activele bancare , managementului bancar

8/13/2019 Activele Bancare , Managementului Bancar

1/5

1active= totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectuluieconomic; in cazul unei banci activele sunt formate din totalitatea plasamentelor acesteia incredite, in titluri de stat, in obligatiuni, pe piata interbancara, pe piata de capital, pe piata bursieraetc., la care se adauga cladiri, terenuri, echipamente si alte imobilizari (participari/ actiunidetinute la alte societati).

Activele bancare reprezinta totalitatea disponibilitatilor a bancii care genereaza profit si asigurarealizarea scopului general al managementului bancar, totodata activele sunt cele care genereazacel mai mare risc pentru banca de aceea gestionarea lor necesita a fi prudenta. Resurselee proprii sunt constituite din capitalul subscris de actionari si beneficiile distribuite si

inglobate in diferite fonduri de rezerva sau de risc.

Ca orice societate, o banca poseda un capital propriu. Dar acest capital este neinsemnat in raportcu cifra de afaceri si constituie mai mult o garantie fata de deponenti.

Acest capital intr-o proportie mai mare sau mai mica este imobilizat cu ocazia infiintariibancii (cladiri, materilae, masini de calcul, calculatoare etc.)

Rezervele sunt formate din prelevari asupra beneficiilor anuale si care reprezinta fonduri degarantie. Rezervele sint folosite in operatiuni sigure cu scopul de a fi sustrase riscurile si de a fiusor transformate in lichiditati. Bancile ar putea, fara indoiala, sa creasca fondurile prin emitereade obigatiuni in public.

Emiterea de obligatiuni ar creste insa sarcinile de plati anuale prin achitarea dobinzilor aferente,reducind astfel suma de destribuit sub forma dividentelor.

In orice caz marimea capitalului bancii pe o astfel de cale nu ar creste in mod sensibil

posibilitatile acesteia de actiune.

Capitalul propriu o parte necesara a resurselor financiare a oricarei interprinderi. Formareacapitalului prezinta o etapa obligatorie, care precedeaza inceputul activitatii bancii.

In acelasi timp functia, rolul si marimea capitalului propriu al bancii au o importanta majora incomparatie cu alte domenii de antreprenoriat. Asa cum pe contul capitalului propriu bancileacopera aproximativ 10% din necesitatile totale de resurse, pe cind corporatiile nefinanciareraportul acesta constituie 40-55% (in unele domenii si mai mare).

Aceasta specifica a bancilor este legata cu un sir de conjuncturi. In primul rind bancile prin rolul

sau de intermediar pe piata financiara atrag sume mari de capital strain in forma de depozite de lapopulatie, intreprinderi si institutii guvernamentale. Tot odata ele asigura o dirijare efectiva sipastrarea acestor rezerve.

Intr-al doilea rind, sistema guvernamentala de asigurare a depozitelor, introdusa in SUAin anii '30, esential a micsorat riscul de retragere in masa a depozitelor si a permis bancilor de amicsora resursele proprii, necesara pentru asigurarea lichiditatii.

In sfirsit, in al treilea rind, activele bancare, prezentate sub diferite aspecte de obligatiunifinanciare, de regula, au o lichiditate mai inalta si sunt mai repede realizate pe piata, decitactivele companiilor nefinanciare. Aceasta permite bancilor posibilitatea de o mobilizare mai

rapida a resurselor banesti si efectiv micsoreaza necesitatea lor de capital propriu. Ca consecinta,bancile pot mentine o proportie relativ mica intre capitalul propriu si active in comparatie cucompaniile nefinanciare.


2/5

Marimea resurselor proprii ale bancii depinde de caracterul operatiunilor active efectuate deea. Orientarea activitatii bancii spre operatiunile cu un grad inalt de risc necesita o marire aresurselor proprii a acestor banci. Resursele proprii necesare bancii si marimea acestor depinde side nivelul de dezvoltare a pietii resurselor de creditare, precum si de politica creditara promovatade banca centrala.

