteristicăarticulară caracteristică poliartrită periferică a membrelor cu tendinţa la simetriepoliartrită periferică a membrelor cu tendinţa la simetrie evoluţie cronicăevoluţie cronică distructivă şi deformantădistructivă şi deformantă

Manifestările extraarticulare includ noduliManifestările extraarticulare includ noduliii subcutanaţi reumatoizi, pleuropericardita, neuropatisubcutanaţi reumatoizi, pleuropericardita, neuropatiaa, , sclerita, splenomegalisclerita, splenomegaliaa, sindrom, sindromul ul Sjogren Sjogren şşi i vasculitavasculita

Page 67: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTRITA REUMATOIDĂARTRITA REUMATOIDĂ

Debutul artritei reumatoide este de cele mai multe ori Debutul artritei reumatoide este de cele mai multe ori insidios, cu afectare poliarticulară şi simetrică, insidios, cu afectare poliarticulară şi simetrică, localizată mai ales la articulaţiile mici ale mâinilor localizată mai ales la articulaţiile mici ale mâinilor (articulaţiile interfalangiene proximale, articulaţiile (articulaţiile interfalangiene proximale, articulaţiile metacarpofalangiene) şi la articulaţiile metacarpofalangiene) şi la articulaţiile radiocubitocarpieneradiocubitocarpiene

Uneori poate exista o perioadă prodromală, cu durată Uneori poate exista o perioadă prodromală, cu durată variabilă (săptămâni, luni) caracterizată prin artralgii variabilă (săptămâni, luni) caracterizată prin artralgii meteorotrope tranzitorii, monoartrită sau oligoartrită meteorotrope tranzitorii, monoartrită sau oligoartrită şi manifestări generale nespecifice (astenie, anorexie, şi manifestări generale nespecifice (astenie, anorexie, stări subfebrile)stări subfebrile)

Page 68: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTRITA REUMATOIDĂARTRITA REUMATOIDĂ

În perioada de stare manifestările articulare ale În perioada de stare manifestările articulare ale artritei reumatoide se caracterizează prin artritei reumatoide se caracterizează prin poliartrită fixă, simetrică, asociată cu redoare poliartrită fixă, simetrică, asociată cu redoare matinală de lungă durată (peste o oră)matinală de lungă durată (peste o oră)

LLa nivelul membrului superior, articulaţiile a nivelul membrului superior, articulaţiile interfalangiene proximale, articulaţiile interfalangiene proximale, articulaţiile metacarpofalangiene şi pumnii sunt aproape metacarpofalangiene şi pumnii sunt aproape întotdeauna interesate, în timp ce articulaţiile întotdeauna interesate, în timp ce articulaţiile interfalangiene distale sunt de regulă exceptateinterfalangiene distale sunt de regulă exceptate

Page 69: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTRITA REUMATOIDĂARTRITA REUMATOIDĂ În cursul evoluţiei apar caractere locale tipice artritei În cursul evoluţiei apar caractere locale tipice artritei

reumatoide:reumatoide: degetele fuziforme prin tumefierea articulaţiilor interfalangiene degetele fuziforme prin tumefierea articulaţiilor interfalangiene

proximale;proximale; devierea radială a carpului si devierea cubitală a degetelor prin devierea radială a carpului si devierea cubitală a degetelor prin

subluxaţia articulaţiilor metacarpofalangiene;subluxaţia articulaţiilor metacarpofalangiene; mâna în mâna în „cocoaşă de cămil㔄cocoaşă de cămilă” realizată prin tumefacţia articulaţiilor realizată prin tumefacţia articulaţiilor

metacarpofalangiene şi a articulaţiilor pumnilor la care se adaugă metacarpofalangiene şi a articulaţiilor pumnilor la care se adaugă hipotrofia concomitentă a muşchilor interosoşi;hipotrofia concomitentă a muşchilor interosoşi;

degetele deformate prin afectări ale tendoanelor (până la ruperea lor) degetele deformate prin afectări ale tendoanelor (până la ruperea lor) determinând anchiloze articulare (deformări : deget în determinând anchiloze articulare (deformări : deget în „gât de lebădă„gât de lebădă”, ”, deget în deget în „ciocan”„ciocan”, deget în , deget în “butonieră“butonieră””, police în , police în “Z” “Z”

Page 70: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTRITA REUMATOIDĂARTRITA REUMATOIDĂ

MManifestări periarticulare frecvente în artrita anifestări periarticulare frecvente în artrita reumatoidreumatoidăă Tenosinovitele (degetul în „resort”Tenosinovitele (degetul în „resort”)) SSindromul de canal carpianindromul de canal carpian BBursiteleursitele CChistele (chistul Baker situat în regiunea spaţiului histele (chistul Baker situat în regiunea spaţiului

popliteu)popliteu)

