afectiuni produse de fungi

10
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Afecţiuni produse de fungi Fungii reprezintă un grup divers de microorganisme eukariote. Sunt foarte răspândiţi în natură şi doar o parte dintre ei alcătuiesc flora normală a organismului uman. Majoritatea fungilor sunt saprofiţi şi trăiesc în zonele cu materie organică moartă. În ciuda faptului că au fost descrise peste 100.000 de specii, mai puţin de 100 dintre acestea sunt implicate în etiologia afecţiunilor umane, numite micoze. Micozele apar mai frecvent la indivizii imunodeprimaţi, cum sunt cei cu transplant de măduvă osoasă, neutropenici, cei cu neoplasme sau SIDA. Fungii se împart în trei mari grupe: dermatofiţi, levuri şi mucegaiuri. Principalele genuri şi specii de fungi cu importanţă în patologia umană sunt redate în tabelul nr. 1. Tabelul Nr. 1- Genuri şi specii de fungi implicate în patologia umană Genuri Specii Epidermophyton E. floccosum, E. stockdaleae Microsporum M. audounii var. langeroni, M. canis, M. cookei, M. equinum, M. gypseum, M. persicolor, M. praecox, etc. DERMATOFIŢI Trichophyton T. equinum, T. mentagrophytes (var mentagrophytes, var. interdigitale etc), T. rubrum, T. schoenleinii, T. soudanense, T. verrucosum, T. violaceum, etc. Candida C. albicans, C. famata, C. glabrata, C. guilliermondii, C. kefyr, C. krusei, C. lusitaniae, C. tropicalis, C. parapsilosis, etc LEVURI Cryptococcus C. neoformans, C. luteolus, C. terreus, C. gastricus, etc. Histoplasma Histoplasma capsulatum Malassezia Malassezia furfur Aspergillus Aspergillus fumigatus, A. niger, A. flavus, A. versicolor, etc. MUCEGAIURI Coccidioides Coccidioides immitis Penicillium Penicillium marneffei Fusarium Fusarium solani

Upload: ion-ceban

Post on 23-Oct-2015

10 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Afectiuni Produse de Fungi

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Afecţiuni produse de fungi

Fungii reprezintă un grup divers de microorganisme eukariote. Sunt foarte răspândiţi în natură şi doar o parte dintre ei alcătuiesc flora normală a organismului uman. Majoritatea fungilor sunt saprofiţi şi trăiesc în zonele cu materie organică moartă.

În ciuda faptului că au fost descrise peste 100.000 de specii, mai puţin de 100 dintre acestea sunt implicate în etiologia afecţiunilor umane, numite micoze. Micozele apar mai frecvent la indivizii imunodeprimaţi, cum sunt cei cu transplant de măduvă osoasă, neutropenici, cei cu neoplasme sau SIDA.

Fungii se împart în trei mari grupe: dermatofiţi, levuri şi mucegaiuri. Principalele genuri şi specii de fungi cu importanţă în patologia umană sunt redate în tabelul nr. 1.

Tabelul Nr. 1- Genuri şi specii de fungi implicate în patologia umană

Genuri SpeciiEpidermophyton E. floccosum, E. stockdaleae

Microsporum M. audounii var. langeroni, M. canis, M. cookei, M. equinum, M. gypseum, M. persicolor, M. praecox, etc.

DERMATOFIŢI Trichophyton T. equinum, T. mentagrophytes (var mentagrophytes, var. interdigitale etc), T. rubrum, T. schoenleinii, T. soudanense, T. verrucosum, T. violaceum, etc.

Candida C. albicans, C. famata, C. glabrata, C. guilliermondii, C. kefyr, C. krusei, C. lusitaniae, C. tropicalis, C. parapsilosis, etc

LEVURI Cryptococcus C. neoformans, C. luteolus, C. terreus, C. gastricus, etc.