Daca banca este formata ca o societate cu raspundere limitata, ea poseda capital statutardivizat in parti marimea carora se determina prin documentele de formare a bancii, in acelasitimp participantii bancii sint raspunzatori in conformitate cu marimea partii sale. La formarea

bancii capitalul statutar poate fi format doar pe mijloace banesti a activelor materiale.

2Necesitatea gestionarii activelor reese din analiza caracteristicilor principale a lor care sunt:

1)Structura activelor trbuie sa corespunda legislatiei in vigoare. Sub acest aspect se va gestionacorespunderea activelor fata de normele de lichiditate, provizioanelor fata de risc, a necesitatilor

pentru acoperirea riscului ratei dobinzii.

2)Activele trebuie sa corespunda cerintelor de lichiditate a banciibanca isi va mentine activelelichide in cantitati estimate de ea in conformitate cu politica si strategia de dezvoltare.

3) Activele trebuie sfie profitabile, cci ele sunt unica surs de profit a bncii. Profitulreprezint nu numai dorina acionarilor dar i sursa de existen i stabilitate a bncii.

4) Activele trebuie s fie sigure creterea profitabilitii duce la creterea de risc.

Scopul gestiunii activelor este s se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de banc, banca nu se va implica n active mai riscante. Necesitatea gestiunii activelor se axeazpe corelarea lor cu pasivele dup termen i sensibilitatea la rata dobnzii pentru a evita i alteriscuri generate de volatilitatea ratelor de dobnd pe pia.

Activele bancare au anumite caracteristici specifice:

Genereaz profit conduce la creterea profitabilitii i ndeplinirea scopului managementuluibancar.

Genereaz riscuri prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor provocate de riscuri saua costurilor suplimentare privind gestiunea lor. Gestiunea performant a activelor va tinde s

gseasc punctul optim dintre profitabilitatei risc.

Activele bancare ca structur vor fi restricionate de limitele impuse de autoritile monetare.Gestiunea corect n aceast direcie va diminua cheltuielile bancare excepionale privindamenzile, precum i diminuarea costurilor posibile provocate de supraevaluarea posibilitilor

bancare n unele activiti.

Necesitatea de lichiditi impune gestiunea corect a structurii activelor ceea ce conduce ladiminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor n mod de urgen sau reducerea profituluidin neinvestirea excedentului de lichiditate.


3/5

Gestiunea activelor bncii se va face prin corelarea termenilor de scaden a activelor cutermenii de scaden a pasivelor. Necorelarea activelor i pasivelor dup termenul de scadengenereaz probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri nalte din fluctuarea ratelor dobnzii.

3Creditul, ca i moneda este o categorie economico-financiar creat pentru aservi la rezolvareaunor probleme economice, sociale sau legate de procesul deschimb

1.Printreprimele operaiuni, cu caracter economic nfptuite de indivizi care autrecut de la viaaizolat, individual, la o form de via social a fost schimbul nnatur i ca o consecinimediat a lui a aprut creditul care este tot un schimb, cusingura particularitate c n momenteleschimbului se intercaleaz factorul timp.n orice tranzacie de schimb, n mod obinuit, fiecaredin pri ofer celeilalteun echivalent. Atunci cnd una din pri convine s primeascechivalentul la careare dreptul la o dat viitoare, se spune c este vorba de un schimb pe credit

2.Indiferent de modul n care s-a nscut i a evoluat activitatea economic aomenirii, creditul aaprut naintea oricrui sistem si instrument de schimb.Etimologic, creditul i are originea ncuvntul latin creditum - credere,care nseamn a crede, a se ncrede sau a avea ncredere.Aceast origine a noiuniide credit scoate n eviden un element psihologic absolut necesarexistena uneioperaiuni de mprumut ncredere.