Page 71: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTRITA REUMATOIDĂ - ARTRITA REUMATOIDĂ - TRATAMENTTRATAMENT

În perioadele de activitate ale bolii se recomandă În perioadele de activitate ale bolii se recomandă repausul la pat şi imobilizarea în poziţie funcţională, repausul la pat şi imobilizarea în poziţie funcţională, prin atele uşoare, a articulaţiilor afectate pentru a prin atele uşoare, a articulaţiilor afectate pentru a evita anchilozele în poziţii vicioaseevita anchilozele în poziţii vicioase

Medicamente modificatoare a evoluţiei bolii Medicamente modificatoare a evoluţiei bolii (DMARD):(DMARD): MethotrexatMethotrexat SulfasalazinăSulfasalazină HidoxiclorochinăHidoxiclorochină LeflunomidLeflunomid

Page 72: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

ARTRITA REUMATOIDĂ - ARTRITA REUMATOIDĂ - TRATAMENTTRATAMENT

Tratament biologic:Tratament biologic: Inhibitori ai factorului de necroză tumorală Inhibitori ai factorului de necroză tumorală

(TNF(TNFαα):): InfliximabInfliximab EtanerceptEtanercept AdalimumabAdalimumab

Inhibitori ai Lf B CD 20Inhibitori ai Lf B CD 20 RituximabRituximab

AINSAINS CorticoterapieCorticoterapie

Page 73: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

KINETOTERAPIA ÎN KINETOTERAPIA ÎN ARTRITA ARTRITA

REUMATOIDĂREUMATOIDĂ

Page 74: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

KINETOTERAPIA ÎN ARTRITA KINETOTERAPIA ÎN ARTRITA REUMATOIDĂREUMATOIDĂ

Ortezarea mâinii reumatoide este unul din cele mai Ortezarea mâinii reumatoide este unul din cele mai importante gesturi terapeutice deoarece este singura importante gesturi terapeutice deoarece este singura posibilitate de a contracara forţele agravante posibilitate de a contracara forţele agravante reprezentate de gesturile obişnuite şi activităţile reprezentate de gesturile obişnuite şi activităţile uzuale legate de autoservireuzuale legate de autoservire

Pe lângă purtarea ortezei, bolnavul trebuie instruit şi Pe lângă purtarea ortezei, bolnavul trebuie instruit şi asupra gesturilor ce-i agravează deformaţia, asupra gesturilor ce-i agravează deformaţia, concomitent cu învăţarea înlocuirii acestora cu alt fel concomitent cu învăţarea înlocuirii acestora cu alt fel de tipuri de prehensiune, nedăunătoare de tipuri de prehensiune, nedăunătoare

Page 75: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

Posturi recomandate Posturi recomandate Posturi pe atele de repaus, în perioada puseului acut Posturi pe atele de repaus, în perioada puseului acut

(repaus nocturn şi intermitent diurn), din faşă gipsată sau (repaus nocturn şi intermitent diurn), din faşă gipsată sau material termoplastic, cu poziţionarea pumnului (RCC şi material termoplastic, cu poziţionarea pumnului (RCC şi carp) în extensie uşoară, MCF în uşoară flexie şi orientare carp) în extensie uşoară, MCF în uşoară flexie şi orientare radială, IFP în uşoară flexie, IFD libere şi policele în radială, IFP în uşoară flexie, IFD libere şi policele în uşoară opoziţie cu prima comisură interdigitală cât mai uşoară opoziţie cu prima comisură interdigitală cât mai largă, atela urcând pe antebraţ până în treimea medie. largă, atela urcând pe antebraţ până în treimea medie.

Posturi corectoare, în deviaţia constituită, în timpul Posturi corectoare, în deviaţia constituită, în timpul activităţii (exerciţii terapeutice, lucru de mână, scris etc.): activităţii (exerciţii terapeutice, lucru de mână, scris etc.): inele corectoare, atele mobileinele corectoare, atele mobile

Page 76: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

KINETOTERAPIA ÎN ARTRITA KINETOTERAPIA ÎN ARTRITA REUMATOIDĂREUMATOIDĂ

Principii fundamentale ce trebuie respectate de către orice kinetoterapeut:Principii fundamentale ce trebuie respectate de către orice kinetoterapeut: cunoaşterea perfectă a morfologiei, biomecanicii şi funcţiei mâinii; cunoaşterea perfectă a morfologiei, biomecanicii şi funcţiei mâinii; aplicarea cât mai precoce a tratamentului (în primele stadii de evoluţie când se aplicarea cât mai precoce a tratamentului (în primele stadii de evoluţie când se