Histoplasma Histoplasma capsulatumMalassezia Malassezia furfurAspergillus Aspergillus fumigatus, A. niger,

A. flavus, A. versicolor, etc.MUCEGAIURI Coccidioides Coccidioides immitis

Penicillium Penicillium marneffeiFusarium Fusarium solani

Page 2: Afectiuni Produse de Fungi

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Micoze produse de dermatofiţi

Dermatofiţii reprezintă un grup de fungi cu capacitate de invazie în profunzimea stratului corneean epidermic şi al ţesutului keratinizat (păr, unghii). Sunt încadraţi în trei genuri anamorfe: Trichophyton, Microsporum şi Epidermpphyton. Genul Trichophyton cuprinde speciile: T. equinum, T. mentagrophytes (var mentagrophytes, var. interdigitale etc), T. rubrum, T. schoenleinii, T. soudanense, T. verrucosum, T. violaceum, etc. În genul Microsporum sunt cuprinse speciile: M. audounii var. langeroni, M. canis, M. cookei, M. equinum, M. gypseum, M. persicolor, M. praecox, etc. Genul Epidermophyton cuprinde doar două specii E. floccosum, E. stockdaleae.Semnificaţia clinică. Infecţiile produse- dermatofiţii se pot împărţi astfel: cele transmise de la om la om sunt antropofile, cele transmise de la animal la om sunt zoofile iar cele transmise la om de la nivelul solului sunt infecţii geofile.Dermatofiţiile piciorului (tinea pedis) sunt caracterizate prin multiple descuamări pruriginoase între degete, în special la nivelului celui de-al treilea şi al patrulea spaţiu interdigital; adesea descuamările se pot întide şi pe faţa plantară a degetelor. Dermatofiţii ale mâinii (tinea manum)–afecţiuni în care palma şi degetele sunt acoperite de scuame, pruritul este nesemnificativ; atingerea poate fi bilaterală. Onicomicozele - dermatofiţii unghiale sunt mai frecvente la nivelul degetelor de la picior, unghiile fiind îngroşate, casate şi decolorate. Dermatofiţiile inghino-crurale - intertrigo inghino-crural se caracterizează prin multiple scuame localizate la nivelul părţii superioare a coapsei şi în jurul perineului; în general infecţia este bilaterală şi pruriginoasă. Toate aceste dermatofiţii enumerate mai sus sunt produse de fungi antropofili ca Trichophyton rubrum, T. mentagrophytes var. interdigitale şi mai rar de Epidermophyton flocossum (epidermofiţii). Dermatofiţiile pielii glabre sunt provocate mai frecvent de fungii zoofili (Microsporum canis, T. verrucosum, T. mentagrophytes var. mentagrophytes, M. persicolor), antropofili (Trichophyton rubrum) şi mai rar de cei geofili (M. gypseum). Leziunile sunt inelare, adesea neregulate, multiple, inflamatorii şi foarte pruriginoase. Marginile leziunii sunt nete şi foliculii piloşi sunt proeminenţi.Dermatofiţiile pielii păroase a capului sunt produse de fungii zofili (Microsporum canis, T. verrucosum), antropofili (T. tonsulans) şi se caracterizează prin supuraţii şi cruste apărute pe un fond eritematos, severitatea pruritului fiind variabilă. Favusul (produs de T. schoenleinii) este o dermatofiţie a pielii păroase a capului, caracterizată prin numeroase cruste. Este o dermatofiţie mai frecventă la femei şi copii, fiind responsabilă de alopecia cicatriceală.Alte dermatofiţii. Dermatofiţia feţei sau herpesul cincinat al feţei este o afecţiune mai puţin frecventă, uneori dificil de recunoscut caracterizată prin eritem, scuame şi durere locală. Sicozisul bărbii este o dermatofiţie produsă de

