acte justificativ · acte justificativ la istoria en:tem roman] la 4821 de ricesc diroctor; la,...

ACTE JUSTIFICATIVLA

ISTORIA En:TEM ROMAN]

LA 4821

DE

RICESCDiroctor; la, Arhivelo did iii.

-1874

IN EDITURA TYPOGRAPIIIEI ROMANE G. CIIITIU SI I. THODORIAN

CR.AIO VA.

DE

11

.1_4u.

1; )

ACTE JUSTIFICATIVELA

ISTORIA REVOLUTIUNII ROXANE

DE LA 1821

ACTE JUSTIFICATIVELA

ISTORIA REVOLUTIUNIT RONIAI\E

DE LA 1821

F P

DE

RICESCU,Direetore la Arliivele Statalni.

1874

IN EDITURA TYPOGRAPHIEI ROMANS G. CHITIU SI I. THEODORIANIn

CRAIOVA.

p.

AUTO R ...01....c.dkrae,itta......V 0 IgA4sA.0-Atia4.:46,44,..:N° 1 Y23. _A N li L ..-.4%4...........,

N' 0 ir E.1Nota 'No. I.

Ca WO faca lestorul ua idee de sufferintele poporului in aces epoca , repro-ducem alllturatul act, cum §i IA poesie care descrie cu elocinta jaCtirile gayer-nantilor din epoca de trista mernorie a Fanariotilor.

Slujbele sub Caragea.

'rota lumea scie ca reposatul marele Barn), Grigorie Bran-covenul era unul din cet mat eminenti elevi (i) at faimosulutLazar; era un boier plin de eruditie; ellinist si latinist pro-fund. Filosofia hit Ainecciu, tradusa din latineste in limba el-lenica. antics, este de acest boier.

La curtea sa afla asil si protectie toti loghiotatii Greet. PeLang sine avea si unit condiscipol al set, Nicolae, ce avea o-n6rea a manca cu coconul la massa, si care, pentru tam fa-v6rea si protectia ce i se oferea, ca un carturar ce era, si caunul de stia si psaltichie, se credea fericitt a canta la para-clisul dela capela din curt; insa numai cand venea coconulla biserica..

In domnia lui Caragea, Banul Brancovenul, fund numit Spa-tar, plisse sa't theme pe logofetul Nicolae. Logofete, it di-se Marele Spatara, M. Sea Voda m'a cinstitt cu Spataria;i fiind-ca esti om ant curtit n6stre din copillarie, am hota-

rat sa to fac cirac. Te orenduesc polcovnict de potera in cu-tare judet ; si iata si pitacul de orenduire, arhon Polcovnice.

D.,lut arhon polcovnicul Nicolae multumi, strangandu'si giu-beoa cu respect la piept; si saruta cinstita si stapanesca ma-na a d-lui Marelui Spatart.I) Pdte admirator, dar elev a fost al lui Lambru, nu al lui Lazar.

I

J POPES CU B JENARIT

t.P&A,

Tragandu-se in odaea sa, fostul polcovnic, ce se afla dejain Bucuresti, si in tete Vile le, de dimineta pana sera, era josin capul scant spatariel; veni dar la ellil succesorul set.

Acesta polcovnicisse slab marele. spatart Arghiropolu, cin-stitul si credinciosul boier si ginere at M. S. lut Caragea Voda..D-ta, arhon polcovnice Nicolae, it Visse felul acesta de Bu-luc-basa. polcovnicit, esti un om procopsit; itt plac cartile siviata ticnita si fara batae de cap; vinde'mi mie polcovnicia,si scapa-te de un train in care nu te astepta de cat callariaVi si nopte, pe plot si vanturi; si cand esti a casa, nu staff de-cat a judeca pe hotit de Romani. Ea iti daa 5o de mit de leipe an. N'ai de cat sa't let, si sa secli acasa sa te odihnesti.

Logofetul Nicolae, ce acum incepusse a lua un aer cam mar-tial, devenind polcovnic, remasse pe ganduri.

Bine, it Visse ; ne vom socoti, si vom trimite sa te cheme."Fostull polcovnicn se retrase. Nicolae, remaindn singur .

incepu a'si Vice: 5o de mit de lei ! acesta e treba 1 En nustiam ca coconul 'mt a avut pan& acolo purtarea de grija.Cand da el 50,000 de lei, cata sa mat sc6ta, cel puffin 20,000de let. Nu dan polcovnicia. Odata it vine omulul norocul. Cetreba am? S'o caut singur, si sa remain bun cat oiil trai.

A doua Vi, fostul polcovnic, pana in cliva, era la usa logo-fetului Nicolae; si cerea voie a se introduce la arhon polcovnicu.

Nu dal polcovnicia, it 4isse acesta, cum it vechl intrandpe usa; am s'o caul singurn.

Bine, arhon polcovnice; en adica vrem said Vic ca pen-tru binele d-tale vrem sa te scap de nevoi.

Pentru binele men ! dar en m'am gandit si mat bine."Espedia pe bulucbasa; si noul arhon polcovnic incepu a se

prepara pentru judet, a se duce la postul set; ca sa me es-prim mai bine, dupa langagiul de atunci, la tactul sell.

Pleca in fine, si ajunse la tactul sea, unde tots ceausii cupoterasii for it primira cu stegurile intinse si dand la pistele,

Se instala noul polcovnic in postul sea. Trecu ua Vi, doue,ua septernana, doue, trel septernani; ciausil si potera01 astep-tan ordinele boerului, dormind pe prispa si pe subt umbrare ;si bola cascatulut si a uratulut se intinse in tot& tabara pol-covnicesca.. Dupa vre o sese septemani de Vile, polcovniculNicolae, veVend ca sta. pe cheltuiela, fara a'i intra nimic inpunga, incepu a se socoti:

,,Ce dracu! pe ce imf da omul asta 5o de mii de lei pe ande unde era sa.'i scota el? Aci trebue se fie ce-va; cats same dumiresc.°

Batu In palme, porunci unui ciau§iii sa'i prepare calul, §ipleca drept la BucurWi. Cum ajunse, trimise §i chema pe bu-luc-ba§a, fostul polcovnic.

ce? clisse Nicolae acestuia; eli m'am socotit una. D-ta'mi ai dat 5o de mii de lei pe an pe polcovnicie; ea VI cern.numai 25 mil de lei partea d-tale; sa fim tovarosl, sacatam inpreuna polcovnicia.

Iti multumesc de acesta, arhon polcovnice; nu voiliuita facerea de bine catu void trai; caci stam pe cheltuialafara nice ua chivernisela..

Se Invoira, facura inscrisul, §i plecara amendoi la judet, latact.

Cum ajunsera, ua activitate qi ua bucurie se respandi in totspoterasif.

Bine al venit sanetos, boerule! strigara cu totii. Dum-necleii sa te tie, ca plesnea fierea 'n not de urat.

Astia sunt copii mei, clise buluc-bap. catre polcovniculNicolae. Am trait bine cu derwii; cu tote ca cate odata, de,tarnuiam §1 scarpinam pe ca.te unul. Nu e a§a,, me, Ione, Ma-rine, Stane?

D-ta se flu sanetos, boerule; biciul stapanului Ingra§e peslugs.

El! acum pe lucru, copii! Aveti caii, armele, In bunsstare? De sera sa fiti cu top gata.

Cu totii, cu totif, boerule; fiacaii sunt aci.Boerii se pussera la masa; dupa mass dormira ca boierii;

dupa somn luara. dulceta §i cafea. Apropiindu-se sera, buluc-ba§a chema pe toti ciau§ii in casa.

Gata sunteti, copii?Gata, 'boierule!Pe venat acum! Tu, Stane, potera0i, pleca.

In plasa cutare, Si inpra.§tie'l prin sate, dupa. cum §tii tu; ce sate mai trivet! Tu, Vasile, iea pe ai tei, §i pleca. Tu ,

Dumitre, ce mai ca4ci gura la mine? fa. asemenea; §tiitu locurile cotiturile tale. Si voi tots, haide, se ye vecl. I A-ratati-ve spatele; pe cal, cu Dumnecet inainte 1

Logofetul Nicolae, cu ochii sgliti, se vacla ce va e§i dinordinele §i dispositiile acestea, i se parea halima, dupa. limbs

Stit

si sisi

ciausit

ciausitciausit

si

si

si

4 ^de atunci. Dupa ce esira ciausii, plecara cu poterasii lor,intreba logofetu Nicolae:

Ce o sa faca ei acum?Vei vedea, maine, poimane, ailalta poimane, dupa depar-

tarea unde se duc.Bine, vom vedea, plisse logofetul Nicolae, cu flegma sa

de loghiotat. Inaintand noptea, boierii polcovnici se culcara.A doua di de dimineta incepura. a veni din ceusi, si a da ra-port. Unul spunea ca baetii lui, din .cutare cutare sat, s'attutors cu atatea capete de vite, boi, vacs, vice!, cai, etc. Al-tai asemenea; celalalt pe a sema.

Buluc-basa be porunci ca fie-care sa.'si du.ca vitele sane inalte sate, cu totul opuse de acelea de unde le-a luat.

A doua Sli, a treia di, se nrma tot asemenea. In intervalulacesta, satenii pagubasi incepura a veni la tactul polcovnici-el, ca, cu genuchi plecati cu lacrimi fieibintij sa se rage ali se da ajutorul poterasilor spre a da gOna hotilor ce le-afurat vitele.

Bulucbasa. nu lipsea, la fie-care plangere, a lua semnelecantitatea vitelor fie.-caruia, si de a espedia poterasii necessarispre cautarea lor.

Satid tactului acum era plin de sute de pagubasi; la car-ciuma si la bacanie se faces Bacanul ysi carciuma-rul incepura a lauda pe Dumnedet. ca a mai inviat satul. Infine, poterasii, espediati dupa cautarea hotilor si a vitelor, incepura a veni care cu ate ua pereche de bol, care cu vact

cu vices, care cu cate un cal, doui, in cat batatura polcov-niciei incepu a lua un aspect de obor.

Pagubasii, fie,care iii cunostea vitele sale; poterasii, fie-ca-re Iii nara. aventurele, cum a alungat pe hots, cum s'a batutcu densii, cum a pus mama pe vite, si cum in fine talharii dehoti le-a scapat_ din mana.

Polcovnicul Bulucbasa striga sa le taca gura la toci, ca afacut curtea polcovniciei se nu mai semene dec'at un han siin obor.

Dupa ce' restabili tacerea, incepu a desparti vitele, fie-carecu stapanul set, si a le pretin.

Ai tei Sunt astia, me? Intreba pe unul.Ai mei, boeruleII Cunosti bine?Cum sa nu -!' cunosc ? ca numai atat avem I

boil

si

si

yi

si

5

EIL seti traiasca.! Eat& flacaii i-a gasit. Da ce mai boilAstia, ca ua para, fac goo de lei; cinci-deci de lei e deciuela;cauta -te 'n punga., vedi de da ce-va si baetilor; ca nu .suntslugile tale.

Aoleo, saracul de inine ! boerule Et n'am dat pe bode cat numai zoo de lei; acum sa void sa'i vend, nu-mi danimini nici 15o de lei pe

Minti, Rumane. Uite Rumanul dracului! da siret mai e ,

Asta e ; 5o de lei, data vrei sa-p iei boil; daca nu, punt. descutura praful dupa tine.

Venia rendul apoi la vaca altuia, la tail' celui-lalt; tote vi-tele se pretuiat indoit si intreit de ceea ce facet ; 4eciud.ele lefacea gra.mada de bans pe masa polcovniciei, pagubasii apoiintra pe mana poterasilor ce le lua mai cat le-a luat pol-covnicul. Multe din vite iara, cum se intelnpla fireste la totefurtisagurile din lume, nu se mai gasea, cu tOta strasnicia cepunea Boerul polcovnic. Boil, mai vertos cei mai tepenisi cait cei mat frumosi, par' ca era um facut, ca. nu se maigaset. Top apucat drumul Focsanilor treceat in Moldova...

Astfel se urma vre ua doue septemani. Pe de o parte, sera,unit din poterasi. erat espediati dupa vite, pe de alta, di-mineta pans in diva, alp poterasi espediati mai dinainte, re-net, pe cum am 4is, cu vitele destinate a fi aflate de strasni-cul za'oetlid al polcovnicului. cu alta, deciuelele aducet incasa Polcovniciei peste ua mie de lei pe di.

La tote b.cestea, logofetul Nicolae se uita ca un loghiotat,si suspina adesea.

In cele dupe urma, pleca la Bucuresti, si trasse drept la co-conut

Hei! bine al venit, arhon polcovnice! plisse d-lui ma-rele Spatar.

Cum iti merg trebile? Cum o duct cu polcovnicia ?R.et, cinstite coconeDe ce?Apoi, ieta de ce." incepu a'i spune istoria: cum a ve-

nit Bulucbasa, i-a oferit 5o de mil de lei; cum n'a vrut s'odea, s'a dus s'o caute singur ; cum a sedut pe cheltuialavr'o sese.septernani; cum s'a hotarat a se intovarosi cu Bu-lucbasa; si in fine cum a veclut ca. se cauta polcovnicia laterra..

!

Mush.

d -lul

lei

1i

si

si

1i

Sisi

-6Sarac sunt, clisse el, cinstite cocdne; bunt sunt 5o de mii

de lei ee 'mi a dat; si bunt sunt banii ce vedem cu ochii meisera pe masa polcovniciei; dar ceea ce vecl ca este, e ble-stemul, urgia lui Dumneclea! Nu'mi trebue ! adause el, scu-tueandu'si giubeoa; mai bine sarac si curat, cu carticelele me-le, cu bisericuta mea; si pentru ua gura si imbraca.mintea u-nui trup, se traesti d-ta! Multi saraci me.nanca din curtea d-tale;oit trai si et."

Ha! ha! ha! Nu spui ca esti prost? Adica pan' acolotot nu te socotem! Met, prostule, ea ce.nd te-am cheriat si 'tiam 4is ca void sa te fac cirac, stiam en. ce-va. Fiesi care pol-covnicie are pretul hotarat, dupa lista; si se vinde cu 5o demil de lei, cu 6o, 7o pana. la too de mil de lei pe an; afarade ceea ce se mai da logofetului spataresc §i 6menilor cases;ea 'ti am dat una din cele mat bune polcovnicii; si tu te le-pecli de noroc. Prostule I dar astea sunt canonisite dupa. legs.Dreptul Spatarulul este de a vinde polcovniciile; al Vistie-rulut, de a vinde ispravniciiie §i samesiile; al Ispravnicului, d'avinde zapciela.curile ; s'al Vornicilor,, d'a vinde vatasiile deplait; si apoi polcovnicii, ispravnicii, samesii, zapcii, vatasiide plain, cum or sa scota banii, daca fie-care nu'si va cautade meseria sa, dupa chipurile ce sunt in obiceia. Et 'ti amdat una din celle mai bune polcovnicii , si ca la un om at ea-sel, 'tl am daruit'o, unde altii dat pana la 8o de mil de leipe densa; si tu it dat cu piciorul!

Nu'l clan cu piciorul, cinstite cocdne; dar, se me ierti d-ta,its spuit ca nu'mi trebue, nu pot baga astfel de bant in punega mea.

Met, dar ea sunt banul Brancovenul, cu mosii , cu ti-gani, ca nici un boer ; si tot nu me pocia lepada and imi da.M. S. Voda ua. chivernisela.. Vecii, tu esti alla , dupa vorbaturcesca: em chid, em fudul. E destul ca in Spataria unit bo-ier ca mine, sa nu se faca Spa.tarul tovaro§its cu hotii astia deFanarioti, cu hotit si cu tAlharii, ca saff trimita in bende a des-puia si a uccide lumea, si sa inparta pra.clile cu densii; cacilimongit astia nu se multumesc numai cu ceea ce e canonisit.

Mie, boierule, nu'mi trebue nici canonisit ; un trup am,si n-'oia muri de f6me; un suflet am, si 'ml e destul pacatelemele; ce sa me mai incarc cu Cate am veclut ?

Prost at fost and eras in scala cu mine, si prost o sa mori.Haide, dute; void porunci celle de cuviinta logofetului spataresc,

7Iata dara, care erat drepturile cinstitilor si credinciosilor bo-

ieri at Domniilor fanariote Ua. clash, se clicea de slug!, altade credinciosi boeri; cea mai malts, ce practica tdlharia or-ganioata, se dicea cinstiti credinciosi. 1)

CANTEC OLTENESC.

Leleo muica, randuricaNumal p6te mitutica;Ca'i frumest dimineta,Roua 'I nasturi pe verdeta,

Zorill 'n rasaritJ6ca 'n campul aunt.Plec, me duc la d'ai ciocoi,Cell bat joc si'si rid de not!

Leleo mulct, leleo Deanne!Prunculetil 'ml mor de Rune:Mor In tera Rominesci,Cea avuta, cea ceresca!Codrurmandru c'a 'nverjit,Fruncja mi l'a 'mpodobit ;Me duc sa pandesc ciocoi,Ca prea mult isi rid de nos.

Ce folos d'asa campie,De a tent avu(ie,C'aduc aurul cu sacii,Dace parte n'at saracii !Ca din holda ce muncescNici un bob nu folosesc ;Muncesc tot pentru ciocoi ;

imi staff goi.

N'au clmasa, n'ati mancare ;Ca biata mesa 2) n'are.N'are-a torce, n'are-a tese,i din strente nu mai ese.

Ca plitesc, platesc, platesc,nu mai me rafuesc.

Tete 'n plata. 'sit la ciocoi;Lumea nu e pentru nos!

Intr'o 4i ne-a cere d'6rePlata p'aer pe sore.

2)

Conservatorul No. 1. NovembrePrescurtattt din mama-sa.

Ca cer vama chideSi p'a fiarei vizunie.Platesc locul de bordeift,

i n'am nici malaill de meia.0 ciocoi, ciocoi, ciocol!Ce-om fi 6ede vine not ?

Anul tot in lucrul vostru,N'avem timpulet al nostru.P'o oica cereti plata,Fiind-ca paste, find-ca. fate.Gains cereti sa ye darn;De n'avem, sa cumparam.Mai iertati-ne, ciocoi,C'abia pelea e pe noi!

Pane cand sa daft in vara,Doi copii imi degerara;Ca-I coliba daramata ;Cerga d'arendasa luata;De gateje pm sfirsit,

ciocoiul le-a scumpit.0 ciocoi, ciocoi, ciocoi,Ce ne frigeti, vat de not?

Ca platesc pentru vatra,Pentr'un capataiti de setra. ;Pentru tot ce e sub sere ;C'a clis Christ, ca daca mereAl d'a fostmai necajit,El e 'n cer mai fericit.Mai data cer pe la ciocoi,

i pament la d'alde not.

Christulete, mai is -ti cerul,Ca ne rebegeste gerul;

cerul cuventul,mai last. -ne parnentul.

1856 de N. Russo (Eliade) pag. 123-128.

§i

Copila01

§i

rsi

qi

§i

§i §i

ySi

bi

bi

bi

Ia-11

DI'ml cat pocin macar a sta,Capul a mi-1 rezima.Mal dn 'n cer si d'aI ciocol,

mai iarta-ne pe nol.

Le leo mulca, dac'asiu prindeHocomani, d'ai de ne vihde,Hotomanl dela biserici,D'al ce ne tot fac Ia predictSa le spuin ce-a dis ChristosPe cand mill umbla pe jos,

da lumea la ciocol,cerul pentru noll

Leleo mulca, cucul antiVara verde, vara sfanta!Codrulul ca plate '1 cresle,Pe voinic ca mi-ti umbreste.Umbra '1 desa 'n carpenisn,Sa m'ased la al cotiszSa pandesc la d'al ciocol.Ca prea sunt spurcall cu nol!

Leleo muica, maiculicaIa da-ml tonta puscuI41;CI de an n'am mai catat'o,

rugina-o fi mancat'o ;Ca de an n'am dat cu ea,Vasta'l t6t' avereaSa me duc la d'Al ciocol,Ce's1 bat joc geo rid de nol.

Pusca lungs, ghintuiti,Din resboe dobandita;Mostenire dela tica,Tica ce nu stia frica :Ca intra in Carjalil,,Si da graza. 'n Pasvantlii.

---

Tata n'avea plug si bol;Se hranea dela ciocol.

Poterile cataneII jicea tot capitane.Cand racnea, scotea vapae;Nu'l sta nimenl in batae.El 'ml a cjis, cand a murit :Te-am crescut si to -am iubit ;Pun'te 'n panda la ciocol,Ca el nu sunt fraIl cu nol."

Leleo mulct, cucul cantsVoinic cofirul se avanta;Frunza-1 verde si curata ;Parca-mi ved nevasta fata ;Dar me duc, voinic vin ;

nu stin d'o sa mat viu;HoIomanil de ciocolOr fi poterl dupe nol.

Ca el fur' in 4ioa mare,In Divan, In Adunare ;Fara frica de robie,De batae, puscarie;Cad el suntSi de pravill aparaV.Bresle rele de ciocol,Ce sug sangele din not!"

Chad pieta in haiducie,si so0e,

Cu batrana for bunica.11 tinea plangand de frica,El pe tog it saruta,Flinta 'it umeri arunca ;i luand'o spre Vulcan,

picea frump. pe Jian. ')

Nota No. II.lentil ci irapositele sub Caragea.

Un strein, care a seclut In Romania sesse ant, (dela 1815pant. la 1821) vorbind despre luxul Gospoclarilor s'al boeri-lor, dice, despre Caragea despre boerii d'atunci:

Bolliac, Poesil na0oltiale, tiparite la Paris, 1857, pug. 15.

Si

SiS'opria

Si

urea.

Si

1) p.

yi

privilegiall,

'n

i

-9nImbracamintea unui boer din prdtipendada costa 4od galb.

aprOpe; tar a coc6nelor, indoit si intreit. Boerii cheltuesc pean pana la 3 mit de galbeni, de-si ar Poslusnici Scutelnict,91 ate 10 -20 Servitori (tigani) cu cart se ajuta.

Cheltuelile Printului se urca pe an dela 3 pans. Ia 4 mil.lei, In care intr.& 9i tributul Portii, cum si presenturile Pasi-lor demnitarilor celor mars at Portii, cum 91 gratificatiilepe la favdriti sl pe la Elcii (consult). Intretinerea curtii dom-nesci costa mai multe sute de mit de lei pe art. Functiunilese dart pe cate tin an, si tote cu bani Bata."

Un alt strein, care a sedut in Principate mai multi ant, qi-ce despre Caragea :

In prirnul an al Domniei sale, impositul ordinar fu ada.o-gat de opt on mai mutt de ce fussese fixat prin bugetul ge-neral, decretat de divahul Domnesc la I 802, conform Hatise-rifului; acel imposit se mai adaoga prin ordonante date lafie ce triminie de catre aclunarl partiale de boeri, decorate cutitlul pompos de Adunare obstesca,

Acest imposit se mai maria prin dessele schimbari de Vi-stieri ; 11 mai marea 91 ispravnicii, creaturele Vistierilor, dmenicrudi si rapitori ; siaceste contributiuni straordinare, ce se pu-neat pe orase si pe sate, sub felurite pretesturi absurde Siarbitrare, producer sume indoite intreite de cele Iegiute deDomni cu divanul sett.

Contributia vamilor, cars pa.na la 1802 privea nnmai ok.a-sele si targurile, se intinse asupra satelor.

Apoi si contributille ce se puneat pe miei, pe vinuri pealte articole de felul acesta , fura 91 ele adaogite peste ceeace stipula Hatiseriful.

17Aceea§i sistema de incarcare se urma cu rechisitiunile de

fen 9i ord, destinate pentru postii grajdurile domnesci ; pen-tru untul, mierea si mieii ce se trimitet Ia Vidin 91 Ia Stam-bul; pentru c illele destinate la construirea reparatia cetati-lor turcesci dupa celle doue termuri alle Duna.rii ; si pentrulemnele de constructiune la amiralitatea turcesca.; t6te ace-stea contra stipularilor Hatiserifului.

De multe on acelle obiecte se platen in ban!, cu precit in-doitt intreit de valorea for reala.

1) Lettres sur la Valachie , par P. R. Paris 1821 pag. 8; 85, tot, 128, 129si 134.

pi

ei

pi

pi

piei

pi

ei

ei

10

Si trite aceste jafurt eratt sanctionate de ministrii lui Ca-ragea, creature vile alle Despotului, complici at hotiilor salle,ua urmbra din vechea obstesca Adunare ; iar budgetul eratot d'auna In deficit, cu scop d'a servi ca pretest pentru a-busuri noue alle annulus viitor.

In sesse am si jumetate ai domniei lui Caragea, s'at treatpeste patru mil de boerii, earl adussera un folos necalculat ;top acesti boeriti eraii dmeni recomandati numal prin basse-tea rapacitea for ; din el unit era inaltati la celle mai in-nalte trepte ale boeriei, ceea ce facu a Injosi cu totul proti-pendada, deja 4ecimata.si slabita prin esiluri persecutiuni inpersena membrilor el cellor mai influinti si avuti.

Trite functiile statulut erat date la mezat, pe facia; tot ceera avere publica privata era de drept a boerilor, mad §imid ; Spataria insasi, politia generals a terrei, Incorona ace-sta opera de spoliare universala sistematica., ce deve-nisse lege prin obiceia. Spatarult vindea capitaniile de ju-dete, instituite pentru apararea hotarelor si linistea publics ;assemenea Vistierul Vornicul vindeaft functiunile ce atasnatde densii.

Plangerile catre Porta eratl inabusite de aurul lui Caragea,stors din spinarea poporului ; promissiunile de indreptare e-rat eludate de viclenul Gospodar; abusurile merged cresc8nd,

teranul abandons coliba spre a emigra sail a deveni hai-duc: Ua assemenea stare de lucruri trebuia sa produca ua.rescela ')

r.7 ota No. III.Arz ctre imparAie, dud a fugit Caragea Voevod. 1818 Sept. 29,

Noi, robil prea puternicel imparatii, Mitropolitul, Episcopii,Egumenii Boerii, marl §i midi, Capitani si tan. saraca Raia,din cea neaparata datorie indemnandu-ne ca nisce supusi cre-dinciosi ai prea-puternicel si a nestra hranitdre imparatie,cu celle pa.na la pam8nt inchinaciuni catre prea Inaltul Impa-

') La Principaute de Valachie, sous le Hozpodar Bibesco, par B. Aancien agent diplomatique dans le Levant Bruxelles 1848, pag. 14-17.Vet)! si nota dela pag. 122 dln Conservatorul" No. I Novembre 1856, fOeredactata de Eliade In Turcia, sub numele D. N. Russo, si unde se descriemijlocele prin care se fnavuciatt Impiegaci/ sub Fanariocl.

si

si

si

si

si

$i

ratescil prag aratandu-ne, printr'acest prea plecat al nostruobstesc Arz-mahzar, insciintam prea blandulut auz al prea pu-ternicet imparatit, ca Domnia Sea Ioan Voda Caragea, Dom-nul acestet tenet, astadt la 29 alle acestet luni Septembre , pela 10 cesurt din i, lasand scaunul Domniet, a plecat, esindafard din politie intocmat cu acelast chip ce obicinuia de esiaafard la plimbare ; tar peste prea putina trecere de vreme, cade vr'o patru cesurt, ne-am pomenit ca, din urmarea drumu-lut Selle, ne trimite cute -va porunci in scris, care ia-ra.st dupa a supunerif datorie si povatuire, socotind ca se cu-vine a se face sciut si la imparatie.

Iata trimitem si copit dupa. densele , adeverite cu iscalitu-rele ndstre, Mitropolitulul, Episcopilor si Boerilor , trimitandosebit si copie dupe o nota ce in urma ni s'aa trimis de ca-tre cinstitul general consulat al Russiel de aid', spre a se fa-ce cunoscuta. care Imparatescul auz si cererea ce face prinnumita nota Escelentia Sea G-eneralul Consul rusesc ; si tocmatdupe priimirea acestor porunci alle D-Selle , ce s'aa clis matsus, incredintandu-ne cu buns sem& de a sa pribegire de aiddin terra, cu term familia sea, numat decat, pe de o parte notboerit am imbratisat cu totit strejuirea politieI si otcarmuiritterre!, priveghind din totd virtutea de a se pune In lucraresi a se urma ori cute mijlOce privesc la intregimea acestulimparatesc Mee, dupa a supunerit stramosestit ndstre fer-binte rf vna. si credinta, ca unit ce dela a sa Imparat4sca mildasteptam tots hrana si mangaerea.

Iar pe de alts. parte, prin nizamul deosibit , n'am lipsit dea Instlinta fara de zabava si pe luminatit si slavicif Muhafidfat Serhaturilor, de acesta faro de veste intemplare, pana candne vom invrednici a sosi si a se arata acegta vrednica, de ja-le a nostra insclintare la imparatescul prea malt Prag, inain-tea caruia, asternand celle pans, la pament a le ndstre inchi-naciunt, sa ne tanguim de acesta fara de veste nenadajduitaa pribegirit Domnulut, care nu putina spalma si turburare apricinuit la obstea supusilor Raiale de aid ale prea puterni-cel imparatii, intocmai ca si la alte trecute asemenea intent-plant de pribegirf alle acellor Domni, car!, aratandu-se in pa.-mentul terref cu desevarsita stapanire si putere, at pus In lu-crare fara de sfiala. tote cugeta.rile si volt-101e for , and nuputine reutati si pagube am suferit ; in cat, din nisce urmarlca acestea alle Domnilor, am ajuns a ni se turbura apararea

II

Domniei

T2

linistita a terrei (care este keler Imparatesc); si in.vreme cenot tot d'auna s'untem, si in tot. viata nostra vom fi, supusi

credinciosi, ne vedem Incongiurati de asemenea suparatoresuparArf. Dar eu tote acestea, Implinind datoria supuneriia. credintii nostre catre prea puternica imparatie, amp. odihnitt cu celle mai blande cuviinciase mijlOce pe supusel(Raiale; am pus in buna oranduiala. curgatorele trebi alle te-rei; tOte cate am Socotit cd privesc la. nitamul cel obstescal pamentului, le-am intocmit cat ne este prin putinta, spreimplinirea sfintelor Imparatesci porunci, spre sa.versirea cur-gatOrelor trebi, si spre intocmirea linistirii cei obstesti: De a-ceea dar, alergand tots. obstea supusilor locuitori de la acestimparatesc noue de hrana datator keler al prea puterhi-ael imparatil, ne rughm, cu celle pans, la pament Inchina-

ca sall reverse prea puternica imparatie cea, cu blan-dete Imparatesca, Imparatesca mila sa, catre cei ce cu no-satiosa dorire astepta privesc la aceeasi Imparatesca ,a saInilostivire; Si precum a pururea dela mosii, stra.mosii nostriam dobandit mangaiere dela a sa nernarginita mild, ce pri-VeSc@ catre tats supusii prea puternicei Imparatii, asemenea siad.UM sa. ne Invrednicim a dobandi ceea ce, a. sa, sta.panesca si pa-rititesca priveg-here, cu milostivire privind asupra supusilor sal,ba bine-chibsui, spre a ni se pa.di cinstea, dreptatile privi-leiurile earl -prin frnparatescile vrednicele de InchinaciuniHatiserifull n1 s'an ha.radit; cum si linistita petrecere i odih-na, atat a partii bisericesci, i a nemului boerilor pagienteni,tat si a tOtei obstei supusilor Raele a kelerului imparatesc.Ca.c1 Choi apururea, ou tot& obstea,Inalta.m maini de rugaciunlcatre Dumnedeu pentru prea puternicul i prea drep-

al nostru facator de bine, si tiitorul dreptatii, stapan alnostru, spre indelungirea anilor vietii imparatiei sele, Si spreintazirea si starea Imperatescului set. scaun, pana In vecl. 1)

Nota No. IV.Pentioostarul din anal 1800, daruit do Tudor la laiserica din

cornuna C1o9ani.

Sian dat acest penticostar bisericei dela Closani., jud. Me-hedinti; pohtim preotii bisericei acesteia, ce se vor afla onI) Condica No, 122 din Archiv. Statulni gag. 338-339.

si

ciunf,

itul

si

si

si

ci

sisi

sisi

5naltul

si

t3

.in ce vreme, a avea trecute in pomelnicul dela proscomidienumele ce arat mai jos, ca pre (elle) sa le pomenesca la sfan-tul jertfelnic.

1819. febr. 27Dionisie Arhiereul;Varlaam Monahul;Varlaam Lupul;Marin;Efrosin Eromonah;Apostol ;Petre ;Zoi;Dionisie Arhiereul ;Iosif Ieromonah;Parvik;Rocsandra;Mitrofan. Ieromonah;Costandin, Ioana ;(suscris) Theodor biv vel sluger. 1)

Nota No. V.Actul de danie a lui Tudor de 30 sta. dal fn folosul preotilor delabiserica din comuna Prejna, dist. Mehedinti, 4idita de Tudor cu

spesele sale la 1808, ci reparata la 1860.

FiMd ca pentru stinjini de moie tret-ciect, ce'i ant cumpa--rata cu zapis in ruptOre dela Gheorghe sin Kurea Kelcea,1n hotarul R.umaniorilor, acWi stinjini, din bun cugetul meu,'i am dat danie la sfinta biserica of Prejna, hramul sfintel nas-catoret de.Dumnec,left, care s'at . facut de mine, sa fie pentruchivernisirea sfintel bisericei, qi pomenirea sufletulut meu, ¢ia pa.rintilor, qi a tot nemulut .men; pentru ca sa fie qtiut caace§ti stinjini 'i am luat numai pentru acesta. treba, de 'i amdat dane la sfinta biserica. Nimeni din copil met g) salt tie-caul tnetl sa nu fie volnici a cauta sa'i ia; ci stapanescasf, biserica. in veci. Si am iscalita cu mtuia mea. 3)

Theodor Slugeru 1808 Mai 20.

') Scris de mina lul Tudor, la pag. 124 verso, din acel Penticostar.2) Se vetle ci pe atuncl Tudor cugeta la Insur5t6re.a) Originalul autografj it posedi autorul acestel istoril.

sa'i

14

Nota No. VI.Copie dupe diata lui Tudor, cand hotarisse sa piece in Russia 1)

Aflandu-me ea om necasatorit si fara de vrednici clironomi,ternandu-me in tota vremea de morte, mai vartos aflandu-meostas, in tam vremea calator, precum si acum am calatoriemat delungata, am socotit ca sa 'rni puit la oranduiela subtepitropie cele ce am, atat miscatdre cum si nemiscatare, in cechip sa se urmede, intamplandu-se sfarsitul vietei mele la vreua strainetate, sail macaril si aid.

ferbinte me rog Dumnevastra la trei boieri, prietiniai mei, Dumneta Chir Constantine Furtuna, Dumneta Arhon-treti (logofet) Ionita Burilene, D-ta arhon Armasu (irigorieCioca.zane ; sa pentru mare pomenirea D-vdstra, a'nnfi epitropi mie pentru tate, precum randuesc ea mat jos, saurmati dupe martea mea; si pentru acesta ostenela facerede bine a D-v.. milostivW Dumnedet sa ye trimifa. D-v. pe a-cesta lume mincinosa hart. Si mila lui; iara la viitarea nesa-varsita vreme, usurare sufletului D-v.

1. Tate acareturile mele, c6.te am aici in Mehedinti, adica:case, mori, vii, locuri de pravalii si de case in Cerneti; insa,viea din Poeana hotesca, cu casele i cu tate vasele vies dindelul Govorei; mora din Plesuva, mara cea mare din Severincu pamentul ce este cumparat, infundat, precum se coprinde(in) zapisul caselor din Cerneti; si locul dela porta, cel cu porni,locul de casa din drept Polcovnicul Istrate peste drum; vi lo-cul de pra.valii, de alaturi cu Velisco; cumparaturele de moviece am la munte in Dalboca si in Closani; i o piatra de me-ra din apa Tismenei, cu cureoa de mosie din Calnic; sa sevenda, on cu mezat sail cum se va socoti ca va esi mai bunpreta, ca sa nu se faca paguba.

2. Tote hainele, i aramurile, si tacamurile de masa, sa se deafratini-met Papa.

3. Tate argintariile armele trite se afla sa se venda.4. Mosia alte acareturi, si yule ce ama la Vladimir jud.

Gor-jia, acelea sa ra.maie fratini-met Papa vi surora-mea, simaica-mea, cat va trai.

5. La nimini nu sunt dator nici ua para; Tara un zapis de

') In dosul acestei copif, ce o poseda D. Ion Vladimirescu, nepotult lui Tudor0 scris: ,,Copie dupe diata ce att lasat boerul and era sa se duca la Rusia",

si

Amain,

pibine- voitt,

pi

pi

pipi

15

15 # la Logofetu Petre de Divan, si altul de lei 500 la Ghe-rie, omul boeralui Samurcac, sa nu se tie in sema; ca le amplatit, si nu s'at gasit ca sa le dea.

6. Top bani ce vor prinde la venclarea celor numite mai sus,cum si bani ce sunt gata, care se vor vedea unde se afla,prin alta insemnare In condica mea, care este pecetluita,la ce vreme se va deschide, sa se dea pe indata top banii,din care jumetate sa se dea fratini-met, cu mums. -mea si su-rori-mi Dunmeei, cu analogie; iar jumetate sa mi se faca po-meniri, adica, cele obicinuite pans, la un an; ua suta de sa-rindare sa se faca cu tot sartul; talere 125o sa se trimita laSanta Agora, sa se dea cu legatura dare- bisericei; si pentruacesta sa fie datore biserica ca In vec sa aprincia ua candelala ic6na Maici Precistei, sa arcla In tot& vremea, chua si n6p-tea, in vec; asemenea let 15oo sa se trimita la Erusalim, labiserica Santa, tot cu asa ,cart, ca sa arcla ua candela in vec;si ce bani va mai prisosi, sa se dea pe la biserici sarace, sase cumpere cele ce va lipsi; si la biserica ce este facuta demine in Prejna, sa se dea lei 300; ci de va mai prisosi bani,se vor mai face pomeniri, care se va socoti de Epitropi, adeca:fete sarace sa se imbrace; sa se dea si la slugs: la Dumitrufeciorul lei too, la Rosa lei 5o, la Stan Caroke lei ioo , laIancu Bogdan lei 5o, si la Nicolae baiatul lei too, fiind ca a-cestia m'at slujit.

Copiem fdea de pretuire a averii lui Tudor, dupe origina-lul aflat tot In possessiunea nepotului sett, D. I. Vladimirescudin Vladimir.

Foie de prelairea averii lui Tudor and era sa piece in Rusia.6000 lei, Casa si viile din delta Cernetilor.moo lei, M6ra cu coprinsult ei, i livech pe mosia Govora.800 lei, Vadul de m6ra cu pravalii, dela mosneni, pe apa

Topolnita.200 lei, Binaoa morn la Paducel.5o lei, Casa morarului.

700 lei, Mosia din campul Severinului, dela Alexe VladutCercel.

600 lei, Patru silicti In orac (locuri In Cerneti.)3000 lei, Casa de licit din Cerneti.

123p lei.

ci

ci

16

Nota Z410.La I77I, pe cane Austria ocupase Bucovina, Cabinetul

net trimisse in Moldo.Romania ua comissiune compusa de ofi-cieri din Statul major, ca se studiese locul pe unde s'ar pu-tea face drumurl, pentru inlesnirea comerciului tranporta-rea trupelor; sa evaluese intinderea, populatia natura so-lului, avantagele acestei terri, paguba ce ar simti Turciasi Russia din perderea for ; in fine sa notese dispositiile lo-cuitorilor in privinta Austriei.

Eata respunsul comissiuniiAceste terri sunt d'ua mare utilitate strategica pentru a-

pararea imperiulul despre resarit; cad, possedand partea oc-cidentala a Carpatilor, este indispensabil a possede si parteaorientala, care ar forma punctul de redinm, al ostirilor, s'ar in-lesni retragerea for la cas de inving-ere ;. apoi cele done pro-vincil pot hrani pa inbelsugare ua ostire cat de mare; prinurmare, pang, sa putem a ne face stapani p'aceste terrl avu-te, comissiunea e de opiniune a stramuta hotarele, in timp depace, fie prin invoire sail prin orl ce alt mijloc.

Moldavia are ua importanta speciala.; cad ar pune In co-municatie directa Galicia Lodomeria cu Transilvania ; astfelca ostirile ar trece dela ua provincie la alta pe un drum maiscurt si mai lesnicios ; unele stramtori ar face mai putingrey transportul artileriel si mersul cavaleriel celei grele ; iartrupele formate ivy Principate ar putea servi, in timp de res-bel, a protege manoperile ostirilor nOstre.

In privinta negotulut, Moldo-Romania ar avea ua impor-tanta imensa. Tot comerciul Turciei cu Polonia,, Ucrania, Rus-sia Germania trece prin Bucuresci si Iasl ; prin urmareprin Transilvania espeditiile s'ar face mai iute mai comod.Bucuresti ar fi magasia de unde s'ar transporta marfuriproducte catre Terzburg, Kronstadt i Bistritz, said catre Si-

Czernovitz Syatin.Moldavia si Valachia contin mine forte avute de arama,

Carl, de nu s'al sploatat pans acum, causa e ca ail fost tat-nuke de Turd, de part n'ar mai fi scapat terra; asemenea pos-sede mine de sare in bloc ; cum si sorginti de apa sarata, cartaprovisionesa multe tern vecine. Unele districte produc yinuribune, locurile fecunde sunt pline de turme de vite d'unsoil frumos.

_

9i

91

9i

Vii.

etsi

si

si

si

bfia, si

si

...t-- i -a.

G-uvernul imperial sa is de tiventd tote majloceie ca saintaresca costa despre resarit a Austriei, ce e atat de espusa;ar trebui Inca sa se intinda hotarele §i in lungul Dunarei ,dela Orpva pana la Silistra ; §i d'acolo sa traga. ua linie spreVarna pana la termul Mares- Negre, qi dela inceputul GarleiPodhorze, ce da in Nistru, pana la imbucatura acestul rill ,urma.nd cursul lui ; ocupandu-se ast-fel tot termul de apus alMares Negre.

flat despre dispositiile locuitorilor in privinta Austriei, co-missiunea it imparte in trei classe : preoti , boieri §i teram.Preotli simt ua. mare ura pentru stapanirea Austriei, din cau-sa deosebirii de religie i de temerea sa nu percla proprieta-tile §i influinta lor asupra poporului. Boierii sa tern sa nu per-da. dreptul absolut ce esercita asupra teranilor,, impartaOndi el prejudiciile popilor ; insa temerea de Ruo ii face a pre-

fera stapanirea Austria Cat pentru sateni, pentru ca nu sunt si-guri pe munca lor, §i plangerile lor nu sunt ascultate, ei doreilalta data dominarea RuOlor ; dar de cand cunosc jugul mos-covit, el invoca guvernementul austriac ; mai ales de childved ca satenii din Transilyania sunt protegiati, ei platesc tacseregulate 0. traesc lini*titi, bucurandu-se de fructul muncei lor.E de sperat ca chiar preotil §i boerii, luminandu-se asupra a-deveratelor lor interese, i convingandu-se de avantagele ce artrage din dominarea austriaca, vor priimi §i ei bucuroO scep-trul monarchies austriace.

In privinta solului , comissiunea e de parere ca. numai atreea parte e cultivabil; cad restul e acoperit de paduri, bald.§1 muntl neproductibili ; §i '1 pretuetce ca la 20 mil. fiorini.

Cat pentru populatie, find ca. locuitoril acestor provinciisunt supuOi Portia, s'ar putea pretui fie-ce familie, una pestealta, la 5o fiorini, pret cu care §i nobilii din Transilvania vendservii lor ; prin urmare, ton. populatia romana se pdte evaluala 21 Mil. §i 500 mai fiorini."

Ua familie de miei , observa autorul de unde estragem a-cestea, ar costa mai mult ; insa Regis, fiind pastoril popore-lor, evaluesa turmele lor bipede dupa buna lor placere. ')

') Primal caiet al operel Staats-Anzeiger, de Schloetzer, pag. 38 si urmaterelepe care faimosul orator Mirabeau le-a publicat la Londra la 1788, in opera,De la Monarchie prussienne sous Frederic le grand", tom. VI. pag. 279 siurmaterele ; si dupa Mirabeau le-a reprodus Alfred Michiels , in opera sa :Histoire secrete du gouvernement autrichien", troisieme edition, p. 421-429.

2

18

Nota No. A7111.Epistola Episcopului Ilarion catre Grigore Vocli

77Macar ca din nenorocire si din lipsa a muftor trebuinciose

mi se popri trupesca stare de faca la luminat prasnicul nas-cerit cei de a doua a nemului romanesc, prin sla.Vita suire aInaltimei Tele In stramosescul domnescu scaun al Valachiel,macar ca uni se vor fi bucurand, iar al #ii me vor fi caind,caci me ved lipsit de acesta dorita privire la care asta-di tortnavalesc, dar sluga Mariei Tele, si asa departat, si asa caitt.de uni, iar de alti pdte si oropsitt, insa tot stall de fata cuduhul Inaintea inaltimei Tele; si de nu ceva mai mutt decaltop cei ce trupesce sunt de fata, dar nici mai putin de catniminea dinteensii impartasindu-me obscescei bucurii, nu memir nici de cambanita, nici de tuiuri, ca aceste semne de sta-panire, vrednice la cinste, le scia atat de vechi In luminatafamilie a inaltimei Tele, incat de multe on si putredend le-amvOclut pre la mormenturile prea luminatilor familiarhi si ne-muritori cu numele Domni Ghiculesci, ctitori at santelor loca-surf .ale santului Pantelimon.

Ci me bucur privind mai virtos cu ochii sufletului la ridica-rea nemului din pra.pastia in care mai mort zacea, aruncat devrajmasa vreme, veta.matorea de om, surpatarea de ceta.ti ,

si stingatorea de nemuri ; de acesta inaltare a nemului, Inchi-puita cu mintea mea, prin ridicarea Tele pre scau-nul Domnescu, dupa tnvrednicirea Dumnedeiasca si buna vointaImparatesca. Veselindu-me am saltat cu duhul si serbel divacea mantuitore, si din preuna cu mine a o serba pre toll in-demn, nu In mese si In ospete, nu In chiote desarte si in rac-nete de viOre, ci in chimvale tacute, dar bine resunatore demultumiri si de rugaciuni catre milostivul Dumnedeu, ca duhdrept inoind intru cele din launtru ale inaltimei Tele, cu .duhstapanitor sa le intaresca.; si luminanduli mintea cu duhul in-telepciunii, duhul Intelegerit, duhul ternerii de Dumnedeu, du-hul cunoscintii, duhul bunei credinte, duhul sfatului, si duhulputerii, sa.'ti Indreptede mana spre secerisul neghinei patimilordin sufletele norodului; si sa to Invrednicesca a semana in tren-sele dragostea catre Dumnedeu si catre apropele, si a domnipeste densele, culegand insutit rodele multumirii si ale supu.-nerii; ca nu este atat de mare lucru, prea luminate Donne,a ocarmui un norod, cat este a se face parintele noroduluf.

tnaltimel

- -

Ghioa,

Nu este de mirare a domni preste multe mii de dmeni cieste de mirare a 'i mantui pre el. Nu este de lauda a domnipreste averile supusilor , ci este de lauda a domni in inimilelor; Tara acesta sciinta a cascigarii de anima, avend'o de mos-tenire inaltimea Ta, atat dela fericitii Domni. stra.mosii Ynalti-mei Tele, cat si dela repausatuhI intru fericire parintele Ma-rie! Tele; cauta in iconele acelor Eroi a! Valachiei, ei te vorpune pre calea cea dreapta, si te vor mama la salasul slave!si al nemuririi.

Si nu sunt departe de inaltimea Ta cinstitele icene ale a-cellor sla.viti barbati. Aprope de Inaltimea Ta sunt ; cad Innaltimea Ta dinteensii te tragi, si al for fin esti ; dinpreu-na cu (Musa vei mosteni slava cea nemuritore, petreca.nd caei, pilda de tota fapta bung dand, cu cuventul, dar maivirtos cu lucrul, atat luminatelor odrasle, cat si tutulor su-pusilor Inaltimei Telle ; ca, nici dascali mai adeverati si maivrednici de credinta fiilor sunt de at parintii; nici pravila,mai -ascultata si mai pazita de supusi este cleat pravila ceavie, care este purtarea si petrecerea Stapanitorului. Prea in-vecatul Plutarch dice ; Ca. marele Alecsandru Machedon, a-vendu-si capul cam plecat in partea unui umern, an dat pri-cina boierilor, altora, a tine capul asa cum si Impe-ratul , socotind ca. le Ode mai bine". Asa se impodobesc su-pusii cu cusururile, macar firesci, macar naravesci, a le sta.-panitorilor.

In dillele reposatului Domnt. Alessandru Moruzi, curtesa-nil cars de cari se intrecen sa caute chioris, pentru ca Vodareposatul era ponivos ; vedea cineva-si in Bucuresci atunciua filotimie orba in orbire. Si care patima trupesca este mairea de cat orbirea ? Dera obrazul Domnului, celle mai uratepatime le arata frumase in ()chit norodului; iara. de InaltimeaTa nici ua patima moralicesca nu se va lipi, nick va smereduipre supusi, in cata vreme vei petrece in ganditii, der& nu veriutdInsoVire a Grigoriilor, a Matheilor, a Scarlatilor, a Alessandri-lor Ghici, nem-uritorilor cu slava Domni ai Valachiei, pa.-rinti at Marie! Tolle ai patriei, cart neveduti star d'asupracapulul Inaltimei Tolle , soptindu'ti celle de toles si de man-tuirea norbdului Invetature, si gata sa, te incununede cu cu-nune nevestejite, de'l vet asculta. Pre acestia ascultand, si cucinstita si laudata adunare a boierilor celor ce acum stars, simai la urma vor sta imprejurul domnescului scaun al Inalti-

2*

qi

boierii

si

si

si

si si

si

si

20 --

mei 'Nile, slujindu-te, vei fi nevatamat de aspidele si de nil-pArcile cars, incolacindu-se pe dinaintea scaunului, stau, gatasa salte pre el: una este a lingusiril, cea mai obrasnicamai veninata ; alta este a vendarii, grosnica acesta, sa-geti si brice pre nari scaparand, si trupuri m6rte de omen!din gura lepadand ; alta este a rnandriei, fata cea mai marea Luciferului; alta a iubirii de argint, film Iudei vendatoru-lui; alta a alter patime ; tote cu un cuvent din nemul set--pelui, carele an inselat at isgonit pe stramosi din Eden.Departeda-le Departeda-le 1 Nu le lasa, Demne, sa se atingade scaun; astupa-ti urechile la sueraturile lor. Te-ai atins dedensele ? Te-ai otravitl Muscatu-te-au? Sevarsitu-te-ailDepar-te de sufletul Inaltimel Telle si a luminatelor odrasle otra.vi-t6rea de sufletele 6menilor cellor marl maglisire: Verme ca-re afla hrana si se incuibeda in p6mele cele mai frum6sesi in copacii cei mai umbrosi, pana cand acelea putredesc,acestia se usuca. Iara el atunci, fara de a patimi nimic, ple-ca vedend asternut pre pament din pricina nesatiului sea,copaciul din care cu putin mai inainte se hrania. De multeori se fac si nascatorii vermilor celor neadormiti, acesti vermi ;ca nedreptatind pe cel drept inaintea Domnilor, neindrepta-tind pre cel drept, facend dulcele amar, amarul dulce, lu-mina intunerec, intunerecul lumina, dat brand. Domnilor incelle mai grosnice ripe alle greselelor; apoi, clandu-se deua parte, rid ca fermecat6rele, dupa ce ismenesc pre cei cese ating de elle. Iera Inaltimea Ta, incalecand peste Aspide

Vasilisc, si calcand pre Lei si pre Balauri, supune cuventu-lui pre cei stapaniti de patimi, asetranati necuvantatorelorHere de mai sus; si fiind cumpena dreptatii, in cuvent si infapta, invata pre tot! sa incetede de reutatile lor, SA se inve-te a face bine, sa saute judecata, sa isbavesca pe cel nedrep-tatit sa judece pre sermani, sa indreptede pre vaduva;de vor vrea, si de te vor asculta, bunatatile pamentului vormanca ; or de nu vor vrea, nici te vor asculta, ret ingrodesceDomnul prin Isaia Proorocul; ca. gura Domnului a grait ace-stea. anil Marie! Tolle dela Dumnedet multi si fericitt fiel

Scrisa in 7 Sept., 1822. 1)Ilarion Episcopal Lrgognlui.

') Din Memoinir 1ui D trzenu. Trompeta No. 685 smut 1868.

,-

si$i si

sisi

1

'sisi

sisi

sisi

sisi

si si

Si

21

Nota No. IX.Starea do cohort a Romb,nilor in predioa revoluthnii dela 1821.

Prin introducerea limber ellene de catre Fanarioti in bise-rica, in cancelarit si in scale , scopul for era a desnationalisape Romani; caci limba e nationalitatea. De aceea limba gre-ca era obligatorie; §i fii de boieri, fara acesta limba nu pu-team. nici ocupa posturi publice, nici dobandi boierii '); si apoiacelle scale, cu scop d'a greci pe Romani, facendu-i a dis-pretui tot ce era romanesc, se platen din Vistieria terra!

Pentru onorea numelui de Roman, trebue a spune ca allfost si boieri despre care Raicevich dice ca cu atata religi-nune se purtan catre vechile datine alle terrei, incat, sub to-77t& domnia Fanariotilor, nu voira a vorbi nici ua vorba gre-CeS ca.." (pag 255)Deosebit de da,scalii publics, erase dascali private prin ca-

sele boeresci 2), multi din ei innoranti cum assigura scriitoriinemti, ca Sulzer, Volff Raicevich. 3)

Inainte de 1788, in scolele grecesti din Romania se invatanumai Gramatica Logica lui Aristotel ; tocmai dupe 1800,incepura a se preda sciintele de catre professorii ca Var-dalah, Veniamin, etc.

Mitropolitul Moldovei Iacov Stamate , a criticat metoda a-cellor dascali, care nu producea de cat pedants innoranti 4).

La professor! ca Lambru se formara barbati ca C. Campinenu,C. Hrisoscoleu, Stefan Balacenu, Episcopi! Kesarie al Buzeu-lui si Ilarian de Argesiu, alti. Poteca, d. Gg. Ioanid d.P. Poenaru, fura elevi ai lui Vardalah lilt Duca, fiindft

professori de classele incepatore, traduceau din limba gre-ca vorbitare in cea romans.

Asemenea, C. Manu, Stirbei, AI. Ghica (caciula mare), Gr.Cantacuzin, Ioan si Dimitrie frail Caputineni, fura elevii luiNeofit Duca.

Operile illustrilor orator!, filosofi moralists at Elladei, con-tribuira mult la desteptarea simtulut national in sufletele ace-stor boieri, din cars unit participara la miscarea din 1821, danduinteascunst concursuln lona lui Tu,dort.

') Anaforaoa boierilor din 9 Mail/ 1746, la No. 20 al actelor diplomatice dinarchiva Statulul.

2) Uricarul, 1. 58, 64 §i 71.3) Via0 lul Sincai de D. Papist, pag. 5 gi 6.4) Idem pag. 6 0 7 Vedl tsi Uricarul III, 12 -23.

si

sis'at

91

ci

ci

ci

ci

22

Cu tote astea, fara scola lui Lazar, spiritul national ar fifost Inca multi ani in amortire, chiar dupa miscarea dela 1821.

,,Precum Negru Voda cu spada, ast-fel Gg. Lazar cu car-tea in mana, Vice d-nu Papin Ilarian, trecu muntii ca sa. spuie17Romanilor de sub Domnia Fanariotilor ca erail Romani". 1)Lazar sosi In Bucuresci la anullI 1816, adus in tera de fa-

milia Barca.nestilor, dupe cum ne asigura Eliade 2). El pre-sinta Eforiei scolelor, (compusa de Mitropolitul, Banul C. Ba.-laceanu, Vornicul Gg. Golescu Logof. Stefan Nistor) pro-grama de sciintele filosofice matematice, ce voia sa predeaRomanilor in limba nationals. 3)

P'atunci scale romanesci eran numai cele tinute de paracli-seri pe la biserici, unde se inveta cum Vice d. Poenaru, nu-mai mecanismul citirii si al scrierii, ore can rugaciuni bi-sericesti. Mai era ua scola romana. la Coltea, care apoi semuta la Sf. Gg. vechin si al careia dascal era slavon , nu-mit Chirita, ce invata pe scolari ua scriere mai curata, din careesian scriitorii de hrisove. Succesorulu lui Chirita fu dascalulStan dela Olteni. La Pasci si la Craciun elevi din acesta scOlacitean discursuri in limba romana in aqui Domnilor, pe canddascalii greci le citean in greceste.

Dupe infiintarea theatrului grecesc sub Caragea, juni romansde talente din scOlele grecesti represintara ei tragedia luiEuripide, numita Ecuva, tradusa de A. Nanescu, unul din ac-torii romans; iar rolul Ecavei 11 juca Elliade, dupe cum d-nuAristia juca rolul de femee in piesele grecesti, pang ce se ga-si ua femee anume MarghiOla (tiitorea lus Somaki) ce juca a-cele roluri.

Dupa Ecava se representa. SgIrcitul lui Molliere ; apoi the-atrul arse, si nu se mai representa nici ua piesa.

Prin initiativa Banului C. Ba.laceanu, incuscrit cu Vacaresciisi care nu voise a inveta greceste, cum assigura tot Elliade 4)se decise a se da local pentru scola romana in incaperile bi-sericei Santu Sava, 4icand Eforii, in anaforaoa catre Caragea,ca acele inca.peni. fost destinate de chiar fondatorul biseri-cei Constantin Bassarab, pentru scola romana, cu ioo scolari

Viala incaf pag. 3-4.2) Isahar pag. 61.3) Via$a lui Gg. Lazar de d-nu Poenaru pag. 14.4) Isahar .pag. 61.

att.

1) hi

alai

ai

,

ai

23

stipendisti, cum atesta inscriptia dupe usa acestei biserici, da-ramata la 187o. 1) Domnitorul incuviinta deschiderea scolei;dar cu mare greutate se putu smulge din ghiarele steinilor 2)numai un apartament din spaciosul edificit al St. Sava.

.Aci Lazar, in presinta unui mic numer de auditors, putinidin sc6la greca, cei mai multi comersanti $) destepta. in Ro-mans amorul de patrie gustul de sciinte, criticand tot-de-o-data moravurile stricate ale privilegiatilor dupe atunci. La in-ceput lectiile sele eras in forma de conferinte, spre a fi inte-lese de publiculil ce frecuenta sc6la sa, nepreparat pentru sci-intele ce erea sa li se predea.

Dupa ce invetatul professor, slice D. Poenaru, prepara peauditoria sea cu invetaturile preliminarii in Gramatica , Geo-grafie, Aritmetica. i Desemnu, apoi inainta treptat la studielespeciale de Philosophie si de Mathematica, cu aplicarea ace-steia din urma la ridicare de planuri topografice si la diferiteconstructiuni mecanice. 4)

In curs de 5 ani, se forma ua pepiniera de juni romans carsse distinsera in cunostinte solide, ca ingineri ca professors.Mentionam din elevii lui Lazar pe cei mai de frunte, precum:Christian Tell (actualul Ministru de Culte) Scarlat RosettiMainescu, Predidici , Theodor Paladi (ce introdusse metodalancasteriana in scOlele rom'anesti) in fine Helliade) parinteleliteratures romane succesorul lui Lazar in patriotica lus mis-siune 6)

and vocea lui Tudor destepta in animele Romanilor sim-timentul emanCiparii for elevii lui Lazar , in sufletul carorael aprinsesse schinteia sacra a patriotismului si a sciintei, re-spunssera, cu tot poporul apassat, la apelul liberatorului ; ast-fel sc6la lui Lazar, (lice D. Poenaru, deveni focarul din careschinteia. entusiasmul patriotic.

1) Via(a 1ui Lazar, de d-nu P. Poenaru, pag. 64.3) Peste cinci-deci de camere din acel edificia eraa ocupate de greci, arnauti

serbf , ce locuiau acolo cu farniliele lora, unit facand parte din garda doin-nescA, aljii ca rudenil cu densit ,Si Cu servitori doranestl, idiclil, sadcopii din casa (D. Poenaru, opul citat pag. 22).

3) Acestia veniti prin indemnul comersantulut Alecsandru Tell (parintele gene-raluluf Tell) care cunoscusse pe Lazar pe roman/ lumina(i de pesteCarpa(f in calatoriile sele ca comersant in Transilvania. (D. Poenaru, opulcitat pag. 23).

4) Opul citat pag. 27.5) In ,1Curierul Roman" din 1836, Elliade, mentioneza pe discipolif lui Lazar.

si

si

si

numitl

¢i

8i

,

1i alai

24

Anima lui Lazar, adaoga d. Poenaru, santa de multumireveq.end realisate dorintele selle, ajunse la maturitate fruc-tele ce avea sa culega in patrioticele doctrine ale scOlei sae.Pe de ua parte luminele lui Lazar ce deslegat graiul roma-nesc din amortirea la care era condamnat de seculi, pre dealta bratul viguros al lui Tudor, ce sfarama jugul strein, assi-gurara poporului roman dreptul de cetate in cercul natiunilor eu-ropene , '1 pussera pre callea progresulut spre desteptareanationalitatii selle ')

Dupa navalirea Turcilor in terra, la Main 1821, scela luiLazar se inchisse elevii lui se impra.stiara, si invetatorul forfit alungat din templul stiintelor. Mai tarylit, patronul acesteiscele starui de Lazar a continua santa lui missiune ; dar obo-sit si descuragiat, Lazar refusa, si parasi Romania, insotit desuspinele lacrimele vechilor sei elevi, ce assistara la pleca-rea inveta.torulut, ca Apostolic la. inaltarea lui Christ catre cer.Cel mai iubit elev si amicul Helliade, esclama atunci a-ceste cuvinte din scriptura: Intru able selle a venit, si ai seipre densul nu l'aa primit."

Lazar a terminat viata sa la anul 1823, in satul in care senascuse, si in etate de 44 ant 2)

Se nasce intrebarea :In ce relatiuni a potut sta Lazar cu Tudor ? In lipsa de do-

cumente, ne vom basa pe ipotese, susjiind ca, prin interme-cliul Episcopului Ilarion, cu care Lazar era in intimitate 3) ,

Tudor a potut fi pus in contact cu densubi; a potut frecuentasada sa ; a potut a se intelege cu Lazar asupra mijlecelorde salvare ale Romanilor ; in fine e probabil ca Lazar a tre-buit sa stimulecle si el, ca Ilarion, infocatul amor de patrie alliberatorulut nationalitatii nestre de la 1821, aducandu-1 de e-semplu pe Horia, spaima Ungurilor, pe atatia martini at li-bertatii romane din ambele Dacil.

Nota No. X.Un dialog in versuri intro Tudor, Prodan ci Machedonski.Acest dialog in versuri se atribue lui Tudor, care se crede

ca Var fi facut inainte de plecarea sa peste Olt, dupa lucre-1) Opul citat, pag. 28 29.') Vecll viola qi operile lul Lazar, in opera citata, de d. Poenaru.3) Dupl assigurarea mal multora, mat ales a d. Poenaru,

set,

si

ti

si

pi

25

dintarea d-lui Ioan Gornovicenu; acesta assigura ca. tats. -settRaescu, ce a insotit pe Tudor din preuna cu Machedonski laplecarea sa din Bucuresci, ar fi possedat scrissuscris de Tudor. Publicam acesta sub tom reserva, neputendcrede din parte-ne a fi. opera lui Tudor, ci p6te a altora, du-pa. m6rtea acestuia.

TUDORFratilor ,

Septe ant stint astall; ua domnie stapftnesce ;Un jug grew vedem c'apasa ; pedepsesce, jefuesce;In asta vreme trecutt, ne'ncetat m'am socotit,pioa, ndoptea m'am gdndit, §i tot nu m'am demerit,In ce chip a0 putea face, norodul s isbavesc ,De jafurf de nedreptate, patria s'o mantuesc.Nu mat pot suferi Inca nemul melt sa ved robind,Jefuit, adichipsit, Injugat, tare gemand.Strigi, plInge, lacrameda ; boierif ail asur4it ;Nu se 'ntorc, nu vor s'auda ; tin planul ce urdit;S'all unit tare cu Grecif, aft uitat pe nemul sett ;Fel de chipurf iscodesce, nu tern Ilia de Dumneded !SI las norodul d'oparte ; Bisericile-ail vendut ;Si ail randuit Nastavnicl cart nu li s'att cadutPeste pravili aft calcat, far' a avea vela sfiall ;5i stapanind jefuesce, neavend nicf oVe rog, frati, ve socotirall, de se cuvine rabdare ;Si ce red pot sa'l mai faca, ca sa an aiba iertare ?Eft acum am hotarat sa scol norodu 'n piciore,Cu arme resplatesca ; sa se faca un foc mare;Ve rog dar ce-atf socotit ? Datf respuns ca sunt aprinsD'ua vapae , ce cu rIvna arde ca un foc nestins.

HAGI PRODAN.Macar ca 's nascut departe, nu e nemul melt,Drept a vorbi tot se pate, c'avetf un jug forte great;La ua pravila nedrepta se cuvine or! 9i cu!Ca sa stea cu 'mprotivire. Eti : terra mea nu-1;De vreme ce-al hotarat, scold -te, ce staf pe gaud ?N'audf nemul tell cum strig't, cu jale §i lacrenand ?Ce to tem! §i nu pornescl ? Eft void fi ajutor tie.Am cincl-decl de Serb! cu mine, pot sa daft de sotie.Nu ma! sta pe gandurf dara ; asta-nopte sa pornescl;Mal bun prilej nu se 'Jae ca acnm sa nimerescl.

MA CHED 0 SNKI.Arhon Sluger, §i : vremea cea de mult oftata,Domnia a reposat, destul prilej arata ;

---,

originalubl, si

l'ad

'ndoiall.

sail

s'aicl

ti-I

ed cficitti

26

Planul ce Pal socotit acum pu! In luerare ;ell cu tine void mergea, cad facend Interdiere,

Orl si cum potd sa simcesca ;Al tett plan iar josd remane, si el pots sa se padesca.Val mie 1 nu sta pe gandurl ! Acum sc61' sa 'ncalecam.Fratilor, ve gaticl cail ; cat mat curend sa plecam ;Paul sunt In buimacela ') inainte s'apucam ;Cu un folos forte grabnic Indata sa ne miscam.

TUDOR.Hagi ! La Serb! poruncesce s'armele Indata!Acum napte'-avem prileju, pana Jiva nu s'arata,SA esim din Bucurescl, care Olt drum s'apucam;Oltul dupa ce vom trece, la norod stire sa dam ;Cad el toV me pe mine, nu sunt la nici ua 'ndoiala ;Marl si midi se vor scula, fara de nici ua sfiala ;Cu arme sa's1 resplatesca, tot! cel lipsitl de dreptate ;Cat! s'au tras prin judecap, jefuitl cu strftmbttate.Am glad vedea sculatl, de vitejie 'nfocatl,Cel mult ua luna de dile, ca 4ece mil adungl.

HAGI PRODAN.Ai mel Area iubitl ostasi, cu top acum sa plecatl !Oltul dupa ce vep trece, f6rte bine s'ascultati;Dintr'acest cesd Inainte, stapan p'acesta ;

Orl ce ve va porunci, s'ascultatl, ca nu gresitl.Merged vol; eft stall aicea ; tote void sa le privesc ;Ochil unul bun prieten, lesne nu sa amagesc.Norocire 'n calea %rostra! Acum veste bun'astept !De urmare de isbanda, norodul sal ved destept !Cu arme pe top sculap, plinl de rIvnaA. feange jugul robiel ; vol yeti fi laudall.

Bravo ! Bravo ! Cale biota!Cesu norocit ! NOpte buna!

M.A.CHEDONSKI.

Sufletul tea acel mare, tot ratacit ye! sa-1 vedi ?5'ale nemuliti necazuri, tote to vrel sa le rabdi ?Si dintr'ua milostivire, In pornire prefacut. 2)

TUDOR.Da! asa 'ml a, fost norocul, spre necazurl sunt nascut.Ah ! Dumnec)eule sante ! Cel ce me povetuesci,Inteacesta cale mare, isbanda sa-mr daruescl!

') Paul. ce boieril se AI in ameOla produsa de martea lui Sutu.2) Aceste trel versurl n'ad nici un inteles ; se vede ca s'ad copiat gresit ; de a-

ceea am fost silit a complecta insuml cate-va versurl de felul acesta.

- -

cail

stilt

sal stip

ynvApaiap,

allSi

sIt

4

27

Sa nu and 141 de-a plange ' ntr'acest loc de potop ISi patria mea scarbita isbavi-o sa pot!Nemul meta cel de aicea, in ast loc mult osandit,Inima 'ml rumpe din mine, viata mi-a prapaditti.

MACHEDONSKI.Lul Dumnedea tu te raga, §i el te va intearma.

TUDOR... Ah I porunca lul e grea I

MACHEDONSKI,Dar este folositdre ; la urma t'el mangaia.Resplatire ca sa faca, singur pate voiesce.Bratul sea ca sa-1 ajute ') pe altil nu primesce.Al nadejde 'n Dumned ea, care te-a imbarbatat;

ca te-a scapat din multe, Oita 'n sfarsit n'a rabdat.Nevoind ast pas a face, forte tare esti gresit.Intr'acest plan te 'ntaresce, ca sa dal un bun sfarsit.Un minut te mantuesce (ea 41 clic) de ura lor.Temete, nenorocite ! Stranepot Romanilor !Intr'acest cesa de durere, vedi sa nu te poticnescl.A tot nemului osanda, singur tu al s'o

TUDOR.La ua pravila nedrepta de ce sa fim osanditl ?SI rabdam necasurl none, si in chinurl adancitl ?Nu's destule cate are ticalosul muritor ?Peste-ua sarcira ,Si alts, cum pate fi rabdator ?Cerescule Imparate, fiinta ce ne-al mat dat,Daca El pe Nol ne cola, ea vedt ca 'I al rabdat ?

Nota No. X.1Prima proclamatie a lui Tudor.

Cdtre tot poporuld romdnesc din Bucurescl fi din cele-lalte orafieqi sate ale terrei-Romcinescl.

Multa sanatate, fratilor locuitori ai terei romanesci, ver dince nem vets fi!

Nici ua pravila nu opresce d'a intempina reul cu ret. Ser-pele, eand iii iese innainte , da -i cu ciomagul qi °mons ;

') Adica, Dumneded nu voiesce a imprumuta bratul sett altora decat lul Tudorspre a salva poporul impilat.

§i

Sill

'mplinescl.

§i

a-fl

- 28 -cad' mai de multe-ori to primejduescl din muscatura darpe Balaurit cart ne InghitU de vii, capeteniile nostreatat celle bisericesci cat celle politicesci, pana candt sa'isuferim a ne suge sangele din not ? Pana cand sa le fim rob!?Daca reul nu este priimit lu! Dumnedet, stricatorit si facato-rit de ret, bun lucru fac inaintea lui Dumnedet? Ca bun e-ste Dumnedet §i ca sa ne asemanam poruncilor lui, trebuesa facem bine ; iar acesta nu se face pana nu va trece reul.