mai poate conta pe integritatea aparatului capsulo-ligamentar)mai poate conta pe integritatea aparatului capsulo-ligamentar) repaus articular absolut în timpul puseelor de evolutivitate; repaus articular absolut în timpul puseelor de evolutivitate; adaptarea permanentă a tehnicii de lucru la momentul evolutiv al bolii; adaptarea permanentă a tehnicii de lucru la momentul evolutiv al bolii; mobilizarea pasivă a articulaţiilor în limite funcţionale, fără a tenta atingerea mobilizarea pasivă a articulaţiilor în limite funcţionale, fără a tenta atingerea

amplitudinilor maxime; amplitudinilor maxime; evitarea disconfortului şi a durerii atât în timpul aplicaţiei cât şi după evitarea disconfortului şi a durerii atât în timpul aplicaţiei cât şi după

terminare; terminare; evitarea exersării prehensiunii de forţă şi orientarea reeducării funcţionale a evitarea exersării prehensiunii de forţă şi orientarea reeducării funcţionale a

mâinii spre alte tipuri de prehensiune, inofensive; mâinii spre alte tipuri de prehensiune, inofensive; corectarea activităţii gestuale zilnice generatoare şi factor agravant al corectarea activităţii gestuale zilnice generatoare şi factor agravant al

deformaţiilor caracteristice; deformaţiilor caracteristice; asigurarea continuităţii tratamentului (fiind o terapie de fond va fi urmată pe asigurarea continuităţii tratamentului (fiind o terapie de fond va fi urmată pe

toată durata bolii); toată durata bolii); exersarea concomitentă a articulaţiilor vecine: cot, umăr exersarea concomitentă a articulaţiilor vecine: cot, umăr

Page 77: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Sfătuim bolnavul să Sfătuim bolnavul să folosească prehensiunea folosească prehensiunea bidigitală termino-bidigitală termino-terminală întrucât cea terminală întrucât cea termino-laterală sau termino-laterală sau subtermino-laterală, subtermino-laterală, accentuează deviaţia.accentuează deviaţia.

Page 78: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Folosirea mâinii ca un cârlig, cu articulaţiile MCF în Folosirea mâinii ca un cârlig, cu articulaţiile MCF în extensie şi IF în flexieextensie şi IF în flexie

Tonifierea muşchilor flexor comun profund şi Tonifierea muşchilor flexor comun profund şi superficialsuperficial

Exerciţiu:Exerciţiu: mâna la marginea mesei, se execută activ flexia falangei mâna la marginea mesei, se execută activ flexia falangei

IIII împotriva unei rezistenţe aplicată pe faţa palmară a IIII împotriva unei rezistenţe aplicată pe faţa palmară a falangei II şi flexia falangei II/III cu rezistenţa aplicată pe falangei II şi flexia falangei II/III cu rezistenţa aplicată pe falanga IIIfalanga III

pentru acasă, acelaşi lucru se poate realiza prin pentru acasă, acelaşi lucru se poate realiza prin comprimarea în pumn a unui burete moale comprimarea în pumn a unui burete moale

Page 79: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

În gesturile care presupun prehensiune polici-digito-În gesturile care presupun prehensiune polici-digito-palmară se va evita pronaţia ca de exemplu în palmară se va evita pronaţia ca de exemplu în gesturile necesare pentru a tăia pâinea sau a stoarce gesturile necesare pentru a tăia pâinea sau a stoarce rufe rufe

Page 80: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Adaptarea unor unelte, instrumente necesare Adaptarea unor unelte, instrumente necesare activităţilor curente în acelaşi sens preventiv al activităţilor curente în acelaşi sens preventiv al deformaţiei sau agravării acesteiadeformaţiei sau agravării acesteia exemplu: deschizător cu pârghie pentru robinet, mâner exemplu: deschizător cu pârghie pentru robinet, mâner

conic pentru cuţit conic pentru cuţit

Page 81: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Muşchii ce au un rol major în reducerea Muşchii ce au un rol major în reducerea deviaţiei cubitale a degetelor sunt extensoriideviaţiei cubitale a degetelor sunt extensorii

Condiţia necesară pentru a tonifica aparatul Condiţia necesară pentru a tonifica aparatul extensor al degetelor o constituie integritatea extensor al degetelor o constituie integritatea aparatului capsulo-ligamentar ale articulaţiilor aparatului capsulo-ligamentar ale articulaţiilor MCF MCF

Page 82: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Se tonifiază aparatul extensor numai în cazurile în Se tonifiază aparatul extensor numai în cazurile în care deviaţia cubitală poate fi redusă activ sau chiar care deviaţia cubitală poate fi redusă activ sau chiar dacă este redusă pasiv, ea poate fi menţinută activ. dacă este redusă pasiv, ea poate fi menţinută activ.

