afectiuni bronsice final
DESCRIPTION
Afectiuni bronsiceTRANSCRIPT
-
Scoala Postliceala Vasile Alecsandri Buzau Domeniul: Sanatate si Asistenta Pedagogica
Specializarea: Asistent Medical Generalist
Forma de Invatamant : Zi
Proiect de certificare:
Ingrijirea pacientului cu afectiuni bronsice
Profesor coordonator:
ABSOLVENT:
-
2012
PLANUL LUCRARII
Motto
Motivatia alegerii temei
1. Anatomia si fiziologia aparatului respirator
2. Bolile aparatului respirator
a. Generalitati si notiuni de semiologie
b. Bronsita
c. Definitie
- Clasificare
- Etiologie
- Simptomatologie
- Evolutie si tratament
- Educatia pentru sanatate
3. Ingrijirea bolnavilor cu afectiuni bronsice
- Cazul 1
- Cazul 2
- Cazul 3
4. Evaluarea globala si concluzii
5. Tehnici aplicate
2
-
6. Tehnica recoltarii sputei si exudatului naso-faringian
Bibliografie
MOTTO :
,, Actul medical nu este altceva decit o intalnirea dintre o incredere si o
constiinta
Gh. Scripcaru
3
-
MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
Ingrijirea sanatatii, preocupare a tuturor timpurilor, a fost mereu
imbogatita cu experienta generatiilor anterioare in acest domeniu, devenind o
preocupare prioritara a sistemului sanitar.
In acest context nursingul s-a dezvoltat si impus ca un nou concept de
abordare a pacientului si individului sanatos.
Individual, indiferent de starea de sanatate, este abordat holistic, luand in
considerare aspectele bio-fiziologice, psihologice, culturale, sociale si
spirituale. Aceasta abordare presupune studii multidisciplinare si o pregatire
continua a asistentilor.
In prezenta lucrare mi-am propus sa ofer principiile care stau la baza
procesului de ingrijire a pacientilor cu afectiuni bronsice si sa constientizez
rolul asistentei medicale, care nu se reduce doar la acela de executant al
recomandarilor medicului.
Rolul delegat al asistentei medicale este intr-adevar important si nu
trebuie sa se renunte la acesta, insa nu este unicul.
In timp ce diagnosticul medical si prescrierea tratamentului sunt
responsabilitatile medicului, in stabilirea diagnosticului de ingrijire, asistenta
medicala este specialistul, exercitandu-si in acest domeniu rolul independent,
autonom, rol care este tot atat de important ca si rolul delegat.
4
-
Modalitatile de abordare a practicii nursing sunt in continua diversificare.
Importanta practicii nursing este determinata in mare masura de nevoile
pacientului, de profesionalismul asistentei medicale si de standardele
organizatiei profesionale.
CAPITOLUL I
Anatomia si fiziologia aparatului respirator
Pentru intretinerea functiilor vitale si pentru desfasurarea diferitelor
activitati fizice sau intelectuale se cheltuieste energie.
Aceasta energie rezulta in urma oxidarii substantelor organice la nivelul
mitocondriilor din celule.
Este deci nevoie permanent de oxigen pentru a se asigura aceste oxidari.
Introducerea in organism a oxigenului si eliminarea dioxidului de carbon
rezultat ca produs secundar al acestor oxidari (arderi), se asigura prin organe
specializate numite organe de respiratie.
Totalitatea acestor organe formeaza sistemul respirator.
Sistemul respirator este format din doua componente principale:
- caile respiratorii;
- plamanii.
Caile respiratorii sunt reprezentate printr-un sistem de conducte prin care
aerul patrunde in plamani. Acest sistem este compus din: cavitatile nazale,
faringe, laringe, trahee, bronhii.
5
-
Cavitatile nazale sunt reprezentate prin doua canale orientate
anteroposterior, delimitate de oasele fetei si ale bazei craniului. Sunt asezate de
o parte si de alta a liniei mediane. Ele comunica:
- anterior, cu exteriorul prin nari (narine);
- posterior, cu rinofaringele prin orificii nazale numite coane.
Sunt despartite printr-un sept nazal, alcatuit dintr-o portiune osoasa
superior si o portiune cartilaginoasa anterior.
Superior, cavitatile nazale vin in raport cu lama ciuruita a osului etmoid,
prin orificiile careia ies fibrele nervului olfactiv.
Faringele este un organ musculomembranos, are forma de palnie cu
deschiderea mare in sus.
La nivelul lui se incruciseaza calea respiratorie cu cea digestiva.
Laringele-segment al conductelor aeriene care are rolul de a conduce
aerul spre plamani.
La adult se proiecteaza in dreptul vertebrei C5-C6. Este relativ mobil.
Prezinta un schelet format din cartilagii. Imediat deasupra traheii se afla un
cartilaj inelar cartilajul cricoid. Superior acestuia se afla cartilajul tiroid
vizibil mai ales la barbat si palpabil.
Traheea este un organ elastic, putandu-se alungi sau scurta ca un resort.
De asemenea poate fi mobilizat lateral datorita tesutului conjunctiv lax care o
inconjoara, astfel incat poate fi deplasata de tumorile dezvoltate in vecinatatea
ei.
Are o lungime de 12 cm. si un diametru de 2 cm. Este asezata in fata
esofagului si peretii sai sunt formati din suprapunerea a 15 20 inele
cartilaginoase, incomplete posterior, care o tin mereu deschisa.
6
-
Partea lipsa a inelelor cartilaginoase indreptata spre esofag este
completata de o membrana fibroelastica ce permite dilatarea esofagului la
trecerea bolului alimentar.
In interior este captusita cu o mucoasa care retine firele de praf ce ajung
pana aici odata cu aerul inspirat.
In partea inferioara traheea se ramifica in doua bronhii principale, cate
una pentru fiecare plaman.
Bronhiile principale patrund in plaman respectiv prin hilul acestuia.
Proiectate la peretele anterior al toracelui, bronhia principala dreapta
corespunde coastei a VI-a si spatiului intercostal VII iar bronhia stanga
corespunde spatiului intercostal VI.
Bronhia dreapta are un traiect mai vertical, este mai groasa si mai scurta -
2,5 cm iar cea stanga are un traiect mai orizontal, este mai subtire si mai lunga -
5 cm .
Structura bronhiilor principale este asemanatoare cu a traheii.
Prezinta fiecare cate 9 12 inele incomplete posterior, zona fiind
completata de o membrana.
Bronhiile principale reprezinta ultimele segmente ale cailor respiratorii
extrapulmonare.
Odata patrunse in plamani, ele se ramifica formand segmentul
intrapulmonar al arborelui bronsic. Primele ramificatii sunt bronhiile lobare (3
pentru plamanul drept si 2 pentru plamanul stang). La randul lor, acestea se
ramifica in branhii segmentare (10/plaman). Bronhiile segmentare se ramifica
in bronhii interlobulare. Ramificatiile bronhiilor interlobulare isi pierd scheletul
cartilaginos si se transforma in bronhiole: bronhiole terminale si apoi bronhiole
respiratorii care patrund in lobulul pulmonar (unitatea structurala si functionala
a plamanului la nivelul caruia se realizeaza schimbul de gaze).
7
-
Ramificatiile arborelui bronsic au forma cilindrica regulata.
Peretele lor este format dintr-o tunica:
- fibrocartilaginoasa, sub forma de inel incomplet;
- musculara (muschi netezi bronsici);
- mucoasa, formata dintr-un epiteliu pluristratificat, ciliat si numeroase
glande.
Pe masura ce bronhiile se ramifica, fibrele musculare netede devin din ce in
ce mai numeroase, astfel incat bronhiolele respiratorii si terminale sunt lipsite
de inelul cartilaginos, dar prezinta un strat muscular foarte dezvoltat care
intervine activ in modificarea lumenului bronhiolelor si astfel in reglarea
circulatiei aerului in caile pulmonare.
Arborele bronsic poate prezenta dilatatii patologice sub forma de saci in
care se strang secretii, puroi, dand afectiuni numite bronsectazii.
Patrunse in lobul pulmonar, bronhiolele respiratorii formeaza canale
alveolare (4 5/bronhiola), ai caror pereti sunt reprezentati de alveolele
pulmonare.
O bronhiola respiratorie alcatuieste impreuna cu toate canalele alveolare
care deriva din ea si cu alveolele pulmonare care formeaza peretii acestor
canale, un acin pulmonar. Acesta apare ca un mic sac plin cu aer, suspendat de
bronhiola respiratorie.
Distrugerea peretilor alveolari determina emfizemul pulmonar.
8
-
9
-
Rolurile cailor aeriene
1. Conduc aerul din atmosfera pana in alveole si invers. Aceste cai sunt
deschise de scheletul viscerocraniului la nivelul foselor nazale si catre armatura
cartilaginoasa de la nivelul laringelui, traheii si bronhiilor mari.
Bronhiolele nu au pereti cartilaginosi, dar se mentin deschise prin faptul ca
plamanii elastici se gasesc intr-o oarecare stare de distensie in cutia toracica.
La nivelul peretelui bronhiolelor exista un strat muscular neted dispus
circular.
Gradul de contractie al acestuia poate modifica diametrul bronhiolelor si
este supus unui complex control nervos vegetativ si endocrin, din care
mentionez efectul bronhodilatator al stimularii simpatice si efectul
bronhoconstrictor al stimularii parasimpatice.
2. Purifica aerul de numeroasele particule de praf inhalate, de microbi.
Aceasta purificare se desfasoara in mai multe etape, pana cand aerul ajuns in
alveole este curatat de peste 99% din impuritati.
La nivelul foselor nazale curgerea aerului este turbulenta datorita reliefului
foarte accidentat al peretilor.
Astfel, particulele cele mai mari de praf sunt proiectate pe pereti, unde
adera la stratul mucos secretat de mucoasa nazala. Prin miscarea cililor
epiteliului respirator sau prin stranut, mucusul si impuritatile sunt eliminate la
exterior.
La nivelul traheii si a bronhiilor mari, epiteliul respirator este ciliat si
acoperit cu o pelicula de mucus. Particulele de praf aderate pe stratul de mucus
sunt deplasate spre exterior de miscarea cililor.
Acest sistem de purificare este foarte eficient si paralizarea miscarilor cililor
prin actiunea diversilor factori (frig, aer prea uscat, gaze iritante, virusuri) se
10
-
soldeaza cu ineficienta purificarii, favorizarea dezvoltarii microbilor
(traheobronsite).