Pana nu vine iarna, primavera nu se face. A vrut Dumnedetsa faca lumina ; aceea s'a facut, dupa ce a lipsit intunerecult.

Vechilul lui Dumnedet, prea puternicul nostru Imperat, vu-esce ca not, ca nisce credinciosi sa traim bine ; dar nune lasa Reul, ce ni'l pun peste cap capeteniile nostre.

Veniti dar, fratilor, cu totii ; ca cu reul sa pierdem pe ceiret, ca sa ne fie noue bine ; si sa se alega din capeteniile ne-stre cart pot sa fie bunt, aceia sunt nostril; si cu not dinpreuna vom lucra binele ; ca sa le fie si for bine, precum nesunt fagaduitt.

Nu ye lenevitt ; ci silitt de veniti in grab cu totif, cart avetiarme cu arme , iar cart nu vett avea arme, cu furci de fier sicu land ; sa ye faced de grab, si sa veniti unde vets case afla. Adunarea cea orenduita pentru binele si folosul a tota!era; si ceea ce ve va povatui mat mart! Adunarii, aceea sa ur-matt ; si unde ve vor chema et, acolo sa merged; ca ne ajunge,fratilor, atata vreme de cand lacrimele n6stre nu s'at mat uscat.

Si iarasi, sa stmt ca niment dintre not nu e slobod, la vremeaacesta a Adunaril, obstet folosit6re, ca sa se atinga macar deun gTaunte de binele, sat de casa vre-unui negutator, orasian sauWan, sail de alt al vre-unui locuitor ; decat numai binele siaverile cele ret agonisite ale tiranilor boieri sa se jefuiasca.;insa ale carora nu vor urma noue, precum suntem fagaduiti;numal ale acelora sa se is pentru folosul de obste.

1821 Genarie.

Theodor.

') Din memoriul lu I Darzenu. Trompetau No. 646 pe 1868. Acesta procla-malie urmeza a purta data de 22 Ianuarit, cum afirma Grigorie Mongescu.

lui;diet,

si

at lui,

at

audi

')

i9

Nota No. X_II.CANTECE PANDURESCI.

Reproducem fragmente din cate-va cantece alle Pandurilordin tabara lui Tudor, dupe, cum ne assigura Cioranul si altiPanduri din acea ostire, cart Inca traesc prin Gorjiil si Me-hedinti.

Ua grupa canta :A dat bunul DumnecjedSe urnble qi plugul men !Se trag brasda DracululLa up. bogatulutUa brasduta d'ale sfinte,Se tiie ciocoiul minte ;SA'l arunc nn semanatCu singe negru udat,Semanat de PoterapSc resaie Rominap.

'MI am vendut qi camaqibraCa se-mi cumpar sabiera.Pluguletul meti nebun,Cum to prefacup in tunVe4i aqa mai pop. arra,Si me scapi de angara.

Alta grupa canta :Nu mai plange, Mariuca,Ve41 de Ion de casuta,

de bietele copile,C'am ajuns in bune (pie.Sa nu plaigett martea mea,Ca-i la Ora rea.Uite, mergem sa aram,Telina se despicam ;Not avem sa semanam,Vol aveti sa ne urmati,Insutit sa seceratt.Nu plingetl, nu ve 'ntristatt,Domnul Tudor e cu not,Dumnecjea fie cu vol.

Alta grupa cantaFruncja verde usturoia,To n'at lege, o ciocoia I

=_.,. _.:

sii

piall

Ao

De te-asl prinde in resboit,Cu maciucl ca Sa te moia,Sa te molt, sa te jupoia ;Ca cu pielea de ciocoiaAm sa'ml fac opinca mea,Ca Damns. hit CarageaCe's1 facu uft malotea,Imblanita de paganTot cu piele de Roman.

Alta grupa canta :Dap, pandurilor volnicl;Nu fip la suflete micl ;Dap cu flintele, 'mpuscap,Din robie ye scapap;Dap cu puscile 'n ciocoi,Ca el v'aa mincat pe vol;$i v'au adus intr'ua stare,De suntep lumii de jak.

In fine, alta grupa. canta :Frunda verde de Molotru,Cand sosi Tudor la Motru,CiQCOli trecura Oltu,.,Si sa 'necara cu totu.

Void acum a cumisce cine erail acet put de Soimi, cart a-lergau la vocea trambicet Invieret Romanies? S'ascultam pe unpoetil roma.na cum '1 descrie In poema ce pOrta. numele de :Domnuiii Tudor"

Astfel sunt fit ce Jiul nasce,Ce sara ca capra cant' iarbt pasce,$i 'n vizuine de vuipl se vira;Fla iea cu glontult u3 ronduricA,Se di 'n ordie fait de fricl,5i pe un Pais . singura i1 stria;Il iea cu lancea de sub ceadirti

Sa. ascultam acuma p'acella§i1 poeta in descrierea costumulutpandurescu :

La. scara vechie,Cu pe ua urechie,

') Domini Tudor, de d. Poesil n4ionale, a doua ediOune. Paris, anul1857, pag 6.

I)

lioliac

cteialSa

31

Cu braulii rosu peste mintena,Cu kika lata si aurita,Cu flinta lunga ghintuita,Si cu ua gheba gaitanuita,Pa4ia unit veselu Mehedintent ;Iar sus la usa, la sala mare,Se plimba altul, vinosa si tare,Unit crunt resbelnica, vechia capitana.E si mat lunga a. astul kika ;A lul caciula e si mat mica ;Si bchiu-1 ages ar da ua fricaIntregi armatel unul Sultana.

Tot' armatura '1 este ua pall ;Imbracamintea ti face fala ;Tot este 'n albe, numalGheba lul scurta, itari, mintenula,Tuslugi naprasnici, cum part' Oltenula;Asta e partuld ce vrea Gorjanula ;Cand Turcu '10 vede, da In delira ')

Iata §i descrierea capitanilorli acellor PanduriSi cipitanul ce'l ()Ica Crapatula,Si Frunte-lata, gi Nespalatula,Si Vijelie cela batalosu,Semen arhangeli de pandurime,Sclipindu in racje p'intre desime,Se misca 'n 6ste cu agerime,Ca nisce fulgerl p'un cent nuorosa,

Nota, No. C11_1_.Citre Mira Sei Dervic-Pi0 muhafizal Diulul.

Cu lacrimi ferbinti jeluimt Inaltimei Telle, ca. pre noi, tica-lo§ii Raielle din tom terra Romanesca, Domnii terrii, dinpreu-nä cu Boierii greci §i roman', nnindu-se cu totif , ne -au pre-datt §i ne-at despoiatt, in cat amt remasa numat cu suflete-le, precum pre larga ticalo§ia §i plangerea nostra., in coprin-derea Arz-Mahzarului ce l'am datil catre prea puternica Im-paratie, sta.panitdrea nostra, se coprinde; care arz-mahzar l'amtrimist la Inaltimea Ta ca unit bunt. credinciost al prea pu-

') Op. cit. pag. 7.2) Ibid. pag. 13.

si

si firs.

:

a 32

ternicului imperatt, rugandu-ne ferbinte Marie! Telle ca sa tomilostivesci §i sa bine-voesci a -hi trimite la prea Ina lta Impe-ratie, ca sa pota aucli glasurile plangerii nOstre ; fiind-ca nountote drumurile cuma §i u§ile prea fnaltei Port, ni le-a in-chist dela ua, vreme incdce Domnulu terrii i Boiarii ; ne-apopritt, pentru ca sa nu ne mat putemt arata plangerile no-stre la prea puternica nostra Imperatie ; §i a§a mai susti nu-mitii ne mananca de vii ; §i noi, ne mai sciinda ce sa facema,am nazuitt la mila Marie! Telle ; §i. ne rugamu ferbinte ca satrimiti jalba nestra catre Area puternica Imperatie, pentru case aucla glasult plangerii nostre, §i sa se milostivesca asupraticalo§iei nostre, ca sa trimita unti omt credinciosa inpara-tesct, sa vina aid in terra la Bucuresci, sa cerCetecle sa va-¢a nevoile cart le tragema de catre ace§ti lupi nemilostivi ; §isa ne faca dreptate. Si pina a veni omulti Imparatesca , noine-amt sculata, cu mica cu mare, §i mergemt ca sa ne adu-nama la Bucuresci. iara sa. fie tiutti Inaltimei Telle, ca ri-dicarea nostra nu este pentru alio ce-va, nici Intr'undecata numai assupra Boiarilora cart ne-at mancata dreptati-le nostre, cu care ne-a miluita prea puternica imperatie ; iarneguta.torii turd, §i vent ce negutatori vora avea negutatorii§i trebuinte prin terra, cu totii sa umble fara nici una feltde ingrijire; ca noi pre nimeni nu poprima, §i de nimeni nicide cuml nit ne atingemt ; ci mai cu bung sloboclenie voraambla. .Si iara§i ferbinte ne rugamt. Inaltimei Telle ca sa neajuti cu celle ce ne trebuesca , care prin graia trimisula no-stru le va arrata Marie! Telle. Iar anii Inaltimei Telle fie dela Dumneclea multi §i prea fericiti.

Tata norodula Valahiei.

ISTota No. XIV.Arz-mahzar catre Porta din partea poporului.

Prea puternica Imperate!La sfa ntula §i prea puternicula praga alts prea puternicei

Imperatii, stapanitorei nOstre, cademt Noi, tott norodult ro-manesca din Valahia, cella supusil incredintatt ei de catreunuhi Dumnec).eil a tota fa.catorula, povestinda cu mare jalle

Memoriulu Aui Dirzenu, Trompeta" No. 647, pe 1868.

--

Sichip). ,

1)

si

')

33

pe scurtti necontenitele nostre necazuri cumplitele patimice le sufferimt din pricina unirii pamentenilort boieri cu ceidupe vremi trimio Domni, §i ocarmuitori acestui norodt , deDumnedeft padit, qi de catre prea Innalta Imparatie cu multemille dupe vremi mangaiatt; iar acumtl cu totulli parasitft inmainele numitilor vrajmaqi ai prea puterrticei imperatii §i ainostri. Caci Boierii, set mai bine amt. dice tiranii nostri ceicumpliti, invoindu-se cu cent de acuma Domnti, sa lassam cane-at predat ca nici ua data mai 'nainte ysi peirii cei de istovfara milostivire pre not ne-at dat; pe acest cheler imperatesccu totul de totbinele deertat, in cat am remas mai golf decatmortis cei din mormentft; din care acestea tote, de ar fi avutprea puternica Imperatie cea mai. pucina sciinta, de mult ne-arfi isbavit de catre acesti nemilostivi talhari, de se numescucate ua data ca fact aratari prin arz-mahzaruri catre prea pu-ternica Porta pentru starea terrei, la cate o Domnie noue, ofact numai §i numai pentru folosul for Si al Domnului ; pre-cum la venirea Domnului Alessandru Sutu au facut; ca., des-pre o parte, aretand prin arz-mahzarft darapanarea terrei dinpricina rellelor urmari alle Domnilor, all cerut mila .txurin-ta dela prea puternica Imperatie; iar pe de alta, scriind mul-te laude mincinose pentru acestft Dommi, ca salt c4tige nu-mat al lor, indata dupa ce a sosit aici, aft intocmitt cu den-sul predarea §i stingerea terrei, incependft dela Biserica deunde era se incepa. indreptarea ; iar ei, ca nisce netematoride Dumnedet, cu cuvent ca. pun Mitropolitti pamentent, atvendut Domnului Sutu scaunul Bisericei in doue mii de pungide bans; §i at pus Mitropolit, roman adeverat, insa mai ade-verat ocara nentulai rominescti, batjocoritorul cinului biseri-cesc ; carele, indatorat fiind Domnului Sutu, fara de multu-mirea placerea norodului improtiva legit orenduitft, cu to-tul s'a plecat rellelor volute ale Domnului, §i all predat terra,ca sa multumesca; tote cererile lui celle nesatiOse i ne-drepte le iscalesce, ca pe nisce drepte; §i pe norodtl illft im-pilesa de le implinesce.

Inteacesta stare aflandu-se norodul, §i terra, neavend mij-loc a'9I arata necadurile, §i a cere mila dela prea puternicaImperatie, care mila de multe on a c4tigat'o, dar nimict nus'a folosit, caci a remas scrisse pe hartie, qi mancata de ca-tre mai sus talhari, silit a fost din mult adanca desna.-dajduire, intent de a se scula improtiva acestei reutati, i apoi

3

si

sil'ail

si

si

isi

si

'hi

cii§ii

,

-34a nazui si a cere imperatesca mils. Ca nisce credinciosi dar-si supust robi at prea puternicei Imperatii, cu lacrami ne rurgam sa trimitett ornt imperatesol, nu de legea nostra ca sacercete4e si sa va4a jalnica stare a terret; si sa, faca indrep-tare cu orenduiala, ca sa lipsesca jafurile, si sa ne respundemce va fi cu dreptul catre prea puternica Impera.tie; precum sipana acum am respuns, si de acum inainte a respunde nu ta-gacluim, ca niste credinciosi ce am fost si suntem, si in vecivom fi voiosi, dupa incredintarea ce avem ca prea puternicaImperatie nu ne va lipsi de milele sele, cu care din vechimene-a hranit, si cu nume de rain, incredintata ei de care mi-lostivul Dumnec).et ne-a cinstit; precum la fie ce Domnie no-ua, parintesce poftorind acella dulce nume, in urechile cellesurde a le Domnilor, incredintandu-se for ca sa ne apere; ia-ra et talharesce despoindu-ne si prapadindu -ne, pribegesct dela o vrame incOce; si Boierit nostri, atat cet biserisesci catsi cei politicescl, intoverositt fiind cu densit in jafurile ce nefact, In loc de a fi cu priveghiere si a'i popri, le inlesnescncalatoria, uitandu-se si densil cum fugal din Bucuresci, 4ioa'namiacla mare.

Acestea tote prea plecate aratari, adeverate fiindt, se vordovedi mat cu, scumpetate si mai pe largt1 tnaintea trimisuluicredinciosa, omului Imperatescii, pre carele ferbinte ne rugamprea puternicel Imperatit se bine voiasca a ni'lll trimite cumilostivire. ')

1821 Ianuariu.Ai prea paternicil tmperatil prea plecatl

gi credinciosi,

Tot norodul din tors Rom Mesa.

IN ota, No. X.V.ESTRACTO

din memoriult r6posatului Dumitrache Protopopesou din Severin 2)

La leatul 1321, cand a venit Zavera, fiind ea atunci logo-fetal de scaun, m'a trimis pe mine cu logofetul Dinu Baldea,Cluceru Costache Ralettl, ispravnicul ce era in acella anti la

') Memoriul lul DIrzenu, Trompetau No. 647.1) Memoriulg este scristt la 1848, Noemvrie 1, si confine 25 file; iar acestft e-

§tracta figureli dela fila 7, verso, pal la file 16 inclusiv.

35

Mehedinti, §i Same§u Poroinenu, cu volnicii ca sa aducem peVistierul Crainicianu, pe Capitan Dumitrache Coltan, i pe ca-pitan Nicolae BobolOca , cu Pandurit lor, cars slujiall la Bu-curescl, 300 (la numer), ca sa iasa inaintea lut Tudor; ca alle0t la Tergujiului cu 4o de arnautt; §i ducandu-me, la douechile am fost cu et la Cernett, cand Ispravnicul cu same§u sapunea in caruta sa plece la Craiova ; §i Tudor venisse la Corcova.

Intreband eh cu Baldea pe samepl Poroineanu : Dar notce facem? A dis (e1111): Cum qtitt."

Vorbind cu acei tret capitanl, m'a chemat cu et ; §i am ple-cat la Timna asupra lut Tudor ;, ca venea la Strehaia.

La Timna, in casele lut Manolache Fiotu, unde ne aflamh,he pomeniram dimineta cu ua multime de Arnaud (0) cu Pan-dud, strigand sa e§im afara, ca au firman. Eu eram forte in-armat §i tenarh; am e§it indrasnetn Inainte, cu un Petru Col-tan i altt Dumbraveni voinici, dicandu-le ,sa fuga Inapoi, cadam de 'i impu§cam"; fa.candu-le (0) jurament. El se tot a-propia, i striga ca all firman; iara Rumana0i noqtri Pandurt,fiind u§urt de cap, (0) vedend ca tin eh cu capitanu Dumitra-che la zap or, §i Zavergii strigau pe anume Pandurii nostri,Mind iara4i d'intre fratil lor, au inceputa tots at nostri sa 'in-torca puscele catre mine, clicandh: ,ca §i acum till cu ciocoii?"Eu atunci de frica m'am facut ca mortal, §i am dish: naideti,copiii met ; ca me impusca."

Iara rebelantii ihteacesta navalira la porti, §i sparsera deintrara in curte; all push mana pe Vistierul Crainiceanu, §ipe capitan Dumitrache, §i pe mine, cu logofetu Dinu Baldea,batandu-ne forte rell, luandu-ne bani, cat, haine §i armele, la-sandu-ne numai in cama.si ; iara lut capitan Boboldca cu totlPandurii nu le-a this nimich. rebelantit.

De acolea ne-a dus callari pe cat, pe de§elate, numai In ca.ma§1, la Strehaia, la Tudor; unde acolo erah ua multime dePandurt ; §i ved.endu-ne Tudor , a poruncit ca Crainicenu cucapitan Dumitrache sa fie bagatt in ferre, in Cloponita bise-ricet, unde era. acolo §i ciaup. Istrate, §i Pau Nicolicescu, qicoconu Barbucenu Prisicenu, inchi§1; iara pe mine i pe logo-fetu Dinu ne-all intrebatt : ca not ce am cautat ?" I-am res-puns : ,ca ne-at trimis Ispravnicii sa'l aducerml pe Crainicenu§i cei-laltt sa se bats cu densul." Ellu a zimbit de rish , i aporuncit ca sa ne puie la scris, In cancelaria lut, care publi-

3*

- 36

cuia in terra, find acolea multi scriitort, Kinopsi, Ortopan ,&hip. Aurel.

A doua di Tudor a plecat cu ordia si cu not la- gura Mo-trului, unde acolo era reposatu Stefan Bibescu cu reposatuVicsioreriu inchist, ca. venet Ispravnict la Cernett ; si audindtde Tudor, sta acolo; si ajungAndt. (Tudor) acolo, de acolo deloco. s'at. pus la bataia, and cu puscele unit catre altit; sifa.candt Arnautit (nedescifrabil) sa-t scam din manastire, n'aputut sa-i scota, i'mpuscAnd din rebelanti vre-o i r ; si asa (Tu-dor) le-a fa,cut loc de at plecatt din monastire la Craiova.

ht.& Tudor s'a tras la Tintarent. monastire. Acolo a pof-titt. pe totl ca.pitanii sa spuna unlit Gospodar Iova , ce eramat mare peste Arnaud, ca sa le dica harem sa ne dea hai-nele si cait, iara armele sa le is ; si care capitan, chem'andu-me pe mine sa arat ce Arnautt slut, spussera lui Gospodar,si priimi ca sa le 4ica sa mi le dea; si aratand et pe cellacare 'mt luasse callul met cella roib, cu sea turcesca, si (cu)arselle numat cu &o., luate din Dii, §i 240 let, iar acumt.ar face 6co, dissera. sa. mi le dea ; dar ellt , spanjuratulu,de manie innegri; si scdsse iataganul, (si) navali pe mine sa,me tale; et dideit fuga pe langa, capitani, (si) luait pe untVuca baraectarul In brace, clicend: nu me lasa, ca me taie."De loc sarira tott capitanii; si Vuca trasse si ellt. iataganultsi esi inaintea but, tnjurAndult ca sa. stea, calt face ciopatt ;care (Iova) sa. si opri, dar int.& us. mare vrajba intre et.

Audind Tudor, me chema sa-t last la dracu i" Eaillt rugait sa-mi dea un ravast de drum, sa. me duct a castca sa-mi i-an altt calla; si aria facu carte, luait un alt callape deselate, me dusseit a cast., gassit pe maica-mea si pefratt, le spuseit ce am patit, si ca. 'ml at luatt tott ; se vai-tara cu tott; iar maica -mea plangea, ca me vedea

Si luasse acestea: callul cu tacimul but ; ipingea rosienoua; cobure la calla; sea turcesca.; arselle scumpe; dulamascobita, de postavu negru, cu cheltueli grelle de metase; po-turi negri cu covet de argintt; ilict frumos, si taclitt ; cau-cul din cap; si giubea lunga de postav bun, imblanita cu na-fea peste tat.; si lei 30a cu punga lort, din ∫ i pistolelesi cutitul de la brat, ce purtamt ; si cu pusca.

Vorbiit cu fratit si cu maica-mea sa nu me mat duct laTudor ; iar neica Meita imi spusse ca viea ce o aveamd a-

in

si clisse:

gold.

37

colo, in acelld sate, pe rnoia Domnesca, a ingradit'o un Ne-goe Marinescu, §i o saps; cu ce cuvent, nu scie.

Am plecatd cu ellt, §i cu un popa Iordache §i Ioan bruta-rul acolo. Neica .Meita imi dette un pistol la brit, §i ellhl cuua pu§ca in liana. Ile gasiram (pe Negoe) sa.pand prin vieamea ; eh apoi ce este acesta, Negoe ?" Si era camcosta. Elld era din della, cu un sapoin in mama.; me injura,clicand, ,ca nu mai sunt ciocoi in terra". Si vecluiu ca inne-gri; §i ridicand (ells) sapoiul, trasseiti pistolul, clicAnd sa nudea; elld ajunse ; §i cand sa. dea, ee facet cu pistolul, §i min -tie de la cape, de me lovi in ghigialict ; §i ferntaclitul cu care eram legat la cape, lovindu-me la mana drep-ta putin, ce tinem pistolul cu ea; qi mi se muia la valle ma-na ; and de ice (Negoe) al douilea ridica sa me °more; deteneica cu pu§ca de la spatele met, clicand: nu da, ca to im-pu§cd."; §i '11.1 lovi prin piciare, de 'Tni lungi viata ; ca de nuda (neica) cu pu§ca lui, (Negoe) da ua data me omora.

Dupa aceea, veclend ca Romanic ad luat nasd , m'am dusdsperiat; §i am luat pe nepotu Ghita, §i iaray m'am dus laTudor, gasindu-la tot .la Tantareni ; child acolo iata §i repo-satul Maior Ciupagea,' numat in cama§a, jefuit de Zavergii.

De acolo plecaram cu Tudor, din Tintareni, cu vre ua 7-8mii de Panduri §i Arnaud 1); §i pana sa ajungem (la Oteteliy),Arnautii ae fostd ajunsn la Benesci, unde acolo se batura.cu Arnautii boieresci ; §i impu§ca.nd (boierii) un Arnauta, (za-vergii) luassera tot de la bietii boieri. Noi am ajuns cu Tu-dor; §i veclend ells acea urgie pe acei boieri, ce ae facutdblestematii de Arna.uti, a oftat cu suparare, §i le-ad cuce porunca face ap.?" El s'ail indirjit §i catre Tudor; car elhta tacutu.

De aci am plecat la Oteteliy. Acolo a mij!ocit de a omorit(Tudor) pe chiar Bairactarul lova, gospodaruf lor , §i pe unIoan Arnautul, cello mai red. Dimineta, veclend capetele forin tepa., strigand (pristavul) ca, cine-va face ca el, ca ei sa pa-tesca, Ciupagea lua. vorba. cu mine, cu Aurelia §i alti i i, totparte boieresca, ca sa ne facem nevecluti; §i cu care facendaa§a , am plecat; §i ne-am dus la Rimnic, la un cumnat al tut(Ciupagea), ce-i ciicea Ignat buluc-ba§a, cu care am mers pe-ste Olt ; §i am prins clout zapcii de ne-ad dat cal, arme, §i vr'otrei patru mii de lei.

Tifra e esagerata, neputenda avea Tudor atuncl deal dela 2-3 mit.

si

it .isseitt:

sapoiulu

disc:

- 38De aci, afrand ca vine un capitan, Barbu Tapu, de la Cal-

neni, §i vre ua. 15 Pandurl, cu carl atl (fost) tinut drumult lamulti boierl de 'I atl jefuit, Maior Ciupagea ne-a facut un cu-vent: ,Ca acum e vremea ; ca cum all luat altii dela not, saluam §i not dela altil; i sa tinem calea acellora."

Am luat un mare curagit ; §i am tinut callea la drum; cad(nol) eram 12, anume: Maior Ioan Ciupagea, Gheorghe Au-

Dumitru Stanciu Logofetu, Sdirlea, Ghita Pop-pescu, Petcu Sarbu, Nicola Becheru, Ioan Baltateanu, IspasBulucba§a, cu mine ; pe carl (pandurl) 'I am luat in puscl,din nainte §i dupa urma, sdrelind nepotu Ghita pe unul, ce e-ra mat Indrasnett ; iara. capitan Tapu striga ca se prada; noiam scos iataganele '1 -am prins pe tot' ; le-am luat acellejafurl, cal, arme, argintaril, haine boieresci, §i banil. Ne-amtutors inapol pe Topolog, la Olt; (i.) trec8nd Oltul, anvil ve-nit pe sub munte acasa ; §i Ciupagea, Aurelia §idus la Cerneti.

Not, §i a casa flinch), nu putem sa tram de Pandurt ; cavenira intr'ua Ali trei, §i gasira pe neica Nita la Vladaea ; §ipentru mine a vrut sa-11). taie; §i afland not, ell, neica Mieita§i nepotul Ghita, merseram la et ; §i gasiram pe neica Nitaplangend ; de loc nol trasseram iataganele, Si '1 -am batut totebataile, de vat de el ce atl patitn; si (el) s'au dus spuslui Solomon; (Solomon) a trimis vre-o 5-6 Pandurl dinVallea Aninilora sa ne Impusce ; ca a§a era vremea, pe Im-pu§cat; §i nol nu ama fost sciut.

Intr'una din cline, aucliram din dell") ca In sat.) la Almajelluatl venit Badea Garofoiu cu altl Pandurl ; etl, flinchl cu elluprietin, am plecat cu neica Meita §i. cu Ghita la cassele Di-mitreilor, unde erail Panduril ; ca.nd am ajuns aprepe, in ban.-tura., de ua data e§ira. 5-6 Pandurl cu puscile intinse catrenot, necunoscuti Panduri ; not strlmbaram cail ; §i (el) deterafoc In noi cu puscele ; atuncl nol ne Impotriviram catre el ;si (el) se trassera In case de umplura puscile; iara, not ple-caram spre vallea Dobril ; cad nu era Badea cu el.

De acilea am plecat drepttt la Solomon ; §i l'am aflat la sa-tul Argintaea, cu o§tirea lul, patru-cinci sute de Pandurl ; maiera Tanga densula capitaml Dumitru Bu5teanu, i Gheor-ghe Ispasoiu, vrajma§ii nostril, de ne pira la Solomon, §i cumm'am infa.ti§at la d8nsul, a clisst ca sa fit la paza; la urmam'a. iertat, am fost cu elhl prin sate, multe apoi ia-

§i

§i

Tirl§t sail

§i an§i

This;

$i

si

si Mlle;

-- 39

rani ne-am cerut pe a cassa, cand a trimis Boboca (sa mecheme); si m'am dus iara.si cu Neica Meita i &hip. la Stre-haea, unde petreceam prea bine; Ora intr'una din Pie 4is-se [Bobocli] ca se duce pe la Solomon la Iintareni ; ea

ca sa me duc si ea; neica Meita clisse ba sa nu me duc,ca scia cine sunt acolo, aces vrajmasi al nostril; nu It ascul-tait; ci i luaia cu mine pre amendoi, nazuind la Boboca ca.Imi va fi de adjutor.

CAnd am mers la Tmncareni, si m'a veclut Solomon [ce eracu Serdar Costin] de loc a poruncit si ne-a luat armele, tac-liturile de la cap, si caii, mie si neichi Meita ; iara. nepotuluiGhita nu; si ne dette in paza. la Pandurii lui Bu$eanu, vraj-masul nostru.

A doua chi plecaram la rergu-kului. Mie Imi dettera un altcalla, de nu facea 5 paralle ; iara. Neica Meita mergea pe jos,prin noroia, dupa mine, sa vecla ce lint face; si sa. vaita cuamart, auclinda de la Panduri ca o sa me taie ; si ellt nu eraIn nici ua paza ; iara. Ghita se tinu dupa mine pa.ns la un loc,astenuitzi [?] si de frica fugi dela podul Turburil.

Noi ajunseram la Carbunesti ; acolo se ruga. Badea Gara-foiu de Solomon, In genuchi, ca erea cel mai credincios Ian-ga si me ierta ; ne dettera call si armele.

Apol plecaram pe ua valle. Solomon era mai Inante, cupfixasii nostril langa densul; iar ea mai pe urma cu unchiu-set, capitanu Enache Plepianu; si vedem ca da multi cupustile sa. Impusce purcei, dela nisce scrOfe, si nu lovea; ea,fara sa judeca ca. vrajmasii stall sa me piarcla, si sa fia apr6-pe langa Solomon, ca asa urea pentru unult Ca mine , sa.-1li

slujesc, si sa-la cunosc de aprdpe, am dat cu pusca, ce avemumpiuta cu glonta; si de .callare am fmpuscat un purcella.

Vrajmasil me pirira ca et nu me astimper, si fac jafuri, farade porunca lui Solomon; pe care, aducandu-ll la ua maremanie asupra'ml, a poruncit sa me duca la densul; si s'a fostjurat ca sa. me Impusce, pe unde se impuscasse omulti de laAlmajella ; si me dussera la densul, unde erea la uml chmpatom ostirea, rota pe langa. densul, sa veda [de] implinescejura.mentul; unit se ruga, altil me pira. Capitan Enache, un-chiu-set, striga: jonita, sa nu impusci voinicif, ca este pecat!"

Cand ajunseia la densu, si cu neica Meita dupe mine, sta Solo-mon cu pistolul intins in ruana ; porunci si 'mi lua, taclituldde he capu, [si] plisse : nbre! pe unde al Impuscat omul cella

clis-seid

ells];

40

de la Almajellit, care spun d-lor ?" Adica, Gheorghe Ispasoiusi Bustenu. E,x, vedend ca o sa. me Impusce, de frica nu a-pucala de loca sa. Siic nimic ; nici ca. 'mi da In gindn saca Neica, vedend ca o sa me omore, a dat; dar neicaca frate, esi cu peptul inainte-i, si striga ea Pam impuscat,stapane; iar nu frate -men ". Solomon clisse atunci: de ce?"Neica §tin ca disse: apoi un frate, cand vede ca. 'la omeraalt-cine-va [pe frate-sea] sa cade sa nu la lasse; ci sascape, ca pe un frate."

Atunci Solomon pocni cu pistolul in sus, spuindu-i [neica]ca [teranul] a dat cu un tepoia tocmai in capul men. Vraj-masii se intristara, iar prietenii se bucurara. Dup'acestea, totnu s'a putut limpedi de maul; Solomon, dupa fagaduiala cele-au fost dat vrajmasilora ; ci a poruncit de m'aa pus jos, §im'an rastignit, unit de maini, altii de piciore; si a luat chiarilmana d-lui un par, ca pe mana de gros, si a dat de vre ua de-ce ors, de am remas mort, mult; si m'aa sculat, cine? nu scia?de m'an luat capitanu Enache, si 'mi an dat pietre rosif ; side aci am plecat ; si neica Mieita a venit acasa; iar pe mine,dupa ce facut Solomon tot cugetul ce a avut, a vorbitacu unchiu sea sa fig al lui de aprOpe; si 'ml a dissa sa meinchin lui Solomon, ca va fi de aici inainte ca un parin-te ; am si mers la densu; si iar et, ca un mai mare [ce era

'mi am cerut iertaciune; si care m'aa luata de aprepelanga densu ; cu end mancam, langa ells dormem, i scriam,in cat la urma me avea ca pe un copil; si 'mi spunea ca vraj-masii an stat de densul sa-mi pierda vieta; si ca da slava luiD-den, ca nu mi -an hiat'o, mi'i arata cu mama si (el) se uita lanos, cand sedeam la mesa ; iar ei in piciere stag, plini de a-mara,

Dupa tote acestea am plecat asupra Ramnicului, 4-5 sutede Panduri, si cu gospodar Anastasie cu Arnautii, ca sa neintilnim cu Tudor, audind ca an. plecat dela Bucuresci; si mer-gaud la Dra.gasani, am gasit orasul pustia; fugissera top ne-gutetorii; si ea intraia intr'o cocina de pore', unde era un ti-gan bagat; si scotendu-la, spusse ca. de frica. a intrat acolo,socotind ca sunt Turcii, audind ca de sera sunt la Brancoveni;si mergand cu ellg la Solomon spunendu-i, porunci: ,caii! sisa. plecam". Pandurii umplusse pivnitele cu plostile, sa isyin; imi disse mie Solomon ca sa-i scota, ca vin Turcii; in-train in pivnita. repos. Baluta, boltasu din Craiova, unde era

dictaMieita,

'111

'rrit

alba],

4'

24 de butt cu vin, altele cu rachia ; dedesera gaurl looprin elle, si curgea vinul prin plosti; le ciisseit sa las& ca.vin Tura.

Sarira cu puscile la mine, mai ales un pirist al met de a-prope, anume Bustenu ; esit afar., sispuseit lui Solomon, casta. callare in usa, striga.; iml plisse ca cine ? Et it arataiupe acellt parist alit met ; dette Solomon cu pistolul in ellt,

'lt lovi la un picior ; atunci ce! -laltl de frica furl, gata,plecaram pan& la Zevedenl, in sat ; gassiram satul fugit ; netrasseram acolea sub death), in nisce prunl, in terrine,, sa

ca erea vera. caldura. grozava..Slugerul Solomon cu gospodar Anastasie Mihalopolu se cul-

cara pe un covor, poruncira sa fie tots Panduril gata,; ia-ra. et cu unt. polcovnict Luta si Ioan Locustenu din picidremancamt un puiu de gains,, call cinema. de priponu; iarprostil de Panduri luara selele dupe cal, si ii impedecara; sandne pomeniram venind pe marginea Oltului cette de Turd., Ca-larl, fuga mare; si de loc me dusseit la Solomon, 11 sculaiasi : nIaca. Turcii!" Striga: gata caii ! Si esira.mt inain-te-le in nisce gradint, [unde] se strimta drumul, unde erabine de jinut foc ; si not, cel ce fuseram gata, de loc pleca-ram, unde poruncisse [Solomon] inaintea Turcilor ; ajunseramla acella loc ; sosira Turcil ; incepuram sa ne batem cu pus-cile ; el stall dat, noi stam si dam la acea strimtore; iarPanduril nostril ce [nedescifrabil] sloboclissera. caii ; [si] au-clind pocnetul ce se da grozav, cail s'at spaimentat; fizgendt[call] at remas pe jos. Turcil venea gros, se inmultia; all no-stri, unit dedessera fuga la costa, impuscara pe Baraectar Mi-hale, ce tinea bairacul, vr'o dot Panduri voinici. Ajunse,Solomon. Et, in zorul acella, am sarit dupe call% si am luatbairacul in mama., de jos; si puscile nu contina. El in noi, notin ei. Solomon clisse : Ca ce facem? ca. ne ocolesc Turcil."

da meret cu vr'o doue sute de Pariduri. Iar clisse Solomon:ninapoi !" veclend ca ne-a ocolit de tot ; unit din at nostrilfugea. Am plecat pe farce. ; [si] Turcil, dupe not, venea ; dastrigand: ndur, bre !" Mai pusseram obuzii [umplutur!],Impu§caram in nisce vii multi dintre Turci; ca, de nu faceama§ia, nu scapam ; ca, obossiseram, statusse §i cail.

Dupe, aceea, Turcil ne ajunssera. de tot, in deallt; ne me-stecara.in cu el. Un Turcu, cu un cant galben, ajunse sa talepe Bultenu; [ells] striga. catre mine: nnu me lassa neica

si

o-dihnim,

§i '1

In

§i

Si

si[si]

,

1i

1i

ei

ci

1i

Ii

ei

ei

si ei

1i

1i

42

Imt veni In gand cand me Tara la Solomon, saga. lasst , cape un vrajmait ce-mt era; dar iarasi, ca sa cundsca ca In-protiva Parn scapat dela morte, dedeiti cu pusca si lovit Tur-cul In piept; [Turcu] se lassa pe sellele calului, ca era apt-6-pe ; cand de loc sossira alti doui vrajmast. °chilli ; insa ettined tot la Bustenu, ca 'hi vedea cu mana pe pistola; cand e-ra sa-la ajunga. Turcul, tint minte, tot pentru para dinainte ,ca 'i va da dracu in gand sa dea In mine, in acea furie a bataii.

Pusca imi ramasse gola ; apucait pe un fa.gast in valle ;Bustenu se dusse; and la ua poenita, imi esira alts dot TurctInainte, pe jos, cu puscile catre mine, clicand : Cali mai cur-vo !" Et cu pusca catre el, gdla, clichnd si et, Cali, mat cur-vo !" Et se dettera dup'ua tufa.; ea avuil vreme si incalecaitpe calla; vecluia ca nu dat cu puscile, pricepuit ca suntu go-le, ca si a mea; luaia. curagia. Aci, pe loc, iata. un Ionita. C-usiul, din satul Salcuta, al but Solomon, fugea catre mine; sidot Turct it gonea pe jos; si Turcit '11 ajungea, 11 ajungea, sa.'hi taie cu iataganele. [Ella] striga catre mine: Nu me lassa,

.nete I" [tocmat] cand umplem pusca d'a calare ; statuit si qi-seit : ia-te de coda callulut." Si asa fa.cu ; dedeit scars callu-but, ca d'ua batae de pistol, intr'unt dela. Turcit remasserade nulll ajunsera sa. '11i taie, si clatinat din cap, ciicand avra-dini sictin cu puscile ; not din protiva, tot asia qiceam , avra-dini sictin, si. cu armele gble; numat in pusca bagassem, si opastram tot pentru cet altt dot dinteia ; iar d'acilea mat veni-ra d'at nostri ; Turcit se 'ntdrssera inapoi, umpluram armelebine. Acolo incepuram a ne strange ; si capitanii , luand so-cotela, multi lipsea din Pandurt.

Iar Solomon, fiind ca 'f-a spus Bustenu ca l'am scapat de-la Turcu, de nu Pat taiat, si ram impuscat [pe Turcii] §i Io-nic& Ceausiu asemenea, [ca.] 't am scapat viola, mai virtos caam luat si stegul, din aria zor de batae, 'mt-a dat q. ece mah-mudelle ; si me avea ca pe cella mai bun co-pIlla. al tut.

De acilea plecaram ; esiram in valle, spre Rimnic, sa mer-gem ; cand ne pomeniram cu ua suma de ins' callari, ca la400-500, tot' negrif, cabildal ; socotir am sa sunt tot Turd; lu-aram o desperiere [spaima], vorbindu-ne unit catre altit, ca veneaspre not; si facuram jurament, sub blestem, spate la spate, topsa murin acolea, sail top sa scapam. Ne detteram jos dupecat ; lepadaram cismele din picidre, cine avem; plecaram cupuscile in mana, parada, [la front] la ei; et la not; si nu stia

43

nici el nici noi ce suntem. Ei vegland ca am inghenunchiat lapa.ment, gata de batae, trimissera duoi inainte spre not, §i ceimulti se oprira.; §i Solomon ponunci mie §i Badi Garcioct sane ducem §i not duoi inainte spre aces duoi ; prinseram caii ;incallecaram, cu puscile gata in mains, apropiindu-ne unit Ca-tre albs, ca de ua batae de pistolt ; §i strigaram : nCe sunteti?"Ei diet : ncre§tini !" Dar ei dicea noue : dar voi, ee sunteti?"Not, cu puscile la ochi : ncre§tini !" ne apropiam unit ca.trealtil, spuind [ei] ca sunt cu Gospodar Gheorghe Cirjaliu; a-semenea §i not spusseram cu cine suntem. Se intersera ina-poi la a! lor, §i noi la ai nostri. Spuindu-le [al nostri] se scu-lara qi prinsera caii dupe camp.). ; §i asia veni acellt Gospo-dart cu at set, socotind inteit not ca sunt tot Turd, ajutortcellor dela Zavedeni; §i spusse [Carjaliu] ca. vine Ipsilanti cuMuscalii, la Rimnic ; unde plecaram cu tots ; §i ajungandt. laoraM ne lovi ua pietra forte mare, §i lute grozav, dar multapang. s'a facut grassy de ua. palms.

,Seduram acolo fret cline. Solomon, de unde afla nu still, can'ar fi Muscali.

Dimineta, imi spusse [Solomon] numai mie, ca. sa duce interra nemtesca, incepend sa planga.; §i disse sa nu spuit nicicut Sa facu bolnav, §i sa gati. Venira multi din capitani, emenii

carii se intristara forte. Plecaram multi cu densult, pa.-na aprdpe de Cozia. A stat in drum [Solomon], qi a spus ia-ra§i la top, ca nu vin Muscalii. I §i lua diva buna, dupa. ce nesarutaram; §i planseram cu amar.

Intorcandu-ne, tie dusseram tot la comanda GospodaruluiMihalopolu, A doua di audiram ca. veni §i Ipsilant cu Mus-calii, la Oltu. En, de multa dorinta ce aveam pentru Muscali,scosseit cinci mahmudelle din 500 ce avem langa mine , beziban! albs, §i le dedeit In myna a cinci capitani, cei ma! sdra-veni, §i anume, Dumitru 131Wenu, Vasile Crapatu, Barbu Ti-cu, Ghita Cutoff, Nicola Urlenu , ca., de vor fi Muscall, sa. fa-ca ori ce o vrea cu elle [cu mahmudellele.]

Plecaram la Oltn, inainte-le, tot! sese, callari. Ajunga.ndt,veduram dincolo [de riul Oltu] ua suma de Omen!, tot negril,qi callarei,. (unit) cu suliti, altil pe jos; impreuna qi multi Pandurid'ai lui Tudor, Mehedinteni §i Gorjani. Trecura.m Oltul la el;vedura.m §i cinci tunuri; merseram la ua. carnara [casa] undeera, §i se gatia sa man'ance ; ascultaram sa. vorbesca musca-

.Si

lut, si

44

lesce; audiram 4icAnd: ella do, adelfe !" 1) Altit ,,ti camis? 2)[nedescifrabil].

Pricepuram ca not am minas in mana Turcilor, fUnd Greci,iar nu Muscalt! Luaia mahmudellele Inapot ; ne Intorsera.m In-napoi, forte mehnitt, audind ca yin si Turd. Pe Tudor nu 'lavedtm acolo, la Rimnic.

Acolo, la Rimnic, mergend d-nu Ipsilant, lua dela Gospo-daru Mihalopolu 20,000 let, si Imparti pe la ostire, Serb!,Greet si Roman!, ce ne aflam ca la 5-6 mii; imi dettemie Zoo, ca eram grammaticul lui Anastase [Mihalopolu]. Nedisse Ipsilant ca Muscalii sosesc pana in trei clille ; dar papaatunci not sa mergem la Turcii dela Dragasant, sa-t batem.

Capitanit romans se strinsera tote, 4o ; me pussera de fa-cuia ua jalba catre d-nu Ipsilant, cer8nd pe slugerul Tudor,care i luasse dela casele for ; mersera cu jalba la Ipsilant,unde eram ysi ea acolo, mat aprOpe ; o dettera, o citi tilma-ciul ce avea; ciisse ca a trimite dupa ells [dupa Tu-dor] la Russia, sa se Intorca la not; flind ca e chemat aco-

lo; pana atunc1 sa nu sedem ; ci sa mergem la Dragasani,la ace! Turd.

Si plecara capitanit, la locurile lor ; unit cliceaa:ca daca au luat pe Tudor, care 'i a ridicata dela casele lor,

sa mat sada. la Ipsilant, un Grec, callare pe calla ? Si co-pii for sunt in mana Turcilor.".

A doua Ali plecaram la Dragasani; patru clile am mers totprin plot ; c'and Pandurit, din patru part!, tret [parts], dupedrum aa. fost plecat acasa, din cei mai voinici ; iar cet-lalct,cu .capeteniile cate era, ajunseram aprOpe [de Dragasant];sa vorbea, sera fund, pe subt amiac;li, sa remaie pe loc , cadimineta sa. ocolesca. pana In qiva. pe Turd; si sa trassera[Pandurit] pe la pimnti [alle viilor], mat pe della.

Iar Caravia, cello care era mat mare ally Mavroforilor du-pe jos [pedestri], nu vru sa asculte ; merse cantand, cu mu-sica Golesculut inainte la Turd, in °rasa, [la Dragasant] cucapitanu Enache Cacaletenu la tunurt, flinch). tree ; mergeadupa ei; pana sa se gatesca capitanii cu Rumanasii Pan-

face d6, &Yew. Vino tncoa, (rate,Ti xdfug? Ce fact?

:

,ce

§i

2)

'tji

ji

giyi

'16 ¢i

tai

mthnitt, si

siji

45

dud, cet-lalti capitant, audind ca. aa remas acella plan jos , aajuns Caravia tnainte ; §i Turcilor le -au fast frig, tare, [0] s'aagatit sa faca un iuru§a ; §i vend putere din parte-ne, sa deafuga cu cait la Craiova.

Si aria aft fa.cut [Tura] acelhl iurusa asupra Mavroforilor;tar et, Grecii, subtiri [delican mat allesil copillast, unit dinef, incepura a se sparge [a se rissipi] §i a da. fuga, tipand.

Turcit de loc luara, cnraja; ajunsera.m Si not, cu capitan Ior-dache, Ghiuler-Agasi, [cu] Farmache, Mihalopolu qi gospo-dart, Machedonski, Hagi Prodan, cand rupsesse Turcit jume-tate Mavroforit.

Ca.pitanu Enache slobozi un tuna, §i dette spatele ; Turcitmai ret luara curagia; inpuscara hatoica [iapa] Sardarulut Ior-dache, [care] rema.se pe. jos ; deteram si not cu puscile ,va; da §i Turcit, de vajia glontele ca pl6ea. Unul din at no-stri fugi tnapot ; Tura, vedendu-la, lug. curagia ; [pornind]din vale ne gonira pana la piscul ce sa Vice al Calinit, spreRimnic; §i se Intorsera inapot.

Iar d-nu Ipsilant era remas de a doua Vi cu cazacif Mol-doven!, 200, la satul Bocciana, ca sa vada ce isbanda facem.CAnd ne- am dus acolo, [ells] plecasse la Cozia spre terranemtesca; ne-am dus dupe, unde ne-a Vis sa e0m pemunti, ca in 4-3 Vile vine ella cu Nemtit, pana sa ajungaMuscalii.

Atunct ne-am ales tot not, 13, cart mat 'nainte fusessemcu Tudor pana la Otetel4; si esind In inuntele Lotruluf, pepostal lut st. Petru, acolo sus in munte, la ua. stall& ungures-ca, sprijiniram un Egumen, cu sums. de ban! la densul, cu dotArnaud dot tigani, cu doue sacsanale ; umblara sa ni seImpotrivesca Arnautif, dar not if luaram in pusci, §i ra.niramnpe until putin; qi incepura, a Vice [nescifrabil], le luaram ar-mele, call] ce fura mat bunt de drum ; dar Egumenul cuno-scu pe unult ce era cu not, din Craiova, tla lua, de gaol, ru-gftndu-se ca scape. Etl Viseitl ca sa-I lua.mli din bans,[dar] acel ticalosa se ruga , vat de ella, ca-la cun6sce, i yinMuscalii ; se uni §i Ciupagea cu ella ; etl, vedend a for slabi-ciune, le-am cerut sa. me spovedesca, §i Incredintandu-1 cu ju-rament ca. nu-la tail, a spus calugarului; §i a0a am mers cuella sub un brad frumos, mat de o parte, clicand: Vecii tu,n Calugare, ca en nu umblu dupe. spovedita, ci dupa bani ; a-

77cum striga feciorilor met de to face ciopati; adu banit. A-

si

.i

si ella,

§i

[si

sa-la

cats

si

46

jungandu-ln un cutremur, elht de frica s'a dus in coverga, un-de doborisse sacsanalele, si a luat galbeni loo, de 'mi an a-dus, sliand catre cei-lalti as mei, ce sedea acolea, ma,ncanisce jimble, ca a luat ua carticica, adusse suta de galbi-nasi. [En] sarutahl maim, [ellt] me saruta pe °brazil, lulu-du-nn ca sa traiesc. Apoi sc6sse la toti un clondir cu rachitde cello bun, si baura ; me blagoslovi, plecaram pe munte.

A doua Ali ajunseram la Tergujiului, in faptul de cliva ;trasseram la Slugerul Ciupagea, ce era oranduit Ispravnic cuMOnga acolo, de Tudor. Ca.nd acolea, in marginea orasului ,vedem ua multime de Omen! ferband; iata un crestin cu unitca.rrn, ce ducea [nedescifrabil] pentru Turd ; intrebaram : unclesede Ispravnicul Ciupagea ?" [01] clisse : nfugiti, frate, ca ye ta-ie Turcii ! cunoscandu-ne pe semne; iar Ciupagea a fugit deieri la munte."

Turcii luara de veste; pana se incalece pe cal, not dete-ram in Jiu, cu caii in note, [vi] esiram dincolo; detteram lapatru sa is inainte, iar not 8 remasseram in crangu. VeniraTurcii cipandu, aprope de nol in padure, si nu ne vedea, fi-ind noi sloboziram focurile unde era ei strinsi, la uadessime in padure; picara vre-o trel, si atunci incepura [si ei]se dea focuri de tote partile. Ne spaimentaramtl, deteramfuga, ca caii erat dusi mai de mult ; nici mai avuram vremesa-i buldusim [jefuim]; de cattt Stanciu Pleniceanu a luatu uapusca numai sidefuri un sal dela capul unui Turn , ce pi-casse mai aprOpe de ellu.

De acilea, ajungand la cal, apucaram muntele; si pe la chin-die, ajunseram la Tismana, unde acolo era suma de rebels, cumetereze acute in tote partile. Acolo ne-am facut doue cete,si am plecat la Starmina si la drumul olacului, se tinem ca-lea la Turd. In cetta in care eram eu, era Slotea Grecu, ceLinea Corzu in arenda; iar in cotta cee-l-alta era Mitroi. Esau mers la Starmina, au impuscat un Turc, [si] au venit cucapul lui la Gospodain in Monastire, cu ce mai plescuissede la ellu ; nos, afland ca sunt vre o ciece Turd la Corzu, ammers la ei din Dragorcia [nedescifrabil]; si and ne-an veylut[Turcii] inchis in casa. Pandurii s'an bagat in nisce butii S'ati rostogolit la cassa, de 'i au dat foc ; amu scos septe,

iar dos un Pandur turcesc au ars in foc. Aflaramu ca. tOtaterra s'a umplutil de Turd , Muscalii nu mai vino. Gospo-dar Nastase porunci sa taie Turcii. Eu, fiindu pe vallea Tis-

sisi

'I

sisi

sisi

sl

si

si

s'an

sisi

pititi; si

menei, cu un Constantin Tainagu, logofetul, la mere, sa man-cam, pe jos, audia pocnete la Monastire. Scotea cate unul a-fara din pOrta, §i Vuca Baraectarul cu Nicolae Verbicenul Iiimpwa, i altii le taia capul ; ce.nd pe unul din Turci, celltmai voinic, sa-la scot& Pandurii pe use, , [ellt] a zmicita dinmainile tor, *i a dat fuga prin ordie, dupa care curgea piste-lele ; gi wind din ei nevatamat, apucasse catre not , fugendadescultft, qi striga dupe elks multi : ntineti-ve la 1 urct." Mesloboziit cu acellu Taina§t; cand Turcul apace. pe munte, ¢ilua ua pietra in mama; cend II ajunseiU, racni [ Turcul], §i de-te sa dea cu petra; [eft] traseii1t iataganul gi-i taiahi gatul ju-metate qi umerile; cadu [Turcu] jos, gi-i luait capul. 'Mi deteMihalopolu tree mahmudelle, ca dicea [ellu] ca sa le trimite.[capetele] Ia Tergu-Jiului, Ia Tura

and a doua di ne pomeniram cu multime de turcime , cavine [spre not]; am plecat ndptea din Monastire pe munte; *ila liva am fost in gura Cloqanilor. Ne-a luat Turcii la gona.

Era cu not Sardar Chintescu, gramaticul gospodarului Mi-halopolu ; era pitar Petre Strehaianu, era Ionita Zoituzu, pecare ajungandu-lt Turcii rat impu§cat.

Am trecut pe Scari§i6ra muntele la streja nemtesca, §i Tur-cii tot dupa not. Eram [la vama] ca la 600; Di] pana sa nescrie, ne si ajunsera Turcii, i impu§cara pe un Serb, tocmaiin streja.

Ne pussera Nemtif inteua pegtera, sa facem lazaretil, undenu era nici apa nici paine, etc. ')

Nota No. X.V1Dela Slugerul Tudor, atm d-lui Clucerul Costantin Ralet, is-

pravnioul of MehedinVi,

Arhon Clucerg !

Pana acum numai prin audire audiamt. ca Dumneta strigicatre tots, cum ca ea a-§i fi e0t la hotie, ca sa prada lumea,

I) Ne oprim aci, cad ceea ce urmezd. nu pate interesa de at pe urmasil auto-rului acestui memoria. Lectoril curios!, cart vor sa. afle IntemplArile curiasealle reposatului Dumitru Protopopescu, citescA memorial sett, ol in posses-Siunea fiulul sea, D. C. Protopopescu, tot din Severin. C. D. A.

48

i nu credem; pentru ca ea me scit ca nu sunt hott; iera, a-sta.di, in Ceovarnosani, gasia si in scris, subt iscalitura Dumi-tele , la mana unui hota, anume Pau Nicolicescu, caruia i dalvoie ca sa me prinda dinpreuna cu tot' cei ce se afla cu mine, onvia sett mart. Din acesta te cunoscn. ca esti om procopsit; §i memiry de unde al Dumneta voie ca sa. omori Raiaoa Imperatu-lui? Si pentru ce ? Au pre semne nu ye ajunge ca 'I ati tradatsi 'i ati despuiat, pana cand a ramas ticalosii terranl mai golfde cat mortit cei din mormenturi? Si acum se vede ca avetipofta ca sa-i si omoriti ! Nu mai sa scii ca nici Dumneclea,nici prea puternica imperatie, nu ye va inga.dui ; ea Insa nicinu sunt hot; nici am fost vre ua data, nici void fi; ci sunta,atat ea cat si cei impreuna cu mine, esiti pentru mare folosobstesca, si al cellor mare si al cellor mica; si spre mai bunapliroforie, vet citi Dumneta aceste doue copii, [proclamatia siarzmahzarul]. Iar Dumneta prea rea te-ai purtat de ai spartorasul, si al sfaramat lumea, fara a te uita mai departe; ci nu-mai cu un cuvent ca et ail fi hop, si a-si fi venit sa pradalumea, fara de a sci ce clic' ; ci iarasi clic, sa scii ca. ea suntcello mai bun fit alit patriei mele; si dela Bucuresti pana a-ici am venit tot prin orase si sate, si nimeni nu s'a superatade nimica; ba Inca si zarafiile judetelor erati incarcate de banssi nici de cum nu s'all clintit. Si iarasi, de a-si fi fost hottl,precum clici, de multi te a-si fi luat de acolo. Ci me rog Du-mitale, de esti patriot, lasa-ti acesta felt de fa.ntasii, si adunacum mai Ingraba orasula la loc. Pre Tumid ce '1-ai luatadupe la locul for si 'i-ai strans acolo, da.-le drumula, ca sa-simerga la treba lor. Nu da pricina legaturilor cellor sante, cala urma nu vet putea da respunsul. Si mai mult sa nu dalpricina. vecinata.tii [macar eel le este sciutii cellorii marl trebuin-ta cea de obsce folositore] ; si Pandurii ce ai adunat acolo,da-le drumul ca sa vina sa merga unde sunt de trebuinta; siDumneta mergi la conacul Ispravnicatului de II cauta. trebu-intele Dumitale, fara de nici un fella de temere sea Ingrijire;asemenea si Dumnelui Beslega. Si de catre mine, sea decatre cei ce sintil ImpartaitI cu mine, nici unt fella de te-mere sa nu aveti, pentru care te incredintecla cu sufletulameta ; si Inca, daca voesci folosult de obsce, vino din preuna.cu tog boierii pa.menteni, ca sa ne intalnima; sea trimite nu-mai pe Dumnelora, si le poruncesce ca sa fie silitori spre se-versirea trebuintei. Si iarasi, Mica, padesce-te bine, sa nu dal

49

horodulut vre ua. pricing cu vre ua. impotrivire de arme ; c&atunci bine sa scit, ca nict in gclunle ferpilora nu veff sccipa ;pentru ca norodul cello ars si fript de catre Dumnevastra e-ste amarittl si Infocatt asupra-ve; si numaf pricing cauta. Sicum de at dat Dumneta vole cu arme de morte asupra Raie-lei Imparatescr? Si au nu socotesci ca sabia Imparatesca vasa. ma.n'ance pre top.? At pre semne gandescl ca va fi muritsi Sultan Mahmud ? Ci umblati cu bine cu Raiaoa imparates-ca, de void sa. ye fie bine ; ca cu reul n'alegett nimic; pentruca nu v'att asternut bine mat de'nainte" I) 1821 Ghenarie 28.

Theodor.

Nota No. X.1711.Petitia Boerilor Caimacami catre Porta, anuntind martea lui

you s#1.Not, prea plecatii si credinciosii supusi at prea puternicet

Imperatil, smeritul Mitropolitt, Episcopit, Arhimandritii, Egu-men!, si tota ceta de obste a boiarilor parnenteni at terrei ro-manesci.

La prea Inaltul Imperatesct pragt, asternend cele pan& lapament alle nostre Inchinaciuni, dupa a supuneret neaparata.datorie ce avernt catre milostiva si de omens iubitore Impe-ratie (a caria tarie si putere Domnult Dumnedet sa o Imul-tosca si sa o pazesca) incunosciintam Ca. Domnia sa Alecu vo-da Sutu, ce 'hi avemt aicea Domnt, orAnduitt de prea pu-ternica imparatie, bolnavindu-se Inca, dela trei ale trecutei lunilui Dechembrie, cu tote ca s'at cautatt dupa cuviinta, atat dedoftorit at Domniei Selle, ca si de cet parnentent de aicea,n'at statutt Insa mijloct de a se Intempina primejdia vietii ;ci asta.dt, la 19 ale lunh lut Ghenarie, s'at dat obstescul sfer-sit; si se va si Ingropa cu too. cuviincidsa cinste si orendu-iala. Iar not, dupa datoria, cu rival qi eredinta, cu care dint'wit. Inceput am fost si suntem supust catre sfintele i vredni-ce de inchinaciune imparatesci porunct, ce privesc la obst6scabung oranduialci i ocrotire a acestet teni, ce este chelera antprea put6rnicei imperatii, noue de hrana datatore, Indata amImbratisat tote curgatdrele trebi si pricint alle pamentului ,cauandu-le cu tota osardia, si fara de pregetare, Inca ne e-

I) Dtrzenu, Trompeta No. 64.7.

4

--- 50

ste prin putinta.. Cu acesta Insa pana la pa.mentt preacata aratare, aducem Impreuna ferbintele nOste rugaciunicatre Inparatesca si parintesca ingrijire a prea puternicei

ca sa se milostivesca de a ni se orindui Domml orecarele, ce va gasi cu calle de catre a sa prea Inalta. Intelep-ciune, spre paza cellor sfinte imperatesci porunct alle preaputernicei imperatii, si a Imperatescului sell chelert bine pri-mita si placuta ocarmuire

19 Ianuarit. 18 2 1 .(Urrne4a semnaturile celloru septe membrii ai Guvernului

provisorin.)

Nota, No.Cartea Doerilort Divanului catre Slugerult Tudor.

Cu mare mirare luaram in scire de urmarile ce ai inceputa face, cugetandtx insotire de mai multi, si impartind cuvintecatre locuitori ca sa sara cu totii spre isbavirea reului, si saiasa. din Intunerec la lumina. Acest felt de urmari, ca nu atsfersituri bune , este sciut si din istorie si din pildele ce sevedt pre ton. cliva. Judeca care pote sa.-ti fie isbanda, and,Inarmandu-se improtiva-ti tort credinciosil stapanirii, te vortsupune prin resboit, te vet lndatora Instill a cere Mantui-re, care nu vet putea-o gassi. An nu scii ca platesce terrala atatia Ogeacfii Panduri, pre cart, and it va insoti cualtii ce mat sunt pe din afara, ce cu arme se vor ridica asu-prall, Incotro vet navali ca sa te mantuesci? Vedem ca princuvintele ce prin nejudecata at alcatuitt catre locuitori, pro-poveduesci ca pentru folosul obscii §i binele terrei te-al pornitIntecesta fapta ;si voesci a arata cum ca nu esci talhart sellvoitor de reu, ci Indemnatort binelui i sevarsitort isba.viraobscii din ispita reutatilor. Dera care dintre locuitori iti vada creclement ? in ce temeit rezeMand, se va insoti cuge-tarilor ce at? De vreme ce cu tote cunosct si Inteleg-t catasmacinare, ate cheltuelt ate pagube se pricinuesc sate-lor dintr'acest felt de netrebnicie. Dect, te sfatuim parintesce,si ca nisce adeverati patriot!, iti poruncim sa te parasesci deassemenea fapte, pagubit6re terrei, aducatOre de smintela li-

') arhiva Statului Condica No. 123, pag. 193

ple-si

si

Din

Mt-peratii, pi

pi

pi

Si

pi

niscel locuitorilor, i pricinuitdre de mare nevoe asupra't1; §ite incredintam cu jurament ca, de te vet supune povetuirilor§i poruncilor mistre , §i lasandu-ti armele te vet scula i vetveni, fara tagaduire vet scapa de on ce urgie ; cad cu Mitvom fi mijlocitori catre Domnul terrei ca sa41 trod. cu vede-rea urmarea ce at cugetat; §i 'Ate vet fi ascultat la multe de-stoinice aratart spre despagubirea jafurilor ce vor fi cercatlocuitorit ; pentru ca la ua. asemenea dreptate mat cu semi.privesce Stapanirea ferret, de cat on cine aka pe dinafara; inict odata nu voesce ca locuitorit sa cerce napastuirl, de vre-me ce acesta terra este sciut ca, se ocarmuesce sub lege §isub pravila. Tara candil din nenorocirell nu-ti vet lua soma, cudenadinsul, §i nu te vet supune acestor parintesct povecuiri ,ce cu iubirea de omenire iti dam (nevoind turburarea i sma-cinarea satelor), atunci, nu numai ca. te vora isbi cei ce suntgata asupra-t1 pana acum, ci §i alit se vor mat porni, Calltrebuinta va cere; §i fit incredintat ca., dupa_ ce nu_ vet gassiscapare, apol §i osa,'nda mortii itt va fi grozava. §i cumplita,ca unut turburator si amestecator de lini§tea locuitorilor. Ca-tre acestea te sfatuim iara.0, §i't1 poruncim, ca indata ce vetprimi acesta scrisore a nostra, in soroc de doue cesuri, sa-tiiei soma bine, §i catre cella ce 'ti va trimite scrisorea sa. datrespunsa inscris, curat ; ca de va fi cu coprindere de supune-re, §i prin vrednice cloyed', ca sa. pita fi credut, sa. incetedenumat decat pornirea ce este gatita asupra.-11; si sa. te Wep-tam aici, precum mai sus pre larg ti se arata.; iar de nu ti sevor precurma relele cugetari hotarescete singer mortis; §i fitincredintat ca nu vet gasi scapare. Citesce cu mare luare a-minte aceste scrisse , is -ti soma bine, supune-te povatuirilorace privesc spre binele-ti, §i fit sanatosU. ')

1821. Ghenare 3o.

Mitr. DionisieGherasirn BusedIlarion Arge§diGr. BrancoveanuC. CretutescuGr. Ghica

Barbu Veicdrescu1st. CreulescuGr. BcilenuMih. ManuGr. FilipescuLord. Sl4tineanu

Gg. FilipescuDurn. Bacovit 'dScurlat Gracligenu

Vel log ofetu.

I) Vecil Dirzerm, Trompeta No. 649, VeJi i condica Archivel No. 88 ,pag 335.

4*

JI

-52TSIota No. NIX..

Sorigroa lui Tudor catre Boierii Divanului.

Cinstig ,Boiert !

Prin., cinstita cartea Dv. dela 3o alle trecutulut Ghenarie, la3 alle urmatoruluf, cu tota plecaciunea am priimit; si celle po-runcite am vedut; dar sciut fie Dv. ca nu este precuma Dv.socotip ; ca prea bine este sciut Dv., ca et din mica copila-rie am slujit cu mare credinta, stapanirif patrief melle ; pre-cum si acum, si in vita viata mea, suntu hotarit a sluji, si ame jerifi pentru *binele patrief mele; si ea de capulu met). nicide cum n'am plecat, fara cat tottt norodul cella amarit si de-sadit alit acestel ticalose terra, atat cei de loc, cat si cei stre-int, vedend ca. stapanirea, 'sub care sunt Incredintati de catreprea puternica imperatia, stapanitdrea nostra (a caria marireDomnul Dumnedea. sa. o intaresca in veci) 'f a adus to ceamat deseversita prapadenie, si ne mat putend sufferi ardimeafocului care le-a pus preste capete, cu top tntr'unU gand s'aftunit, si at] hotarit ca sa se scole, cu mid cu mart, si sa seadune la orasul cella de capetenie allti terrei; acolo stand,sa cera imperatesca milla, pentru care pans, acum prin cinciarzmahzaruri 's1 a aratat ticalosa stare, precum la alte In-nalte locuri.

Si sciindu-me norodul pre mine, dintr'alte vrerni, ca sunt unadeverat fiu al patrief melle, cu silnicie m'at luat a le fi si laacesta vreme chivernisitor pentru binele si folosul tuturor.

Der ea, cum am vedut prea cinstita porunca D-vdstre, su-pus fiind, m'am ridicat de loc ca sa plec ; iara Adunarea no-rodului, nu numai ca nu m'a lassat , ci Inca sub mare padam'a pus.

c D-vdstra ca, din ridicarea mea, se supara odihna lo-cuitorilor; dera et, dupa ce le-am citita intru auda prea cin-stita porunca D-vOstra., cu un glas respunsera : ca acesta nueste nimica pre langa tirraniile celle cumplite cars le patimescde la dregatori. Acestea 'I aa adus la ua desnadajduire ,incat sunt bucurosi mai bine sa piera cu told, de cat sa matfie vii.

Iar ridicarea for alt rea nu face, de cat numai lucruri demancare, care sunt muncite iarasi de densii; precum* nici im-prutivitorilor pana, acum nu li s'att facut nimic, prinslendu-se de

--J.

si

si

si

53

la satul "Pima Vistierul Crainiceanul, comandirul Pandurilor,cu una suta 6meni inarmati. Assemenea s'a prinstsi la monastirea Strehaia unt biv-ceaus Costache, cu septe-deci orneni inarmatt. Intr'acest chip era gandul norodulur casa, se porte pana la sfersitula trebuintei; iara la monastireaMotrului, unde se afla. inchis Dumnelui Caminarul Bibescu.Stolnicul.Viisorenu, cu vre ua patru deci dmeni, fara nisi uncuvent alit dreptatii, ate pornit bataie cu arme de mOrte as-supra norodului ; norodul, vedend vrajmasesca socotela. aDumnelor, a Inchis monastirea cu mare strajnicie, pe Dum-nelor in intru monastirei, unde nu at nimica de ,alle mancarii.Dora norodul, vedend nemilostivirea Dumnelor; astad1 cu tophotarira ca sa ar is monastirea; dupe, ce '1 voru prinde, sanu lase nici unult via; dicand norodulu. ca nu le este Inde-stul pedepsele care le-a patimit pang acum din mainele dre-gatorilor? ci acum, and nadajduia ei vre ua mila ca sa do-bandesca, atunci, in loc de mila, se ved uccisi cu arma de mar-te din maniele cellor ce a hranit si '1 a poleitu cu sangelelul ; and si de acum inainte dregatorii otarmuitorii lo-cului se vor purta tot assemenea, si nu vor ingadui pre no-rodu asi cere Imperatesca mila pentru lipsirea jafurilorutiraniiloru, ei suntu hotariti ca pre 'calf voru prinde, pre tot!sa-i jertfesca.; pentru ca ei, din multa desnadajduire, sunt bu-curosi ca mai bine sa pera cu toii, decat sa traiasca precumau trait dela ua vreme incoce.

Prea cinstiti boieri, de suntetl. D-vdstra patrioti paring atnorodului, precum o Slice i, cea de sluga a mea soOotela esteasa : ca acum aveti D-vostra vreme a scapa de hula tuturorneamurilor, ysi sa ve faceti patriot! adeverap; iara nu vrajmasiai patriei, precum ap fost pana acum. Bine ar fi ca D-vdstrasa popriti reutatea pornirea armelor ce ap cugetat asupranorodului celui nevinovat si credincios, sa urmati precumaat urmat stramosii nostri; adeca, sa ye invoiti cu norodulti lacererile ce face ; pentru ca ei nu cer t vre un lucru necuviin-cios, set care sa nu'l fl avut ; ci cer ua dreptate , care pdtefi D-vostre de mai mare folos ; iara intr'alt chip nu va esi Iu-cru la capatait. bun. Iar ca ye laudati D-vbstra cu armele,not scim ca avem Imperat, a! caruia suntem prea credinciosi

supusi intru tote; si nu este nici ua data de creclut ca preputernica Imperatie sa-si prapadesca Raiaoa fara cercetaresi judecare; ci la vremea judecatii, norodulu cu nimica nu se

cinci-deci

§i

§i§i

§i

§i

'1

§i §i

§i

§i

§i

§i

54

va Invinovati; pentru ca nici ua invinovatire nu are, §i numaicat IV cere dreptatea. D-vostra, nu numai ca. nu'I ajutatI sprea §i-o dobandi, ci Inca II Impilatl i la mOrte, punendu §i preArchierel ca sa-i afurisesca.; ci de va fi Dumnedea via., vavedea i va judeca. ')

Theodor.182 I Februaria 4.

Nota No. :X.X.-.

Jalba Boierilor citric) POrta and s'a init Tudor la Gorpt.

Nol, Area plecati robs al prea puternicii imperatil, Mitropo-litul terrel, Episcopii, Egumenil, Boeril, marl §i mici, capitani,Mazili, §i tota ob§tea locuitorilor pamentului terrei Valahioi,chellerult Imparatesct, celle pana la pamenta Wernute preaplecatele nostre Inchinaciuni! Facema. aratare prea puterni-cel Imperatil, ca. Indata ce '§i ail data sferOtult reposatultDomnul terrei, fara catu-§I de putina zabava, s'atl ivit afarain terra ca la 40 de in1 calari §1 Intr'armatl, avend capete-nie pe un Tudor Vladimirescu, (carele, in vremea trecutei ras-mirite, at fost in slujba osta§esca a Ru5ilor, sub numire deofitera.); Inca §i cu-un Machedonski, ofitera.

