In cadrul organizatiei, problematica stresului organizational a luat amploare ca urmare a suprasolicitarilor, a conflictelor existente intre cerintele organizationale si cele familiale, a absenteismului la locul de munca, a problemelor de sanatate dar si psihice cu care se confrunta din ce in ce mai mult majoritatea angajatilor.

In cadrul acestei lucrari studiem problematica stresului organizational in cazul tinerilor ce sunt proaspat angajati la un loc de munca si probleme cu care se confrunta referitoare la integrarea socio-profesionala a lor in organizatia respectiva.

Perioada ce urmeaza angajari este una difícila pentru tineri care au parasit nu de foarte multa vreme mediul universitar, mai ales datorita lipsei lor de experienta si a cerintelor noi cu care se confrunta, a regulilor organizationale, a standardelor impuse, a necunoscutului , a unor stiluri diferite de abordare a unei problematice etc.

De aceea demersul nostru urmareste identificarea problemelor cu care se pot confrunta tineri la primul lor loc de munca, care pot conduce la anumite manifestari ale stresului, dar si modalitatile prin care organizatia se ocupa de integrarea acestor tineri, si existenta unui consens intre asteptarile fiecarei parti implicate.

Trebuie mentionat si faptul ca stresul organizational apare in orice organizatie, indiferent de specificul ei, numarul de angajati si alte caracteristici, caracterizandu-se prin discrepanta care apare intre solicitarile locului de munca si capacitatile fiecarei persoane de a se adapta.

Conceptul de Integrarea organizationala.

In aceasta lucrare, abordam tema stresului organizational in legatura sa cu integrarea organizationala. Organizatiile sunt sisteme dinamice ce cuprind oameni cu diferitele lor sisteme de valori, credinte, opinii, modalitati de raportare la o situatie. La inceput aceste persoane in orice organizatie in care lucreaza , trebuie sa se adapteze la normele, valorile, credintele organizatiei, astfel este necesar ca ei sa-si integreze propriul lor sistem de valori, norme , credinte cu cel al organizatiei. Dar nu intotdeauna procesul de integrare se caracterizeaza prin eficienta si astfel integrarea organizationala putand constitui o cauza a aparitiei stresului organizational .

La baza integrarii organizationale sta procesul de socializare, oamenii nu sunt fiinte izolate, ei au nevoie sa comunice, sa relationeze si astfel baza acestui proces il reprezinta interactiunile sociale dintre indivizi. Interactiunea sociala apare drept aceea ,, actiune reciproca sau rezultata a interferentei actiunilor intre indivizi, grupuri sau colectivitati, care are ca finalitate influentarea conditiilor de manifestare a comportamentelor si a performantelor obtinute de catre acestia/acestea.( Marshall, 2003).

O data introdus intr-o organizatie, noului angajat i se precizeaza care sunt regulile, consecintele neurmarii sau incalcarii uneia sau mai multora dintre acesteia,valorile ce ghideaza aceea organizatie, normele ce trebuiesc respectate, responsabilitatile si atributiile pe care le are el in organizatia respectiva. Dar aceste lucruri sunt prezentate noului angajat doar la inceput, in primele sale zile in aceea organizatie, ele putand fi amintite doar in cazul incalcarii sau nerespectarii acestora.

Socializarea reprezinta un concept central pentru unii, dar pentru alti secundar.Ea apare ca reprezentand acel ,, proces prin care indivizii invata sa devina membri ai societatii prin internalizarea normelor, valorilor si modelor de comportament asteptate de aceasta in indeplinirea rolurilor sociale specifice unui grup sau unei comunitati.” (Chelcea,Ilut 2003,p.).Autorul sustine si ideea potrivit careia socializarea reprezinta in acelasi timp atat invatare, conditionare, dar si adaptare culturala si interiorizare.

Robert Feldman(1985) considera socializarea organizationala drept un proces sistematic, prin intermediul caruia organizatia ii introduce pe noii angajati in cunoasterea culturii unei organizatii. In conceptia sa, socializarea organizationala se realizeaza prin membrii vechi ai organizatiei, care vor transmite noilor membrii acele desprinderi sociale si cunostinte, necesare pentru atingerea performantei in organizatie.Socializarea organizationala va include invatarea atat in cadrul grupului/departamentului, a acelor reguli, valori , norme, deprinderi si cunostiinte necesare pentru a obtine performanta intr-un anumit job. Exista doua forme de socializare :una formala(intalnita in perioada de invatare si de traininguri a noilor membri), si cea informala,care se intalneste in cadrul relatiilor si interactiunilor dintre membri vechi si cei noi ai acelei organizatii, concretizandu-se prin intelegerea normelor acelei organizatii. Datorita resurselor furnizate prin intermediul acestei socializarii , noii angajati au posibilitatea de a invata modalitatile prin care se pot integra chiar optim intr-o organizatie.

Daca ne referim la adaptarea in mediul organizational,ea se defineste ca reprezentand aceea perioada de ,, familializare cu normele si comportamentele specifice mediului integrator si conformarea la acestea “.( Buzarnescu, 1995,p.134). Finalitatea adaptarii o reprezinta formarea si definitivizarea( in unele cazuri) a deprinderii de exercitare a meseriei ( profesiei) conform normele, valorile, modelelor transmise dar si tehnologiei ce caracterizeaza o anumita organizatie sau o anumita societate.

Chelcea si Ilut(2003)sustin ca adaptarea unei persoane la mediu este conditionata de invatarea sociala , de anumite comportamente acceptate si chiar de anumite standarde, intr-un cuvant ceea ce reprezinta stilul de viata al unui grup.

In esenta sa, adaptarea psiho-sociala consta in aceea trecere de la ,, obiceiuri, atitudini, valori si interese deosebite pentru fiecare partener luate separate, la cunoasterea, acceptarea si receptarea unora comune grupului “ ( Bogdan- Tucicov et all, 1981).

Adaptarea presupune acomodarea la normele, valorile, obisnuitele, traditiile, cultura si politica unei organizatii.

In zilele noastre, in conditiile dezvoltarii rapide a tehnologiei si a schimbarile rapide survenite in multe domenii si profesiuni,a urbanizarii mediului social,a globalizarii, procesele de integrare sociala si organizationala trebuie sa se caracterizeze prin foarte multa dinamicitate , deoarece indivizii trebuie sa se reintegreze rapid in noi colective de munca. Aceste colective de munca se pot caracteriza prin foarte multe cerinte noi fata de colectivele anterioare, si de aici necesitatea unui proces de integrare foarte bine pus la punct si aplicat ca la carte, care sa se realizeze optim.