Exerciţiul analitic este foarte simplu:Exerciţiul analitic este foarte simplu: mâna cu palma pe masămâna cu palma pe masă se extind simultan toate degetelese extind simultan toate degetele apoi unul câte unul împotriva unei rezistenţe progresive apoi unul câte unul împotriva unei rezistenţe progresive

aplicată pe faţa dorsală a falangelor I, II şi III aplicată pe faţa dorsală a falangelor I, II şi III

Page 83: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Exerciţii terapeutice: Exerciţii terapeutice: Antebraţul sprijinit pe marginea mesei, pumnul Antebraţul sprijinit pe marginea mesei, pumnul

relaxat, mâna în afara mesei: se efectuează relaxat, mâna în afara mesei: se efectuează mobilizări active de flexie-extensie a pumnului. mobilizări active de flexie-extensie a pumnului.

Cu antebraţul şi mâna cu vârful degetelor sprijinite Cu antebraţul şi mâna cu vârful degetelor sprijinite pe masă se efectuează percuţii repetate pe planul pe masă se efectuează percuţii repetate pe planul mesei menţinând degetele în semiflexie. mesei menţinând degetele în semiflexie.

Page 84: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Prinzând în mână o Prinzând în mână o minge de tenis, cu minge de tenis, cu degetele desfăcute se degetele desfăcute se efectuează flexii, efectuează flexii, extensii, rotaţii la extensii, rotaţii la nivelul pumnului.nivelul pumnului. Mingea poate fi prinsă Mingea poate fi prinsă

printr-un fir elastic într-printr-un fir elastic într-un punct fix, executând un punct fix, executând în acest fel aceleaşi în acest fel aceleaşi mişcări cu mişcări cu contrarezistenţă contrarezistenţă

Page 85: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Din poziţia şezând cu Din poziţia şezând cu antebraţul sprijinit pe antebraţul sprijinit pe masă se prinde un masă se prinde un baston în mână cu baston în mână cu policele aşezat în axul policele aşezat în axul bastonului şi se ridică bastonului şi se ridică bastonul de 20 de ori bastonul de 20 de ori

Page 86: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Din poziţia şezând, bolnavul prinde buretele cu Din poziţia şezând, bolnavul prinde buretele cu degetele şi strânge de mai multe ori concomitent cu degetele şi strânge de mai multe ori concomitent cu extensii ale pumnului şi presiuni asupra buretelui cu extensii ale pumnului şi presiuni asupra buretelui cu partea volară a regiunii RCC partea volară a regiunii RCC

Page 87: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Din aceeaşi poziţie Din aceeaşi poziţie bolnavul răsfoieşte cu bolnavul răsfoieşte cu degetele filele unei cărţi degetele filele unei cărţi concomitent cu extensii concomitent cu extensii ale pumnului, ajungând ale pumnului, ajungând în final cu degetele în în final cu degetele în palmă, policele fiind palmă, policele fiind ţinut în abducţie ţinut în abducţie maximă maximă

Page 88: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Cu mâna sprijinită pe masă, pe marginea sa cubitală, Cu mâna sprijinită pe masă, pe marginea sa cubitală, se execută presiuni repetitive polidigitale (cu fiecare se execută presiuni repetitive polidigitale (cu fiecare deget în parte), terminal, asupra unui burete cu deget în parte), terminal, asupra unui burete cu consistenţă fermă. consistenţă fermă.

Antebraţul sprijinit cubital pe masă, palmele Antebraţul sprijinit cubital pe masă, palmele apropiate, degetele împreunate: se efectuează extensii apropiate, degetele împreunate: se efectuează extensii ale degetelor în buretele fixat în faţa degetelor sau ale degetelor în buretele fixat în faţa degetelor sau contrarezistenţei opuse de kineziterapeut. contrarezistenţei opuse de kineziterapeut.

Page 89: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Din poziţia de plecare cu palmele sprijinite pe masă Din poziţia de plecare cu palmele sprijinite pe masă se efectuează mişcări de abducţie a degetelor se efectuează mişcări de abducţie a degetelor contrarezistenţei opuse de terapeut (sau mâna opusă a contrarezistenţei opuse de terapeut (sau mâna opusă a bolnavului) şi aceleaşi mişcări contrarezistenţei unor bolnavului) şi aceleaşi mişcări contrarezistenţei unor bureţi aşezaţi interdigital sau unui elastic.bureţi aşezaţi interdigital sau unui elastic. Aceleaşi exerciţii pentru interosoşi se pot efectua cu Aceleaşi exerciţii pentru interosoşi se pot efectua cu

palmele lipite şi mâinile sprijinite pe marginea cubitală. palmele lipite şi mâinile sprijinite pe marginea cubitală. Antebraţul sprijinit pe masă, pumnul sprijinit cu Antebraţul sprijinit pe masă, pumnul sprijinit cu

partea volară pe un burete, cu MCF în flexie de 90° şi partea volară pe un burete, cu MCF în flexie de 90° şi IF flectate:IF flectate: se exercită presiuni asupra buretelui prin extensia ultimelor se exercită presiuni asupra buretelui prin extensia ultimelor

două falange cu pumnul menţinut fix. două falange cu pumnul menţinut fix.