El, precum se vede, s'ail pornit din launtru din politia Bu-curescilor; §i mergend spre judetul Gorjului, tot cam pe submunte, fara de a face pe drumu cuiva vre ua suparare seapaguba, togmal Ai-inert sera, la 21 ale a.cestei luni, at ajunsafara de veste la crap]. Tergu-Jiului, unde este scaunul isprav-nicatuluf Gorjului, pricinuind mare spaima. orauluI ; §i farade a face cuiva vre ua suparare, all luat de acolo impreunacu den§iI numai pe unul din ispravnicii Judetulul (ca.ci cellalt sa. Intemplasse a fi afara in Judeta.); §i all plecat cu ella.Intr'aceeW nOpte, clicandu-i ca, dupe ce vor prinde §i pe to-varosiulu set, le vor arata poruncile ce aft ; de care acestanecuviinciosa. intemplare prin urmare , Indata ce ne-amu In-sciintat, Intelega.'nd ca privesce la sfersiturI si mai necuviin-ci4se, numai de cat am Imbratisiat tote putinciose mijloce Ca-te am socotit spre Intempinarea acestul ret ; si pe de o par-te, am pornit dupe densii dintre pasnicil tax-ref, iara de altaparte am data cuviinciosele nizamuri prin dregatora acelloril

') Memoriulu lui Dlrzeanu, loc. cit. No. 65o. Acestn respunsu, ca §i cello catreltalet, se crecje a fi redactatn de Kinopsi, gramaticulu lut Tudor peste Oltn.

55

cinci judete de peste Olt, spre zaticnirea intinderit primejdi6-selor cugetari acellor facatori de rea, si spre ocrotirea si li-niscirea locuitorilor ; et insa, adica aces facatori de rell, dupainsciintarile ce ne -au mat venit, plecand dela Tergu-Jiului, s'aadusu pe la monastirea Tismana de s'aa inchis inlauntru , a-vend impreuna si pe ispravnicul Gorjulut ; cad pe cela-lalta,neputandu-hl prinde, si scapand, s'aa Intors iarasi la scaunulispravnicatului, strangend orasiul la loc, si strejuindu-la ; darcu tote lngrijirile ce am fa.cut, si nu contenim a face, vedemca et nu contenesc de a pune In lucrare vatamatorul for cu-get; cad acest Theodor Vladimirescu, luand calf -va dintr'aiset, ce din insciintarile ispravnicilor se dovedesc ca sunt Ar-nauti , all eita. din monastire, lasindt acolo pe alti pasnicidin tr'ai lora ; plecandil spre judetula Mehedintilort, all In-ceputt , prin scrisorile sele , a invita obstea norodulut, si a'tchiema sa vie sa se unesca cu ella Luanda fie-si care arme,iara cella ce nu va avea sa-si face land si furci de fern,aratandu-le cuma ca cugetula lut privesce spre a't ocroti, dea remanea slobodt de sub supunerea Domnilor si a Boierilor.Temerea cea mat mare ne este ca acesta Theodor, avendu-silocuinta si casa in judetul Mehedinti, s'aa ajuns de mult cu.vre-unit din locuitorii acellut judeta , set. si cu altii din altejudete vecine, si avend inclinare cu mat multi, se Intinde a-cesta reit, obstet vatamator ; precum ni s'aa si vestit, ca, pa-ne acum se vor fi adunat aces facatori de relle si pane la cincisute ; si cugeta a cobori si in partea campulut; si de acolo laCraiova, si apot aid!. Care socotim fapta numitulut drept ur-mare talharesca, fiind ca si Imputinarea numerului 6menilorce avea cu densul ne -act incredintat de acesta , si pildele demai nainte urmate a altor asemenea talhart.

De aceea Noi am Insciintat pe loc prea puternicei impera.-, bine nadajduitt afla.ndu-ne ca printr'acelle he recutu ri ce

s'a.tl fost facut Indata dupe ivirea sa, se va potoli reul farede zabava ; acum insa, de sunt 2 vedend ca prin marecrescere se intinde reula, imputernicindu-se numitul prin ala-turarea si altor assemenea lui cugetatori, pe de o parte, du-pa a 'Astra netagaduita datorie, nu numai am Intarijit de is-nova nizamurile ce am fost dat mat'nainte, ci am ing-rijit a al-catui si alte strejuiri, care all sa se si pornesca dupe densil;iar pe alta parte, mare grija avend de reul ce pote pricinuiferret acest Wham), si vedend ca de se va Intinde crescerea,

i

Mille,

56

allaturasilor sei, precum s'at. Inceput, nu va fi terra In destoi-nicie a se Impotrivi ,

De aceea, dupa datoria supunerii , nu lipsim, cu cea panala pament plecacinne, a face aratare ca prea puternica im-paratie sa chibzuiesca mijlocul cello cuviincios spre apararea.-One' despre acesti talhari. ')

(Urmeza semnaturile.)1821 Gen. 3o.

INTOta NO. XXXI.Sorisorea Divartalui cb,tre dragomanul Po41.1.

Escellencci !

Despre Intemplarile nepreveclutei iviri a resvratitorului Theo-dor Vladimirescu, in judetul Gorjt si in judetul Mehedinjl, sidespre tote ate pan'acum s'a Intemplat, se va Incredinta Es-cellentia \rostra din allaturatul supus allt nostru arzmahzart.Noi, privind dela Inceput misicarea acestui facatoru de relleca ua fapta talharesca, nu ne-am creclut de odata a aduce a-cesta la cunoscinta prea puternicei imperacii, Incredintati fi-ind ca., in urma trebuincioselor mijloce, ce fara Intercpere ampus In lucrare, se va pune capet la acesta indrasneta Intre-prindere, cum s'a Intemplat si cu alci Indrasneti facatori derelle d'inaintea Iui, si ca se va chezasiui iarasi liniscita petre-cere a nevinovatei si credinciosei Raiale ; dar fiind-ca lucrula luat alta fata, adeca prin resvratirea care Insusi resvrati-torul prin scrisa a marturisit-o, sub nume de slobozenie, Intl-nand sufletele cellor mai simplii cu indemnul acestui cuvent,si adunand in scurt timp pre multi din semenii 1ui , facatoride relle ca si densult, si din rill in Ali immultinda pre cei du-pa imprejurult seta, negAndindu-se a saversi scopultt sell nu-mai in parte, ci cugeta d'adreptult la stapanire, si amenintas'aduca peirea in deobsce, si chiart in orasiult Bucurescilor,amt. chibzuittt prin urmare ca aces-hi lucru nu este lesne descosn la calk, pentru ca sa pota terra sa se lupte cu acestftresvratitora, care este ast-felft mai din 'ainte pregatitt; ci aretrebuinta de un bratt puternic si inalt, ca sa se mantue no-rodulu Valahiei d'ua asemenea &la, pan' a nu cerca jalnici-le sfirsituri alle acestia.

') Condica No. 123 a Archivel Statulul pag. 193 verso. Vedl si Dtrzeanu,Trompeta No. 65o.

57

Dect, prin suppusul nostru arz-mahzar de faca, adducera lacunoscinta puternicet Imperatil celle intemplate; si ne rugamde Escellentia Vdstra ca, infatisandt supusa nostra rugaciu-ne, sa mijlocesca pentru neamanata isbavire, si pentru dorita li-niscita petrecere a tuturor locuitorilort din terra Romanesca,credinciosilor supust at puternicel Imperatil; iara stralucitil setarm', Dumneclet sa-i immultesca si sa.-1 fericesca! ')

1821 Genarie 30.(Urmesa semnaturile boerilor Divanulut).

Nota No. XXII.Ordinul Caimacamilor oatre Ispravniol pentru eentirea Pandn-

rilor de biru.

Cinstifilor d-lor Boierilor Ispravnicf ot Sud....

Sciuta fiind, atat noue boerilor, cat si tuturor de obsce, ca-ta slujba si vrednicie at aratat dupa vremi tagma Panduri-lor din celle cinct judete ot preste Olt, incat putem dice ca,in multe fondue', s'at cunoscut isbavitori si aparatori at 'Oretde rellele si nevoile ce o incungiurasse, cu chiar primejdia.vietet lor, aratandu-se cu atata rivna. si iubire de patrie pins,si viata 'st ail pusi:i in primejdie; acesta dar osardnica slujbaa lor, ce de obsce este cunoscut, precum mai sus Glicem, nunumat ca, n'am cugetat vre odinidra, not boierii pamentent, aremanea zadarnica, ci inca tot d'auna am fost pornitt cu pa-rintesca dorire ca sa. li se faca si cuviincidsa resplatire , cufacere de bine si privilegiurt din partea Stap'anirei, potrivittcu slujba si vrednicia fiesce-caruia ; si cu tete ca. acesti vred-nici de lauda. patriott s'at fost lepadat in dajdie, in vremeatrecuta, precum si in rendul altor bresle s'at fost aseclat unitdinteensit, dar not n'am Incetat tot d'auna, cu rugaciunt ca-tre Domnit obladuitori at terrii, ca sa ridice d'asupra-le res-punderea de ori ce felt de dajdie, si sa.-t mingiie pentru sluj-bele si ostenelele lor, ramaind tot in starea ce at fosta mat'nainte. Si cand a fost acum, in celle dupe urma, luminatti fi-ind de Dumnecien reposatul Domn M. Sa Alex. V. Sulu, sa qiprimisse rugaciunea, si era sa. se dea cuviinciese porund; dar,din nenorocire, intemplandu-se de s'att bolnavit, dupa. care 'st ati

') Memoriula lul Dtrz4nu, loc. cit. No. 650.

58

data rpi obstesca datorie, au remasa treba nepusa in lucrare.Acum dar, remaindt obladuireaerrei asupra nostraintre al-te ingrijiri alle obladuini nu am pus la uitare si pe mai susnumi ii Pandun ; ci cu data de obsce am chibcluit ca cat maiIn graba sa-I isbavim de sub jugul dajdiilor.

Si iata printeacesta carte a Divanului, poruncim Dv. ca deacum inainte Sa cunbsceti pe toti Pandurii, cati se vora fi a-flanda in acella judeta, vor fi fost in slujba dupa vremi, casinta cu totulu nedajdnici of birt, nici se vort afla in rendtcu terra, sat la vre-o alta brasla orenduiala.; si nu aveti ale face superare cu vre-un fella de cerere de dajdie; care a-ct sta porunca sa le o facet! cunoscuta tuturora de obsce, casa le fie sciut, ca at a fi nedajdnici in veci; i sa se bucure.

Dar si el sa se arate cu tota supunerea catre stapinire, fi-inda tota cu aceeasi rivna i credinta, si iubire de patrie laslujbele ce se vorti orindui; si tota d'auna sa fie gata si cuarmele in mana spre intempinarea de on ce reutate si infri-nare, i impillarea facatorilorti cugetatorilort de rail, carttulbura odihna psi linistita petrecere a locuitonlort, urmandaintru tote dupa poruncile povatuirile ce li se vor da.

5i ca ati primit porunca acesta, si ati urmatt precum maisus scriem, sa avem respunsuha Dv. 1)

1821 Ghenarie 3o.Ala Ungro-Vlachii Dionisie Mitropolitu, Gherasim Episcopt

Buzeu, Ilarion Episcopt Argesiu, Grigorie Brdncoveanu, Costan-tin Cre(ulescu , Grigorie Ghica, Barbu Vciccirescu, Grigorie Fili-pescu, Iacovache Bizu Postelnicu.

Vet-Logofett.

ota No. XXIII.Ordint care Sawa, Iordike ci Farmake, pentru paza Bucures-

cilort.

Cu tote ca improtiva tulburarilora ce ata pricinuitu noro-dului talharescile si netrebnicile urmari alle acestui resvrati-tora, Theodor Vladimirescu, s'at intocmita si s'ata hotaritt pa-na acum in destule nizamuri (ordine) neincetata se chibzu-esca Cate se cuvine spre sfarimarea si incetarea rellelora se-le porniri; dara, spre odihna obstii, si mat virtosa spre depar-

') Din archiva Statulul. Condica No. 96, pag. 205.

si

gi

si

gt

59

tarea a vefi caruia temeid. §i banuelle ce ara putea sa cercesala0uitorii acestei politic, nalucindu-li-se adesea-ors fel-

lurt de parerl, din pricina multord auciri, ce se ivesca pre to-t& diva, luandu-se §i asupra acestet pricini celle mat intregimesuri, s'a chibduit acum ca, pe langa summa altora ce suntorinduitt paznici §i strejuitori, sa se dea asupra D-v6stra uaosebita summa. de 600 hargiuri.

Pre cart sa-i Intocrniti cum mat fara, zabava din Bulgaria ce5a14luescft aid in terra cu familliele §i namestiele lord, §i dinalts Omen! ce vets cunosce vrednici de arme. Iar in scurtd. ,Cate esse-sute d'acesta fella de omen', la care avendt In0veDv. tota Incredintarea, sa ye puteti face cheza0 respundetorlpentru den0i; §i cu acestia luandu-ve ingrijitorele mesure,pre langa alte strejuiri ce se facd, dupa nizamurile celle datede pana acumu sa strejuitl Dv. prin desaver0ta neadormiretote partite polities, cu acesta fella deosebitt §i bine Intocmitnizamt. ; in catd, nu numai nice unit fella de grija sa nu albasala0uitorit ora4ani, ci sa li se ridice i or! ce banuiala ar pu-tea sa. le treca prin gand, Incredintindu-se §i indestulandu-seprin a Dv. priveghiere de linistita petrecere Intru care as savietuesca pre la casele lord, sa-0 caute fie-0 care, fara nictuntl fella de sfiela, messeria, negotuld §i ali,sverisulti ce va avea.

Deci, priimindti acesta pitaca. ally nostru, §i Intellegendtin0-ve la care bine privesce acesta temeinica chibzuire a n6-stra, numai de caa sa ye faced gatirea harzurilord ce s'ad

dupa chipuld ce se arata mai sum). ; §i Imbraci§anddcredinta messeriet la care ye orinduiti , ca nisce sala§luitoriaict in terra , §i ca nisce obrade ce sunteti sciutt de vred-nici §i cinstit!, sa chibzuiti celle mai bune mij16ce ; §i nu numaisa feriti de ori ce ba'ntuela, ci Inca, cu rivna osirdia ce vettaplica, sa ridicati prin fapte vrednice de Incredintare once banuela ar putea sa fie In socotinta locuitorilort orasani ;in scurta sa sciti ca, dupa acesta oranduela de acum, ferici-rea polities §i lini§tita petrecere a locuitorilora sec, sa cere dela a Dv. silinta vrednicie, §i pre a Dumnev6stra respunde-re ; §i ye Incredintama ca vi se va cunosce slujba credinteicatre acesta patrie, unde Dv. sunteti sala0uitorl ; i Noi nuvomd inceta de a ye arata vrednicia credinta catre yen" ca-re stapanitord pentru alle Dv. dreptur!.

dar, sevar0ndt celle poruncite , ne yet' face cunoscutmasurile ce act luatd. In fie-care vreme de trebuinta ; ca, so-

disst,

si

sisi

Asasi

si

si

sisi

6o

glasuindu alle nostre bine chibzuirl, dupa. ceea, ce trebuirl-ca. ne va povetui sa damt la on -ce carara si stirsita farazabava.

februarie 5.

Nota No. XXIV.Minn all Caimacamiel atm Divanul din Craiova.

Cu mirare durere sufletesca amu citittt cea care noi in-sciintatore scrisOre dela 31 alle trecutei luni ; caci, precum neadastamt. sa aratati fapte ce ama fi dorita, isbande assesmanate cu imprejurarile si cu firesca Dv. marinimie, am .ve-

lucruri nesdbuite, §i pline de miegorime de sufletu, iniproti-va cellos ce nadajduiama; cart latindu-se si pe acolo, faro.indoiala vora. pricinui pustierea, atata .a orasului Craiova, catsi in judetele din partea loculul. respunclenda Dv.,ye cerema sa v6 int:earn-14i cu chipult cella mai inteleptabarbatesca, punenda in lucrare tote ate privesca spre Infran-gerea nimicirea scopului acellui resculatort a11tx norodului,si mat vertosa pentru obstesca liniste a locuitorilorti. Aicea,tota ce.trebuia sa. se faca, s'a facuta, cu prisosa. Omen! in-armati s'au tramisa, gephanea 'indastulatOre, orinduiala de bans.Assemenea ysi despre celle de neaparata trebuinta, pre caride le-ati 1ncuviintata pentru ispra.vnicie, noi ne-am invoita.Acum dara nu se astepta alta, decata ca si Dv. sa intrebu-intact tote chipurile celle intelepte, tote or'induelele cuviin-close, dupa cum trebuinta va cere; si sa imbarbatap pre ce!

Insufletinda duhurile .cellora. mai mici , spre a facesa domnesca linistea norodului; pentru care yeti fi supusi larespundere, iarasi assemenea la lauds si la dobindirea drep-turilor Dv. Cat pentru nelegiuita sculare a acellui resvratitor,am facut cunoscuta prea puternicului nostru Imperatu. 2)

Februarie 2.

') Mernoriult1 lul Dirzeanu, Trompeta" No. 651 qi 652.') Memorial lul D1rzeanu, Trompeta" No. 651.

§i

1)

§i

§i

Asta-fellt,§i

§i

§i

§i

ca.c1.4, §i

§i

ciutu

-- 61

Nota No. xxv.Cairaacamia catre Vol D-lui Nicola° VIcaresctl.

Dupa. infricosiarea pritnejdiei norodului, ce pate pricinui a-cella tulburatoril §i tcilharii eodor Vladimire.scu, pornindu-seacum Si spre orasula Craiovei, si imputernicindu-se cu insoti-rea mai multoru nesocotitori sfirsitului acestei netrebnice lu-crari, printre alte nizamuri renduele, date de mai 'nainte,spre incetarea reului, s'a chibcluita arum de catre not, si decatre tot& obstea d-lore fratiloril boeri; ca asupra Agalelornce s'aft orinduita de aici cu tot! Neferii lora ogiaclii, cum siasupra altora ce mai slut in partea locului, intocmiti adu-nett de catre d-lor fratii boeri divaniti dela Craiova, precumtlne-au incredintatu d-lor Inca de mai 'nainte, facendu-le cuno-scuta sa se orendUesca capetenie unultt din fratii boieri, cacu acesta mijloca, ivindu-se improtiva tilharultd. putere de ac-me si de impotrivire, sa se puna. In lucrare tote cuviincioselemijloce, si sa se sfarame gb.ndurile Si resvratitarele. porniri ;deci, facendu-se acesta alegere asupre d-tale, pentru ca te cu-n6scemt cu durere de patrie, cu iscusinta cu bune mesuri,teorgnduim capetenie numitilor printeacesta carte a nostra ;

te poftim ca, insufletinduje prin rivna isba.virii ce ai catrecompatriotii d- telie, cat mai fara de zabava sa pled de aici;

ajungendu la un locu cuviinciosa de a sta, sa iei asupra,d-telle otcarmuirea tuturor cellor ce sint orenduiti improtiva til-harilora; Si chibzuindu tote mijlacele cuviinciose (la care te vetsfatui adesea-ori si cu Dumneloru boierii Divanului Crajo-vei) se punt in lucrare on ce va sta. prin putinta., spre ince-tarea spre isbavirea terrei, sfarimanda pre de uaparte pornirea imputernicirea tilkarului, Si induplecandn pede alta parte pre locuitorii terrei a intellege cu intregime in-selatOrele selle povetuiri, dupa care sa-si vina in cunoscintasi cei ce pana 'acum s'aft intovarositil rellellord selle cugetari;iara in scurtu, punenda in lucrare, cu tota priveghierea bu-na socotinta, ceea ce ,vremea, starea lucrurilorcl §i indelet-nicirea vremilora te va povetui, adesea-ori prin trimisi in-teadinsft cu stafeta sa ne insciintati, ca sa dama not de a-ici cuviinciasele povetuiri ce voma chibdui. Acestaslujba catre terra, ce sa cere acum din partea Dumitalle, vapricinui ua nemarginita bucurie i prilegiii da vecinica multu-mita din partea tuturorft catre obstea noroduluil va educe in-

reulut,

Dumitale

si

si

si

si

si

sisi

si

si

62

piedecare de netrebnica nalucire si obstesca isbavire. jar ca-tre D-ta, va rodi slavnica lauda si cinste cu a nostra veselie.Ci dar, tmbratisandu acum armele iscusintet, implinesce, topoftim, cea adeverata ferbinte datorie a unui fits catre patriasa ; ci cunasce-ne si pre not soglosuiti bunelort Dumitellechibduiri. Februarie 2.

(Urmesa semnaturele Caimacamilor).

Nota No. X.XAT1.Nota Caimacamilortt catre oonsulult russt.

Sub-semnatii, boeri at terrel Romanesti, cu cinste indrasnimaa face cunoscutt. Escellentiei Tele , Domnule Pini, Consultalltl prea fnaltei imperatii a tutuloru Russiilor, Cavalertl a maimultoru ordine s. c. 1. ca., din alaturatele scrisori alle Diva-nului Craiovei, catre Escellentia Vostra i catre sub-semnatii.dupe care ye yeti indestula de celle insemnate mai pe largopentru revolutionarult Slugeru Theodor Viadimirescu, si pen-tru cea mai dupe urma nelinisce in care pe drepta cuventitse gasesctl saracii locuitori dintee.celle locuri ; ca intru to-te se afla in mare desnadajduire ; aceste neprevedute intern-plari nu shitl spre folosul lord, i catre sub-semnatii este demirare din partea fa.cetorului de reil, in cat not cu totii fa-celidtl tote mijlOcele si putinciosele masuri spre a intempinainfricosatula obstescu reft ce se urtneda din parte-i, ci ne-amincredintatu dupe la unii altii dintr'aceste locuri, ca acesta om,nu numai ca cugeta, retl asupra sub-semnatilor, dar se aratacu mare reutate §i catre tOta linistea obstei ; si ni se pare canici ua data nu o sa vedema vre ua obstesca scapare, afaranumai sa gasimn vre-untl mijloctl ca sa alergamu la vre uniidin cei de alocurea Past, sa ceremu dela densii ajutort pen-tru infricosatele reutati, si pentru celle ce s'aru putea intern-pla pe viitorime in tot& terra de catre cei veduti giganti, caridin di In se apropie mai cu reutate ; sub-semnatii, cunos-conft aceea ca ua datorie netagaduita, de a nu face acea ce-rere la celle de alocurea serhaturi, fara a nu face mai 'inteiticunoscutt Escellentiei Tale aceste infricosate intemplari, sinumai prin acellt mijlocu nadajduimt ca ni se va implini a-

Memoriula lu Dirzeanu, Trompeta." No. 651.

A---

si

')

si

si

cli

I)

63

cea. rugaciune; si nu sintemt. la indoiala ca Este llentia ,primindu acea intelegere de celle trecute alle reutatitului, vetsg-asi-o acea a n6stra aratare cu cale , si pe care numai sin-guru veld putea scapa patria de acellt omoritort ; sub-sem-natif mai poftorim celle de sustt scrise cererl ale nostre, si nerugama fierbinte sa priimimll cinstitt respunst alit Escellen-tiei vastre. ')

4 Februarie 1821.

Mitropolitul Dionisie.Al Rimnicului Galaction.Gherasim al Buzeului.Ilarion al Argesului.Vornicul Grigorie Bdlleanu.

Costache Samurcafil.Gg. Sldtineanu.Gg. Filipescu.Teodor Vdcdrescu.Alessandru Ghica.N. Vdcdrescu.

Logofet C. Golescu.I. Vdcdrescu.C. Rasti.Dim. Krisoscoleu.Manoil Beilleanu.Iancu Fdlcoianu.

Hatmanti N. Mavru.Vornicul N. Cornescu.

N. Ghica.Aga N. Filipescu.

Mahail Ghica.Gg. Florescu.C. Cornescu.Al. Villara,C. Cantacuzin.Man. Florescu.

Comissu Al. Ghica.

Condica No. 122 din Archiv. Stat. pag. 194, verso.1)

64

Caminar Dim. Ghica.I. Cocorciscu.Al. Filipescu.C. Ghica.I. Golescu.I. Ghica.loan Filipescu.Panel Beibeanu.

Paharnic loan Banda'.N. Baciceanu.

Slugert Gr. Obedeanu.

Nota No. XX.V11.A doua sorigre a Divanulul catre Slugerult Tudor.

Priimindu-ti scrisorea ce ne-al scrist , respunclendu-ne culipcanult ce intr'adins am trimis, am ve4uta tate indrepta.tiri-le ce ne arati. Dera sa scii ca urmarile ce fact sintt urmariresvratitore, iera nu de patriota, precum cat ; pentru ca tul-burl norodult ; 11 dat in osanda judecatit ca pre nisce insotittla fapte de resvratire ; si in locil de a-i face bine , precumftqict ca tci este rtvna, ii vet aduce mare foci si peire la cap;fiind-ca vonil fi judecati ca nisce protivnici stapeniril, fara dea cere mat intein inuestulare la nepastuirile ce voril fi cercat;si in celle dupe urma, cand nu-0 vor veni in cunoscinta., vorfi isgoniti prin arme. Si veclt ca, din pricina-ti, se va pricinuiomorurt varsare de sange al crestinilor nevinovati. Apot cecuvent vet da inaintea Stapinirel ? ce suflet vet avea fnain-tea judecatit hit Dumne4et ? Urmarile ce te at apucatt sa sa-virsesci sint fapte de resvratitort; sint pricinuit6re de peri-ciunea crestinatatii4 sint intriadevert. nelegiuirt ; era patriottadeverati sintem not, ca.ci nict ua odini6ra nu am voitil var-sare de sange ; si te hulimt cu osebire, inteacesta vreme candte fact pricinuitort acestet varsart ; in vreme ce starea intrucare te afli nu te ierta sa fact acestt fella de luoru cu mij-locult care 'hi crecli. Ail dora nu sintem not aceia Cart vo-in sa se paclesca dreptatea in too, terra de obste ? Dora laori ce nepastuit6re auclire, urmandt orenduelit, i chianti po-runcelort Dumnecleirii, ne facemt mijlocitort catre stapAnire

--

tsi

4i

65-='

Indreptamt tete rellele cate ajunga fn auzult nostru. Soco-tesce-te mai cu intregime ce cuventa vei da inaintea lui Dum-necleu. §i inaintea Stapaniril audit din pricina netrebnicie'tivet adduce lucrurile la versare de sange §i la resboia, a omo-ri frati pe frati, cre§tini pre cre0ini, nascuti tota de unitneamU §i suppu0 tots la ua stapanire.

Ci dera scriindu-ti acum la celle ce ne respundi, te sfa-tuima panntesce, poruncimu., sa te parasesci de urma-rile ce fad; sa isgonesci norodulu ce al strinst ranga sine'ti,sa merga fie-0 care pre la urma sa sa.-0 caute de muncahrana pamentului; i cu on ce mijloca vet spre scapare-tisa potolesci pornirea locuitoriloril ce al amagit pan& acumil,deca le voesci binele, precum dici ca esci patriota ; sa scii§i acesta ca. Domnia terrel s'a incredintatt Mariei Selle preainaltatului nostru Domnai, Scarlat Voda Calimach, luandu-Sesciri dela consulaturi, carele este Domna, nu numai inteleptt,cu vrednice mesure, ci cu iscusinta, qi cu temere de Dum-nedea, iubitoril de dreptate de lin*ita petrecere a suppu-01ora Inaltimei Selle. Apol catre una acest fen de Domnace cuventa vei da, candu nu vei fi urmatoril povetuirilora ce'tidarn? Te vei isgoni adeveratil ca una resvratitora, §i vet fiinvinovetitt ca una fara-de-lege; cum §i aces ticalo0 ce, ama-gindu-se, ig urmeza, se ametesc1 la qissele ce le propove-duesci. Ci dera potolesce aceea ce al 1nceputa, ca sa nu firin osanda judecatii Domnului ; §i sa puternu not a ne facemijlocitori spre Asculta -ne, ca sa nu te caesci. 1)

1821 Febr. 4.(Urmeza semnaturile Caimacamiloru.)

INota No. XXVIllA treea sorisore a Divanului oalre Slugerult Tudor.

Arhon Slugeril ,

Am priimit scrisorea ce ne ai tramist pe siniora Mache-donschi; §i ne-at aratatil numitult prin grain tote ate ativorbitt. amandoi, din care intelegema doue lucruri, adeca:

ca, sub numire de Mum patriotu, ceri indestularea ne-pastuirilora ce ar fi cercattl locuitorii, temeinica paclire a

') Memoriult lui Dtrzeanu, Trompeta" No. 652.

§i

§i iii

§i

§i

qi

§i

u-nult

A

5

pi

pi

/ti

pi

piishavire41.

66

dreptatil; si incredintare cu juramentt din parte-ne cavieta 111 va fi siguripsita, si omit care folosiri si drepte

impartasirl vet dobendi ; si vre ua cati-va omen! din cel ce itlvort fi allaturatl, cu assemenea cautare se vord privi din par-tea sta.panirii; si pana iti va veni acestt respunst, vet sta prelocult intru care te afli, fara de a te misca macar de ua. pal-ma. Spre respunsti vet sci cum ca, cattt pentru despagubireanepastuitilorn si pa.direa dreptatil, aflandu-ne si not tott intruaceeasi cugetare, amt fosttt hotariti sa trimitemil cercetatorl,pre cars ii si gassisemt, din Omen! vrednicl cinstitl, ca nunumaI sa cercetede, fata cu locuitoril, si cu cel ce se va fiaflatt in dregatorii, ci Inca sa-si intorca inapol cellora ce vortfi na.pastuiti jafurile ce volt fi cercatt; dar s'att popritu ace-sta lucrare, din pricina cad at turburatt satele tahturiledregatoriilort cu amagiturile ce at pust in lucrare , incataces rinduiti n'a fostil mijloctt sa vina in partea locului , pen-tru ca nu avea cu cine sa. vorbesca ; indata insa ce iii vomitinceta netrebnicele urmari, sa scii ca ua asemenea urmare ne-gresitti trebue sa se faca ; pentru ca o cere iubirea de drep-tate. Iar pentru de atl fi vieta siguripsita, i celle ce a maiallaturatil langa acesta trimisult, precum mai sus arata, sascii ca din parte-ne It! dam OM fagaduiala si incredintareain ceea ce vei hotari, prin fapte vei arata incetarea ur-marh ce at inceputt. Dora ca sa fie mai temeinica pentru in-suti, am chibsuitt ca sa mai asceptam ua Ali doue pana voraveni Caimacamil prea Inaltatului Domml, ce orendu-itt ; atunci trimitem acesta incredintare in scris prininteadinst tramisn. Ci dart fii acelle putine chile adasta-torn, pana vei vedea trimisuhl nostru. Dera sa sch acestaca improtivail sunt orenduite arme, nu numal celle din par-tea locului ci multime altele ce s'at trimist de aid ,pre tota diva se trimitt; ca tote capeteniile acestorti pu-teri, iera mai vertost cel ce s'at aflatt destoinici ca sa te sfa-rame in putine ceasurl, sinttl povetuiti si poruncitl ca sa -tibage de sema in ce chipl te urnesci ; si de te vomit dovedicu cea mai mica calcare preste celle ce at graitt catre trimi-suit de aid, adica ca ori nu incetedl din ama.gitdrele propo-veduiri ce fact catre sate, on iii mat immultesci summa ome-nilort ce at strinsn pana acum, prin deserte fagaduelle, setca te miscl de acolo de uncle asceptamt repunsulu, atunci sascii hotaratt ca at sa te isbesca, sa te sfarame; judeca-t1

si

s'at

si

Ii

ai

ai

ai

6i

ai

ai

ai

6i

67

singurt sfersitult; iera mai virtost cuventuld ce al sa dainaintea lui Dumnedet pentru atata varsare de sange ce ai sapricinuesci nevinovatiloru crestini cart amagindu-se t s'at sup-.pust. Catre acesta, sa. te para.sescl si de socotinta ce at pushIn gandu-ti pentru monastirea Motrulul ; sa last intrareaesirea acestei monastiri sloboda., fara de a cuteza sa. daipricina a se arunca ua, pusca. ma.car ; cad prin acesta vetda pricina de lovire asupra.-ti. Urmecla Intru tote dupe cum tesfatuirnt poruncimt ; nu cuteza a crede mai multii pen-tru sine-ft deccitii ceea ce firea te au ciciditii ; cast cu acesta i seaduci mare turburare stapanitorului asuprail ; si atund , devornt voi sa te ajutamu, ne vet aduce .1a neputinta..

1821 Februarie 9.(Urmesa semnaturele Caimacamilor.)

Nota No. X.X...1X..Anaforada Divanului catre Vocil Scarlat Callimah.

Prea inalfate Dome!Faptele resvratitorului Theodor Vladimirescu , privindu-le

suppusil Mariei Telle la inceputt ca nisce intreprinderl talha.-resci, am pus la calle pre data tote mijlocele trebuinciose spresfarimarea lui, prin cart nadajduiamt ca. fara. interdiere tai valua resplata indrasnela sa, ca talhart de mai 'nainte dedensult ; dera. ftindt ca lucrulu a luatt alta. fata, ca numitult maisus Theodor s'a aratatu la ivela vra.jmast inarmat alli. sta-panirii, din preuna cu cel de pre Milga densult adunati, mar-turisinda prin scris scopnrile lui prirnejdiose, insuflandil duhude rescola intre locuitori, fagaduindu -le sat isba.vesca de sup-punerea lorti catre stapanire, am luat pre data sciinta despreresvratirea lui, care era precugetata pregatita preste tots,intinderea terra Deci, pre de ua parte, chibzuind cu multatruda ysi in tote chipurile, dupa puterile nostre despre ceea ceera de facutt, am pus in lucrare masurele trebuinciose ce amgasitu cu calle spre zadarnicirea inaintaril miscarilort, si pri-mejdioselort cugetari ale acellui resvratitor si tulburatort alluIinistet obstesci a nevinovatului norodt din acesta terra ; ierapre de alta, am pornitt de graba suppusul nostru arzniahzarcatre prea puternica imperatie, ca ua datorie a umilitei nostre

Memoriula lui Dirzeanu, ,,Trompeta" No. 652.

5*

si

§i

alti

si

si si

')

si

9i

9i

suppuneri , aratAnda fncunosciinta.nda celle despre acestaresvratire, precum despre celle (acute de not suppusii Im-peratiei selle mai cu deamenuntult dupe celle intemrlate p'a-tunci ; care arzmahzar sintemt Incredintati ca trebue sa fi a-junsa pana acum in stralucitele main! alle Imperatiei selle, ca-re va fi luat destula pliroforia din coprinderea lui. Nu lipsim

acum, prin cea de fata suppusa a nostra anafora, de a adu-ce la cunoscinta de Dumnedeu sprijinitei Inaltimei telle, ca. a-celia resvratitonl nu inceteza nici acum d'a insufla prin pri-stavirile sele imboidirea rescolei in sufletele cellor mai nevi-novati.; si momindu-i cu fagaduiala slobozeniet de sub jugulasuppunerii, ratacesce mintea bona cea prosta ysi 11 tarasce du,-se sine, cu care imputernicindu-se marindu-si intinderea prefie-care di, nimicesce tote chibduirile nostre spre a lupta sco-purile selle ; flincht ca, dupa sciintele ce am priimit dela Cai-macamulu Craiovei si dela Divanul de acolo si dela cei-laltiispravnici si mai marii judetelor de preste Olta, acello resvra-titor cu poruncele ce a dat catre locuitori de a nu se suppu-ne la ispravniciele judetelor si la zapcii pentru plata clajdii-lor imperatesci celle-lalte trebuinte alle obstif, a aprins ca-petele mai nevinovati locuitorf ; adurandft impreju-rul sea pre tote aceia cu calif s'a intelest si pre cap in in-prejurarea acesta s'aa gassit inteurnt gat-Ida cu facetoride relle atitatori de norodt, a coprins jumetatea judetuluiMehedinti; iera locuitorii orasului Cernetii, infricosa'ndu-se s'aa

ispravnicii spaimentati find sa nu calla in mainelelui, s'ait departat in partile celle mai de aprape alle Craiovei.

Not, suppusii Marie! tale, luandit sciinta despre acesta, n'amintardiat de a pune in lucrare celle mai grabnice mijkice pu-tincidse spre intempinarea reului ce ne ameninta, schimbandn peIspravnicii cei departati, orenduinda in locula lora pre altiice 'f-am cunoscutil mai fara pregeta si mai indrasneti de a seresboi improtiva urmarilor oltesculuf dusman, carora le ami date. Omen! cati amt putut sa strangem i gephanea , pre-

cum si bani cu imprumutare am strinst pentru provisia si in-grijirea cellon). trebuinciose. Am pornita si la Crajova cats -vaNeferi dintre paditorii orasului Bucuresci, cu gephaneoa borntrebuiasa spre paza acellui orasu, care este scannult cellorticinci judete de preste Oita, sa-la feresca de navalirile ces'ara putea intempla din partea vrajmasulul; pentru ca decas'arti intempla (feresca Dumnedea) sa titre si acolo, urmeza a-

......- I -.1

§i§i

§i

i

§icellorti §i

ellai

risipitt, §i

§i

§i

tunci ca si calle alte orase si judete, cart si elle astepta, cAttde curendt la assemenea navalire, sa se rissipesca si sa setulbure si judetele de dinc6ci de Oltt ; iera, podurile de pre-ste riuri, pre uncle sunt trecerile calatorilort, le-am Inchist cupaznici, pentru ca nici cei ce stun intelesi cu densult sa p6-ta trece catre densult, nici cei de pre langa densul sa gas&sca Inlesnitdre trecerea ca sa se intinda in partile de dinc6ci.

Nu lipsimt da a priveghia si a fi cu cea mai mare luare a-minte asupra miscarilor acestut vrajmast ; nici ne scumpimade a jertfi terta munca nostra., si on cate mijloce amtl gasittlcu calle ca ar fi mhntuitOre si destoinice le-amt Intrebuintattlimprotiva isbirii acelluia. In urma, cu mare m'ahnire am prii-mitt si alte scrisori din partea Caimacamulut Craiovei si a bo-ierilort Divanului de acolo, printeunt inteadinst trimist bo-lent si prin care ne face cunoscut ca. acelhl resvratitortl a in-duplecat pre multi dintre cei prosti si din semenit lui cu ace-sta aplecare, si armandu-I cu armele ce s'a intemplatt sa ai-ba, s'a obstitt catre partile Craiovei; si sosind la monastireaStrehaia, care e departata calle de doue spre-dece cesuri deCraiova, a facut'o zaptt, stapanindu-o cu omenii lut; fiind cacei inteensa orenduitt putini paznici, oil ca intelest cudensul , sdtl ca slabiciunea bort, nici ua impotrivi-re nu all aratatt ; ci deschidend indata portile s'atl unite cuellt. Dupa aceea, pogora.'nd la monastirea Motrulut, calle deoptt cesuri departe de Craiova, a vrut s'o stapanesca si predensa ; dera fiind ca pre acesta monastire pussesera Maria mai'nainte Ispravnicii din judetult Mehedinti cu vre ua cati-vapaditori armatt, all stat cu peptul trnprotiVa incercaril sellefacendu -se si 6re-care bataie, in care din partea protivnica s'anomoritt dot, si alit dot ranit; si astfel s'a mai departatuputin vrajmasul de zidurile monastiri. Acesta navala, a resvra-titorului Inteatata a speriatt pe Vita boierimea si pre cei-laltiorasam din Craiova, Inca, de si a navalit asupra tulburato-rilor acellora un 6re-care Serdaru Iamandi, orenduit fiind prelanga. altit cu vre ua cati-va Neferi si Panduri , dera iera nescrit cu hotarire ca, vedendu pe vrajmast intindendu-se si a-propiindu-se de Craiova, all vent la deseversita desnadajdui-re ; si ca sa stea pre loc nu este cu putinta , deca. nu be vasosi de aid veri un ajutor de 6meni Inarmati, destoinici sprea sfarima scopurile resboitore alle resvratitorului ; 4icendil §iacesta, ca,, (lea, se va gasi cu calle, sa se adu.ca.rugaciune din

Wadsimfindu-si

s'an

7o

partea terrei catre prea inaltatii Muhafizi al Serhaturilor fm-peratesci, ca sa pornesc ostire imperatesca improtiva vraj-masului, i sa-1 scape de primejdia ce-1 ameninta. Acesta im-prejurafe ne-a tulburat si pre nol forte multi; i ne-a adustlastfellt clicend in zapa.cela., din pricina ca cunescemU ca nuvom putea sa Intimpinam reultl deca va sosi, neavendt pu-tere de ostire ; deci, adunandtl din nuot pre call Neferi am pu-tut, Si alti omeni armati Neferi, '1 am pornit; acum pornimsi nol catre acelle locuri pe un boiert din at nostril, Dumne-lui Vornicul Nicolae Vacarescu, caruia '1 am data si '1 dam).pre fie care iii tote trebuinci6sele spre a se duce sa staruia-sca pentru stirpirea reului in tOta domnesca terra. In 'acestavrerne priimiram alte scrisorl deca Caimacamul boierilDivaniti ai Craiovei, prin care ne incunoscintesa ca resvrati-toruhi, se afla acum la monastirea Motru, indeletnicindu-se deimpresurarea ei, la care nadejde pete vonl remanea rabda.-tori, anndu-se lipsiti de tote, fiamancli si setosi; sa credecu multu cuventtl ca, siliti de nevol, Omenii lui ii vor parasidela neomenesca lui retacire. Catre acesta, locuitorii judetelorDolju i Romana.ti nu se indupleca a da trebuincios? hranaostirilor ce avem orenduite acolo ski resboiasca.

Tote acestea vel:).endu-le locuitoril Craiovei s'atl imprastiatucei mai multi, dintre boierl all remasa numai divanistil Cai-macamului, pacliti de catre slugile lord pentru \Teri ce intern-platOre trebuinta ; cad pre data ce s'ar preda monastirea Mo-trului, dujmanuhi s'ar apropia catre Craiova, trebuinta vacere sa se mantuiasca prin fUga, celle cinci judete sa re-maie sub otarmuirea apostatulul. Acesta mahnitore veste neau nevoit sa pornim de isnOva, cu marl cheltueli, altl trei ca-pitani, pre Serdarul Iordache, pre capitan Farmache si precapitan Ianache, cu doue sute din cei sesse sute hargiurl, precars de isn6va dupa. trebuinta '1-am adunat, poruncindu-le a-cestora sa se adune la untl loc cu si candy vrajma-pia nu va inceta din netrebnicele selle urmarl, isbescacu top impreuna. Tottl de ua. data s'a pornit Dumnelui Vor-nicul Vacarescu, ca catre locuitori sa se porte cu binisorula,spre a-f face sa cunesca sfinta datorie a suppuneril, si sa leintOrca nevinovatele for inime , ca nu pre viitora sa se maiinsale de vinovatele zadarnicele mandril a resvratitorului,nici de fagaduelile lui amagitore, §i sa-si intOrca.gandulu delayen' ce scopuri de resvratiri, care si pre indemnatori $i pre cei

si

sa-111

ai

si

si

,qi

yisi

cet-lalp;

si

1i

71

amagiti adusi la sfirsituri relle; facendu-i saintelega. ca, denu vor fi urmatori, se vor da, cu resvratitorul din preuna, laten. asprimea legilor; iara cei ce vor lua de cuvent, $i vorvedea callea cea rea pre care an apucat, chiarn din aceia cealcatuesc ostirea resvratitorului, vor fi iertati si ajutati, pen-tru ca all cunoscut ratacirea, s'aal intors pre callea ceadrepta ; iar aceia insa, ce vor remanea intru celle relle, pen-tru ca nimic nu este in stare a le scete fumurile ce le-a in-tratll in cap, si pentru ca nimictl nu-i 'Dote aduce pre calleadrepta spre pocainta, aceia nu vor mai avea iertare ; pocain-ta trebue sa o faca pana este Inca vreme ; caci mai tardianu se va baga in soma prin urmare trebue mai din vremesa se puna sub umbra intelepciunii si intru binefacerea pa-triel for care, ca muma bung si blajina catre top copii el, pri-mesce cu blandete si duleeta pre tots cap yin inaintea el siadd santa datorie a suppunerii, trecend cu vederea ratacireatrecuta si dand iertarea pecatelorn.

Iera dupa ce mai susu numitul boier va indupleca pre res-vratitorul cu ast-fella de puternice cuvinte, va face sacunOsca ca. e mai bine sa se intorca la cele mai din nainte ,

de cat se faca relle, deca se va suppune la dreptul cuventn ,

atunci insusi acelhl boier se chezasuesca pentru isbavirea a-tat a lui cat si a emenilor sei, si pre not sa ne dea de mijlo-citori catre stapanire pentru parasirea for si for pur-tare pre viitor; iera daca va gassi staruitorn in turbata sanebunie, atunci negresit sa.-111 1ovesca. cu cei de pre langa den-sul si cu ostirea orenduita de catre not, si sa scape si pre ceidin monastirea Motrullii ispravnici, spre a avea trebu-inciesa lora comunicatie. Catre acestea chiar not, suppusilMariei Telle, ne aflam pre calle de invoela dinpreuna cu res-vratitorul ; fiind ca ellil ne-a facut propunerile selle pringraiul trimissului se11, cerendil trei lucruri spre incetarea de-saversita a obstestei turbura.ri , i. sa lipsesca. d'aci inainte cudesaversire mancatoriile din tera , 2. sa se despagubesca lo-cuitorii cei ce s'au nedrepta.tit, si 3. sa se chezasuesca isba-virea atat a Tut, cat si a celloni de pre langa densul, $i plataunora din Omenii set, am respuns asemenea si suppusii MariiTelle, ca, in cat despre mancatoriile ce dice, despre despa-gubirea locuitorilor, s'a 4ngrijit stapanirea, si era gata sa. tri-mita. Inteadins boert cercetatori prin tote judetele, pentru ca sacercetede cu scumpetate pana la cea mai mica nedreptatire,

¢i

;

ici

'111

'et si

si

si

linistita

inchisisi

si

si

72

sa despagubesca indata pre cei nedreptatiti, si sa incunosciin-tede obladuirea ca sa pedepsesca pre Lei abatuti, precum totd'auna obladuirea a padit acesta datorie, si acum era s'o puien lucrare; dar a apucat ellu mai 'nainte sa aduca impedica-re cu nelegiuita sa fapta. Iera despre parasirea si desprelinistita purtare in viitoru, atat a lui cat si a cellor dupa im-pregiurul seu, vom mijioci la Maria Sa Voda, pre care preaputernica Imperatie ilu va trimite stapanitor in terra; si na-dajduim ca '1u va milui cu iertarea sa, cand si Inaltimea Sava lua incredintare ca cu adeveratu si din tota inima s'apocait, si ca a incetat din on si ce fellu de turburari catrenorod si catre stapanire. Asa dar dela respunsul ce ne va tri-mite, sa ne incredintam ce gandu are ; iera incredintarea cevom lua despre firea lucrului, o vom aduce la cunoscinta deD-bleu padita Inaltimei Telle. Intr'asemenea stare se g-asescude o data lucrurile, Prea Inaltate Domne, pre cars, dupa su-pusa nestra datorie, aducem cu scumpatate la cunoscinta In-naltimei Telle, spre a le lua in vedere si a le judeca cu pa-trunderea cea adanca si cu duhul cellu destul de incercat alluMariei Tell; sl on prin prea inaltul si prea puternicul bratuallu Imparatiei va cundsce ca trebue sa se sfarame dujmanul,seu prin alte mijlece ce va chibzui cu mintea sa cea adencaca ar fi mai nemerite, este de mare trebuinta sa se aduca ceamai grabnica lecuire la reul ce ameninta ton, terra sa dom-nesca, pang a nu ajunge la nelecuit; si pre noi, suppusii Ma-riei Telle, sa ne insufletesca., ca pre unit ce ne aflam nedo-meriti, si sa ne povetuesca despre ceea ce ar fi de facut ; cadresvratitorul inainteda ; ier nof am sfirsit si pazele /narmatedin orastd Bucurescilor, trimitendu-le in partile acellea; si n'amsa.vet*t pang acum nimic care sa fie destoinicu spre a tinepept vrajmasului; insa cunestem ca fericita si grabnica aflarede faca a Mariei Telle va fi singuru mijloc ce va putea s'aducamangaiere imbunatatire neaparata in starea lucruriloru. 1)

Februariu t o.

prmesa semnaturele Divanului.)

') Memoriultt lui Dirceanu. ,Trompeta" No. 653 654.

i

§i

73

Nota, No. X.X.X.Cartea Divanului cUre Vel Vornict C. Samurcaett.

Cinstite Dumneta, (rate Vel-Yornice de terra de josa, Costanti-ne Samurcaqa !

Sciut este dumitale ca, in partile locului din judetele de pe-ste Oltu, s'a ivit intr'aceste trecute cline un Slugeru Theodor,cu cats -va tovarasi inclinati, carele, ridicandu-se cu apostasieasupra otcarmuirii terref, a datu pricing. cu acesta si tutor lo-cuitorilor dinteacelle judete, stringendu-i pre unit dinteensii cuvoe si fara de voe intru alle sone socotelle ; cu a caruia ur-mare, nu numai ca. unele din orasele acellor judete, dinpreunacu D-lor boerii, i tors locuitorii polities Craiovei, s'au stomu-tat acum pre vreme de ierna, ci si tote trebile domnesti vi-stierii s'au zaticnitu; si macaru ca de aici s'a trimisu cats. -vaWire asupra-1, dera ca sa. se popresa acesta rea navalire aacestui Slugeru, si ca sa nu se intemple vre-u9. versare desange si smacinare intre tots locuitorii partil loculul, cumu sicheltuelele mart spre darapanarea satelor terrel, am socotitucu totil ca. este trebuinta a merge unul d'intre not la Craio-va, spre a potoli acest peristasis, de va sta prin putinta cumijlace ca sa nu se aduca varsa;e de sange ; si fiind ca siDumneta, ca patriotu, mai vertos cu sciinta bunk, de partileacellui locu, si boeru cu bunu ipolipsis, iubindu-te tot! Dum-neloru boerii i negutatorii si locuitorii acelloru cinci judete,ca unulu ce as statut acolo In patru cinci renduri cu drega-toria Caimacamiei Craiovei, de aceea to poftim ca sa, mergiD-ta la Craiova , cu deseversita, pliroforie ; unde indata cevet ajunge acolo, sa pus in lucrare ate vet socoti ca. face tre-buinta de a se potoli si a se popri cugetul cellu reu allu nu-mitului Slugeru si allu tovarasiloru sei, dandu Dumneta la to-te hotarire, care are a se Linea si a se padi cu nestramutaresi despre partea nostra, fara a mai cere sfatuire sell povetu-ire dela not ; si asa sa ridici acea tulburare dinteacelle jude-te, odihnindu pre Boers, negutetori si pre tot! locuitorii pre lasalasluirile lor, ca sa. petreca fie-s1 care liniscitu, fara de nicio temere sell frig.. 1) Februarie 1 1.

(Urmesa semnaturile membrilor Divanului)

I) Memoriulit lui Dirzeanu Trompeta" No. 654,

74

Nota No.Carte de iertaciune din partea tuturor Boierilor catre Slugerultt

Theodor.

Fiindu Ca Slugerul Theodor Vladimirescu, carele intru a-magirl desarte 'invaluindu-se, tragendu si pre altii la sine-sl,acum singuru cunnoscend netagaduitall datoria suppunerii,cere ua nepomenire vecinica a urmarilor selle, care cu top in-tr'ua glasuire primindu-o, 11 incredintamu prin iscaliturile no-stre, cu jurament, pre numele marelul Dumnesleu, ca atat prenumitul Sluger Theodor, cam si pre top cel cu densul cinov-nicl, Arnaud, on cap s'au Oat inteacesta nalucire, sub o-bladuire-1, not le dam iertare, milostivire, adjutare, si dupa sta-res fie-s1 caruia resplatire cu mangaiare simtitare folositdre.Assemenea i Panduriloru, iertare nepomenire de trecuteleparer! amagitdre ; si mergendu la alle Belle sa se odihnescacu totu repausul ce pang acum l'au avutu ') Febr.

(Urmesa semnaturile tururor Boerilor)

Nota No. XXXII.Sorisorea lul Tudor catre Vornicul Nicola° Tata' resou.

Cinstita scrisOrea D-telle cu multa plecaciune am priimit ,din care alta nu inteleg-u, fara de cat vedu ca tote pornirilecelle vrajmasescl alle mai marilor nostril , Carl le au pornituasupra patriei, le gramadesci asupra-m1; ca candu eu a-st fifacutu seu ail face vre-unu reu patriel melle ; ci pre semneDumneta pre norodu, cu allu caruia sange s'a hranitu si s'apoleitu tot nemul boerescu, illu socotesci nimic ; si numal prejefuitorl it numescl patria; macar ca eu nicl asupra acestei tag-me nu suntu voitoru de reu, ci Inca mai vertosu le voescu ln-tregimea si intarirea privilegielor. Apol de ce , fara de niclunu cuvintu allu dreptatii me catigorisip ? Si cumu nu so-cotip ca pre mine me categorisesce numal tagma jefuito-riloru, ieru pre jefuitorl ii catigorisescu tate nemurile ? Vedudar Ca alta nu este, fara numai Dumnecleu a impietritu inime-le mai marilor nostril, dupa cum Ore candu pre alle Egypte-teniloru. Derft cumu nu socotip Dv. Ca patria se chiama no-

') Memoriulu lui Dirzeanu, ,Trompetau No. 654.

i i.

XXX.I.

si

sisi

si

75

rodul, tar nu tagma jefuitorilor ? si ceru ca sa-mi arati Dum-neta ce improtivire aratu eu improtiva norodului ? Ca eu al-ta nu sintu de ca.tu numai un om, luatu de catre totu noroduallu terei, cellu amarit si dossaditu din pricina jefuitoriloru, casa le fiu chivernisitoru in treba cererii dreptatil9ru ; iera tag-ma jefuitoriloru, caci nu le place una ca acesta, 'a ridicatu ar-me de morte asupra patriei si a ticalosulul norodu. 0 ! ce ma-re jale ! Dar deca este tagma jefuitoriloru drepta, si noroduluvinovatu, cum de nu trimiteti D-v. si pre la invecinatele no-muri, ca sa vedeti pre cine catigorisescu ? Pre norodu ? Settpre Dumnevostra.? cu cine voesc a Linea ? Cu D-vostra, settcu norodulu ? Cad' acesta s'a vestitu in tote laturele. Prea bi-ne sciu pre Dumneta ca esci fOrte inteleptu , si nagcutu dinnemu slavitu si iubitoru de patrie; si parintit Dumitelle nici odata nu s'au ridicatu cu arme de morte impotriva patriei ; cicu intelepciune multe orenduele bune au facutu patriei. So-cotesca de care intelepciunea Dumitelle si.acesta : ca noro-culu resboiului este numai in mana. lui D-cleu a totu tiitorului,si nu se scie_ cut ilu va da; si macar de va birui tagma jefui-toriloru, deru tot nu pote fi norocita, ca va sa-i hulesca ton.lumea ; iera de nu va putea birui, unde voru scapa din 'nain-lea norodului ? Ci de voesci D-ta binele patrii, precum au vo-itu parintit D-telle , trabuinta este ca sa ne inteInimu negre-situ ; insa de vet bine-voi, sa am cinstitu respunsulu D-telle ,

uncle si cum ? Fiindu ca norodulu nu cere altu ce-va de ca.tunumai ua dreptate, ce pote fi folositore si tagmei boeresci; sicum clicu, on in ce chipu vet pofti Dumneta, sa amu cinstiturespunsu. ')

Theodor.

N ota No. XXXIII.Cartea Divanului domnesct catre Slugerulti Solomon, pentru

bravura sa contra Arva4ilor jefuitori.

Dumneta, $lugeru Solomone, dela Divancilu Craiovei, ni s'atrimisu aid insciintarea ce fact catre Dumneloru boierii diva-niti de acolo, prin care insciintecli celle ce ai urmatu impro-tiva resvratirii ce atitasse, si prin satele din judetulu Doljului,trimisit ama.gitorului Theodor, ridicandu locuitorii din satulu

Memoriult1 lui Dirheanu, Trompeta" No. 654.')

76

BailescilRomanescl, BailescifSerbescl, si vre-ua catf-va dinsatulu Cioroiuluf, pre cars lovindu-i in doe rendurf viteje5ce,'I-al infrintu prin vrednice mijloce ; si nu numal pre top ace-stia ce se invitassera de trimisii resvratitoruluf 1-al strimto-ratu de s'au predatu cu Mil, asiedendu-f iarasl pre la silisti-le loru a petrece intru liniscire, ci inca si pre trimisif, anumeStan Buluc-basa si Ion Buluc-basa, prindendu-1 'f-al trimisula Caimacamia Craiovei, in bung paza, Acesta vitejesca faptavestindu-ni-se, nu numal ca s'a cunoscutu credinta ce at Ca-tre stapanire, iubirea de patrie si vitejesca vrednicie, ci 'Incacu totil to laudamu pentru vitejesca slujba ce al aratatu siacum; caci si datoria suppunerii implinindu-o , to -at resboitucu tota silinta si dorinta de patrie, aratandu al liniscitu odih-na petrecerif acelloru locuitorl ce, nalucindu-se Intru invitarileresvratitorului, sa amagissera in prapastia nesuppunerif ; pen-tru care, spre resplatirea acestei isbande ce ai facutu, etta #se trimite un contesu blanitu din partea terrel, cu care se tise imultesca cugetulu inferbintarif, imbarba.tandu-te cu dina-dinsulu a isgoni pre resvratitorl ; si etta iv scriemu ca, si deacum Inainte, cu aceeast osardnica rivna intearmandu-te , sedal tota supunerea la povetuirile Dumnelor fratilor hoer! divanipde acolo ; si fara catusf de pugina smintela se abater! si sa. na-valesci Intru isgonirea si infrengerea aceloru resvratitorl, ca-rif si catre Stapanire se arata, cu hainlik si nesupunere, si catrenorodu pricinuescu amagirl si smacinare la cea liniscita pe-trecere; fiind,u bine incredintatu, ca, dupa buna-venirea a Ma-rie! Selle lul Voda aid in prea luminatulu scaunu, cu totifvomu arata catre Maria Sa osirdnicile D-talle slujbe, caldur6-sa, credinta., iubirea de patrie si datornica supunere ce al a-ratatu si la acesta intemplare ca sa fil cautatu si adjutatudin bogate millele Marie! Selle. Ti se mai trimite si ossebitutalerl cincl-sute, din cart talerl 25o vet popri pentru pagubacalului ce ti s'a impuscatu , ieru 25o vei imparti pre la Pan-duril si cap dinteensif voru fi capetenil si cu vrednicie; 'I velface cunoscutu la Dumneloru boierii divaniti, ca si Dumnelorse trimita numele loru inscrisu aid, spre a li se face carp deaparare? Cu privilegiurile ce se va chibzui. 1)

') MemoriulA lui Dirzeanu, rTrompeta" No. 655.

IN ota No. XXXIV.Scrisorea lui Tudor catre Zabetult dela Roman*.

'Ma raiaoa imparatesca dinteacesta terra, ne mat putendusuferi praclile si jafurile ce li s'au facutu de catre mat maritloru, s'au sculatu improtiva-le ; iara pre de alta parte , prinarzmahzaru 'si au aratatu plangerile , si cererile catre PreaInalta Porta., care si Serhaturiloru este sciuta , avendu intre-bare si judecata cu acesti predatori. Ci Dumneta, de ai vre-ovolnicie dela Prea Inalta Porta a ridica arme asupra raieleicei credinciose si supuse prea Inaltei Porti, urrnecla.; iera in-tealtu chipu facendu, pa.cleste-te forte tare ca sa nu ca.4i inprimejdia si urgia prea puternicei imperAtii ; fiindu ca noro-dulu nici cu dmenii imperatescl nici cu nimenea batae nu are,de cau numat au judecata cu cet ce l'au predatu fara milo-stivire, si fara scirea prea puternicei imperatit. ')

Februarie 21.

IN ota No. XXXV.Desorierea caloarii ce au fb,outt la Bene9ti cili-va Zavergii dintrupa lui Machedonski 91 Pro dan , ata9ati, pe MO, octirea lui

Tudor 171adimiresou. 2)

Familiile de bcitert ce se aflau retrasse la Benesci, ca sa. seapere acolo de jefuitorit ce se rupsessera din tptirea lui Tu-dor, §i umblau pradandu pe unit altii prin terra, au scris Cai-macamulut C. Samurca§u,care venisse in Craiova, orenduitude Divanul din Bucuresci cu insarcinare on se impace pe Tu-dor, sau batandu-lu se '1u princg boerit dela Benesci cereausfatu dela acestu Caimacam ce se fara ? Se mat remaie la Be-nesci, sau se fuga in alta parte peste granita, cum facusserai alp boert? Cu acesta scrisdre au trimisu pe Ionita Caragic.

Samurcau le-a rsspunsu se n'aiba nici o tema. de Tudor, caellu nici omora nici jefuesce pe cine-va ; ci sa se pa.clesca nu

') Mmoriult ha DIrzeanu. oTrompetau 1'o. 655,2) Comunicatu de d. Petrache Poenaru. Acestn memorin e scris6 la 1857 de ior

dake Otetelepnu.

78

mat de cei §epte-clect §i tret hotomant cars s'au ruptu din (5-stea lui Tudor, umbla prin terra jefuindu.

Atunci boerii dela Benesci s'au apucatu de s'au intaritu incasele de acollo, fa.cendu meterecle la ferestre, ce le clidisse-ra pans la jumetatea loru ; §i intre stalpit fo4orulut, inaltindzidulu mai multu de unu statu de omu, calm §i in clopolnitabisericei ce este in facia casset in apropiere de 52 stj., adicaeau bate pu§ca bine; fa.cendu-§i provisiile trebuinciose.

Lunt, pe la finele lui Februarie, intorandu-se Ionita Cara-gicu dela Craiova, a spus ca Samusca§u a plecatu la Bucu-resci ; §i andu l'a intrebatu ce se faca familliele dela Benesci,a respunsu ca se faca ce facu §i eu; adica, se fuga..

Atunci indata a doua 4i de dimineta, boerit, pe d'o partegrabira. cu immormentarea lui Ionita Sefendache , care, fiindude demultu bolnavu, repossase ; pe de alts, parte au incarcattrasurele cu .ce au pututu lua ; §i candu *ra, mat tote trasu-rele din curte, veciura ca, o sums, de calareti pedestrit inar-matt coborau pe costa dealulut cellu despre apusu allu Olte-tulut, veneau asupra-le.

Boerit strigara indata de s'au intorsu trasurele, §i au intratin curte ; inchissera portile; orenduira pe P. Poenaru sa pa-cgsca in clopolnita cu duot feciori, din cart unulu era Roman,iaru cells] -laltu Arnautu; cact allu Poenarului era rendulu inacea Ali sa paq.esca in clopolnita ; iaru cei-lalti se pussera pela stoborit curtit cu puscele in mana.

Dupa ce insa in aceea0 iii, pela amecli, se preda Poenarudin clopolnita, cel-lalti din boeri se retrassera dela imprejmu-irea curtii, §i s'au a§eclatu la meterecle in case; fiindu ca re-belit, ne mat temandu-se de focurile ce le aru fi venitu dinclopolnita, incunjurassera curtea, §i incepussera a descarcapistole.

Cu rebelii venira §i satenit cu topOre, taiara cati-va sto-bori in dosulu grajdulut, §i sloboclira caii prin curte, pe cariiumblau duo! Arnauti se-t scot& afara din curte. Atunci boeritcomandara focu ; §i lovindu pe fie-care Arnautu cu cate doueglonte, caclura aminduot morti josu.

Acosta veclendu rebelistii s'au spaimentatu, §i s'au departatde curte; iaru Poenaru, care se predasse, striga boerilor

sa se predea et ; acestia insa respunsera ca de cenu le-a spusu ca s'a predatu ellu mat inainte de a se faceomoru? Ellu adaoga ca daca et nu voru a se preda, sa-1 slo-

§i

§i

§i

§i

§i

§iea-

loru-lalp

79

boa famillia lm. Ei Insa refusara acesta. cerere ; i trimisseranumai pre muma Poenarului se vorbesca cu rebelistii, caciea cunoscea intre ei pe unu finu allu ei de la Cerneli, ce eracapetenia rebeliloru, anume Ceusu Ivancea, Serbu de natie.Boerii lasara se is pe morti din curte ca sa.-i ingrope ; daruse tinura a nu se preda in acea di.

Spre sera se apropie de curte unulu dintre rebel! ; stri-gandu pe Grigorie Otetelisanu, ilu chiema la stobori; spu-se ca, pentru recunoscinta ce are catre amendoi fratii Otete-lisani pentru binele ce'! -au facutu, ii sfatuesce sa nu se pre-dea neptea ; cad rebelil suntu mai top beta dela pivnita luiN. Otetelisanu ce au spart'o, si nu va scapa nici unu boerucu vieta.

Grigorie ruga pe acestu omu sa faca cum va sci a trimiteo scrisere a boeriloru ca.tre d. Tudor, prin care scrisere el ispuneau positiunea loru, si '1u rugau sa vie la Benesci se-iscape de pericolulu vietii.

Omulu priimi scrisorea, si promisse ca o va trimite ; de siclicea ca sarcina acesta ii e forte grea.

Dupa acesta, de si ne intelesseseram cu rebelistii totu prinP. Poenaru, care ne totu Indemna sa ne predamu, cum ca notpana la cliva nu ne putemu preda, ci sa incetede a mai slobodifocuri asupra-ne, ca. vom Inceta not pana. la 4iva., nu maiIn curte sa nu mai indra.snesca nimeni sa mai intre, ca nu vascapa cu vieta ; cu tote astea el, cu capulu plinu de spirtu ,totu nu Inceta a slobodi focuri asupra-ne ; dar impusca numaizidulu, iaru ai nostril, candu vedea pre vre-unulu ca. a intratin curte, foculu ce-lu slobodia asupra.-i era pe nimerite ; dincare pricina s'au ranitu destulu de multi; cad nu vreamu sase mai omOre, cunoscendu ca ei nu mai sciau ce facu de mul-ta. betie.

Vedendu eu, care me aflamu in foisoru de unde puteamu sale vorbescu, si sa-i audu mai bine, ca, nu inceteda a tot slo-bodi focuri asupra nostra, si dandu navala a intra in curte saprind.a din caii ce-i slobodissera din grajdu, amu strigatu peIvancea, intrebandu-lu, ca de ce nu se tinu de vorba, ci totuslobodu focuri, si dau na.vala in curte? Si elu 'mi -a respunsu:ca. nisce misei bet' facu acestea. Eu atunci 'I-am disu : ca da-ca arnautil suntu beti si nu-lu mai asculta., apoi cumu netotu sa ne preda.mu?

sisi-1

si

Sliced

_ go _

Atunci a incetatu a ne mai indemna ca sa ne predamu.Daca not n'amu fi fostu siliti pentru, scoterea din pivnite a u-nei calesci noua a ndstra se spargemu un clidu, ce'lu facus-semu inaintea garligiulul pivnitei, care erea facutu ca ua tabiecu trei metere4e, unulu in fata, altulu in drepta si altulu Instinga, de unde se putea pacli tOta partea cea despre apusua caseloru, n'amu fi avutu trebuinta sa sloboclimu nici ua pus -ca; cacl celle-l-alte trei parti alle caseloru isl aveau metere-clurile loru de paza, si nu ne-aru fi pututu face nici ua vata.-mare apropierea loru de clidulu case! ; cad aveamu omen! ar-mat! si in podulu cases, carl avendu apa In vase marl si tu-lumba, preintempinau aruncaturile ce le faceau cu fitilurl a-princletore ; cu tote ca noe nu ne era frica de aprindere dela coperisiulu case!, caci tote odaile suntu boltite ; dar dupaspargerea acelui clidu, am avutu grija a nu lasa sa intre ci-ne-va in curte, ca nu cum-va sa ne puna focu la pivnita., incare erau butt multe si cu rachiu.

Dupa ce s'a facutu cliva, aucliramu sloboclindu-se multe fo-curi si strigari de ura ; si aflandu ca aru fi venitu ua alta ca-petenie mai mare, anume Hagi Prodan cu ostasii lui pentrucare sciam dela nepotul Caragicu, ce fussese la Craiova cucuventu sa se. bata cu Tudor, si acesta s'a datu In partea luiTudor.

Atuncea not , sfatuindu-ne cu totii, jet- amu sloboclitu pe A-nica Poenaresa de s'au dusu a se incredinta de este adeveratHagi Prodan ; si sa 'i arate ca noi amu hotaratu ca sa ne pre-damu la densulu ; cad ne-amu incredintatu ca cu adeveratueste dintre ostasil. lui Tudor ; numai sa faca juramentu ca nuse va atinge de viata a nici unuia din nos. Intorca.'ndu-se A-nica Poenaresa ne-a adusu respunsu ca a facutu Hagi Vrodanjuramentulu cerutu de not, cu conditie insa ca sa le damu ar-mele si cail.

Noi, preferindu a ne scapa viata, caci ajunsseseramu a cre-de ca putemu fi inconjuratl pentru multa vreme, amu priimituconditia lui, si l'amu priimitu esindu inainte ; si amu datu ma-sa lui si cu vre-ua alai cincl siesse de a! lui, cunoscendu canisce astu-felu de Omen! tinu multu la a crede ca., deca ma-lianca painea si sarea cui-va, el s'au indatoratu multu ; der pecandu el mancau la masa, 'i amu auclitu vorbindu, in limbaserbesca, care o intelegea unulu dintr'a! nostril, cumu ca dece sa ne lasse numai a le da armele si cal!, de vreme ce s'au

,

81

omorit de noi aces dour, §i s'at ranit multi dintr'ai lor, cu acarora vindecare trebue sa cheltuesca mult.

Noi le-am respuns ca., de §i nu suntem vinovati pentru o-morul ranirea acelora, cad n'am dat not pricing., ci ei audat'o, dar veclend ca resonul nu indupleca pe asa omen!, ampriimit §i acesta, ca sa-§1 ia et din lucrurile nOstre ce le vaplacea; a§a le-am deschis sipetele §i gemantanele de all lu-atu cat le -at. placuta §i cat all vrut dela toti; afara de Petra-che Poenaru, ce remasesse intregu, pentru cuventul ca elluse predasse la ei de loco.