Page 3: Afectiuni Produse de Fungi

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

fungii zoofili (T. verrucosum) şi se caracterizează prin multiple pustule şi scuame localizate la nivelul bărbii şi gâtului. Tinea imbricata este o dermatofiţie exotică, produsă de T. concentricum, se manifestă prin apariţia a numeroase leziuni inelare concentrice, extinse pe toată suprafaţa pielii.Micozele superficiale

Produsele patologice sunt reprezentate de: scuame, perii din pielea capului, barbă, mustaţă, sprâncene, leziunile unghiale.Examenul microscopic direct constă în efectuarea unui preparat proaspăt, care ne poate oferi următoarele detalii:a. filamente miceliene, drepte, sinuoase sau ramificate, de lungimi diferite,

uneori septate. Filamentele pot fi, uneori, foarte abundente, alteori în număr redus;

b. artrospori- spori de 4-5µ, grupaţi sau în lanţuri (tricofiţia uscată a pielii capului);

c. chlamidospori- spori voluminoşi (6-8µ), rotunjiţi sau ovali, uneori cu dublu contur, mai mult sau mai puţin dispuşi în lanţuri.

Pot fi utilizate şi alte metode de examinare: examenul micologic direct prin Imunofluorescenţă şi examenul la lampa Wood (utilă îndeosebi în controlul epidemiologic al unor colectivităţi) şi mai rar examenul microscopic al preparatelor colorate ( metoda cu albastru de metilen, May-Grunwald-Giemsa şi Gram). Cultivarea se face pe mediul Sabouraud simplu şi Sabouraud cu adaus de actidionă (care inhibă creşterea mucegaiurilor). Elemente de morfologie microscopică a dermatofiţilor din culturiLa examenul microscopic al culturilor de dermatofiţi se pot întâlni următoarele elemente:a. macroconidiile (fusuri) sunt elemente fusiforme, care se dezvoltă la capătul

unui filament micelian sau pe una din laturile sale; sunt împărţite în cămăruţe (loji), pot fi izolate sau grupate; capătul lor liber este rotunjit sau ascuţit.

b. microconidiile (aleurospori) sunt elemente celulare mici, de formă rotundă sau piriformă, legate de miceliu printr-un mic pedicul; pot fi izolate sau dispuse “în ciorchine”.

c. chlamidosporii sunt spori voluminoşi, rotunzi, cu citoplasmă densă, cu perete celular foarte gros, cu dublu contur; pot fi terminali, intercalari sau “în lanţuri”.

d. organele nodulare sunt formaţiuni constituite dintr-o împletitură de filamente miceliene.

e. miceliile pot fi “în rachetă”, “în spirală”, “în coarne de cerb” (ramificate) etc.Identificarea principalelor specii se face pe baza caracterelor culturale: Genurile Trichophyton şi Microsporum, prezintă în general colonii de culoare alb-gălbui, cu aspect pufos, creştere lentă (6-15 zile), iar genul Epidermophyton, prezintă culturi cu creştere rapidă şi de culoare verde-maronie.

Page 4: Afectiuni Produse de Fungi

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Sensibilitatea la antifungice se face prin -antifungigrama difuzimetrică. Sensibilitatea la antifungice se apreciază în funcţie de mărimea zonei de inhibiţie din jurul microcomprimatelor.

Micozele produse de levuri

Levuri din genul Candida

Candidele sunt micoorganisme unicelulare cu structură antigenică complexă. Levurile din genul Candida sunt paraziţi umani şi animali, omul fiind principalul rezervor de Candida albicans. Candida albicans este principala specie implicată în etiologia micozelor sistemice (65-70%). Alte specii ale genului Candida, mai puţin importante în patologia umană sunt: Candida tropicalis, Candida kefyr (C. pseudotropicalis), Candida krusei, Candida parapsilosis, Candida glabrata, Candida famata, Candida guilliermondii.Semnificaţia clinică. Afecţiunile produse sunt cunoscute sub numele de candidoze (candidomicoze) şi se împart în două mari grupe:

1. candidoze superficiale:- candidoze mucoase: bocofaringiene (muguet), anale, genito-urinare.- candidoze cutanate: onix, perionix, intertrigo, foliculite.2. candidoze sistemice: septicemice sau viscerale care iau forme

variate (infecţii urinare, osteoarticulare, renale, pulmonare, oculare, cardiace, peritoneale, etc); acestea pot fi iatrogene, nosocomiale sau endogene.