Creditul, fiind o categorie de natur economico-financiar a format obiectulunor ample cercetrin literatura de specialitate. Analiznd unele definiii cuprivire la credit, vom constata odiversitate de opinii, diferena dintre ele fiinddeterminat de punctul de vedere din careeste

privit creditul.Astfel, prof. W. Sombrat, ofer o definiie sintetic, dar expresiv, cndspune:creditul este puterea de cumprare, fr a deine numerar. ntr-o manierasemntoare, prof. C.Gide definete creditul ca fiind schimbul unei bogiiprezente, contra unei bogii viitoare.Prof. F. Leitner definete creditul ca un acteconomic care face s nasc n favoarea unui individun drept de a dispune n modpermanent de bunurile sau serviciile puse la dispoziia lui, de un altindivid, ncadrul termenului pentru care a fost acordat. La rndul su prof. V. Slvescu aratceste vorba de o operaiune de credit sau ne gsim n faa unui fapt economic,numit credit, ori decte ori este vorba de cedarea unei sume de bani, efectuat ntr-un moment dat, din partea unuisubiect economic, cu obligaia pentru acesta dinurm de a restitui mai trziu, la un termen fixat,suma primit, plus o sum de banicare se chem interes sau dobnd. Adept al definiiilor

succinte, prof. A. Pagedefinete creditul ca fiind schimbul unei valori monetare prezente contrauneivalori monetare viitoare

3.Potrivit unei alte opinii creditul const n acte si operaiuni de concentrare adisponibilitilorbneti din economia naional i de repartizare si utilizare aacestor disponibiliti pentrusatisfacerea trebuinelor bneti temporare aleunitilor economice si ale cetenilor.Punctele devedere dup care creditul este considerat drept un scop nactivitatea economic, nu vor reui sofere o imagine clar a acestuia. Noiunea decredit nu poate fi conceput ca un instrument decare s se dispun oricum ioricnd.Creditul nu este un mprumut n forma sa pur. Obiect almprumutului lformeaz ntotdeauna un bun, care va fi restituit n forma sau n substana sa

4. Depild,o persoan mprumut alteia o carte, urmnd ca la restituire s primeascacelaiexemplar sau un altul dar cu acelai titlu. Creditul, ns, este un mprumutn moned. Dup cum


4/5

se tie, moneda este o marf, dar nu orice fel de marf, omarf cu caliti deosebiteaceea demarf a mrfurilor, cu rol de echivalentgeneralCreditul este un schimb de moned condiionat sidesprit de un intervalde timp, de un termen.

Cu alte cuvinte, a acorda cuiva un credit, nseamn a-i pune la dispoziie osum de bani, cucondiia de a o rambursa n viitor, la o anumit dat.Un element esenial al creditului l reprezint

schimbul n timp, adicsepararea printr-un interval de timp a momentului cedrii unei sume debani de celal rambursrii acesteia.Pentru timpul care va trece ntre primirea sumei de bani irambursarea sa,beneficiarul operaiunii va plti o dobnd. Prin urmare, schimb separat de timp,folosirea banilor, plata unei dobnzisunt elemente constitutive ale oricreioperaiuni de credit.

4 Creditarea reprezintuna dintre activitile de baz ale bncilor comerciale.

Creditele dein ponderea cea mai important n ansamblul activelor unei bnci si reprezint osurs important de cstig, ca venit operaional. Ofierii de credit suntpartea cea mai vizibil din

personalul unei bnci, iar politicile de creditare ale bncii au un rol important n cresterea

economic si dezvoltarea unor anumite domenii deactivitate. Cresterea competiiei ntre bncilecomerciale, dar si dintre bnci si alte entiti care au nceput s acorde credite sau s asigurefinanri, au determinat importante modificri n politica de credite promovate de bnci sistructura portofoliilor de credite. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, pn n anii 1970, bncilecomerciale deineau controlul activitii de creditare n cadrul diferitelor ri ale lumii.n perioada anilor 1970-1980, odat cu cresterea volatilitii ratelor dobnzilor siproliferarea pe