Page 90: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEVIAŢIA CUBITALĂ A DEGETELORDEGETELOR

Terapia ocupaţională - Terapia ocupaţională - este o metodă de elecţie este o metodă de elecţie pentru reeducarea mâinii în poliartrita reumatoidă şi pentru reeducarea mâinii în poliartrita reumatoidă şi un element de reinserţie familială şi socială. un element de reinserţie familială şi socială.

Activităţi şi jocuri recomandate:Activităţi şi jocuri recomandate: scris cu inele corectoare; scris cu inele corectoare; rularea unei feşi sau a altor materiale în direcţie radialărularea unei feşi sau a altor materiale în direcţie radială învârtind sfârleaza radial, antiorarînvârtind sfârleaza radial, antiorar joc cu bilejoc cu bile

Page 91: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEFORMAŢIA ÎN DEFORMAŢIA ÎN ““GÂT DE GÂT DE LEBĂDĂLEBĂDĂ””

Degetul "în gât de lebădă" apare datorită Degetul "în gât de lebădă" apare datorită hiperextensiei articulaţiei IFP şi flexia concomitentă a hiperextensiei articulaţiei IFP şi flexia concomitentă a IFD.IFD.

Corectarea acestei defoCorectarea acestei deformrmaţii se face prin mobilizarea aţii se face prin mobilizarea articulaţiilor IF numai cu pumnul în extensie (pentru articulaţiilor IF numai cu pumnul în extensie (pentru a limita extensia IFP). În timpul mobilizării a limita extensia IFP). În timpul mobilizării pumnului, degetele se menţin în flexie.pumnului, degetele se menţin în flexie.

Se tonifică selectiv Se tonifică selectiv fleflexorul superficial al degetelor şi xorul superficial al degetelor şi extensorii pumnului extensorii pumnului

Page 92: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEFORMAŢIA ÎN DEFORMAŢIA ÎN ““GÂT DE GÂT DE LEBĂDĂLEBĂDĂ””

Posturi: Posturi: de repaus în atelă din gips sau material termoplastic în de repaus în atelă din gips sau material termoplastic în

poziţie funcţională; poziţie funcţională; de repaus al mâinilor de repaus al mâinilor

Page 93: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEFORMAŢIA ÎN DEFORMAŢIA ÎN ““GÂT DE GÂT DE LEBĂDĂLEBĂDĂ””

SSe tonifică flexorul superficial al degetelor e tonifică flexorul superficial al degetelor care este flexor al F2, printr-un exerciţiu care este flexor al F2, printr-un exerciţiu simplusimplu cu MCF şi IFP în flexie, se fac presiuni asupra cu MCF şi IFP în flexie, se fac presiuni asupra

unui burete aşezat în palmăunui burete aşezat în palmă PPentru tonifierea extensorului carpului se entru tonifierea extensorului carpului se

poate folosi extensia pumnului poate folosi extensia pumnului contrarezistenţei oferite de un burete, cu mâna contrarezistenţei oferite de un burete, cu mâna sprijinită cubisprijinită cubittal sau dorsal pe masă al sau dorsal pe masă

Page 94: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEFORMAŢIA ÎN DEFORMAŢIA ÎN ““GÂT DE GÂT DE LEBĂDĂLEBĂDĂ””

Terapia ocupaţională: Terapia ocupaţională: cusut, brodat cu aculcusut, brodat cu acul împletit cu andrele împletit cu andrele croşetat croşetat modelare de materiale semimoi (plastilină, lut) etc. modelare de materiale semimoi (plastilină, lut) etc. Jocuri: - jocul cu bile cu ajutorul căruia se poate exersa aparatul extensor al Jocuri: - jocul cu bile cu ajutorul căruia se poate exersa aparatul extensor al

degetelor prin împingerea cu fiecare deget separat a bilelor spre nişele degetelor prin împingerea cu fiecare deget separat a bilelor spre nişele receptoare (celelalte degete fiind strânse în pumn)receptoare (celelalte degete fiind strânse în pumn)

Page 95: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEFORMADEFORMAŢIAŢIA ” ”ÎN BUTONIERĂÎN BUTONIERĂ””

Degetul "în butonieră" este datorat hiperflexiei Degetul "în butonieră" este datorat hiperflexiei articulaţiei IFP şi hiperextensiei articulaţiei IFP şi hiperextensiei IFIFD.D. Odată instalată, această deformaţie are tendiOdată instalată, această deformaţie are tendinnţa ţa

spre agravare rapidă.spre agravare rapidă. Surprinsă Surprinsă lla debut, poate fi limitată prin a debut, poate fi limitată prin

imobilizare şi exerciţii active care vizează, în imobilizare şi exerciţii active care vizează, în principrincippal, tonifierea flexorului comun profund al al, tonifierea flexorului comun profund al degetelordegetelor