Factorii care favorizează apariţia micozelor sunt:- vârsta (mai frecvente la nou-născuţi şi vârstnici);- patologia asociată, afecţiuni cronice debilitante (cancer, diabet, ciroză,

tuberculoză);- tratamentul medicamentos (antibiotice, imunosupresoare,

contraceptive);- traumatisme, intervenţii chirurgicale.

Diagnosticul de laborator presupune izolarea şi identificarea speciei responsabile de producerea bolii, înaintea instalării terapiei antifungice. Dacă s-a instituit deja un tratament antifungic, recoltarea produsului patologic se va face după cel puţin trei zile de la întreruperea tratamentului.Recoltarea produselor patologice se face diferit, în funcţie de localizare.

Tabelul nr. 2: Localizarea candidozelor

Page 5: Afectiuni Produse de Fungi

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Localizare Produs patologicIntertrigo (leziuni uscate) Scuame

Cutanată Leziuni umede Secreţia lichidăOnix Fragmente de unghiePerionix Puroi, scuame

periunghialeMucoasă Muguet bucal, vaginite,

balaniteLichidul din serozitate

Digestivă Materii fecale Materii fecaleLavaj gastric Lichidul de lavaj

Bronho-pulmonară Branhoaspirare Lichidul de aspirareCerebrală LCR

Viscerală Renală UrinaSepticemie, endocardite Sănge - hemocultură

Prelevatele se vor transporta rapid în laborator unde se vor examina şi însămânţa pentru a evita multiplicarea levurilor în produsul patologic. Pentru produsele patologice semi-lichide (puroi, lichidul din serozitate) se utilizează medii de transport (Portagerm, Mycoline, Synthesis).Examenul direct constituie o etapă importantă a diagnosticului care permite evidenţierea la microscop, a levurilor: elemente ovalare de 4-6 µm, asociate eventual cu prezenţa filamentelor miceliene. Se pot folosi: preparatul nativ lamă-lamelă, sau frotiurile colorate (după metoda Gram, albastru de metilen, May-Grunwald-Giemsa).Celulele levurice sunt sferice sau ovalare, cu muguri multipolari numiţi blastospori, pseudomicelii formate din celule alungite aşezate cap la cap. Se mai pot observa chlamidospori intens coloraţi, care apar ca celule sferice cu diametrul mai mare decăt cel al celulelor levurice. La coloraţia Gram, candidele sunt gram pozitive. Coloraţia Hotchkiss-Mc Manus se foloseşte pentru colorarea preparatelor din ţesuturile biopsiate fiind utilizată pentru punerea în evidenţă a membranelor fungice.Cultivare. Speciile din genul Candida cresc pe mediul Sabouraud simplu sau Sabouraud cu adaus de gentamicină şi cloramfenicol sau Sabouraud cu actidionă şi roşu fenol (mediul Mycoline). Incubarea se face la 35-37° C, 24-48 h. Candida albicans dezvoltă colonii albe, cremoase, mate, cu margini regulate. Pentru identificarea Candidei albicans se recomandă: utilizarea galeriilor Api Candida (fermentări de zaharuri) permit identificarea rapidă (18-24 ore) a 14 specii de levuri: C. albicans, C. famata, C. glabrata, C. guilliermondii, C. kefyr, C. krusei, C. lusitaniae, C. parapsilosis, Candida tropicalis, Cryptococcus neoformans, Geotrichum (candidum şi capitatum), Saccharomyces cerevisiae şi Trichosporon sp. C. albicans fermentează glucoza şi maltoza, nu fermentează zaharoza, lactoza şi rafinoza. C. tropicalis fermentează glucoza, maltoza şi zaharoza dar nu