Abia ispravissera lui Prodan de a Ilia averile nostre, pealles pe plan, §i plecassera la conacul lor, ce erea in ca-sele verului met. N. OteteliOnu, unde '111 astepta Machedon-schi, companionul set, cand ne-am pomenitu cu alci dout ca-pitani, §i anurne Jova Enciu , cu at lor, insociti §i de ter-rani multi, carii au umplut curtea; i cu tote ca noi trimises-seramt de intorsesse pe Hagi Prodan, §i e111.1 intrandli cu notin casa, inchisesse usele, dar cei din num) veniti au spartii u-

cad not nu mai aveamll cu ce sa ne aparam; si la intra-rea lor in Casa, s'at intempinat cu Hagi Prodan, care, vrenda-i popri, ei au scos iataganele, §i tragendu-se cu§i taiat la ua mana ; §i a§a Hagi Prodan a plecat, lasandu-neIn mainele acestor din nuot

Tot in vremea acestor dom, pe cand se suia pe scara cas-selor, Intelnind unul din ei pe Petrache Poenaru, care erea intota costumul set de drumtt, ce se compunea de ua legatura decapt, peste un cauct, cusut cu firu ; cu um). §ahl de celle demare prep.; ua gheba de postav cu gaitane de matasse, pesteua fermenea de postavt cusuta iar cu fin). galbent; un cep-chenn cu hargiurile assemenea de firu; poturi cu copci de ar-gintt; tusluci cu gaitane de matasse, resfrint peste cisme ro-§li; cu ua §ipmea ') lucrata in argint §i cu belezicuri tom deargint, pusa i§aneoa peste spete; cu un iatagan cu manerultde filde§t,cu teca imbracata in argint suflata cu aura; um).cutita mai mic assemenea; ua pereche pistble tot). ap.;un hamailia de argint suflat tot cu aura ; §i vrend acellii En-ciu sa -! ia §alul dela capt, §i Petrache improtrivindu-se ada, sub cuvent ca ellt. s'a fost predat de loco, acellt Enciu,de IA data cu respunsul ca nu vrea sa scie ca s'a pre-

Pasci lungA ara utlescA.6

§i

ai§i

pile;

ellu, l'aa

venitl.

BSI

ella

pi

si

.)

g2 y.

dat set nu, a tras-iataganul; vrendt sa-1 despintece capuldIn doue, iart Petrache ferindu-si capult, s'a oprit iataganultEnciulul in umerult dreptn alit lui Petrache, petrundendu-icureua sisanellei tote hainele 'Ana la ost ; idea. nu 'hiscotea din manile Enciului unn alto arnautu cu care se cu-noscea Petrache, n'art fi scapatt numal cu atat ; si to:At&cerl arnatitt, dupa. ce Enciu it luasse tote armele, Si dinhaine ce 'I-a placut, l'a dus la conacu lui Hagi Prodan.

NoI acestia, cart remasessemn in .cassele nestre, nu pocindescrie prin condein graza ce am trash, vedendt pe de uaparte pleea de aruncaturi cu caramidi In ferestre dela eel ceumplussera curtea, pe de alta parte para focului ce se inaltadin arderea grajdului sopronului, si in sfersitt navalireaSerbilor Arnautilor din not veniti a .jefui ce mai scapassede la cei d'anteit, de la care la incepata, candt ne-a scos dincea d'anteit odae, ca sa pdta jefui cu Inlesnire, fara a se in-pedeca de not, asceptam sa audim pocnind in not un pistolt,Set sa ne despintece vre -untl iatagant, pans and at1 ispra-vitt de jefuit ate cinci odaile; si deca et , pe care me cau-ta, Intrebandt pe cati vedeat, fiind ca pe mine me stri-gasse Petrache Poenaru anume, tan et '1 respunsessemasi lui Ivanci in mai multe renduri, de si din gura Ivanci audiammai multe injura.turt si amerintarl, ca o sa ne scrumesca,altele asemenea, der et '1 respundemt tot cu blandete, sinumemt. buluc-basa, In locu de ceust ; si el toti rebelistii mecredussera de capetenie ; deca am scapat cu viata., noroci-rea at fostl doue surori, Insocite si de ua. slujnicar cart atetrelle. se punean Intre mine si Intre el; cu rugaciunile cele facean, me aparaA de furia lord.

Pricina ce 'i-a facut de a nu ne omori dela Inceput,am priceput'ola urma; ca et, ca lacomi de jaft, nu vrea sa -s1 perda vremea,nici sa. se Impedece de cadavrele nestre; ci tocmai Cando. is-pravisse jefuitul, si ne cauti sa ne °mare, tocmui atunci, penorocuhl nostru, a sosit slugerul Tudor intr'ua mahala asatului, ce erea aprope de cassele verului met Otetelisenu;de unde, afland ceea ce se facusse cu not, si Inca. nu se is-pravisse, vedendtl si flacara ce mistuia grajdult sopronult,sub care virisse trasurele eke putussera Incapea, ca sa ardalemnul, sa pot& lua fetal, au grabit de at trimis porunca, canu cum -va sa se mai omdre cine-va din not, ca acella tar cumerte se va pedepsi; cad pe de ua parte aflasse nevinova-tia ndstra, pe de alta parte ca cei ce venissera inteit o-

§i

§i §i

§i§i

§i§i

§i

§i

§3

morissera, pusa in prosca, pe un biet Stripa, sluga alltt nepo-tului Caragic, sub invinovadre ca de ce n'a lassat pe sta-panul sea, si sa iasa la ei de loc, cum '1-a veclut ca at venit;ella a respunsa nmananca perinea sarea lui, Si nu pot sa

last ; precum pe unu Hristodor, greca de natie, ceavusessem et dascala de limba ellena, pentru ca nu lasa sa ise is callult, clicenda ca ella este eterista.

Acesta porunca a lui Tudor ne-a scapat de mOrte ; lu'an-du-ne cad-va dintr'ai lui Prodan intre den ii, ,si striganda dinpast. in past. cellor ce sta.!t gata sa ne impusce, and trecemp'intre ei, ca nu care cum-va sa indrasnesca vre unult a slo-bocii arma asupra-ne, ca nici ella nu va scapa cu viefa., ne-adusli pe not iar la conacult lui Hagi Prodan.

Acesta, cand ne-a vecluta in cea mai vrednica de mild sta-re, caci unit din cei mai pufint despuiad abia sca.passera cucate ua, singura haina peste camasa., alfii numai in camasa siismene, iar alfii despuiad de tota, si toff cu faca de pamenta,ca candy ne luasse panza mormentului dupe ochi ; numai pebietele femei le respectassera, ca nu se atinsessera a le supa-ra cat de pucint ; der frica si grdza le topissera mat multidecat pe not, barb*, cars eream caclud inteua nesimpre com-plecta, dorind mai bucurosi mortea de catt ua asemenea via-fa ; se parea si elle, ca not barb*, ca elite din mind.

Atunci Hagi Prodan a inceput smulge parul din caper,clicand: ca uncle mai este juramentul ce-si dedessera pe cruce

evanghelie?Aceste espressit able lui nu ne consola de loct; ci ne adu-

cea aminte ca, de nu ne-am fi predat lui, n'am fi ajunst in-teasta vrednica de jale posifie.

N'a trecut mult duper sosirea nostra la conacul but Prodan,si a venit si Tudor cu tata. &tea sa, ce se compunea numaidin callared ; apropiindu-se de capul scares casselor verluiNicolae, n'a descalecat, ci ne privea in foisor, in care esissemtoff barbatii, celle mai betrane din damele familiilor nOstre;

fiind ca et avusessem prileju a-i dobandi cunoscinta, si a neimpartasi unul altuia sentimente patriotic; care ne-air fost le-gatu ore -cum si mai inainte de a ne vedea; acesta prilejufussesse in anul 1819 Septembre 19, pe cand Tudor se aflavatafu Plaiului Closanilor, pusesse mosnenii Podeni de je-luissera. la Domnitorul Sufu, ca mosia for s'att cotropitu deNemd ; si Domnitorult poruncisse Caimacamului Craiovei se

6*

§i'la §i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

a -it

pi

84

orenduesca un boenl, hotarnic-inginer, a cerceta, inse In secrett,fara a simti Nemtil ; si Caimacamul me alessesse pe mine, ca-re a trebuit se am a face cAte-va dille pe munte cu Tudor.

Ast-fella fiind dar, am inceput eu a-i dice in limbagiul du-pe atunci:

nArhon Slug-era, pentru Dumnedea, scapa-ne viata; casuntema in manile D- tale';

Iar ella a respuns11:77ViaVa ye este scapata ; der& tint

pare rea de ceea ce at! patit-a." Apo' ce se ne facema not?Se mergem cu D-ta? Cu mine nu puteti merge, ca et suntcu &tea; si D-v. avett familii. Sa ne ducem la Craiova.

Acolo nu ve sfatuescii se mergeti, ca pote sa viie albsmai rel ; ci se merged la M-rea Horezului, unde este sa se tri-mita cats -va paznici de at Adunaril, si unde ye vet' avea siD-v. odihna bung.'

Apo' a poruncit de a scrisu ua porunca d'a callare pentrufacere de cate sesse came cu boi, a ne transporta pana laMonastirea Horezu, dandu-ne de paznicu Rana acolo pe Ivan-cea Ceusu cu unspre-dece ai set ; a scos si vre-o zoo lei de'i -a dat se avem de cheltuela drumului; si cand era se piece,'i am dis si acesta; ca Arvatii all resbit In pivnita unde estemult yin si rachia, si not remanem pe mainile lor. Atunceaall stat si all trimis sa scat& pe tots ; si cine nu vrea se iasa,sa. nu '115. lase cu viata.

Dupa aceea '1 a pornit inainte la Otetelist ; si apoi a ple-cat si Tudor cu at set calareti dupe el, impreuna si cu Pro-dan si Machedonschi ; era not ne-am intors la casa nostra, un-de am dormit Mercuri noptea spre Jot, ingropati in lana ce oversassera rebelistii din saltelle, ca se pota lua si dosurile lor.

A doua di Jot, plecAnda din Benesci, abia am potut trecepeste apa Oltetului la Satul Carlojanii ; si am tras la casa u-nlit find at nostru, la duo" frati, adica, la postelnicul ApostolHagi Andrianopolitu, unde am remas pentru mai multe 4ille;caci ne simtem cu tot' ca strivitl de groza cellor ce patimis-sem Mercuri tota 4iva ; apol si Pitarula Ionita Ghimpetianuca,dusse bolnav de peripleumonie, si nu era in stare sa se maimisce de loc. Ivancea Ceusu cu at set '0 a luat dela not vo-ie sa piece, caruia 'I am dat dovada la many ca cu voia nó-stra ne-a la.sat ; si plecand dela nos, am aflat ca, cum a tre-cut Oltu la Vulturesci, a omorit pe Serdarul C. Vulturescu.

Tot intr'acea di, adeca Jot, pe la 'named', a venita la not

85

un Polcovnic, Vasile Ghelmegenu, cu vre o tref Panduri, tot!Wart, cu ua scrisdre catre not, a careia coprindere se aratain coppia de mat jos, sub No. 1; pana se citim not bar-batit scrisorea, Ohl a poruncit unuf Pandur dintr'at set saaduca traista, pe care apucand'o de fund §i scuturand'o, allcadut din ea doue capatint de &tient, in mijlocul damelor, ce'!dedessera °colt, fa.cendu-i felt de felt de intrebarf despre cecuget ar avea Tudor pentru not ; atunci bietele dame, de ma-re spaima, ate scosa trite un tipet infioratoru, ca.4end care le-§inate, care coprinse de cutremur i istericale ; iar not barba-tit, cart abia ajunsesseram se aflam din scrisare de taierea a-celor duo! Jova Ienciu 1) ce ne jefuissera, am precurmat ci-tirea, §i am data ajutarele cuviinciose de s'a redesceptat bie-tele dame, care se speriassera grozav de vederea capatinelortaiate, §i de inchipuirea ce '§i facussera ca a§a o se ni se fa-ca §i rite.

Acest Ghelmegeanu ne-a spus ca lut Tudor 't-a parut in a-devenl fOrte reft de ceea ce ni s'a intemplat ; pentru. aceea 'ta §i taiata pe amindout, naptea spre Jot ; iartt a doua Li Jo!,a poruncit de s'aa adunattt la unit loc tot! Arnautit §i Serbit,§i inconjurandu-t cu Pandurit, ail intrat in mijlocula lora fretPanduri cu amendoue capetele puse in ate ua sulita, §i cuargintul IcOnei ce o despuissera et la Benesci intealia.strigand ca et n'a plecat se jefuesca §i se despoie icanele; ciail plecata pentru dreptate; ca cine va face ca et, tot caei va patimi ; apoi bagat pe tott in biserica de all savir-

juramentul ce 'la atl cerut ; §i dupa aceea l'a pornit pedensul la not cu acelle capete taiate; §i Tudor a plecatu laSiatina.

Not, pe de o parte amt. oranduit de s'att pus la respantieacelle capete, dupa cum ne scria Tudor, multumindu -! §i ru-gandu-1 se ora'nduiasca pe Ghelmegeanu a ne duce la Mona-stirea Horezu, ca a§a cerusse Ghelmegeanu de la not; amtrimis §i din parte-ne pe finul Apostol, care abia peste uaseptemana s'a intors d'adolo, insa nu cu Ghelmegeanu, ci cutret Pandurt, cu porunca pentru facerea a Cate §ese carrecu boi, din sat in sat, cu care sa ne transportamt, adducan-du-ne §i osebitele doue scrisort ce se veda in copie sub No.II LII.

Acesta era rud'i cu capitanu Iordache.

i't

§i

sulita,

§i't -ail

0.t

i

i

i

I)

86

Ar fi prea trist §i ingrozitor se descriii cu d'amenuntul to-te sufferintele n6stre ; §i att. fi §i peste putinta; cad numaideca ar trai §i acuma toti eram p'atunci, §i sa arate fie-care ce a sufferit, numai a§a s'ar fi potuta descrie tote, pre-cumu ce amu mat sufferitu de frica in celle optu Milledela plecarea lut Tudor si pana la venirea cellor tret Panduri,pe care ni-t trimissesse de pada la drum; cast, cum vedeamilnescai Pandurt trecand pe drum, ceea ce se Intempla In totedillele, not fugeam in padure, unde remanem §i noptea , dedormem pe asternut de cra.c1 cu frunde uscate de tufa, pusepeste zapada, §i fara nict un acoperi§t, numat cu hainele cese milostivissera jefuitorit rebeli§ti cu Prodan de ni le dides-serd de ponzand ; de §i era tot din alle nostre; §i apol §i pugina.§i prOsta hrana, ce era numat de malaia §i fasole, sell cateo data cu varza acrd, pana cand am trimis capatinele cel-lor duo! talhart de le-at pus d'oparte §i de alta de p6rta cur-tit casselor nostre, infipte in limbele stoborilor cirtit, de le -ailvedut §i 6menit din satul Benesci, §i le -ail cunoscut ca suntalle cellor ce jefuit, §i ca 'tat 'Watt Tudor.

Abia dupa aceea ail vent la not preota din Benesci §i Is-pra.vnicelul mo§iet, care ne-at adus faina de grail, legume, var-cia acrd (ca era in post), rachiu §i yin, tote din ale nostre.

Dupe. atata grija frica ce am tras , ne-am hotarat §i amplecat la Horezt ; §i ajungend la un at anume MateWit, peapa ; acolea am intempinat un alt 1'611; ins& trebuesa arat cum ne era mergerea.

Frate met, ea §i nepotu Ionita Raio§enu mergemt callartpe caii ce luasseram dela poslupicii nostril din Benesci ; iarcet tinerl, pe jos prin noroia, amestecat cu zapada ;barbat! §i dame, cet betrani merged in carre, der bietele da-me tinere §i fetele rupsessera pantofii §i chiar ciorapil, §i iise ranissera picierele, Inca li se cunoscea urmele dupe san-gele ce curgea din picierele tor.

Cand ajunseramu la satul Matee§tit, trebuinta fiind se se ieaalte carre §i boi, s'at. dus ce! tret Pandurt in sat, cu et s'atluat §i nisce tigant at Ghimpetenulut; acestia, fiind artago§1,at facut galceva cu sateni!, cart fiind §i bet! dupe la cazane-le ce lucra facerea rachiulut, ne-am pomenit cu o multime deOmen! terrani, din cart erat §i viind la not cu ciome-ge, pontitt sa ne ommOre; not le-am arratat porunca lut Tudor;

cats

si

si.

ne-at

si

cei-laltl

sisi

plaiasi,

87

der ei nu mai erail in stare a se mai teme de cine-va ; noro-cirea nOstra a fost ca sail intemplat a fi intre el un Vasile,Ceusa de Plaiesi, care, cum a veslut pe nepotul Ionita Cara-gic, ce fussesse cu un an de ciille mai inainte vatafil alit ace-stui Plain Horezu, a domolit furia acellor porniti sa ne omm6-re ; der carre boi nu s'aa mai pututa lua din nici un sates ;ci am fost siliti sa plecam callari, not fratii amendoi, cu ne-potul Caragica, care stia drumul la Monastirea Horezu, deunde am trimis carre de '1 an adus pe toti acolo la Mona-stire ; insa pe Pitarul Ghimpeteanu nu credeam sa-la vedemavia ; caci ila lasassem pe sfarsita ; cand din contra vedemviind pe jos inaintea carrelor ; intrebandu-1 cum 'si-a redo-bandit sanatatea, ne-a spusu ca, dupa plecarea nostra de laMateesti, imbatandu-se Ceusa Vasile cu Plaiesi Ar-masei, ail venit la D-lor, '1-at luat la batat pe tort barbatii,

chiar, pe densul, asa mai mort cum era ; si dintr'acea ba-tae s'a facut sanatos.

Eata un medicament infricosat de bun, si forte energica,fara cheltuela ; der cam durerost.

Dupe ce am venit la Monastirea Horezu, si am aratatn E-gumenului scrisorea lui Tudor, ce se vede in copie sub No.III, ne-am avut indestularea odihna cate-va Mille, pana anda venit acolo chic)! orenduiti de Tudor cu ostasii for sere pa-za; acestia era, unul anume polcovnicul Iordache Christofi,tar cella de alla duoilea capitan Dumitru Ghirbea.

Acest din urma, fiind fost avut ua judecata la Ispravnica-tul de Mehedinti cu nepotul nostru de sora, Ionita Riiosenu,

cad G-hirbea, ca capitan de margine , trecusse peste Du-nare ua famillie de tigani fugiti a! nepotului Rliosenu,Ispravnicatul os'andisse pe Glarbea se despa.g-ubesca pe ne-potul Riiosenu, ori aducendu-i acea famillie de tigani inapoi,sell sa-i platesca cu ban! ; Gh'irbea se legasse cu inscriscu soroc a face una din doue ; fusesse urmatoria. Asader Ghirbea gasisse prilegin a scapa de Riipsenu mai lesne,omorindu-la ; i deca n'ar fi aflat acesta parintele Hrisant, ceera econom al Monastirii Horezu, si sa-la ascunsla pe Ri-iosenu, negresit ca deca scapassera hotomanii care se desli-pissera de Tudor, si care raft cautat inteadins °more,cand ella chiar dela venirea Jove! Ienciului, schimbandu-siportul in taranesc, se stricurasse fugisse; de Ghirbea fusenu mai scapa ; der s'a preintimpinat acesta, ca a caslut so.

si

flusi

si

si

alp 1i

si

si

si

yi

itssi

7i

se'lasi

si8i

88

ra-mea, muma nepotulut Rliosenu, cu rugaciune la Ghirbea ,si assigurandu-1 cu un inscris din parte-t, l'a imblanclit de l'aiertat. Destul ca ua nepte intrega n'am inchis °chit de fri-ca acesta, ca cerea Ghirbea, amenintandu-ne ca pe tot' neva pune sub sabie de nu 'hi vom da pe

Ne mat putandu-ne avea odihna la Mona.stire , amt rugatupe acesti clout trimist de Tudor de ne-at dat voie si pasport;d'unde plecand, am mers la Rimnicul Valcei, unde gasind pePolcovnicul Vasilie Ghelmegeanu, Ispravnic allil Judetuluicea, ne-a priimit destul de bine, si ne-at orenduit de salaslu-ire cate-va °dal din chiliile Episcopiet ; der neavendu-ne lini-scea nici acolo, tot din pricina Arnautilor, am rugat pe Ghel-megeanu de ne-a dat voie; ne-a dat si pe un capitan Nita 0-bog,eanu cu cats -a Pandurt at set, a ne fi de paza la drumu ;si la io Aprilie am trecut granita la Turnu-Rosu si de aco-lo la Sibiiii, unde am gasit si pe a treea sora a noses, Ca-tinca, pe care o Linea Vistierul Mihalache Iconomu, si pe a-menduot fratit Brailot, Dumitrache si Dinca , ce ne era vertbunt, si pe alte rude si prietent, cart, inbra.tisandu-ne si aju-tandu-ne la trebuintele nostre, am putut uita in pucin timpttsuferintele de patru de cline din trecutulu de forte tristaaducere aminte.

Acolo la Sibiit, dupe ce ne esi din anima frica si groza, ceparea ca a prins radacina forte adanca , aruncandu-ne ()chitmintii cu spaima la trecutul acella, nu ne putem indestul mi-ra cum Dumneclet facu cu not minune asa de mare, sa sca-pam adeca cu viata din mainele unor dment fara nici un frat,nict chiar alit temerh de Dumneclet, deca et cutezara se des-pole ua santa icana, si sa ranesca pe bietu Petrache Poena-ru, ce se predasse singur; si apot jefui si It rani, de a za-cut pe patu aprope ua jumetate de an, remaindt si betegt.de mana, ca nu o putea ridica pina la captl.

Veciuram §i patarama rebelistilor, ca 'I desertara Nemtii depraclile cu care se umplusessera de la not, si '1 trimissera inalte pars ale lumit, de unde nu s'at mat intorst.

Asa este serta cellor nedrepti si ref ; ier pe cei nevinovatt,si care 's1 ati speranta in bunul Dumneet, ells, ca pre drept,ca prea bunu si atotu puternic, nu-i parasesce nict odata; ciit mangaie si it umple de bunatati, precum a fa.cutu cu not...

Din acestea ye putett indestula curiositatea, si se cunOscettdin ce amen' se compunea ostirea lut Tudor ; ca era o adu.

'ln

;

cleci

ilti

Val-

89

natura mai mult din streini, Serbi §i Arnaud; cei mai multidin el erat din cei mai stricati, gi fara caracter ; apoi §i cufurriuri in cap, ca adeca fie-care din ei este de o potriva cuTudor ; precumu vedeti ca. Jova §i Ienciu nesocotira. pe HagiProdan, de §i acesta avea la Tudor mare valore; ye putettinchipui din ce pricina a fost silit Tudor se caza inteatateacruclimi, in care se spunea de multi ca. se didesse cu totult,omorind §i chiar din cei mai d'apr6pe ai sei, care se nara.vis-sera a face neorandueli.

Tot acesta pricina a strapiciei lui Tudor catre osta0i sei,care credea ca. va putea sa introduca, disciplina, at fostu §ipierderea lui ; precum am audit atunci cand capitan Ior-dache §i Farmache, trimi§ii printului Al. Ipsilanti , venire, lasatul Golescii, unde se afla Tudor, dace, nu gasea pe capita-nil ha Tudor desgustati de cruclimele lui, nu 'i-ar fi putut tra-ge In partea for ; cu care fapta at putut lua fara vre-u2. lup-ta pe Tudor ; §i trimitendu-ltd la Ipsilant, it omori.

lordache Oletelefanu.

No. I.

De la Blugerul Theodor catre D-lor familiele de boeri aflate laBenesol.

Cuviinciosci inchindciune!

Fratilbr ! cu tote ca. nu sunt din sange de evgenist '); der totsimm durerile cellor evghen4ti; caci, cum am aflat de primej-dia in care sinteti, 'mi am lasat drumul, §i am pornit spre aintempina reul ; nenorocirea inse a stat improtiva, ca n'amputut ajunge la vreme ; der ca se cunosceti D-v6stra ca cu-getul met n'a fost nici este a se urma unele ca acestea, eats,pe cei ce an fost pricina, '1 am taiat pe amenduo1, ysi le tri-mit capetele spre incredintare, pe care se porunciti a le pu-ne la respantii, spre pilda a altora. Eats, se trimit D-v.lucrurile ce s'at gasit la acWi ta.lhari, precum argintul uneisfinte lame i din hainele coconelor D-v6stre.

') de nobila,

§i

ca,

'mf

ei

ai ai

90--Sa aveti buna nadejde in Dumneclea, ca in scurta vreme ye

yeti despagubi si de celle ce v'a jefuit ; si sunt

Al Dv. ca un frate si slugg.

TheodortiScris din satul Otetelisa

1821 Martie 3.

No. II.

De la Slugerul Theodor catre tote familiile boeresol °ate s'ataflat la Benno!, inchiniciune dupe cuviin 1 ')

Cu fnifescd plecdciune ma Whin Dv. !

Fratilor, eata trixnisseit Dv. trel omen! de al Adunarii cucare sa ye putell intelege a face carre; si cu acesta scrisdrecatre cuviosia sa Egumenul sf. Monastiri Horezul, sa mergedla Horeza ; si find ca peste ca-va Pie este sa vie atat la aceamonastire cat si la altele din prejur cati-va paznicl acolo, saye aratati catre acella ce va fi mai mare asupra-le cu scriso-rea ce facuram catre parintele Egumen, a ye da celle trebu-inciose ; si sosind sa.natosl la monastire, cu intorcerea dmeni-lor nostril, sa ne trimitetl respuns ; si sunt

Al Dv. ca un frate si slugs

Theodorti1$,21 Martie 8.

Se va trece de catre Dv. de desubtul scrisoril parintelul Egumenu tote fami-liile cite sIntetl.

No. III.

Dela Slugerul Theodor catre cuviosia sa nastavnicul Egumental Monastirei Eorezu.

Fiind ca acest sf. lacasa, cum si alte asemenea, sunt facu-te de nemul norodului romAnesca ca pe la vreml sa se ada-postesca si sa se ocrotesca familiile celle cinstite, aparandu-se a nu patimi vre-un rea, de aceea vin acolo celle mai jose

') Adressa scrisoril.

-- 91

aratate familil boerescl; §i sosind aci, se le cultivarisiti cu t6-te celle trebuincidse, hrana D-lor §i a amenilor , a nu cercavre ua. lipsa; si de urmare §i priimirea sa, avem res-puns cu Intorcerea 6menilor mei. Der nu care cumva sa toarati cu vre ua, improtivire, ca. apoi se nu-ti para. relt. .Si seam respunsul cuvio0el talle de priimire si urmare, negre§itt.

Theodora,1821 Martie 8.

(Urrnesa lista ce coOne 32 de nume, coprinse in opt familii.)

Nota No. XX.X.VI.Cuvintul lui Tudor catre Panduri, dupe; mOrtea color duel Bul-

gari dela Benesol.

Fratilora !

Pa.na, adl nu v'am descOperit pricina tainica. a scularii tnelle.Nu dela sine singur am luat armele, ci in Intelegere cu maiMari! nostril ; §i d'aceea nici nu privesce acesta, mi§care lastingerea Boerilor, carl nici nu ni se improtivesc cu denadin-sul, fiind greOta. ideea ce v'ati fa.cut de den§il.

Acum, fund ca. se apropie cesul, eta ve descoper la top a-deverul, incunoscintendu-ve ca pornirea acesta este din po-runca imperatului Alessandru ant Russiel ; qi privesce , nunumai la mantuirea nostra, ci si a Intregulul nemu grecesca.

Printul Alessandru Ipsilanti, wind din Moldova, a calcattpe pamentul terrel-Romanesci, cu insemnata ostire. In urmasa se astepta si marea putere a Russiel, care se afla, la Prut.

Not vom inlesni trecerea Printulul Ipsilant peste Dunare, casa merga spre mantuirea patrie! selle. RuOl ne vor ajuta casa coprindem cetatile turcesci de pe marginea Dunarii, ce cadin partea nostra ; §i apoi ne vor lasa a ne carmui singuri culegile nostre.

Incetaid dar de adi inainte de on ce jafurl ommoruri, deorl ce fapte relle; cad orl care se va dovedi abatut dela po-runcile date, cu morte Ile voit pedepsi ee insu'mi dupa, pil-da ce v'am dat ach. ')

Fotino, pag. 48-49,')

si

9 2

Nota, No. XXXVII.Proolamap lui Ipsilanti cltre poporul Moldavia.

Locuitori at acestel ferri Moldavia !

ye incunoscinteclu ca, cu voea lui Dumnec;len, tota Greciaa ridicat astacli pretutindeni stegul mantuirii selle de sub ju-gul tirraniel, proclamand libertatea patriel lor. Ea, Impreunacu compaeriotii Biel, me duc unde me chiama trambita popo-rului si a patriei mele. Ve incredinteshi dera, si ye garantecia.atat din parte-mi cat si din partea tuturor compatriotilor mei,cats se afla aid, si pe care am onere sa-f carmuesc , ca yetiavea tot repaosul si assigurarea si pentru personele si pen-tru averile vostre. De aceea fie-st care sa-si caute, cu aceeasilibertate ca In trecutu, de datoriile si ocupatille selle, farasa se turbure can de putin de miscarile melle ; pentru ca sta.-penirea acestui Principat remane, ca si pana acum, suppusala acelea-si legi Intru saversirea datoriilor selle. Inteadevera,ye qicu, o locuitori a! Moldaviel, ca pronia ceresca v'a daru-it pe Domnul ce ye carmuesce astacli, pe Mihai Voda Sutu,protector zelos anti drepturilor patriel vdstre, parinte si binevoitor al vostru. Fig Incredintati ca Maria Sa este astfel pre-cum 11 numesc ; si uniti-ye cu Inaltimea Sa pentru paza feri-cirii vostre ; si deca din intemplare nescal-va desperati Turdar navali In terra vestra, nu ye temeti nici de cum ; cad ua,putere tare e gata sa pedepsesca indrasnela lor. 1)

Al. Ipsilanti.lass!, 2 3 Februaria. 1821.

Nota, No. X.MX.ATIII.Proclamalla lui Ipsilanti catre Eteristil din Romania.

Frafl Eterifti !In sfarsit a sosit momentul stralucit, s'ata de asteptat 1 Sco-

pul activitatii si straduintelor nostre de mai multi an! vedeastacli lumina! Legatura de frati ce am facut'o va fi in eter-nitate pentru not singura mantuire pe drumul fericirii ndstre.Frati si Camaracli! Ati aratat ce pOte un amore purl). si cal-

I) Filimon, vol. IL pag. 289. Vegi §i Dirzenu, Trompeta No. 656.

ochiros de patrie. Der Grecia, in reinvierea sa actuala, ascep-ta Inca lucruri mai marl cle la voi; si acesta cu tot dreptul :cad daca pentru nisce simple sperante ati sacrificat totul, cen'o sa faced acum cand steoa stralucita a libertatii nOstre seivesce pe orizont ? La lucru dar, fratilor ! Se contribuesca side asta data fie-care dupa averea sa cu omen! armati, arme,bans si haine nationale. Posteritatea va bine-cuventa numelevostru si ve va considera ca fondatorii fericiril sele ')

Alessandru Ipsilanti.Iassi, 24 Februarie 1821.

Nota No. XXXIX.Proclamaia lui Ipsilanti, catre poporul greet:Int

Cornbatefl pentru credinfd fi patrie !

Ellen!, ora a sosit ! De mult popOrele Europe!, combatandapentru drepturile si liberta.tile lor, ne invitat sa -! imitam. Desi Ore-cum libere, elle tot s' au silit , din tote puterile sa 'simaresca libertatea, si printr'ensa fericirea lor. Fratil si arnicanostril sunt pretutindeni gata. Serbii, Suliotii si intregul Epirtne astepta cu armele in man a. Se ne unim der cu entusiasm.Patria ne chiama!

Europa, atintendu-si ochii asupra-ne, se mira de nemiscareanastra. Resune der tote muntii Greciei de sunetul trompeteinostre resbelice , si vaile de sgomotul l'ing-roditor al armelornostre ! Europa se va mira de vitejiile nostre ; si tyranil no-stril, tremurand si palidi, vor fugi dinaintea nostra..

Poporele celle luminate alle Europe! se occupa cu restabi-lirea propriei lor prosperitati ; si pline de` recunoscinta pen-tru binefacerile stramosilor nostril catre densele, doresc libe-rarea Greciei. Noi insa, aratandu-ne &nn! de virtutile parin-tilor nostril, si de secolul acesta, suntem plini de speranta cavom dobandi protectiunea si ajutorul lor. Multi amici ai liber-tatii din senul lor vor veni se combat& alleturi cu no!. Misca-ti-ve dar, amicilor ; si veti vedea ua putere tare aparandadrepturile n6stre. Vett vedea multi si din inamicil nostril, con-vinsi de dreptatea causes nOstre, intorcend spatele inamicului)

') Opera lui Prokesch, vol. III, pag. 55.

si unindu-se cu noi. Arate-se ei cu cuget curat , si patriava priimi in bratele sale: Gine ve mai opresce dar bracul vo-stru barbatesca ? Inamicul nostru last este slabu si fare, pu-tere ; capii nostril sunt esperimentati, si top* compatriotii no-stril plini de entusiasm. Uniti-ve der, viteji si marinimosi

Formec;le-se falangele nationale, arate-se legione patrioti-ce, si veti vedea pre acella betrant colosa alla Despotismu-lui ca.clenda de sine in 'faca drapelurilor nestre triumfatere.Tots termii mare! Ionice si Egee resune la sunetul trambite-lor nostre. Corabiile gTecesci, cart in timp de pace sciaii ase negutetori si a lupta, vor semana in tete porturile

prin foc si sabie, groza si mortea. Si care anima greces-ca va sta in nepasare la chiemarea patriei? In Roma, un a-mic alltl Cesarului, scuturand sangeranda hlamida a tiranului,ridica poporul ; ce veti face voi, Ellin!, carora patria isi ara-ta ranele selle, reclama cu voce intrerupta ajutorul fiilor sei?

Pronia ceresca, amici compatriots, indurandu-se de nenoro-cirile nestre, a condust lucrurile ast-felt in cat, cu pucine o-stenele, vom dobandi, impreuna cu libertatea, si tete fericirile;daca dar, dintr'o condemnabila neindema.nare a intereselor ne-stre, vom remanea indiferenti, tiranul, devenind mai infuriatt,va immulti sufferintele nestre, si vom ajunge pentru tot d'aunacella mai nefericit din tote poperele.

Aruncati-ve ochii vostrii, compatriotilor, si priiviti jalnica no-stra stare 1 Priviti, ici templele nestre profanate ; colo , copiinostri rapid, si sacrificatl, in modul cella mai scandalos, volup-tatii nerusinate a barbarului nostru tiran; casele ndstre des-puiate, campiile nostre pustiite , si pre noi insi-ne degradatiin miserabila stare de sclavi.

E timp ca se scuturam acest jug insuportabil ; sa liberampatria ; se doborb.m semiluna, ca sa ridicam acella semn princare suntem tot d'auna victoriosi, adica. crucea ; si sa resbu-nam ast -felhl patria nestra si religia ortodoxa de dispretulaumilitor al acestor nelegiuiti. Intre noi cel mai nobil este acelacare va apara mai barbasesce drepturile patriei, si care o vaservi cu folos. Poporul, adunandu-se, isi va allege pre sena-torii se!, si acestui consilia suprem vor fi supuse tete lucra-rile nostre ; se ne miscam der intr'un cuget comun : bogatildepuie parte din propria for avere, pastorii spiritual! insufle-tesca poporul prin esemplul lor si cel invetati povetuesca-icelle spre folos. Compatriotii nostril, civili sea militari , car!

94

11

El-lint.

Menu-lui,

si

95

Serva pre la Curti streine, renuntAnd fie-care la serviciile ceare, gra.besca se intre top iri stralucita arena ce li se des-chide, si platesca patriei tributul ce-i datoresc ; si ca nisceviteji sa. ne Inarmam cu totil, fara inVarcliere, cu nebiruita. ar-ma a barbatiei; si ve promit in curend victoria, si apol tot bi-nele. Cum nisce mercenari lass vor cuteza el sa stea fara infara cu un popor ce combate pentru propria sa independinta. ?Marture ne sunt luptele eroice ale stramosilor nostril ! Mar-tura este Spania, care cea d'antein si singura sfarema falan-gele celle neinvinse alle unui tiran.

Prin unire, concetatenii mei, prin respectu care sfanta reli-giune, prin supunere la legi si la copii nostril , prin curagiusi staruinta, victoria nostra este sigura. Ea va Incorona cu la-ud nevestejiti luptele ndstre eroice ; ea va insemna cu ate-re nesterse numele vostru in templula nemuririi, pentru e-semplul generatiunelorft fiitore. Patria va recompensa pringlorie si onore pre copii sel , ascultatori si adeverati ; preaceia insa cari voru remanea neascultatori si sung la che-marea sa de acli, va declara ca nisce bastard! asiatici , siva da numele lor, ca pe allt altor tradatori blestemului Po-steritatil.

Se Implantam dar din nuot libertatea; curagiosi si marini-most Ellini, pre pamentul classict alit Greciei ; se combatemintre MarathonU si Thermopile ; se combatem pre morminte-le parintilor nostril, cari luptara si caclura acolo ca sa ne la-se liberi. S5.ngele tiranului este privit de umbra thebanuluiEpaminonda si athenianului Transybul , cari resturnara precei trel-4eci de tyrant ; el1U e placut umbrelor lui Armodiu siAristogiton, cari resturnara jugul lui Pisistratft ; umbrei luiTimoleon, care restabili libertatea In Corint si in Siracusa; e pla-cut mai cu ossebire unibrelor lui Miltiade, Temistocli, Leoni-da si celor trei sute, cari macelarira de atatea or! nenurnera-te ostiri alle barbarilor Persi, p'ai carorti urma§1, mai barbarisi mai molesiti, este de datoria nostra a-i nimici astacli cu to-tul, fara greutate. La arme dar, amid! Patria ne chiama. 1)

Alessandru Ipsilanti.In cartierul general dela Iassi.

24 Februarit, 1 82 I .

Prokesch, op. cit., vol. III.

90

Nota No. AIL..Vn tablot alegoric despre align a popOrelor cre9tine contra Tu-

ella din timpul resbelului pentru independinta Grecilor.

In planul d'anteiS, d'asupra, spre stenga, se vedS patru bu-sturi in nuori, alle lui Byron, Astige, Fabieros si Ocsfan, carsau luptat pentru independinta Greciei.

In al duoilea plan, de desuptul acellor eroi, se vede ua gru-pa de nationalitati impilate de jugul turn , sub forma de fe-mei imbrobodite, si cu catene de mains, stand imprejurul uneicaldari ce arde pe foc, si allt aria capac it ridica una dinacelle femei.

In albot treilea plan, se ved ruinele Greciei, lenga. care §adeun Turc plangand, in costumul sea cells vechit , cu ciubuculin mana, si un tuiU la pament ; iar langa. Turc sunt trei cainice latra, simbolul Diplomatiel sat al Santei Aliante.

In mijlocul tabloului este un stejar centenar , intre ramuri-le caruia falfae stindardul ellen tricolorft, cu ua cruce in mij-loc; si pe ellu cuvintele Libertate sal% Morte, scrise in limbeleromana, ellena si slava.

Subt acells stindard appare p'intre craci capul unui preot sial unui Palicari.

Langa trunchiul stejarului este geniul Elladei, sub forma u-nei femei, cu corona pe capft si cu hlamida pe umeri , Pinch).lanta sine un copil, in camap. sdrentuita., simbolul Grecieiregenerate.

Subt acesta temblema este ua petra sepulcrala., pe care suntcununi de immortale; §i linga ea ua capa.tana de morts, ase-clata pe doue else de piciare ; iar sub capatina e scrisa data1821; sub acesta piatra se ved pusci, tunuri, rote de tunu, sa-bit si pistole.

In planul d'anteift, spre drepta, vede ua grupa de sateniveseli, strigand urra !

In allot doilea plan, mai multe femeN cu copii in brace, em-blema nationalitatilor, inviate prin revolutiunea dela 1821; ma-mele arata copiilor symbolul Elladei incoronate.

In al treilea plan, tot la drepta, se ved stindardele acellornationalita.ti, pe cars sunt scrise in elinesce cuvintele : Tracia,Tessalia, Bulgaria, Bosnia, Macedonia, etc.

In fine, subt acest tabloft, se citesc urmaterele versuri inlimba grecat slava si romana

-

se

97

N4ionalitatile din Orient can tind la independinO, lor.

Copil mei cei respanditi,In teri streine rissipiti,Toti grabiti-ve, veniti,Imprejurul meil se fits.Amintiti voi juramentul,Stramosesc, comun sant ;Se nutrim tote simtimentulContra crudului pagan.Vrajmasia se lipsesca,Ua fratie se unescaPe popolii bunt, crestini,Ca se fuga tots pagan!.Crucea santa sa. ;

Focul sacru s'atatam ;De la Prut pan' la Egypt,Drapelul sant se stea 'nfiptil.Libertate sail bray' merte,Fit simbolul stramo sescii;Independinta strigati forteLa congresu Europenesca.Fratii tot', sa ne sculamil,Drepturl s'n. recapatam,Singuri drama resolvamu. ')

Nota, No.Proolamatia lui Ipsilanti catre pribeg4ii elleni.

Celle de mai multi ant nenorociri ale Elladel ail silitu pemulti din credinciosit set fit sa's1 paxasesca sfintele lora vetre,si sa pribegesca in tort streine, cautand ua sOrta mai buna.

Voi, amicii met compatriotl, pe cart serta v'a impinsu in a-ceste Principate, att fost snit! de imprejurari contrarii saajungeti a sedea in daratul trasurelor boierilor parnenteni ; fJis-prettl insulta neauclita pang acum pentru locuitorit ElladetEata dar vi se deschide cariera stralucita, sacra lupta pentrupatrie si religie. Grabiti a spala acesta fara voie umilire , in-

') Una essemplaru din assemenea tabloa Pam gnita la d. Sotir Ioanid, arenda-ula moqiel Haimanalele, vatra M-reI Wirgineni.

7

si

:'_LA.

si 1

---

rolandu-ve sub stegul libertatit; i patria recunoscetOre, ier-tandu cu generositate acesta prima a \rostra gresela involun-taria, e gata a deschide bratele spre a ve priimi , si a tncu-nuna capetele vOstre cu patrioticele cununi aloe glories. Catsins& vor remanea surcli la acesta sacra chemare a Patriei,

vor voi sa remaie tot slugs alle boierilor din MoldaviaValahia, i sa stea indaratul trasureloru lort, pe cand cei-

frati at for sa lupta pentru libertate, sa scie ca de acuminainte nu pot sa mai porte nici arme , nici onorabilul portaalbanesu ; ci trebue sa iea portul pamentenilor, si sa se pre-numere intre densii. ')

Alex. Ipsilanti.Galata, 25 Februarie 1821.

Nota No. X.LAII.Adressa lui Ipsilanti

ccitre Prea-sdntia Sea pcirintele 1l7itropolitu alit Ungro-Ylachiei, irc-

bitori de D-defi Episeopi, nobilt boeri ai Divanzdui Valachiet.

Nu sunt la indoiala ca vor fi cunoscute §i D-vOstre misca-rile nemului ellinescft pentru liberarea lui ; ca intr'acestedoue eparchii a Moldaviei Valachiei se strang multime de

patriots ellini, ca sa merga spre santul pament al pa-tries lor, pentru ca sa lupte cu cei de acolo fratii for pen-tru sacrele drepturi nationale.

Ostirea va privi tot d'auna pre locuitorii Moldaviei si Va-lachiei ca pe rnsce fratI, si le garantecla, conform proclamati-Hort date (dupa care ye si aletur coppii) siguranta averilor s'apersoneloru, i amicie stabila ; ca proba a cuvintelor melleeste buna ordine ce au paclit la petrecerea lor in Moldavia.Multa mirare dar m'a coprins, informandu-me de fuga nemo-tivata a locuitoriloru din orasele Ramnicu Buzeu ; i gan-dindu la tulburarea ce va pricinui in tota terra acesta misca-re, me grabesca a ye assigura de netemerea si linistea ce tre-bue sa aveti; si a ye ruga sa publicati ca negutetoril sa -s1urmecle fara grija affacerile for comerciale ; locui-tori at patriei v6stre sa petreca in linisce.

Fotino, pag. 34. Filimon, vol. II. pag. 291.

sisilalti

fi

sisi

°still,si

si

si

si cei-laltt

')

98

99

Fit! incredintati ca puteenica imparatie, care protege acestedoue eparchii, nici intr'un chipu nu va ingadui a se face ceamai mica navalire a barbarilort, dupe cum si Escelentia SeaG-eneralul en-chef Conte le Witgenstein a priimit porunca casa cobore la granita cu ostirile russesci ce se afla In Bessa-rabia ; care s'a si facutu. Deci, ca pre nisce patriot! bun! siallesi, carmuitori ai patriei vostre, nu sunt la indoiala ca yevets grabi a linisci poporul, si a propri acesta fel de netreb-nice urmarl, cart adduc tot d'auna dupe sine patimiri si neno-rociri.

Respanditi in poporu aceste proclamatiuni alle melle, sicredintatt din parte-mi pre tot! compatriotii vostrif sa nu aibanici un fel de frica; ci sa sepia la caminele tor, Venireamea ye va incredinta despre adeverulu disselor mele. Dorafiind ca. ostirile ellinesci au sa treca prin Valachia, face tre-bumta ca sa se pregatesca in tote drumurile provisiuni inde-stulatore, cum si trebuinciOsele conace pentru ostasi; caci, a-fara din cei ce in trupuri midi de ostiri alerga din tote par-tile, voia trece s i ea insumi in pucine cu tabara gene-rala a Ellenilor ; poftinclu-ve D-v6stra sanatate si fericire, re-main fiu spiritual si frate devotatt. ')

5/, Martie. 1821.

Orasul Komanu:Aloxandru Ipsilanti.

Nota No. XL IIa.Juramentul ostagilor eterigti.

Ca crestin ortodoxu, si fit alt sobornicescei ss apostolices-cel nOstre biserici, juru, in numele Atotu-puternicului nostruD-bleu, In numele Domnului nostru Iisus Hristos si al san teTreimi, sa remain credinciosu religiei si patriei melle.

Jura sa me unesca cu tot! fratii met crestini pentru libe-rarea patriei n6stre.

Jura sa varst ss acesta ultima picatura din sangele metpentru religia si patria mea.

Se morn cu fratii mei pentru libertatea patriei si a credin-tel melle.

') Memoriul lut Darzenu, "Trompetta", No, 657. Filimort, vol. II, pag.293-294.

7*

in-

Mille

Veal

100

Se uccidu chiar pe fratele met, Baca lit voiu simti tra-dator ala patriel.

Se me supuiu comandantuluf, pentru patria mea.Se nu cauta inapoi, pana ce nu voit gone mai inter pe du-

manul patriel §i al cr-edintei melle.Se iaa armele la on ce imprejurare, indata ce Voit afla ca

comandantul met pornesce contra tiranilor, i sa induplec petoil prietenii §i cunoscutil mei a me insoci.

Se privesct tot d'auna cu ura disprett pe Turcl, vrajma-sii. nostril.

Se nu last armele, mai 'nainte de a-mi vedea patria liberape vrajmasii ei nimicitl.Se-mi varsu s'angele pentru ca sa invingt pe inamicii cre

dintel melle, sail se morn ca martini pentru Isus Hristos.In fine, jury pe infricosata taina a santel Cuminecaturi, ca

me multumesct se fia lipsit de santa Impartasire in ultima o-ra a vietel melle, daca nu-mt voia implini tote fagaduelele; pen-tru care am jurat innaintea icOnet Domnulut nostru IsustHristost. ')

Nota No. XLIV.Proclan4a lui Ipsilanti. catre Zorainii din Valachia.

Beirbafl Dad !

Astadl lassu bine-cuventattl pament al Moldaviel, §i calcilpe pamentul iubitei vostre patria. Cu brace deschisse cu la-cramt de bucurie ne-a priimit iubitoruhl de libertate poporaalu Moldaviet ; acelleasi sentimente astepta a vedea si in no-bilil fit at Daciei.

Barbatt Dact, ducendu-me unde glasul patriel melle me chia-ma, Via catre vol ca unt vestitoni al neatarnarel ferici-ret vostre politice. Vecurt destule sarmana vostra Patrie, ple-candu-si grumazul la neomenossul jug al selbaticulut despotism, perdusse si acelle ramasite ale drepturilor el, pe candttirania Domnilor vostril tempisse facultatile vostre spirituale,i slabisse acellt caractera al nationalitatil, cu care in vechi,-

me atI pututu conserva neathrnarea politica, §i a ye improti-vi atatia anni la navalirile neimpacatilor inamici at omeniril.

I) Filimon, vol. II. pag. 294-295.

---

si

si

si

si

si si

101

In sfer§it ora redobendirii libertalei vostre a sunat Ij& na-pe mare, mare pentru stramo§escile ei isbancli, mare pentrunepilduita marinimie in timpult nenorocirilora el, alerg& instralucita carrier& a neatarnarii; si nu este departe a culle-ge fructulu vitezelora §i glorieselor for lupte. Voi ce mai a-§teptati? Caridu vett putea gassi timpU mat favorabilft pentrurecapatarea sfintelora vostre drepturi, calcate de atatea ye-curl? E timpul, amicil mei Dad, sa ye desceptati. E timpuiasa sa cereti fire§tile §i politicescile vostre drepturi,pe care natura le-a data omului, §i pe care societatea politi-c& e datore sa le apere §i sa le assigure. Fiji incredintati caa trecuta timpula candy vocea poporului era pucin ascultatade cei puternici. Astadi vedemft pe insu,i capii natiilor dandde bun& voe drepturile cuvenite poporelora, §i silindu-se asatisface dreptele lora dorinte.

Barbati Dad, in trecerea mea prin scumpa vestra patrie,cea d'anteha grija a mea va fi a pazi acea ostaOsca bun& or-dine (disciplina) pe care e datdra a o pazi ua nape 'insufle-tita. de generesele sentimente ale patriotismului libertgii.Sunta incredintata ca si not vom intempina din parte -ve uaamicala. priimire, §i ast -felU precum se cuvine unora barbatice se lupta pentru fericirea obstesca. ')

Alexandru Ipsilanti.Foc§ani, 1821 Martie 13.

Nota No.Proclameffia lui Ipsilanti atm nobilil locuitori din Bucuresci.

Trecanda pe pamentul Daciei, amt. aflat cu mare nemultu-mire ca, lasandt pustie capitala \rostra, v'atl rissipita.

Locuitori at Bucurescilort ! Cet dreptil cugetatori desapro-ba purtarea \rostra. Patriotismul barbatilortt generost la asse-menea imprejurari se cunosce. and stalpit patriet daft asse-menea essemple, ce mat remane sa faca poporulu?

Nobili locuitori! Intarceti-ve la vetrele vestre; interesselepatriel vostre, ale poporulut, §i chiarA alle vestre, ye chiam&in capitala terrei. Astadt este vorba pentru viitorea libertatea Natiet vostre. Care din voi se va arata nedemnt de acesta?

Fotino, pag. 36. Vegl si Filimon, vol. II pag. 120-121.

!

simpp, si

si

X.LAAT.

102

Daca din nenorocire se afla vre-unuld intre voi assemenea ,

stings. -se numele tiff din renduld cellor de buns nemd! Patrialui i va cere Inteua Ali cuventa de indifferinta sa; fie incre-dintata ca frica lui este nemotivata; i ca mai 'nainte de a sevarsa ua pica.tura de sange dact, mormentulu va accoperi tru-purile nOstre alle tuturoru.

Mizil, 1821 Martie 18.Data in ellinesca tabera generala.

Alexandru Ipsilanti.

1Ndota XL yr.SorisOrea Printalui Ipsilanti catre Imperatorul

Sire!

Impulsiunile gener6se alle natiilor yin dela Dumneded;negresit Grecii, printeua inspiratiune divina, se ridicain glote pentru a scutura jugul nesufferit ce '1 impileda de 4secole. Datoria mea catre patrie ultima vointa a tatalutmed. uni ordona imperios a me devota, din preuna cu fratiimei, pentru ua causa atatii de justa, la salvarea terrei melle.

Sire, mai mult de doue sute adresse, subscrise de mai multde sesse sute mii notabili din tote classele provinciile Gre-ciei, me chiama sa me pun In fruntea for pentru a, 'invingesea a muri cu den3 it. Cu tort am facut acestil juramentU,pe care '1u vom irnplini neaperatt.

Me veda silit a insemna aci pe scurtu chipul cum au ajunsGrecii a se decide la acesta. Sunt cart -va ant de candd s'aformat ua societate secrets al caria scope este salvarea Gre-ciei. Acesta societate a crescutd repede, ramificatiile el Seintindd astadi in tote partite lumii unde se afla Greci. Dum-neded, care protege causele celle juste, a bine-voit a-si a-runca ua privire de compatimire asupra nenorocitei mele Pa-trli, si intuneca vederea tyranilora set, cart remassera in ceamai complecta apatie cu tote avertismentele repetate ale En-glesilor, si cu tot spiritul de independenta aid Grecilor ce semanifests cu tarie.

Politica Sultanulut actuald d'a stermina pe tort Pasil dinRumelia de care se teme, ridica, curagiul Greoilord ; si resbe-

Fotino, 62-63. Ve4I n, vol. II, prig. 323.

Iti`o.

siasta4

si

si

si

}i

Russiei.

103

lul Portia contra lui Aali Pasa dela Janina exalt& entusias-mula lora. In acestt momenta capitanit Epirulut batu ostirileSultanului; Su liotii si Parganiotit reintra in patria lora pentrua se declara libert ; tote provinciele Greciei se populecla cu a-paratori indrasneti at liberta.tit; Morea si Archipelul se misca;insula Cretei se rescola ; Serbia, Bulgaria, Tracia si Macedoniaallerga la arme ; Valachia si Moldavia se ridica, si Turcit in-spaimentati stall la Constantinopole pe una vulcant gata a-Iinghiti. Ast-fella este, Sire, astacli starea lucrurilor in GreciaCuteza a assicura pe Inaltimea Vostra. Imperiala ca nici uaputere human& nu va putea opri acesta shors generos allyGrecilora, si ca resistenta la dorinta general& a natiunit pateo va perde pentru totu d'auna , pe Cands deca entusiasmulssea ar avea una conductor se spera ca. va fi salvata.

Abandona-vet, Sire, pe Greci, candy cu una singura cuventai pot! scapa de tyrania cea mat monstruosa, si de grozaviileunet lupte lung! si teribile?

Provedinta va protege, fara. indoiala, causa nostra atata dejusta.; si suntem in drepta, Sire, ca. Inaltimea VOstra. sa fittallesa a pune capat lungelora. nostre sufferinte.

Nu respingeti, Sire, rugaciunile a r o millione de crestint,cari, credinciosi divinului nostru Salvatore, intarita chiara prinacesta ura Tyranilor lora.

Scapa-ne, Sire. Scapa religia de persecutorit et ; da-ne in-napot templele si altarele nostre, de unde lumina diving a E-vangeliulut a luminata marea natiune ce guvernatt, Liber4a-ne, Sire. Curata Europa de acesti monstrit sangerosi si bi-ne-voesce a adaoga, pe Tanga numele de Salvatora al Euro-pe!, si acella de liberators al G-reciei.

Cu cea mat profunda incredere in marinimia Majestatii VO-stre Imperiale, cutecla a cere protectiunea VOstra pentru mai-ca mea, pentru tort consangeni met, si pentru tote familiileGrecilor ce s'aa devotatt patriet lora. ye jury pe °mireca nici unula din consangenii met nu cunoscea proiectelemelle.

Cutecla a spera ca. Majestatea VOstra. Imperiala va bine-voia ordona ca officerit Greci ce sunt in serviciula Russia, sapOta parasi serviciula fara greutate, sere a se devota patri-et lora.

Ea si fratii met ceremu respectuos demissia nOstra din ser-viciul M. V. I. In tote imprejurarile vietii nostre, devotamen-

104

tubtt nostru pentru persona Majestatii Vbstre va fi, Sire, faramargin!.

Suntt, Sire, cu cella mat profunda respectt, alit Maje-statii Vostre Imperiale,

prea humilil §i prea supustt servitortt

Alessandru Ipsilanti ')Iassi, 24 Februarit 1821.

Nota No.Respunsull hi Capodistria, in numele Imperatului 'tussle!,

oltre Alessandru Ipsilanti.

Laybah, 14/2b Martie 1821.

PHI? 014 rein,

Priimindn. scrisdrea Vdstra. dela 24 Februarit, Imperatul asimtitt ua mahnire, cu atatt mat profunda, cu cat apprecias-se noblegea sentimentelora de can 'I ati dat probe in servi-ciul sell. Majestatea Sea Imperiala a fostu prin urmare sur-prinsa veclendu-ve urmandt esemplult acellora can, in seco-lulu nostru, cauta, prin uitarea primelonl ion1 datorii, ua fe-ricire ce nu o 'Ate afla de cart in stricta observare a pre-ceptelort religiei si morale!.

Strelucirea nascerii Vdstre, cariera ce a-I fostt imbratisatt,justa consideratiune ce capatassesi, totult ici impunea datoriaa lumina despre adeveratele lora interese pe notabilii Grecieice-'ti aratat ua incredere atatt de firesca.

Negresita, este in natura omului a don imbunatatirea sOrteiselle; negresita mai multe imprejuran all inspirata Grecilortdorinta de a nu remanea streini de propria lord ursita; darOre prin revolta resbelt civilu spera el a realisa dorintalort? Ore prin machinatiuni obscure si prin comploturi intu-necose pOte spera unit popoln. 'se Inviecle, si se se ridice inrindult natiunilonl independinte? Imperatult nu crede asta-felt. Ella s'a grabitt a assigura Grecilortt protectia sa printractate incheiate intre Russia §i Porta.

Asta-c,11 aceste avantage suntil nesocotite ; cane legitime sunttparasite; si voi ye snip a lega numele vostru de nisce eveni-

') Proke§ Osten, op. cit. vol. III. pag. 61-62.Vecli §i Fillimon, vol. II, p. 87.

Xr4VII.

pi

105

tnente pe care Majestatea Sa Imperiala nu pate de Cat. a ledesaproba pe faca.

Russia este in pace cu Imperiula Ottomant. Rascola ce aisbucnita in Moldova nu pate justifica, sub nici unt cuventt,ua ruptura Intre celle doue State; are fi dar a rupe cu Gu-vernula turcesca, ar fi a se purta vrasmasesce cu densula, anesocoti credinta tractatelora, daca Russia aril favorisa, fie-chiar printeua aprobare tacuta, ua revolta ce are de scopttdara.marea unei puteri cu care Russia a declarata i declaraca e hotarita a fi in relatii statornice de pace i amicia.

Apoi, ce momenta acs alesa voi spre a attaca Porta? Chiarmomentul in care negotiatium, ce product pe vita 4ioa resul-tate fericite, incongiura acesta pace de noue garanth; momen-tula candy cererile families vastre eraa sa fie satisfacute; candysciati ca Sultanula era dispusa a ye face dreptate deplina.Candy cunosceti aceste imprejurari, §i macsimele ce vora di-rige tote d'auna politica imperatului, cum v'ati pututt face il-lusiune in privin9a hotarkilora ce Majestatea Sa era se is ?Cum acs cutedata sa promiteti locuitorilora din Principate spri-jinula unei mare puteri? Daca ats credutt ca puteti conta peRussia, compatriotii vostrii o vona vedea nemi§cata, §i pestepucin et ye volt imputa acesta procedare nesocotita; curandavest simci tota greutatea respunderh unei intreprinderi pe carenisce passiuni in delira o putea consilia.

Cu tote acestea nu este Inca prea tardia pentru a reveni laratiune Gila adevera. Salvarea amenilora rataciti ce ye incon-giora sta in mainele Vastre. Singur le puteti areta consecin-tele unei asemenea intreprinderi. IntOrceti-ve dara de la ua a-semenea orbire funesta, ca se scapati si vol compatriotif vostriide rasbunarea unui guvernu ale caria interese i comanda a sepurta forte aspru cu voi.

Nici und ajutora directa sea indirecta nu puteti spera de laImperatult; cad!, o repett, este nedemna de densula a sapatemelia imperiului turca in complicitate cu ua culpabila socie-tate secreta. Daca Russia ar avea motive legitime de nemul-tumire contra Porth, §i daca. Porta ar refusa a ye satisface, dacainteuna cuventa intrebuintarea forte! armate art deveni inevi-tabila, numat la acea forta imparatula art. avea recursa. Dincontra., relatiuni cu totula pacefice s'a stability intre celle doueputeri, §i negotierele Incepute de Ministrif 12ru assigura dincii in di mai multa unt succesa fericitt.

- -

lo6

Cumpanesce, Princula men, aceste observatiuni ce ve adres-sesa. Imparatulft, prin cari ye da ua ultima proba despre bu-natatile selle. Profita de acesta salutarit avertismentt. Reparareult ce at facutn. Intampina nenorocirile ce o se attragt asu-pra frumosei nenorocitel vostre patrit.

De ne vett arata mijlocele prin cart putett face se incetetulburarile, fara a calca tractatele esistinte intre Russia Ports,imperatuln nu va refusa intervenirea sa pe langa. guvernulnturcescn, angagitindu-se a lua masurt intelepte care se pOtareadduce in Principate liniscea de care elle an atata de marenevoe. In ort ce alta ipotesa Russia nu va fi de catn privitOrea evenimentelorft, ostirile imperiale nu se yorn mica dinlocult lord.

Ve anuntt ca. nici vol nici fratii vostrit nu mat suntett inserviciulft Majestatii Selle Imperiale. Princesa Ipsilanti va con-tinua cu tote acestea a se bucura de protectiunea sa ; iar inceea ce ve privesce personals, Imperatorult nu va permite innici ua ipotesa a reintra in Russia.

Acesta scrisOre o vets priimi prin D-nu Baron de Stroga-nov, care, dupa ce o va comunica Portit, este autorisatn a v'otransmite. D-nu Baron"tt o va insoci de consiliele ce Imparatultye indemna Inca odata a le urma 1).

Capodistrias.

Nota No. XLVIII.ReS2unsula lui Ipsilanti la epistola lui Alexandru, din 14/26 Martie,

Maestate,Data, pe de ua parte m'amt intristatn. ca. Maestatea VOstra

a desprobatu revolutia inceputa de mine, pe de alta Insam'amn. bucurart vedendn ca. Maestatea Vostra, nu numat ca re-cundsce dreptuln comunet dorinte a Ellenilorn, pe care 11 irn-partarscU, dart Inca se arata dispusa a interveni in fay&rea lora pe langa Porta Otomana. Din acesta darn, precumdin hotarirea ce are M. Vostra a mentine pacea cu Turcia, eftdeducn, ca M. VOstra, numat mijloculft iln desapproba, nu insasi cererea Ellenilort ; fiind ca in cestiune este patria, ennici cum nu me gendesn la mine; ci cu bucurie ias assupra-'mi

3) Prokes, vol. III pag. 65-67. Vecji Filimon, vol. II pag. 324.

§i

si

§i

pi

pi

hi

107

tam respunderea urmaril mele, consimtt la incetarea intre-prinderii.

Candt Insa, precum Maestatea VOstra nu este nice de cumla indoiala, negotierile, flincht in destula de difficile, ceru untimpft mat indelungt; iar Grecit, pornindt in fine resbelult,puterl indestule at, hotarire neclintita, pentru a'st dobandiautonomia lore, la un assemenea eac1t depunerea armelorn nuse pate face decatt cu conditiunile urmatOre, pe care le sup-puin Maestatit Wstre, In numele lorn, rugandu-ve:

I°. A mi se accorda mijlacele d'a trece in Grecia, nesupe-rata, cu tOta ostirea mea.

2°. A se da Ellenilora patru forturi (cetati), doua. in Pe lo-ponezt si doue in continent% dintre care una va fi a Prevezei.

3°. Ca basa a negotierilort se va recun6sce autonomia Pe-loponeulut, a G-reciet continentale si a insulelorn, cari acestetate suntA acum in miscare.

Acestea suntn cererile pe care le propunn, adera.ndn la vo-inta M. Vastre. Dace. nu vort fi prumite, ca ostasn alit pa-triei melle, voit continua resbelult, voin sufferi martea pen-tru dansa. Pana la priimirea respunsulul M. Vastre, void stafortificatt in partile munt6se alle terret Romanesci, nepornin-du-me cu nici unn felt de miscare contra Turcilorn.; afara decaslult ca.'nd ei se vort porni contra mea." ')

rota

Alex. Ipsilanti.

ScrisOrea Itti Ipsilanti catre Caimacami.

Drepturile assigurate de eerie din urma tratate alle Maes-tatit Salle imperatulut Russiel, in privinta cellorU. doue Prin-cipate, face cunoscutn scopult si starea de acAa acestel terri, cum si pericoluln ce le ameninta, daca art a-junge theatruln resbelulul prin ingaduirea intraril ostirilornturcesct.

Imperatuln, de si n'a incuviintatn rescala de peste Oita,daru ca sa assigure liniscea si infratirea locuitorilorn acestoreterra, a insarcinata pe Escellenca Sa comitele de Capodistriaa suppune Portii, prin ministrult sea, D. Baron de Stroganoff,

Filimon vol. H. pag. 131.

si

,si

INo.XLIX.

m'an silittl ait

.1)

si

si

- 108

propunerile ce'i facea pentru folosula binele Romanies, §icare, de se vontt priimi, vomit lasa §i not armele din mana.

Comunicandi1 astach §i D-lui Baron dorintele aratate Impera-tulut, si Weptanda peloca respunsulu set, ye facil §i D-vastrecunoscutU acesta, rugandu-ve a interveni langa Paii dupelanga Dunare ca sa nu se grabesca a intra in terra.

Tartt daca s'ara calca in piciare tete drepturile nostre, numai sunta respuncletor de ce se va 1ntampla; aparandu-mepe mine, voiu apara acele dreptur11).

31 Martie 1821. Fratele vostru devotatnAlexandru

Nota No. L.Scrisorea Patriarhului, prin care arunei, anatema asupra

Eteristilor.

Grigore, cu mila Izci D-Elea Arhieviscoini al Tarigraclului, Noua-Romci, putriarlai a tote lumea.

Prea sante Mitropolite... prea cinstite exarhtt a1lti plaiu-intru duhul santu, iubite frate §i silliturgu; D-vostra,

prea cinstiti Boieri, pamanteni i streini locuitori as acesteiterra; onorabili neguteton, §i D-vostra, staro§ti as tutulon1 bine-cuventatelor brasle, tot! drepttt- credinciosii cre§tini, de ori cetreapta, iubiti fii duhobnicWi as no§trii, dani §i pace voadela. Dumneclet 1

Unit adeverft, mai Iuminatu de cat sorele, este ca recuno§-tinta catre bine-fa.caton e cea d'anteit basa a morale!; §i caacella care priime§ce unit bine se arata nerecunoscatoru,este cello mai rest dintre tot! dmenii. Acesta reutate o vedemcombatuta. in multe part! alle S-tea scripturi, §i chiar de care

Domnulft nostru Isusa-Hristosu neiertata, precum esem-pluhi lui Iuda; ca.nda 'ins& necunoscinta este insotita §i de du-hula facatoni de relle resvratitora in contra bine-facatoreinOstre, prea puternicei §i nebiruitei Imperatii, atunci arata §iua purtare contra lui Dumneclet; pentru ca vice scriptura canu este imparatie. si stapanire de catft numai cea oranduitddela Dumne9leu; §i yen-care se impotrive§te acestei de Dum-neclet preste not oranduita puternica imparatie, acella se im-protivesce voincei lui Dumneclet.') Prokesch-Osten, oper. cit. pag. 71. Vecli si Filimon, vol. IT. pag. 327.

§i

insult

pi

pi

Ipsilanti.

ft

pirilorn,

pi

fi

109

Aceste doue esentiale si temeinice datorii morale si religiosele -au calcatu, cu ua nespusa semetie si indrasneala, atata o-randuitul Domnu all Moldovei, Mihailu Sutu, cum si Al. Ip-silanti. Toti connationalii nostrii cunosca nenumeratele milecate au revarsata prea puternica imparatia nostra, asupra a-cestui rea-cugetator Mihail; din mica si neinsemnata l'aa inal-tata la vrednicii si la mariri; din nesciuta si umilita l'aa ri-dicata la slava si la cinste; imbogatita, ingrijita, si incelle din urma onorata cu strelucitula scauna ala acesteidomnil, facandull Domnu preste poporu. Inse ella, din fireroil-cugetatora fiinda, s'a aratatu unit monstru, insuflecita denerecunostinta; si unindu- se cu pribeagulu Al. Ipsilanti, amenduoiretaciti de minte, si de opotriva ambitiosi trufasi, sail mai binevanitosi, au proclamata libertatea neamului; si cu glasula a-cesta au atrasa pe multi si din eel de aici, respandinda si pro-poveduitorl in mai multe locuri, ca se amageasca si se drascain aceeasi prapastie de pierclanie sipe alti multi din connatio-nalii nostril; si ca se pota. incuragia Ore-cum pe cei ce le as-cultaa vorbele, intrebuintara si numele puterii russesti, pro-punanda ca si dansa este unit. cu cugetele si cu miscarilelora; propunere cu totul mincinOsa si neinfiintata, fiinda nu-mad ua nascocire a deserteloru cugetari ale lore. Caci, nu nu-mai ca una asemenea lucru este moraliceste cu neputinta., sipricin,uitorn de hula puternicei imperatii, russesci, dar si insusiEscelentia sa, ambassadorul de aid, a declarata formal ca,

imperiula russesca n'are nici ua sciinta de accasta pricing,; sica din contra osandeste si defaima acesta uriciOsa fapta.

Cu nisce asemenea uneltiri viclene, numitil act formate a-ceasta primejdiOsa. scena, impreuna. si cu conlucratorii lore,amici sail mai bine inamici ai libertatii, indemnand la ua faptauriciosa, nesocotita, si condamnata de insusi Dumnec,let, sprea turbura repausulu si linistea confratilor0 nostrii credinciosi,supusi ai prea puternicei imparatil, de care pace el se bucurasub ocrotitOrea sa umbra, cu atatea privilegii de libertate, cattnu se bucura alto popora supusu; precum, mai cu seama, slintealle religiel nostre, care s'ail pazitu si se pazeste lianaacum nebantuita pentru a nostra, sufleteasca mantuire.

In loco dar de iubitori ai libertatii, el s'aa aratata vrajmasi;in loco de iubitori at natiei religiei, el s'ail aratata pismasi'al neamului si at religiel lore, uneltinda, val! ca nisce nedum-nesleiti fAra coWiinta, prin alle lore disperate m*a.ri, a in-

rat l'aal'aa

Vat

I 0

tarata mania bine-voitOrel. puternice imperatif contra supusi-loru ell confratil nostril; si silindu-se se aduca ua peire ob-steasca si ua prapadenie peste veri-ce neamt.