În paralel, se lucrează activ În paralel, se lucrează activ mmişcările de flexie-işcările de flexie-extensie în articulaţiile metacarpo- falangiene extensie în articulaţiile metacarpo- falangiene

Page 96: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEFORMADEFORMAŢIAŢIA ” ”ÎN BUTONIERĂÎN BUTONIERĂ””

Posturi recomandate: Posturi recomandate: în perioada puseului acut inflamator IFP, repaus în în perioada puseului acut inflamator IFP, repaus în

atelă în poziţie funcţională (intermitent diurn şi atelă în poziţie funcţională (intermitent diurn şi nocturn); nocturn);

repausul mâinilor în timpul unor activităţi care nu repausul mâinilor în timpul unor activităţi care nu necesită folosirea acestora (ex.: spectacol, audiţie necesită folosirea acestora (ex.: spectacol, audiţie muzicală, T.V. etc.): mâinile vor fi ţinute în flexie muzicală, T.V. etc.): mâinile vor fi ţinute în flexie uşoară IFP, IFDuşoară IFP, IFD

mâinile cuprind genunchiul sau ţin câte o minge de mâinile cuprind genunchiul sau ţin câte o minge de tenis). tenis).

Page 97: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEFORMADEFORMAŢIAŢIA ” ”ÎN BUTONIERĂÎN BUTONIERĂ””

În etapa iniţială caracterizată prin artrite IFP cu În etapa iniţială caracterizată prin artrite IFP cu tendinţă la deformaţie în "butonieră" tendinţă la deformaţie în "butonieră" kinetoterapia kinetoterapia se se adresează în mod special flexorului profund al adresează în mod special flexorului profund al degetelor, paralel cu exerciţiile MCFdegetelor, paralel cu exerciţiile MCF

Se exclud exerciţiile de flexie IFP pentru a evita Se exclud exerciţiile de flexie IFP pentru a evita alunecarea bandeletelor laterale ale aparatului alunecarea bandeletelor laterale ale aparatului extensorextensor

Exersarea extensiei degetelor se va face pentru IFP cu Exersarea extensiei degetelor se va face pentru IFP cu MCF în flexie şi la nivelul MCF cu IF în rectitudine MCF în flexie şi la nivelul MCF cu IF în rectitudine

Page 98: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEFORMADEFORMAŢIAŢIA ” ”ÎN BUTONIERĂÎN BUTONIERĂ””

Cu regiunea IFP Cu regiunea IFP imobilizată de imobilizată de kineziterapeut se kineziterapeut se efectuează flexii active la efectuează flexii active la IFD. IFD.

Cu palmele sprijinite pe Cu palmele sprijinite pe masă, ultima falangă masă, ultima falangă rămânând în afara mesei, rămânând în afara mesei, kineziterapeutul kineziterapeutul imobilizează zona IFP cu o imobilizează zona IFP cu o mână, iar cu cealaltă mână, iar cu cealaltă opune o rezistenţă gradată opune o rezistenţă gradată la flexia IFP la flexia IFP

Page 99: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEFORMADEFORMAŢIAŢIA ” ”ÎN BUTONIERĂÎN BUTONIERĂ””

Flexia MCF se Flexia MCF se efectuează cu articulaţia efectuează cu articulaţia IF în rectitudine, cu IF în rectitudine, cu marginea cubitală a marginea cubitală a mâinii sprijinită de mâinii sprijinită de masă, contra unei masă, contra unei rezistenţe opuse de un rezistenţe opuse de un burete elastic burete elastic

Page 100: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

DEFORMADEFORMAŢIAŢIA ” ”ÎN BUTONIERĂÎN BUTONIERĂ””

Extensiile la nivelul IFP se efectuează cu zona MCF Extensiile la nivelul IFP se efectuează cu zona MCF menţinută în flexie de kineziterapeut, prin tensiuni menţinută în flexie de kineziterapeut, prin tensiuni efectuate cu ultimele 2 falange contrarezistenţei efectuate cu ultimele 2 falange contrarezistenţei oferită de un burete sau manual oferită de un burete sau manual

Page 101: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

POLICELE ÎN POLICELE ÎN ““ZZ””

Policele "în Z" este frecvent întâlnit în PR şi se Policele "în Z" este frecvent întâlnit în PR şi se caracterizează prin flexia caracterizează prin flexia aarticulaţiei MCF cu rticulaţiei MCF cu hiperextensia concomitentă a articulaţiei IFhiperextensia concomitentă a articulaţiei IF