Page 6: Afectiuni Produse de Fungi

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

fermentează lactoza şi rafinoza. C. krusei fermentează doar glucoza. C. guilliermondii fermentează glucoza şi zaharoza, nu fermentează maltoza, lactoza şi rafinoza.Sensibilitatea la antifungice- antifungigrama. Etapa finală a diagnosticului micologic o reprezintă efectuarea antifungigramei. ATB-fungus testează sensibilitatea la 6 antifungice: 5-fluorocitozină, amfotericină B, nystatin, miconazol, econazol, ketoconazol. Citirea rezultatelor se face după 24-48 de ore de incubare la 30°C, rezultatele exprimându-se în sensibil, intermediar şi rezistent.

Infecţii produse de levuri din genul Cryptococcus

Reprezentantul genului este Cryptococcus neoformans, o levură încapsulată, agentul etiologic al criptococozei. Alte specii ale genului Cryptococcus, mai puţin importante în patologia umană sunt C. uniguttulatus, C. luteolus, C. terreus, C. gastricus, etc.Semnificaţia clinică. Cryptococcus neoformans are tropism accentuat pentru SNC, sistemul osos şi piele, factorii favorizanţi apariţiei bolii fiind deficitul imun celular (mai ales la cei cu maladie Hodgkin), corticoterapia, SIDA. Criptococoza poate apărea şi la cei cu ciroză, grefe de organ precum şi la indivizii sănătoşi.Din punct de vedere clinic distingem următoarele forme de criptococoză: cu atingere pulmonară, neuro-meningee, cutanată, osoasă şi forma cu diseminare septicemică.Recoltarea produselor patologice se face în funcţie de afecţiune (exudate, LCR, produse de la biosie, măduva osoasă, urină, sănge).Examenul microscopic cu tuş de China pune în evidenţă levurile (4-8 µm în diametru) şi capsula. Unele tulpini de Cryptococcus neoformans ca şi alţi cryptococi nu produc capsulă vizibilă in vitro.Cultivarea pe mediul Sabouraud fără actidionă (cicloheximid) la 30-37°C, timp de 24-48 ore permite, în majoritatea cazurilor, evidenţierea coloniilor maronii, strălucitoare, mucoase. Pe acelaşi mediu de cultură, celelalte specii de Cryptococcus dau naştere unor colonii albe.Identificarea culturilor presupune efectuarea testelor biochimice (Cryptococcus neoformans fermentează maltoza, zaharoza, dextroza, galactoza, nu fermentează lactoza). Serologia are valoare doar în situaţiile în care nu se poate izola levura. Antigenul se poate pune în evidenţă în ser şi LCR prin latex-aglutinare sau Elisa. Titrarea anticorpilor nu este utilă pentru diagnostic.Caracteristicile bolii la pacienţii cu SIDA sunt:

• frecvente hemoculturi pozitive;

Page 7: Afectiuni Produse de Fungi

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

• titru crescut de antigen în ser;• scăderea lentă a titrului antigenic sub terapia antifungică.

Sensibilitatea la antifungice: C. neoformans este sensibil la amfotericină B, fluconazol, itraconazol. În cazurile grave se asociază amfotericina B cu 5-fluorocitozină.