Foarte putine particule mici ajunse totusi in alveole sunt fagocitate de
macrofagele de la acest nivel, asa numitele celule cu praf.
3. Incalzesc sau racesc aerul inspirat, aducandu-l la temperatura de 370 C
pana la alveole.
Corectia temperaturii aerului se realizeaza prin contactul acestuia cu
mucoasa nazala sub care se afla un bogat plex venos, cu sange la temperatura de
320 C si apoi cu mucoasa restului cailor aeriene. De aceea respiratia pe gura
rateaza mai ales incalzirea, cu favorizarea bronsitei.
4. Umidifica aerul inspirat, completand incarcarea cu vapori de apa a
aerului de la nivelul pe care il are in atmosfera, pana la 100%. Vaporii de apa
provin prin evaporarea de pe suprafata mucoasei respiratorii. In acest fel
organismul pierde o parte din apa sa, in conditii de respiratie de repaus cam 200
300 ml/zi, dar in hiperventilatia de efort sau din starile febrile pierderea de
apa poate creste foarte mult.
Corectia se face prin ingerarea unei cantitati mai mari de apa.
5. Trecerea aerului in faza expiratorie prin laringe poate pune in vibratie
corzile vocale, cu emiterea sunetelor. Impreuna cu restul aparatului fonator se
realizeaza vorbirea articulata, cantatul, fluieratul.
Plamanii reprezinta organele la nivelul carora se realizeaza schimbul de
gaze dintre sange si aerul atmosferic. Sunt adaptati structural si functional in
acest scop. Se afla in cavitatea toracica, de o parte si de alta a mediastinului.
Forma plamanilor este asemanatoare cu un trunchi de con cu baza spre
diafragma. Au aspect buretos iar culoarea variaza in raport cu varsta si cu
substantele inhalate.
11
-
In general la omul sanatos au culoare roz intens, la fumatori si la cei care
lucreaza in mediul cu pulberi au o culoare cenusie negricioasa.
La copii au culoarea roz.
Fiziologia respiratiei
Respiratia face parte dintre functiile vegetative de nutritie. Se compune
din 2 etape:
- procesul de respiratie externa sau pulmonara prin care se face schimbul de O2
si CO2 la nivel pulmonar;
- procesul de respiratie interna sau celulara, prin care se face schimbul de gaze
la nivel celular.
1. Ventilatia pulmonara
Acrul atmosferic este introdus in plamani prin procesul de ventilatie
pulmonara, prin care se mentine constanta compozitia acrului alveolar.
1.1. Mecanica respiratiei
Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita
succesiunii ritmice a 2 procese:
- inspiratia
- expiratia
Inspiratia este un proces activ care se datoreaza contractiei muschilor
inspiratori, ducand la marirea tuturor diametrelor cutiei toracice.
Inspirul normal dureaza 1 secunda.
In timpul inspirului fortat intervin si muschii inspiratori accesori
(sternocleidomastoidian, pectoralul mare, dintatul mare si trapezul).
12
-
Expiratia normala este un proces pasiv, care urmeaza fara pauza dupa
inspiratie. Dureaza aproximativ 2 secunde la adult. In timpul expiratiei, cutia
toracica revine pasiv la dimensiunile avute anterior.
Ciclul respirator (=1 inspiratie + 1 expiratie) are o durata de 3 secunde
ceea ce revine la 20 de miscari respiratorii/minut (normal aprox. 12-20) =
frecventa respiratorie.
1.2. Volumele respiratorii
Volumele de gaz care se gasesc in plamani in timpul respiratiei sunt:
- Volumul respirator curent (VC) = cantitatea de aer care intra si iese din
plamani in timpul unei respiratii normale.
- Volumul inspirator de rezerva (VIR) = cantitatea de aer care mai poate
patrunde in plamani la sfarsitul unei inspiratii normale.
- Volumul expirator de rezerva (VER) = cantitatea de aer care poate fi expirata
fortat la sfarsitul unei expiratii normale.
- Volumul rezidual (VR) = cantitatea de aer care ramane in plaman dupa o
expiratie fortata.
2. Schimbul alveolar de gaze
Aerul atmosferic ajuns in plamani prin ventilatia pulmonara este condus
in alveole, unde are loc schimbul de gaze intre aerul alveolar si sange, la nivelul
membranei alveolo-capilare.
Schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare se face prin
difuziune, in functie de presiunea partiala a gazelor respiratorii oxigen si CO2
de o parte si de alta a membranei alveolo-capilare.
Ventilatia pulmonara normala sau normoventilatia se realizeaza la
concentratii alveolare ale: - CO2 de 5 6%
13
-
- O2 de 14%
mentinute la o frecventa respiratorie normala, de repaus (12-20/min).
Schimbul de gaze intre aerul alveolar si sangele venos se face datorita
diferentei de presiune partiala a gazelor de o parte si de alta a membranei
alveolo-capilare.
Deci, datorita diferentei de presiune CO2 trece din sangele venos in aerul
alveolar, iar O2 trece din aerul alveolar in sangele venos.
Daca membrana alveolara este ingrosata (edem pulmonar, emfizem),
schimbul de gaze este alterat, mai ales in ce priveste O2 si se instaleaza
hipoxemia.
3. Reglarea respiratiei
Mecanismul de reglare al respiratiei este foarte prompt.
Centrul respirator este localizat la nivelul bulbului si este format dintr-un
centru inspirator si unul expirator. Sectionarea axului cerebrospinal dedesubtul
centrilor respiratori duce la oprirea respiratiei.
Centrul respirator bulbar permite reglarea automata a ventilatiei pulmonare.
Rolul principal in reglarea respiratiei revine concentratiei de CO2 din sange:
- pana la 0 C% = 9% CO2 in aerul inspirat, se intensifica progresiv activitatea
centrului respirator (hiperventilatie).
- mai mult de 9% CO2 in aerul inspirat, activitatea respiratorie se reduce.
- la 33% CO2 in aerul inspirat se produce narcoza.
- la 40% CO2 in aerul inspirat se produce moartea.
14
-
CAPITOLUL III
Bolile aparatului respirator
a) Generalitati si notiuni de semiologie
Bolile aparatului respirator, prin frecventa si gravitatea lor, ocupa un loc
important in patologia medicinii interne. Aceste boli afecteaza caile aeriene,
plamanii, pleura si se numesc in general bronhopneumopatii, pneumopatii,
pleuropatii.
Ele se manifesta prin simptome si semne specifice care caracterizeaza si
definesc boala.
Simptomele sunt subiective, furnizate de bolnav prin anamneza, iar semnele
sunt evidente , obiective si constatate de medic la examinarea bolnavului.
Simptomele principale, determinate de o afectiune a aparatului respirator
sunt: dispneea, tusea, expectoratia, durerea toracica vomica, hemoptizie.
Dispneea presupune o respiratie modificata, alterata.
Se defineste ca perceperea constienta a unei dificultati sau a unei jene in
respiratie si este descrisa de bolnav ca respiratie grea, sete de aer, lipsa de
aer, naduf. Dispneea nu trebuie confundata cu hiperpneea sau tahipneea.
Acestea din urma se manifesta prin accelerarea numarului de respiratii pe minut
ca si prin accentuarea profunzimii respiratiei, avand ca rezultat cresterea
volumului de aer ventilat.
Dispneea poate fi intalnita atat in bolile aparatului respirator cat si in cele ale
aparatului cardiovascular.
Se disting doua tipuri de dispnee:
15
-
- Dispnee cu polipnee
- Dispnee cu bradipnee care poate fi de tip inspirator sau expirator.
Dispneea cu polipnee
In mod normal un adult respira de 14 18 ori pe minut. Frecventa
respiratiilor la copilul nou nascut este de 30 40 de cicluri pe minut.
Accelerarea ritmului respiratiei peste 18 respiratii pe minut, cat este normal,
poarta numele de polipnee.
Dispneea cu polipnee se constata in cele mai multe boli acute ale
aparatului respirator traumatisme toracice cu durere toracica intensa precum
si in bolile cardio-vasculare decompensate.
Dispneea cu bradipnee
Dispneea cu bradipnee este frecventa respiratorie cu sub 14 respiratii pe
minut si poarta numele de ritm bradipneic.
Dispneea cu bradipnee inspiratorie este obstructiva. Dificultatea de a
respira se simte in inspiratie. In cazurile de obstructie a cailor respiratorii de
catre un obstacol care impiedica patrunderea aerului in plamani, ca de exemplu:
corp strain in laringe, trahee, bronhii principale sau compresiune din afara prin
adenopatii sau tumori mediastinale, inspiratia se face cu dificultate si uneori
este insotita de un zgomot particular, o suieratura zgomotoasa, denumita cornaj.
Dispneea cu bradipnee expiratorie este atunci cand expiratia se face cu
dificultate datorita imposibilitatii expulzarii aerului din plamani dintr-o cauza
oarecare: emfizem pulmonar, astma bronsic, bronsiolita capilara.
In aceste conditii expiratia este prelungita si uneori zgomotoasa, cu
caracter particular suierator, denumit WHEESING.
De cele mai multe ori, in cazul bolilor bronhopulmonare, dispneea este de
tip mixt, afectand ambii timpi ai respiratiei, fiind deci inspiratorie si expiratorie.
16
-
Tulburarile de ritm respirator si de amplitudine pot fi incadrate in dispnee
aritmica chiar daca nu sunt constiente.
Tusea este unul din cele mai frecvente si importante simptome (simptom
semn) respiratorii, ce reprezinta o expiratie exploziva (dupa un inspir
profund) prin care se produce curatirea arborelui traheobronsic de secretii si
corpi straini.
Este un act reflex, destinat, pe de o parte, sa impiedice patrunderea
corpilor straini in caile aeriene, iar pe de alta parte sa provoace expulzarea
mucozitatii si secretiilor acumulate in bronhii.
Tusea este un act de aparare a organismului. Ea poate fi:
- Fiziologica;
- Patologica.
Tusea fiziologica este un act util care favorizeaza eliminarea corpilor
straini, a mucozitatilor, secretiilor acumulate in bronhii.
Tusea patologica poate fi si ea un act util cand favorizeaza expulzia
secretiilor patologice (mucopurulente, purulente etc.) din caile aeriene.
In majoritatea cazurilor este un act daunator mai ales la cardiaci, daca
este permanenta sau nocturna si obositoare. Aceasta trebuie combatuta.