Nisce asemenea fapte, auclinda Nol, si totl confratifdin prejuruhi Nostril, cum si toti membril credinciosulut neamtcrestinesct, de verl-ce treapta, ne-am simtita coprinsi de multamtihnire suffleteasca; si porniti din parinteasca dragoste, si bi-sericeasca ingrijire, ne-am grabita a ye 1nsufla celle spre man-tuire. dar, scriindu-ve aceasta, ye invitamu, si poruncimArhieriet talle, ca si d'a dreptult, si prin cel supusI tie,Egumenl, Ieromonahl si parintt duhovnicestI, se fact de -obstecunoscuta inselaciunea numitilora voitorl-de-rea, si se inn.-rest' pre cel de sub duhovniceasca ta pastorie, de orl ce treaptavonl fi, la paza credingel lora de Raelle, cum si la supunereasi ascultarea lora catre aceasta dela Dumne4ea oranduita prestenot prea puternica imperatie, risipindt, prin vederate dovecllalle adeverulul, uneltirile acellora primejdiosl omen!, si dove-dindu-se de nisce zadarnici turburatori at obstel, fara ca niciArhieria ta nici sufleteasca't1 turma sa dati vre ua ascultarela vorbele si la miscarile loru; ci din potriva sa.'I urati si safugitI de dansii; pentru ca si biserica si neamulu 'I are subtura, gramadind asupra lora blestemele celle ma! osanditOre.Biserica, ca pre nisce madulare putreclite, ii are despartitl dinIntregimea sanatOsa si neprihanita a Crestinilora; ca pre niscecalcatorl al legilora dumnec).eesci, si a porunciloril Sf. Apos-toll; ca pre nisce infruntatorl a! sfantulul darn de recunostintasi multumire catre facatorii de bine; ca 1ndaratnicl legilort po-liticesti morale; ca uneltiton fara mustrare a peiril nevino-vatiloru confratiloru nostril crestini, el sunta blestemati afuri-sit!, neertati, si nedeslegatl dupa morte, si supusl veciniculuianathema; pietrele, lemnele si fieruhi sa se topeasca, tar einici odata s. c. 1. Aceste blesteme aruncam cu ochil inecatiin lacrimi, si plint de sufleteasca amaraciune.

fiind-ca, pe langa altele, s'a mai aflatu cum ca uneltitoriacestul satanicesca cugetu de rescala ail facutu si ua infra.tireintre legandu -se si prin juramanta, afle ca acesta ju-ramantt de amagire, nesocotitt si nelegiuita, asemenea jun.-mentului lul Erodil, care, spre a nullt calca, a Watt . capula.lut Iona Botezatorulu. Asemenea si numitit, daca voru staruia 's1 pazi celle prin juramanta fagaduite acestel cette de rea-voitorl, care are de scope peirea neamulul Intrega, este ye-

-

atatu

insutf

si

dansif,

Si

III

derata cats. de primejdiOsa condamnabila este pornirea lord;din contra, calcarea acestui jut-an-ad, mantuinda neamula despaimantatorele primejdii celd ameninta, este ua fapta cu to-tul mantuitore, placuta lui Dumneclea. Pentru aceasta, prindarul Sf. Duhd, Biserica desfiinteasa nimiceste acesta jura-manta, priimind ysi iertanda prin deslegare pe cei cars se vort.pocai, si se vora intorce din retacirea lora, imbratisindt. cu i-nima curats supunerea loru d e Raielle.

Apoi, indreptandu-ne cuventuld. catre Arhieria to in parte,qicema ca, daca nu vet urma povetelor ce lntru duhulu sfantaiti scrim bisericeste prin aceasta; data nu vei arata prin fapta,silinta i staruinta pentru rissipirea uneltirilorU, pentru infra-narea abuzurilord si a neoranduelelort, pentru intOrcerea cel-lord ratacitl, pentru urmarirea resbunarea directs si indi-rect& a celortt cari vor starui in cugetele de resvratire ; dacanu te vei uni in cugeta cu Biserica; inteund cuventd., dacaprin veri-ce te vei inpotrivi contra puternicei Imperatii,obsteasca nostrs facatore de bine, te averna poprita de la veri-celucrare arhiereasca, prin daruld sfantului Dulra, caclutd dinrang-ul arhieriei, scosu din sinula cellord sfinte, desbracatade darul dumnecleesca, vinovata focului vecinica, ca preunult ce ai allesd ai preferita peirea neamului nostru.

Asa dar, iubiti frai, desteptati-ve, pentru Dumnecied.; lu-crap dupe cum Biserica ye indeamna; caci not asteptama CAMmai In grab fericita indeplinire acestora scrise; ca si darulluiDumnecleu nemarginita lui mils se fie cu voi tote. ')

182 1, Martie.S'a iscalita soborniceste pre sf. pristolu, de catre smerenia

nostra si a prea fericirel selle, si de toot sfintii Arhieret:Alla Tarigradului, Grigorie. Alla Tessaloniculul, Iosifa.

Ierusalimulul, Policarpa Alla Tarnovului, Ioanikie.Alla Kessarief, Ionikie. Alla Adrianopolei, Doroteit.

Eracliei, Meletie. Alla Brussel, Meletie.Alla Kiziculut, Costandie. Allit Dimotihului, Callinicu.Alla Nicomediet, Atanasie. Ally. Anghirei, Atanasie.

Nikei, Meletie. Alla Nacsei, Grigorie.Alla Halchedoniei, Grigorie Alla Sifnului,

Meletie. Alla Fanarulut Farsalelora,Alla Derconei, Grigorie. Damaskin, s. c. 1

') Fotino, pag. 82-88. Vecji §i Dtrzenu, Trompetta No. 66o 661.

si

chipa

Allu

Alla

Allu

si

pi

pi

pi

pipi

pi

pi

Callinicu.pi

1i

I12

ota o.Scrisorea lui Calimaht catre Boierii Divanulul Domnescil contra

lui Ip silanti.

Prea osfintite si de Dumnedeu allesa sfinte Mitropolitaerrel Valahiel, Kir Dionisie; iubitorilora de Dumnedeu E-piscopi ; cinstiti si de bumf neamt boieri at Domnesculut nos-tru Divans. alh). Ungro-Vlahiet; dregatori si ori ce alti slujbastvett fi prin judete, cu sever§irl de deossebite slujbe, si top ceice locuiti in domnesca nostra terra, sanatate!

I iinda-ca improtiva tutoril pravilelorli si improtiva bunelortractaturl ce suntil intre Inalta POrta. Ottomanicesca si Impe-ratia Russiei, unt Alexandru Ipsilanti, trecendt in terra Mol-dovel, a> indrasnita cu indrasnela necuviinciosa si nelegiuitasa publicarisesca cuvinte resvratitere, ridicandtt Impotriva sta.-paniril pre locuitoril ce se umbresca sub accoperementula preaputernicel §i noua hranitdrei imperatif, impra.stiinda defaima-tore cuvinte de clefterie, §i numinda pre sine Otcarmuitoruneamului; si pre langa altele, prin scrisorile lui cele resvra-titdre ce at. semanatil prin locuri, ca sa saga pre supu§ii lo-cuitorl din datoria lord, §i sa traga pre multi catre elhi dinaces nesocotiti, fagaduind si ajutoruhl osta§ilorft Russiet, lu-cru necunoscutti, nepriimita si cu totula nesuferitli Curti! Russil,ce este prietina inaltet Port!, precum §i Escelenta sa MinistruCurti' din Tarigradu aii facuttl cunoscutt in deobste, numindtresvratitori si improtivitorl pre Ipsilanti si pre eel cucerenda din partea Curti! selle de la inalta Porta ca sa puiein lucrare celle mai mar! mijlociri si osta,sesci chipurl spre a

birui, si a '1 pedepsi dupe dreptate, ataa pre acestia chb.).§i pre aceia can vre ua odiniera s'at impart4itA din acestefapte nelegiuite§i nesocotite. Pentru acesta si nol, dupe datoriaobladuiril ce avernti catre scaunul terrel acestia, cu care neam Insarcinat, scriinda acesta domnesca a nostra carte, §ifacenda cunoscuta acesta tutoru!, cellorti ce se afla cu locuintain domnesca nestra. terra Ungro-valahia, numim resvratitori siimpotrivitorl tutor cellora mai marl puteri alle Europe!, cesuntil prietene cu prea puternica nostra imperatie, §i nesupu§Ihranitorel nestre stapa.niri, pre acesta tulburator de norodu,si pre parta§it din urmarile ca deosibit de urgia si maniadumnedeesca, in care pre drepta ati caclutil vinovati acestia,din pricina ridicaril lord impotriva stapanirii, dupe patriarchil

1_,I.

alit

ells,

'i

lord;

Ix3

ceri si sobornicesci mars blesteinurl si lepadari de biserica.ce s'au trimisu acolo, sintt dusmani ai nemurilorixsi de Dumneclen. osanditi. ')

(Urmesa. semna.tura lui Callimah).

Nota, No. 1_411.Articoli din diferita tratita ci haticerifuri; privitore la Greci, la

Seed ci la Romani, de la 1774-1321.

in ceea ce privesce pe Grecii din .Archipela, si in genere pechrestinii din Turcia:

Prin art. i din tratatula de la Cainardgi, se da amnistie ge-neral& tuturortt cellor de an participate cu. Rusii in resbelulade la 177o contra Turcilort.

Tutu prin acelln. articoln. s'aa liberat cei duprin Inchisorisi duprin galere, precum Armeni, Albanesi si Greci din Ru-melia si din Moreea.

Celloru esilati s'ae dat dreptulu a se inturna in patria ion;si ii s'au restituit averile confiscate.

Prin art: 4, Russia putea zidi in Pera biserica orto-docsa, sub pi-otectiunea sa.

Prin art. 7, Part'a se angaja formalu a protege religia chre-stina bisericile acestui culta din tote imperiula turn.

Prin art. 17, locuitorii din Archipel nu erat suparati in e-sersiciula cultului chrestinn; se respecta bisericile lore; se scu-tiat de tribute pentru tree am; si avert facultatea a emigra,reg-ulandu'si affacerile in termeml d'unu arse.

Prin tratatult. din Iasi (1791) art. 1, se da amnistie gene-ral., si se .confirma art. 2 din tratatula de la Cainardgi.

Iar prin art. 8, se restituia fara rescumparare prisonierii,cei mai multi Greci din Pelopones si Insular!.

Prin art. 2 ale tratatului de la Bucuresci se da amnistie ;prin art. 3 se confirma clausele din tractatele precedente; prinart. 7, se accorda facultatea de stremutare a chrestinilora dupamarginea stariga a* Prutului si a Dunarii, In locurile cedate, din

1). Memoriult lui DArzenu. Trompetta" No. 661. Data acestui actt urm6s1si fie aceea0 ea la actulA Patriarimlui, emanand din aceea0 sorginte, §i sositein b.cellapl

8

na

§i

cape.

nelegiuitt

114

preuna cu familiile si cu averile lore, in termentt de 18 luniputendt lua cu densit tott ce posseda' in statult turcesct.

In privintaPrin tratatult de la Bucuresci, (art. 8) se da amnistie ge-

neral& celloni ce participassera in Tesbellt contra Turcilort;se assigura contra jafurilor crudimeloni Turcilort locuitorildin cetatile ocupate de Tura; li se accorda avantagele de carise bucurat crescinii din Arhipel, cum si libertatea adminis-tratiunii interiOre; si se regula in fine quantum si modulo. perceperil tributului.

In privinta Romgnilor :Prin tratatult de la Cainardgi, (art: 16) se accorda amnistie;

se restituiat mosiile ce apartineat Mona inchinate, usur-pate de Greci; li se da facultatea d'a emigra; Turcia renuntala pretentiuni esorbitante, relative la compturi vechi; se scutiatde imposite pentru clout ani; se fixa quantum si modulo deperceptiune al impositelort; se confirmat privilegiile de caris'at. bucuratt. sub Mohamet II; aveat facultatea sa aiba, aghentila Porta, pusi sub scutult dreptului cu tnsarcinared'a apara interesele Romanilort; in fine Russia avea dreptultde intervenire mustrare in favorea Romanilort pe langaInalta Porta.

Prin art. 4 din tratatult. din Iasi, se restituia Bessarabia, sise confirma stipulatiile din tratatult. de la Cainardgi iar _prinart. 8, se restituia prisonierit. Prin trel hattiserifuri ce urmaraacellui tratat, se confirmat mai multe privilegii; si se adaogataltele, fixandu-se la 7 ant durata Domniei.

In fine, prin art. 5 din tratatult din Bucuresci, sa, confirmatstipulatiile din tratatele precedente; se scutiat Romania pen-tru 2 an! de imposite; se fixa termenult de 18 luni pentru ceice art fi voita sa, emigrese; si se reducea tributult Moldove-nilort in proportie cu territoriult remast in possessiunea lort.

Nota No. LAME.Nota Consuluini runt Pini °Atm Caimacamia terra Romanopf,

Sub-scrisulu, generalicesct consult alit Maririi Sale impa-rateci a tutort Russielort, a luatti scire despre 'incetarea dinvieta a Mariei Sale Domnulut terrei Romanesci, AlexandruVoda. Sutu; si fiindti ca Domnult. nu mai dainesce, orinduelatrebilort ar fi cerutt ca obscea boerilort. sa is frtnele obla-

Serbilort

§i

gintilor, ,s1

§i

I 1 5

duirif in mana, deca repausatulu intru fericire pre tnaltatulaDomna n'ar fi preintempinatn imprejurarea, infiintanda inteunntimpu, pre cand i§i avea mintile intregf, era in dreptula set,unit comiteta vremelnicescu de obladuire, alcatuita de PreaSantia sea parintele Mitropolitulu, i de pre cinstitii boiari,banula Brancovenu, banula Cretulescu, banult Ghica, banulaVacarescu, hale vistiera Grigorie Filipescu, marele postel-nicu Rizu; adica um). Comitett. caruia a §i lasatn ton. stapa.-nirea ce intocmirea lui pate sa aiba. Acesta orinduela, din po-runca Marii Selle, s'a facutu cunoscuta generalicescului con-sulattt printr'ua nota scrisa de la 15 alle curgetorei luni ;subscrisult1 a recunoscuta pravilnicia el, ysi a laudat'o ca bite-lepta mantuitare. Sub-scrisult nu se indoece catu de pu-cinn ca cinstitele madulare alle sust-disuluf comitett, careasta.-di s'a intocmita ca Comiteta de obladuire in urma ince-tarif din vieta a Domnuluf, vonu recunasce povara slujbet, cea fosttt chemati sa, indeplinesca; ca dreptatea, intelepciunea§i cumpatarea vont domni in sfaturile lora obsce§cf, pentrufie-ce lucru privitora la savir§irea nizamurilorn in fiinta, §i latinerea bunel orinduele §i a lin4cef obscecf, singurulu scopace e datora Comitetula sa privighede, §i care a facuta sa senasca infiintarea lui. Comitetult sa '§f padesca datoriile cu scum-patate, sa nu sa intinda cu drepturile peste hotarele mar-ginite de stapinirea privilegieloru, ce se cuvint cu osebire nu-mai la obrazula Domnitorului ; va purcede la fapte cari von).da dovedi destoinice de increderea ce repausatubl prea tnal-tatula Domna a pust in fie-care din aceste madulare, §i carele vortt face sa dobindesca multumire din partea inaltef Porte§i. a Curti' ocrotitore, ob§cesca recunocinta; dera pre la.nga.aceste sfaturi, care ye poyatuece iubirea parintesca ce Mari-rea Sea imperatult a marturit'o neprecurmata catre nemultdakicescu, care se bucura de ocrotirea sa priinciosa, sub-scrisulcun4ce de datoria sa a incunociinta, ca din indatorirea slujbetselle, ca face pre cinstitele madulare alle Comitetului de obla-duire, in deoloce §i in deosebf, resdundetore pentru veri-ce va-tamare s'ara intimpla obiceiurilorn §i orinduelilora in fiinta ; pre-cum de lin*ea pang cand vre ua alta hotarire ar venimai de sus spre a face sa incetede insarcinarile Dumne-vostra." 1)

(Urme4a semnatura). 19 Ianuarie 1821.

Dlrzenuln, op. cit. jrompetta No. 648.8*

si

si

si

si

si ob§cit,

1i

si

1i

116

Nota. No. LAW.Do la Ocarmuitoril Domnief Tore! Romanesci catre cinstita a-

genO.cs a Russial.

Nota cinstitet aghentit, de la r 9 ale lui Ghenarie trecuta scrisa,cu cinste amt. priimita; §i la intrebarea ce ni se face ca sadamn ua sciinta pentru eel ce ivita cu arme in mans, su-peranda olotesca liniscire a Valachiei eel mid, §i ce mesuris'a push in kcrare spre obtesca sicuranta, respundem Cin-stitet Aghentit: qu6 un Teodor Vladimirescu, care, in vremeatrecutet resmirice, a fosta in slujba osta§asca, sub numire deofigera, insocindu-se §i cu una Dimitrie Machedonschi, officerarust, indata que '§1 a data sfir§itu repausatula Domna Alex.,;'ut-u v. v., incardoOndu-se §i cu altii, au. e§i-ta din Bucuresci;apucanda drumula tota prin polele muntilort, atx ajunsu laTargula-Jiulut, sud Gorja, Vineri sera, la 21 ale trecutulut Ge-narie, facendu-se tota suita lora la No. 40; de aid §i pans acolo pe drumul superatt pe nimeni, nisi ate pagubita; iaracolo, inteacea sera sosinda, ate copfnsu fares veste pe clu-ceru C. Otetele§enu, ispravnicult, §i '1a-ate ridicat, clicendu2ica, dupe ce von prinde §i pe tovara§ult sea, atunci iii von.)..rata Si poruncele ce pe tovara§ul lui insa pututti

sa-la prinda, fiind-ca lipsea in alle judetului, dupe trebuinta;iar pe OteteleOnu, tota inteacea nOpte, ltandu-lu cu dan§ii,

dusu all inchist in Monastirea Tismana ; de acolotrecanda Teodor in invecinatula judetil alu Mehedintului, all fa.-cuta yiscrisa publicatiele sele, chiema.nd norodul sa se unesca

alcu dansula, fagaduindu-'i sloboq.enie de sub suppunerea Dom-nilort §'a Boeriloril. Dupe insciintarile que ama priimita pansacum de la Dregatorit Valachiei cei mici, nici ua superare seavre ua paguba facut aceia nimenui; §i se afla cu totil in-chisi in numita Monastire a Tismanei, mai sporindu-'§i nume-rula 6menilortl.

Not, dupe datorie, indata ama pusa in lucrare tote cuviin-cins'ele mijloce, atata pentru a le taia tots chinonia ce se si-lesca a avea, cat §i pentru a le zadarnici cugetele lora, §ia-'l risipi cu totula.

Intru aceste ingrijiri aflandu-ne, nu lipsim a face §tiuta Cin-stitet K. K. Aghentit').

(Unne45. semnaturile Caimacanilor1i. 18zi, Febr. I.

') Condica No. 96 din Archiva Stat. pag. 201.

s'ail

si

n'all

ail; n'all

s'ail dela

n'all

- I I 7

1Nota, No. LA-V.

Dopeca 1ui Capodistria catre consulult

Ministerulht a aratatt Imperatului raporturile Dumitale panala data de to Februarie. Majestatea Sa Imperiala a primitttott atunci si petitia ce factiosii din Valachia atl cuteciatt seadresese in numele pop orului Romani), insocita de ua. copiedupe petitia adressata. Marelui Signiort. Notele ce ne comu-nicati, ysi impregiurarile in care s'a ivitt insurectia din Roma-nia mica, caracterisa indestult natura tendinta acestui eve-nimentt. deplorabilt.

Observamt in acesta ua fimesta asemenare cu evenimentelece att pravalitt Spania in cariera sangeranda, a revolutiilort,si care atragt in acestt minuta asupra regatului ambelortSicilia nenorocirile nedespartite de seriosele ara.suri represive,

pote chiartt flagelult. resbelului.In Valachia, ca la Madrid, la Lisabona si la Neapole, ua

mana de soldati a inceputt desordinele, impingendtl terra inanarhia. Aci, ca acolo, revolutionarii s'at incercatt a punemana pe putere, si a essecuta planurile lord de resturnare, submasca respectului profunda catre autoritatea suveranar si a in-crederei fara margin! in justitia sa. In fine, in terrile orientale,ca in cele done Penin.sule din sudult. Europe!, inamicii pacii siai ordinei, urmandt aceeasi linie de conduita, profanesa totttce e mai sacru inteua. societate: credinta juramantului; sus-tine in publict ca scopult lora este a protege proprietateasi a assigura linistea locuitorilort duprin orase si sate ; colo-eandt cu aceste preteste criminalele lord cugete, ratacescapoporulu, cutezandt totuhi, ca se domine totulU. Puterile ali-ate suntu decise a nu transige de loct cu si a se op-pune la progresele reului cu tote mijlacele de care dispunt.

Mai cu serna pentru statele imperiulu! Otomant, e pericu-losa contagiunea nenorocirilort ce bantue astach Spania si Italia.

Catastrofele ce potl educe, de se vortt implini, vort lasalumii in mostenire lungi resbaie si nenoroeiri.

Din acesttl punt.). de vedere considerand simptomele ingri-jitore ce s'at manifestatt In Romania-mica, Imperptult a fosttsatisfacuttl pe deplinu, aflandt. conduita Domniel-tale, in acesteimpregiurari critice, atatt catre Divanult Valachiei, curntcatre omulti care este agintele principalt alt insurecciunil ;

Pith.

dansii,

a

't

pi

1i

si

I18

fosttt In tote conforma cu maximele politice de la care Majes-tatea sa imperiala nu se va departa nict odata.

'It at Imp linitt datoria, d-le, somandt pe acelt individt a sepresinta inaintea Consulatului Russiet; si fiind-ca ellt a refu-sat a se presinta, clandu pe faca nisce projecte pe care lecondamna i religia tratatelor lealitatea politicei nostre, yeautorisam a declara Vladimiresculut ca se degrada din rangulde locotenent, ca nu mai are vote a purta ordinul Vladimir,cu care l'a omoratt. Russia. I vet spune Inca ca nu mai potespera in viitoriu la protectia Majestatii selle imperiale. Vetspune si Divanulut ca Imperatul nu gasesce destul de temei-nice motivele ce l'au silittt a nu intrebuinta mesurile cellemat aspre contra tulburatorilor ; deca mijlocele de caredispune nu erat Indestulatore, trebuia se cera Indata ajutorulPasit de la Vidin, care se §i offerise a i 'lu da. Esitareasa inspira u& justa neincredere guvernului turcesct, ale ariaostirl pot/ singure se nabusesca revolta ; mat alles ca slabiciu-nea boierilor a avut de efect a Incuragia revolta, Indoind energiai confirmand sperantele capilor ei. In comunicarile oficiale

ce at facut boierilor in privinta acesta, at observat cu scru-pulositate marginile ce tractatele dictecla in acesta Impre-giurare.

Imperatul to approba; dar doresce ca, conservand aceeasiattitudine, se put tote silintele a decide pe Caimacamii Dom-nului Calimach se cera cu staruinta de la Inaltimea sa se viefara intarcliere a occupa postul eminent ce-'i s'a Incredintatu.

Fiind-ca tulburarile din Valahia an inceputn indata dupemortea Domnulut Sutu, se spera ca sosirea Domnulut Calimahva intruni pe boieri, cart, Impinsi de interese de partid, n'atfost destul de units spre a sugruma revolta prin propriele forforte, fara a alerga acum la ajutorul strein. Ne place Incaa crede ca., parasind Constantinopolu, cu scopul de a pacificasi a administra Valahia, Domnul Calimah va Intrebuinta tOtaputerea ysi influinta sa pentru implinirea acestei indoite mis-siuni, cu graba si cu succest.

Deca, Inainte de a sosi printul Calimach, revolta va luaproportium mat mart, Domnia-ta vet indemna pe Caimacamia cere fara Intarcliere ajutorul ostirilor turcesci, facend sa serestabilese linistea in terra Inteunt mod durabilt.

Intr'ua epoca de crisa, pe care ret-cugetatorit din totepartile Europa se silesct a o face generala, cea d'antait si

si

si

si

119

essentials datorie a aghentilor imperatorelut din streinatate estea face se triumfe adeverul: adica, ca Majestatea sa imperialadesapproba tot d'auna si pretutindeni funestele projecte allecellor ce se Incerca a semana discordia, si a app. rescole.

Prin urmare, vet face cunoscut tuturor ca Imperatul desap-proba, in mod solemnel, tot ce s'a facut In Valachia. 'Si vetdeclara ca e hotaritt, In unire cu alliatii set, a combate re-volutia, care usurp& puterea legala ; si acelleast mesuri va luasi pentru Principate, cu singurul scop de a mentine credintatractatelor esistinte intre celle doue imperiurt.

Te vet sili a convinge despre acesta pe capit clerulut, peboiert, pe proprietari, si pre comerciantii cet 'mat influintt prinaverea si consideratia for socials. Prin acesta se vor des-minti sgomotele ne-adeverate prin care aghentii obscurt at re-volutionarilor se silesct a retaci multimea.

Probele ce at dat despre talentele Si esactitatea Domniei-tale,de a implini ordinile imperatorelui, ne facll a nu ne indoi Ca,in aceste Impregiurari atatn de grave, vet sci a justifica in-crederea cu care to onoresa. Majestatea sa imperials.

Februarie 1821.Asteptam cu nerabdare raporturile ulteriore ce ne vest

adressa 1). Capodistria.

Nota, No. "ANTI.t ota consulului russii ca respunst la nota Boierilor Caimacami

dela 2 Febr. 1821.

Subscrisul, consul generalicesct ant). Mariei selle Imperatuluttuturor Russielor, a priimit 41 nota ce i s'a trimist cu cinstede catre obstesca adunare a clerulut si a boierilor, prin care,aratand primejdia ce ameninta terra cu urmarea resvratiriilui Vladimirescu, cer Invoirea generalicescului consulat pentrua se mijloci trimiterea unui ajutor de ostire puternica dinpartea Pasilor, din cetatile dupre lino Dunare, pentru asecareabunet orenduele ,Si paqa obstestei sig-urante. Ca sa se Incuviinteseder& propunerea adunarit, este de neaperata trebuin %a a secerceta: 1. dem acesta urmare este ertata de tractatele cese afla Incheiate intre Inalta Porta. si Curtea Russii; 2-lea

') Prokeseh-Osten op. cit. vol. III, pag. 58-60.

120 ---

deca e neaperat ceruta de primejdia ce se vorbesce in notamai sus Miss.. Cea d'anteiil se desluseSce din intelesul si dincoprinsul hatiserifului de la 18d2, care chec).asuesce terrilearne'ndoue improtiva on caril calcari de hotare; iara cea deal duoillea propunere este un lucru pre care trebuehotaresca obstesca adunare a clerului si a boierilor, careasta-411 numal .ea singura pote bre-cum sa cunasca. cu dtalamurirea ce se cuvine, si dupe trepta primejdiel care ame-ninta. terrile, precum si tote mijlocele ce le ar putea intrebuintaspre incetarea acestel stars, fara ca sa allerge la ajutoruhlmaterialicescil al puterii suzerane. Cu On, gassirea cu callea acestor netagaduite articole, subscrisul nu se inlaturesa ; cipriimesce ca intelesul ossebitului articol din hatiserifil potede ua cam data sa remaie neaternat ; dera inteua imprejuraredeosebita, candil ad. ca. siguranta terrei este .amenintata deua primejdie mare, si dupe ce stapanirea a intrebuintat totemijlocele localnice spre a o inlatura. Pre cat se intelege dinaratarea numitei note a boierilor, imprejurare de fata searata si se marturesce cu cuvinte incredintatore ; decisi subscrisul nu se improtivesce; ci priimesce mijlocult precare a4unarea ilu privesce ca singurul chip de mantuire,cu urmarile caruia sa se insarcinecle densa.. Cu tote acesteasubscrisul se vede snit, de si cu mare mahnire sufletesca, safaca awl acesta bagare de sema, istoricesca, i fara a inriuriasupra hotarirelor de acum alle adunarii: ca, deta s'ar fi intre-buintat mai putine zavistii, si mai putina intarcliere in chibcluirileselle pcntru trebile obstesci, cum si mai mult preget, si maimulta strasnicie la punerea in lucrare a mijlOcelor ce a gasitcu calle pana acum, spre incetarea resvratiril, pote ca ar fifost de prisos acum a allerga la mijlocele celle dupe urma ').

Februariu.

1Nota No. LviCr.Nota Divanului turcesct catre anthaaadorii .Russiei ci Prussiei,relativa la masurele cello aspre luate de POrta. contra Etericti-

lort qi

Dupa ce mentioneasa de. insurectia Grecilor si de cruclimeleesercitate de el asupra Tiirrilor, cum si de avertismentele ce

') Memoriula Jul Darzenn Trompetto No. 651.

sa.-'1u

asta-41,

.Romanilort.

si

121

le-a dat fara folos, silindu-se prin acesta a scusa crudimeleTurcilor, apoi, in ceea ce privesce Principatele, Nota acestase esprima astfelt:

77Pentru mamlecaturele ') Moldavia si Valachia, cugetul

Portia este tot cella de mai 'nainte, d'a salva aceste doue terradin mainele rebellilor, pentru care sfarsitt 1st da tote silingelea departa pericolul rebelliunii pentru tot d'auna din acelleterri, fiind incredintata Porta ca asemenea neoranduele potareincepe cu inlesnire ; Porta der declare. francamente ca vanumi Domn in Principate, la timpul cand se va incredinta capacea si ordinea sunt deplin assigurate acolo ; de si crede can'ar fi politica a mat mantine statu-quo in acelle doue terra.

Porta a trimisil firman catre capul ostirilor, catre Caimacamisi zabeti, ordonandu-le cu severitate a anunga tuturor miseri-cordia Suzeranulut ; invita se. reintre in terra toti. locuitoril(raelele) cars Inca de la inceputul revolutiunii all parasit terra,Si din cart cel mai multi nu s'a.ii mai intorsa, assig-urandu-lelinistea la intercerea lor, restabilindu'l in possessiunile lor.Acelle ordine saa firmanurt mat contineat si acesta: ca atatstrangerea impositelor, cum si celle-l-alte privilegiuri dupedrepturile vechi alle terrei, all a se regula dupe venirea Dom-nilor ; tar pane. atunci terra se va carmui de Caimacami. Russiaurmeasa a contribui si ea la starpirea reului, inapoind pefugarit adepostiti in sinul et, dupe. cum s'a mentionat si inultima nota catre represiritantul sell; cu modul acesta s'ar daPortii garantii pe viitor despre linistea acellor terra, candPorta va fi gata atunci a numi si Domni in Principate. A-costa ar fi ua proba de amicitie, si de incetare de on -cefel de neintellegeri intre ambele Curti 2). 6 Decembre 1821.

Nota NoProolamatia lui Tudor

catre tog d -lori cinsti it boieri, catre tai negutetori, ysi catre toplocuitorii din or4ulei Bucureqc1, atdtii eel de lock catu fi eel streini,

call locuescu acolo.

Fratilor Omen!! stilt ca ye este audit cunoscut cerereace face tot norodul terrel Romanescl (cella de Dumnedea

Provinciile.Prokesch. op. cit.

si

I)

si-at

si

1 2 2

paditn) pentru drepta4ile celle folositdre la tota obstea, caredreptati din vechime le avem mild harazita dela prea puternicaImparatie, stapanitorea nostra ; iar de la o vreme Incoce, dinpricina unirii pa.mantenilor boieri cu cei dupa vremiDomni, cu totul s'an inghititu s'an stricat, avendu-le =maipentru folosul lor, , precum prea bine Ire este tiut; Si niciacum mai sus numitii nu voescn a tmplini cererea pentruslobodirea dreptatilor. De aceea teta adunarea norodului, careeste pana acum peste sei-spre-dece mil, dupe ce all coprinsiltote cinci judetele peste Oltu, apoi trecand Oltul au cuprinssi liana la Pitesti si Rusii de vede ; iar ua arripa de ua sumamare de omen s'au pornit pe sub pOla muntelui, cars au samearga pana la Focseani; iar adunarea cea mare asta-di auajunsa la Bolintin, dintre cars ua suma s'a trimis la margineaorasului catre Cotroceni, si ua suma la Ciorogarla domnesca,carii tots trag drept la Bucuresci, unde este ca sa se addunetot& terra, cu mic cu mare ; si acolo au sa astepte pana candvor sosi trimisii, omeni credinciosi ai prea puternicii impa-ratii, ca sa cercetese jalnica for stare, si sa le faca dreptate

oranduiala. buna. Pentru care pornire, Inca dela opt ableurmatorei, v'am Insciincat, ca pe de oparte, sa2m1 trimi eti dintote isnafurile ate un om cu adeverinca inscris , spre Incre-dintare ; si nisi ua urmare vecln ca nu 41 facut ; ci fiind-caacum, cu mila si ajutorul prea bunului Dumnedet, am sosittla marginile orasului, iarasi, dupa datoria crestineasca, ye faccunoscut catre toti, marl, parte bisericeasca si mire-neasca, veri de ce neam si lege va fi ; si parinteste ye sfatuesc,ca in grab sa'mi dati respuns inscris, iscalit de tate isnafurile,si de tots, midi si marl, precum de tote osta0 cap ye aflatiIn Bucuresci, si ye hraniti dinteacesta terra ; ca sa stim devoid binele de obste, sail nu. Cad on -care va fi la un glassi Intr'ua unire cu crestinescul norod, ce este pornit numai pentrudreptate, acella se va numi patriot; iar verl-care se va im-protivi binelui obstesct, acella ca un vrajmasu se va socoti.

Sa §titl §i acesta, pentru care ye Incredintam, ca tots catise vor uni cu obstescul norod, vor fi intocmai urmatori cu dan-sul, nici de cum nu vor remanea cnci, sail boier sat ostas, sailveri-cine va fi; iar care improtiva va urma, in viaca se va cai

821 Martie 16. Theodor.

Originalulu acester proclamaliunl, cu senanatura lui Tudor, flu possed5. D.Bolliac.

trimiysi

nllci ySl

$i

$i

t).

9

- 123

IN ota 1No. LIX.Dia logt intro Tudor 91 Ilarion, relativt la Boierli pe earl

Tudor voia OA tale.Dupa ua lunga convorbire relativa la miscare, Ilarion addusse

vorba despre Boierii divaniti, de care Tudor se plangea.At fugit multi boieri, Arhon Slugere, de frica dumitale :

cad s'a respandit vorba ca o se-'i tat.I voila scurta d'ua palma, pe cati sunt boieri divaniti,

respunse Tudor seriost ; i voila umplea apoi cu paie, si 'i volttrimite plocon din partea terrii la Curdle imperatesci, undeor se fie negresit puss la, Muzet ; cad acollo e locul tor, langahiarele selbatece.

Nu vei face acesta, Arhon Slugert, observa Ilarion cuseriositate.

.Si cine me pate opri? intreba Tudor, incruntand sprincena.Chiar interesul terrei.Interesul Orli este ca sa scap terra de aces Balauri, cars

at sugt sangele norodului, in unire cu Grecii, mai mutt d'uasuta de ant.

Cu acesta vei da pricina vrajmasilort d-telle si atterrei ca sa to inegresca in ochii Turcilor si ai Muscalilort,luandu-te dreptt zavergit; i nu -i vet ajunge scopult pentrucare to -af sculatt; vei baga terra in robie, si terra va re-manea iar pe maim, Grecilor. Apoi omul nu pote invia uamusca, dar mi-te un om ! 5i scriptura slice : cine scote sabia,de sabie va muri. Ce a folosit Francesilor, in revolutia dela 1789, ca au omoritt atatia boieri marl d'ai for ? cad atie§it din sangele cellor taiati alts ciocoi mat indraciti ; in sfirsitmortea boierilor va incuragia pe Panduri, cars pentru plescavor incepe se taie si ei la boieri, in drepta si in stanga ; sidupe pilda tor, Arnautii si Grecii vor indoi cruclimile ce fact ;si datoria d-tale este se impiedici jafurile si ommorurile acestorzaverg-ii, cars at baga spaima in bietil locuitori.

Dar trebuescu pilde pentru urmasi respunse Tudoraprins, plimblanduse prin camera sa, pe ginduri.

Assemenea pilde fact unei Orri mai multu reu de cattbine. Ciocoii trebuescu ommoriti politicesce, iara nu trupesce.E mai grea mortea pentru et, cand se vor vedea fara privilegiisi fara slujbe, si smeriti inaintea boierilor celor mid, cart sevor urea pe scaunele for in Divan, in adunare si in slujbelecelle marl.

124

Nu traiin not se vedem acesta; tot Grangurii cei Marlvor fi in capul bucatelor; de aceea trebue omoriti, ca in loculfor se vie Romani patriots; ua bresla nuoa de boieri patriot'.

Me tern se nu cadem din 'act). In putt ; ratacirea ceadin urma se nu fie mai rea de cat cea d'anteiu.

Dar bine, popo, at uitat ce ati facut acesti Balaurtterrii noue tuturor ? Ai uitat judecatile, i alle melle allebietilor sateM, pe cari le-am perdut din pricina for ? Nu m'auindemnat ei ore, i prin graiu prin scrisu, ca se me ridicucu pandurii mei pentru ca se scapam terra de liftele streine?tiSi apoi nu tot ei me faceau tater, in tote poruncile forcatra ispravnict, in tote proclamatiile for catre t6rra, §i in toteplangerile for catre PaV catre Callimah, catre Sultanulcatre Imperatul Russiei?

Erau silks, Arhon Sluger, ca se lucrede astfel, pentruca se nu se deoche in ochit Turcilor ai Muscalilor ; caci d-tabine scii, ca revolutiile nu le faca cei ca d'alte el, ci cei cad'alte voi; apoi daca esci hotaritt se tat pe boieri ca te-atnecinstitt, si ca ate tnmisu Oste ca se te ommere, atunct catase me tat si pe mine; ca si et am iscalitil multe hartit Impo-triva d-talle, alaturi cu ei.

E! daca n'ai fi cine esti, n'ai grija ca nu te ast1 cruta;dar pe langa cats -va berbeci grass, am se taift cari -va taps.

Se nu-mi ai blagoslovenia daca vet face una c'acesta.De cate-ori ascultatu, nu te at caitt.; asculta-me si acum,ca nu gresesti. Apoi boierit cei mai Sndaratnici , cari potemerita tat, aU. sters'o la sanetosa; cei ce au remasft puteaftse fuga ei, ca cei ce au dositu; daca au remasu, esteca le pare bine in sufletul for de ceea ce s'a facut; multuajutor dat pe sub mana ; Inca: de mare folosa pottyse-'ti fie; cari et vor se prinda serpele cu mana altuia, fundca sunt fricosi; dar adeveratii boieri pamanteni sunt patriot'.Apoi, te Intrebu: drept este ca unit se scape, cet mai vino-vati pOte, si altii se fie taiati, cet patriot'?

Cei ce ati scapat cu fuga, norocul for a fost. Ciobanul,.cand are se faca praznich, n'allege berbecele din turma: 11U.is din gramada.

Arhon Sluger, te-am cunoscut tot d'auna om cu minte,care nu fact nimicu fara a te gindi; g-b.'ndeste-te matura laurmarile acestei fapte nesabuite, care, de o vet saversi, corn-promitarisesti tota lucrarea ce ai inceput; §i vom remanea

§i

§i§1 .Si

§i

§i

§i

§i

mat

seiii §i

§i'ti-an §i

125

de sigur tar pe mana Grecilor. Dupe parerea mea, esti maicastigat daca i vet inchide pe boierii cart atl remasu, i vetpune se iscalesca tote hartiile celle de folostt obstesct; cuchipul acesta cererile d-tale catre norod vor avea mai multagreutate; iara pe de alta, vedenduse compromitarisiti, vor fisiliti se sprijine cu tarie drepturile territ pentru care te-atsculat; cand vor sosi trimisit de la Pert& ca se se lucre-dintecle despre plangerile norodulut, sprijinul boierilor intea-cesta itt va fi de mare folos; cad, de ! tot et sunt stilpii territ ;si in ochii cellor doue Curd, glasul for va fi mat lesne ascultatde cat al nostru. Scit cat tint sunt de uriti ciocoit, in catt,de asi1 putea, a§11 stinge pe tott dupe fata pamentului;nu et1 to -ast. opri ca scurtecli pe tot! pe sub barba; dar,in imprejurarile de faca, nu e politic a face acesta.anteitl treba cu densit, si apoi ne vom mai chibzui.

Bine, pogo, te ascultu; dar sunt legat de Arhieret; cadam facut jurament cu Archieret ca se tail! macar 12 din cetcu barba (protipendata), ca pilda pentru indreptarea reului sipentru urmast.

Dar nu sunt si et Archieret ? ceva mat mult de catArchieret ; te void deslega et. de jurament ; cad scristt este:putere aveti a lega si a deslega, in numele lut Isus Christos,fiult. lui Dumnedet.

A ! popo I clisse Tudor oftand. Al se dai sema inaintealut Dumnedet ca nu m'at lasat se tait cats -va caint de ciocoi,cart 'st au dat cestele cu lupit de Greet, si at deciuit biataturma a norodulut mai multt de I oo de ant.

Fie peccatul met ! respunse Ilarion, vesel ca a pututtreusi a Int6rce pe Tudor de la ua fapta, care ar fi compromismiscarea. Volt1 da et1 sema inaintea lut Dumnedet ! 0 ian insufletul mei). acesta.

Aide, deslega-me de juram.enta. ; fit to respundatorilinaintea territ, daca va esi altfel ; dar, tine minte, ca lupul iiilepada perul, nu si naravul; §i vet vedea ce vor face caniiastia dupe mei-tea mea:"

Ilarion chema pe gramaticul sea din cee-l-alta camera cupatrafirul cu cartea ; dupe ce pusse patrafirul de gitt,si citi rugaciunea de iertare, apoi dette lut Tudor bine-cuven-tarea sa archieresca..

In diva aceea, boierii, adunati la Brancovenu, astept-at tre-murandu resultatul missiunit lui Ilarion. La vestea addusa

si

si

sise't

Si

si

si si

't

Fa-p

126

de acesta ca Tudor 'i a iertat, cu conditie a'i da concursulsinceramente, Boierii se umplura de bucurie , si promisseratot ce le propusse Ilarion. Ilarion ins& s'a cait de fapta sa,dupa cum assigura fidelii set servitors, care traescu.

A ! Niculae! A ! Ionita ! le dicea ellt adesea , si inemigratie si dupa ce s'a intorst in terra. ; mare gresala amfacut cs n'am lasat pe Tudor sa taie cats -va Ciocoi! Nicinice terra, nici sufletul lui Teodor, nu 'mi vor ierta acesta!"

Nota No. LX.Pet4ia boierilort catre Russia dupi, intrares 1ui Tudor in Buourosoi.

Sire!

Subscrisii indrasnim a ne prosterna la picidrele tronuluiMajestatii Vbstre imperiale, rugandu-o fierbinte ca se bine-voiasca a asculta plangerile unei natiuni, din norocire protectata.de M. V. imperials, dar din nenorocire gemand sub juguluadministratiunii turco-fanariotilor din Constantinopole.

Biata Romanie gustasse fericirea in cei septe ant ai res-bellului din urma, bucurhndu-se de vederea neinvinselor trupealle Majestatil-vostre ortodocse, si se leganasse cu dulcea spe-rano. a complectei selle mantuiri; dar, vedandt retragereatrupelor, si fiind lasata iarasi la dispositia vechiului set g-u-vernama,nt, n'avea mhngaiere de cat in marinimosa protectiunea M. V. imperiale, pentru pastrarea privilegiilor selle si abunei ordine in organisarea administratiunii selle; insa, vas !totul a fost zadarnicit ! In desert consulii russesti se aflaa fats;fiind-ca, cu tote infocatele rugaciuni alle cellor mai mars ainatiunei catre Ospodari, cu 'tote legitimile observatiuni allenumitilor Consult, crudii Ospodari, cu cei dupa langa.profitand de on -ce occasiune, si favorisati uneori de imprejurari,alte on de vre-ua trebuinca a terrei, at insusit nepedepsiticaracterul de tirani ; purtandu-se ca inamici, i ca catre ua.

') Despre sensula acestul dialogu ne assigura. si D. N. Popescu dela Musetesci,D. Ionics Popescu dela Badulescl, despre can am menOonat In biografia lulIlarion.

Pe langa acestia, duol streini s'unu pamentenn affirml. ca Tudor era hotl.rtta taia cap-va boierl ; astfel este Laurencon, pag. 66, si Raybaud, pag. 200Vecll si Colonel Voinescu (memoriult sea din Revista Carpatilor) pag. 135.

D-ilea,

dansit,

si

ii

127

terra streina, bucurandu-se de protectiunea ortodocsa aM. V. imperiale, ate relle n'at. facut patriei nostre !

Nedreptati impilari nenumarate catre sirmanii locuitoricontribuabili ; assassinate catre cei mai de frunte ai natiunii;neintelegeri (intrige) virite intre compatriots spre a le intercein folosul for privatt; desfiintarea drepturilor si obiceiurilor sta-bilite de ani nenumarati, prin marinimosa protectiune a Russiei;dispreca la ori-ce drepta observatie, desonorand Si injuriind,

esiland nejudecati si fare probe legale pe cei ce le faceaumbra; considerand in fine ca ua prada a for acesta neno-rocita terra.; ei aft persecutat tot, nimicind on -ce privileg-ii,pana and, impinsi la disperare, cei mai multi din nenorocitiicontribuabili din Romania mica. fury shits a se revolta, nemai putand sufferi nedreptele neomen6sele cereri

Subscrisii, in faca acestei triste imprejurari, in care natiuneareclama. drepturile ei pe callea unei revolte, spre a nu cadea

in catigoria unei cooperatiuni suptinteleasa, am facut totul ao linisti, fare a cruta nici rugaciuni, nici bans, cu sperancad'a impaca d'o parte insurectiunea, ysi despre alta d'a recurgela umanitatea M. V. imperiale, ca se adducem la cunoscintaso si causele si privilegiile natiunit , tete calcate in piciere ;dar indeserta, vas! ne-am dat atata osteneala: fiind-ca, nu nu-mai nu speram a linisti pe deplin natiunea, redusa la ultimadisperare, dar cella mai mare pericul ameninta de obste viacanostra.; cad Turcii dupa. marginea Dunarii, in intellegere cuFanariotii 1), aduna ostiri; asfela ca d'odata ei vor Theca terra,macelarindu fare mild batrani si flacai, pang si chiar copiide tip,.

In numele lui Dumneclea, Sire, fie ca umanitatea M. V.imperiale se nu suffere stingerea nenorocitei n6stre patrii,protegiata. de I. V., si d'aceeasi religie cu dansa. Bine-voiti aordona intrarea puternicilor vostre ostiri in nenorocita terraa suflerindei Romanii, care se afla in cella mai mare pericol.Fie ca M. V. imperiale se scape acesta infortunata provincieortodocsa, si assigure din not. privilegiile si drepturileselle, dupa marinimOselle promissiuni date prin manifestulacomandantului en chef, nemuritorul generala Michelson, cuoccasiunea intrarii trupelora selle in Romania.

Indresnim a repeta rugaciunile nostre, Sire ; conjuram pe

') Errore, hind -a contra Grecilor tartaric* erati indrcptate acelle turce§t1.

si

si

si

si si plats.

isi

se-'l

si

otirI

128

M. V. imperiala, in numele Dumnecleului a totti putinte, case bine-voiasca a scapa cktu mai neintarcliatil mai multU deunn milionu de sufflete, in pericolt d'a fi sacrificate.

SireAi M. V. imperiale, prea umiliti prea supu0 servitor':

Grigorie BalleanuMihail Manu.Scarlat Grad*eanu.Grigore Ral lea.Al. Nenciulescu.N. Filipescu.N. Vacarescu.Istrate Cretulescu.(Nedescifrabilil).Fotake Stirbei.Alex: Filipescu (Vulpe).Gg. Florescu.Al. Villara.

Bucure§ci, 18 Martie 1821.NB. Locul a doue semnaturi sunt taiate in piessa originala ').

Nota 1ST o. rsxi.Proclamatia lul Tudor

cdtre toti locuitoril din oraqiula Buatragilor, parte bisericesed qt,mirenesed, boieresed negustorescd, edtre tonic norodulii.

Pricinile cars m'at silitt a apuca armele sunt: pierdereaprivilegiurilor nostre §i jafurile celle nesufferite cars le patimeafrail nostril. Mai 'naintea intrarii melle In Bucurecl, cu calleam socotita se ye vestesct mai antaiu, ca din partea norodului,,uitare de istov cellor mai 'nainte lucrate; s. a ve chiemupe top ca sa ve unit" cu norodult., §i sa lucrati cu topl dinpreuna, oltesca fericire, far' de care norocire In parte nupate fi.

Fratilor! ca i n'ati lasattl sa se stinga in inimele sfintadragoste cea catre patrie, adduceti-ve aminte ca. sunteti parts

') Originalul 11b1 posseda D. Bolliact. Acesta reclaml este scrisa in linibaEllent si fn cea fraucest; si e publicatt In Bucjumul No. 19 pe 1863; iarfragmente dintrInsa s'a publicatu si in Romania No. 96, pe 1862.

D-v:

pi

pi pi

pi

129

alle unul neatml; ca cite bunatati ayetl, sunt resplatiri dinpartea nemului catre stremoii nostril pentru slujbele ce atfacuta. Ca sa fim §i not vrednici acestel cinstiri alle nemului,datorie netagaduita avem sa uitam patimele celle dobitoce§ci,§i vrajbele cart ne -au defaimatu atata, in cat sa nu mai fimuvrednici a ne numi neama. Sa ne unim dar cu totii, mica simarl ; §i ca nice frati, fit ai unia maici, sa lucram cu toilimpreuna, fiWe-care dupa destoinicia sa, ca.'§tigarea si na§tereaa doua a dreptatilor nOstre.

Vert carele va indrasni a face cea mai mica improtivire inlucrarea acestei nWeri de alla duoillea, unul ca acella, fra-tilora, sa se pedepsesca cumplitu; ca sa cunOsca adeveratilpatriot' §i osirdia cellor ce voiesu a sluji patriel cu dreptate§i far' de vicle§uga, cu calle am gasita a se intari legaturacea de olpte pentru binele norodului prin juraminta carese §i trimite ca salu iscaliti, adeveratil fit al patriei 1).

1821 Martie zo. Theodor.

No to No.ProolamAia lui Tudor

catre to locuitorii oraFelorii, sateloriti din sud . . . din orl-ce treptcl,adica neamuri, postelma, brcislag, ruptaA scutelnia,poslujnic slujitori, i cdtre top streinil birnici din accllei judetu.

Este sciutu la tot! cea pana acum pornire a mea, ce cuglasulu norodului cellui napastuit am urmata i urmecia, spredobendirea drepturilor ; am hotatitn, dand cella intaia sernaude buna patriotu inteacesta pravoslavnicu pament romanesca,intru care 'mi am stramo§esca nacere, sa otcarmuiescii pretots cei ce au incins arme din partea a tota norodului, spresdrobirea incetarea a on caruia jafu nedreptate ce aticercat pana acum din pricina obladuitorilor Domni ce au statut,§i cart intru desaver§ita nemilostivire aflandu-se, au nascociton cate chipuri de mijloce spre a ye impila; §i v'au sugt sangeleadducendu-ve intru acesta mare derapanare si prosta stareintru care ye aflati; iara cea mai de temeiii hotarire a mea,insocita cu glasulu norodului, este ca nici inteuna chipu sa

1) Dupa originalula atlata intre hartiele reposatului Dinaitrie Ciocardia, socrulamelt, ui care se ail aqt In possessiunea mea.

9

si

inazill, birnief,

§i §i

ai

LXII.

yi

130

nu incetecle din cererea dreptatilor terrel, pe care, si de nule voiu vedea dobendite pfintr'acelle destoinice cuvinte carts'au facuta cunoscute pana acum pe unde cuvenita, vefagaLluescu sufietesce ca. se vor dobendi negresita, prin *var-sarea de sang° impotriva veri caruia vrajmast se va aratacalcatoru acestor dreptati, de care antain voi aveti se ye bu-curati. Inteacesta dar doritore patrie, si vol cugetatoi-I a-fiandu-me, miJaa ajutata milostivula Dumnelea pana acumde am mantuit, nu numai cello cinci. judete de, mancatoriilesi jafurile pradatorilor otcarmuitori si fellurimi de slajbasi, cipe unde am ajunsu si am propoveduita, au incetata rellelejafuitorilora. Asa dar, ajungand si aid, in politic Bucurescilar,care este scaunul obladuirt norodului, si gasind multi Datriotiboierl intru assemenea bune cugetarl,' cu alle norodului ass&rflanate, am hotaritt, ca mai voitoru de dreptate,sa cunoscavremelnica stapanire a territ, suppuindu-se tote cei ce au in-cinsa arme de isbavire la legile si pamentetcile obiceiuri celi se voru arata de care stapanire prin mine; daca voiu cu-nOsce ca sinta inteadevera folositore patriei, si de mare tre-buinta obstei norodului; cad, farce a cunosce cinevasi o sta-panire, nu numai firesce nu '1 este prin putinta, ci pocia Slicesi de mare vatamare la implinirea trebuintelort ce va aveaacesta isbavitare lucrare. ye vestesct dera tuturor, fratilorapamenteni, ca si cuviinta si trebuinta ye indatoresa sa cu-nosceti ua stapanire, care stapanire,. avenduisi lastarile saleintinse prin laturile terii, sa inchipuesce si inteacela judetaprin d-loril ispravnicil ce se randuesca de aid; la care, Dagsunteti locuitorl inteacela judett, trebue sa, se supuie si sa sa-versesca poruncile ce se vora da, cand 'vora fi asemanate ce-lora intru obstesca sciinta, datorie si ajutore trebuintelora cecera ostirile, ce sunta gata a sa resboi spre dobendirea drep-tatiloru obstii norodului; si as ti, intelegendu cu totii duhultacester isbavitcire lucrari, calf sunteti vrednici de a purta armaimprotiva vrajmasilora terei, veniti la mine sa ye cercetezastarea vitejiet vostre; si de voiu gasi-o asemanata cu ceea cese cuvine sa fie inteaSemenea lucrare, mama' decatt sa vepriimescu, si sa ve povatuescu datoriile ce aveti sa savirsici;cunoscandu insa si acesta aveti sa slujiti ca nisce ostasinumai pentru dobendirea dreptatilora vostre, iara nu pentruvre ua folosire de bans; cad si et1 §i tot' cei. ce s'an. infratitaCu mine, slujimu, nu cu cugeta de dobendire de barn, ci por-

s'an

ca

131

nip de revna binelut ce asteptama, si pentru not si pentrucopil nostril; Tara cati nu suntep nascutt pentru acesta meserie,

datoriile, cu tota suppunerea ce.se cuvine sa dap,catre D-loru ispravnicii judetului; adica, voi, mazililoru, bras -lasilortl companistilorn, i streinilort, rafuiti-ve rentasitele ceaveti, a urrnatOret tetraminie de Ghenarie; assemenea si voi.birnicilor,' istovitt rarhasiturile dajdiilor ce stint scose panaacum prin poruncile stapanirii, adica al semet Vistiriel deFebruarie si Martie, po talere 18 de lude; al dimimet lefilof, totpe aceste lunt, po talere 12 si 6o bani de lude ; si banit oren-duelii mezelhanelii de prima vera, po talere 17 si 6o de lude ;si cii top, din on-ce trepta si orenduiala, slujiti isbavitdrelorostirt alle terrel, dupa cum .se va orendui, in dart si intransporting de trebuinciOse zacherele; si fiti incredintatr camat la urma vett Intelege si rodurile fericirilor vOstre; capinsa de.subt aceste respundert ye aflatt asta-di ostast suppusiarmelor isbavirii, sa sciti ca sinteti cu totul aparap si pri-vileghiatt ; si vol, satenilor, unora ca acestia avett sa ye scadetidin lude cu analoghia cislelor lor, precum si stapanirea terreiporuncesce pentru acesta prin Vistierie catre D-lor ispravniciijudetelor; si assemenea se va padi acesta orenduiala si pentrucap alp ostasi se vor mai aduna duprin sate si de acurnnainte, prin mea si a orenduitilor met; iara dupa cevet istovi tote aceste rema§agun putine prin Zapcit p16.0 laD-lor ispravnicii' judetului, dupa cum urmesa obiceiulu, ca saistovesca si D-lor cu Vistieria terrii, iarasi spre intimpinareatrebuincioselor alle isbavirii, sa scip fara indoiala ca mareusurinta are sa vi sa fan,. 'nu numat intru respunderea daj-diilor, ci si intru tote celle-lalte dart si orendueli; cum Si ja-furile vor lipsi cu totul; si yeti intelege insive scaparea robieiintru care v'att aflat pana acum. Urmap darn intru toteacestet povatuiri, ce inteadinsn vi s'au rimisu ca sa se citescaintru audulu tutulor, si in vilegn de obste ; si fits incredintattca nice odiniOra nu yeti ramanea fara dobandirea dreptatilorvostre 1).

1821 Martie 20. Theodor.

Trompeta, No. 659.

9*

impliniti-ve

si

In-'stiinta

') Darzenii,

132 --

Nota No.Carte do adeverire data Slugerului Tudor.

In numele Prea Sfintei nedespartitef Troite, unuia adeve-ratului Dumnedet.

Incredintama, cef mai josu isca.liti, cu acesta inscrist alitnostru, cum-ca am cunoscuta ca. pornirea Dumnelui SlugeruTudor Vladimirescu nu este rea vatamatdre, nici in partefie-caruia, nici patriei, ci folositore isbavitare, norodulufspre usurinta., pre care, ca si pre unult de binele terref voitor,si de trebuinta obstei noroduluf , fait priimittt tota politiaBucurescif, cu draga brace deschise. Drept aceea, si nejuram din partene subt aceste iscalituri, pre numele marelul

unuia adeveratului Dumnedet, ca nici -o -data nu vom cugetaimprotiva vietef cinstef D-luf ; ne vomit uni pentru totebunele cugetarf cate se vor chibzui intre D-1u1 si top cei uniticu D-lui, printr'aceste iscalituri, si cart cugete se vor dovediintru adever ca vor privi, fara nici o partinire, lafolosul, neban-tuirea, pacinica si de cinstita petrecere a acestuf norodti allttValahief, patrief nostre ; tar Canda vomit urma improtiva,purandu-ne cu viclesuga imprcitiva obstesculuf folosa, i cellemat sus fagaduite, vom calca vre una dintr'ensele, atunci, canisce netematorf de Dumnedea , vrejmasf at patrief nostre

bineluf obscesca, nu numaf inaintea infricosatef judeca.ti seavein pera pre Dumnedet, se fim lipsip de bunata.tile cerescf,ci judecandu-ne de catre top cef infrapp la acestasant& legatura, si dovedindu-se prin destoiruce ara.tarfnovatiti, se ne pedepsim dupa hotarerea pravilelora ; si spreincredintare, am iscalitti insine cu mainile nostre 1).

1821 Martie 23.Alla Ungrovlahie1 Dionisie.Gherasie Buzeulu.Ilarion ArgeOulft.Istrate Creculescu.Grigorie Ballenu.ISEhalache Manu.George Slatinenu.Nicolae Golescu.Fotache Stirbel.Iott Stirbei.Scarlatu Grftdi

') Condica Nr. 93, a archive! Statulul, pagina 123.

si

si

invi-

si

sisi si

si

si si

si

sisi

si aict,

'33

Alexandra Philippescu.N. Philippescu.Al. Nenciulescu.Al. Villara.N. Vaccarescu.Mih. Cornescu.C. Golescu.Dim. Philippescu.Filip Len§a.C. Cretulescu.Iordache Stirbel.Dionise Fotino, Serdara. I)

Antonie Papazolu.Stefan Bujorenu.I. Falcoianu.Ion Catunenu.Raducanu, SerdaraManolache NanoianuAlexandru Slugeru.Michas, pitaru.C. Bujorenu.Preda Saulescu.George Lehliu.Ion Clincenu.Stephan Orapnu.Ion Jianu.Alexandru Serdaru.C. Boranescu,Pantica VelceaConstantin, biv vatafu iusbap.C. Glecenu.Constantin Slugeru.Alexandru Andronescu,Nicolae Catacastt.Ian Stolnicu.Btnica Balacenu.Ion Pitaru.C. Andronescu.Hristodorti Serdaru.Theodosie vel Slugeru.lon Lacenu.Nica Serdaru.Alexie Slugeru.George Tufenu.Matheht Grecenu, medelniceru.

I) Istoricula.

134

Nota No. EA X-IPet4ia care Porta din partea Boerilort in favorea insurectiunii,

Not, prea plecatt robs at prea puternicet imperatit, Mitropo-litulti .tOrrei, Episcopit, Egumenit, Boerit mart si mici, capitanii,mazilii, si tona obscea locuitorilott pamentului ten-ei Valahiet,vechiului Keleru Imperatesn, cu celle 'Ana la pamanta aster-nute prea plecatele nostre Anchinaciunt, facernt aratare preaputernicei imperatie, ca, sosind pana aici la Bucuresci TudoraVladimirescu, insocitt cu multime de norodu, cu lacrarne deurnilinta, imbracatt in vestmentulu si acet desevirsita pra-paditi si saraci, acum rand era vremea muncet campului, pen-tru jafurile, ce in multe chipuri au cercatu, si pentru perdei eadreptatilorft si a.. privilegiuriloru ce din vechime a avutt terraacesta, cu milostivire aratata de prea puternica imperatie, catrenot suppusii el, iar acum calcate si ajunse mai cu totulu a seperde, nu din pricina nostra a Boerilora pamantent, precumbanuia norodult, ci din pricina obladuitorilott DOmni ce austatute, carora din slabiciune, de nevoe, trebuia sa ne plecamsi not, suppusit si credinciosit. prea puternicit imperatit, boeritpamentulut, pentru care apururea gasindu vreme de indelet-nicire, nu am Incetatt a ne platige catre prea puternica,

precui-n si acum am fostU silitt, dupe datorie, a: ascultadreptele plangeri ale ticalosului norodu, nu cu chipt de impo-trivitori care prea puternica imperatie, ci cu chipubi celleimat adanci suppunert si plecaciuni; privindtl darn la vrednicade jale .pl'angerea lort, de patimele ce at1 cercata, si parin-tesca datorie implininclu, Indrasnimt a face cunoscutt catreprea puternica imperatie alle 'sae drepte rugaciuni, Insocitesi de celle cu Inferbintela din parte-ne, ca cu milostivire sa ni sedea voe a arata mat pe larg greutatile ce a suferitU acesttnorodu din pricina numitilort obladuitort, si a perderii drep-tatilort si a privelegiurifort ce din vechime a avutft, cu mi-lostivire harazite de catre prea puternica si a ostra hrartitereimperatie, rugandulne ca si acum sa ne 'umbresca cu cea de-plina obicinuita milostivire a sa, acoperind cu densa pe acestrinorodu credinciosu si despre o parte impilattl, din pricinanecazurilorti ce a patimitu, iar despre alta ingrozitu de intim-plarile ce pott vina asupra.-q, si sa se intampine cen.valire de decinde; ca, dupe cum ne-am Incredintata, chiar

jell;

sal'i art

-135din celle ce am veclutt acum unu ant, ridicarea norodulut nthprivesce spre improtivire, ci spre cererea drepta.tilort salle,care ins ine not voma indrasni a le arata, calla prea puter-nica imperatie se va milostivi a ne da vole ca sa facema uaaratare ca acesta din, partea suppusului §i credinciosuluf norodt.

Asceptamt darn. cea milostiva, prea inalta. si santa. poruncaa prea puternicet Imperatii. ').

1821, Martie 27.

ota Niro. 1_,X.AT,Pretinst dialogu politioti intro Ipsilanti si Tudor.

Ipsilanti. Ina pare bine ca. ye yedu sanatosu; sedeti, Dom-nule Vladimirescu, au clisa Ipsilanti frantosesce. De mult timpera necessary se vorbim not arnandol, In persona.

Vladimirescu. Sunni gata a ye asculta, a respunsu TudorVladimirescu.

Ipsilanti. Crecla ca D-VoStra. stiti scopulu cella mare pen-tru care am venitt aid.

Vladimirescu. Dupe cum veclii din proclamatiile D- VOstra,v'ati luata asupra-ve sarcina de a libera Grecia de sub juguluturcesca.

Ipsilanti. Curata asa. 'Luanda. asupra'mf comanda Eteriel,ea am appelatt la popOrele impilate de jugulu barbara; laceln Antall). past.-; IntAmpinu opositie. Si de la cine? De la a-ceia calif ar trebui se se grabeasca sub stindardele liberta.tif.

Vladimirescu. Divanula terrei a doritt se §tie cine v'au in-sarcinatu pe D-VOstra cu marele actti ally elliberarit Greciet?Si cine v'au imputernicitu sa appelatf la ua rescOla generalacontra Turci lort? Divanult a trimist la D- VOstra pe dep-uta-tub.) Pave lit Macedoneanu. 2).

Ipsilanti. Ce mai Dornnule ? Acestt deputatu a fostu tri-mist de Domnia ta, nu de Divant!

Vladimirescu. Acosta e supositia D-VOstra; dar um. eu, ciDivanult v'au rugatt se't comunicati plenipotentia D- VOstra.

Ipsilanti. Cine neau imputernicitu pe mine? a clissu mandruIpsilanti. Domnia ta stir cine sunt alp?

.1) Condica Archivei-Statului, No. 123, pag. 496.2) No cum -vn sa fie Pdvel Machedouski2

Si

'spill,.

136

Vladimirescu. Stith. Domnia ta a! servit in Russia ca ge-neralt, iar ea in Valahia ca Capitana; ins, aid nu e Russia.

Ipsilanti. Nu cumva Domnia ta socotesci ca ea sinta da-tor a descoperi Divanului terrei Valahiei secretele Cong-rese-lora. Europe!? Nu cum-va Divanulti nu trite lege unde inclinade atatia ant politica tuturor puterilort Europe!?

Vladimirescu. Politica europeana, pentru indeplinirea pla-nurilor selle, nu avea nevoe se ye insarcinese ca se adunatiin Moldova si Valahia tot! vagabonclii si calicii, ca se liberatiEuropa de Turd.

Ipsilanti. Domnia ta, Domnule, esti impertinent. Domniata esti inamicul patnei D-tale. Planul D-tale este a te foloside turburar!, si a conduce pe vagabonclii D-tale, pe Panduri,la hotii!

Vladimirescu. Titlurile D-tale nu suntu mai bune de cat allemelle ; ce se mai vorbim despre acesta? Domnia ta f, cesi ett void face ce

Ipsilanti. Noi, Domnule, avem unit inamicti comunt; noitrebue se lucrarnit cu tote puterile, iart. nu sa ne intrebamaunula pe altula despre drepturi.

Vladimirescu. Inamicii D-Vostra sinta Turcii; iar ai nostril,Grecii Fanarioti. Diferinga se vede din proclamatiile D-tale,si din alle melle. Campulu D-Vostra. e Grecia. Merged pesteDunare. Iar treaba nostra este d'a allunga pe Domnii Fana-riot! tota acolo; nu'e locult lora aici. Destula all strensa ck-dnia din Principate! Lash, se merge. sub stindardele D -vOstrase liberese Grecia de sub jugu; ne vom n-iantui noi de ju-gulti lora. Parca not suntema ferma 1) D- VOstra! D -VOstraaveti pamanturile si sclavii D-Vostra. Jupuiti dupe el macar

trei pie!.Ipsilanti. DomnuleVladimirescu. Voevodii, nu Slugeril, Domnule Ipsilanti, a

clisa Vladimirescu, trantinda cu sabia pe podellele cameraIpsilanti. Te poftesca sa. tact. ...Vladimirescu. Saracul de mine! Cum ,se me temt de Dom-

nia ta?Ipsilanti Et in curendu te voit sili se te tern!.Vladimirescu. E! pang atunci, adio! Speru a ne vedea in

curanda I

') MoOe In arendit.

slit,§tia!

si

Slugert....

ai

ai

si

137

/I Officerula russa, care, in timpula conversatiei, privea prinincuetorea uses, adaoga: ca la braula lui Vladimirescu atarnadone pistole si ua sable turcesca in diamante; ca era mare de stat

spatosu; ca in cape purta ua, caciula nationala, nitidsa. (?)ca era bruna, smolita, cu mustatile lungs; si avea niste ochinegrii ca carbunii, carii cereal) resbunare." ')

Sa ne fie permisa, prin cate-va observatiuni, sa dovedimneesactitatea multor assertiuni din acesta dialoga.

Dialogula nu s'a pututa tine in limba francesa, pe care Tu-dor n'o cunostea; afara numat daca convorbirea in limba fran-cesa s'a tinuta intre Ipsilanti Ilarion, acesta ca intrepretaintre Tudor si Ipsilanti; dar fiind ca n'o spune officerula russil,nice mentionesa de Ilarion, este evident). ca nu pote fi esacta.ce spune autorula. Tudor cunostea pugin limba greca., pecare o invetase in casa Glogoveanului; sat ca nu o vorbeadestula de corecta, sail ca a volt.) sa aiba de martorn unabarbata ca Ilarion, s'a prefacuta ca nu intellege limba greca,ca sa pdta justifica intervenirea lui Ilarion ca interpreta intredensula Ipsilanti.

Cum ca convorbirea s'a tinuta In limba greca, dovada esteCioranul (pag. 53) si Kiriak Popescu (Romanul pe 1862 No.299) cars amandoi citeasa. cuvinte grecesti d'alle lui Ipsilanti.Fanariotii erau prea mandril ca sa vorbesca alts limba de catcea paterna, cu care se falea, pe care o considerat calimba .Qeilor.

Nu peke fi esacta ca intre Tudor si Ipsilanti sa. se fi schim-bata cuvinte insultatOre, ca impertinentg, vagabotadii etc, nefiindnici politica nici cuviinciose din partea unora assemenea bar-bati a se insulta gratuitarnente.

Tudor era prea modesta ca sa se nurnesca pe sine Voevodii,si avea destula buna simta ca sa nu amerinte pe Ipsilanti in

Acestu dialogu este estrasu din bibliotheca de la St. Petersburg, sectiuneavoiajelor, din opera officerului russa A. Veltman, amica ca Ipsilanti de aridaacesta se Oa In o§tirea rusesca, 1i care callatoria ca turista prin Principate inanula 1821; ella sustine ca a audita cu urechile selle acesta dialogic, fiindttretrasa in camera latterala.

Acestu dialoga s'a comunicatu D-lul Romulus Scribarol de fratele Dumisale,D. August Scriban, cancellar alla universita.4i1 din Petersburg, s'a publicat InDacia litterarii No. 8 din 1870, duo care l'a reprodusu Fbea Transilvaniel No.4 din 1.871, 0 Gardisfulii firii ale la 25 Decembre 1870.

§i

§i

§i

§i

')

si

138

locuinta lui, trantindtf sabia de parchett, cand din assemeneainsulte amenintari putea compromita viata, §i prin ut-mare causa sacra ce apara; sa provoce §i ua lupta, ua, lupta,tatala pentru teira, intre panduri greci.

Nu e esactil ca. Tudor!tl ar fi merst. la Intalnirea cu Ipsilantiarmata cu doue pistole la brat, §i ca. sabia sa era impodobitacu diamante.