Infecţii produse de levuri din genul Histoplasma

Reprezentantul genului Histoplasma este Histoplasma capsulatum cu cele două variante: Histoplasma capsulatum var. capsulatum şi Histoplasma capsulatum var. duboisii. Semnificaţia clinică. Histoplasma capsulatum produce histoplasmoza. Contaminarea pulmonară se produce prin inhalarea sporilor. Foarte rar, în caz de contaminare masivă, mai ales la copii şi imunodeprimaţi asistăm la o atingere poliviscerală cu interesarea tubului digestiv, a endocardului, meningelui, suprarenalelor.Examenul microscopic al produselor patologice reprezentate de expectoraţie, puroi, sânge, materii fecale, material bioptic pune în evidenţă celulele levurice de talie mică (2-4µm), ovalare, intracelulare. Coloraţiile speciale ca Giemsa sau Schiff sunt utilizate pentru colorarea frotiurilor din sânge sau măduva osoasă.Cultivarea se face de preferinţă pe mediul agar BHI (agar- infuzie de cord şi creer) în tuburi, la temperatura de 35-37°C. Coloniile de H. capsulatum sunt albe, umede. Însămânţarea se poate face şi pe mediul Sabouraud, incubat la temperatură cuprinsă între 25-30°C. Coloniile dezvoltate pe Sabouraud sunt mari, albe-maronii sau roz, pufoase (pe faţa opusă tubului, coloniile sunt de culoare albă,galbenă sau portocalie).Efectuarea frotiurilor din cultura dezvoltată pe mediul Sabouraud pune în evidenţă macroconidii sferice cu perete rugos. Se pot observa deasemenea şi microconidii. Dacă se efectuează frotiuri din culturile tinere dezvoltate pe mediul BHI, se pot observa hife septate, microconidii cu diametrul de 2-5 µm, iar pe frotiurile efectuate din culturile îmbătrânite (după câteva săptămâni) se observă macroconidii rotunde, mari (7-15µm în diametru).Identificarea se face prin testul exoantigenului prin imunodifuzie: antigenul specific extras din cultura fungică se pune în contact cu serul care conţine anticorpi specifici.Diagnosticul serologic, pentru titrarea anticorpilor se face prin RFC şi prin imunodifuzie. Sensibilitatea la antifungice. Histoplasma capsulatum este sensibilă la amfotericină B, itraconazol, ketoconazol.

Page 8: Afectiuni Produse de Fungi

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Infecţii produse de mucegaiuri

Genul Aspergillus

Membrii genului cauzează un grup de afecţiuni cunoscute sub numele de aspergiloze, mai frecvente la pacienţii cu agranulocitoză şi la cei aflaţi sub corticoterapie.Reprezentanţii genului: Aspergillus fumigatus, Aspergillus niger, Aspergillus flavus, Aspergillus versicolor sunt fungi filamentoşi şi rezistenţi.Semnificaţia clinică. Infecţia umană este favorizată de existenţa unor leziuni bronşice sau pulmonare sau condiţionată de deficitul imun provocat de terapeutică (corticoterapie, iradiere, imunodepresoare) etc. Aspergilomul pulmonar este frecvent provocat de Aspergillus fumigatus, urmat de A. niger. Aspergiloza invazivă interesează endocardul, creerul, sistemul osos. Aspergiloza imuno-alergică se manifestă ca aspergiloză bronhopulmonară alergică, alveolită alergică, sinuzită alergică.Diagnostic de laborator. Produsele patologice sunt reprezentate de spută, lichidul de spălătură bronho-alveolară, fragmente de ţesut recoltate prin biopsie, sânge.Cultivare. A. fumigatus creşte pe mediu Sabouraud fără cicloheximid, la 37°C, în aproximativ 3 zile (uneori mai târziu). Coloniile sunt de culoare verde-închis. Coloniile de A. flavus sunt galben-verzui, cresc după aproximativ o săptămână de incubare la 37°C, (pe faţa opusă a plăcii, coloniile sunt roşii-brune), iar cele de A. niger sunt alb-gălbui, şi devin apoi negre (pe dosul plăcii sunt alb-gălbui).La examenul microscopic din cultură, A. fumigatus prezintă capete sporulante cu vezicule şi un şir de philide la nivelul celor două treimi externe ale suprafeţei. Conidiile sunt dispuse în lanţuri paralele. A. niger prezintă capetele sporulante cu conidiofori, vezicule globuloase şi philide dispuse în unul sau două şiruri pe toată suprafaţa.Sensibilitate la antifungice. Aspergillus sp. sunt sensibile la itraconazol, 5-fluorocitozină. Sunt rezistente la amfotericină B.