Din punct de vedere semiologic se disting mai multe feluri de tuse:
- Uscata;
- Umeda (insotita de expectoratie);
- Chintoasa in tusea convulsiva (tuse magareasca);
- Tuse surda (stinsa) in laringita;
- Crup difteric, la bolnavii slabiti;
- Afona, in neoplasm laringian;
- Latratoare in tumori mediastinale;
- Bitonala (ragusita) in paralizia coardei vocale stangi;
17
-
- Cavernoasa in cavernele pulmonare, etc.
Expectoratia reprezinta actul de eliminare, dupa tuse, a produselor
patologice din arborele traheo-bronsic si parenchimul pulmonar. Produsele
patologice expectorate poarta numele de sputa.
Sputa se examineaza macroscopic, microscopic, chimic si bacteriologic.
Are valoare semiologica si diagnostica foarte mare. Cantitatea variaza de
la absenta, in bolile pleurale, la redusa in traheobronsitele acute incipiente, in
pneumopatiile acute, la inceputul lor, in astmul bronsic, pana la abundenta in
bronsitele cronice (forma bronhoreica), in bronsectazii, abces pulmonar,
tuberculoza pulmonara ulcero-cavitara etc.
Macroscopic, dupa aspect si continut, se disting 4 tipuri de sputa:
- Mucoasa;
- Seroasa;
- Purulenta;
- Sangvinolenta (hemoptoica sau striata cu sange).
Aceste tipuri se pot combina, rezultand:
- Sputa sero-mucoasa;
- Sputa sero-purulenta;
- Sputa sero-muco-purulenta;
- Sputa sero-sangvinolenta;
- Sputa sero-muco-sangvinolenta; etc.
Culoarea sputei, in functie de elementele constitutive, poate fi: albicioasa,
galbena sau galben verzui, ruginie sau caramizie, negricioasa, etc.
Toate sputele, cu exceptia celei seroase din edemul pulmonar acut, sunt
un exudat, adica rezultatul unui proces inflamator.
18
-
Microscopic, in functie de boala, sputa contine mucus, celule epiteliale,
leucocite, fibrina, hematii, fibre elastice, cristale diferite si germeni patogeni
aerobi si /sau anaerobi.
Durerea toracica este unul din simptomele principale de suferinta a
organelor intratoracice, a coloanei dorsale, a nervilor sau maduvei toracale ori a
peretelui toracic.
Poate avea diferite caractere, de la o simpla jena toracica, la durere
violenta (junghi), avand drept cauza afectiuni pulmonare sau extrapulmonare
(fracturi costale, nevralgii intercostale, zona zoster etc.)
Durerea de origine pulmonara are unele caracteristici descrise ca: junghi,
toracalgie, pleurodimie si nevralgie intercostala sau frenica.
Vomica este evacuarea masiva si brusca a continutului unei activitati din
parenchimul pulmonar in bronhii si apoi in afara.
Cantitatea poate fi moderata = 100 400 ml. si masiva= 400 1000 ml.,
expulzata brusc prin nas si gura care blocheaza faringele si determina asfixie,
cianoza, senzatie de moarte iminenta.
Simptomatologia se amelioreaza dupa vomica.
Hemoptizia este eliminarea pe gura, prin tuse de sange din aparatul
respirator.
Sangerarea din aparatul respirator se produce prin ruptura vaselor sau
prin traversarea sangelui care ajunge in alveola.
Ea poate fi mica si se numeste sputa scurgvinolenta, mijlocie = 100 200
ml., mare = 200 500 ml., abundentp = peste 500 ml.
Cauzele sunt bolile respiratorii (T:B:C, ineumonie, bronsiectozie)
traumatisme toracice, boli cardiace (stenoza mitrala) insuficienta hepatica,
leucoze.
19
-
Hemoptizia este precedata de tuse, de gadilitura a laringelui, caldura
retrosternala si plenitudine toracica, se exprima prin tuse, are aspect aerat,
spumos, de culoare rosu prins si apare mai ales in afectiunile respiratorii.
Semnele sunt constatate de medic la examenul fizic al bolnavului prin
observare, palpare, percutie si ascultare. Apoi sunt analizate si interpretate
impreuna cu simptomele.
In afara anamnezei si a examenului obiectiv clinic, examenele paraclinice
joaca un rol deosebit in confirmarea si precizarea diagnosticului.
Cele mai importante examene sunt:
- Examenul radiologic (radioscopia, radiografia, tomografia sectiuni la
anumite nivele, bronhografia) este esential in pneumopatii.
- Examenul citobacteriologic al sputei;
- Bronhoscopia (vizualizarea conductului traheobronsic cu ajutorul
bronhoscopului) cu biopsie bronsica.
- Punctia pleurala (toracocenteza)
- Probele respiratorii (spirometria si spirografia);
- Tomografia computerizata;
- Examenul ecografic.
b) Bronsita
Este o boala a cailor respiratorii care se datoreaza inflamatiei mucoasei
bronsice.
Imbraca doua forme:
1. Bronsita acuta;
2. Bronsita cronica.
20
-
Bronsita acuta se datoreaza inflamatiei acute a mucoasei bronsice.
Asocierea, de obicei, cu inflamatia traheii poarta numele de traheobronsita.
Etiologie traheobronsita acuta are mai multe cauze:
- virala (cea mai frecventa) virusurile gripale A si B, virusul respirator
sincitial, adenovirusurile, virusurile paragripale etc.
- bacteriana pneumococi, streptococi aerobi si anaerobi, corynebacterii, putini
bacili Gram negativi etc.
Traheobronsita bacteriana urmeaza de regula dupa infectii acute virale ale
cailor respiratorii (sputa devine mucopurulenta).
- chimica este provocata de expuneri accidentale sau profesionale la vapori de
acizi, amoniac, acetona (traheobronsitele iritative).
Un rol important revine factorilor favorizanti: frigul, umiditatea,
praful, tutunul, etc.
Anatomopatologic se constata congestia mucoasei bronsice ca prima
modificare, urmata de descuamare, edem, infiltrat leucocitar in submucoasa si
producerea exsudatului mucopurulent.
Simptomatologia. Bronsita acuta infectioasa este adesea precedata de
raceala, coriza, febra usoara, dureri musculare si de spate, dureri in gat.
Aparitia tusei este semnul bronsitei.
Tusea este initial uscata, neproductiva sau cu expectoratie mucoasa (in
bronsita virala). Mai tarziu sputa devine mai abundenta si mucoida,
mucopurulenta sau franc purulenta (in bronsitele bacteriene).
Febra de 380 390 C dureaza 3 5 zile iar tusea 2 3 saptamani.
Persistenta febrei peste aceasta limita sugereaza o complicatie, de exemplu
pneumonia.
In unele cazuri apare o stare subfebrila si durere retrosternala cu
caracter de arsuri, provocata de tuse si de miscarile respiratorii ample.
21
-
Dispneea si cianoza, secundare obstructiei cailor aeriene, sunt mai
rare.
Bronsiolita acuta este o forma clinica speciala, afecteaza caile aeriene
mici si este de obicei de origine virala.
Se intalneste in general la copii. Se caracterizeaza prin tuse uscata,
iritanta, febra mare, dispnee, insotita adesea de cianoza, stare de prostratie si
deces.
Evolutie si tratament. Traheobronsitele necomplicate au o evolutie
buna, dureaza circa 5 10 zile, cu prognostic bun. Uneori se pot complica cu
bronhopneumonie sau adenopatie hilara la bolnavii in varsta, tarati, cu
rezistenta scazuta la boli.
Tratamentul etiologic consta in terapia antivirala si antibacteriana
(penicilina, eritromicina, tetraciclina, biseptol).
Tratamentul general si simptomatic necesita administrarea de lichide
multe (ceai, compot, apa), umezirea aerului respirat, administrarea de
expectorante (trecid, sirop expectorant, brofimen), antipiretice si dezinfectante
nazo-faringiene.
Bronsita cronica este o inflamatie nespecifica a bronhiilor mari si
mici ce se manifesta ca un sindrom in care tusea persistenta si expectoratia sunt
prezente zilnic pentru cel putin trei luni, de-a lungul a 2 3 ani succesivi.
Elementul definitoriu al bolii este hipersecretia de mucus in bronhii.
Bronsita cronica poate decurge fara obstructie sau cu diferite grade de
obstructie a cailor aeriene; poate sa apara singura si poate fi destul de severa
pentru a cauza chiar moartea, dar cel mai adesea este combinata cu emfizem.
Etiologie la producerea bolii contribuie urmatorii factori:
- fumatul (bronsita tabacica)
22
-
- inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici atmosferici, profesionali praf
organic si anorganic din industria materialelor plastice si a bumbacului;
maturatorii, viticultorii, fermierii, muncitorii din industria materialelor de
constructie fac mai frecvent bronsite cronice (bronsite profesionale)
- infectiile acute bronsice (descrise mai sus)
- factorii genetici
Din punct de vedere morfopatologic, la nivel microscopic se produc
modificari ale stratului glandular submucos, inflamatia cronica a mucoasei
cailor aeriene in mucoasa si submucoasa cu edem, prezenta unei cantitati
excesive de mucus in lumenul bronsiilor si obstructia lor permanenta si
progresiva.
Clinic, semnele importante sunt: tusea, expectoratia, dispneea.
Se pot deosebi mai multe forme clinice de boala:
- Bronsita cronica simpla (bolnavi in medie de 40 de ani) in care tusea este mai
frecventa, la inceput dimineata (bolnavul isi face toaleta bronsica), apoi este
prezenta in cursul zilei si seara. Expectoratia este mucoasa iar dispneea absenta.
Testele ventilatorii uzuale sunt normale.
- Bronsita cronica recurent purulenta in care expectoratia este mucopurulenta
sau purulenta, evolutia mai prelungita.
- Forme obstructive ca : bronsita cronica obstructiva , bronsita cronica
asmatiforma in care apare si predomina dispneea (dupa varste de 40 de ani), la
inceput de efort, dispnee progresiva, wheezing bilateral.
Scaderea VEMS ului se produce cronic si progresiv.
Examenul radiologic, examenul citologic si bacteriologic al sputei,
explorarile functionale respiratorii furnizeaza date pretioase pentru diagnostic.
23
-
Prognosticul este variabil, in raport cu forma clinica, etapa evolutiva
si existenta complicatiilor. Dupa tratament se pot obtine ameliorari, dar boala
dureaza uneori toata viata, cu acutizari repetate.