Barbati de too, increderea assigura ca numat la drumt purtaTudor pist6le, la coburul calului, nu la brat; iar sabia, de vafi aceia pe care c posseda. D-nu Cacaletenu, n'are nici teca dearginttl nici manerult cu diamante.

In fine, Tudor nu era inaltt, nici bruntl, nici smolitt, nicicu mustatile lungi; ci ast-fel cum 1' am descris nol in biografiasa, dupe incredintarea unortl barbati competent! onorabili,ca D. P. Poenaru, Columbenu, N. Popescu dela Musetesct, etc.

Tottl ce e adevert in acestt dialogt suntt cuvintele dissede Vladimirescu, ca. causa Romanilor difera, de causa Greci-lort, unit avend de inamici pe Turd, iar altit pe Fanariott; §ica locul,Grreciloru este peste Dunare, iar nu in Principate. Ace-sta o incredinteda tots martorii- scriitorii, Romani §i strain',pe can '1-am citata la finele dialogulul de la capitolula XXII.

ota 1V 0. I_AXVI.

Dela Slugerul Tudor.

Fratilora amen' a.i. Adunarii,Fiind-ca. familia D-lui biv-vel Aga Alessandru Vi!ara merge

la Brapvt, iara. D-lui rernane aid in slujba terrei, impreunacu Area cinstiti boieri, poruncim ca 'intru nimicu su-parare la drumt se nu se faca de catre cine-va; ci mat vertosuveil ce ajutort. le Va. face trebuinta se li se inlesnesca; cadcare se ,va indrasni a se apropia cu cugettl reu de acesta fa-millie, sail de Omenii care 'i are spre pada i ajutorul drumului,cu cumplita mOrte se va pedepsi.

Theodor. 2 Aprilie, 1821.

Dupa originaluln ce '111 posseda D. Bolliac.NB. Adele originale ce le possed1 D. Bolliac continn pi-opria sernnatura

a lui Tudor, reprodusa in. facsimile dela inceputula operei. Asemenea procla-matia Bela 20 Martie, (Kota No. LXI), contine propria seri-in-aura a 111.1 Tudor.

si sa.'si

si

si

yi

si

vj

')

139

Nota No. TAX.Vif.Arzult trimist la rasa dela Giurgiu din partea Divanului terrel.

Prea Indltatule ysi milostivule Pcte, Effendi all Giurgiului.

Rivna, credinta si suppunerea nostra si a stremosilort nos-tril catre prea puternica, milostiva si a nostra, hranitore impe-ratie, au fosta, este si va fi in tota. vremea cunnoscuta simarturisita. Dern., fiind-ca acum s'aa ivita multime de noroda,Inteatata patimasii de jafurile si nedreptatile ce au cercata,in cA.ta aft ajunsa la cea din urma desnadajduire, si voesce a'si arata plangerile si anguirile selle prea puternicei ImperaTii,

a'st dobandi mils, si dreptate de la milostivireaprin mijlocirea Ina,lcimei telle, cunnoscenda firesca bunatate siaclanca intelepciune A Inaltimei tele, ce at arretata catre terrantr'aceste resvratiri, ne rugam cu umilinta se to milostivescid'a ni se trimite fara za.bava un Effendi din cel mat d'aprdpecredinciosi si suppusi at I. Tele, carele se scie on grecesce,sea rumanesce, de va fi prin putinta.; iara de nu, se scie sinumat turcesce, spre a da ascultare plangerilora si dreptati-lora ce cere acesta ticalosu si napa.stuita norodt, credinciosasi suppusa prea puternicei Imperatii; care plangere, aScultan-du-se de catre acella Effendi, se faca ta.crim catre InaltimeaTa, ca I. Ta, se mijlocesca cu milostivire catre prea puternicaImpera,tie pentru ella. 1) 1821, Aprile 12.

Nota No.Culfentult lui Tudort catre ostire la plecarea sea de la Co-

troceni.

l'ana, in cessula acesta am iconornisita, fratilor, treba cuTura., a nu calca pamantul nostru, cand cu una, cand cu alta,fara a- ne arata revolutionist ,catre Porta, cerenda numai aarata drepturile patriei nostre; dera nefiind priimite rugaciu-nile nostre, care le am facuta mat de multe on catre POrtaprin jalbile nostre, si veclenda forte bine ca vrasmasii nostrilau ajjunsa afara. din capitala nostra. (a Bucuresciloru) cu gandua face cu not resboit, sintema silit a Lassa acesta. orasia, Bu-curesci, ca se nu fitnu pricina., not singuri, a arderii lui; si se

') Condica No. 123 din Archiva Statului, pag. 197 verso.

si Imperatiet,

140

ne tragemu spre intrupare cu cel-l-alti frati al nostril chrestini,purtandh grija pentru a nostril obstesca scapare si a Patrielnostre; si de acum in colo, fratil mei, Panduri, BulgariSerbs, conlocuitorii nostri, trebue se desertamu pusca nostrain came de Turcu, de voru navali pe nos; si se facemu nu-mele nostru laud-al-a, a ne vesti tote norodele, ca am statutevoinici impotriva vrajmasiloni nostril.

,,Fratilor panduri, vol, cel-l-alts confrati at nostril, acestiTurd nu suntu ca cei din Cladova, din Pump si din Fetes-lam, voinici, cu care ne am batuta de multe ors, in dillele luiNoitof; acum se cinstimu nemului nostru biruintele cu care neva cuhuna luptandu-ne cu vrajmasulu cu indrasnelainima voinicesca; ca si densulh vedendu-ne ca ne luptamtbarbatesce, va dossi inapol, gonitu de nos, precum alta dataaft patit'o, atunci ca.ndh mai vertosh virtutea ndstra eramai mica. 1)

13 Maiu 1821.

Nota. No. ILAX.IXI.Legi osta'9esti alle Eteriel.

Art. i. Veri -care ostash, oficerh .,Si oma de arme, trebue a sesupune tot-d'auna fara nicl ua improtivire superiorului see,purtandu-se cu respectu, esecutand ordinile lui cu grabnicie

esactitate. Calcatorul acestel legs va fi pedepsith ca unixinamich aid patriei, adica cu mortea.

Art. 2. Acella care va deserta de la postul sell se va pe-depsi cu mOrte infamanta.

Art. 3. Acella care va lasa drapelulft regimentul sea,antait se va degrada in fata armatel (ca nedemn de onoreade a servi patriei); dupe aceea se va declara catre tote po-porul ca un defaimat, fara mai redobandi onorea; afara nu-mat daca aril face servicil isbandi marl in folosulh patriei.Daca va deserta la inamic, si se va prinde cu armele in manacontra patriei selle, atunci sa se desonorede pentru tot-deuna, sase afuriseasca sa se spandure; iar corpul lui sa nu fie demn dea se 'immormenta; numele lei sa ram'ae blasfemat si urath degeneratiunele fiitore.

') Memoriulit lot Kiriac Popescu (Rominulu No. 304 pe 1862).

9i

'0

a'st

si

si

D-den, si

sisi

si

si

si

si

sisi

I 41 -

Art. 4. Ace lla care va fura, sa. se defaime in publicu, si sainapoiese lucrul furat.

Art. 5. Ace lla care va perde sail iii va vinde armele, sa fieobligatu a merge fara arme contra inamicului; si pan& chndnu va dobandi prin vitejia sa alte arme, sa remand desarmatsi ca un servitor alit armatei.

Art. 6. Acella care va omorl pe camaradul seu, sail pe vre-unul din Connationalii set, sail pe on -cine, afara de inamicularmat, sa fie pedepsit cu m6rtea.

Art. 7. Acella care se va dovedi in relatiuni cu inamicul con-tra terrei, sa se pedepseasca conform art. 3.

Art. 8. Veri-ce conspiratiune secreta sail vedita, sail veri-cerevolta contra superioriloril, dovedindu-se, sa se pedepsescacu mOrtea.

Art. 9. Tulburarile, certele galcevile dintre osta0 vor fipedepsite cu asprime; cad fiind tot' tovarasi, trebue sa fie siamid, spre a se ajuta impreuna la veri-ce nevoie.

Art. 1o. Betia fiind ua causa a tutor reutatilor, se va pedepsicu multa severitate.

Art. I 1. Ostasul care va lipsi un minut macar fara voea su-periorului set., se va pedepsi cu asprime.

Art. 12. Fie-care cap este responsabil pentru cet de sub dinsulil, sa va pedepsi pentru abaterile subalternilor lor.

Capill on -carui regiment este dator a avea tot-d'a-una incomplect numerulu ostasilor de sub comanda sa; iar candvre-unul dinteansii se va omori, sail se va perde, sail se vabolnavi, sa se anunte prin raportul catre superiors; lacad insa de a lipsi acellil superior, sa se pedeps6sca, per-dandu-si postul, sa se degrade iarasi in simplu soldattl.

Acella insa care va da marturie sail raport mincinos, dupece va lua pedeapsa cuvenita, se se degrade. 1)

Al. Ipsilanti.

Estras din condica penal. a Eteriel, Vedi I otino pag. 108-109.

si

si

dilnic

si

'ft

I42 -

Nota No. LXX.Plangeroa si tinguirea Valahiei asupra nomu4umitii strainilor

ce at cloripanat-o.

Pentru nedreptatea ce i s'ag Pub l.

0! mama, sfanta dreptate!Vin din cert, de unde estf,

Vedimi a mea strambatate;Cellor rel sa. resplatestl.

Cerurile, din 'naltimeRogn ca sa ye deschidetf ;

rautatif multimeCe'i asupra'mI, s'o vedeti.

Aratatl milostivireLa alit mat cumplit suspiml;

Si de este resplatire,Spalati'ml alln met). venint.

Nu ail mai remas'putere,Niel aka und' sa naduescn;

Myatt patruns a mea durere,Si cunosc ca me topesct.

En fara ifa.tarniciePe streini am priimit;

Far'a sti ca's vrasmasi mie,Ca pre :at met fit i-am iubit,

Am vrut sa fin hra.nit6reLa nemernicil barbari,

Mama., buna 'ngrijitOre,Far'a sti ca sint talharl.

I-am priimit parinteste,Pe fllarnandt, goln, insetata;

;-;i el acum talharesteDe toot m'aft derapanatn.

I-am ajutatil cu mijI6ce,In tot chipul d'ajutor,

Socotindu'i flu de pace,Iar nu hop resvratitorI,

5:a

'ml

'i

Isg-onitt, fugie de silk,D'allu for loc instreinati,

Aid aflat la mine mildCa s'ai met cinstitt barbati.

Si mai mult de cat se poteI-am imbracisat pe toe ;

Le-am fost scapare Ia. tote,Ne ca suntt hots.

Le-am fost mama cu dorireCestor barbati blestemati;

Nu le-am facut osebireD'ai mei fit adeverati.

N'am stiut ca vre-odataMe vor face vendatOre;

N'am stiut fi 'nselata.,i 'mi vor fi omoratOre.

Toti, inn loc de multamita,Pre mine ail uneltit

Sa me vacla prapadita,Dupe ce'l am fost cinstit.

A me rapi pan' la morteAsupra!mi at cugetat

M'au slabit cu totul forte,N'am nadejde de scapat!

Ca niste lupi pre ua turmaP'ai mei fit prastiat;

Cronindu'i din urma urma,De mine 'i. all .departat.

Toti nevOlnici, cu urgieAsupra'mi at fost porniti;

Ai mei. fii cu vrajmasieS'afla. de ei risipiti.

silit ca se desparte.Mama, tata, de fecior;

Au instreinat departeChiar pe frate son

14,3

stiindu'i

c'oit.

'i au'n

d'alui

All

144

Ati batjocorit feciore,Si femei intre barbati;

At necinstit on ce stare,Lasandu'i got, desbracati.

An pradat biserici sfinte,Si nimic s'an spaimantat;

Au necinstit in cuvintePre cerescul imperat.

cellui prea mareBarbaric ran desvelit,

Fara frica. de 'mputare,Prea tare; au nelegiuitd.

Blesteln asupra nentulfunzirii lor.

Dumnecleule 'ndurate,Dreptule judecator,

Vecli'm1 a mea strambatate,Si le fit resplatitor!

Drept a for nemultamire,Da-le sc'irbe §i amar;

Da-le dreapta resplatire,Ca m'ati pradat in zadar.

Mania ta se'i urmeseOri macar unde-or umbla;

Osanda ta sa'i vineseVeri pe ce locuri vor sta.

Frica da-le sa se teamaSi fruncla cand s'o mica;

Pribegind, sa bage seam&Chiar de vent cand o sufla.

Fa-le for callea pustie,Ca sa umble rataciti;

Arata a ta maneS'unde or fi pribegiti.

') Allusiune la desvalirea de plumb a Mitropoliei din Tirgov4te, ca sa tdrneglance,

Lacasul')

145

Drepta Ta le .resplatescaCestor nemultamitori;

Urgia sa.'i osAndosca.Ca pe nisce-imputatori.

Curse 'n callea for le pune,Sa calla 'n pert are toti;

Nu mai vada..dille bune,'Nemulta,mitorii hot'.

Pa Oi for le poticnesce,Sa. n'aiba unde scapa;

Adunarea for sdrobesceOri unde se vor afla.

Sa. nu pota sa'0. gasescaLoc sa fie odihn4i;

Pururea sa ratacesca,Si sa fie necajiti.

Nu gasesca und' sa *eda.Cau-§i de putintellu loc;

Fa ca cerul sa vada,.5i se pica pe ei foc.

Rugeiciunea.

Dumne4eule prea sinte,Celli ce tote le priVesci,

Addu'v de mine aminte,Nu 'n veci sa me pedepsesci.

Vedi necadurile melle,Ca. s'au forte immultitt;

Dureri, scarbe, nevoi grelle,Cu totul m'ari covir§it.

Vedi a mea derapanare,Ca sunto apprope se peril;

Nu me la,sa in perdare,Ajutor la Tine cer.

Cata din cent jos la mine;SPrni vedi focul cella aprinsi

'V

'§1

nu-'1

146

Intorcete-acum cu bine,Ca mat cu totul m'am stins.

Eram sloboda gradinaVert la cine-ar fi venit,

Cu tot .felul de rod plina,Far'a fi nimic oprit;

S'acum am ajuns in stareMat de tot sa me sfirsesc;

Plang, suspin fara 'ncetare,Din 'n qi mat rell slabesc.

Pana Calfrd'a Ta manieSA. petrec tot in ohtat?

Intorcqt a Ta urgie,Vedi ca m'am derapanat!

0 talhar6sca pornireD'odata m'a prapadit;

A mea tots, moscenireForte real s'a risipit.

Frick, spaima, de o-data.Peste mine all venit;

At mei fit, norod mult, glota,Pribegind napustit.

Tot' s'all resp'andit departe,Prea ticalost ai mei fit;

Sate si orase sparteAu remas golle, pustii.

IntOrce'g milostivire,Si-mi ridica. acest nor;

Ai mei fit, a ta zidire,Vedi necazurile lor.

Nu mai pociu avea ra.bdareA'i vedea instreinact;

Arat'a ta indurareCa sail veil iar addunact.

Rana. oand sa, fiu scarbitaSi jalnica d'at mei fit?

qi

m'all

147

Pana cand void fi maimita,fluff, erind ticalosh?

eram cea rasfatata,Cu tot felul d'addunart;

Eli eram cea desmerdataIn plimbart si desfatari!

5,;'acum pod6ba mea tomMat s'a stins dupe pa.mant ;

Nu gandesc ca vre ua. dataCe-am fost iar sa chic ca sunt!

Casele celle frumosePrea iubitilor met fit

and sa le ved luminOseDin 'ntuneric cest pustit?

Ea me bucuram odataD'at met fit naptea ambland;

.S'acum stilt forte 'ntristata,Noptea de caini tot urla.nd.

Alle melle u1i i toteSaltat nOptea 'n veselit;

S'a nu plange-acum nu poteVeclendu-se ca. '&11 pustit!

Tata ulita-acum plangeSangele ce s'aU versat;

Nu mat pot inghiti sange,Fie chiar vinovat.

Tineri, batrini, prunci, feciore,Prang, suspin fara soroc;

Intorce-acesta durere,potolesce-acest foc.

Sfcituiri caire pcilnanteni.

Si pe \rot, fii, ye rog forteD'acum 'nainte sa fitt

Intr'un cuvint pen la marteLa o lalta si unici,

I0*

Eft

i

Si

148

ye sfatuesc parintesceChipul care sa -`11i urmati;

Traip top moralicesceCa nume bun sa ye dap.

Cea d'acum imprejur stareSinguri voi o judecap,

Ca fara nici ua 'ndreptareVe cundscep vinovap.

Nu ap grijit pentru mineNici de cum se me cinstip;

N'att cunoscut alitt met bineNumele sa marip.

Se 'naltase 'n uni mariaPen' la punctul cent de sus;

Se latisse lacomia,Umbland:cu capul pe sus.

Ilitasera p'allil for frateCaruia era datori,

Si cinstia cat nu se patePe streini -lingusitori;

Vedep acum la ce stareNemernicia dus,

La ce rea derapanarePentru voi el m'au suppus.

Fara nici ua. judecataVoi cu ei v'ap insocita,

Acum vedep ca. d'odata.Mai de tot m'aD. pustiit.

Nu me socoteap de mumaSa2mi fits fii, voi top frati;

Ve numiati fii drept ua gluma,Iar nu drept adeverap.

Si-'n fumul cella diplomaticAID navalit unit cu total,

Si nu ved nu simta,Ca rade de el norocul. ')

') Acesta strofa e

m'au

si

nein4elfsa.

149

N'aveti intre vol unire,Unul p'altul sa iubitt,

Eratt plini de pismuireSi de patina stapanitt.

Destul voa ye eraStreint numat se vedett,

Si mOrte de si ve da,Tot acellui ye 'nchinati.

Dintr'a v6stra rea urmareAstach cerca amar durerl,

1st ri sint la ceasta stare,Slabs, fara de puteri.

Dar cu acestea cu toteEIS pe vol tot ye doresc,

Mums, ye sunt, nu se pOte,Trebue sa va. iubesc.

vol sfaturile melleTrebue sa le urmati;

Nu ye para. dojeni grelle;Ci ye rog sa ve 'ndreptatt.

Cea d'acum pilda ye fieOg linda ca sa priviti;

Sciti a vostra datorieCum p'o muma, s'o cinstiti.

Vedeti alte mumi din lumeFit for cum le cinstesc;vol cu acelle mume

Si liti ca se me maresc. I)

Acesta poesie e facuta de Paris Mamulenu, la anul 1822, dupe cum singuraffirma in prefaca (pag. 1.) din collectiunea prima a poesiiloru sell; tiparite la1825. Vec)1 pag. 78 din Analele societatil academice, pe anula 1870, tom.III. Ea e reprodusa si de Dirzenu, loc. cit. No. 66z.

Fara cuvinta dar Valliant, In istoria sa (vol. III, pag. 180 attribue Vacare-sculul acesta poesie.

Acesta poesie a fost tiparita in brosura, indata dupa revolutiune. Possedamunit esemplara tiparita ll'atuncT, de 16 pagine, fara data .i fara nume de tipo"grafie, de catu aceste cuvinte: tipiirilii in anulii trecutil.

Si

Si

I)

§i

s'aii

150

Nota No. LXX1.Militia Eterictilor din Principate.

Generalissim Alesandru Ipsilanti.

I.

Anteiul corp, sub comanda lui Nicolae Ipsilanti.Tagmatarhia lilt Duca 1930Hiliarhia lui Orfano 300Despartirea lui Ghica 50Despartirea lui Ales. Ipsilanti compusa din Slavoni 6oDespartitea tut Manu 15oCetta lui Costa Valtinos 6oCetta lui Caloian 100Cazacii 1), sub Mosculi 200

28,50II.

Allis doilea corp, sub comanda lilt George Ipsilanti.Tagmatarhia lui Colocotroni 350Hiliarhia lui Caravia 275Hiliarhia lui Vasile Tudorov 350Despartirea Jul Mihail i8oUlanii lui Garnofski 70Escorta Principelui Cantacuzin 50

1275III.

Alin treilea corp alto. Olimpianului Icrdake.Arnautif lui 1 500

Iv.Alla patrulea corp all Ca.minarului Sava.

Arnautif de sub comanda lui 800

77 77 77Deli bap. Mihalle 120

77 77 77Ghencea Aga . . 100

1020Batalionul sacru 450Despartirea Moldovenilor. '2). 300

Total . 7395

') Filimon (vol. II, pag. 356.361) dice ca eran numai i80.') Principatele romane, de S. M. Palanzov. Petersburg, 1859. pag. 203 -204.

I51

Nota No. LJX.X.1I.De la ob#easoa tahra a Eterlei.

Identitatea scirilor ce att venit de la Viena, Odessa §i Cons-tantinopole, prin po§ta austriaca, sosita de la Orsova, ne in-formecla ca Morea s'a luat deja in stapinire de chreOini; treicetati au fost occupate, Si alte patru sunt Inconjurate, cars §iacelea in scurt timp se vor preda, din causa lipsel de provi-siuni. Ca la Melenicu s'au sculat cu mic cu mare contra Tur-cilor; si la ua lupta au fost uccio tots Turcii, impreuna §i cubeiul lor. Tot assemenea s'a Intamplat §i la Cazangicu, inalte part!. din Bulgaria. ca dupa ua lupta crancena, alnostril, cei In lupta cu Ali-Pa§a, au luat in stapinirea for toteavutiele lui. Serbia este §i dansa gata; dar Inca nu s'a facutvarsare de sange. In Algeria §i Tunis s'a pregatit flota tur-cesca contra chreOinilor; dar drepta resplata a lul D-dell auprapadit pe vra§mam cad nici n'a apucat a se urni din lac,§i Indata fu afundat §i Inghitit in mare de ua vijelie, fara casa pOta scapa nici unul macar din ornenii el. Navele nastres'aft pregatit asemenea, §i se afla asa de bine aseclate, In catpot sosi la timp, in on -ce lac, sere a da ajutorul necessarift.

Insciintandu-ve despre tote acestea, nu me indoesc ca co-nationalii, §i cel earl iubesc patria, mai cu scama armataellenica, care este dominata de zelul patriotic, va glorifica cubucurie provedinta ceresca, care voesce sa reinvie nemulcrWin.

Insa bucuria ce simtim acum se va schimba in mahnire §iintristare; cad versatorul de sange crestinesc, pornindu-se cuturbare §i la celle mai sacre, 'o a intins mana uccigatore §iassupra clerulul bissericesc; ellu '0 a muiat palo§ul in sangeleservitorilor altarului, §i le-a dat ua m6rte durerosa §i infa-manta, spanclurand in c,liva de Pasci pe Patriarhul, cu tot!Archierei, §i cu alti multi. notabill al neamului. Cine sa nu sacutremure de ua fapta atat de nelegiuita, atat de fer6sa, §i a-tat de barbara? Care inima, pate fi a.a de tare ca sa nu verselacrime la vederea unei scene atat de Infrico§etare?

In destul se dovedesce acesta din sangerosa inver0unarea acestor neimblanclite ferre. Cine dar din not mai pate sperade acum inainte securitatea vietii i a averii selle? Seu cinemai pate fi la indoiala ca nu vor avea acellaot sfistrOt §i cel ce

siSi

'et

1.52

an mai remas sub jugul barbarilor, cars §ocotesc ca ua crima&Ca. nu vor Invinovati pe chre§tinil nevinovati?

Ferice de sufletele vostre, cuvio0or parinti! Permiteti-nese varsam lacramile ce datorim bine-facerilor §i virtutilor yds-tre, ca unor succesori at Mantuitorulul. Ace§ti fit at vostrii,cart urmesa Implinirea neamului chrWin §i a Bisericel, cerdin tot sufletul rugaciunile §i bide-cuventarile vostre parintesci,din neveclutele coruri unde vol ye aflati acum.

Pentru acesta, fratilor chrWini, Biserica reclama resplatasangelui parintilor nostri spirituals; §i cu suspini adanci tangu-indu-'0. vaduvia, invita pe fit set contra tiranilor, promitand sale Intaresca bratul pentru assigurarea for prin ajutorul lulDumneclet.

Sa mergem dar Inainte, cu adeverat zel cre§tinesc, §i. cudragoste care patrie; i sa navalim assupra cumplitilor vraj-ma§l at chre§tinatatil gonitorl al drepturilor omului qi asjustitiei.

Sa ne grabim dar cu credinta in inima. §i cu spada Inman&pentru patrie §i lege, spre a ne uni cu confratii nostril, earlascepta. cu sete presinta nostra. 1\14elosele horde alle barba-rilor, nu vor putea rabda infati§area sf. Ciuci spre a navaliassupra semnului nostru. Sa. Ingradim dar §i sa infricosam pevrajma§il chrWiniIor, Insufletiti de ua barbatie laudabila qiIntelepta; caci acesta. avem totn dreptul sa o a§teptam de laputerea ce avem regulata, §i de la aceea pe care o speramde la a tot puternicul Dumneclen.

Catre acesta, §i vestitorul venit de la Iassi ne-a comuni-cat, cum ca a intampinat acolo peste ua mie de at nostril, tarla Galati peste trel mil, cu 21 de tunurl; §i ca se prepara §ialta multime de oste; ca Turcii, facuti prisonieri In Iassi, s'antrimis in Russia; §i. Ca stapinirea din Moldova s'a regulat, ci'§i urmeza lucrarile cu tota orinduiala.

Pentru acestea dar, fratilor, sa nu mat intarcliem! Sa aler-gam cu credinta pe acesta sacra calle militara contra neim-pacatilor vrajmai at umanita.til, ca 'sa dobandim nevWejitelecununi alle fericirii eterne, glories lume0. 1)

Tergovi§te, 5 Main 1821. A. Ipsilanti.

Fotino, pag, 101-107.

si

si .a

Vec)1

153

Nota No. EAXXI11,Pioclamatia lui Ipsilanti

cdtre ItomcinY, prin care espune principiele selle revolutibnare,justificcind conduita sea.

Differite vorbe se respandira pane, astacli, care tindet se medescrie cu celle mai relle culori alle interessului proprit i alleambitiel. Am tacut ; pentru puritatea consciintei melle,simtimentele curate alle fratilor mei, socotesc ca vorbiat des-tul In favorea mistra. Deca acum nip tacerea5 nu pot opriInsa. si limbele birfit6re alle missogenilor inamicilor umani-tacit; ci viU sa espun adeVeratele simtiminte alle melle catrenobilii fii. ai Daciei, in momentul cand scumpa lor patrie seafla in preclioa d'a intra pe callea fericirii, si a se areta glo-rificata, strelucita. Si prenumerata intre pop6rele civilisate alleEurbpei.

Dacia, locuita aste.cli mai de un milion de locuitori, nutrescein sinul set un mare numer de supusi strain', aflati sub scep-trul btoman. Acesti strain', pe car' purtarea tiranica a stapa-nitorilor '1 a departat din iubita lor patrie, se refugiara Intr'uatdirra, invecinata., ospitaliera, In care puteau, cu mai multa in-lesnire, sa'si procure necessariele pentru esistenta, si de de-parte se dorul patrie' lor mame. Nisce assemeneabarbati, prigoniti, esilati, departati de rudele si amicii lor,divisati in mica grupe, sub comanda unui capitan, respi-rand rasbunare contra tiraniei, urite de Dumneclet, a stapani-torilor lor, tine ar putea se , se indoesca ca, la primul semnalde libertate, nu trebuia se se inarme4e, entusiasmati, spre a

resbuna contra crucl.imii neumane a tiranilor?Dorinta fratilor mei omogeni, si a drepturilor melle, m'au

condus, atat pe rhine cat pe cel din pregiuru'mi, pang laportile capitalei Daciei. Acute nu astepte.m de cat doritul mo-ment de a' ne transfera pe teritoriul iubitei n6stre patrii. Acestmoment se apropie. Cu tote acestea venim se oram, din animasi cu'sinceritate;t6te bunatatile acestei terra ospitaliere carea Inbratisat nutrit multi dintre not, si in timp de restristene-a aparat oferind sinul set ca asil.

Deci, care alta prosperitate putem se ye oram de cat sin-gura adeverata, a bunei legiuiri (legalitati) si a civilisarii ?aceea, clic; pentru 'dobandirea caria alergam si not a ne sa-crifica ?

'Ca

plangi

si

si

si

'si

set

si

si

-154 .Dar ca sa. se ridice un edificiU politica, este necesistate de

base solide neclintite, ridicate pe stricta conservare a sacreiEvangelit. Acesta , amiciloru Dad, cap suntett doritori atprosperitatii si at glories patriet vestre, cautati se o ridicattasta.cli.

Deci, etta, dupe parerea mea, temeliele pe cart trebue a sereclima viitdrea legislatiune a vOstra. politica, ca se vedettTnteua Ali rasarinda si luminOsa stea a prosperitatit perpetuea patriei vostre.

Autoritatea supreina a provinciei Dadet sa se Incredinteclein mainele unut pamentenu, si nici de cum in alle vre unlitstreint. Puterea legislative, se fie separata de cea esecutiva,si sa se increclintecle unuia sea la doua corpurt legislative,compuse de represintanti din diferitele classe alle societatit.

Deputatit Natiunii sa se allega din tete clasele cetatenilor;sa. se organisecle o armata regulate, spre a priveghia la paclaDacia Darile se nu se orenduiasca fora, scirea deputatilorttNatiunit. Domnitorul se priimesca lista civila anuala, hotadtade Adunare; sa, se considere ca inteiula cetaten alla pro-vinciet.

Sa se institue scOle cu metoda allilodidactica (mutuala);dupe acesta. metoda. sa se instruie fit tuturor cetatenilor.

Ast-fela este parerea mea. Patriotismul, esperiinta si opiniavostra asupra lucrurilor politice, face, a se 1ndeplini si a secomplecta celle ce s'ar judeca mat convenabilti dispositiunelor,dorintelor, datinelor obiceiurilor Natiunit 1).

Aprilie, 182 1 . Alesandru Ipsilanti.

Nota No. LXXZV.Proclam4ia lul Ipsilanti dupe batb,liea de la Dragasiani,

Ostasllor! Nu, nu profanesa acesta sacru nume dAndulavoue! Miselese turme de popore! Tradarile vestre vostreviclenit me silesctt a me desparti de voi. Pe viitor on -celegatura. intre voi si mine e rumpta.. Adenca insa void. simtiIn inima rusinea ca. v'am comandat. V'ati calcat juraminteleatt. tradata pe Dumneclet. patria; m'att tradat pe mine,in momentul cand speram set se biruescu, set se mont"t cu glorieimpreuna. cu vol. Me despart dar voi! Alergatt la Turd,

') Ve41, Dirzenula. (Trompeta. No. 665).

si19

ysi

alt

si

si

si

e'alle

si

155

singurii amici demni de simtimintele vastre. Esiti din padurl,coboriti-ve duprin munti, asilul lasitatit vostre; alergati laTurd, si le sarutati mainele, dupe care pica Inca. sa.ngele sacrually corifeilor ministrii ai. religiei, Patriarch! Archierel, simii alti nevinovati frati ai vostrii, uccisi cu atata cruclime. Da;alergati, cumparati-ve robia cu viata vOstra, cu onoreafemeilor si copiilor vostrii.

Iar vol, umbre alle adeveratilor ellini din batalionula sacru,cast prin tra.dare ati caclut victime pentru fericirea patriei,primiti prin mine multumirile conationalilor vostril. Pugin, sicolona se va Ina lta ca se eternisese numele vostru ; cu litterede foot sunta sapate in inima mea numele acelora cart pana.In fine 'mi at aratat credinta. sinceritate. Memoria for vafi singura consolatiune a suffletulul met..

Last la ura 6menilor, la dreptatea legilor si la blestemulaconationalilor pe sperjurula si tradatorula Savva, pe desertoritsi prima autori al desertarii generale, pe Duca Constantin,Vasile Varlam, Gg. Manu Fanariotulu, Gr. Sutu Fanariotult,

pe demoralisatula N. Scufu.Iar pe Vasile Caravia ilu scow. cu blesterna din rendula

ostasilor mei, pentru nesupunerea necuviinci6sa lui purtare 2).Rimnica, 8/20 Iunit 1821. Al. Ipsilanti.

Nota No. LXXV.Pirmanult pentru numirea Postelnicului Negri ca Caimacamt

allu Munteniei.

Ca.tre Caimacamulu Bucurescilor, acum spre pantile du-narene afla.tor, Postelnicul Negri; catre Mitropolit, Episcopi,Egumenl catre boierii Valachiei.

In data dupa, sosirea acestut sacru Imparatesca ordin allUNostru, se fia. sciut ca., fiind ca. eparchia Valachiei si a Bog-daniei tin locul de Cheller ally puternicei n6stre Imparatii, ur-mecla vointet nostre imparatesci ca locuitorii si cei supusise rema.na, nesuparati de-a pururea, acoperita sub umbra mile!

t) Asemenea colOna s'a inaugurate In Athena langa Universitate de Al.Sucu, poetulu.

2) Filimon, pag. 184-185. Darzenu, Trompeta No. 666. Vegl Fotino,pag. r6oT 6 i

§i

§i

')

§i

§i

§i

§i

l-alts

fi

§i

156

ndstre imparatesci; precum este cu totul contrariil vointeindstre Imparatesci si on -ce lucru care allarmesa linistea deobste. $i pentru ca, dupa mortea ha Vlad Bet Alecu, unitTheodor, hatnu, adduna.nd cu ellt o multime de omeni rel aardicat bairacu (stindardul revoltei) si. in urma si fiulil fuga-rulu ex-domnitor Ipsilanti, a nume Alessandru, aratandu-semelehun (blestemat) si 'attragend spre sine pre Mihail Sutu,ref ganditor, a occupat orasula Iasilora, si respandind pre-tutindeni inscrisuri, pline de minciuni, a indrasnit de o po-triva felurite vesaturl , inalta nostra imparatie, spre a curatiaceste doue eparhii de vatamarea acestor omeni oropsiti prinpedepsa revoltantilor, si spre a adduce liniscea si sigurantaraiellelor neputinciosi si saraci, a orenduit atata din resaritacat' si din Rumelia deosebite ostiri, amanend trimiterea Dom-nitorilor pang la liniscea lucrurilor. Dar acum, din mat sumlpomenitii boieri at Valahiei, call se ada.postira pe pamentulaaustriaca, de la inceputult revoltei, prin anaforaoa for deobste all insciintat puterniciel Imparatiel ndstre , ca, dupace si-at parasitil patria lor, traesmi ratacitl; cum si supusilnostril prin mai multe inscrisuri, aratatare de sufferinte grelece ne ail tramist, se rugall pentru curatirea terrel de catreacesti resvratitori criminali. Iar scopul intrarii ostirilor im-peratesci In ambele terri se marginesce in nimicirea revoltan-Mora, si In introducerea liniscei prin deosebirea culpabililorii deccitre cat inocent f; precum si toti cei ce se porta cinstitil si sesuppun, se fie nu numai nesuparatl, ci sa se acopere tot subaripele imparatiei ndstre, drept judecatore. Si acum, fiind-canumitul Negri se confirms in Caimacamlicul (locotenenta dom-nesca) Bucurescilor, voi, atat Mitropolitul, eau si Episcopii siBoierii, in data dupa sosirea ordinului nostru imperatesol,vett incunosciinta fie-care isnafil; si de o potriva cu numitulaCaimacam,' conlucrand, vett da celle de cuviinta neputincio-silor raiele ; si vett bucura pe toti aceia cars, despartindu-sede revoltantf, ar voi s'arate semn de credinta si dreptate, case vor resplati la timp. Catre acestea , pentru dispositiunilecelor neccesarii ostirii, allegand pe cei mat vrednict boieriintre voi, ye vett purta cu credinta atata pentru pedepsa res-vratitorilor, cat si pentru descoperirea revoltantilor ; si in-tr'un cuvent, pentru ca atata dreptatea purtarii v6stre cata§i suppunerea se vor face aratate, vett urma in tocmai. Dreptac4sta, s'a dat acest ordin al nostru i'mperatesca, pe care,cunoscendu-la, vett indeplini cu credinta celle ce vi se po-

--

157

runcesce itteenSult. si tu, disule Caimacam, luend cunoscinta,de tote acestea, to vet grabi, impreuna cu boierii, -In tocmata indeplini acesta porunca, cu credinta padindu-te a nu o calca.

Acestea se cunosci ; si vedend sfantult nostru semnft, fitincredintat ca vointa nOstra este. 1).

(Urmesa semnatura Sultanului).

Nota, No. 1_41X.X.V.1.Reproducemn mit ordintt turcescii din timpult auk, ca modelt

de originalitate.

Ordinull Seraschierului Silihtarit Derviet Paqa catre ispravnici,scrisl de Dcinciulescu , dragotnanull Part.

De la Silihtart. Aga, Seraschierul imperate§cilor WirtBre, ispravnicilor, breterezler 2); cautati de ispraviti mai =rend,

§i cu dreptate, maslahatul 3) acestor saraci; cact, In credincadumnedeasca, avradinizi-siker 4), hem tetelemrem sizem 5).

Acesta vi se scrie cu hotarire 6).

LocultSigiliulul

1821 Octombre i.

Nota No. LXXVII.Sorisorea Doranolui Calimah

ciitre Postelnicull Negri, Caimacamit all illunteniel.

Prea cinstite §i prea nobile arhon mare postelnice, Con-stantine Negri, Caimacamt ant. Principatului nostru. Ungro-Valahiet, prea scumpe alit Nostru prieten, salutam cu bunk,vointa pre Dumneta, poftindu'it ca .sa fit sanetos, si in buna,stare. Cunoscut este tuturor ca din inceput §i de a purureaneclintita vointa a prea puternicului si indelung vietuitoruluiImperat allt nostru, era §i este ca sa fie nesuparati §i neva.-tam41, si sa se bucure de ort-ce felt de lin*e Si bunt train

') Vedl Dirzenuln, Trompeta No. 665. Vedi si Fotino, pag. 118-121.') 131eStema(ilort.3) Affacerea.4) Injuratura indecent&5) Iar pe voi ve deselle cu bataea.6) Originalule acestu1 ordinu Illu posseda D. Pisacov, capuln sectiunii bump

rilort Statului de la Arhiva Statulul, si translators de limba slava.

158

locuitorii din celle doue principate, Valahia si Moldavia, canse atia sub accoperementula legilor Imperatiei selle. pentruca, dupa incetarea din vieta a reposatului Domn de mai'nainte, un ore -care blestematil Theodor, fara de veste adunandcati-va ret facatorl, a proclamata nesuppunere si resvratire,§i dupa acesta si oropsitula Alesandru, fiulu lui Ipsilanti, viindin Moldova, si tragend dupa sine pre apostatuhi Mihaila, aindrasnitt sa navalesca in orasula Iasi, si respandind feluriteinscnsuri pretutindenea, pline de birfele , de o potriva cuMihail, a pricinuit resvrAtirl §i vesaturi differite, prea puter-nicula Imperat alit nostru, ingrijind cu tote mijlocele despresuppusii de acolo al Impera,tiei sele , si pre-chibcluinda cateprivescu la desaversita sfaramare si prapadire a acestor 1'611facetori, §i dorind mai cu serna isbavirea acestor doue terndin vetamarea reutatif §i superaril lor, si tot de o data gan-dindu-se la desaversita liniste si nesuparare a raielei credin-ciOse, a sloboylitt porunci strasnice spre adunarea de ostiri,atata din Rumelia ca.ta si din Orient, prin trimiterea maimultor mehemuri din adinst; si pentru ca si lipsa nestra dincetatea imperatesca se amAnasse adica pang la aseclarea li-nistei obstesci, si potolirea lucrurilor in partea locului, dupainalta santa porunca. , oranduim acum iarasi pre Domnia toCaimacam allu Principatului nostru Ungro-Valahiei, incunoscin-tanda ca, fiindu-ne trimise mai 'nainte si in celle din urmaanaforale din partea cellor carcerdisiti la hotarele Austriei,din boierii nostril din terra, asemenea si din partea cellor-l-alti suppusi ai terrei nOstre domnesci, care coprindea, pede ua parte, patriotismulu din nevoea si imprejurarea acestaa lor, iara pe de alta cerand milostivirea nostra inalta, §iimperAtescA ingrijire catre densii, prin statornicirea linistei demai 'nainte, si a impa.ciuirii terrel, §i derapanarea resvratito-rilor de acolo, se trimita de pretutindenea acum ostiri spreacest scopti, cu din adins porunca. inalta imperatesca si res-pectabila catre prea Santitult. Mitropolitulu Ungro-Valahiei, side Dumneclea iubitori Episcopi, catre D-VOstra si catre preacinstitii si prea nobilil boierii nostril Veliti, ai Principatuluinostru. Ungro-Valahia. Deci, fiindu-ca, .dupa cum se coprindein acesta inalta, porunca, scopulit trimiteril acestor o§tirl nuprivesce deca.ta la desaversita prapadire a sus clisilora ratfacatori §i jefuitori, si la statornicirea linistei obstesci, si bunapetrecerea si asigurarea locuitorilor terrel, suppusi ai puternicel

-Si

159

hranitOrei nOstre impera.tii; fiindu-ca. se cere allegereadeosebirea yinovatilor din cei nevinovati, i apararea cre-

dinciosilor cinstitilor, si cellor ce reman adeverati suppusiin raialiculn acestor done Eparhii, D-Vestra, addunandu-vela mit loci. cu prea santituln Mitropolitu, i iubitorii de Dum-neqen Episcopi, prea cuviinciosit Egumeni, i cei alti Areacinstiti prea nobili boieri at Principatului nostru Ungro-Valahia, yef citi ciisa santa porunca in au4ult . tuturor, marlsi mid, ofq cati s'ar afla din credinciosii raielle alle Imperatieiputernice; vet impartasi tuturora acesta vointa mantuitore

dorinta santa a Statului Imperatesct; si ye yeti sili sa de-puneti on -ce silinta., cu totif in de obste, si in parte fie-caredin voi, ca sa linistiti pre locuitorii suppusi acestel terri; in-sciint'andu-ve totn de ua data cu acesta, ca Cali din cei rata-citi s'ar intdrce acum de la cei ren facatorf si resyratitori, 'siar arata lucruri de credinta. si de dreptate catre puternicaimperatia, acestia vor dobendi in vremi priinciOse mamgaeresi imbratisare. Catre acestea, ye veti grabi, cu silinta sivioiciune grabnica, la orenduirea curendtt a trebuinciosilornneamuri boied langa. capeteniele ostirilor imperatesci spreinlesnirea cerutelor tainuri, si in scurtu intru tote ye veti in-deletnici sili cu tete puterile ca sa aratati adeverata cre-dinta slujba catre puternica si hraniterea nostra Imperatie,spre sfaramarea si prapadirea resvratitorilor si ren facatori-lor. Si fiindu-ca. se pdte intempla in vremea acesta ore -cartdin acesti ren facatorl gasind prilegit sa se cacerdisesca,fugind in mai multe parti, sa depuneti tota putinta vostraspre descoperirea lor. Si insfersitt, urmand intru tote cellorcoprinse in santa porunca, dupa inaltulti hatihumaium, ye vettsili in vremea acesta priinciesa spre buna placere i aratarea credintei si a sadacatului, din trite fellurile; .i oropsinduferindu-ve de tote ce este improtiva neclintitei de mai susciissa vointa. imparatesca, Si 41 incredintati, fara induioala,ca pre can. cei ce se lupta bine se vor resplati dupa merit%cu atabl cei ce se vor lenevi vor adiaforisi, se vor pedepside' ua potriva. Acestea am Mist] ; iar annii tel sa he multi sifericiti !

Cu totuhi bine voitorn. 1821 Malt 21.(Urrn& a semnstura).

Vecj1 memoriula Dirzenultd, fn Trompeta No. 666.

§i §i

§i

§i

§i§i

§i§i

§i

§i

si

- 160

Nota No. IAXXV111.Do la ot-carmuirea ValahicsI

cdtre Dumnealul ispravnici ot-sud. . . .

Instiinta.m Dumnea-vostra ca asta-di, la j i alle acestei luniMai, la optt cesuri din Ali, at sositt aici in Bucuresci Dum-nealui cinstitult Vel Poste inlet Costache Negrea, CaimacamulaMariei sale lui Voda ; cum si cu cinstitulu Haznei Chiatipt

Mariei Sale Pre inaltatului Silistra Valezi, Meh-met Pasa,Serascherult ostirii imparatesti.; unde, adunandune cu tot',atatt. parte bisericesca, cat si not boierii, ni s'ail citita intruauduln tuturor vrednicula de inchina.ciune prea inaltatuln. firmanalla prea puternicului nostru Imperatd, i deosebita carte aMariei Sale prea inaltatului nostru Domn, Scarlat Voda Ca-limah ; si ne-am umplut cu totii de obste de o negraita bu-curie, veclendu-'1 coprinderea, inteacestasi chipt: ca. din arz-mahzarurile boierilor ce na.zuit spre scapare in pamentultAustriei, cum si din multele jalnicile arzuri ce trimis supusarata din amendoue tarile, Moldavia si Valahia, luand_pliroforieprea Inalta_Parta_ de tote ca.te a patimit de care tulburatori,si pentru cea desavarqita cura,tire a rautatilor, si isgonire aapostatilor,, ail oranduit de la Anadol si de la Rumelia in-destulate puteri de ostiri nebiruite, cart at a sdrobi, cu bratulcel puternict, pre top aceia ce s'at ivitu intr'aceste terri .cuzurbakicuri, ca se desradacinese cu totul rautatea, si se aducahnite si buna stare supusului nostru norod, dupa firesca bu-natate vointa a Maririi imparatiei salle; tar pre aceia cars,din indemnare, set din saracia stramptorati, s'atl amagit des'an unit cu zurbalele, de se vor arata suptisi, se-i ierte de-sa.varsit ; si de o asemenea gresela, se ramaie cu totul nesu-parati; poruncindu-ni-se si neue deosebit ca se fim ingrijitoricu tot denadinsul a intampina cu buna oranduiala si cumpa-nire ostirile imparate§ti cu trebuinciosele zaherele. Deci,dinteacesta coprindere pliroforisindu-ne de parintescul cugetcel plin de milostivire alit prea puterniculut nostru Imperat,organ all milostivirii, si pastor alit Valahiei alegand pre PreaInaitatul nostru Domn Scarlat Voda Calimah, s'at cuvenittintru adever a ne umplea de bucurie, radicandu-se din inimiletuturor tom frica si banuiala, si cunoscand in fapta ne-adormitapurtare de grija a pre puternicei Imperatii.

-

ails

allail

si

161

Dupa. care si Dumnea-V6stra., soglasuindu-ve cti suptinerea.la vointele stapanirii, indata ce vets priimi acesta carte, numai decat se oranduiti propoveduitori, 6meni cu cuvent, se merge pela locurile unde se vor fi afland pribegiti tota obstea locuitoriloracelui judetn, se le vestesca acesta coprindere, fa.candu-'1 seinteloga., cu tete indestularea, ca se snake mains rugatere catreatot tiitorul Dumneclen pentru intenrea puterii imparatiei,nebiruita intru resboie, si pan a in veaca stralucita si slavita.,si pentru indelungarea anilor vietei sele lul Voda.Apoi sa se afle cu tota supunerea prin intercerea for la lo-ca*uri, cu bucurie *i fara de nici o indoiala ; puind Dumne-V6stra tota sa.rguinta la acesta ca, in cinci, mult *ese c).ile,prin boieri, boierna*i zapcii, se adunati tot judetu, ase4andpe locuitori la urma lor, ca sa se apuce de munca pamentuluiintru spre a putea Dumnea-V6stra urni cate ooranduiale de care si zaherele, ce se vor face spre intimpinareaostirilor. Tar cand Improtiva nu vor urea cu teta dragosteaa se intorce inapoi la urma-le, se le data se intelega, ca acestaeste semn de neintelegere necredinta iubind mai mult aavea in inimile for frica si ratacirea rasvratirii, de cat pacea*i odihna prin casele for ; se stie dar atunci ca vor ficu urgie a se supune la vointa stapanirii '),

1821 Mai 31.Mihalache Medelniceru, Nicolae Golescu, Fotache Stirbei, Co-

stache Negri.

Iota No. LAXX1X.Scriedrea Caimacamulni Negri atm Boierit din Bracovti,

Fiindu-ca prin deosebita porunca imparatesca en m'am in-tarit iarasi in Caimacamlicul Valahiei, iara Arhon TiatmanuStefanachi se orenduesce Caimacam allit Moldovei, supuindu-me indata poruncei inalte, m'am intors asta.-cli in Bucure*ti. --Deci, trimit acesta fratesca scrisore, allaturand tete cele co-prinse atat in porunca imperatesca., cat *i in stralucita scriseredomnesca..

Tete acestea incuno*cintendule acum Domniei-Vestre, merog cu staruinta, fara amanare nici de ua cli, sa grabiti in-

Ver)1 condica No. 96 din Arliiva Statulttl, despartirea i §toricl, pap. 217.I I

Maria

silitt

pi

linittire, pi

pi ,

162

t6rcerea D-V6stra la Bucure§ti; cu atat mai cu soma, cu catDomniei-VOstre este assigurata in de ob§te dbrita.

Prea Inaltatul Silistra-Valezi, stapanul nostru, SeraschierulValahie, dupa a.cestea 'mi-a, poruncitt a v6 scrie Domniel-Vdstre ca sa eOti. nUmai debt, aflandu -ve cu toti la Bucurwt,ca sa purieti la regula sdrobita vOstra patrie.

Bine-voitorul nostru stapaml totft ace141 imt poruncesce Inparticular a ve In§ciinta Domniet-V&tre.

ciind bine iubirea VOStra de patrie Si sadacatul (credinta)Domniet-V6stre catre puternica §i hranitorea n6stra impOratiebine-facatore, Wept Indemnaterea D-V6stra lucrare, in cat,luptandu-ne tmpreuna iii lucruri, sa indeplinim datoriele decredinca ce avem cu totii.

Poftind dar buna n6stra tnalnire, remaiu. '). Alt ti-v.(Urmesa semnatura).

1821 Mat II.

Nota No. LAX.X.X.Ordinultt rasa de la Silistra eatre Zehaia-Bel, dup6. ucciderea

lui Sava.

Prea cinstite intru stapanire desa.ver§it, celt ce intocmesci,cu drepta intelepciune, pricinele norodulut, intarirea temelielorInaltului devlet §i alu stralucirii, antaiule isvod ala darurilorcelor Intru asemanare Ingeresca, halea Silistra valezi alu nostru

Mehmet Selim Pala, Dumnecleu sa -ti Indelungesca anii!Cu acesta a nostra santa imparatesca porunca, ti se face cu-noscut ca, dupa insciintarea ce ne -at trimis in cele dupa urma,cum ca, prin ajutoru dumne4eescu, s'au perdut apbstatit dinterra Roma.nesca., cum-ca cei mai multi dintre locuitoriiWrit, ce din inta.mplare au fost fugari, s'au Tutors inapoi pela casele lot, aflandu-se cel-alti intro cugetare de intorcere;

pe langa acestea Inca nefiind Domn in terra Romanesca,stall mdrte §i nelucrate cele ce privescft pe soma lul, adicavamile, bcnele, §i cellelalte slujbe, §i legiuitele dajdii, asemenea§i niosiile §i semanaturele boierilor, ce sunt fugici in Bra§ovt,neadunate necapuite ; ci fiind-ca pentru acestea intrebi ince chipt este Inalta nostra porunca i vointa,, eats -'ti poruncim

Memoriul lul D1rzenu, Trompeta No. 666.

- -esirea si

si

si

si§i

§i

Viziru,

,- 163

printeacesta porunca a nostra ca, de vreme ce, cu ajutorulhldumnedeesct, apostatit ce se incuibassera in terra Romanesca*i in terra Moldovei, unit dintre dan*it de sabie se vor jertfi,altit fugind in parnantul strain at lassat aceste terra slobodedespre faptele lor cele rele; *i fiind-ca este buna-vointa anostra a se face de acum inainte tot repausul *i odihna raialetce locuesce intru aceste doua Orr!, care se socotesct ,Si suntalit nostru imparatesc Keler, sa ingrigesci dera a se propo-vedui prin pristavi, in tot coprinsul cerril Roinanesci, ca esteinalta *i santa porunca a nostra de a se interce intru allesalle tots de obsce, cei fugiti in streinatate; qi de a ingrijifie-care pentru messeria sa; precum *i plugarii ge lucredepamantul ca *i mai nainte, fara de a avea cat de putina banuialaca s'ar putea Intampla ceva impotriva sigurantet vietii lort,sat a averilor lor, on scadere set schimbare la privelegiurilelor; *i pana la venirea Domnulut in terra Romanesca., hotariraca tete slujbele, vamile, dajdiile *i altele asemenea acestorace privescu pe soma Domniet, sa. se saute de o cam-data *isa se Intocrriesca de catre caimacamul cell). orenduit.

Deci, spre acesta, dupa cum s'at trimis alle nOstre santeosebite porunci catre Vizirii Muhafizi at Diu lut ,Si Brailet, a*a. *ica.tre tine, ca sa urmedi desaver*it *i intru glasuire cu inte-legerea santet nostre porunct, puind in lucrare ten. prive-gherea, ingrijirea *i sciinta spre a se propovedui fara dezebava, in tot locul territ Romanesci, a nestra intru oserdieporunca *i vointa, de a se intorce inapot raialele nostre, lo-cuitorit terra, ce se ratacescil in terra streina qi In alte p6,41,improspatand aoest-felt fie*te-care urmarea messeriei salle;lam rnai vertos ca voim sa fie de obsce linisce fara sea matputina banuiala oa va cerca cineva*tl vre-ua bantuire , settstricaciune; *i ca pana la venirea Domnulut in terra., este sase saute desaver*it tete trebile Domnesci *i maslahaturileterrit de catre orenduitul Caimacam.

Tu dara, Vizirul nostru,, cella ce esci stralucit intru inte-lepciune *i in multe cercarl, sa ief soma spre sav'erirea In-tocmai celor poruncite, supuindute sfantulut nostril semnt.S'ati scrist acesta. porunca pe la mijlocul lunet Zilcade, culeatul 1236 (1821) ').

') Vedl memoriul lul Dlyzenu, in Tronspeta No. 671.Acestu firman e reprodui ei la Pram No. 24 din anuln 1872, de D. Major

Papaeoglu.

I I *

t64

Nota No. LAXXXI.Ordilralt rapt de la Silistra Wire Caimacamult C. Negri.

Intalule alltl nemulut Messiet de acum, Caimacamule al ferretRomfinesci, Constantin Negri, stirsiturile telle sa-'0 fie Intrubunatati !

Fiind-ca terra Romanesca si terra Moldaviet curatit deresvratitorit ce se ivissera. IntrInsa, s'a Infiintat iar linisceaobstesca; fiind-ca este Malta vointa a se interce fiesce-carelocuitoru la alle salle ca.ti adica din pricina acestor facatoride rele pribegind, s'a departat de patria lor, fara de a aveacaust de putina banuiala ca li se va pricinui cea mat micabantuire, on vietii lor on averit lor ; Intre acestea fiind-cas'a scris catre eel ce cuvenit ca esci poruncit, socotindca ua neaparata datorie a to sa ingrijesci pana cared va veniDomnul, ca sa fact chemare tuturor in de obsce, de on ceorandWala §i trepta, facandu-'1 cu induplecaterele tale cuvintea se interce inapoi la ale sale, care luand fieste-care de isnovalucrul sat meseria sa, sa urmede cele cuviinciese, precumsi mat nainte ; asemenea plugarii caute de lucrul pa-mentulut, adunandu-'si rodurile in jicnitele lor. Drept aceeaiii poruncim printeacesta carte sa urmedi Intocmat dupainalta santa porunca.

Fiind-ca ne-all venit Inalta santa porunca, coprindetereca , din cele de mine mat din'ainte trimise insciintari , s'aixfacut cunoscut catre Inalta putere cum-ca resvratitoriiperdut cu totul din terra Rome.nesca, si cum ca eel mat multidin intamplare fugitt boieri s'atI Intors pe la casele lor, a-flandu-se cei-lalti cu cuget de Intercere ; si ca, nefiind deua cam data Domn in terra, stall merte pang acum cele ceprivescil catre dansul, vami, adica, celelalte slujbe, legiuite

asemenea mosiele i semanaturile boierilor celor fugictIn Bra§ovn, neadunate gi neca.puite ; eata trimitem acestasanta porunca catre tine, Caimacamule, care, dupa ce o vetciti o vet intelege, fci poruncim sa ingrijesci ca, dupa co-prinderea poruncii, sa se propoveduiasca prin pristavi in totcoprinsul terrii Romanesci, ca este Inalta Imparatesca, poruncaa se interce Inapoi la ale sale tots de obsce, eel fugiti Instreinatate, savarsinduist fierce -care lucrul iar plugaritlucrand pamentul, fara de a banui caul de putin ca pete sase intample cevastl improtiva vietii lor sell a averilor lor, on

s'ail

s'an

saisi

s'ail

dajdii,

sail:

sisi

si

sisi

sisi

si

si

sisi

si

X65

vre-ua scadere sett vre-ua schimbare privelegiurilor lor. Insamai antait de tote, tu, Caimacamule, sa cauti si sa Intocmescttote slujbele, vamile, dajdiele si cele 1-alte asemenea acestora,ce privescn pe soma Domniel, dupa obicein. De aceea ti sesi trimite acesta carte a nostra, din preuna cu santa porunca ;si is aminte ca sa savarsescl intocmai cele poruncite , farade a se face cea mat mica smintela schimbare

Nota No. T__AXIXIX11.1.

Ordinult Pasei de la Silistra catre Kehala -Bel, prin care se jus-tiflca mortea, lui Savva.

Tu, lauda slavitilor si cinsti %ilor barbati, paclitorul sijitorul orasulul Bucuresci, Capugi-Pala Hagi-Gheghe-Aga,sporesca-se slava to

Si voi, ceil'altl capitani ai ostirilorn, ce sunteti lauda sialesi intro cei asemenea voue, sporesca-vi-se puterea!

Si tu, b.ntaiule all nemului Messia, hale, Caimacamuleterrei-Romanesci, Constantine Negri, cresca.-ti cinstea si burinnumele ten!

Si voi tots, de obste boieri al terrei-Romanesci !Cu acesta porunca a nostra vi se face cunoscutil ca ob-

stesca linisce si odihna supusilor terrei-Romanesci fiind unadin cele mai deosebite si nestramutate dorinte ale InaltuluiDevletu (sub aparatorele caruia arripe , umbrindu-se acestisupusi , din vechime si pana in acestea de apol, sebucura, odihnindu-se dupa imparatesca vointa), acesta linisce,fara de veste si pe neasceptate s'a tulburata de o ceta, deomens resvratitori si facatori de rele, cars, avend ca.peteniipe hainuln. Ipsilanti, s'an revarsatn in tot coprinsuln terra.Romanescl, adducandu in tote partile derapanare desaversita;si prin mijlocirea aceluf hainil, capetenia 10111, §i prin multechipuri aratand impotriva prea Inaltatel Portl, pede ua parte all inselatil din raielele terrei-Romanesci, pe dealta parte le-an facutn. multe pracli si felurimi de jafurt, pri-

') lui DirLenu, in Trontpeta No. 671 672.icestri ordinal e publicatu i in Pressa No. 214 din 1172.

sett 1).

ingri-

aid

hainliculft

§i

,

I

Meinorinla

166

cinuit6re de tota derapanarea Verret; inteacestea Insa ochiultcelil neadormita alts prea puterniculut nostru Imperat, avendaajutortt puterea cea tare a hit D-dea, si pururea urmatore cutmbilsugare, prin imparatesca sa ingrijire la vreme cuviincinsa,Intimpinand aceste nevot intimplate in terra-Romanesca, atrimisa nebiruitele sele ostirt, si in putina vreme at1 sfarirnataacesta perdatere ceta., pre unit din capetenit prindendu'i devii, pe altit si gonindu'i preste munti, in catt ast-felt . s'a. addusa scapare si isbavire de rele seracel raiele; dar

cu Vita acea isbavire, ce a savarsit Imparatia sa, s'aa ivitIn celle de pe urma in terra Romanesca si alta intemplarevrednica de uriciune, care privea, nu numai spre impotrivireaInaltulut Devletu, ci Inca si spre bantuirea obstit, adica cellasciut protivnict Savva Bimbasa, nemultumitorult catre face-rile de bine ce a dobendit de la Inaltul Devletu ; si tot deunaavend intru adenculu inimei selle incuibata inselaciune si vi-clenie, si une-ort fatarnicindu-se cu credinta si cu supunerecatre Inalta Porta., alte ort unindu-se cu apostatult Ipsilanti,si ara.ta.ndu-se intr'o glasuire cu faptele aceluia, s'at. meste-sugita mat in urma si prin fatarie, si s'au facut ca. se interceiarast in slujba Inaltatului Devletu; cu tote acestea, abia dupatrecere de ua luna s'at. infatisatu catre Kehaiaoa nostra, Hagi-G-heghen-Aga; si nu numat cu acesta necuviinciesa fapta, s'audoveditu banuiala, ci de ua data s'au prinsu si scrisori allehit, si corespondintele selle cu Ipsilanti; si mai in urma sialte scrisori alle lut catre hainulu Diamandi, cellu inteun cu-getu cu dansulu; asa s'a aratatu numitulu in tote faptele sele,ca politicescele lut pornirt si slujbe, ce se prefacea ca aratacatre Kehaiaoa nestra, prin felurimi de chipurt, nu au fostualtt fara numat intreg-a inselaciune si fatarie, asemenea lingu-siturit cainelui, ce 'st misca coda Cand catre unul cand catrealtulu, cu scop ca aflandu -se tot d'auna in treba, si capeteniede omens Indaratnici si facatori de rele, se pita despoia pesupusit imparatescil, si se umple telharesca sa punga. Cumdar se putea trece cu vederea acestu felu de facator de rele§i apostatu ? in vreme ce, pe langa cele 1 alte alle lut tainicerele cugetari, s'au gasitu si tret tunuri ascunse la cassa sa,cum si semnulu de apostasia alu lut Diamandi, tovarasu cuacelu apostatu; cum dar se putea nadajdui mantuirea obstitfara a se pune in lucrare cea desaversit prapadenia a prici-nuitorulut relelor ? in vreme ce este ohicinuitu si legiuitu la

rissipindu'i

si

167 --

tote nemurile, a nu resplati catre cei bunt rele in locu dehune, precum si catre cet ret Pune in locu rele ; ci spre isba-virea saracilor este neaparat orenduita perdare unor ast-felade omens resyratitori.

Pentru aceste cuvinte, hotarendu-se perdarea acestui hainSavva, din preuna cu capeteniile lut, adica. Ghencia si Mihale,si a tovarasilor lor, ort unde s'ar gasi, s'ap. Si pusti In luctare;si de acum inainte, fiind ca top de obste locuitorit ferret Ro-manesci, atatu cet din orase, catu si cet duprin sate, isbavindu-sepe deplin de acesti perdatori si facatort de rele, potu in liniscesi nesuparatl se urrnese fieste-care lucrult1 sed si meseria sa,lucrOnd ca si mat 'nainte, datoria au dar sa se roge hit D-despentru indelungata viata a prea puternicului nostru Imperat.

Catre acesta, fiind-ca este data si imperatesca porunca, cavent-cart din ostasit Imperatesct ar cutesa de acum inainte sefaca cat de putina superare vre unei raiele, indata unul caacesta cu morte sa se pedepsesca, urmeda ca toci locuitorit,de on -ce trepta, sa se apuce rara.st de meseria lor si de lucrullor, fara temere si cu linisce, avend temeinica incredintarepentru nebentuirea si cea desavarsita sig-uranta a lor.

Intr'acestu chip dar tu, Kehaiaoa nestra, si vol, cele lalte ca-petenii alle ostirilor, infra.nand fieste-care din vol ostirile nostre,se luatt serna bine ca nu curn-va se bentuitt pe vre unula dinboiert seri din locuitort, macar la un fira de paru din capule.lor; nici se cautatt strambu catre nici impotriva seurmatt; caci alt-febi se scitt ca, ca niste vinovati, ye vettosandi, si ye vets pedepsi cumplitu.

tu, Caimacamule, si vot, boerasilor, si cei l'altt locuitortat terret Romanesci, intelegett tott ca find din vechime

dupa legea si imparatia nOstra., a se socoti cinstea\rostra cinstea nOstra., si averea vdstra averea nOstra, si viatavostra viata nostra., nu se cuvine se avett de acum inaintecea mat mica banuiala ca ye vept supara caw. de putin laceva, on din partea nostra, on din partea capeteniilor n6stresi a ostirilor; ci cunoscend Ca nurnai pentru mAntuirea \rostras'a facut cea de istov perdare a apostatilor de rele, cart s'allfost sculat cu zurba in terra Romanesca, se ye odihniti darsi se fitt fara grija, este-c are lam alle selle, deschidendu-vepravaliele, si urmand ca. mat inainte fieste-care meseria sa.

Pentru acest sfersit, s'a facut acesta a nOstra porunca,

raiele;

obict-nuita,

_

Si

168

s'a trimisn de la Divanul Ghialetliulut Silistra; iar voi, supu-nendu-ve la celle poruncite, se urmatt intocmai ').

(Urmesa sigiliuln).

1'Jota raio.Actit de mu4uniire Qatre Ina lta Porta din partea boierilort ca

a scapatt Orra de rebelled.

La prea stralucitul prag alit prea Inaltatei Porte, not, su-pusi credincio0 raele, cu genuchi plecati si cu Inchinaciunepans la pament, facem smerita aratare: ca ni s'an aratat decatre D-lui Postelnicu Costandin Negri, Caimacamul, santa sivrednica de inchinaciune imparatesca porunca, ce s'a trimisitprin prea inaltul vizir, Mehmed-Selim, Pasa Selistra Valezi,insotita si de luminatul Buiruc-tiul inaltimii selle, cuprin-datore ca, dupa pliroforia ce a dat inaltimea sa catre preainaltul Devletu, cunt ca, cu mila lut Dumneden, apostatit s'atcuratit dinteacesta terra, si cet mai multi din not cart, defrica lor, eram fugiti, ne-am Intors la patria nostra, cum siceilaltt ce an mai remast neveniti facet gatirea sa se intOrcasi et la urma lor; cum-ca, nefiind Domnie aide in terra, stallamortite nepusse in lucrare veniturile Domniet, pre cumvami, ocne si alte huzmeturt si obicinuite dajdit, Inca si allecelor din Brasiovu fugiti boieri, mosil semenaturf, se aflanestrense nelucrate.

Si fiind-ca pentru tote acestea alt vent inaltimet selle matsus numita santa porunca, cum ca este nestramutata vointaimparatesca ca sa se faca liniste odihna la raeaoa terrei,ca un cheler alit imparatiet, spre a'st cauta fie-care trdbacum si terranil se'st urmede plugaria lucrul pamentulut,dupa oranduiala lore, se porunceste de catre inaltimea saD-lut Caimacamulut ca se vestesca mai sus numita imparatescaporunca la top de obste locuitori ai terrel, spre a se intOrcela alle lor, si a'st cauta fiWe-care meseria lui, fara a nu aveanici ua banuiala ca i se va intampla vre-o impotrivire la viatasi la lucrurile lor, salt vre ua scadere si stramutare la privi-

') Ved1 condica de la Archiva Statului No. 96, pag. 13. Vedi memo-riult lui Dinenu, in Trompeta No. 672, Acestu ordinu este publicatu si inPressa No. 213 din ;multi 1872.

LXXXIII.

i

i

sisi

sisi

silui,

si

si

169

legiurile lor; de care $i nu suntem vrednict dupe. cuviinta a mul-tumi prea milostivului nostru fmparat pentru acesta nemargi-nita mila ce all aratat catre saraca terra, de at isbavito dinmainile terranilora hop, ce ncivcilise cu mare vrcijmeifie tisi reutateasupra et, ca nisce flare selbatice yci inveninate, de aril, inaltandmain! de rugaciuni catre prea puternicultt Dunmec lea, ne ru-gam dintru adencula inimet se tie si se intaresca slava si pu-terea maririf imparatiel, nestrarnutata in vecl; ca se fimnot tot d'auna umbriti sbb bogata mila sa, precum an fostadin vecu. atat stramosil rnosil nostril, cattl si not pana.acuma. Asijderea ne rugam ferbinte se ne miluesca preaputernica impara.tie cu trimiterea Domnuluf, dupe. cum prinaka prea plecat arz-mahzar ne-am mat rugata, ca cu acestasa se faca si cea mat desaversita liniscire ').

1821 August It).(Urmesa semnaturele).

Nota No. I_AX.XX.I.V.Nota boierilort diva4 atm Vioaraltt

Prea sante pcirinte, Archiereule Troados, vechilu ale% scintei Mitropoliit

Fiind-ca acli all sosit prea inaltula firman ala prea puter-nice! Imparatit, cuprinclator cum ca, cu ajutorul a tot tiitoruluf,prin nebiruitele putert alle Imperatiet sele, all luattl sever$re

isbavire acest imperatesca memlechetu Moldo-Vlahiet decatre apostatli ce napadisera cu telhcirespi porniri asupra ne-vinovatulul noroda din tr'aceste tern, si s'aa frinta cornulamandriet ce aridicase in cugetele lor, chiar asupra hrani-torei stapiniri, prapadindu-se cei mat mull! prin cumplita mortealtif facendu-se neveclutt din tr'aceste doue memlecheturi, sicu un cuvent cu totul s'au curatita holdele imperatiei sellede nvhina faccitorilorti de red, sdrobindu -'i cu bratula cellaputernica ; si ca buna vointa imparatief selle este ca topsupusit terret locuitori, de la mare si pana la munte, sa seasecle pe la casele lor, boierii si mosnenit sa'st is sarcinatrebilor si dregatoriilor terrei ce 'li se cade a cauta mazla-hatulu Imperatesca, facandu'si mosiile si acareturile zapt, a-vendu-'st intregt neclintite tote privilegiurile, fara de nice

') Veqi condica din Archiva Statulut, sccia istorica, No. 96, filla 9.

si

si

si

si

si

si

170

o scadere, negutatorii se'st seversesca alisverisul lor, teranifsa se indeletnicesca intru lucrarea pamentului in pace, faratemere, lipsindule cu totult orifice banuiala; ci Cu. incredintaresi cu neseversita nadejde sa be fie petrecerea; si ca pana vasosi in pamentult Valahiet prea inaltatul nostru Domn, totemazlahaturile si pricinile terrei, adica huzmeturile, dajdiele sijudecatile au sa se caute de catre D-lui orenduitult Caimacam,biv vel Postelnict Constandin Negri, pentru care ni se po-runceste de catre Inaltatult Silistra Va/ezi ca sa se publica-risesca acesta in tots coprinsult ferret, intru audult tuturor,acesta bung vointa a prea Inaltatet Portz.