Genul Coccidioides

Semnificaţia clinică. Coccidioides immitis este agentul etiologic al coccidioidozei pulmonare (acută sau cronică) şi a formelor cu diseminare hepatosplenică, cutanată, suprarenală. Coccidioidoza poate apărea atât la indivizii imunodeprimaţi cât şi la cei sănătoşi.Examenul microscopic al sputei sau al materialului recoltat din abcese sau provenit de la biopsie pune în evidenţă celule mari (sferule) cu endospori.Cultivarea materialului contaminat pe mediul Sabouraud sau pe agar BHI permite creşterea Coccidioides immis la 37°C sub forma unor colonii mari albe,

Page 9: Afectiuni Produse de Fungi

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

cu aspect pufos, care prin îmbătrânire devin gri sau maronii (pe faţa opusă a plăcii, coloniile sunt albe-cenuşii).Efectuarea frotiurilor din culturi permite evidenţierea artroconidiilor formate prin segmentarea hifelor. Artroconidiile alternează cu celulele vide de talie mai mică, dând un aspect caracteristic. Coniidiile sunt foarte contagioase şi din acest motiv este preferabilă însămânţarea produselor în tuburi cu medii de cultură şi nu în plăci Petri.Identificarea C. immitis se face prin:• imunodifuzie- test pentru evidenţierea exoantigenului;• cultivarea sferulelor pe un mediu sintetic, în atmosferă de CO2, la 37-40°C;• boala experimentală pentru producerea in vivo a sferulelor.Sensibilitatea la antifungice. Coccidioides immitis este sensibil la amfotericină B, itraconazol sau fluconazol.

Genul Penicillium

Semnificaţia clinică. Specia tip a genului Penicillium este Penicillium marneffei care produce infecţii pulmonare subacute sau cronice, precum şi infecţii diseminante la nivelul ficatului, splinei, măduvei osoase, tegumentelor, în special la pacienţii imunodeprimaţi (mai ales cei cu SIDA). La examenul microscopic, direct din produsul patologic (fragmente obţinute prin biopsie) se observă celule fungice mici, septate, cu diametrul de 2-5 µm. Coloraţia Giemsa este utilizată pentru evidenţierea celulelor fungice în interiorul macrofagelor. Cultivarea pe mediul Sabouraud fără actidionă, sau pe agar BHI la 26°C, permite evidenţierea coloniilor cu suprafaţă cenuşie şi un pigment roşu care difuzează în mediu (pe faţa opusă a plăcii coloniile sunt albe, dar pot fi şi roşii, sau maronii).Efectuarea fotiurilor din cultură pune în evidenţă capetele sporulante tipice genului Penicillium, cu conidii ataşate în lanţuri pe un conidiophor ramificat.Sensibilitatea la antifungice. Speciile genului Penicillium sunt sensibile la amfotericină B, itraconazol.

Genul Fusarium

Semnificaţia clinică. Specia tip a genului este Fusarium solani, agentul micotic al infecţilor oculare, al sinusitelor, infecţiilor pielii, infecţiilor sistemice.Cultivare. Pe mediul Sabouraud (fără actidionă sau cicloheximid), după aproximativ 4 zile de incubare, F. solani dezvoltă colonii de culoare roz-pal, mov sau albe, cu un aspect pufos (pe faţa opusă a plăcii, coloniile au aspect luminos).Examenul microscopic - efectuarea frotiurilor din cultură permite evidenţierea macroconidiilor multiseptate, încurbate (aspect de fus).

Page 10: Afectiuni Produse de Fungi

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Sensibilitatea la antifungice. Fusarium sp. sunt sensibile la itraconazol şi fluconazol.