Complicatiile insuficienta respiratorie si cadrul pulmonar cronic
sunt semne de pronostic grav.
Tratamentul este complex si de lunga durata. Vor fi reduse iritatiile
bronsice prin interzicerea fumatului, evitarea si eliminarea factorilor poluanti
din mediu (praf, insecticide, pulberi, sprayuri etc.) si se vor lua masuri de
profilaxie a infectiilor virale si bacteriene prin vaccinari.
Tratamentul antiinfectios se va face cu antibiotice, conform
antibiogramei, cu Ampicilina, Amoxicilina, Eritromicina, Tetraciclina,
Doxicilina, Biseptol.
Se va prescrie tratament bronhodilatator (cu derivati de teofilina si
anticolinergice) care se poate asocia cu expectorante (trecid solutie sau tablete)
fizioterapie, oxigenoterapie.
Se va obtine intensificarea eliminarii secretiilor bronsice prin hidratare
corecta, aerosoli, drenaj postural.
Se recomanda cure balneare la Govora, Slanic Prahova si Slanic
Moldova.
Atunci cand bronsita cronica obstructiva este asociata cu emfizemul
pulmonar, afectiunea poarta numele de bronhopneumopatie cronica obstructiva
(BPCO).
Clinic se manifesta prin sindrom bronsitic cronic si dispnee
progresiva; fiziopatologic se caracterizeaza printr-un sindrom obstructiv
evolutiv si putin reversibil al cailor respiratorii intrapulmonare; anatomic sunt
prezente leziuni de bronsita cronica, leziuni obstructive cronice ireversibile in
caile aeriene mici si emfizem pulmonar.
24
-
Etiologia este aceeasi cu a bronsitei cronice si a emfizemului
pulmonar.
Tabloul clinic devine caracteristic dupa varsta de 40 de ani.
Bolnavii se plang de tuse cu expectoratie mucoasa sau mucopurulenta
(agravate de infectii respiratorii, factori poluanti etc.) si dispnee progresiva,
evolutiva, la inceput minima sau numai la efort, pana la dispnee in repaus.
In functie de predominanta sindromului bronsitic sau a emfizemului
(dispneii) se descriu doua forme clinice de BPCO:
1. BPCO cu predominanta bronsitei; bolnavii blue bloaters (cianozati,
buhaiti).
2. BPCO cu predominanta emfizemului; bolnavi pink puffers (dispneici,
roz).
Dintre examenele paraclinice cele mai importante pentru diagnostic
sunt:
- Explorarile functionale respiratorii, in special al VEMS-ului;
- Examenul radiologic;
- Examenul citologic si bacteriologic al sputei;
- Modificarile electrocardiografice.
Complicatiile BPCO cele mai importante care apar dupa varsta de 55
60 de ani sunt insuficienta respiratorie si hipertensiunea pulmonara cronica.
Aceste complicatii constituie semne de pronostic sever.
Asocierea cordului pulmonar cronic duce in 5 ani la o mortalitate de
50% a bolnavilor cu repetate decompensari ale cordului drept.
Pentru un pronostic mai bun se impune control periodic, la 1 3 luni,
insotit de luarea masurilor corespunzatoare.
Tratamentul BPCO este asemanator cu cel al bronsitei cronice si al
emfizemului pulmonar. Se impune interzicerea fumatului, eliminarea factorilor
25
-
poluanti din mediu, terapia cu antibiotice conform antibiogramei (in cazul
infectiilor acute bronsice), administrarea de expectorante, bronhodilatatoare,
corticoterapie, oxigenoterapie.
Incadrat in categoria bolilor alergice, astmul bronsic este o afectiune
respiratorie care intereseaza bronhiile.
Tipul de hipersensibilitate generator de astm bronsic este anafilaxia.
Astfel, anticorpii pusi in evidenta in astma sunt reaginele IgE.
Totusi, se cunosc si astmuri bronsice declansate prin hipersensibilitate
imediata de tip III, complexe imune produse din extractele enzimatice de bacili
substilis care sunt incorporate in detergentii cu enzime.
Cele mai frecvente alergene provocatoare de astma bronsic sunt
polenurile de graminee si praful.
In criza de astm, bolnavul se manifesta cu dispnee bradipneica
expiratorie, pozitie ortopneica, facies anxios, respiratie cu un suierat in expir.
Cauza este contractia musculaturii netede bronsiolice, un edem al
mucoasei si o hipersecretie a glandelor mucoase care impiedica expirul.
PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORARI
FUNCTIONALE
Explorarea functionala a aparatului respirator
Explorarea functionala a aparatului respirator urmareste:
- determinarea modului in care aparatul respirator satisface nevoile
organismului in stare de repaus sau in conditiile unei supraincarcari functionale;
- evidentierea cazurilor incipiente de boala;
- stabilirea capacitatii de munca a bolnavului.
26
-
Dintre mecanismele functiei respiratorii cea mai frecvent explorata
este ventilatia, care reprezinta circulatia aerului prin caile respiratorii superioare
si plamani.Ventilatia este apreciata prin numeroase teste ( volume si capacitati
pulmonare, debite ventilatorii, etc)
METODE CURENTE DE EXPLORARE
SPIROMETRIA
Spirometria se executa cu spirometrul; cu ajutorul ei se cerceteaza
numai C.V.
SPIROGRAFIA
Spirografia permite inregistrarea miscarilor respiratorii.
Tipuri de aparate:
- Eutest (spirograf uscat cu burduf) este un aparat cu circuit
deschis.
- Expirograful Godart este un aparat cu circuit inchis.
- Pneumoscreen ( computerizat ) : Un microprocesor electronic valorifica
manevrele respiratorii in asa fel ca datele obtinute sunt interpretabile imediat,
aparatul avand incadrat in memoria sa electronica valorile teoretice ale
individului, iar rezultatul real apare calculat pe ecran in procente.
Determinarea probelor ventilatorii la aparatul Eutest
Materiale necesare: aparat, piese bucale, pensa pentru pansat nasul,
pensa de servit, recipient cu solutie dezinfectanta pentru piesele folosite, scaun.
Determinarea probelor ventilatorii la aparatul Godart
Avand datele necesare (nume, prenume, varsta, sexul, inaltimea,
greutatea bolnavului) se calculeaza parametrii. Se calculeaza cel putin 4
parametrii.
1. C.V (capacitatea vitala)
27
-
2. V.E.M.S (volumul expirator maxim pe secunda)
3. I.T (indicele Tieffeneau, un indice de permeabilitate bronsica, se afla prin
calcul:
I.T = V.E.M.S. real X 100
C.V reala
4. Ventilatia maxima indirecta = volumul de aer care poate fi ventilat pe
minut. Acesta se calculeaza teoretic prin V.E.M.S x 30
100
Valorile normale ale acestor parametrii apreciate in raport cu tabelele
C.E.C.O se inscriu intre 70-80% din valorile reale.
Valori scazute apar in:
- afectiuni care micsoreaza mobilitatea cutiei toracice ( anchiloza costo-
vertebrala, cifoscolioza, toracoplastii, traumatisme ale cutiei toracice, dureri
intercostale );
- in reducerea directa a parenchimului functional pulmona ( lobectomii,
tumori, pleurezii, pneumonii, astma, emfizem, etc );
- in cazurile cand permeabilitatea sau elasticitatea sunt alterate fie prin leziune
organica definitiva, fie prin modificare functionala (spasm).
Determinarea volumului rezidual (V.R.), a capacitatii reziduale
functionale (C.R.F.) si a capacitatii pulmonare totale (C.P.T.)
Daca din C.R.F se scade V.R.E obtinem V.R. = volumul rezidual.
(C.P.T = C.V + V.R)
SPIROERGOGRAFIA
Spiroergografie = test de efort, cu ajutorul caruia se analizeaza:
capacitatea de adaptare a respiratiei la solicitari suplimentare, limitele acestei
capacitati si se pun in evidenta modificari functionale neevidentiabile in repaus
(acest test este comun aparatului respirator si cardiovascular).
28
-
ALTE METODE DE EXPLORARE
1. Analiza gazelor. Continutul de oxigen si dioxid de carbon al
sangelui arterial, ca si presiunea partiala a acestor gaze in sange furnizeaza
relatii importante privind eficienta functiei globale pulmonare.
2. Probe farmacodinamice . Aceste probe urmaresc depistarea unor
tulburari in motricitatea peretilor arborelui bronsic. Sunt folosite, in special,
pentru diagnosticarea formelor latente de astma bronsic.
Testul bronhoconstrictor se efectueaza cu acetilcolina 1% si histamina
1%0 administrata sub forma de aerosoli.
Testul bronhodilatator se executa cu aleudrina 1% (sau cu Novodrin,
Alupent, Astmopent, Salbutamol, Berotec) administrata tot prin aerosoli.
In cazul testului bronhoconstrictor, testul este pozitiv daca VEMS-ul
scade cu mai mult de 10% - 15% fata de valoarea initiala (raspuns
farmacodinamic bun); bolnavii astmatici raspund pozitiv acestei probe; la
acestia VEMS-ul scade cu peste 20% (raspuns farmacodinamic foarte bun).
In cazul testului bronhodilatator, testul este pozitiv daca VEMS-ul
creste cu peste 10% ( raspuns farmacodinamic bun); la astmatici si bronsici
creste cu peste 20% (raspuns farmacodinamic foarte bun).
EDUCATIA PENTRU SANATATE
I. Profilaxia primara:
Educatia bolnavului privind masurile ce vizeaza:
- respiratia corecta pe nas
29
-
- postura corecta a toracelui
- camera cu umiditate corespunzatoare, temperatura optima a mediului ambiant
18-20C, aerisire, liniste
- prevenirea poluarii atmosferei: ventilatoare, filtre, aspiratoare
- evitarea fumatului, activitatilor active sau pasive
- evitarea stresului sau efortului fizic intens
II. Profilaxia secundara:
- masuri specifice pentru persoanele care au predispozitie familiala pentru
astma bronsic
- dispensarizarea descendentilor
- evitarea aglomeratiilor, frigului, aerului poluat
- masuri specifice pentru cei cu risc in profesie, dispensarizare, control periodic
- masuri fata de raspandirea infectiei: folosirea obiectelor individuale,
microradiografii
III. Profilaxia tertiara:
- educatia bolnavilor cronici pentru a face gimnastica respiratorie, pentru a-si
asigura ventilatia pulmonara R=10-15/min
- intarirea rezistentei organismului fata de infectie prin alimentatie adecvata,
odihna suficienta, igiena
- microradiografii periodice
- prezenta la control, la termenele fixate de medic sau de cate ori apare un
simptom ce i-ar produce modificari in evolutie
30
-
CAZUL I
31
-
PLAN DE INGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR
- Surse de informare: pacient
F.O.