Are repercusiuni serioase asupra prehensiunii Are repercusiuni serioase asupra prehensiunii afectând în special pensa polici-digitală de tip afectând în special pensa polici-digitală de tip tetermrmino ino teterminal rminal

Page 102: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

POLICELE ÎN POLICELE ÎN ““ZZ””

Posturi: Posturi: Repausul mâinilor se va Repausul mâinilor se va

face cu policele în face cu policele în abducţie maximă, abducţie maximă, menţinând această menţinând această poziţie, sprijinind poziţie, sprijinind policele şi indexul în policele şi indexul în unghi drept, pe laturile unghi drept, pe laturile unei cărţi, pe marginea unei cărţi, pe marginea mesei mesei

Page 103: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

POLICELE ÎN POLICELE ÎN ““ZZ”” Exerciţii care solicită prehensiunea termino-terminală polici-digitală:Exerciţii care solicită prehensiunea termino-terminală polici-digitală:

Antebraţul sprijinit pe masă cu degetele 2-3-4-5 în semiflexie cu sprijin pe Antebraţul sprijinit pe masă cu degetele 2-3-4-5 în semiflexie cu sprijin pe vârful lor; se fac abducţii, adducţii repetate cu policele aflat în rectitudine. vârful lor; se fac abducţii, adducţii repetate cu policele aflat în rectitudine.

Fixarea manuală a articulaţiei MCF.I şi flexiei libere cu F2Fixarea manuală a articulaţiei MCF.I şi flexiei libere cu F2 Policele în opoziţia indexului, cu buretele aflat între ele: tensiuni repetitive în Policele în opoziţia indexului, cu buretele aflat între ele: tensiuni repetitive în

burete cu degetele aflate în rectitudine burete cu degetele aflate în rectitudine

Page 104: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

POLICELE ÎN POLICELE ÎN ““ZZ””

Apucarea unui baston ţinut vertical la capăt, cu poApucarea unui baston ţinut vertical la capăt, cu pollicele în icele în axul lui: se fac prehensiuni repetate lăsînd bastonul să alunece axul lui: se fac prehensiuni repetate lăsînd bastonul să alunece în jos în jos

Apucarea şi mutarea unor bile (diametrul 2 cm) cu policele şi Apucarea şi mutarea unor bile (diametrul 2 cm) cu policele şi celelalte degete pe rând, folosind vârful degetelor celelalte degete pe rând, folosind vârful degetelor

Page 105: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

POLICELE ÎN POLICELE ÎN ““ZZ””

Mâinile spriinite cu palmele pe masă, policele în Mâinile spriinite cu palmele pe masă, policele în abducţie ţinut contra cu policele mâinii opuse abducţie ţinut contra cu policele mâinii opuse

Flexii cu falanga a II-a într-un resort Flexii cu falanga a II-a într-un resort

Page 106: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

RECUPERAREA RECUPERAREA TENOSINOVITELORTENOSINOVITELOR

Page 107: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

RECUPERAREA RECUPERAREA TENOSINOVITELORTENOSINOVITELOR

IImobilizare în stadiul acut, aplicaţii de gheaţă mobilizare în stadiul acut, aplicaţii de gheaţă sau comprese reci cu soluţie de sulfat de sau comprese reci cu soluţie de sulfat de magneziu, ultrasunete cu hidromagneziu, ultrasunete cu hidrocorticortizon, zon, laserlaserterapieterapie

AINSAINS InfiltraInfiltraţii cu corticosteroiziţii cu corticosteroizi

Page 108: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

RECUPERAREA RECUPERAREA TENOSINOVITELORTENOSINOVITELOR

Masajul transversal profund după metoda Cyriax Masajul transversal profund după metoda Cyriax aduce o ameliorare evidentă şi destul de rapidăaduce o ameliorare evidentă şi destul de rapidă Bolnavul aşezat, mâna la marginea mesei cu pumnul flectatBolnavul aşezat, mâna la marginea mesei cu pumnul flectat Terapeutul, cu o mână ţine pumnul flectat şi în acelaşi Terapeutul, cu o mână ţine pumnul flectat şi în acelaşi

timp, cu policele, întinde tendoanele, formând o structură timp, cu policele, întinde tendoanele, formând o structură imobilă pe care vor fi mobilizate tecile tendoanelorimobilă pe care vor fi mobilizate tecile tendoanelor

Cu degetele de la cealaltă mână se prinde marginea radială Cu degetele de la cealaltă mână se prinde marginea radială la nivelul treimii inferioare a antebraţului şi policele este la nivelul treimii inferioare a antebraţului şi policele este aplicat pe tendoane în punctul în care acestea încrucişează aplicat pe tendoane în punctul în care acestea încrucişează faţa dorsală a radiusului faţa dorsală a radiusului

