afectiuni de etiologie psihogena

Upload: alexandru-belcioi

Post on 04-Jun-2018

459 views

Category:

Documents


32 download

TRANSCRIPT

  • 8/13/2019 Afectiuni de Etiologie Psihogena

    1/3

    AFECTIUNI DE ETIOLOGIE PSIHOGENA

    Inca din antichitate a fost recunoscuta o legatura intre astm si psihic; Salter a scris de emotiile puternice, catsi oboseala care pot duce sau exacerba crizele de astm. Pacientul cu astm bronsic este vulnerabil fata de stres, este untip izolat, delicat. Primele crize au aparut ca urmare a unor evenimente traumatice din punct de vedere psihic (ingeneral de ordin familial, conflicte maritale, culminand cu divortul); o parte au astm bronsic alergic, altii au astmintrinsec. Desi stimulii de natura psihica pot declansa crize de astm bronsic, acestia nu se constituie in factorietiologici exclusivi, actiunea lor depinzand si de alte elemente precum antecedentele heredo colaterale si

    hiperreactivitate bronsica. !oala implica tulburare fizica (somatica), suferinta sufleteasca (psihica) apasare morala,modificarea statutului si rolul psihisocial si profesional al persoanei si impiedica desfasurarea fireasca a existentei."oate isi lasa amprenta asupra personalitatii pacientului. Personalitatea bolnavilor se schimba pe parcursul

    evolutiei clinice a bolii, in plan emotional, afectiv, cognitiv si relational.Schimbarile au drept cauze teama, gri#a si autoanaliza care favorizeaza $

    regresia urmata de egocentrism si dependentatransferul si cotransferul fata de medic si asistent, fie de tip pozitiv (incredere), fie de tip negativ(neincredere)pierderea autonomiei si chiar instalarea unor stari anxios depresive

    In cazul astmului bronsic , situatiile de stres acut produc reactii neurovegetative puternice; astmaticii sunt

    caracterizati de o anumita fragilitate psihoemotionala % hiperemotivitate, anxietate, fobii % care in corelatie cu excitantii emotionali puternici din mediu poate conduce la exacerbarea simptomelor si la cresterea frecventei crizelor. &u exista un tip de personalitate unitar, specific bolnavului astmatic, ci o gama variata de trasaturi de

    personalitate care vulnerabilizeaza pacientul fata de stres.Trasaturi anxietate, trasaturi paranoide, tenacitate, perseverenta, incapatanare, suspiciozitate, un grad

    crescut de introversie, imaturitate emotionala, tendinte obsesive si fobice precum si elemente depresive.Pacientii cu astm bronsic manifesta in mod permanent tendinta de a actualiza din memorie informatii care au

    legatura cu situatia actuala in interpretarea simptomelor.'stmul bronsic se caracterizeaza prin crize precipitate de stres, infectii respiratorii, alergii; pacientul prezinta

    dependenta si anxietate de separare, boala fiind un strigat suprimat dupa iubire si protectie; daca bolnavul este copil,acesta poate fi hiperprote#at si este indicat sa fie incura#at spre activitati independente specifice varstei.

    Tusea si sughitul simbolizeaza incercarea de usurare de tensiune interioara sau de a scapa de dorintele si

    pulsiunile percepute ca fiind periculoase."usea poate fi privita ca un protest prin care se incearca sa se exprime ofurie imposibil de exprimat in cuvinte, dezgust sau ostilitate. 're ca echivalent digestiv vomitarea.

    Sughitul apare frecvent la copiii expusi unor comportamente ambivalente din partea parintilor generozitateextrema si punitivitate exagerata % acesta reprezinta expresia lipsei de protectie si de afectiune.

    Sin romul e hi!er"entilatie apare mai frecvent la femei; simbolizeaza o suportabilitate exagerata atrairilor emotionale si o retinere in exprimarea sentimentelor, se asociaza cu tahicardie, transpiratii, extremitati reci,angina, dureri abdominale, meteorism, spasme in extremitati, parestezii.

    Ne"ro#a car iaca apare la persoanele agresive, iritabile, usor frustrabile si predispuse la boala arterialacoronariana; simbolizeaza presiune sociala de a adapta un rol, un comportament opus aptitudiniilor si pulsiunilorobisnuite, ostilitate oprimata in cazul colericilor; prezinta aritmii frecvente ce pot cauza moartea subita la uniibolnavi care trec printr un soc psihologic sau catastrofa. Se indica modificari ale stilului de viata prin incetareafumatului, consumului de alcool, scaderea in greutate, scaderea colesterolului pt. limitarea factorilor de risc.

    A!aratul igesti" prezinta afectiuni centrate pe nevoia de siguranta. rana reprezinta forma elementara deposesie, iar digestia modul de utilizare a ceva dobandit.

    Stomatitele si gingivitele simbolizeaza dificultati in initierea si stapanirea unei situatii. Tulburari de deglutitie % dificultatea de a accepta o situatie. Anorexia, greata, voma % dezgust, repulsie. Dureri gastrice, spasm piloric sau ulcer % dificultatea cronica de a gestiona o situatie. Durere, colita, colon iritabi l incapacitatea de a finaliza ceea ce se incepe. constipatia cronica % incapacitatea de a se desparti de ceva. diareea cronica % dorinta de a se elibera sau de a scapa de ceva.