Echipa de ingrijire
Familie
- Date variabile:
- Nume: P
- Prenume: D
- Varsta: 46 ani
- Sex: feminin
- Stare civila: casatorita
- Nationalitate: romana
- Religie: ortodoxa
- Ocupatie: inginer
- Alergii: nu prezinta
- Proteze: nu prezinta
- Domiciliu: judetul Buzau
- Conditii de locuit: apartament 3 camere
- Echipa de sustinere: familia, 2 copii + sot
- Data internarii: 12.03.2012
- Data externarii: 21.03.2012
ANAMNEZA
AHC neaga boli infectocontagioase + DV
APF menarha la 13 ani ciclu regulat, flux moderat, durata 3 4 zile
APO 2 nasteri la termen
32
-
APG 1 avort
APP neaga
Date antropometrice:
I = 1,68 cm
G = 59 kg
Grupa sanguina: A II, Rh +
EXAMEN CLINIC
- Stare generala alterata
- Febra 38,20 C
- Acuitate: auditiva in limite fiziologice
: vizuala VOD / VOS = T/5 = 1
: tactila pastrata.
MOTIVELE INTERNARII
- febra de 38,20 C;
- tuse;
- expectoratie;
- dispnee.
ISTORICUL BOLII
Debut insidios cu febra de 38,20 C, tuse cu expectoratie, dispnee dupa
efort se interneaza pentru tratament de specialitate si pentru investigatii.
Sistem osos integru.
Tegumente + mucoase usor palide.
Sistem ganglionar nepalpabil.
Aparat respirator:
- raluri bronsice uscate
- torace normal conformat
- R = 14 respiratii pe minut
33
-
- Secretii bronsice
- Tuse
Aparat cardiovascular:
- Cord in limite normale
- Soc apexian in spatiul V intercostal stang
- TA = 100/60 mmHg
- AV = 80 b/min.
Aparat digestiv:
- Abdomen suplu nedureros
- Ficat/splina in limite normale
- Tranzit intestinal prezent
- Apetit diminuat
Aparat urogenital:
- Loje renale libere, nedureroase
- Mictiuni 5 6/zi
SNC:
- Echilibrata
- Orientata in timp / spatiu
- Anxietate moderata
DIAGNOSTIC MEDICAL: Bronsita cronica
Elemente de igiena:
- Alimentatie preferata: carne de pasare, peste, fructe
- Lichide preferate: sucuri de fructe, legume, ape minerale, 1/5 l/zi.
Eliminari:
- Scaun 1 la 2 zile normal
- Diureza 1100 ml
- Culoare galben pai
34
-
- Mictiune 8/zi
- Transpiratii profuze
- Expectoratie abundenta mucoasa
- Varsaturi nu prezinta
Igiena personala:
- Baie generala de doua ori /saptamana
- Dus in fiecare zi
- Tegumente curate
- Aspect ingrijit
Activitati + repaus:
- Lucreaza ca inginera pe un santier
- In timpul liber asculta si vizioneaza emisiuni radio TV
- Citeste ziarele si revistele stiri + sport
Obisnuinte de viata:
- Cafea 2 5/zi
- Tigari 30 40/zi
- Alcool ocazional
Comportament: orientata colaboreaza cu echipa de ingrijire, intelege
recomandarile medicale si le respecta.
Probleme actuale:
- Febra moderata 38,2C
- Tuse
- Cefalee
- Expectoratie mucoasa
- Anxietate
- Insomnie
- Dispnee usoara
35
-
Probleme potentiale:
- Dispnee in repaus
- Insuficienta respiratorie
- BP
GRAD DE DEPENDENTA:
Nevoile afectate:
1. Nevoia de a respira Si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
4. Nevoia de a bea si a manca
5. Nevoia de a evita pericolele
6. Nevoia de a elimina
7. Nevoia de a fi curat ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
8. Nevoia de a se recreea
9. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE
1. Nevoia de a respira
a) Respiratie deficitara cauzata de obstructia inflamatorie bronsiolara
manifestata prin dispnee.
b) Tusea cauzata de procesul inflamator manifestat prin agitatie,
expectoratie.
36
-
2. Nevoia de a-si mentine temperatura in limitele normale
Hipertermie cauzata de procesul infectios manifestata prin cresterea
temperaturii la 38,20 C.
3. Nevoia de a dormi
Dificultatea de a dormi cauzata de tuse manifestata prin treziri repetate,
expectoratie.
4. Nevoia de a se alimenta
Alimentatie inadecvata cauzata de prezenta secretiilor bronsice
manifestata prin inapetenta.
5. Nevoia de a evita pericolele
a) Anxietate moderata cauzata de necunoasterea prognosticului bolii
si manifestata prin: neliniste, teama, ingrijorare.
b) Vulnerabilitate fata de infectiile nasocorniale; cauza:
- rezistenta scazuta a organismului
- infectia bronsica
Manifestari: astenie, cefalee, mialgii, tuse
6. Nevoia de a elimina
a) Eliminare inadecvata cauzata de infectia bronsica si manifestata
prin: tuse cu expectoratie mucoasa, transpiratii.
b) Diaforeza cauzata de: febra, dispnee, anxietate.
Manifestari: transpiratii in cantitate abundenta.
37
-
7. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
Reducerea autonomiei in ingrijirile personale cauzata de dispnee, cefalee
si manifestata prin astenia fizica.
8. Nevoia de a se recreea
Dificultatea de a efectua activitati recreative din cauza starii generale
alterate si manifestata prin neparticiparea la activitati recreative.
9. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
Dificit de cunostinte. Cauza: cunostinte insuficiente.
Manifestari: ingrijiri inadecvate.
38
-
Plan de ingrijire
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
1. Respiratie
deficitara cauzata
de obstructie
infectioasa
bronsiolara
manifestata prin
dispnee
Pacienta sa
respire liber
pe nas
- asezarea pacientei intr-un salon luminos, bine
aerisit, fara curenti de aer, incalzit la 20- 22C,
umidificat;
- improspatez aerul de mai multe ori pe zi prin
deschiderea ferestrelor timp in care invelesc
pacienta cu o patura;
ii explic pacientei ca voi aplica tot ce am invatat,
ca starea ei sa se amelioreze, daca va respecta
indicatiile medicale se va reface;
- masor zilnic, dimineata si seara si ori de cate ori
este nevoie R,P,TA si le notez in FO;
12.03.2012
Pacienta prezinta
dispnee in eforturi
fizice
R=14r/min
TA=100/60 mmHg.
AV=80b/min
13.03.2012
Dispneea a
diminuat in urma
administrarii
tratamentului si
oxigenului.
14.03.2012
-
ROL DELEGAT
- pregatirea materialor necesare punctionarii unei
vene cu ajutorul unui caracter pentru
administrarea, la indicatia medicului, Miofilin
1f/IV/zi in PEV 250 ml SG 5%, ritm lent;
- administrez O2 pe sonda;
- asez pacienta in pozitie semisezand;
interzic pacientei sa mai fumeze;
pregatesc materialele necesare recoltarii de sange
pentru analize de laborator: Ht, Hb, VSH,
leucocite;
- pregatesc pacienta pentru examene radiologice si
o insotesc.
R=16r/min
TA=110/60 mm
HG
AV=76b/min
15.03.2012
TA=120/70 mmHG
R= 17r/min
AV=72 b/min
16 -21.03.2012
Pacienta respira
mai usor pe nas
R=17r/min
18r/min
TA= 120/70 mm
Hg 130/75 mm
AV= 72b/min-76
b/min.
Nr. Diagnosting Obiective Interventii Evaluare
40
-
Crt. nursing Autonome Delegate2. Tusea cauzata de
procesul infectios,
manifestata prin
agitatie si
expectoratie.
Pacienta sa
nu mai
expectoreze
in decurs de 4
zile.
- asez pacienta in pozitie semisezand, ii ofer tavita
semirenala ori de cate ori are nevoie de aceasta;
- curat gura pacientei cu degetul infasurat in tifon cu
glicerina boraxata 20%.
ROL DELEGAT
- administrez medicamentele prescrise de medic:
Prednison 2 tb/zi, HSH 50 mg la 6 ore.
12.03.2012
Tuse iritativa
obositoare
13.03.2012
Tusea a
diminuat
14.03.2012
Pacienta
tuseste foarte
rar
15.03.2012
Pacienta nu
mai tuseste
41
-
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
3. Dificultatea de a
dormi cauzata de
tuse, manifestata
prin treziri
repetate si
expectoratie
Pacienta sa
aiba un somn
linistit de 6
ore pe noapte.
- facilitez conditiile de microclimat;
- ii ofer o cana de lapte caldut si ceai de tei seara;
- o sfatuiesc sa citeasca reviste, carti inainte de culcare;
- asigur semiobscuritate si o sfatuiesc sa adopte o
pozitie confortabila.
ROL DELEGAT
- administrez medicamentele prescrise de medic.
12.03.2012
Pacienta are
un somn agitat
si insuficient
13.03.2012
Somn
medicamentos
14.03.2012
Pacienta
doarme 6 7
ore pe noapte
42
-
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
4. Alimentatie
inadecvata
cauzata de
prezenta
secretiilor
bronsice,
manifestata prin
inapetenta
Sa aiba o
alimentatie
echilibrata, sa
fie echilibrata
hidroelectrolitic
- ii aduc o alimentatie hidrica in perioada febrila
constituita din ceaiuri, sucuri, supe strecurate;
ROL DELEGAT
- la indicatia medicului adaug in PEV glucoza 5%,
administrez vitaminele B1, B2, B6 C500- II f.
12.03.2012
Pacienta
inapetenta
13-14.03.2012
Pacienta se
alimenteaza
corespunzator
15-21.03.2012
Pacienta si-a
recapatat pofta
de mincare.