Page 109: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

RECUPERAREA RECUPERAREA TENOSINOVITELORTENOSINOVITELOR

Masajul se realizează printr-o mişcare de Masajul se realizează printr-o mişcare de supinaţie a antebraţului. Rezultă un masaj supinaţie a antebraţului. Rezultă un masaj transversal, în raport cu fibrele tendoanelor, tot transversal, în raport cu fibrele tendoanelor, tot timpul menţinându-se o presiune adecvată timpul menţinându-se o presiune adecvată asupra tendoanelorasupra tendoanelor

După 1-3 şedinţe se constată o reducere a După 1-3 şedinţe se constată o reducere a tumefacţiei, a durerii şi a crepitaţiilor tumefacţiei, a durerii şi a crepitaţiilor

Se fac 6-7 şedinţe aplicate în ritm de o şedinţă Se fac 6-7 şedinţe aplicate în ritm de o şedinţă la două zile la două zile

Page 110: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

CONTRACTURA CONTRACTURA DUPUYTRENDUPUYTREN

În stadiile precoce şi în cazurile în care flexia În stadiile precoce şi în cazurile în care flexia degetelor este sub 45 grade:degetelor este sub 45 grade: injectarea superficială de corticosteroizi şi injectarea superficială de corticosteroizi şi

alfachimotripsirnăalfachimotripsirnă se efectuează şedinţe de masaj cu substanţe se efectuează şedinţe de masaj cu substanţe

emoliente, ultrasunet cu unguente conţinînd emoliente, ultrasunet cu unguente conţinînd alfachimotripsină şi corticosteroizi urmate de alfachimotripsină şi corticosteroizi urmate de gipsuri seriale pentru a reduce flexia gipsuri seriale pentru a reduce flexia

Page 111: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

CONTRACTURA CONTRACTURA DUPUYTRENDUPUYTREN

Postoperator, după vindecarea plăgii:Postoperator, după vindecarea plăgii: împachetări cu parafină sau imersie în infuzie de împachetări cu parafină sau imersie în infuzie de

plante; plante; masaj cu substanţe emoliente, iniţial uşor, efectuat masaj cu substanţe emoliente, iniţial uşor, efectuat

timp de 7-8 zile de două ori pe zi; ulterior intens şi timp de 7-8 zile de două ori pe zi; ulterior intens şi efectuat de mai multe ori pe zi, menţinând prin efectuat de mai multe ori pe zi, menţinând prin gipsuri care se poartă noaptea şi intermitent ziua, gipsuri care se poartă noaptea şi intermitent ziua, rezultatul obţinut prin masaj şi exerciţii; rezultatul obţinut prin masaj şi exerciţii;

reeducarea aparatului extensor şi a flexorului reeducarea aparatului extensor şi a flexorului profund al degetelor profund al degetelor

Page 112: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

CONTRACTURA CONTRACTURA DUPUYTRENDUPUYTREN

Cu palmele pe masă se efectuează Cu palmele pe masă se efectuează hiperextensii repetate ale degetelor la nivelul hiperextensii repetate ale degetelor la nivelul M C F M C F

Cu marginea cubitală sprijinită pe masă şi Cu marginea cubitală sprijinită pe masă şi mâinile încrucişate se efectuează tensiuni cu mâinile încrucişate se efectuează tensiuni cu faţa dorsală a degetelor prin hiperextensie la faţa dorsală a degetelor prin hiperextensie la nivelul MCF asupra unui burete nivelul MCF asupra unui burete

Page 113: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

CONTRACTURA CONTRACTURA DUPUYTRENDUPUYTREN

Pentru tonifierea aparatului extensor se pot efectua Pentru tonifierea aparatului extensor se pot efectua contracţii izometrice prin greutăţi atârnate de degete contracţii izometrice prin greutăţi atârnate de degete pe rând la nivelul falangei 1-2-3pe rând la nivelul falangei 1-2-3

Page 114: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

CONTRACTURA CONTRACTURA DUPUYTRENDUPUYTREN

Bolnavul şezând, menţine braţele pe lângă Bolnavul şezând, menţine braţele pe lângă corp şi mâna în flexie dorsală maximalăcorp şi mâna în flexie dorsală maximală

Pentru a realiza reeducarea degetelor nu numai Pentru a realiza reeducarea degetelor nu numai în flexie şi extensie, dar şi în adducţie, în flexie şi extensie, dar şi în adducţie, abducţie şi rotaţie, la nivelul MCF, se asociază abducţie şi rotaţie, la nivelul MCF, se asociază exerciţiile pentru interosoşi şi lombricali de la exerciţiile pentru interosoşi şi lombricali de la mâna reumatoidămâna reumatoidă

Page 115: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1
Page 116: AFECŢIUNILE REUMATISMALE ALE MÂINII1

VĂ MULŢUMESCVĂ MULŢUMESC