Deci, incredintat fund purtarit de grija, ce dintr'un inceputau avutt hra.nitorea impara.tie catre not, supusa raia, ca omaica, catre fit set, aparandu-ne pururea, Si ferind holda im-parapet selle de tota neghma rauta.tii si vatama.torilort, precum si acum in fapt am dobandito, ce indoiala ne mat remAnede iubirea de Omen! a Imparatiel selle ? de aceea cu dinadinsult si cu luare aminte ascult'and prea santa acesta co-prindere a prea inaltulut firman, se o fact sciuta. la OM tagmapreotesca, scotend si copie fieste-care preot alt. mahalalei, ao citi cu luare aminte tuturor mahalagiilor, ca cu tota cre-dinta st din adencult Mime! se dea slava a tot tiitorulut, sifierbinti rugaciuni pentru vecinica intarire a hranitorului nostruDevlet, spre a supune sub nebiruitele imparatiet selle picioretot vrasmasult si pismasult ; apol, fara cea mat mica indoiala,si plin de OM bucuria, se o fact prea s'antia to cunoscuta,ca fie-care sa se adune pe la locasurt, fa.cendu'si zapt mosiile,casele si acareturile; negutetorit sa se apuce de neg-ustoriesi mestesugult for intru dreptate, si plugarit sa se indeletni-cesca. 'intru lucrarea pamentulut, dandu-'s1 datoriile for dupavechiuln obiceit, si dupa asedementult ce s'at urmat in terra,fara nici o impotrivire, (land supunere si ascultare poruntelorsi povatuirilor otcarmuirit; Si asa se petreca intru unire siintru dragoste, find ca s'att ridicatt d'asupra acestut pamentnuorul fricei si alu rautatilor, Si at remas munca pacit si ceadeseversita aparare. 1821 August I O.

Barbu Va.carescu. Mihalache Manu.Costache Negri. Scarlat G-ra.distenu.Fotache ,5tirbet. Scarlat Mihalescu.

(Asemenea pitacu s'a facutu la Spatarie si la Agie ').') Vedi In Archiva Statulnl, sec%ia istorica, cond. No. o6. pag. To

171

Nota No. LXXXV.Cirtea patriarhulul din Constantinopole,

cdtre cresting din provinciele imperiului turcd, consiliindul a re-nuncia la spirituld revolufionard ft supu. fideli Inaltet Porfi.

Evghenie, cu mila lul Dumneclea, arhiepiscopulu Czarigra-duluT, Rome! cet noue, Si icumenicesca patriarcht.

Cei ce ve aflati supust sub doss, si bogata umbrire a preaputernicei Otomanicesci Imperatil, top de obste Greci, partebisericesca Si mirenesca, de ven-ce orenduiala si trepta, candcu chibzuinta, fie§i-care din insi-ve, tot! vets lua sema temeiu-rilor ce de demulta si din inceputa aft renduita prea puternica§i nebiruita imperatie, stapaniterea nestra, spre otcarmuireasupusilor sei, pote se cundsca cu scumpatate noianula cellulnedesertata alu milostivirii alle imparatescilor induran, cateste de mare, si cats, nernarginita si neasemanata. iarasi esteiubirea sa de omen! ; cact nu numat fiinta vietei nostre, §istarea averilor nostre, supusa intocmai Si de ua potriva, ca0 a celor cinstit! Abli-Islame ci darurl, §i mila, ne con-tenite facers de bine se revarsa in tote clilele catre nemulanostru, Si. despre sloboclerna si in linistita urmare a legitnostre, despre petrecerea vietii nebantuire §i in repaosn,§i cu tot& imbilsugarea si largimea, cam nici masurele supu-nerii nu ingaduia. Catre dovedirile celle iubitore de Omen!,de unile ca aceste iubitore darurl, toti de ua. potriva Greciavea neaperata datorie se multumesca in fapta, se fia sir-guitori pururea spre celle de buna placere catre imperatescaputere, slava inaltand catre iubitorea de bine Pronie a ceresculuiDumneclea, §i catre prea puternica imperatie, care? dupe. ase-manarea dumnecleesca, acea iubitore de Omen!, otcarmuescepre supust. Dar voi, multi din semintia Grecilor, trecand cuvederea sorocele multumirii tor, cei dupa datorie, §i dandtuitarii atatea imperatesci facert de bine, §i de ua data ban-tuind calcand chiar formale credintei nostre, ce povetuescabuna ascultarea §i supunerea catre acesta paclita de Dumnecleaimperatesca putere, s'at abatut prin ratacire la atata de§er-taciune §i neinteleptie, in catty at si cutec,lat se is asupra-lechipula resvratiri! §i a1l apostasies impotnva acestel ob§tesceinostre fa.catere de bine si hranitere, nebiruita imperatii.Insa, in vreme ce pornirile cellor protivnici Dumneclea Sineintelegatori all fost unele ca acestea, prea puternica impe-

.'a

si

lui

si

, si si

st

si

si

172

ratie, nelepadand din mainele sae mila si Indurarea, ce is-vorescft din firescile sae imperatesca obiceiuri, an trecut cuvederea cuv'entul ce putea avea de a pedepsi In data pe a-postai:I si paint, *i de a le face din inceput si de ua dataresplatire; si despre ua parte, dupa trebuinta, pre unit 't allpedepsit, iara despre alta parte, pre eel ce au cautat dea for trebuinte si aul statut In hotarele supunerii, s'an sarguitca se palesca si se 'I isbavesca ; bine-voind, in celle dupeurma, a se da din partea bisericet ndstre cart! de afurisaniesi de sfatuire. Dar de s'ail si dat ast-fehl de card bisericescl,nu numal ua data, dar si de doue Impotriva, ca cei ce umblatpe callea resvratiril nu 'st at1 lepadat cugetul for cell satani-cescu, nice atl vrut se intelega a se Indrepta, surclind si sprebisericescile mantuitdre sfatuirii, improtivindu-se si apostoli-cescelor si sobornicescilor porunci, ce sunt renduite pentrusupunerea si buna ascultare catre stepanitoril nostril, si prealocurea iarasi stall si se nevoescu spre aceesi vrednica deuraciune resvratire si satanicesca nesupunere, cu chip caacelui, prin care si cu amagire clatesctt pre cei mat slab!,terandu'i la aceesi prapastie a pierclarii; si asa cutesa a urmacelle mat rele si nelegiuite, pricinuind pricinuirt In pecate, sicu chip si cu temeiti de prigonire pentru lege, propoveduindrelele for si neiertate cugete, ce de obste au impotriva Ahli-Islamilor. Decl impotriva unora ca acestia neIntelegatort,neinfranati si nepocaitt apostati, cu dreptate prea puternicaImperatie se cuvenea a pune in lucrare pedepsa cea de apoi,neitidurandu-se de nici unulil din el; darn fiind-ca chipul preaputernicel imperatil este intemeiat firesce 'intru Indurari simila, In puterea acestor mile, s'ail adaos buna-vointa impe-ratesca., vlina de iubire de dmeni si de milostivire, si dandu-se

trimisa catre not Inalta imperatesca porunca arratatdrecelor mat sus Vise, si poruncitare de a se da si acum bise-ricescl sfatuitore carp catre tort de obste, cei ce se afla subacesta padita de Dumneclet imperatesca obladuire, coprinde-tare de aceest intelegere ce de obstesca supu-nere si buna ascultare ce se cere neaparat de la vol. Dreptaceea , si scriind sobornicesce Impreuna cei de langa notsfinti si prea cinstiti archierel, In duhula sant iubitt frail atnostril, si din preuna. slujitori, ca cu ua trambita propoveduimcatre voi top coprinderea inaltei imperatesca porunci, si induhul sfa.nt ye sfatuim, si ye povatuim pe top, mart si mid,

'sl

'l

ori,

s'at

s'att Mist], si

de veri-ce oranduela trepta, cati cu obrasnicie ati cugetatse ye Intearmati irnpotriva obstescei ndstre branitore si fa-catdrei de bine prea puternicei Imperatil, se lepadati in dataarmele, se luati asupra-ve chipul celtt vechift alft cei desa-varsite si credincidse sUpuneri bunei ascultaril vostre catreImperatie, si se ye departati de cugetul celt desert sata-nicescft allft resvratirii; iar cei-l-alts top se stall cu statorniciei neclintiti in credinta supuneril , si intr'un cuvent tots din

preuna locuitorl fieste-caruia ostrov, care ve Inchipuiti cu nu-mirea pravoslavnicei crestinesci credinte, si din dumnecle escabuna-vointa ye aflati sub desa bogata umbrirea Imp eratesceiputerl, toil de obste, fara de nici ua deosebire, se ye intorcetila mantuitdrea calea supunerii, adeverinduve si incredintandu-ye ca prea puternica imperatie, dupe ce va vedea in faptaintorcerea si caiala vostra, si curat si adeverat cugetul buneiascultaril vdstre, si scumpa pada si urmarea datoriei credin-ciasel supuneri , iarasi ca ua maica doritdre ye va incaldi,reversand din isvorul celft nedesertat alft Indurarilor sellebogate Imperatescile mile astipra vdstra, si (land cu totultcatre adencul uitarii acele nesocotite si desnadajduite porniri,ce din indemnarea viclenului Diavol s'afl cutedat impotrivaimperatiei ; cu asemenea chipa si obstesca maica pravoslavni-cilor crestint, santa biserica a Domnului nostru, vedend pusain lucrare pocainta vostra., se va milostivi si va da iertare sislobodenie celor ce aft gresit, si dupe greselele for att adustasupra-le greutatile infricosatelor blestemurl alle el. Iar decare cumva (feresca Dumnedeft !) se vor arata pana In sfersitsurds catre cele de acum iubitdre de omeni glasuri ale preaputernicei imperapi, nemultamitori facendu-se, si necunoscatoricatre imperatesca facere de bine, cea cu multa dorire, si catremilostiva haradirea, cea mai presus de vita nadejdea nesim-Otori, aratandu-se catre multimea pea fara numer a nease-manatelor mill imperatesci, ce din Inceput si pana acum ofaVut, nebagand in sem& nici bisericescile ndstre povatuiri, siparintesci sfatuirl, tintind iarasi cu denadinsul tote la acesteporniri protivnice Dumnedeirii, si streine cu totulft chipuluicrestinesct, nelegiuirea for va apasa peste grumadul for ; sivor lua judecata si osandire ; pentru ca nu vor scapa de dreptapierdarea for de istov, ce li se gatesce neaparat ; si nu vafi for Indurare sea mantuire, nici trupesca nici sufletesca.; cirefs cu raft vor suspina, si se vor pierde de ua data. De

0,1

si

si

;i

174

aceea tresviti-ve , pentru Dumnedeu; sarguiti-ve, pana avetiInca vremea pocaintei ; si facets precum intru glasuire cu inaltaporunca scriindu-ve, ye povetuim, si ye poruncim; si nu in-tealt chip cu hotarire. In luna lui August, Inclimir 9.

Allis Kesariei, Ioanichie. Allis Ephesului, Manasie.Alla Eracliei, Meletie. Allu Nicomidiei, Panaret. AllisNicei, Ierothei. Ally Dereonuluf, Ieremia. Albs Thesaloni-cului, Matheit. Ally Ternovului, Ilarion. Allis Prusiei,Gherasim. Allu Aghirei, Thimoteia. Allis Veriei, Ma-carie. Albs Nectarie ').

No-ta. No. LXXXVI.Petitiune din partea boierilort catre Pass, de la Silistra, contra

Turoilor din Giurgiu earl faceati neoranduell prin terra,

Catre prea Inalfatulu Vizirei, Mehemet4 Selina, Paqa Sili,strei Valezi.

Plecata inchinaciune aducem pana la pament!Cu prea plecatul nostru Arz-mahzar, iarasi cadend la lu-

minatele piciare alle Inaltimei Tele, facem prea plecata ara.-tare pentru serhatliii Giurgiuveni, oment ai luminatului HacicuPa§a, Muhafizulu Giurgiului, ca in trei renduri all facut porniri,§i tate mairtile, una dupa alta e§ind, pin satele terrel din ju-deciul Vla§ca, din judecul Teleorman, de all facut multepradi §i jafuri locuitorilor, cu feluri de numiri. Dintr'a carorapricina. tate orenduelile ce au facut ot-carmuirea de zaherele§i altele, pentru trebuinta ostirilor imperatescl, ce se afla. aiciin terra, stall josll neimplinite infrico§ind §i gonind pezapcii din pla4i, §i facend feluri de zulumuri locuitorilor, dupacum am mai facut plengere catre ina.ltimea to §i prin akaprea plecat arzu-mahzar; in cat ne aflam la ua mare grija §ifrica do primejdie, neavend cu ce se implinim cele trebuinciasealle ostirilor. Acum ne venira none insciintari de la isprav-nicatul, ca Giurgiuvenii parasire de reutati nu facts, ci pe langachederula ce ail dat la cele-l-alte orendueli, de nu s'aa pututsavar0, all strens venitul huzmeturilor Domnesci, §i altedeosebite luari.

Ticalo§ii locuitori, este sciut, ca s'aa pradat in destul decatre ferranii hotf ce fost calcat, pana and all facut mila.

Vccli Memoriulti lul Dlrzenu, loc. cit. No. 673 3i 674.

si

si

'tad

T

si

9

175

prea puternica Imperatie, si vrednicia /naltimei tele, de s'anisbavit de dansii.

Ot-carmuirea iarasi cere de la ei cele dupa datoria lor, canisce trebuinci6se ce stint ostirilor Imperatesci ; pentru caintr'alt chip nu, p6te face ; apoi se's tiranisesca si Giurgiuvenicu acest fele. de toiumuri, este ua mar? jale si prapadenieasupra lor. ci fiind-ca prea milostivul nostru imparatn peInaltimea to to -a insarcinat cu ocrotirea acestei terra, de uncleam si cunoscut in fapta mila si ajutor la on ce pasu amfacut rugaciune, cu genuncht plecati cadem la luminate talpeleInaltimei tele , si fierbinte ne rugam ca si acum se reversimilostivire asupra saracelor raele, si a n6stre prea plecatelorslugs, ce ne trudim diva si noptea ca se aratam slujba pla-cuta, spre a nu se da cheder la hrana ostinlor ; si prin buntajutorul si sprijinela inaltei intelepciuni a inaltimei tele , seisbavesca aceste doue numite judece alle terrei de supararilece facia Giurgiuvenii, cu on-ce mijloca se va socoti de catreinalta Intelepciune a inaltimei tele.

Ffind-ca. nadejdea nostra de zaherea, la aceste doue judeceeste ; si cand se va mai face zaticnire, reman ostirile lipsitede hrana, si not In primejdie.

i. alt n'avem unde cadea de cat la mare milostivirea In-naltimei tele 1).

1821 August 1 i .

Nota No. ILL:KA:X.-V-1i.Inalta porunca a Sultanului catre prea in6.10411 Vizir' Muhafisial Silistrei si Diului, Mehmet Selim-Pala, ci Dervisu Mustafp.-Paqa,ci calm colt inteadinst prin porunca trimist imparatesct bum -

baciru, Ghodekim zaimir Husain Aga.

Sosind acest, santa porunca, se ye fie sciut cum ca cei cuInselaciune si in multe locuri prin fapte rele aratati hainil duosapostati, Alexandru Ipsilanti si reulil Mihail, Domnul Moldovei,unindu-se unul cu altul, aft indrasnit, nu de mult, ca se atetein duoe Eparhii, Valahia si Moldavia, feluri de tulburari siresvratiri, pricinuind seracelor raiele nepomenite hrapiri, cal-

') Ve4i condica No. 96, fila II, din archiva Statului, sectionea istorica.

176

cart si jafuri, infricosate si nesuferite, impotriva linistel deobste si a dreptatilor ce dobandea mai 'nainte vreme in paceraiaoa ce locuesce acolo; si fiind acestea tot deuna nestra-mutata inalta nostra ingrijire si -vointa, ca sa se paclesca. printot mijlocul nesuparata acesta raia, care se tine de mainelenostre , ca un amanet sant alln lui Dumneclen nu am lipsitprin Dumnecleescu ajutor, si prin cea grabnica. Si la vremeingrijire a nostra, ca se scapam aceste duoe Eparchii din ceaasupra-le ca4ute nevoi , si se perdem cu totul pre numitilobraznicl resvratitorl cu puterea purtatdrelor de biruinta osti-rilor mistre.

Dar fiind-ca intr'acestea ne-am indestulat cum ca s'an in-tamplat in terra Romanesca, din partea unor fara renduelaostasi at nostri, cate-va nedreptatI si pagube catre nevinovatilraiele, ce n'an gresit intru nimice, nici an fost partasi resvra-tit6rel vinuirl, si Inca s'an facut si hrapiri si jefuiri pre lamosiele si averile boieresci, si altele asemenea acestora, streinemiscarii, care nu numat se ved cu totul impotriva bunei In-tocmiri a puternicei son tre imperatii , si inaltei nostre si ne-schimbata vointa, ci si nepotrivite si neasceptate din parteabine incuviintatelor si biruitorelor nostre ostiri, nici din parteavitejilor Ienicerl, cei ce an supunere" catre inperatescul nostruDevletu. Fara induoela, unele ca acestea trebue sa se fipricinuit de catre alte renduri de °steni catre cei nesocotitisi fara orenduela, cart ne putend se intelega nici aceste In-templarl de acum, nici se paclesca datoria meseriei for si bunaIntocmire si dreptatea, indrasnesct si se abat fara orenduialala acest fell de urmariri relle; pentru ca , de si se dedesemat din nainte imperatesca nostra strasnica porunca, dupedarea afara a legiuitulul santa fetfa, la cate-va parti alle im-peratiel nostre, in care partt resvrattre facend Grecii asupranostra, si indrasnind ca se ridice si arme, si pentru acesta neadussesse la turbare ca spre pedepsa si resplatirea unora caacestii indrazneti si obrasnici se'i prapadim cu totul; iar fe-meile si copii for sa se robesca, si in data sa se faca impe-ratesci §i alle Ior avuturi.

Cu tote acestea, fiind-ca este de odata dupa milostivire siInsusi puternica nostra. vointa, Ca nu numat cei nevinovati sineprihanild raiele alle nostre se remaie dupa tote neatinsi sinesuparati, ci si insusi cei ce s'a!i obrasnicit asupra-ne, si anfost supusi la vinovatia hainlicului, insa caclend si caindu-se,

177

si mila cersind, sa se ierte si accstia, invreclnicin 1u se a seumbri sub mila imperatiei mole, si a uitarii de ori-ce reu, afost trebuinta ca pentru acesta sa se orenduesca intr'adinsuunul din cel intelepti si incercati slujbasi al imparatiel nestrespre ispravirea si lucrarea unei vointe ca acvstia a nOstra.

Deci, tu, o Zaime , cellu ce csti impodobit cu intelepciunesi cu destoinicie, care le dal spre incredintarca cea nadajduita,ca prin vrednicia to vet saversi cu credinta porunca cea datatie, is aminte acum sa pleci fara de zahava de aim , dupecellu dat hatihumaiurn alu nostru; si mergand acolo, sa cer-cetedi cu amenuntul miscarile ostirilor nostre ; si inteacestachip propoN eduind si facand cunoscut la toil, ca intocmireasi cea catre buna oranduiala vointa a puternicei mole impa-ratii privesce spre stricaciunea nedreptatilor ; SO indrept di,cu mijlocul Zabetilor si a celor mai marl, cea ceruta nesupararecatre Raiele, si oprirea nedreptatilor; ara.Land cu den adinsuluca este statorni,ca vointa a puternicei mele imparatii sa nu sevateme nevinovatele raiele, in nici un chip, nici sa se pagu-besca, si nici sa se supere.

Ia aminte dara, bine sciind acesta, ca sa urmedi nes himbatcelor poruncite, fara cea mai mica abatere instreinare ;pentru care ti s'an si dat acesta santa. porunca 1).

(Urmesa semnatura si pecetea).

1Nota 1_,XXXV1I1.

Corespondin-d, tifrata a Boierilor emigrat1 cu Boierii din

in tim:ulii revolutiunii de la 1821..irra,,

31 Insemna c/- 41 77A,.

3277 19. 42 77 111^

33 17 7 43 17V.

34 77J. 44 n .".

35 77 e. 45 770.

3617 L. 46 n yr

37 " ?J. 47 n Q.

38 n 8. 48 77ff.

39 n /. 49 17' T.

40 17X. 50 17

V.

') Vedi memorinlu DIrz:mului, loc. cit. No. 674. Acest act e publicat $i deD. Papo/ogla in P.essa, No. 213 din anulu 1872.

I2

INo.

s3u

178

51

52

535455565758596061

62

6364

6566

67686970

717 2

737475

76

I)

)7

)7.

77

97

)7

77

77

77

77

77

77

77

77

77

77

)7

7/

77

17

(f.Z.

0.to.

S.

a7r.wg.

XL

Err.

77.'x.

e0.(RI.

at.ay.Et.

cr.ot.5.

J.iv.

611.

EX.

ago.

7778798o81

82

83

848586878889

9091

92

93949596

979899100101

77

n

77

I)

77

)7

77

77

77

)7

77

77-

77

77

77

77

77

77

dvd.

örd.

vned.dvri.

7' 1.

c.1e(11.

1;i1 ie.

eke.at.

G6.

z(:).

1,41/.

Z- 1,P.

rItZ.

CUVEN TE CONVENTIONALE.

Russia . Spatiosu.Austria Nobila terra.Turcia . Salata.Alexandru alts Russiei Nobilu.Capo-d'Istria Amict.Stroganoff . Pilla.Alexandru Sutu . Mormolocu.Mihail Sucu Completu.G. Rizu . Amin alft adeverulm.Sultanula . Ciuperca.Pinu (cons. rusescn) Halv a.

/7

71 edg.

n

)7

7)

7)

n

77

zazd.

711

dir4.1)7c

vd.

Id.

TC1Q.

.

/12rd.

reig.

. .

.

Pisanis °tutu.Ignatie Adeveru.Perevosii . Jute la drums.Alexandru Ipsilante . Stapanitora respectabila.Iatropula . Espus la ardere.Domnandos. Stupidu.Alcxandru Mavrocordatt Inv etatu.Voda Caragea . Scotocila.Brancovenu Sinceru.Gr. Ghica . Emeticu.Barbu Geani Batranu.Gr. Filipescu . Porcu albs.George Filipescu Baltacu.Mavru . Europena.Mihail Cornescu . Bunt omit.N. Va.carescu . AmiculaC. Cornescu, Aspects amorost.M. Florescu Zurbagit.M. Balenu . Spanu.I. Filipescu Iubitort de adevert.Boierii Cre§tinl.Moreea Nenorocitu.Tessalia . . Inarmata.Familia Muruzi . Miserabila.Familia Callimah Bun a.G. Leventis Nast bunt.P. Pachi Caldarara.Vlahl . Figuri hidosse.1\11oldovena . Mancatoru de varda.Valetas Viclenu.Bulgaria Pavlidi.Moldavia Dorinta frumossa.Vlahia . Pruncu.Dunarea Piatra.Serbia Cenu§a.IConstantinopola Saracie.A. A. . . . . Levantuhi.A. X. . . . . Papa.Savva . Cern. roie.Capitan IordacheCapitan Farmachi Otela

1 2 *

I

amicilort.

.

.

.

,

.

.

.

.

.

. Gk.

Aa*ta.

18o

Samurcast Demont.Al. Vilara . Panglicart.Al. Filipescu Culcust de lupi.Mitropolitul Nestatornict.Ostiri turcesci Botezatult.Eteristi Luminati.Ca limaht Calugart.Caimacami Imprudinti ').

TSrota, No, L...-X=XX_IX..Sorisorea boierilorii din Bra9lovt 91 d'n Sibiu catre boierii din

Buouresci.

Incredintandu-ne de catre unit din not, atatt pentru unireace prin scris 41 alcatuit sf.-vostra, si D-v., spre binele patrieisi alit obstei locuitorilor sCi, cat si pentru temeiurile cu careati chibcluit se statorniciti acesta. unire, i mijlocele ce ati ho-tarett se aplicati in ort-ce vreme de trebuinta, prin care nunumai se departat1 tots, hula ce s'ar putea povesti de catrenecunoscatorii acestel uniri, ci inca se ye faceti pricinuitorisi nemului de lauda, si patriei de multe folosuri, am socotitca. nici Cum nu se cuvine se petrecem sub tacere ua asemencalaudata si de binevoitore fapta, fara de a nu marturisi si dinparte-ne multumita ce i se cuvine, cum si insotirea glasulutnostru dupa chipul de mat jos, la cite aratari yeti pure inlucrare asupra temeiurilor cu care v'ati unit si v'att legat.

Parinti arhierei, si D-v. boierilor ! TicalOsa patria nOstra.patimesce in tote chipurile, de cunt ant nepomenitt ; se rapcsce,se jefuesce, cerca nenumerate napastuirT si nedreptatt. Sfintelelacasuri s'at vendut fara sfiala pentru inparte folosur1 a chiarStapanitorilor. Privileghiatit, incepend de la caftanlai si panala cea din urina trepta, s'ati ca.lcat sub picierele Obladuirit,

necinstit si s'at napastuit invederat, impotriva legilor ceIi s'afi alcatuit. Supusii locuitori dajnici all fost jertfa ne-dreptati1, si isvor de ua rea folosire a ver1-caruia ce s'at de-partat de mustrarea cugetului omenirii; si tote acestea le-am

1) Acestu acts in origiaalu illy possed i D. Bollirc , care mi l'a procuratCdin preun,1 cu multe alte acte ce a bine-voitu a 'mi comunica, luAte de la cast'lin A ill tra, lup t corn ne a assiguratil D-sA.

s'at

.

- 181 --

patimit din pricina jugului voinct.i la care ne-au impilat obla-duitoril dupa vreml: cacl, vendatorl aflandu-se acestet cresti-natap, att slujit cu alu sett sange sprijinitorilor for celor

slujit, oicem, pagenatapi, si at sdrobit puterea le-gaturelor catre eel puternici si al nostril voitorl de binearatandu-se cu viclenie , iar catre cei neputinciosi puind inlucrare sila si impilarea.

Pana la ua vreme, pre cum este cunoscut la tots de obste,a petrecut ticalosa terra sub acest felt de nenorociri; iar dechild s'at ivit intrensa si acest felt de nepomenita si fara dPpilda intamplare, ati gasit prilegit chiar Stapenirea Porch seo impilese si sa'i adduca tot felul de bantuire, si a saversittprin renduitii set nu putine rapiri, jefuiri, nelegiuiri, napastuiri,fara osebire, si in celle dupa urma uccidere si chiar per darede viaca a multor crestini nevinovati bunt compatriot) atnostril. Din care acestea se da a incellege fieste-caruia ca,si in vremea obladuitorilor, acesta .a fost vointa stapaniril,adica protivnica caderilor omenirii, protivnica obiceiurilor silegilor pamentului, si isgonitOre chiar sfintelor legaturl de lacare spandura fericirea acestel pravoslavnice terra. Dar ore,dupa aceste tote do'vedi ce avem pentru neomenosa cugetarea acestel stapanirl, ce sort& nenorocita ne astepta.? . matvertos cand inalta stapamre va voi se'sl puie in lucrare im-pilarea jugulut ce de atatia an! s'at dovedit Ca hranesce asu-pra-ne, nu va cere in ajutoru si chiar glasult boierilort ce oslujesct. atat din apropiere , catt si de aicl din departare?Si ore acesti boieri inselaci , afland de catre voitorlt reulut,si nemai judecat d jertfa obstil salasluitorilor terrei, nu vorda inscris, si nu vor cere si prin rugaciune tote acelle rellecate privescu spre derapanarea nostra, si spre smintela bu-natatilor terret? Iar atunci, nu vom petrece ore si mai ret.de caby ceea ee am fost ?

Milostivulu Dumnedeu, dupa a noTtra norocire , ne ate in-vrednicit se avem legiuit sprijinitort'1 pre prea puternica im-peratesca Curte a Russiel, care, cand ar cunOsce cu intregimenenorocirile nostre, atat celle trecute, cat si celle ce acum seurdesct. improtiva binelui ce ne voiesce, negresit nu ne arlasa intru mahnire si intru obida ; mai vertos ca. cunOstemdupa audin cat bine ne voeste, si cu cata1ubire de omecirese silesce se hotarasca a nOstra sOrta.

Acest redam avend dar Sf.-VOstra si D.-VOstra, de vremece v'ati unit acum prin statornicie, Ye rugam, nu incetati de

ne-legiuict ; au

. i

182

a pune in lucrare bunele socotinte ce ate facut in on -ce vreme,si pentru on -ce vor cere trebuintele ; si cunostett din parte-neca glasul nostru va fi urmator glasului si aratarilor ce vettface SE-Vostra si D.-VOstra. Urmarile nOstre vor fi urma-tore povatuirilor ce ne yeti da ; si alt nimictl nu vom cugeta,de Cat caduta supunere la obladuirea ce ni se va rendui prinprimirea si buna vointa a prea puternicei protectii ce avem,revna si dorire intru binele patriet si intru a sa ferire despreon -ce bentuire si netremnicie, departare de on -ce rea folosirein partea cuiva prin care cunostem ca in multe renduri aftcercat ticalosiI locuitori, compatriots at nostril, multe feluri denapastuiri si nedreptati, si cea fara de fataria si prin curateniede inima allaturare a nostra la a Sf.-V. s'a D.-V. buna silaudata unire.

Atat numai ye rugam ca, in on -ce vreme vett cunoste vre-ocladire de vre un bine alby terrei, sail vett chibdui Sf.-VOstrasi D.-Vdstra se facets vre ua asemenea unire, se bine -voida insciinta si pe cad, din not ve vets indeletnici intr'acea vreme,si yeti cunoste mai destoinici de a SE-Vostre si a D.-Vostradesaversita incredintare. Pentru ca ye este cunoscutil ca laasemenea bunatati, in Intemplari alle patriei , dupa masurafiintei nOstre suntem si not de ua potriva doritori binelui, sipartai bucuriei ce ni se cuvine , cunoscend Inteadeveril simarturisind fara fatarie folosula obstei , folosu si bine allhlfieste-caruia in parte. Asijderea ye rugam, ca on cand sidin partene von). cunoste ca este trebuinta d'a se face vre uachibduire intre Sf.-VOstra si D.- Vostra,

asari vre o miscare

iertatOre cugetarilor ce aveti si avem si insine not , se fimslobodi prin taina a ye da parerile nOstre si SE-Vostra siD.-VOstra cautandu-le si chibduindule, de le vett gassi ase-manate vremilor, si statornicite asupra temeiurilor cu caresunteti legatI; se le primiti, se le indreptati, si se le facet!cunoscute undo se va cuveni ; sail, de vor spendura de laSE-Vostra. s'a D.-Vostra savarsire, se le puneti si in lucrare ;pentru ca nu este de mirare a odrasli si din asemenea parerimulte bunatati alle tone!, placute sprijinitorilor nostril; devreme ce multi din not am slujit terrei dupa vreme in multerenduri, si in felluri de trepte ; si pole ca cunoscem une-orscelle ce a Sf.-Vcistra si a D.-Vostra iscusinta Inca pana acumnu le-a patruns.

Acestea sunt celle ce siint:m si Inca, mai cu adaos Intr'a-

,

,

183

cesta mare si. nepomenita irttemplare a patriel nostre dupacare incredintandu-ne, precum s'a dis de a Sf.-VOstre si aD.-Vostra statornicita unire, am hotaret se vi le facem cu-noscut, si se ne allaturam glasul la celle ce, vettvett urma; dar ca se e Incredintarn si mat bine de a nostraravna si hotarare, ye rug am se primitt acest inscris allu nostru,marturisit prin cite iscalitun vedett la valle, si Intarita prinstrajnica jurament ce facem pe numele a tot puterniculutDurrmedet, ca intocmai vom fi urmaron; pre cum si ca. ventcare din not se va dovedi cu cea mai mica 1, iclenie sau des -ghinare de acesta statornicita hotar3re, se alba resplatitortchiar pe acest puternictt Dumnedeu; si se fie cunoscut ca unrednica de hula nemului sell, si isgonitu de tote ajutorint lepatriel selle ').

Boierit aflap; la Braqiovii :Prea Sf. Mitropolitu Dionisie.Marele Vornicu Grigorie Balenu.

77 77 '5C. Samurcasu

77 77Gg. Fillipescu.

Mare Logofetu Alecu Fillipescu.Vornicu N. Vacarescu.

77

77. Logofetu Dimitrie Hrisosholeu.Manoil Balenu.

Vornicu Mihail Cornescu.'Tatman N. $utu.Vornicu N. Ghica.Aga N. Filipescu.

C. Cornescu.

)1Al. Villara.

77Manolache Florescu.

Comisa Alecu Filipescu.77

Iancu Filipescu.C. Vladoianu.

77

a/lafi la Sibiu:Episcopul Rfmniculut.Vornicu Al. Ghica.Postelnicu Arghiropolu.Cluceru Vladoianu.

Dinca. Otetelisianu.

l) Originalulu acestei eptstole in limba client 111u posscdt tot De Boffin,

cl-tilx;tui

71

17

Boieria

- 184 -N ota No. XC.

rot4ia boierilor din Brasiovu atm Imperatul Russiol, grin care'sdescrie miseria in care's a addus esilul si persec4a Turcilcr,si se raga, a'i imprumuta cu ua suma de 500,000 ruble asignate,

Sire !

Cinci-spre-q.ece lunt au trecut de cand, ca se scapam deflagelulu anarchies si de furia fanatismului ostiril turcesci, amfost constransi a ca.uta un asil in Brasiov.

Plini de incredere in puternica protectie a M. V6stre, reas-sigurati din cand in cand prin communicarea officiala ce con-sululu generalu alla. M. V. din Romania a bine-voit a ne face,am sufferit cu resemnatie, si fara a ne allarma de intarcliere,tote nevoile legate de ua lunga. §edere in streinatate. Vompersevera si in viitor, Sire, cu acellas zetu si fidelitate, in im-plinirea datoriilor nostre, asteptand , in tacerea respectului,momentul in care buna-vointa si sollicitudinea cu totul paternaa M. V. vor ilideplinic!,pera regenerarii nenorocitei nostrepatrii, de la care un popor intreg de chrestini, appasat d'atatalung timp, astepta mantuirea sea.

In mijlocul lipselor de tot felul ce am fost nevoit a ne im-pune, Caimacamul Valahiei ne a trimis copie dupa firmanulce ne invita a reintra in caminurile nostre ; am fost siliti arefusa, cu cuvinte tememice, neputend consimti a approba cal-carile tratatelor cellor mai solemne, nici a coopera la spoliareasi la ruina completa a unei terra atatil de nenorocita deja,primind functiuni din partea unui guvern usurpator. Am facutse intellega. ca Inturnarea nostra devenia imposibila, pana larestabilirea guvernului si a ordinii legale.

Cu tote acestea, Turcii, intaritatt de intarclierea nostra., audevastat proprietatile nostre, au jefuit casele nostre; possesiilenostre au de enit prada cellui d''anteiu ce a pus maina pe elle ;arendasii si intendentii nostril au fost impiedecati in strangereabanilor si trimiterea for ; privilegiile nostre fura nesocotite,casele publice jefuite, monastirile despoiate si tote acesteacu scopul d'a ne sili ca se ne inturnam in terra.

Siliti din tote partite, lipsiti de mijlOcele de a satisface primeletrebuinte alle essistintei, a trebuit se ne desfacem de toteobiectele ce am putut scapa de jafa §i de prada, cu jumetatepretul lor; se dam tote obiectele de ore-care pretiu spre re-

185

fuirea sumelor imprumutate cu dobancli forte grele; si nepu-tend nici ast-felt a face imprumuturi , se parassim acelleobiecte la lacomia creditorilor nostril. Viitorul ni se presintasub aspectul cellu mai infiorator; totul este sleit ; si chiarmosiele nu mai sunk priimite in ipoteca.

La Vol, Sire , numai la Vol, la simtimintele marinimose sigener6se la simtimentul de umanitate alle caria acte vornemuri domnia M. V., alergam ach. 0 rugam der cu lacremia ne veni in aju.or, accorandu-ne un imprumut drept valoreade cinci sute' mit ruble assignate, ipotecate assupra proprie-tatilor nOstre nemiscatOre, dupe sumele ce fie-care va priimi,and obligatiuni la termen in cancelaria Consulatului M. V.Acea suma, nu numai ne va pune in stare a intempina nea-peratele trebuinte, ci a ajuta si p'acei din compatriotii nostrilpe cari miseria 'i consuma.; cu modul atesta not vom puteaafla ua usurare la sufferintele nOstre , si ei unt remedit ladesperarea lor.

Vom fi recunoscatorl, Sire, pentru acesta bine-facere. Bine-cuventarile n6stre si alle copiilor nostril, pentru fericireadomniei in veci memorabile a M. V.) se vor urca pang lapiciarele tronului cellui a tot putinte, rugand cerult pentruimplinirea dorintelor ce facet! pentru fericirea correligiona-rilort set 1).

Cu cella mai profundusi umilitt respect!),

Sire,At M-aiestatii V. Imperiale,prea plecati si umiliti servi.

Brasiovt, 31 Mai 1822. (Urmesa semnaturile).

Nota. No. XCI.Pet4iunea Boierilcrit emigraVi in Transilvania catre ImperatoreleItussiei, in care justifica trecerea for in Austria, se prang contra

barbarlei Turcilor, si reclama ajutorult Imperatului.

Prea puternice Imp&ate !In data dupe, ivirea in nenorocita nostra. terra a revoltel

Vladimirescului si a lui Ipsilanti, nu numai am intrebuintatt') Conceptulu originals a114 acestul act4 1114 possech tottl D. Rolliac.

116

tote mijkicele pentru domolirea et, der credend a ne impliniua datorie de suppunere, prin petitie din partea terrei catreIna lta Porta, legitima stepana a nostra, am descris cu ame-nuntul tote massurile luate de not in privinta acesta (potrivitcu puterea terrei, der neesecutate) cum si innaintarea reului;in celle dupa urma, vedend pericolul ce ne ameninta, am rug-atpe Ina lta Porta a se gandi la mijlacele celle mai nemeritepentru inving-erea rescolei, si scaparea terrei de rellele careo ameninta.

Vedend insa ca. reul cresce r si ca scopul rebellului Vladi-znirescu si allu Arnautilor tintesce la deseversita peire aboierismului, cum si la jafuirea terrei, si gandind assemeneaca spre a ne arata suppusi Inaltei Port!, nu se cuvenia sestam la carma terrei in mijlocul rebellilor, cand, mai cu sema,si Caimacamii. legitimului Domn alla terrei, si represintantuluIna ltei Port! trecussera. Dunarea in Turcia, am fugit si no!,cum am putut, la asilul Transilvaniei, unit mai nainte, althmai in urma , fie-care dupa occasiunile ce a putut gassi ; sia§a, in loch strein aflandu-ne, n'am incetat a arata InalteiPorts tote rellele ce se petreceat in Romania, rugandu-neferbinte se bine-voiasca a lua masuri pentru a for Indreptare.

Der abia dupa mai multe luni , dupa ce terra fu in totfelul jafuita de catre rebelli, sossira. si imperatescele ostiriotomane, cars, conform propriilor for proclamatiuni, IV pro-puneaa allungarea rebellilor din terra. si mangaerea nevinova-tului popor; si, readducend ast-fel linistea in terra, se faca ase reintOrce fie-care la camini1 sett, a se bucura tots in com-rnun de tote drepturile de cars se bucuran sub scutul puter-nicei protectiuni a Maiestatei Selle Imperiale si a dobandiua. consolare analoga pentru Cate relle si pagube au sufferitin acest nenorocit timp allu revoke!.

Insa pentru completa nenorocire a terrei, venind acesteostirl, s'an purtat Intr'un mod forte dusmanescu si neomenos;cad, in loch d'a batte si a goni pe rebelli, din contra anpersecutat si au batut pe insasi acesta, nenorocita. terra, Ro-mania. Si, far' a respecta nici tractate , nici chiar propriilefor proclamatiuni, nici umanitate aratand, au predat si pradaInca terra in tote cAllele, si de vite , si de proviante si delemne, taind padurile terrei; si ast-fel , hrapind tot de pretu-tindeni, si transportandu-le la cetatile lor, prin celle mai grelleimpuneri de potvedi, este de temut ca nu cum-va, pe langa

187

rellele din present, prelungindu-se occupatia turcesca, se fieterra mai in urma amenintata de ua completa lipsa de bucate,de vite si de ua generala pustiire; pe lenga aceste jafuri sidepradari, Turcii all omorit ua multime de nenorociti inocenti,pe altii all pus in cepa, fara nice ua. jcdecata seu cercetare;all desbra.cat calleton, all luat in robie famillii intregi, an arsde tot sate si terguri, all jefuit monastiri si biserici, batjoco-rindu-le, si facendu-le grajduri de cat; an sfara,mat iceneledeprin biserici, spre batjocura religiunei, an desgropat mortiduprin morminte , an taiat preoti in chiar sfinfele lacasiun,

an risn de callugarite prin insasi sfintele altare.pe cand se seversescn tote aceste nelegiuiri, capit ar-

rnatelor otomane pretind ca not se parasim ultimulvietei nOstre , si se ne inturnarn in nenorocita n6stra terra ;nu, negresit, pentru a contribui la vre ua tama.duire a rane-lor el, ci pentru ca se immultim numerul victimelor,, spresatiul ferocitatii lor, precum din faptele for se, devedesce, caast-fel le este hotarirea.

Suppunend der la treptele ImperAtescului tron x1111 MaiestatitV6stre aceste neauclite si fara essemplu sufferinte alle duioseinestre tern, cuteclam , prea puternice autocrat, a invoca cudurere prea puternica V6stra protectiune. Pentru numelelut Dumnetlen, Sire, indurati-ve a arunca ua cautatura blandaassupra unei provincii, care , petrecend din fericire in linistesi pace, sub egida puternicei VOstre protectiunt, a caclut acum,din nepreveclute intemplan, intr'un abis de nenorociri faramargins; si din care abis, singur numai prea puternicul Vostrubrae o pete mantui. Sire! Poporul care ridica alt mainelecatre Imperatesca VOstra Maiestate, este un popor ce portanumele de creqtinii; este un popor nearmat, care nu cere decatn mila si sprijinul Vostru, pentru mantuirea sea si a pa-triei selle '). I2 TUE% I 82 I. Cronstad.

Nota. No.Memoriii presintatt Consolului Pini de Boierii din Bracovii , in

care propune reformele ce credit necessarii pentru Romania.

Cu tote ca in trecutul resbel de sese ani, Romania a pa-gubit mult materialmente , perclend suma mare de vite, din

Original uln, in limba ellena , in forma de conceptn, ill ti ppssed t tot D.flolliac.

'1

'st

asihi allfl

X.CII.

li

at

188

cauda neregulatelor transportun , facute cu scup de hrapire,iar mat cu soma din causa desordinil in sistemul sea guver-namental, si din causa necOntenitelor discordit; cand insa terrascapa de acestea, cum si de scoterea banilor peste hotare,provenite mai cu serna din causa dominatiunit straine , ce adurat pang de unacli, nu mai putin Inca si din causa tacselorpuse pe productele de vendare (numite alle capanulul, la careinsult guvernul participa, Intrebuintand differite mijlOce, ast-felca, venc,letorit nu tra.gea de cat un forte mica kilos), Romania,dicem, ajunsl a prospera in financie, umplandu-se de bane, canice o data In trecut.

In asemenea situatiune financiara aflandu-se terra, In urmaresbellului, spre a putea prospera si mai mult , dupa gradulde desvoltare de atuncl ally locuitorilor, nu'i trebuia aka decat conservarea drepturilor sone dupa. tractate , si a iertarittributulut, regulat chiar prin acellti tractat ; dupa care, car-muindu-se poporul in deplina liniste , s'ar fi putut occupa curedobandirea primet selle bune start materiale adica cu im-multirea vitelor si cu intrega dobandire a foloselor ce 't as-sigura activitatea sa agricola, singurile sorgintt de avutie inacesta terra. Ar fi putut, dicem, prospera forte mult Romania :pentru ca atunci s'ar fi bucurat d'aceste fericiri, cart Inavu-tesca un Stat, adica averea materiala si financiara. Cu toteca lucrurile aa revenit In starea de Trial 'nainte a organismulutguvernamental, Insa din nenorocire n'at resultat pentru terra,de cata sleirea financielor, cu ton. sporirea snail materiale ;si acesta era ua consecinta naturals. a lucrurilor : pentru cain timp de pace transporturile se faca mat mult salt mai putinIn liniste; nici o data Insa nu pot da folosele ce le da bunastare financiara.; si ace)sta numat din causa diferitelor restric-tiunt uneltite contra comerciulul, spre Indestularea aprovisio-narit capanulul din Constantinopole, si numal in folosul guver-nului insult ; si precum de obste este stiut, avutiea materiala,cand intempina, piedice d'a se preface in bans, devine cu totulnepioductiva , in ceea ce priveste daraverile publice alleunul Stat.

Ca dovada de celle pans, aci disse, in privinta prostet starsa %erre', si a despuierit sone de bani, este tabloul sinopticude socotell, trimis in anul trecut (182o) ambassadel rusesti dinConstantinopol, dupa, care matematiceste se constata ca sco-terea banilor din terra coverseste peste septe milione pe anti

____

,

189

intrarea for in terra, intempinandu-se tot d'o data si tote ne-'voile administratiet. Daca s'ar adaoga sumele ce prin abusas'aa. luat pana acl1, atat de guvern cum si de agentii sel, ceeace constitue prima causes a instreinarii banilor din terra, amputea dice, fara esageratie, ca. alte atatea sume s'ar fi stransin folosul Vistieriet ; prin urmare, se constata ca, facandu-seun calcul esact, Romania a fost delapithita de 63 miliane inacest interval de 9 ant de pace. Daca, pe langa acestea, s'aradaoga sumele luate neregulat, precum s'a clisa mat susa,s'ar insuma in total 120 milione si mat mult; daca terraar fi luatt de atunci aka faca , tots acesti ban! ar fi circulatnegresit in terra; si nu numai afacerile publice n'ar fi intern-pinat cea mat mica difficultate, dar numerul avutilor s'ar fiimmultit in terra; si prin concursul lor, artele on -ce cultura,atat materiala cum si intelectuala , ar fi luat un sbor ca intote statele civilisate.

Din acestea resulta ca acesta mare nenorocire a territ,adica. sleirea el de ban!, nu provine de cat din ore-care causefundamentale, cari contribue a inlesni esirea banilor din terra,in sume mat mart de cat acellea ce intro, din afar. ; iar acestecause sunt cello urmatore:

r. Restrictiunea mecanica. a comerciulut ce seface sub cu-vent de trebuinta a Capanulut.

2. Dreptul absolut de stapanire, esercitata de streint in pri-Ninta Monastirilor din Romania.

3. Guvernul strein ¢i cu satelitii se!, care de drept instrei-neza tot& avutia materials. a terrei.

4. Beneficiele guvernulut din tote husineturile 1) terref, iarmai cu sema de la yam! si de la esporturi, din causa carorase impiedica. liberul esersitia ally comerciulu! particular.

5. Lipsa meseriilor pentru obiectele de neaparata trebuinta,pe care, de si intreprins unit din cand in and, aft fostinsa cu neputinta a se mentine , din causa nestabilitatii gu-vernulut, cum Si din causa mituirilor ce se primia chiar dela assemenea intreprindert.

6. Vitiosa organisare a sistemulut administrativ in Romania,care, cu tote clausele stipulate si prin inscris si prin tractate,cu tote differitele legiuirt (acute in trecut, nu find de cat lafelurite nedreptati jafuri; in cat prin acesta si natiunea, in

Aclica, vlmile, salinele, oeritul, vinariciul, etc.

sisi

sisi

Ie-at

si

')

--- 190 -

loch sa se cultive pentru fericirea sa, cade in demoralisare simoralmente si materiahnente; si poporul se ruine4 in totftfelult.

Insa tote acestea at fost bune numai ca theorii , pana inepoca In care isbucni pe neasteptate revolutia in Romania;acum Insa se cere mai multa attentiune : pentru ca, prin im-putinarea averii materiale a Romanies , poporul a ajuns laultima disperare ; iar acesta disperare a incuragiat pe Romanipana a 's1 manifests fara sfiala tendintele for pentru lib ertate ;in cat cea mai mica nemultumire ar putea impinge pe viitorpe multi la multe necuviinte ; de aceea imprejurarile s'atschimbat in tote privintele.

Unit sustin ca autorii rescularii ar fi putut intampina dificultatila intreprinderea lor, daca n'ar fi gassit un popor strivit demultele nedreptati si jafurl ; albs bred ca acest popor, dupace fu massacrat in urma. de Turd, si depradat in tot felult,nu numal a revenit la supunerea sa anteriora. , dar ca s'a sicait; ast-felft ca este impossibilft a se mai ridica pe viitorpentru ua noua. revolutiune.

Nos, plecand de la principiul ca si natiunea Romana estecompusa de omen!, si ca omen!, el at naturalmente simtul greu-tatii si alit usurintii, ne unim cu parerea cellor d'a.ntait; a-daogand Inca pa, pe langa adeverata lui sufferinta, nu putina contribuit is rescularea lui si promissiunea capului miscariide a deprada s'a rapi averile cellor mai bogati ; cad, dupacunostinta ce avem din mai multe essemple , rescularea po-porului roman nu se pate esplica mai nernerit, de catt ca unresbel alit cellor neavuct contra cellor crecluti bogati; iaranu ua reclamare cu armele pentru dobandirea drepturilor na-tionale si pentru curmarea abusurilor. Catre acesta, in tutucursul acestei durerOse epoce a istoriei nostre, am veclut chiarcu °chit nostril progresul acellui resbellt allft cellor neavuticontra cellor creclutl bogati ; ast-fel ca resbellul pentru do-bandirea drepturilor nationale nu putea servi nici macar capretest; pentru aceea, nu numai ca nu putem aproba acestaparere, dar Inca avem curagiul a dice ca acesta stare de lu-cruri are neaparat trebuinta de multa attentiune si de maturachibzuire; pentru ca este necontestat ca in Romania tot maiesista un spirit de nesupunere si indaratnicie; iar simptomelecaracteristice alle acestui spirit de rebelliune le vom espunepe scurt la valle.

- 191 -Locnitorii de classa de jos a Romanies sunt in adever ti-

midi si necultivati ca unit ce duct ua viata simpla. campe-nesca; nu sunt insa lipsiti si de spirit natural ; dintr'un sim-timent natural, ei in la locul nasterii si and cresterii lor, sitot de ua data au applicare la nedreptate si la asprime, careprovine din causa sistemului organisarii administrative a terrei,sub care s'atx deprins la supunere. Pre cat dar ei sunt dis-pusi a fi nedrepti si asprii, p'atat intelleg- si cand altii le factfor nedreptati. Este adeverat ca et suFferit in curse demai multi ani , fara. intrerupere , jugul acestor doue relle; sipOte ca multi, cunoscend bine caracterul lor, c iceau cumcasupunerea locuitorilor provine mai mult din timiditatea lorenaturala, de cat din cunostinta datoriilor lor ; si pdte ca aceiaau dreptate. Au pierdut insa din vedere cum ca, daca acestilocuitori se vor indaratnici odata la nesupunere, nu mai estecu putinta a fi readusi la supunere, de cat numai prin ultimamassura. aspra , adica prin puterea arnielorit. Acum ei s'atdeprins si cu acesta , perdend sfiala lor de mai 'nainte ; siast-fel nu se mai tem nici de amenintari nici de biciu , cinumai de pedepsa cu morte.

Cunoscend din esperienta, ce este nedrepiatea, ei nu vormai sufferi a fi nedrepta.titi intru nimict ; iar agentii guver-nului, porniti de lacomia lor naturala, vor continua a'i asupri.

On cum dar s'ar modifica organisatia guvernamentala , sevor putea imputina in adever abusurile ; a se sterpi insa cutotul de o cam data, este impossibil.

Asemenea si locuitorii, fiind si ei nedrepti si lipsitf de cul-tura, spre a se putea insile supune dreptului cuvent, vor voisa se arate inderatnici chiar si contra datoriei lor de supunerecatre guvern; ast-fel ca s'ar primejdui sistemul guvernamental,chiaru candu ellt art esercita puterea sa in deplinadreptate.

Afara de acestea , mai este un cuvent care pOte contribuimult la ua noua tulburare si rcsculare; adica, sunt fortemulti d'intre sateni , de ua conditiune mai buna, cars, de silocuesct prin terguri si pe la mosiile lor, sunt insa cunoscutipretutindeni; tots acestia, atat din causa comerciului lor, cumsi din diferite trebuinte personale se afla fireste in strensalegatura cu allesii satului asupra carora , avend mare in-fluenta, isbutescil tot d'a una in planurile lor; iar acesdupa, traditionalul lor obiceiu de la stramosi, conduct. spiritele

aa

':;41

sites',

-- 192 -

satenilor dupa vointa in completa armonie; in cat notcunastem bine ca, la multe irnprejurari, chiar guvernul a in-trebuintat multe mijloce spre a '1 desbina pentru descoperireavre unui adever, si '1 a fost cu neputinta. Este lima si dreptsi avantagios ca satenil sa aiba mare incredere si devotamentcatre allesii for : pentru ca acestia intempina mat tot d'aunag-reutatile si nevoile consatenilor lor,, de si profita si el deasemenea imprejurari, avend si densii instinctul nedrepta.tii ;dar satenii de si cunoscu multele nedreptati ce li se fact,le priimescU cu multumire , pentru ca si ei afla de la allesiifor marl inlesniri as nevoile lor.

In asemenea complicate relatiuni, si in vederea amortiriisimtimentulul national, guvernul, remaind nearmat si in con-ditiile de mai 'nainte, urmesa ca pre on cats ar multumi dupa.puterea sa, tot numeral cellor nemultumiti va fi negresit cumult mai mare; si on si cat de drept ar lucra in tote hota-rerile sale, iarasi cel aplicati la nedreptati vor calomnia siactele si bunele sale intentiuni.

Daca dar nu se va realisa mai inteia puternicul mijloca allaarmelor, singura masura prin care se pote supune spiritularebella alhl satenului, ca ce ar mai putea opri pe roil voitorla unelti si alta rescola.? Caci vor fi indemnati la acesta , caomeni, mai mult de resbunare de cat dintr'ua mustrare decugetil ca saversesca mid reu publics contra, sacrelor datoriisociale.

Ast-fel fiind dar, cat de lesne n'ar fi Ore a isbucni ua, nouarescOla, cand, preparata pe alte base mai solide, s'ar inspiradin principiele s'alle predarli ? Mai cu soma, ca a-morult de libertate si bunul train este din natura sadita inom, si cu deosebire la asemenea popor cu totul necultivatils'applicat la rapiri, care a perdut cu totul sfiala sa demai 'nainte de biciil si de despotism; prin urmare, ar fi inpericola on -ce sistem guvernamental, fie ela on cat de' dreptsi leala ; si Inca ar fi in pericol chiar totalitatea locuitorilordin Romania; pentru ca, pe langa neomenie, ar contribui cudeosebire si aplicarea for la resbunare la nedreptate si lapra.dari, cum s'a

Din tote acestea resulta. ca, de *i Romania pans. la unittimp 41 perdusse numai avutia sa, dar cu occasiunea pre -lungiril tulburarilor si a invasiunil. Turcilor, s'a perdut sl mo-ralmente materialmente materialmente, pentru ca si boieri,

in i -ne

liberlatii

'm

dis.

si

193

si monastin, si boierinasi, si Omen' de tote conditiunele, totapoporul in fine, au fost despuiati de vite de producte side vent ce alta avere miscatOre , cercand nu mai putina va-tamare chiar si in celle nemiscatOre ; iar moralmente, pentruca poporul a perdut sfiala prin care iss cunostea datoriilede supunere ; si acum pe langa desavarsita lul saracieramas numai cu aplicarea la nedreptati, la cruclimi, si intr'uacompleta disperare, prin care lesne s'ar putea renaste spiritulrevolutionar.

Ast-fel fiind actuala stare a Romaniei, singura el indreptarese astepta de la sorta unui resbella, prin care terra s'ar puteainavuti cu intrarea banilor streini , cum este stiut de toti, sis'ar scapa tot d'o data si de guvernul sea neregulat si ne-drept, priimind unit alt sistem de guvernam'ant regulat, care

ar da ua organisare stabila si legala. Dar pentru ca acestanu esista, cello putin spre a se putea indrepta cu incetul sia se organisa, are neaparata trebuinta de ua regulata occu-patiune militara, pe un timp hotarat (se intellege de sine canu de Turd ; pentru ca si caracterul acestui popor se oppunela acesta, si essemplele date de Turd, in curs de un an, alldovedit ca relele causate de Turd au fost mai marl de cantcelle causate de rebelli) ; si ast-fel, assigurandu-se atat vietacat si averea tuturor locuitorilor Romaniei, s'ar stipula clau-sele de mai la valle ca base alle unel mai bune si mai avan-tagiese organisatiuni; si desvoltandu-se mai pre larg, s'arpune in aplicatiune. Iar dupa ce poporul Romaniei s'ar obicinuicu asemenea organisare, in timpul determinat, atunci s'ar putearetrage din terra ostirile de occupatiune. Aceste clausesunt celle urmatore:

1. Sa se stabilesca ca hotar despartitor intre PrincipatulRomaniei si Bulgaria, jumetate din adevarata matca a Dunarii,precum se coprinde in chiar decretele imparatesti; dupa caresa nu mai aiba voie Turcii de peste Dunare, nici din ostreveleRomaniei, sa se aprovisionese , nici in baltile terrel sa maipescuiasca, fara prealabila invoiala cu proprietarii mosiiloradupe acelle hotare. Dar pentru ca pe pamantul Romanieise afla si celle trei cetati, Braila, Giurgin si Turnu, carii odi-niora eraa alle Romaniei, iar mai in urma, printr'ua invoiala.are-care (silita, negresit) a unui Domn cu Inalta Porta, s'atideslipit de sub stapenirea Romaniei, si s'aa dat la deosebitiguvernatori as Turciei , sub nume de Nviri si Aiani , si in

13

'sit

'94

celle de pe urma devenira chiar pasalicun, si ast-fel stabi-lindu-se cu locuinta acolo un numer ore -care de famillii tur-cost, si intarindu-se de ajuns, pricinuesct nenumerate rellepe teritoriul Romaniel, precum calcari de moil si de sateintregi, navalin talharesti de cette turcesti, necurmate certuridin causa desertorilor amenintan si infricosari din parteaPasilor si a locuitorilor din acelle cetati ; si ceea ce este maireu, ca. at lipsit terra de celle mat bune positiuni alle co-merciului ; ast-fel ca. locuitorii terrei, transportandu'si pro-dactele in acelle part', at ajuns nu numai a nu se bucura den:ci un toles, din causa multelor difficultatt si abusuri ce cercadin partea cellor de acolo, cu nume de negutetori Turd', darInca sunt si suparati in tot felul de catre chiar autoritatileturcesti alle Pasilor ; de aceea credem de cuviinta, de -se vagasi cu calle, a se libera Romania de tete acestea si a numat avea patru stapaniri sub un singur si acellasa orizonta,(adica, una a terrei, si trei pasalicun) spre a'si putea intarihotarele de pretutindeni in deplina. siguranca., Si tot de odata spre a putea priimi si comerciul desvoltarea necesarie ;ceea ce ar fi si mai avantagios pentru terra, este a se incor-pora pe viitor acelle cetati cu territoriul Rom'aniei si a selassa sub ua singura si acciasi stapanire , cum s'aa urmat invechime., cand Romania a recunoscut suzeranitatea Turcieipriri tractate. La cacl insa cand acesta nu se va putea realisa,spre deplina fericire a terrei, atunci sa se regulese cella putinacelle cetati in modul urmator adica sa nu cutese a se in-tinde ua palma macara mai mult peste hotarele ce s'at in-semnat din vechime prin decrete imperiale ; sa se guvernesede catre agent]. subaltern' ca in trecut, iara nu de Past, pentruca. acestia aduct greutati si terrei si Domniei, cu necurmatelefor cereri de tot felul, si prin impilarile ce fact satelor ro-manesti ; sa se des cellor carii frecu din Romania in Turciapentru cornerciu, privilegiuri si drepturi, in cat sa nu incercecat de putina suparare din partea Turcilor; sa se dea in datasatisfacere tuturor reclamatiilor capo-chehaialelor Romanieicatre Porta, relativt la affacerile si drepturile terrei; spre ase curma cu modul acesta, cat se va putea, abusurile si ne-dreptatile ce se fact de Turcii d'acolo, si spre a se inlesnisi comerciul terrei care se face mai mult prin orasul Braila.

Sa se cercetese socotelele dintre inalta POrta cu Ro-mania, din epocha cellui din urma tractatsi pang acum ; §i

,

195

pentru cata suma se va dov.edi ca s'a luat mai mult din Ro-mania la differite trebuinte alle Portia, ori in producte sett inban!, precum si peste celle coprinse in mentionatul tractatt,sa se faca drepta despagubire Romaniei; iar banit provenitidin asemenea despagubire, sa e verse in Vistieria terrei, faraca guvernul sa pota avea vre un amestict la acesta.

3.Sa se lasse liber comerciul de \Teri ce producte alle tereidupa uscat dupa apa si dupra riurile Romaniei , spre a 'siputea vinde producatorul mafa sa, ori unde ar voi. Prin-assemenea libertate de transactiuni, se va aprovisiona si ca-panul imparatescii, dupa preciul carul cumparator, faraca nici guvernul sa fie dator a interveni intre vendatori sicumparatori, pentru fixarea preciulut, precum se urnia intrecut, sl nici cumparatarif sa dea cloyed' inscris de marfa ceredica, sub cuvent ca o va transporta la Constantinopole; cisingur nurnai guvernul sa aiba cunostinta de preciul corentalit. fie-caruia product, cum si de marfa ce va esi din scheleleDunarit, pentru care, la cadu de a fi intrebat guvernul, sapdta da informatiuni la Constantinopole.

4.Sa aiba libera trecere prin tam Turcia veri ce transportde marfa din Romania, si on cum ar fi transportata ; si dacanu va fi priimita prin orasele, tergurile si satele Turciei, subcuvent de scadere a comerciului local din Turcia, atunci saaiba voe a trece in.alt Stat strein, fara a mat plati alta vama.sat taxa, subt un pretest ore-care; afara din zeciuiala valorii,de se va vinde in Turcia; si acesta, nurnai in locul unde seAa effectua vendarea; iar cand va trece transito , atunci sadea numai jumetate la suta la hotarele Turciel.

Acelleasi drepturi le vor avea si tate marfurile si poverilece vor trece din Turcia in Romania.

5. -- Sa plutesca liber ?e apele Turciei vasele de comerciUalle Romaniei , cu on ce fel .de marfa vor fi incarcate , fieindigena, fie streina ; care marfa, de nu va fi priimita la por-turile Turciei, (tot pentru cuventul de scadere alit comerciulutocal) sa aiba 'trope a trece aiurea , fara nici un fel de taxa ;ar daca acesta marfa ar cobori si s'ar vinde la porturileturcesti, atunci sa platesca vama ficsata, adica a decea partedin valOre; sa mai aiba voe acelle vasse a stationa, la cadtde trebuinta, in porturile Turciei sat pentru putin repaost,sat pentru aparare de furtuni si de navefrangeri, Acelleasi

13*

orio

.

196

drepturi reciproce vor avea §i vassele turcesti cart vor sta-tiona in porturile Romanies.

6. Poverele de pe uscat alle Romaniei se vor recuncistedupa cartuliile (ravaele de drum) sub semnatura Capitanuluide port, de unde s'aft incarcat §i pe unde ai trecut; tar po-verile pe Dunare sau pe mare se vor recunOste asemeneadupa pavillionul roman care va purta armele terrei; amen-doue aceste transporturl, Si celle dupa apa. §1 celle dupe uscat,vor fi fara deosebire libere nesupa.rate, precum tot asemeneavor fi si celle turcesti ce vor trece pe la porturile Romanieti pe partea Dunarit despre Romania.

7. Vassele de comercit alle Romaniet se vor putea facemat marl mai mict, dupa. puterea fie-caruia , ,,si dupa. mo-delul altor asemenea vasse de comerciU.

8. Se va face regulata. guarda. nationals, in numerul cerutde securitatea publica, fara ca sa adduca greutate locuitorilorferret. Acesta guarda va contribui pentru pacla ferret deyen ce na.vala de rebellt de fa.catort de relle, atat din partealocuitorilor indigent, cat Si din partea altor streini, de vent cenatie. Pentru acest scop, guarda va fi devotata Inaltei Ports ;la cacl insa cand Porta va intra in resbellft cu vre una dinputerile vecine, atunci guarda va pacli ua completa neutra-litate catre ambele puteri belligerante: catre una pentru res-pectul §i recunostinta ce '1 datoresa, din causa protectiunii decare s'a bucurat §i s'a folosit Natiunea In curs de atatia ant ;iar catre cee-l-alta, din causa felluritelor relatiuni de comerciftesistinte intre aceste doue natiunt vecine.

9. Se va accorda iertarea de bird tuturor contribuabililorterrii in genere, in curs de 5 am ; in care timp, rechemandu-seet pe la caminele lor, vor reincepe munca campului §i isivor imbunatati cat mat mult starea for materials. Tot de odata se va putea indeplini prin economic §i trebuintele gu-veruului alle terrei din veniturile cellor 5 husmeturt aratate.lar la thesaurul din Constantinopole , in tot cursul acestor 5ant de icrtare alha birulut, sa. nu se dea nimica din darileanuale stipulate prin tractate, pentru ca acestea se dau obici-nuit diu veniturile terrei; prin urmare, cand contribuabilit nuplatescu nimicu, e drept ca nici thesaurul imparatesct sa nuis nimica, neavend de unde lua.

to.Dupapriimirea §i intarirea unor asemenea base, locuitoriiCarl dupa vreme vor trece de peste Dunare in Romania, precum

i

i

ii

i

qi

197

si vice-versa, sa remhie necerutt; se escepta din acesta re-gula aceia cart vor trece silitt, precum si ostasil, si ace' cartse vor dovedi cacluti in vre ua fapta criminals: eel d'intaka.,pentru cuventul ca, nefiind venitt in terra de bunt voea lor,urtnesa a se justifica de sila urmata contra lor; iar cei d'alludoilea si allu treilea, pentru cuventul ca nu vor mat dossi decant numal spre a scapa de applicarea legilor, dupa care sitrebue sa fie judecatt, ltandu's1 pedepsele cuvenite spre aservi de pilda cellorlaltt ,compatriott at lor.

11. Sa se faca de apr6pe cercetare tuturor pagubelor cau-sate atat de ostirele otomane, aflate in terra de unu anti simai bine, call si de catre alit Turct cart all trecutu duprinSerhaturt '), si umblend prin satele districtelor de pe rangaDunare at. omora au jefuit si au data focus si dupa uadrepta preciuire a pagubelor, sa. se faca despagubtre de catrePorta, priimindu-se banit despagubirii de catre ambassadaR-ussiet din Constantinopole, spre a se trimite la Consulatulurussescti din Romania, si acesta sa imparta, dupa lista ceva presinta , fie-carut pagubasu; despagubirile pentru strica.-ciunele facute de ostasi se vor plati pentru cuventul ca et,intrendu in terra spre a infreng-e rebelliunea, au fa.cutu dincontra mai multe relle de cau densit, jefuind, arc15.nd, omo-rand, silind pe mulct crestini a schimba religia, si saversindumulte alte fapte neomenose, pe cart puclorea nu permite a lementiona; iar pagubele facute de Turcit du prin tinuturilemarginase se vor plati, pentru cuventul ca nu a ingrijit Portaa '1 margini in hotarele lor, conform tractatelor essistinte cuputerea protectOre; ci '1 a lassat a face relic ca si ceilalti.Stricaciunele insa ce se vor dovedi ca s'att facut de catrelocuitorit pa.mentent sa nu fie supuse la despagubiri: pentruca daca et se vor osendi la respunderea unor asemenea sume,de si drepte, se vor ruina cu totul; dar in locu de despagubirt,sa se oblige a face claca anualti, intreita., lucrand ache& 36c,lille pe anu in local celor 12, hotarae prin lege. Cu moclulacesta li se face si lor ore -care pedepsa spre inteleptire ; cutote ca be este putin shutitere; iar proprietarii dobendescuunit drept care cred ca li se cuvine ; si in asemeneamodificarea legit se face spre multumirea ambelor partt.

') Giurgiii §i Turnu.

cast,

Arqi la,

- 193

12. Celle cinci husmeturl ale terrei sa se reguleze in mo-duli). urmator :

Ocnele. Contraccii Ocnelor sat functionaril guvernului, scotendsare' cu propriele for cheltuell, sa nu mai dea merticurl nici boie-lor, nici ciocana§ilor ; pentru ca acestea, venclandu-se cu amanuntul cu pret mai scaclut, aduct paguba Vistieriei; iar acestasare, strengandu-se pe la locuri hotarate, precum se obicinuia,sa se vencla pe fie-care ant in terra, cu pretul ce se va gassicu calle de catre govern, prin impreuna.-chibzuire cu boierii,dupa trebuintele locale dupa starea locuitorilor ;. iar in pIrtilede din colo de Dunare, dupa cum se vor invoi cu cumparatoriid'acolo , paclindu-se cu tote acestea regulele hotarate pentrucumparatorl i revenclatori pre la all locuitori, in catt sa nuse pricinui,asca. paguba Vistierief.

Vci»tile. Contraccii vamilor sat omenil guvernulul sa, urmeseast-fel: pentru yeti ce fel de lucruri din terra venclatore, sase fixese fara osebire vama cuvenita pentru fie-care fel anume ;§i pentru acellea care se vor vinde in terra, sa platesca vamace se va hotart la locust pentru venclare ; iar aceste locurisunt: piecelle (afara de celle sceptate prin hrisdve domneprecum belciurile ; nu insa §i satele, cum s'at urmat pana,acum. Sa platesca odata pentru tot d'auna cumparatorul devite, sail de alta marfa, la deosebite bilciurl du prin districte ;iar daca va revinde catre altulil in acellaol tergt sat bilcit,sa nu mai platesca vama de a doua Ora, pentru ca at platitodata vama for, daca va avea biletult vamii de unde le-acumparat intait; iar neavend, atuncl sa platesca, spre a nuse face abusuri in paguba Vistieriel.

Cand insa vor trece peste hotare , atunci sa platesca §i adoua vama cu acellasi pregit fixatt, vama ce se clice trecatore ;"§i daca negutatorul care trece asemenea marfa peste hotareva avea la mana bilete din partea Vame§ilor terril , ca atrespuns vama locala, atunci sa platesca numai odata, cu numede trecatore iar pentru cata marfa streina se va priimi a sevinde in terra, sa platesca venclatorul tot taxa fixata pentrufie-care felt anume dupa noua tarifa, ce se va chibzui ; (sevor deOsebi din acesta catigorie suditii austriace§ti §i ruse§ti,cart dupa tractate platescil numal cate trei la suta obser-vandu-se insa daca sunt adevarati suditl, iar nu fa.cuti; precumsi daca marfa for nu va fi amesticata cu marfa altor nesuditi,

§i

;t

9i

,

'99 --

dupa cum in mat multe rendurt s'au dovedit asemenea fraudesi la unit- si la altii).

Asemenea si marfa care va trece din Turcia, prin Romaniapentru Transilvania si Banat, sa plat 'sca la hotar dreptul detransit cate 1/0 " dupa cum platesci si cet din Romaniatrecatorl prin Turcia, precum mai sus s'a c,lis.