43
-
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
5. Hipertermie
cauzata de
procesul infectios,
manifestata prin
febra 38,2C
Pacienta sa
aiba o T in
limite
normale in
decurs de 4
zile
- asigur conditiile de microclimat + lenjerie curata pe
care o schimb ori de cate ori este nevoie;
- invat pacienta sa se schimbe ori de cate ori transpira
si sa se stearga de transpiratie;
ROL DELEGAT
- administrez medicamentele prescrise:
Augmentin 1,5g/6 ore, Gentamicina 80 mg/8 ore,
algocalmin 1 fiola
12.03.2012
Febra moderata
= 38,2C
13.03.2012
Subfebrilitate
37,6C
14.03.2012
Pacienta
subfebrila
37,2C
15.03.2012
Pacienta afebrila
36,7C
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
44
-
6. Anxietate
moderata
Cauza:
necunoasterea
prognosticului
bolii
Manifestari:
neliniste, teama,
inrgijorare
Pacienta sa
fie echilibrata
psihic, sa
cunoasca
regimul de
viata impus
pe care
trebuie sa-l
respecte
- favorizez adaptarea pacientei la mediul spitalicesc;
- creez un mediu optim ca pacienta sa-si poata
exprima nevoile;
- furnizez bolnavei informatiile necesare cu privire la
boala, tratament, evolutie, mod de autoingrijire;
- o pun in legatura cu persoanele dorite;
- incurajez pacienta sa-si exprime sentimentele de
emotie, tristete, bucurie;
- incurajez pacienta sa puna intrebari cu privire la
problemele care o ingrijoreaza, ii raspund cu calm si
blindete.
ROL DELEGAT
- administrez la indicatia medicului: Meprobamat 1
tb, Algocalmin 1 f.
12-15.03.2012
Pacienta este
mai linistita in
urma discutiilor
purtate si
intelege
importanta
relaxarii fizice si
psihice a
organismului in
procesul de
ameliorare a
bolii
16.03.2012
Pacienta este
mai echilibrata
psihic, cunoaste
regimul impus
45
-
17-21.03.2012
Pacienta
participa activ la
propria ingrijire
46
-
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
7. Vulnerabilitate
fata de infectiile
nosocomiale
Cauza: Rezistenta
scazuta a
organismului
Manifestari:
astenie, cefalee si
tuse
Pacienta sa
nu devina
sursa de
infectie
nosocomiala
si nici sa nu
contacteze
alte boli
- educ pacienta pentru a folosi batista individuala, de
unica folosinta;
- educ pacienta cum sa procedeze pentru a nu imprastia
secretiile nazale;
- asez pacienta in salon luminos, aerisit, cu pacientele
care au aceeasi afectiune si cu evolutie buna;
Pacienta a
inteles
recomandarile
facute si nu a
prezentat
complicatii
47
-
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
8. Eliminare
inadecvata
Cauza: infectia
bronsica
Manifestari:
expectoratie
mucoasa,
transpiratii,
oligurie
Pacienta sa
fie
Hidratata
corespunzator
-asigur alimentatie lichida si semilichida in
perioadele febrile;
- administrez ceaiuri, supe, fructe;
- fac bilantul ingesto/excreto pentru a evita
deshidratarea pacientei;
- cantaresc zilnic pacienta
12.03.2012
Pacienta ingera
suficiente lichide
Diureza 1000 ml/24
h
Expectoratie reduca
13.03.2012
Diureza 1100 ml/24
h
Expectoratie putina
14.03.2012
Diureza 1300 ml/24
h
Nu mai
expectoreaza
48
-
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
9. Diaforeza
Cauza: dispnee,
anxietate, febra
Manifestari:
transpiratii in
cantitate
abundenta
Pacienta sa
prezinte
transpiratii in
cantitate
minima
- fac psihologia bolnavei, explicandu-i ca odata cu
scaderea dispneei si a tusei si diminuarea anxietatii ea
nu va mai transpira atat de mult;
schimb lenjeria de corp si de pat ori de cite ori aceasta
a transpirat;
- hidratez corespunzator pacienta pentru ca prin aceste
pierderi de lichide sa nu se deshidrateze;
- observ si iau masuri pentru mentinerea
12-14.03.2012
Odata cu
scaderea febrei
si cu
diminuarea
anxietatii
bolnava nu a
mai transpirat
asa de mult.
49
-
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
10. Reducerea
autonomiei in
ingrijirile
personale
Cauza: dispnee,
cefalee, astenie
fizica
Manifestari:
diminuarea
posibilitatile de a-
si efectua igiena
personala
Pacienta sa
fie ajutata in
satisfacerea
acestei nevoi
- asigur conditii cu microclimat corespunzatoare, fara
curenti de aer;
- pregatesc materialele necesare pentru toaleta de
regiuni si ajut pacienta in satisfacerea acestei nevoi;
- protejez patul cu paravan si am convins pacienta, cu
tact, sa accepte toaleta;
- identific impreuna cu pacienta cauzele si motivatia
pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice;
- se schimba lenjeria de corp si de pat ori de cite ori
este nevoia;
- explic pacientei necesitatea ca sa-si mentina
tegumentele si mucoasele curate si integre.
12-13.03.2012
Pacienta
prezinta
tegumente si
mucoase
curate
14.21.03.2012
Pacienta este
capabila sda-si
acorde ingrijiri
igienice.
50
-
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
11. Dificultatea de a
efectua activitati
recreative
Cauza: starea
generala alterata
Manifestari:
neparticiparea la
activitati
recreative
Pacienta sa
poata
participa la
activitatile
recreative
- explorez gustul si interesul pacientei pentru
activitatile recreative.
- planific activitatile recreative impreuna cu
pacienta si asigur conditiile necesare;
- aleg activitati care sa n-o oboseasca si sa-i creeze o
stare de buna dispozitie, ajut pacienta sa-si recapete
increderea in fortele proprii.
12-14.03.2012
La internare
datorita starii
alterate pacienta
nu participa la
activitatile
recreative pe
parcursul
spitalizarii
15-21.03.2012
Pacienta se simte
mai bine si
participa la
activitatile
recreative.
51
-
Nr.
Crt.
Diagnosting
nursing
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
12. Deficit de
cunostinte
Cauza: cunostinte
insuficiente
Manifestate:
ingrijiri
inadecvate
Pacienta sa
acumuleze
cunostinte,
atitudini si
deprinderi noi
despre boala
sa pe parcurul
spitalizarii
- explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala
sa;
- stimulez dorinta de cunoastere si motivez importanta
acumularii de noi cunostinte;
- organizez activitati educative constientizand bolnava
asupra propriei responsabilitati privind boala, modul de
autoingrijire;
- educ pacienta pentru mentinerea unei pozitii adecvate a
corpului;
- fac educatia pentru sanatatea privind rolul regimului
alimentar in evitarea aparitiei altor episoade de bronsita;
- educ pacienta pentru profilaxia secundara a bolii:
evitarea stresului, a alimentelor iritante pentru stomac,
renuntarea la obiceiurile daunatoare (alcool, fumat,
condimente).
Pacienta
detine acum
informatii cu
privire la
boala sa,
modul de
manifestare,
masuri
curative.
Obiectiv
realizat
Tabel cu analize de laborator
52
-
Data Examen de laborator Mod de recoltare Valori obtinute Valori normale12.03.2012 HEMOLEUCOGRAMA
HEMATOCRIT
EOZINOFILE
- prin punctie venoasa, a
jeun, se recolteaza 2 ml.
sange pe E.D.T.A sau
sticlute cu heporina
- leucocite = 8800/mm
- hemoglobina = 10,2
gr%
- hematocrit = 38%
- eozinofile = 4%
4200-8000/mm
15+/-2 mg%
45+/-5%
0-3%
V.S.H - Se recolteaza prin punctie
venoasa fara stoza 1,6 ml
sange pe 0,4 ml citrat de
sodiu steril
- 20% mm/1 h 5-10 mm/2 h
3-5 mm/1 h
UREE SANGVINA - fara anticuagulant
- se recolteaza 5 10 ml
sange prin punctie venoasa
0,30 g%o 0,20 0,40 g%o
CREATININA - fara anticoagulant
- se recolteaza 5-8 ml
sange prin punctie venoasa
1,9 mg% 0,6 1,20 mg%
GLICEMIE - se recolteaza 5-8 ml
sange prin punctie venoasa
0,96 g% 0,80 1,20 g%
URINA - re recolteaza 100 150 - albumina si glucoza - albumina si
53
-
ml din urina primara in
sticluta curata si uscata
absente;
- rare leucocite
- rare epitelii plate
glucoza absente;
- leucocite absente
- rare epitelii plateExamenul bacteriologic
al sputei
Se recolteaza dimineata pe
nemancate dupa ce
bolnavul a facut gargara cu
ser fiziologic. Bolnavul
este rugat sa tuseasca apoi
sa expectoreze intr-o cutie
Petri sterila.
Absenta germenilor
patogeni
Absenta germenilor
patogeni
54
-
Examene paraclinice
Data Examen cerut Pregatirea pacientului Rezultat12.03.2012 M.R.F. Pregatirea psihica a pacientei:
- anunt pacienta si ii explic conditiile in care se va face examenul
(camera in semiobscuritate)
- conduc pacienta la serviciul de radiologie
- explic pacientei cum trebuie sa se comporte in timpul
examinarii (sa faca cateva miscari respiratorii, dupa care sa
urmeze o perioada de oprire, timp in care se face radiografia,
dupa care se urmeaza o respiratie profunda.
Pregatirea fizica a pacientei:
- dezbrac regiunea toracica a pacientei si ii indepartez obiectele
radioopace;
- asez pacienta in pozitie ortostatica cu mainile solduri si coatele
aduse inainte (fara sa ridice umerii) in spatele ecranului ; cu
pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul;
- dupa examen ajut pacienta sa se imbrace si o conduc la pat
Hilurile
bronsice usor
accentuate
N.P.E
12.03.2012 E.K.G. - pregatirea fizica si psihica a pacientei; Cord in limitele
55
-
- se conduce pacienta la cabinetul de explorari functionale;
- indepartarea factorilor emotionali si explicarea inofensivitatii
tehnicii;
- pacienta va fi rugata sa se relaxeze;
- se monteaza electrozii dupa ce in prealabil zonele in care
acestia vor fi plasati au fost sterse cu o solutie de electrolit
formata din apa si sare (o lingura de sare la un pahar de apa);
Montarea electrozilor pe membre:
- rosu mana dreapta;
- galben mana stanga;
- verde piciorul stang;
- negru piciorul drept.