pia a altor entiti care acordau credite, au fost factori care au determinatscderea veniturilordin credite, ceea ce a condus la modificarea comportamentului bncilor, ncepnd s acordecredite tot mai riscante unor mprumutai cu situaiifinanciare precare si totodat s reduc marjaratelor de dobnd. n numeroase cazuriastfel de politici au condus la falimente bancare. n acestcadru, autoritile desupraveghere bancar au nceput s se concentreze asupra calitii creditelordinportofoliul bncilor si s stabileasc noi reglementri prin care se limita expunerea larisculde credit si modul n care bncile erau obligate s-si calculeze si s constituieprovizioanele

pentru acoperirea eventualelor pierderi din activitatea de creditare, ca urmare a nerambursrii saurambursrii cu mari ntrzieri. n numeroase ri, la iniiativa bncilor comerciale sau aautoritilor monetare au fost create anumite instituii, agenii de monitorizare a istoriculuidebitorilor, sub forma unor birouri de urmrire a creditelor.Bncile comerciale, n general, acord diferite tipuri de credite pentru diferii mprumutai ndiferite scopuri. Pentru cei mai muli clieni, creditul bancar este prima si principala surs de

finanare a activitii lor. Pentru bnci, creditele bune sunt celemai profitabile active. Ca oricetip de investiie, creditarea sau creditul acordat unei companii sau persoane individuale implic

pentru banc asumarea unui risc de a realize un cstig. Cstigul bncii provine din rata dobnziila care acord creditul, comisioanelelegate de gestionarea creditului si veniturilor din investiiileefectuate n noi depozite.Bncile, n acelasi timp, utilizeaz actul creditrii ca pivot pentru a realiza vnzri ncrucisate

pentru alte produse si servicii bancare si, de aici, alte venituri din comisioane. Cel mai importantrisc n domeniul creditrii este riscul de credit.

Riscul de credit, respectiv posibilitatea ca mprumutatul s nu mairamburseze fondurile luate cu

mprumut si dobnzile datorate bncii, poate fideterminat de muli factori. Anumite domenii deactivitate precum agricultura, investiiile imobiliare sau domeniul energetic pot cunoasteschimbri semnificative,ca urmare a deteriorrii strii economiei n general, sau apariiei unor


5/5

evenimente specifice. Totodat, activitatea firmelor poate fi influenat de probleme legate dennoirea tehnologic, greve, modificarea preferinelor consumatorilor sau a unui managementdefectuos etc. Astfel, creditele privite ca ntreg, expun banca la riscuri importante comparativ cualte active, de aceea, bncile constituie rezerve denumite provizioane, destinate s acopere

pierderile pe care le anticipeaz c ar putea aparedin nerambursarea creditelor.

Un alt risc important asociat creditrii esteriscul de dobnd

. Maturitatea creditelor, ratadobnzii la care sunt acordate si modalitatea n care va avea loc rambursarea, sunt elemente careinflueneaz intrrile de fonduri ale bncii siposibilitatea acordrii de noi credite. Creditele curate de dobnzi flotante si rate de rambursare distribuite n timp, creeaz fluxuri financiare nviitor, care cel mai adesea sunt foarte apropiate valoric de costul mprumutului; creditele cuscaden unic sirata dobnzii fixe, determin, de ex. un singur flux, rambursarea este unic etc.n structura activelor marii majoriti a bncilor, creditele, dein ponderea cea mai importantsituat n medie ntre 50% si 70% din portofoliu de active.Compoziia portofoliului de credite variaz de la banc la banc, n funcie demrimea acesteia,zona geografic unde esteamplasat, expertiza n domeniu si reglementrile activitii bancare

din fiecare ar.Activitatea de creditare se afl n strns corelaie cu atragerea de depozite. Pe de o parte,volumul creditelor acordate are ca baz depozitele atrase de banc, iarpe de alt parte, ratadobnzii la credite trebuie s acopere si rata dobnzii ladepozite pltit de banc.

activele bancare , managementului bancar

Documents