Se va desfiinta asemenea si venitul cunoscut sub numelede venttirlii _Dome, de la trecaterea rimatorilor in Transilvania,si a vitelor cornute in Turcia de la hotarul Dunarit din Ro-mania mica. Intrand si acestea in tarifa ce se N, a Intocmi dinnuoU, urtnesa a se contopi cu totalul venitului amilor.

Cu moduli). acesta si organidarea amilor se regulesa infolosul Vistieriei, si abusurile incuibate se starpescu.

Dijmeiritulec, §i orritulic. Contraccil sail omenit ran-du.ti din partea guvernulut sa is Intreita taxa platii lor, adica:in loci de um) bam care se lua din vechime, sa is ua, pare;si cu tote ca nici ast-fel nu este proportiune cu prefacerea ceaft luat lucrurile intru tote (si pretul lucrurilor de vendare,si urrarea monedel) tot sa urmese regularea for ca in vechime,si in acelleasi epoce, find. acesta dispositie si buna, si

si folositore pentru top in genere. Se vor face prinurmare din partea guvernulut cercetari seriose, §i cu tota stra§-nicia ceruta, spre a nu se da locu la abusuri in paguba cellorsupusi la aceste taxe.

3.T Ote milele, hotarate prin scrisOre domnesti din acestevenituri sa se desfiintese fara osebire ; si dupa ce se von.)cerceta cu essactitate, acellea can se vor gassi destinat- pentrubine-facen publice, precum spitalurl, scOle, schituri si alteasemenea, cars merit, a se bucura d'acelle mill, sa se despa-gubesca prin pensiunt ecuivalente , cart li se `or da pe fiecare anu, In ban!, din Visrierie, la aceeast apoca a anului; cuchipuh). acesta, nici veniturile locale nu se jignesca, nici acellelocurt nu se ne-dreptatescil.

14. Sa iipsesca pentru tot d'auna din terra. Domnia streina-ca una care, pentru mai multe cuvinte , este vatamatore, §itot d'odata pricinuitore de scaterea banilor din terra; si sase oranduiasca pentru tot d'auna Domn pamentenu precums'du urmat din vechime, allegendu-se de natiune , adica, decleru §i de boierl; care Domn sa fie din boierii terrii, consi,deratu atatU pentru naterea sa, cat> si pentu rangulu seu,possedand Inca si tote calitatile cerute pentru acestit sfersith.

\

vinaririuli

lesni-ciesa,

,

,

,

200

va donini pe viata; iar cand se va abate din datoriileselle, se va face cunoscuta purtatea lui prin cloyedi temeiniceatatt catre POrta, cat si catre puterea protectore, spre a fidestronat; iar dupa ce se va scote din Domnie, sa fie liberUa locui in vent ce parte a Romanies va voi, fara ca sa pOtavre o data a se espatria spre a nu i se adduce pagube , sia nu se mai varsa banii in terri streine, dupa cum s'ail obici-nuitn pana acum. In ceea ce priveste insa datoriile si drep-turile lui , si interesele particolare , precum si alle cellor desub densul , acestea se vor espune prin deosebit memorin,dupa care se va specifica si noua organisatie a sistemuluiguvernamental ; iar lefa se va determina, pentru fie-care func-tionar, in analogie cu gradul si cu postul ce va occupa.

r5. Trite veniturile rangurilor din Romania se vor desfiinta,fara deosebire ; caci organisatia guvernamantala fiind a sereforma pe viitor, urmesa a se reforma si functiunile si nu-mirile for in parte. Cali vor fi servit terrei in vent ce func-tiune, fie civila , fie militara sa fie platiti cu lefa mensulla,fah. ca sa mai p6ta tinti la folOse indirecte ; caci din acesteas'ail nascut din timp in timp si s'an immultit nedreptatile sijafurile. Iar Cate venituri vor fi regulate din vechime pentruniste assemenea ranguri, precum si cate alte se vor mai crea,fara ca sa adduca jicnire si greutati contribuabililor, acelleasa se dea impreuna cu alte asemenea venituri, cunoscute dejaca publice, la ua cassa particulars ce se va intocmi pe viitor,sub nurne de Cassel a Epitropid ObqtaFt7 spre a se cheltui deacolo pentru Cate se vor gassi de cuviinta spre infrumuse-tarea si neaparatele trebuinte alle terrii ; dupa &um se vaarata mai pre larg despre acesta cassa la espunerea orga-nisarii sistemului guvernamentaln.

16. Sa fie datori, atato. Domnul cat si Boierii, si tots locui-torii, a purta respect clerului dupa datoria ceruta; iar Mitro-politul si Eprscopii vor fi pe vieta.; si numai atunci se vorschirnba cand se vor dovedi culpabili; si atunci se va faceallegere noua, dupa vechiuln obiceift allil terrei, necutedandnici unul pe viitor a mai da mita pentru alegerea sa; cacidin causa ac6sta ate cadut Eparhiile in multe si grelle datorii,find siliti Episcopii a se despagubi prin fellurite abusuri.

7. Organisatia clerului va priimi asemeneaua noua reforma;adica, nu numai se vor hirotoni preotii dupa sensul hrisOvelor,dar se vor si lumina prin scOle, Invatand trite cate sunt datori

Ella

,

- 201 -sa invete si et pre enoriasil lor; dupa cum se si facusse ase-menea inceput de catre actualul Mitropolit Dionisie, in anult1819. Cu modul acesta, formandu-se si oranduindu-se preott,vor plati si el ua mica dare, dupa obiceit ; insa numal catrechiriarhul Eparhiei de care depinde, avend tot de o data siei ajutorinta din partea enoriasilor, spre a putea indeplinicu inlesnire sfintele datorii alle sarcinel lor, dupa ceruta regulabissericesca. Mitropoliile si Episcopiile sa fie datore a in-tretine din chiar alle lor venituri scole pentru limba nationals,in tote judetele Eparhiel lor ; dupa, cum si in acesta tot nu-mitul Mitropolit Dionisie a publicat anume organisarea bisse-ricesca. Dar pentru tote acestea si altele privitore la alleBissericei, se vor face deosebite memoriurl de catre insusiClerul, in car' se ,vor determina tote theoriele cerute pentruconservarea religiunii, infrumsetarea Bissericei, si luminareadrept-credinciosilor si intregului nemt romanesct.

18. Pentru tote monastirile din Romania in genere se vorrendui epitropi mitropolitul terrei sl parte din boierii cel maide frunte; iar dintr'aceste monastirl, celle streine, cu appro-barea Epitropilor, se vor administra de Egumenii trimisi dela Chiriahiile de jos, dupa obiceit; fara insa sa, se bucurp dealt venit, afara de lefa lor hotarata pe fie-care lung; iar dintotalul venit anual se va trimite la monastirile de josh sumace se va gassi cu calle, pe fie-care ant; sa se platesca.lefurile Egumenilor, cheltuelele Bissericei si reparatiile zidi-rilort ; iara prissosulu sa se dea cu socoteli sub-scrise ladeosebita cassa bisericesca ce se va infiinta de catre c,lisii

Epitropi. Monastirile pamentene neinchinate sa fie si elle ad-ministrate de Eg-umeni renduiti prin allegerea Epitropilor, dupagasirea cu calle a ctitorilor acellor monastiri; s1 acestia sevor plati cu lefa pe fie-care Luna ; si asem'nea, dupa ce sevor esecuta, pe fie-care anti, tote celle coprinse in dispos.tiilectitorilor, din veniturile acestor monastiri se vor plati chel-tuelele bissericei si reparatiile de peste ant; iar prisosul seva pastra in aceiasi cassa, tot cu socotele subscrise in regula.

Acesti Epitropi vor rendui pe la tote aceste monastiri to-gofett cu lefa, care sa tie regulat socotelle si condici ale mo-na.stirii, pentru serviciul ce va occupa fie-care; iara din baniice se vor aduna in acesta cassa sa se ajute , tot cu stireaEpitropilor, bissericile sarace, cite nu vor avea mijloce a sesus-tine; sa se regulese cheltuelile anuale alle bisericilor osta.-sesti ; iar daca vor mai prisosi peste acestea, atunci prin im-

202 -

preuna chibzuire a guvernului, a clerului si a boierilor sase intrebuintese pentru on ate lucruri se vor dovedi ca suntpentru folosul si infrumsetarea terret, dupa imprejuran.

19. Dupa implinirea cellor cinci ant de iertarea birulut, fa-candu-se adunare de Mitropolit, Episcopi, boierii din capitala,si de deputatii trimist'du prin judece, sa se hotarasca. birulitpe capti, impartindu-se in trei catigorii, si in tret dart anuale,potrivit cu starea locuitorilor si cu trehQintele din partea lo-culut. Cu birul acesta cu alte venituri alle terret, precumcelle cinci husmeturi, si cu venitul breslelor (de streini nu seface vorbire, pentru ca fiiud si densii coprinst in birul pecapti, urmesa a intra si et intre birnici at terreij sase regulese pe fie-care anti tributul ce se da dupa tractatela Constantinopole, cheltuelele trebuinciose pentru guardaostasesca a tern!, lefile differitor functionan, cheltuelele po-stiilor, obicinuitele cheltueli alle Vistieriet; si daca va fiunt. prisos anualt, sa se hotarasca asemenea si datoriile sa-telor pentru recrutarea guardet nationale, si implinirea dato-riilor ce reclama acesta; ca ast-fel sa se organisese terra siin acesta privinta.

20. Veri -ce trecator prin sate, fie Turct, fie pam'anten, fiestrein, fie de ven ce conditiune, fonctionar sat. particolar, sanu cutese a pricinui cea mat mica cheltuiala satenilor , oriluand tar du prin sate, sail cerend de maxicare pentru et, sinutretil pentru cait lor, si alte asemenea, dupa cum se urmapana acum prin abus; ci tot! acesti trecatori, ort si unde argasdui, sa plat. sca. tote cheltuelele facute pentru trebuintelelor; mat cu soma pe la satele sat. drumurile unde vor fi ha-nun, sa traga la hanurt, fara a cutesa sa intre prin caselesatenilor; pentru ca, dupa pilda din trecutti, nisce asemeneacheltueli, can se urcat pe- tot anult de multe on peste con-tributiile anuale, atl saracit pe sateni cu desaversire.

2 r. - Organisarea postiilort terret sa priimesca si ea ua ra-dicala reforma, cu totul deosebita de cea pana acum; cactast-fel cum se afla este ua povara pagubitore satenilor, pla-tind destut ban! pe anti mai cu soma pentru placerea treca-torilor. De aceea 4icem ca trebue, in Ion de unti contracciu,sa fie mai multi; adicay sa is fie care cite ua poste sau cateunit drum intreg, chiar si mat multe; sl ceno putin, pe unttermen de 10 ant; si sa. fie indatoratt a intretine, cu able lorcheltueli, ori cat! cat vor crede de ajuns pentru trebuinta gu-

si

.si

- 203 -vernului in mergere si intdrcere de doua .ori pe septemana,spre a se indeplini ast-fel cu essactitate corespondinta gu-vernulul cu judetele si cu schellele dupe la hotare. Se valua asemenea masuri si pentru trimiterea pe tota clioa decate trei curieri straordinari pe drumurile celle marl ; iar pecelle midi, ate dot; precum si pentru stafetele pefie care, drum; iar Guvernulu sa predea contracciilor la fie-careposts, pentru numerul de cal ce vor avea, pe langa. obianuitapa.sune de vara , eke tree carre de ma.ssura de feria, si catetrel chine mart de orclU de fie care calla, fara plata, (acestaapprovisionare vine cu lesnire guvernulul: caci, dupa cum aface approvisionarea de orclu pentru ostire, asemenea va puteaindeplini si acesta trebuinta, coprinclendu-o in totalul regularii,fie prin analogie, fie prin contract).

Asemenea le va mai da regulat, pe fie care luna, si platacunoscuta sub nume de progon; pentru espeditille corespon-dintii generale si a stafet elor , cate clece parale de calla peora; iar surugiului, cafe und lea de pcqta.; si curierilor, indoit.Sa le mai dea, pe fie care arnl, cate uma numer hotara.-0.1 decarrute, cite ua carruta de fie care patru cal; sa le predeaasemenea si localul statiunelor postale, bine clidite, si cart,din timp in timp, sa se reparese de catre satenit du prinprejur cu priveghiere din partea guvernulul a nu se facenici ua impovarare saix abus; iar tote celle trebuinciose lapostie, precum, surugii, epistati, rotari, logofeti, hamuri sialtele, sa fie in socotela contracciilor ; dada insa acestia vorvoi Ea. Intretina unt mai mare numer de cal pentru trebuintacalatorilor,, liberi sa fie ; insa indestularea nutrecului pentruacest prisos de cal sa o intempine cu a for cheltuiala, si sali se platesca de catre trecatori ate 20 parale de cant peora, si tot cate un lea de surukifi, de fie care posta; sa li sedea asemenea privilegiul recunoscut din vechime in Romania,adica, aceia cart yor lua contractul in urma for sa . is asu-pra-le si caii de fie care post,, (afara de cei care vor trecepeste numerul hotarat), cu precul ce se va hotari de guvern,pentru a nu incerca paguba prin venclari partiale.

22. Sa. se infiintese fabrice, cate se vor crede de trebuinta.pentru folosul terrii, insa numal cu aprobarea guvernulul;si acesta pentru cuventult ca acea marfa se va putea da cupreta mai sca,clut in folosula cellortl ce o cumpara; si cuchipulti acesta reman banii in terra. Iar pentru cate felurl

dilnice

1,

204

de productiuni yin din streinatate de acella§ft fella cu allufabricelor din terra., fiind ca guvernul nu p6te sa adaoge inparte ua vama analog!, in cattt sa opresca importul ionsail cella putinn sa traga umtil folosn. mai bun Vistieria dincausa Ca aces cart se negutatorescu cu asemenea articole suntmai tots suditi, cars, dupa tractate, platescn numai cite 3 la 010,precum s'an 'list). mai sus, de aceea Guvernul, fara stenjinire,sa popresca importult unor asemenea marfuri in terra : canu numai sa se folosesca Romania dintr'acesta, darn sa fiesiliti a se occupa cu messeriele in interesul desvoltaril in-dustries nationale.

23. Sa fie liberl i proprietarii §i arenda0, invoiti prin con-tracts cu proprietarii, sa sploatese minele de metale §i alteproducte alle pamentului (afara de aura, argint, sare i i pa-cura), avend intr'acesta libertatea comerciului , dupa cum seobicinue§te in alte parts. Acestia vor plati Visteriei cieciuialadin celle acolo la ion esploatate, fie in materie brut!, fie inban!, dupa invoiala ce va avea cu Guvernul. Aurul, argintul,sarea pacura se escepta ca proibitiune celle doua d'anteiti,ca um). drept numai a11t1 Statului, dupa. drepturile salle cellevechi; tar pentru ca. terra nu are dreptuln a bate monedanationala, s'ar putea dice ca n'are nici usul de esploatare alluacellor metale; tar celle de alb). doilea (sarea §i pacura) pentrucuventul ca din vechime s'an stabilit ca venit alb). terrii. Capins! vor dobendi privelegin a deschide puturi de pacura peproprietatile lor, intretinute cu alle lor cheltuele (care se dauobicinuit la mai multi sub cuvent de resplatire), aceia sa fieindatorati a nu vinde nici odata la altii contractele lord cupretn mai scaclut decal acella cu care '1 vor vinde contracciivamilor; caci alt fells se va adduce paguba venitului terrif.

24. Cati boieri, atat pamentenl cat streini imparranteniti,carit acestia, pentru mai multe cuvinte, s'au recunoscut caparnanteni, precum alts omen! de very ce conditiune, califatl privelegiurl de la terra recunoscute prin mai multe In-tariri domneV din vechime, toti aceia sa. se bucure de acelledrepturl, in tot& libertatea §i intregimea lor. Se vor desfiincainsa din acelle privelegiuri, nu numai abusurile ce s'ati urmatpang, acum in puterea lor, ci §i vent ce mijlocn care ar puteainlesni repetarea abusului.

25. Negutatorii turd de peste Dunare, ce vor trece in Ro-mania, sa. alba passaporturi in regula , cart li se vor da decatre Capu-Chehaialele serhaturilort, dupa ce acestia se vor

si :

si

si

,

205

incredinta bine despre trebuintele tor, si vor fi sigurt de bursafor purtare.

26. Sa. se intocm4sca carantine pe la punturile de trecerepeste Dunare, la alle carora orendueli sa fie supusi,fara deosebire, tots aceia cart treca de peste Dunare pe pa-mentul Romanies, fie Turd sail de alt nemn.

27. Numai in Bucurestl si la Craiova vor fiBesli-Agale, cuunu numer hotarat de Neferi; tar prin celle-l-alte judete vorlipsi cu totul ; se vor da insa de catre acesti duos Beslegi,sub ordinile Carmuirilor judetene, cite dot -tree Neferi, ca sapeta adduce la judecata si a pedepsi pe Turcii carit vor faceneorendueli.

28. Vert care Turct, trecator sat neguciator provisoriu printerra, va face neorendueli,,,sa fie judecat de autoritatile locale,si sa se supuie legilor si obiceiurilor terrei; prin urmare sa'stis ped4psa cuvenita, in celle doua orase Craiova si Bucuresti,prin Zabetii turd, tar in celle-l-alte judete, prin Neferii turd,carit vor fi sub ordinele Carmuirilor respective, precum maisusu s'a ').

rota T.'447 o.

Ordinult Sultanului pentru inturnana in patria lent a boieri-lorii emigr4i.

Tu, Silistra Valezi, Seraschierule alln tuturor partilor Du-narit, Vizirulu Nostru , Mehmet Selim Pasa, inveciniceze-'tiDumnec,la stralucirea ta! Sosincln acesta sfanta porunca aNostra, cunoscut se-'ti fie ca, indestuland-u-ne cum ca, dupace s'ati curatit cu totul resvratitorii din Valahia si Moldavia,s'an intorsn la alle selle cei mai multi din cei cinstiti si cucredinta raelle , afiandu-se si cei 1-alti intru cugetare de in-

Acesta mcmorio-conceptit scrisia In limba greacl, cu corectiunile f icutede redactorula sea, se In posessiunea D. Bolliac, care anon, In No. 1032din Trompeta ca s'a ficutO prin initiativa lui Villara, Brar covc'irm , §i Mitr.Lupu. Mai multi m'at assiguratit ca scriptura din acesta memoria aru fi a luiGrigorie BrAncoverm, unulu din cei mai Inv tali boiert din acea epocha, dupacum affirm acesta ,Si Episcopulu Ilarion In discursulu fLncbru ally BrLnco-venulto, cu data din 3o Aprilie 1832 , §i tipIriti1 In tipografia lui Eliade.Acellu discursO se pate vedea la autotulft acestei of ere ; tar memoriulti , laD. Bolliac.

legs si

disc]

')a[1.1

751,-c1IF.

-206-tOrcere; si ca nefiind Inca. Domnt la amendoua aceste eparchii,stall in nelucrare celle ce privescil pe el, cum vaml, ocnesi cele-lialte huzin,eturi, Inca si mosiile si semanaturele cellorce sunt In nrasiovil pribegiti neadunate si nelucrate; asadar, fiind-ca aceste doua eparhit sunt chelerft allil imperatieiNOstre statornica vointa a Nostra este a -'si avea locuitoriisi raiaoa odihna.

Macar ca cu putin mat 'nainte, prin alta Inalta porunca, amfost facut cunoscut ca este statornica 'Malta NOstra, vointa ase .asec a. de acum ?nainte linistea si odihna InteaceEte douepamenturt ; si toot, intorcandu-se la alle lor, se ingrijesca fieste-bare pentru Messeria sa, si lucrand pamentui ca si alte daft,se nu aiba nict o banuiala ca li se va Intempla ceva de pri-mejdie vinei lor, averilor lor sail privilegiurilor,.lor, Inca. sa.se lucrede si sa. se otcarmuiasca bine de orenduitii Caimacami,pang la trimiterea Domnilor, tote huzmeturile, vamile, zeciuelele,dajdiile si cele-l-alte assemenea acestora, dupa obiceiul ce dinvechime s'a padit, propoveduindu-se tote acestea prin telaliin tote partile acestor patnenturi; dar fiind-ca. pentru boiet 1nu s'a insemnat vre un cuvent deosebit, si dupa. arzurile ces'a trimis de catre Vizirul Nostru Sadik Pasa, si din parteaCaima.eamulul, si a Insust boierilor din Moldavia, unit din boieriiacestui meniltchet, avend banuele, nu s'ail Intors Inca la pa-mentul lor, nu lipsim si d'asta data a face cunoscut cu trimi-terea acestet sante porunct: ca de vreme ce si boieril se nu-meson raelle alle Imperatiel NOstre, n'att fost de trebuinta seada.ogim ceva deosebit pentru densii. Deci, to Vizirul Nostru,Siliara Valezi, si Seraschieru alla Dunarii, se fact cunoscutttacesta care eel ce se cuvine ; si ca este nesmintita inaltaNostra, porunca si vointa. a se Intorce raelele ce se ratacescuin tate partile si in pament strein, si a'sl lua fieste-care lucruldregatoriel selle cu obstesca linistire ce au avut si mat 'nainte,fara cea mai mica banuiala ca ar putea se li se Intemple vreua stricaciune; si ca pana la aratarea Domnilor, au se cautetote domnescile pricini desa.versit de catre Caimacami , precum husmeturile, dajdiile si cellel'alte , dupa. obiceill. DupaIntelegerea si cercarea in lucruri ce al, vet Ingriji ca se savar-sesci Intocmat celle scrise, supuindu-te santului Nostru semml.

S'a scris acesta catre sfersitul lunei Zilbage, allu anulu 1236')

1) Alcmoliula DitzErn lui, loc. cit. No. 676.

,

- 207 -iNota No. XCIV.

Pet4iune catre Ina ha Porta, presintata de cal gesso boieri mol-doveni, candidat,1 de Domnie, qi in care s6 descrie sufferintale

po,?orului in ,timpulii Fanariotilort,Catre prea stralucitulu praga alla prea puternicei si hra-

nitorei n6stre imperatii, unde se afla incuibatu reazimula man-scaparea tutor cellor ce sunt in nevoie si scarbe,

nacluesca acum cei cuprinci de amaraciune, ci in dureri retacitici desnadajduiti , catre prea puternica imperatie credinciosisi supuci raielle, locuitorii memlechetului Moldaviei, Mitropo-

Epis cop', Arhimandritii si Egumenil monastirilor, boieridin trepta antaia a doua si a treea, boiernasi, si celle-l-altestall alle mazililor, ruptasilor, negutatorilor, si tota obsteaneamului Moldovei, partebisericesca si politicesca; si cu isvor delacrime din inimile nOstre, plecandu-ne genunchii credintei sigrumazula su-punerii si alla rivnel sufletescei nestre jertfiri,cu celle mai jalnice strigari inaltand catre Dumnedea mainirugatore, pentru neassemanata slava ci taria a prea puterni-cului si iubitorului de omen! imparatului nostru, ci a preainaltatului Devleta, a caruia putere fie in veci nebiruita, sprea supune pe tot vrasmacula ci picmasula ; indrasnind, noi,ticalocii , se ne apropiemt cu acest albt nostru prea plecataarzYnahzart, aratand ca acest parnent alit terrel nostre Mol-davia, fiend incredintat de la prea puternicul unula Dumnedea,ca unit amaneta s'anta la prea puternica si vecinica imperatie,Inca din vremea stramosului Sultana Soleiman cella d'antaia,de atunci s'att invrednicit pprin asedamanturi ci canone sa seemulturnesca cu a se numi ci a se dice cheleril alla prea pu-ternicei imperatii, si mefruzalic calem ; insa nici ua data acestacredinciOsa raia supusa nu s'ait arratat cu catu% de p-utinaabatere spre invinov afire de Iwinlicu, sea macar cu ores! -careaplecare cata de mica spre cugetare de apostasie; ci impotriva,din inceputula supunerif , in cursuri de veacuri intregi , mailuminata de cata sOrele, Moldavia a pagitu, cu tota intregimea,neclintirea ei de la cefulu credintel catre prea puterniculaDevleta, cu mai multe saute masuri de att. tote -celle 1-altenemuri cum aft avuta norocire a se afla in tota latimea dedoua partenturi ci doua man, ce sunt supuse la imparatescaputere a prea inaltului Devleta. Dovada luminesa si faraimpotrivire la acesta este ca ticalOsele raiale, locuitorii acestui

si

itula,

taint,

,

,

208

pamant , au in mainele for numat plugurile de fern pentrulucrarea pamentulut, spre implinirea poruncllor si vointeloruDevletulut, multumitort cu totulu pentru nedesertatult isvortalit milelor si alit darurilor ce am dobendit si inscris de lahranitorea nOstra imparatie, avendu-le acellea ca niste comortde multi) prep. Der cumplitele suparari alle Domnilor Greetde la Tarig-radt carii de la ua vreme incoce au inceputu ase orendui in locult pravoslavnicilor Domni pamenteni Mol-doveni, ce erat aseclatt asupra vechilor obiceiuri alle pamen-tului, ce din vechime are facuta harazire santa in terra nostra,acesti Domni au Incaputt in locult celor pamenteni pentrupacatele nostre insust; et at pricinuitt si acesta mare randa apostasies ce s'au hitt., din care at curs cea desaversitastingere a memlechetului cea negraita durere si tang-uirea ceavecinica, care tanguire nu cste cu putinpa a se sterge nice uadiniora, din suffletele credinciaselor raelle, ce se afla acumin golatate si desnadajduire. Acest pament allu Moldaviei,acest chelert alit prea puternicet imperatii, aceste nevinovatesi supuse raielle, au remas acum ca un trup fara suflet, om-worth). din pricina acestor facatort de relle si prapaditortapostatf, can tragend asupra for si navala nebiruitelor oscirialle prea puternicei imparatit, spre sdrobirea lor, au ajunsuMoldm is se fie resboinica. priveliste a isgonirit Grecilor; sieta acum in vedere este pamentul mat pustiitt, orasele golitesi arse, bisericile pentru inchinaciunea nostra predate si de-rapanate, dobitocele hra.pite si de tot impucinate, zaherelelebrapite, si not, ticalost pamenteni, goliti; si mosiele nostre instare vrednica de jale, -hind lipsite de venitult lor. Acestesunt sfersiturile obladuirii FanarioOlor in Moldavia; simultumire aducemt prea inaltului Dumneclet ca nu ne-amamagit a ne indupleca in cugetarea apostasies, ce este pra-pastia pierqarit suffletelor nostre ce ne-at ramas; pentru cain multe randuri s'au suit se ne traga si pre not la acest deDumneclet ur'ata cugetare, ca se ne piarcla si pe not, lipsindu-nede nepretuita comora a credintei si a supunerii nostre catredatatorea de viata putere a inaltului Devlett. Cu isvoril delacrami aducem multumita cAtre negraita indelunga -rabdarea iubitorului de omeni imparatulut nostru; cad cu scumpatatecercetand, si cu indelung-a rabdare descoperind, a aflat stra-lucind nepribanitore credinta supuselor raielle, si ne-at harazitnoun mantuirea santei nevinovatiri prin santa vrednica de

iara-si

,

209

inchinaciune firman, ce s'au datu pentru acesta. Sa se indurede not prea milostiva putere a inaltulut Devletu, cu a ne daascultare acum asupra cellor mai sintitore patimi alle erreinostre, pricinuite din partea Voivodilor Fanariott §i cellor dinpreuna cu d:11*1 Grecl, pre cars no!, ticalo§11, it cunoscem deDomni stapenitori, pentru ca av 'u semnele maririt §i stapinifildeplin a a puternicului Del lett, socotindu-'i in loculu cellornpravoslavnici pan-lantern parinti at I atriel. Dar cei maimulti dintre dan§h, ca niste lipitori sorbitOre de sangele celorca niste of spre jefuire neglasuitore raielle, din vreme in vremean pus in lucrare cea nepovestita despu'ere §i saracie a no-rodulut, trag-end in partea for tie rn'l le prea puternicel im-peratii §i priveleghiurile loculuOi, facandu-le numat spre a lcrin parte folos , a rudelor si a Tarigrad-nilor nernului lori sdrobind rarunchii saracilor: pentru ca, cu catn aceia se im-

pucinan, cu atat ei sporian numarul Grecilor cellor impreunacu danO, -si adaogea cheltuelele tor, nascocind chipuri nounspre despuierea nestra, ca sa se Indestulese el. Pamanteniinu avean locuri de slujbe, nici boierit de starea antain, nicicei d'al doilea, Inca nici cei mat mica nu 'si gassean mangaierea,nici sermanit si vaduvile adjutor ; pentru ca cello mai cufolos dintre dregatoriele celle mart , st celle mai multe dinispravnicit si alto slujbe alle terror, Tarigradenii tote le co-prindea, spre amarita prapadenic a pamentonilor ; iar Voc-vodul Fanariot se hrania farce dreptate din veniturile lefiloru,si din milet- celle orendu'te p ntru locuitorii cei saraci, trpart! de Greet ce avea impreuna cu sine, pentru fii, fete siginerii lot, si pentru celle l'alte famillit alle Fanariotilor dinTarigrad. Acesti Voi\ odi luau veniturile husmeturilor, adicaa disetinei, gostinei si vadraritulut, d'n preuna cu alle -vamilor

ocnelor, cu cuvent ca sunt acestea pentru grphargit dupaurmarea cellor din vechime pamentem Domni, care acestialua numai veniturile vamilor si ocnelor, si dintr'acellea ace!parnentent Domni impartiau mile si adjutare catre cei saracipamentent; iar Fanariotii, adaogand plata husmeturilor, sefoloseau numai el si Grecii nemului lor; si neindestulendusenici cu acesta, lua si banii din dajdia haraciulul, cu cuvent decheltuele nenumarate; si in scurt tote era pentru ei, si nimicupentru pamentent; se negutatoria si cu zaherelele ce se cum-para pentru Marirea imperatesca, platindu saracilor plug-,artlocuitori une-ori cu mult mat putin de cat pretul ce luau ei

14

si

si

I

§i D -lui,

210

de la prea inaltul Devlet, si alte on nedandu-lc nici un ban;in cat pagubindu-se, ticalosii plugari ail adjuns se'si parasescalucrarea pamentului, de nu face mat mult zaherea. de cat tre-.buinta capanului, adica painea cea obstesca a papusoiulut lo-cuitorilor, pe care ticalosii pamenteni pentru multe trude siostenell o lucra si o semana. Domnit o negutatoria, si numatcu plata da voie de esia din terra peste hotar pentru alisveristde obste iar intr'alt chip era peste putinta. se indrasnescapamentenit sa se impartasiasca de rodul ostenelelor lor, faradare. Dregatoriele pamentului se vindea cu rusfeturt, si lecumpara cet de nernt prost si nevrednicl, facand multe supa-rari zulumuri saracilor raielle, ca se pota scOte cats bansat dat la rusfeturt, si sa se folosesca si et mat cu asupra.

'Pre slujitorit cet orenduiti, adica pre Seimeni si cei pasniciai terret, si pre aceia 1'1 avea Grecit cet pre langa Voivoda,ca un venit alln lor, si vindea, remaind Serra fara. nici unu.pasnicu. Cu acest mijlocil aii putut sa'si inlesnesca its faptacugetarea apostasies, acesti Greet de la Fanar, inbogatindu-sedin sudorile si ostenelile pamentenilor, pre cart cu .salbatacieit avea ca pre niste raiele alle lor.

Apot cu banii sangelut imperatescei raielle cumparau mo-siile pamentenilor, si familiile credinciosilor Devletului Moldoveiremaneu stinse si prapadite de pre faca pamentulut, cat'andasa se stramute pe alt pament strein, ca sa'st petreca. remasitavietet lor; pentru ca nict milostivire nu remassesse pentru ei,nici locu de slujba, nici ajutor de left, nici dreptate la prici-nele lor de judecati; fiind-ca santa dreptate a santelor jude-ca.ti se vindea spre a lor imbogatire," in cat si uncle mosii cunumire ca. sunt mOsit domnesci, unit din Domnt le luau insila si le vindeau. Santele imperatesct firmanuri alle preaputerniculut Devlet, ce se da pentru pricini de alle terret, incare erau indatorati Domnit, dupa coprinderea vrednicului deinchinaciune impodobitulut sotto hat, ce s'a dat la letul otho-manicescu 1217, ca sa se cit6sca, intru audulu tuts ror , si sastea padite la caidurtle terre.i si acest felu de firmanuri lefacea nevec,lute si nesciiite pamentenilor. Cauta cu selbatacieassupra unora -din boierit cet d'anteit, cart numat prin cuventosandia nedreptatile ce se fa.ceau la judecatt, seal asupririledajdielor ; si intru tote era silit sfatul boierilor se iscalescafara voie anaforalele, ca adica gassescil cu calle nelegiuiteleSnsarcinart alle Domnilor, silind incluplecarea lor prin mijlocul

si

Yalta

'I

,

2i1

tragerii 'cellor nevrednici in partealor, pre cart ii cinstea ctistarile dregatorielor, ce prin asec,lamenturile terrei erau paditPnumat pentru cei de bun nemu, si pentru cei ce in slujbe dealle terret se aratall cu vrednicie. Popritt si osenditt erascart cugetall sa se indrasnesca a alerga la liinanul prea inal-tulut Dei/lett, prin prea plecat arzmahzar; mare ticalosie erapentru aceia cart ar fi indrasnit sa faca ua nevinovata intre-bare pentru ce se urmeda lucruri impotrivitore hotarerilortprea inaltelor hatiserifurt ; pentru ca unit ca aceia se goniapana la morte ; Si cite altele mat sunt Carl le trecem cu ye-derea pentru indrasneta plangere a cuventului, si care le-amaratat prin plecatul nostru mahzar, atunci cand all pribegittlcellu din urma titan Mihaila ciutulu; dajdit intregi pentru fendsi ordu alltl vrajmasulut Voevod; dajdie iarast pentru menzil-hanelle, preste cea adeverata trebuinta a menzilhanelelora;dajdie pentru rachiuhl ce facea locuitorii din insult allu lorepapusoit ce semana, si sloboda intrare a rachiului streimlin terra, spre a nostra paguba. si albl for folos ; zidil tarespre a putea trece ca sa allerga.m, not parnentenii , la milaprea inaltilor nostril stepanitort, fiind si Domnii Greci si is-pravnicil greci, toil intriva cugetare ca, obladuescil pe vrajmasa,iara. nu pre credinciasele raiele alle prea inaltulul Devletu.Pentru aceea cu isvor de lacrime i cu frica fiind coprinst,cu mare jale ne rugam bunatatit cei assemenate lut Dumn d.cu,si iubiril de omens a prea puterniculul nostru imperatt, sa nune osandim not ticalosit pentru 'indrasnire; ci sa, se milostivescacu preinoirea vietet poste cei vrednice de jale, hara.zindu-necu milostovire acesta de mat jOsu prea plecata rug-aciune.:adica, sa fim slobocli de aici inainte de domnia si obladuireagrecesca, si sa, se milostivesca prea puternicul nostru Imperat,prin hotarire desfacuta, si impodobit allu sell hatiserifu, dupacea din vechime santa. asec,lare , ca sa'st aiba terra nestraobladuirea de parnentent, padind numirea de Domnie si pri-vilegiurile celle vechi, ce sunt haradite terrei pana acum siprin trimitere de capuchehaele pamentent in Czarigradu , satrimitem legiuitul cizighen, idighen, si reneabeghen la prea stre-lucitul pragil alb). prea puternicei imperatii; implinind cu da-tornica, revna a suppunerii si a credintet santele slujbe, dupaputerea si starea terret, urmatore milelor, harurilor si privile-giurilor ce ni dat de la nedesertatul isvor , si sunt co-prinse in imperatescile hatiserifurt, ce sunt date la leturile

I

- -

s'at

othomanicesci i i 80 , 1206 si 12 I 7 ; si fiind-ca starea puterilterrei, si resufflarea mijlOcelor si nadejduintelor vietei el s'audesertat, imputinandu-se vitele, zaherelile, si cu unu cuventatote, neavend zaherele gata pentru hrana lipsind cu totulusemanaturele si araturele pe alit duoilea ant si dobitocelepentru lucrarea pamentului, emenii lucratori, si banii pentrucumperatorea de sernanta din alte part', ingrozindu-ne si fe-metea de obste ; si pre langa acestea, fiind-ca pamentul terrei,din intregimea lui cea d'anteit., s'a micsiorat, si dintr'acestasi veniturile lui impucinat, in call si veniturile ce ail mairemas in vreme de bilsiuga, nu era destoinice se indestulesepe Domnii Greci, cu cat mai vertos la acesta peire si sara.cia,negre§it ca nu va fi destule nici la acellu mai drept si cubune masuri parnenteana ce se va insarcina cu Domnia, sprea'stl putea iconomisi chieltuelile selle si alle emenilor etpaielleiselle ; pentru ca. nedreptatile este de mare trebuinta ca salipsesca cu totul , precum si nelegiuitele venituri alle drega-toriilor assemene all sa lipsesca si acellea tote , ca sa simtaticalOsele raiele rodul milostiviril allu prea inaltului Del letu.D'aceea nici cug-etam nici facem rugaciune acum Antal dea se orendui pamenteanu Domn, ca sa nu sa. insarcinese terracu osscbite cheltueli pre chipul Domnului, pang nu va veniin stare vrednica; iara. prea plecata nostra rugaciune este casa ne miluirn cu anni haraziti in veci , si a ni se intari obla.-duirea terrei de pamenteni allesi din nemul Moldovei, sa seaqecle tom .sfat t tie mai nun 'iii de boiert si din aceia unula safie basi boit,rit prin allegere de cei mai alle§I; si acest sfatuallu boierilor, din preuna cu basu boierul avend putere se-versitere a Domnului, va orendui Divanul, ispravniciile si dre-gatoriile; yi cand t6rra va veni in stare buna (pentru ca dea adjunge la chipul cella d'antLia este trebuinta de multi ant,dupa vrednica de jale stare in care se afla acum) attunci,pentru ca sa nu lipsesca lauda si sohretul Domniei terrei,chibduind not ticalosii fara impotrivire si cu suppuncre sifara lacremile obscei ua pucina suma de harns pentru a setine cu cumpanire o para a Domnief, vom alerga cu rugaciunecatre prea inaltul Devlet aratand pre acella pamentean allesde Domn si suppus la pravila pamentului , si la celle maistiute si neclintite obiceiuri ca sa se faca prin incontenireainsarcinarilor, si spre ferirea mult patimasulm acestui norod.Acosta obladuire pamentenesca pentru strejuirea terrei va

s'aa

lie

,

,

213

avea pre eel din vechime aseclatt si legiuitt pasnict pamentent,pre aceia adica cart si pana acum ii avea osebitt pentru a-cesta treba, si nedajnict, numindu-se Seiment si Slujitori, peczri Grecii vindea impreuna cu capeteniele ca un gheiirei

for de mostenire ; si pacinici nu era. Tara acum, isgo-nindu-se tots Arnautii, in catu sa nu se mai afle, acesti pa-mentent pasnici sa se imbrace si sa se gatesca spre slujba innauntru terrel, cu un numer indestulat la acesta treba; si stse suppuna spre a strejui cu mare luare aminte orarle sitesrgurile, ca nisce credinciost Slujitort si vechi ptmentent ttogeacurilor. Dajdiile sa se is numat c lie drepte ; iara veni-turile dregatorielor sa lipsesca, si tote celle necanonisite sase st'rga. Insa acum, inteacesta ticalosa stare, si tote cellecanonisite sa se mat usurecle ; santele porunci alle prea inal-tatulut Devlet sa se dea catra. Ole.% pamenteni, ce inchipuescuDomnia, cheler Imperatescu; si pamentenit Capuchchaele inCzarigrad sa dobandesca ajutorul cellu datator de viata, in-vrednicindu-se poruncelor inaltatilor nostril stepant. Mare slavesva fi prea inaltatulut Devlet sloboda negutatorie a pamentulutnostru, si aperarea chelerulul imperatescu de catre superareaSerhatlailor. Acosta, cu cutremur si cu isvor de lacrime nerugam, ca.clend la piciorele Stapanilor nostril; pentru ca nune au mai remas putere se mat obicinuim aducatorea de stri-caciune obladuire ce am avut ; iara de au superat vre o datapre prea inaltulu Devlet stremosii nostril Domni (care acestanu este nesciuta, sciind numat a nOstra vecinica jertfire acredintet si a suppuneril), si asa fiind, not ticalosit, indestulne-am osendit, si cumplit ne-am pedepsit, not cei ce ne tragemdin aceia, mai mult de un vecu fiind sub jugul tiraniel Gre-ener czarigradeni; si de vreme ce Grecil au calcat datorielecredintet, cu cuviinta este sa dobandim not acum fiinta nestracea d'anteit, fara a ne lipsi nimicu de ce au avut et; pentru cadin vechime Domnia terrei era hierosita la not pamentenit;vrednicl de jale eram not ticalosit, ratacindu-ne pre la mar-ginile terrel.

IVIultumire adducem marelul Dumneneu ca acum, prin pur-tatorele de biruinta ostiri imperatesci, s'au curatit apostatildin terra. Acest prea plecat allu nostru mahzar l'am prosferitprea inaltatului Vizir, ca sa'lu inchine la piciOrele imparatescetputerl. Dumnecleul cella vecinica, marele Domn allil Stapa,-nirilor, cellu ce da lumina la sore, va grai celle bune la inima

'tallu

,

214 ----

prea puternicului si iubitorului de omen! Imperatului nostru, casa strigam cu totii in veci: maresca-se preste tota assemanarealauda si puterea prea inaltului Devlet ')

Anuln 1822.

Nola No. XCV.21 de articoli propu91 la Inalta POrta de Doieril candida,i de

Domni din Muntenia, in interesult binelui

1. Domnia se fie pe viata, cad. pe §epte ani este pianosgrecescn. ; ca de child prea puternicul Devlet an hotarit a fi

.pte ani, nu s'an mai intors nimeni in Tarigrad, ci toti atpribegit in alte terra, pentru ca sa'§i faca scoposul lor, adicaacestea cars s'at intimplat ; si de va remanea domniile totcu adeverat ca nici unul nici de acum inainte nu se va maiintorce. A Domnilor fuga este cea mai vatamatore supa-ratore Devletului ca fugand, pismuescu Devletul §i in Terristreine, aflandu-se Domni §i avend §i ban! multi, §i fact pricini§i sfatuesc aratand drumuri vetamatOre Devletului, §i cele-alteimparatii ii asculta ; iar orinduindu-se Domni pena la mOrte,§i murind Domnul, se alega pre altul care va gasi Devletulse orinduiasca, iar nu pre fiul set.

2. Consulatul Rusiei cat §i celn nemtescn se nu aiba a tri-mite Greci Intealte terra, nici secretarii lort se nu fie Greci;ci adeverati Russi Nemti.

3. Poruncile santelor tractaturi, ce vor fi asupra nizamuri-lor terrel, se se faca cunoscute la tots pamentenh de ob.,te,iar nu ascuns.

4. Domnul alega in urma boierh terrei; atit iscalitu-rile for cat pecetile se le trimita la prea inaltul Devlet,pentru ca sa fie §tiut cunoscut; veri ce arzmhzaruri vatrimite Domnul la prea inaltul Devlet, pentru. on ce maslaza-turi alle terrei, se nu se primesca pina nu vor fi toti iscaliti,facandu-le prea inaltul Devlet rubant atit iscaliturile catn §ipecetile; §i de va fi tote adeverate, atunci prea inaltul Devletse dea stapinesca porunca.

5. Veri ce porunca va trimite Devletu la aceste doue che-leruri, se o faca Domnul cunoscuta. tuturor boierilor.

') Vegf mcmorinlii Ini Otrzonn, Trompela No. 677 678.

publicly.

asa,

si:

si

sell sisi

si

si

si

si

--- 215

6. Domnul se nu aiba voie se imbrace caftan pre nici unitstrein, nici se le dea privileghiu albu terrei, adeca scutelnictsi poslujnici.

7. Toti Boierii acestor doue chelerurt se fie slobodt, ventcand vor avea se merga la prea puternicul Devlet, se nu fiepopriti de niment.

8. Tote capu-chehaielele serhaturilor se fie Romani parnan-tent, tar nu Grect.

9. Toti calugarit, arhimandritit, Vla.dicii si Egumenii grect sefie isgonitt din terra, mergend pre la Eparchiele loru.

ro. Domnul se nu aiba a Inalta mansttpuri din boierit terrelcart va vrea, ci murind cellu batrin se ia pre cells d'alu do i-lea ; si nici se dea mansupurile la cine va vrea, ci pre rendla fiestecare, ca se se imparta§asca fies-care din mila impa-ratesca; si fara rusfet, st cu sfatul tuturor boierilor.

Ispravnicii se se orinduiasca boiert cu sciinta, si se fierespundatort pentru juclecul lor.

12. Domnul se nu aiba voie se faca nici mazili, nici nemurt,nici postelnict nici companisti se nu faca fara de scireaboerilor ; si cand va face cate unul, dupa slujbele ce va face ;si in carte se fie tott boerit iscalitt; iara ne fiind toti, si numa Icu pecetea, sa nu se tie in sema.

13. Domnul se nu aiba voie se orinduiasca la nimeni vretint privilegiti ally terrei, nici lucrurt de ale Orel se nu deade zestre.

14, Tote socotelile terrel se fie deschise la Vistirie; si far'descirea boerilor se nu faca nici o cheltuiala, nici se ia maimult de la terra de. cat ceea ce va trebui terrei pentru chel-tuelele terrei si pentru lefuri. Iar Domnul se'st ia pre seinalnumat rusmeturile.

15. Tot! streinit fara privileghiuri se se asede cu terra, si senu fie bascaluiti.

16. Negutatoria pa.mentenilor se fie sloboda a trece yenunde, platind Aram& dupe vechiul obiceit.

17. Beilicci-basa se nu aiba voie se aduca cu dinsulu maimulti Orrieni de cata septe-spre-dece pazarghideni , pre cartse's orinduiasca. la 17 judete ; si cu &nem de at ispravnica-tulut se stringa oile ce sunt orinduite numat cu berat; dandu leispravnicatulu ciobanit cet trebtiinciosi, cart ciobani se ducaoile numat Tana la Dunare, si se Se intorca inapoi; insa tot!ciobanit Se nu aiba arme.

18. La scOlele terrel ce se numesce domnesct, dascalit se

1.

216

nu fie volnia a priimi copii mica de Greci, nici de Arnaup, nicide Set-hi; si cu porunca imparatesca se se trimita trei hogiprocopsiti, cu plata terrei, ca se l'nvete si pamentenii limbaprea puterniculul Devlet.

19. Top suditii se fie indatorap se fie supusi sfintelor trac-taturi si privileghiuri ale terrei.

20. Spataria se se dea la patru boeri de al terrei, pentrua putea padi nizanul terrei ; iar nu la unul, si la Greci.

21. Caimacam la Craiova se se trimita boiert pamantenft,cu sciinta de alle terrei; si sa nu aiba in slujba omen' streini,de cat ai terrei. ')

Islota No. XCVI.Pet4ia boeriloril din Bracovii catro Cabinetula roassiei, princare protests contra numirii lui Crigorie 'Nods Ghica d'a drop-

tult de catre Ports.

Sire!

RedusI, d'unt ant si jumatate, a fi pre frontiera Transilva-nief, care ne serva de asilt, spectators ai calamitatilort care,contra on caria asteptari, bantue Inca si adi nenorocita nos-tra patrie; si espusi printr'acesta la tote sufferintele morale,si la tote lipsele fisice ; n'asteptamt, Sire, de catu restabilireadefinitive a lucrarilor in Romania, spre a ne reassigura des-pre sOrta ce ne astepta.

Numirea la principatul Vallahiei a lui Grigorie Ghica, bo-ierft pamenten, distins prin nasterea sa si prin rangul set, sepete considera ca ua probe din partea Inaltel Porti a priimi-rii cererilor preliminaril a le Ministerulul Majestatlf VOstreImperiale; acesta a trebuitt se ne console pe d'o parte; dardespre alta parte ne-a intristat. Suntem satisfacup, Sire; fiindca prin acesta Sublima Porta, pare ca voeste a face se rein-vie privelegiele nestre, anulate in dispretul capitulathlor pri-mitive; dar suntem mehniti: cad, recunoscend drepturile nos-tre, I. Perta n'a voit a lasa natiunii allegerea noului Ospodar,dupa cum se pratica in vechime; si dupa tote aparintele, avemincredintarea ca puterea suzerana ar voi se nimicesca consti-

') Memoriulfi lui Dirzenu, Trompetta No. 676 si 677.

- -

Ve41

217

tutia terrei, din vechime recunoscuta si garantata prin trataresolemne Cu puterea protectrice a M. Vostre Imperiale ; si seimpinge, ast-fehl nenororirile ndstre la ultimul grad; pe andterra, dupa atitea suflerinte, era in drept a se astepta la con-solatiuni si tiurarl din partea S. Porti

Ridicand ua voce plangatore pane, la piciorele tronulut M.V, I., cutecla.m, Sire, a ne esprima ast-fehl; cad, in urma so-sirii Caimacamilor noulul Ospodar, am aflat cu sig-uranta. caPrintul va sosi din Constantinopole insotit de unit officer su-perior alio. S. Ports, in calitate de Divan Effendi, si d'untlofficer turctt, care, cu titlu de Capugi-Baca, si sub numelespecial de Besli-Aga (oficer de politic turcu) este destinat aavea in Romania comanda unui corp de ostire mai mare dez000 omens ; ast-felt ca pe viitorn presinta Sultanului in Ro-mania este in stare a face se tremure tota lumea.

Ceva mai mult, Sire. Vedem ca Pasa de la Silistra conti-nua a avea in terra aceeasi influinta ce a esercitat-o in cursulultimei catastrofe ; si aflam in acelasi timp, indirect, ca. Prin-tul are a se adressa pe viitor la Constantinopoli numai prinmijlocirea numitului Pasa, priimind printeensul ordinele si in-structiile privitore la affacerile terra

Din tote c.elle espuse, urmeda, Sire, ca desertarea terrei detrupele otomane, atit de mult dorita, nu se va effectua; casanta nOstra religie, si poporul ce o professesa, vor fi d'opo-triva. espusi la acelleasi insulte si profanari; iar constitutia ter-rei va incerca loviri subversive in drepturile consacrate de eadin vechime.

Nenorocitul popor, si dupe. sosirea Caimacamilor, se vedeimpilat, ca in trecut, prin rechisitiuni vecsatore, precum finU,aprovisionari de tot felul (pentru magasinele destinate la in-tretinerea trupelor turcesci In Romania, si pentru transpor-tarea for peste Dunare) si salahori pentru repararea si recon-struirea locuintei Printului; si tote acestea faraniici ua plata. selldespagubire; in fine, strangerea contributiunilor banesci are afi cu atat mai impovaratOre pentru popor, cu cat sorginteleprosperitatii selle sunt cu desaversire sleite.

Am luat Inca cunoscinta ca none regulamente se vor intocmila Constantinopoli, pe care credem ca printul si boierii aflatiacolo apt fost silica a le aproba, vrend nevrend; si fiind-ca acestenone dispositiuni near fi putut dobendi forta legala, fara aproba-rea inaltului cler s'a intregei adunari a boierilor, si fara aproba-

alto

218

rea Curtis protectrice, se assigura ca 1, POrta, din propria elinitiativa, ar fi imputernicit pe Dommi cu firmanele necessariipentru inlesnirea puneril in esecutare a acelor noue masurr

Alte dispositiuni se slice ca s'ar mat fi luat,' prin cars s'arameninta chiar viata acelora cars, departati de patria lor, silasandu-se cu totul la marinimOsa si puternica protectie a MV. I. n'au incetat, Sire, a protesta contra grozaviilor ce sefacea in Romania din partea ostirilor otomane.

Din cate am indrasnit, Sire, a espune pana cu respectla piciorele tronului M. V. I., e invederat ca inalta Porta, ye-clandu-se in neputinta de a essecuta pe facia proiectele selle,a numit pe ace' duct Donna cu scopul d'a realisa intr'un modindirect dorintele selle, si d'a ne face pe not se parasim a-silul nostre s'a intra in patrie, incetand ast-fell a mai pro-testa contra abusurilor, si devenind instrumente involuntari-able ruinei poporulul s'alle propriei nostre perderi.

Prosternati la piciorele tronului I. V. I., indrasnim, Sire, cuacraml in .oche, a implora si in acesta circumstanta inalta\rostra clementa si puternica vostra protectie, in fav6reanostra poporulul crestin, care spera, Sire, salvarea sa nu-mai de la misericordia M. V. Imperiale.

Bine Voieste, Sire, a conjura acesta noua furtuna ce ne ameninta, stabilind pe base solide fericirea nenorocitei nostrepatril: spre a putea, sub puternica vOstra protectie, se ne bu-curam d'ua noue esistenta, si a gusta c ille fericite, binecuventando in tote qillele numele sacra allu M. V. I. ')

Brasov i4 August 1822.

Nota No. XCVII:Prea cinstite D-ta biv vel logofete,

Cu lacreml fierbinti. jaluinai D-tale, ca se avem dreptate cuslugeru Teodor din Sad Mehedintl, ce se afid vetafo in plaiuClosanilor la leatu 1800, cand stapenea Tura, si se afla is-pravnica D-lul Cluceru Glogovenu ; si trecand D-lor boeriispravnicr in terra nemtesca, au remasa acelO Sluger Teodorsta.panu la acea plasa, si preda Omenil cu barn ; fiind ea mazil,mi-a luat doua randuri de ban', si fitantie nu'rni a dat ; siam jaluit la d -lui Regep-Aga too. plasa; Pan si adus dupa

cata in Buciamislil No. Ig din annlii 1863.

----

aid

Va

=')

219

jalba nostra ca sa ne platesca banii, fiind ca n'avea po-runca D-lor boierilor ispravnici sa ne is banii ; si acea mita.s'aa Intors cu judecata; am remas saracf. Si fugind (Tudor)la Muscali, au venit cu Pandurf, ne all ars casele, la patrufrati; si vedend acela jafa ce au facut, umbland ca sa neprapadesca, au fugit doi frati at mei la rurci, si de la Turds'aa dus la Serb!, si ea nu m'am amestecat la nici un fela delucru, la nici o parte, nici spre Turd; tragandu-'mi dajdia,

an luat talere patru-decf, cu cuvent ca nie iarta de candm'am judecat cu densul ; si 'mf all luat Pandurii lui un callainselat, si sunt pagubas ; Si esind Turcif Ostrovului pe anulutrecut, dand bani de bir, i zaherea, ne lua fara de voe de neducea la densif zaherea, la Paun Dan; all fost neopriti Turciidintr'acea plasa ; iar D-lui Slugerul, cu cuventa ca am dusa(zaherea) la Turd, au trimis si m'au luat, si m'au globitu cutalere too, yS1 talere so s'au facut cheltuiala, cu trepad cu tota

D -lui Slugeru mult ducea la Turci de voia luf, negutetoriacu densi1, ,si Omenii luf fiinda neopriti de la Turd, cu tote cele trebuia ; si n'aa mai globit pe nimenea, fara de catu pemine, avend multa pisma ; la tota dajdia la crud, ne luacite talere 5 mai mult peste banii dajdiilor ; si trite dajdiilele-am dat, de cand s'aa inceput resmirita, nici macar una nune-an trecut ; s i la letul 18o8 ne -au luat de zaherea, cruceatalere 25, si deosibit parale 20; la letu 1809, de casa pa-rale 20 si nu ne-an dat fitantie ; si acum ne -au luat taleretoo, banii ajutoruluf, si de fitantie talere patru, si de oeritacate parale to, si ravasu punea cate 20 ban'. Si cu lacremifierbinti ne rugam cinstituluf Divan ca sa se milostivesca a-supra saraciilor nostre, ce nu va fi cu porunca ca sa ni seintorca.; si cum va fi mila D-tale.

Prea plecatii D-teleGhia .Rciescu, mazil4ntonie Rciescu, mazil.

Costache Samurcasiu, biv- vel Logofetu, i cavaler, intaiaotcamuitor alu Divanului Craiovei, Dumneta vatase pe arnan-doua partite se '1 scoti la. Departamentul de patru, se le cer-ceteze pricina; cu anafora se ne arati.

Noembre 18.LOcult.

Sigiliulul.Treti *Logofetu,

'mi

BSI

si

81 o

sisi

si si

,

I

220 '

Prea Inal fate DomneCu lacremi ferbintt jeluesca milostivirii Marit Tele, luminate

Domne, ca sa am dreptate cu un Slugeru Tudor, ce all fostcomandir de Panduri in vremea Muscalilor, din sud Mehedintl:ca aflandu-se mai sus-numitubl vatafil in plaiulapan'a nu veni Muscalit, luat multe renduri de bani, sifitantie nu da; si iar ne-au mai apucat de alit treilca ranall debard. Not am ceruttl fitantii, apol se dam haul ; si n'aft vrutca se dea fitantil ; si cu mare zoru all trimis de ne-au luattbanii ; si dupa ce atl luat bans, dat spre partea rusesca,si all venit cu cats -va Pandurl ca sa ne prinda, cact statussemitnpotriva.; si vedand ca nu ne-all prins, ne-au dat foal ca-selor la 4 fratl, si au luat si vite ce atl gassit la 2 fratt atnostril ; si au arsft tote iconomiile nOstre si bucatele , dupacum se arata prin jalba slavitulut Comitet pe larg ; vi umblaca sa ne primp. sa ne prapadesca. Am tot fugit prin paduri,multa vreme; iar vadend ca numai avem locu de viata, allfugitt. 2 frati la Turd, vedendt patima altora ce patimescusi cum ii prapadescu, si de la Turd au fugitu la Serbs; sieft totu am umblat fugar multa vreme, de n'am putut muncinimica intr'acea vreme ; si am dat talere 40 prin logofetuluRadu, cu cuvent de iertare ; si apot am venit la pamentultmeft ; vi ell am fost basca de fratit met, peste 20 ant trecuti,si n'am fost amestecat la nict un felu de reutati, Bic' la Pan-durl, nici la Turd, nici la hotie, dupa cum arata tote satele,prin adeverinta iscalita de preoti ; si au trimis Pandurl, si'ml au calcat casa, vi 'rat at luat muerea roba, cu un copiluin brace, bagand'o in Muscalt ; atl tinut'o in casa tret sapta.-maul, in loch de muere, dupa cum era obiceiuln lut ; si amdat 3o galbent de am scos muerea, aruncadu2mi pricini caam dus la Turd (zaherea), intr'acea vreme ; iar Turcii eranelipsitt din terra, si era tote schelele slobode la Turd, vi nelua ban' de birll si zaharea; vi puind D-lut Slugeru pe un om

frateala D-sole, pe logof. Dumitru Garbea, ca sa scrie la unahl mall, a nume popa Gheorghe, ca sa vie, ca nu va facenimicu. Slugerul, au venit ; si pe altit invetat de Pat dusla D-lut, vi l'at ing-enunchiat sa tae ; pe alti tovarast atlul inveta se '111 scOta se dea bani pe movie ; si am datazapisu pe talere 30o pe tOta mosia, numind zapisul pe nu-mele tai arasulut sell D. Nicolae Zoicanu; vi dupa ce atl murittacella popa, luat cu Pandurl D-sole, vi m'att dus intr'un

Closanilorft,ne-aft

'1

s'aft

'i all'11.1

'I

Matt

'i

22!

satu, si m'au pusii se'l claft eft cu alt frate alit meu zapis defrica, puindu-ne la inchisore; si am dat zapis, scriind zapi-sula ca or! tine se va afla din nemuln nostru se aiba a in-torce banii ; iar D-lui priimit acelti zapis ; si am dataakat zapis, ca se nu mai aiba nimeni voe a mai scdte mosia;

am dat jalba Divanului Craiovei pentru tot& paguba mea ;si am intrat in judecata la D-lui Biv vel Logofetu CostacheSamureasit; si fiind (Tudor) omul D-lui, de trei on m'an tottinut (cu vorba) pana s'au spart Divanul; si aft dat se mepue la oprela., ca se me sparie se fug; si n'am mai intrat injudecata, dupa ce s'an spart ,Divanul la Samurcasu; si nici odreptate n'am avut ; iar pentru mosie, imi disse Samurcasuse claft jalba deosebita, ca 'mi da mosia; si vedand nedrep-tatea, n'am mai dat jalba; si ne-au randuit la partament ; sinici acolo nici o dreptate n'am avut, ca aft dat mita sume debans de 'ml aft perdut dreptatea ; si vedand acea nedreptate,ndata am dat jalba slavitului Comitet a nu rarnanea saraci ;si din pricina saraciei n'am mai putut se ne mai cautam; siam audit ca au luminat D-cleft (terra) cu mila ; si Maria Taesti mult milostiv asupra saracilor ; ca la Divanul Craiovei cuacest om n'am dreptate nici intr'un chip. .Si cu lacremi fer-binti ne rugam Marie' tele, ca se fim scosi la judecata inainteaMarie' tele, ca sa nu'ti fad pacate se ne mai randuesti la altajudecata, ca nimicu nu putem ; ca e om tare si cu putere. 5icum D-cleft to va lumina asupra saraciei nOstre. pentrupaguba caselor, am strans tot") satul, Impreuna cu unft om")muscalescu, si aft precuit casa de basca de paguba din bu-cate, si din altele din prejurul easel; si aa dat inscris mus-calesct. cum au gassitn cu calle. Si cum va fi mila Marie!tele asupra s4raciei nostre 1 1)

Rah Mari! Tolle, Ghitci Rdescu, pt Gornovita.Antonie Raescu, of -tam.

Vatase de curte, se 'I infatiseze la judecata Departamentuluide optft. 1816 Februarie zo.

No. 199. Biv vel Spataru.

') Originalele acestor le posed! D. Gornovicdnu din MehedinV.

'i

Waft

vi

peti4iuni

Si

Nota No.Lit de rimasurile lui Tudor, facuta de judecatoria de Moho-

di/41 la anal 1838.

1. Ua pereche casse in Cernett, ruinate. 1)2. Pivnita de didn cu casse d'assupra, in delul Curila

langa Cernett, pe mosia Petra Alba a M -rei Cozia.3. Ua vie si cu pomi, in acelasn delln, in possessia Clu-

cerulut Vasile Strambenu, cu cartea Caimacamiei din 1823Aprilie 30 2)

4. Ua mera pe apa Plesuva, dupa mosia M -rii Govora.5. to stj. mosie in lunge si in lath, in silistea satulut

Closanit, pe care era si ua casa arsa de Turd, iar locul luatiin sild de la.un Bon.ciog mosnenul, caret o posseda dupe la1832, dupa aratarea mosnenilor Closani.

6. Ua mora tot acolo, facuta de Tudor, in vadul mos-nenilor, cu 2 rote, din care una o posseda Tudor drept chel-tuiala, si alta mosneni, fiind vadul lor, iarasi dupa aratareamosnenilor.

7. Ua carciuma aprope de satul Balta, si pugina mosie,dupa aratarea Stambenulut si marturisirea mosnenilorn de laBalta, anume Nicolae Zoicanu si Pupa Constantin, ca Tudorfacuse acea carciuma pe mosia for Arita silnicie

8. Lived' la Halanga, tot dupa aratarea Strambenulut.9. Unu loc in C;erneti netrecutft in catagrafia de mai

susn. 3)

Nota No. X_CI XI.Cale-va bilete d'ale lul Tudor cite Nicolas Zoican din Mehe-

dini catre Capitan Vasile.

No. I.

Cdtre Dumnealtd ifir Nicolae Zoican.

Am priimit scris6rea D-tale, si de catt bans mi s'ail trimisde catre D-ta din socoteala mea pana acum, macar ca at fi-tar4ele melle ; dar eata ca trimiseiti ea insemnare curata,

') Acesta cast a cump drat -o D. Petre Cladovenu in 1851 lel.2) Cumparata de D. Idn Gardarenu in 5951 lei.3) Volt Dos3arul No. 13256 de la,Arhiva. Statului, sectiunea istorica, pag. 8, 9

31 qi 59.

NICATIII.

'p

-223uncle sunt trecutt si at pieilor; ci D-ta vet pastra insemnareaacesta ; si ca.'nd ne vom intalni, imi vet aduce ravasele, si 'tvom trece in dos (loculn. rupt) priimiti. Eata si insemnarea dela Kiriacov, de socotela peilor, pentru banii de la Anastasie ;eata ca trimisein bumbasirn; ci vet merge de vet apucade ip va da banii, sail sa vii cu aid la judecata. D-tasa'ti mutt banii de la elln ; si elln cu mine n'are nici o soco-tela; iar .de va avea, ist va cauta cu mine; iar D-taledea banii. Eata si osebitu ravasul metl ca sa arati, savac,la si ellu si judecata ca asa merge sartuln D-tale saltplatesca datoria, si elln ce va avea cu mine sa.'st caute.

Kir Nicolae, pentru bans am prea mare trebuinta; fiind-cain serbatori, dupa Pasts, voin sa mergn. la Bucuresti sa'rniispravescu niste treburt; pentru aceea imi trebuescn. ban!.

Ci prea me rog, pune silinta pana la Pasti se'mt fact aceasuma de ban!; si se vii D-ta singur cu pana a mine, find-ca avem mai multe sa vorbim amanduot. Dupa ce vom ispraviacelle trebt, apoi iar 41 voiu da eu ban!, cat! its vor trebui ;numat mie la acea vreme imi trebuescu; si apoi curandt iariesse banii.

Am audit prin unit altit ca ar fi vorbind Regep-Aga si altitmu de mine; ci sa cerceteA si sa'ml suit; si scrisorea sa otrimiti la cocona Ana, la Catunt, scriindu'i D-ta ca sa. 'mi otrimita Dumneaet de-locn.

i prea me rog, Kir Nicolae, sa to silesti pentru bans, casa nu'mi remae treba care aratn ca am, josu, din pricina ba-nilort ; si atunci se vi! D-ta ca se vorbim celle-ce vom avea;cad am ceva vorba. cu D-ta.

Pentru biserica de la Cernaverfn, sa'mi scrii ce le lipsesteemenilor, si ce pohtescu de la mine? adica ce voescu casa '1 ajutn. en ? -Ca sa stiu se le slujescn, precum am fagaduit.Si suntn. All D-tale gata.

1813 Martie 20. Theodor.Kir Nidolae, acesta scrisore cu om credincios sa o trimiti

la Kir Raducanu in lazaretn; si sa '1 spue din gura ca iarom credincios se pue sa '1 o citesca; si sa secp. omul D-talesa is respuns; si sa trimiti la Catunn, scriind coo:5nel Aneisa 'mt trimita ; cum si tot dauna ce scrisori va da Radu-canu, sa le trimiti tot la Catunn 1).

') Pe adressa sunt aceste cavinte: acest't legiturl cu materie, sa se tri-mip la Kir Riducanu."

ellu

saltreal

el

'la'la

cp

- 24-...

No. 2.

(Aare clumnealta kit Nicolae Zoican.

Duo, cum stir, ea prea me grabescu ca sa merga la Pal-curesti; fiind prea ocol pe aici, ast vrea sa merg prin ten;to poftesc, fa mijlocire de'rni scrie, fi-va cu putinta sa neputem stricura peste balta?. . . . adica pe la bar s/treed; si de vet socoti ca se pate, scrie'mi de loc; si apoivoi scrie canda sa veniti cu caii la bai, ca sa plecam; dercum mai curand sa'mi scrii. Sunt al dumnitale gata.

1815 Februarie 21. Theodor..

No. 3.Acest Gorovei, satean din Ilovita, din plaiul mea

Closant, care a fost si el luat de sila intre Panduriiacum cand all venit la locul lui si la munca sa, intre birniciiset, de porta datoria sa, drepta aceea dupa. slobozenia ceam de la stapanirea mea, am dat acesta adeverinta sa ai-ba pace de catre dregatorii locului; fiind-ca cu stire s'all in-torsa. 3)

No. 4.Claire D-lei. chic Nicolae Zoican.

Me mir de d-ta cum de atata vreme de nu'mi scrif de niciunele? si fiind-ca me aflu bolnav, prea multu am poftit la la-mai; fiind ca nimic alt cevao nu pot manca.

Te pohtesc, kir Nicolae, cum mat ingraba, se trimii un omcu bami; si se scrif d-ta la jupanu Stoica ca sa faca on cumva face sa'mi cumpere tree -sect de lamas bune; si cand le vaadduce la d-ta sa le dai la capitan Draghicl; si sa'i d-taca sa mi le trimita aid la mine cu un Pzndur, cum mai ingrab.

Sa seri' jupanului Stoica ca sa nevast, ce se mai aude in nauntru. 4)

Sa me insciintech ce at facut pentru8 . August 8.

mat insciintecle cite ce-

armesani 5).Theodor Slugarii.

') Locul rupt In originalu,2) Negre§it Adacalei.

Aceste trel billete sunt aulografe.4) Adic't, in Austria.r.) In acestA billetr7 figureasa numal semn aura lui Tudor.NB. Aceste patru billete mi s'at comunicatu de D. I. G. Rupturenu, pro-

fessore de classa IV. din Severin, care le-a procuratu de la motenitoril luiNicolae Zoicant. Doritorii le pota vcdea la autorula acestei opere.

bului,its

Adalcii,2)

'st'i

dies

31

si

225

Nd. 5.

Ca fratesed dragosteArchon Capitan Vasile!

Pentru talere trei-Ved, adica lei 3o, ce Vice acesta NicolaeAlbastroiu, omulU met, ca Vat dat satulu dator la D-ta, poh-tesct pe D-ta ca sa 'It mat astepti, pentru hatirul meu, panala S-tu Gg. viitor, Aprilie 23; si daca la acest sorocU nu vaplati, atunci sa trimiti la mine cu acest revasu allu met, si 'Ivolt respunde et D-le, de cinstitu; si pentru acesta facere debine, cu prelungirea lui me vei indatora, ca sa, slujescu si etD-le, remaind Alu D-le ca un frate.

Theodor Slugeru.sa amt. respunsul1 D-le, se stiu ').

FINE.

') Acesta biletd autografd flu possedt D. Major Papazogiu, clruia i s1a procurate de D. Hristodor Marghiloman, din Craiova, gtsita 1ntre hartiele farnilielVicorenu de peste Oltu.

5

ERRATALa v-olumulii.

Cunt este Cunt trebue sit fie Pagina rfinulu

Caputinent . . Campineni . 21 30Caimacamilor . Boierilor . 62 9No. 122 . . . No. 123 . . . . 63 37sensulft . . ,

causele . .

veracitalca . .

drepturile . . .

126127

3221

Despre sensulu Despre veracitatea . 126 32§i causele . . §i drepturile . . 127 21

a Arhive! . . Din Arhiva . . 231

II.

. .

.

.

.

. .

. 40

Pre full unlit esamplarn duel lei nom.

C L4 Pr-17

acte justificativ · acte justificativ la istoria en:tem roman] la 4821 de ricesc diroctor; la,...

Documents