Montarea electrozilor precordiali:
- V1- spatiul IV intercostal, pa marginea dreapta a sternului;
- V2 - spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului;
- V3 intre V2 si V4;
- V4 spatiul V intercostal stang, pe linia mmmedioclaviculara;
- V5 la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara
varstei
56
-
anterioara stanga;
- V6 la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara
mijlocie stanga;
- se va conecta aparatul si se vor inregistra deviatiile unipolare si
precordiale;
- se vor mentiona datele personale pe rezultat.
57
-
Tabel cu medicatia
Denumirea
medicamentului
Forma de
prezentare
Cale de
administrare
Doza unica Doza
totala
Actiune
MIOFILIN F=10ml I.V. 1 f. 1 f. BronhodilatatorAUGUMENTIN Cp.-1g Per oral 1,5 cp. la 6 ore 6 cp. Antibiotic, derivat de
penicilinaGENTAMICINA F=80mg I.M. 1 f la 8 ore 3 f. AntibioticALGOCALMIN F=2ml I.M. 1 f . 1 f. Analgezic, antipireticVITAMINA B1,
B2, B6, C500
Fiole In perfuzie 1 fl. 1 fl. Factor vitaminic
SER GLUCOZAT
5%
Fl=500ml Perfuzie 1 fl 1 fl. Hidrateaza organismul,
reface volemiaMEPROBAMAT Cp.=400mg Per oral 1 cp. 1 cp. TranchilizantH.S.H. F=25mg I.V. 2 f. la 8 ore 6 f. Antiinflamator,
decongestiv, corticoid,
antialergicPREDNISON Cp.=5mg Per oral 1 cp. 2 cp. Derivat cortizonic,
antiinflamatorCODENAL Cp.-15mg Per oral 1 cp. 3 cp. AntitusivBROFIMEN Cp.-80mg Per oral 1 cp. 3 cp. Expectorant mucoliticPARACETAMOL Cp.-500mg Per oral 1 cp. 3 cp. Antipiretic
58
-
HOSTAMINE Flacon solutie Instilatii nazale 2 picaturi 3 x 2
picaturi
Vasoconstrictor,
antihistaminic
Interventii constante Evaluare- Am asigurat conditii de igiena si protectia in salon: aerisire, temperatura optima 18-
20C, prin respectarea normelor de protectie si igiena, am evitat posibilitatea aparitiei
infectiilor nosocomiale;
- Am aplicat regulamentul pivind circuitele functionale in unitatea spitaliceasca si am
Interventiile propuse au
fost realizate astfel incat,
la externare, pacienta isi
satisface singura cele
59
-
respectat masurile de asepsie si antisepsie;
- Am asigurat conditii de igiena bolnavilor internati in scopul mentinerii odihnei si
confortului;
- Am pregatit patul bolnavei si accesoriile lui;
- Am schimbat lenjeria de pat si am protejat-o cu musama si aleza;
- Am urmarit salonul pentru examenul clinic si vizita medicala;
- Am recoltat produse biologice si am efectuat punctie venoasa pentru examene
hematologice si biochimice;
- Am recoltat urina pentru examenul sumar de urina;
- Am administrat medicamentele prescrise de medic;
- Am asigurat circuitele medicamentelor si administrarea pe cale orala, perenterala,
intramusculara.
- Am monitorizat zilnic functiile vitale si vegetative: puls, tensiunea arteriala,
respiratie, temperatura, diureza, scaun, aspectul faciesului, starea de constienta,
reactivitatea generala si le-am notat in F.O.;
- Am observat pozitia bolnavei si am evitat aparitia complicatiilor produse de
pozitionarea prelungita intr-un singur mod;
- Am respectat regimul alimentar hiposodat;
paisprezece nevoi
fundamentale fara grade
de dependenta.
60
-
- Am ameliorat confortul prin crearea unui climat corespunzator si o stare de bine fizic
si psihic;
- Am explicat tehnicile pe intelesul pacientei.
61
-
EVALUARE FINALA
De comun acord cu pacienta, medicul a hotarat externarea acesteia in
data de 21.03.2012
Am pregatit documentele necesare medicului.
Am pregatit pacienta si am anuntat familia asupra datei externarii.
Starea pacientei la externare: ameliorata clinic.
Gradul de autonomie: pacienta isi poate indeplini singura nevoile
fundamentale, dar nu are voie sa depuna efort fizic intens.
Pacientei i se recomanda urmatorul plan de ingrijire:
Obiective:
1. Pacienta sa cunoasca si sa respecte regulile de igiena, sa aiba un
regim de viata echilibrat.
2. Pacienta sa beneficieze de o educasie sanitara adecvata.
3. Familia pacientei sa fie informata asupra noului regim igienico-
dietetic si de viata.
- alimentatie echilibrata;
- sa evite sedentarismul, stresul, situatiile conflictuale din familie
si de la locul de munca;
- sa evite alcoolul si cafeaua;
- efort fizic dozat si adaptat posibilitatilor.
4. Sa respecte tratamentul recomandat de medic si sa nu recurga la
automedicatii.
-
Se recomanda tratament in ambulatoriu sub stricta supraveghere a
medicului de familie.
5. Sa se prezinte la medic imediat ce apar simptome de boala.
Sa se prezinte periodic la centrul cardiologic.
63
-
CAZUL II
64
-
PLAN DE INGRIJIRE
Culegere de date:
Surse: -pacient;
-foaia de observatie;
-familia;
-locul de munca;
-echipa de sustinere.
Date fixe:
Nume si prenume: I. M.
Sex: F
Varsta: 45 ani
Religia: ortodoxa
Nationalitate: romana
Limba vorbita: romana
Deficiente/proteze: nu prezinta
Alergii: la: canepa, bumbac, iuta, praf de casa, faina de cereale.
Date variabile:
Domiciliul: Buzau
Conditii de locuit: locuinta salubra, compusa din doua camere unde locuieste
impreuna cu sotul ei.
Ocupatia: tesatoare la Tesatoria Buzau
Aspectul gurii: buze usor cianotice, limba fara depozite, dentitie incompleta.
Aspectul faciesului: usoara paliditate.
Acuitate vizuala: normala
65
-
Acuitate auditiva: normala
Acuitate olfactiva: normala
Semne particulare: nu prezinta
Sistem osteo-articular: integru
Mobilizare: normala
R.O.T. : prezenta
Data internarii: 10.03.2012
Data externarii: 18.03.2012
Date antropometrice: G = 60 kg
: I = 1,68 m
: Grupa sanguina 0 Rh (+)
MOTIVELE INTERNARII
- tuse frecventa cu expectoratie perlata
- dispnee cu bradipnee paroxistica
- wheesing
- stranuturi in salve
- rinoree
Simptomatologia apare cu precadere in timpul serviciului, prin expunerea
la fibrele de in si canepa.
ISTORICUL BOLII
Bolnava in varsta de 45 de ani, ce lucreaza de 23 de ani in tesatorie,
avand o sora cu astm bronsic, se prezinta la medic pentru tuse frecventa,
dispnee cu bradipnee paroxista, wheezing, rinoree, stranuturi in salve.
Este diagnosticata initial cu astm bronsic cu factori profesionali
contribuitori apoi este trimisa pentru explorari suplimentare si stabilirea
66
-
diagnosticului de profesionalitate certa la Clinica de Boli Profesionale
Bucuresti.
Aici, in urma explorarilor suplimentare, se stabileste diagnosticul de:
Astm bronsic profesional.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Tegumente si mucoase: normale
Sistem osteo - articular: integru
Sistem musculo - adipos: normal reprezentat
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
Aparat respirator: cai aeriene superioare cu mucozitati
: murmur vezicular inasprit
: raluri bronsice diseminate
: respiratie 10/minut
: dispnee cu bradipnee paroxistica
Aparat cardio vascular: cord in limite normale
: zgomote cardiace ritmice
: puls 80/minut
: TA 125/70 mmHg
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare
: ficat, splina in limite normale
: tranzit intestinal normal, scaun normal
Aparat uro genital: loji renale libere, mictiuni fiziologice
S.N.C.: orientat temporo spatial
67
-
DIAGNOSTIC MEDICAL: Astma bronsic profesional
Elemente de igiena:
- Alimentatie perfecta: carne de pasare, peste, fructe;
- Lichide perfecte: sucuri de fructe, legume, ape minerale
Eliminari:
- Scaun 1 la 2 zile normal
- Diureza 1100 ml
- Culoare galpen pal
- Mictiune 8/zi
- Transpiratii profunde
- Expectoratie abundenta mucoasa
Igiena personala:
- Baie generala de 2 ori pe saptamana
- Dus 1 pe zi
- Tegumente curate
- Aspect ingrijit
Activitati + repaus:
- Lucreaza ca tesatoare la Tesatoria Buzau
- In timpul liber asculta si vizioneaza emisiuni radio-TV
- Citeste ziare si reviste
Obisnuinte de viata:
- Cafea 2 5/zi
- Tigari 30/zi
- Alcool ocazional
Comportament: orientata colaboreaza cu echipa de ingrijire, intelege
recomandarile medicale si le respecta.
68
-
PROBLEME ACTUALE
Tuse frecventa cu expectoratie perlata, dispnee cu bradipnee
paroxistica, wheesing, rinoree, stranuturi in salve.
- insomnie
- astenie
- anxietate
PROBLEME POTENTIALE
Accentuarea dispneii, cu aparitia probabila a infectiei bronsice sau chiar a
emfizemului pulmonar cronic, pana la cordul pulmonar acut sau cronic.
Pneumomotorax spontan.
Contractarea unor infectii nosocomiale.
GRAD DE DEPENDENTA
Din culegerea datelor, rezulta ca bolnava prezinta probleme in
satisfacerea urmatoarelor nevoi:
1. nevoia de a avea o buna respiratie si circulatie
2. nevoia de a evita pericolele
3. nevoia de a dormi si a se odihni
4. nevoia de a comunica
5. nevoia de a avea o buna postura si de a se misca
6. nevoia de a elimina
69
-
7. nevoia de a invata si a se instrui
DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
Alterarea respiratiei din cauza spasmului si stenozei functionale a bronhiilor.
Manifestari: - dispnee cu bradipnee, senzatii de sufocare
- dificultatea de a respira
2. Nevoia de a evita pericolele.
a) Vulnerabilitatea fata de infectii din cauza afectiunii bronsice, manifestata
prin astenie fizica, cefalee, stare generala alterata;
b) Anxietate cauzata de afectiunea sa, spitalizare, dispnee manifestata prin
neliniste, teama.