  • 8/13/2019 Afectiuni de Etiologie Psihogena

    2/3

    A$ectiunile !ielii apar la persoanele anxioase, obsesionale cu nevoie crescuta de control sau grad crescut de

    dependenta. Simbolizeaza$ imposibilitatea exprimarii sentimentelor de furie, independenta, conflicte interpersonale. Pielea este organul cu cea mai importanta expresie psihosomatica; pielea si creierul sunt singurele organe cuaceeasi origine embriologica % ectoderm; inrosirea, paloarea, pielea de gaina sunt expresii ale conflictelor noastreinterioare, ale emotiilor noastre. 'ctiunea terapeutica asupra bolnavului$ masa# prin atingerea pielii, aromaterapie.

    T%C % structura personalitatii este in primul rand generata de insusirile fundamentale ale sistemului nervos$forta, mobilitatea si echilibrul; in functie de cum se combina intre ele aceste * insusiri, exista mai multe tipuri deactivitate nervoasa superioara; observatiile asupra conduitei umane dovedesc ca tipul de activitate nervoasasuperioara influenteaza in linii mari prin forta (regimul energetic al activitatii motorii si psihice), prin mobilitate(tempoul si ritmul ei), prin echilibrare (structura energetica a actiunilor) alternantele intre declansare si franare. "ipul de activitate nervoasa superioara isi pune deci amprenta pe intreaga dinamica a individului, alaturi deacesta un rol insemnat in dinamica organismului il au si glandele cu secretie interna. "ipul de activitate nervoasasuperioara si glandele cu secretie interna fundamenteaza temperamentul; fiecare om este intr o anumita masuraprizonierul temperamentului sau. +ercetarile in materie de tuberculo#a !ulmonara nu pot omite unele legaturi intre aceasta maladie sitemperament, nu in sensul existentei unor temperamente predispuse spre ftizie, ci in acceptia ca printr un anumitmod de exteriorizare a laturii dinamico % energetice a personalitatii (izbucniri coleroase, afecte puternice, viata

    dezordonata) se poate pregati terenul ftiziogen. Tulburari menstruale &T%'( % cauze$ emotiile, modul de alimentatie, dezechilibrele functionale la nivelul

    organe lor interne; atunci cand exista suparare in special aceea care nu este exprimata (inabusirea in interior dindiferite motive) functionarea ficatului este afectata si pot rezulta multe probleme incluzand tulburari menstruale.Ingri#orarea excesiva si gandirea la un lucru timp indelungat poate afecta functionarea splinei, care genereazaenergia pentru organism si sangele care hraneste organele de reproducere. Frica % este marele pericol pt rinichi, acolo unde sunt stocate fortele noastre vitale si baga#ul genetic (care artrebui sa fie in stare perfecta); dezechilibrul la nivelul rinichilor, splinei si ficatului sunt de aceea factorii cheie aitulburarilor menstruale. 'legerea incorecta a tipurilor de alimente pe care le consumam pot afecta organele de reproducere. In medi

    cina traditionala chineza detaliile privind ciclul menstrual cum ar fi durata, volumul aspectul sunt numai fenomenelede suprafata; radacina problemelor legate de tbm sunt, deci, dezechilibrul functional al organelor interne, alcirculatiei energiei sangelui si fluidelor corpului; pe parcursul menstruatiei evitati alcoolul, fumatul, cafeaua,zaharul, grasimile hidrogenate. Stresul din dorinta de a nu ramane insarcinata sau din dorinta de a ramaneinsarcinata. Dismenoreea e ti! raceala sau e$icienta % frigul sau deficienta organismului poate cauza stagnareasangelui (circulatie greoaie la nivelul abdomenului) rezultand durere. Simptome ale racelii % flux scazut de sange,culoare purpurie inchisa sau foarte inchisa, crampe abdominale atenuate prin apasare, urina abundenta, clara sidecolorata, atractie catre mancaruri si bauturi calde. Simptomul de diferenta (deficienta ) % culoarea pala, flux scazut de sange, slabiciune, puls slab, limba palidasi neincarcata, fata palida, crampe care se atenueaza prin apasare; evitati verdeturile, mancarea rece, citricele; consumati ovaz, orez, piper, scortisoara, fasole, unt, produse lactate. In asemenea cazuri de dismenoree e bine ca extremitatile sa fie mereu calde, ferite de umezeala (bai fierbinti la picioare seara inainte de culcare). Dismenoreea e ti! cal ura sau e)ces % simptome de caldura $ ciclu venit mai devreme, culoarea rosu deschis sau inchis, urina galbena si in cantitati mici, limba rosie incarcata cu invelis galben, sete, constipatie, preferintapt rece (bauturi, mancare), aversiune pt cald. Simptome de exces menstruatie cu flux scazut cu cheaguri purpuriu inchis, limba purpurie, sani umflati sidurerosi, puls puternic; este indicat consumul de vegetale racoritoare cum ar fi$ spanacul, telina, patrun#elul, morcovii, tofu, mierea de albine, in cazul in care dismenoreea este insotita de constipatie. "!- %se datoreaza tulburarilor glandei endocrine$

    tumori ovariene;leziuni ale uterului;