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
Insomnie cauzata de dispnee cu bradipnee manifestata prin ore insuficiente
de somn si odihna, treziri frecvente noaptea.
4. Nevoia de a comunica.
Comunicare inadecvata la nivel afectiv cauzata de starea generala alterata si
afectiunea bronsica, manifestata prin anxietate, izolare.
5. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Pozitie inadecvata din cauza dificultati de a se misca si a setei de aer
manifestata prin dispnee cu bradipnee
6. Nevoia de a elimina. Eliminare inadecvata cauzata de procesul exudativ
pulmonar manifestat prin tuse cu expectoratie perlata.
7. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea .
70
-
Cunostinte insuficiente cauzate de lipsa de informare manifestate prin
intrebari suplimentare despre boala sa
71
-
Plan de ingrijire
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate 1. - alterarea
respiratiei ,
Cauza: spasmul
si stenoza
functionala a
bronhiilor
Manifestata:
-prin dispnee
cu bradipnee
- respiratie
ingreunata
- senzatie de
sufocare
- dificultatea de
- ca pacienta
sa respire pe
nas in 2 zile
- ca pacienta
sa prezinte
mucoase
respiratorii
umede si
integre in 5
zile
- urmaresc aerul din incapere;
- indepartez secretiile nazale aplicand
comprese umede;
- masor si notez in F.O respiratia;
- asigur un aport suficient de lichide pe 24 h;
- invat pacienta sa faca gimnastica
respiratorie;
- asigur pozitie sezand sau semisezand;
asigur un aer umed in incapere;
- ii recomand repaus vocal absolut;
- stabilesc cu pacienta posibilitatea unei
colaborari nonverbale.
ROL DELEGAT
- administrez la indicatia medicului miofilin
10.03.2012
Pacienta prezinta dispnee cu
bradipnee expirolonee R=10
r/min.
TA= 125/70 mm
11.03.2012
pacienta prezinta stare
stationara clinica
TA= 125/70 mmHg
P= 80 p/min
R= 11 r/min
T = 37,1C
12.03.2012
crize de dispnee reduse
-
a respira i.v, 1 f/zi sau 2 f in perfuzie cu ser gluconat
5% solutie butanolica;
- H.S.H 2 f/zi i.v apoi la indicatia medicului 1
f/4 h, timp de 24 h
- administrez oxigen, antibiotice, tetraciclina
2g/zi, chimioterapice (biseptol 1 tb de 2
ori/zi, antialergice, Ketotefen 1 cp), diuretice:
furosemid 2f/zi.
13.03.2012
- respiratia pe nas revine la
normal
14.03.2012
- pacienta prezinta mucoase
respiratorii umede si integre
- pacienta este protejata sa
nu devina sursa de infectie
15.03.2003=120/80 mmhg
P=84p/min.
R=12 r/min
T= 36,8C
17 - 18.03.2003
TA=130/80 mmHg
P=76p/min.
R= 17r/min
T= 36,5C
Respiratii normale pe nas
73
-
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate 2. Vulnerabilitate
fata de infectii
Cauza:
afectiunea
pulmonara
Manifestari:
astenie fizica,
cefalee
- ca pacienta sa
nu devina sursa
de infectie in
24h
- ca pacienta sa
fie echilibrata
psihic in 2 zile
- izolez pacienta;
- educ pacienta pentru a evita imprastierea
secretiilor nazale;
- educ pacienta pentru a folosi batista individuala
de unica folosinta;
- asigur pacientei pozitie antalgica;
-invat pacienta sa utilizeze tehnici de relaxare;
-pregatesc psihic pacienta in vederea oricarei
tehnici la care va fi supusa (punctii, examene
radiologice, endoscopice)
-pacienta nu a facut complicatii si nu a constituit o
sursa de infectie nasocomiala
Obiectiv realizat
74
-
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate 3. Anxietate
Cauza:
spitalizarea,
dispneea
Manifestari:
neliniste,
teama
- ca pacienta sa fie
echilibrata psihic
in 24h
- favorizez adaptarea persoanei la noul mediu;
- creez un mediu optim pentru ca pacienta sa-si
poata exprima emitiile, nevoile, sentimentele;
- ajut pacienta sa-si recunoasca anxietatea;
- furnizez mijloace de comunicare adecvate starii
pacientei;
- furnizez explicatii clare si deschise asupra
ingrijirilor programate;
- fac masaj al spatelui, mainilor si picioarelor;
- incurajez pacienta pentru a inlatura starea de
anxietate;
- asigur legatura cu familia
ROL DELEGAT
Administrez la indicatia medicului extraveral 1 cp.
10.03.2012
Pacienta prezinta
neliniste
11.03.2012
Anxietatea s-a
diminuat mult
12-18.03.2012
Pacienta este
echilibrata psihic
si emotional, asi
exprima liber
sentimentele
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate
75
-
4. - expectoratie
din cauza
procesului
exsudativ
manifestat prin
tuse si
alimentare de
sputa cu aspect
perlat
- ca pacienta sa
nu devina sursa
de infectii
nasocomiale in
24h
- obiectiv pe
termen scurt
- educ pacienta cum sa expectoreze;
- invat pacienta sa tuseasca cu gura inchisa, sa nu
stropeasca in jur;
- o invat sa nu inghita sputa si sa o colecteze in
recipiente corespunzatoare;
- curat mucoasa bucala si dintii cu tampoane;
- asez pacienta in pozitie adecvata;
- recoltez sputa pentru examene bacteriologice;
ROL DELEGAT
- administrez la indicatia medicului:
- antiametice (metoclopromid 1f/zi
- antitusive (biseptol 2tb/zi, codenal 3 cp/zi,
mucosolvan 3 cp/zi)
10.03.2012
Tuse cu
expectoratie
perlata
- pacienta a
inteles tehnicile
pe care am
invatat-o;
11.03.2012
- pacienta
recolteaza sputa
in recipiente
curate;
12.03.2012
-pacienta tusesete
folosind batista de
unica
folointa
76
-
13.03.2012
pacienta se spala
pe dinti in fiecare
dimineata, tuse
14-18.03.2012
- in urma
tratamentului
administrat,
pacienta nu mai
prezinta
expectoratie
77
-
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate 5. Insomnie
Cauza:
dispneea cu
bradipnee
Manifestari: -
ore insuficiente
de somn din
punct de
vedere calitativ
si cantitativ;
- treziri
frecvente;
- somn agitat
Pacienta sa
beneficieze de
un somn
fiziologic de 7
8h pe noapte in
termen de 3 zile
- apreciez gradul de adaptare al bolnavei la mediul
spitalicesc;
- supraveghez somnul pacientei pentru depistarea
cauzelor nesatisfacerii corespunzatoare a acestuia
si indepartarea lor;
- reduc zgomotul pe perioada spitalizarii pacientei;
- asigur confortul prin:
a) o buna igiena corporala;
b) temperatura adecvata in salon;
c) sfatuiesc pacienta sa-si goleasca vezica urinara
inainte de culcare;
d) favorizez ritualul adormirii prin aerisirea
salonului, citit
ROL DELEGAT
- administrez la indicatia medicului
Meprobamat 1 tb seara;
10/13.03.2012
In primele 3 zile
de la internare
pacienta are un
somn
medicamentos.
14 18.03.2012
Pacienta prezinta
un somn
fiziologic
odihnitor de 7-8
ore pe noapte,
fara treziri.
78
-
- observ efectul medicatiei;
- mentin interventiile si in zilele urmatoare
79
-
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate 6. Comunicare
inadecvata la
nivel afectiv
Cauza: -
afectiune
bronsica, stare
generala
alterata
Manifestari:
anxietate,
solitudine,
izolare
Pacienta sa fie
comunicativa
- fac psihoterapia pacientei ;
- ii facilitez vizita membrilor familiei si a
prietenilor, dar fara sa o oboseasca;
- ii raspund calm la intrebari;
- o incurajez in ceea ce priveste evolutia bolii si o
antrenez in mici discutii neobositoare.
Pacienta este mai
comunicativa pe
masura ce starea
generala se
amelioreaza.
Obiectiv realizat.
80
-
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate 7. Pozitie
inadecvata
Cauza: sete de
aer, dificultatea
de a se misca,
astenie
Manifestare:
dispnee cu
bradipnee
Pacienta sa poata
respira usor, sa
se deplaseze cu
usurinta;
Pacienta sa aiba
o pozitie a
corpului
normala.
- asez pacienta intr-un pat langa fereastra, ca sa se
poata duce la aer mai usor cand prezinta crize
anginoase;
- asez cateva perne la spatele pacientei pentru a-i
usura respiratia
ROL DELEGAT
- Administrez la indicatia medicului: miofilin 1f
i.v, H.S.H 1f i.v, si oxigen 6-8 l/min.
10-13.03.2012
Pacienta adopta o
pozitie care-i
imbunatateste
repiratia.
14-18.03.2012
Pacienta se
deplaseaza mai
usor, dispneea si
astenia au
diminuat
81
-
Nr.
Crt.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Autonome Delegate 8. Cunostinte
insuficiente
Cauza: lipsa de
cunostinte cu
caracter
medical
Manifestari:
intrebari
suplimentare
despre boala sa
Pacienta sa
acumuleze
suficiente
cunostinte
despre boala sa
si influenta
mediului cu
alergeni
profesionali
- educ pacienta sa foloseasca batista
monoutilizabila, sa nu imprastie eventualele
secretii, sa foloseasca scuipatoarea sau cutia Petri.
- o sfatuiesc sa-si schimbe locul de munca, care
prezinta substante alergice: fire de lana sau
sintetice, vopseluri, substante de degresare a
firelor, etc.
- I-am oferit pliante, carti si brosuri cu informatii
despre astmul alergic profesional.
- am raspuns cu multa amabilitate la toate
intrebarile pe care mi le-a adresat.
In urma
discutiilor purtate
si a materialelor
documentare pe
care i le-am
procurat, pacienta
a inteles cum
trebuie sa se
fereasca de toti
alergenii cosmici
si profesionali.
Tabel cu analize de laborator
82
-
Data Examen de laborator Mod de recoltare Valori obtinute Valori normale10.03.2012 HEMOLEUCOGRAMA
HEMATOCRIT
EOZINOFILE
- prin punctie venoasa, a
jeun, se recolteaza 2 ml.
sange pe E.D.T.