    Contraceptivele;Unele medicamente (chimioterapice, antidepresive);Stresul (mental sau emotional);Tulburari hormonale (cum este sindromul ovarului polichistic), nivelul ridicat al estrogenilor si aiandrogenilor; ovarul polichistic este asociat cu obezitatea, acneea, pilozitate faciala excesiva;

  • 8/13/2019 Afectiuni de Etiologie Psihogena

    3/3

    Denutritia % anorexia sau bulimia si implicit greutatea corporala prea mica duc la amenoree; Bulimia nervoasa % duce la neregularitate menstruala; dezechilibrul electrolitic scade magneziul si clorul,stres, traume, nevroza; poate aparea ruptura esofagiana sau gastrita.

    Psihologia !acientului in$irm % atunci cand defectul afecteaza / tulbura substantial relatiile individului cumediul social, cand defectul il impiedica sa reflecte realitatea obiectiva, vorbim despre deficienta ; deficientasemnifica absenta / pierderea unei structuri sau functii in urma unei maladii. Intre defect (fenomen organic) sideficienta (tulburare a relatiei cu mediul social), deosebirea este de natura psihologica si sociala. D.p.d.v. psihologic,ne intereseaza omul care prezinta o anumita deficienta sau defectivitate.

    Han ica!ul este un dezavanta# social pt. o persoana, rezultand dintr o deficienta sau o incapacitate, carelimiteaza sau impiedica indeplinirea unui rol care este normal, depinzand de varsta, sex , factori sociali si culturalipt. acea persoana. andicapul este deci o functie a relatiei dintre persoanele cu incapacitati si mediul lor incon#urator. andicapul este pierderea / limitarea ocaziilor de a lua parte la viata comunitatii la un nivel egal cu al celorlalti.

    Psihologia sugestiva % prin care sunt vizate aspectele care pot facilita increderea in propriile forte, inposibilita tea de a suplini functiile afectate, ca valorificare a potentialului uman restant, crearea unei atitudinifavorabile inva tarii si activitatii, estomparea complexului de inferioritate, a anxietatii si izolarii fata de cei din #ur,depistarea resurselor psihice si fizice necesare pt depasirea unor dificultati ce pareau de neinlaturat.

    Psihoterapia de relaxare % se urmareste organizarea vietii volitionale si directionarea subiectului spre realizarea tehnicii de lucru, pt. a obtine o participare constienta si voluntara; se urmareste eliminarea starii tensionale,

    hiperexcitabile, stresante, relaxarea psihicului prin intermediul fizicului. 0xersand o asemenea tehnica pe o anumitaperioada de timp, subiectul va reusi sa si formeze deprinderi pt linistirea fizicului si spiritului. Recuperarea prin terapie ocupationala la diferitele categorii de deficienti cele mai semnificative terapii

    ocupationale sunt$ ludoterapia (#ocul), meloterapia , terapia prin dans si ergoterapia (integrarea subiectilor intr oactivitate cu caracter social).

    unii deficienti manifesta interes pt. muzica, pictura, dans , ceea ce duce la formarea unor grupuri, care safie interesati de astfel de activitati; important este ca activitatea desfasurata sa se apropie cat mai mult deconditiile si formele de munca obisnuite pt. a forma deprinderi si abilitati necesare integrarii profesionalesi sociale.ergoterapia % in care sa si valorifice la maximum potentialul psihic si fizic restant.importanta ma#ora o constituie respectarea varstei, sexul, cat si posibilitatea de a compensa lipsa de

    activitate a functiilor deficitare. &u folositi cuvintele$ orb, surd, surdo mut, handicapat, infirm, invalid, legat de scaun cu rotile, un epileptic,

    pitic, liliputan, ciudat, schilod, cretin, suferind, mut, dus cu capul, idiot, imbecil, retardat. nfirmitate % orice pierdere sau functionare anormala de natura psihologica, fiziologica sau anatomica a unei

    structuri sau functie.

    sunt exclusi de la participarea in cadrul manifestarilor comunitatii.dezabilitatea fizica (infirm) nu a$ectea#a ca!acitatea intelectuala .

    I&+10D010' I& 2'-0&I I&"'10S"0 P01S2&'3I"'"0' SI S'&S030 D0 S4++0S, I& "I-P +0S4SPI+I4&0' ( P'1'&2I') S3'!0S"0 SI 450'5' P01S2&'3I"'"0'.

    I&DI6010&" D0 +0 6'+0-, 07IS"' +I&08' +'10 &4 0 D0 '+21D. "10!4I0 S' S"I- &2ISI&941I +0 +10D0- +' 0S"0 !I&0. &4 P4"0- +2&"123' &0+2&"123'!I343.

    *