acordul general privind comertul cu servicii

32
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA, SIBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA AFACERI INTERNAŢIONALE ACORDUL GENERAL PRIVIND COMERŢUL CU SERVICII STUDENŢI: Manolescu Mihaela- Oana Andreescu Ionuţ Ştefanescu Alexandru 1

Upload: jogabonito89

Post on 28-Jun-2015

584 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Acordul General privind Comertul cu Servicii

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA, SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA AFACERI INTERNAŢIONALE

ACORDUL GENERAL PRIVIND COMERŢUL CU SERVICII

STUDENŢI: Manolescu Mihaela-Oana

Andreescu Ionuţ

Ştefanescu Alexandru

Brasovean Mihai

1

Page 2: Acordul General privind Comertul cu Servicii

ACORDUL GENERAL PRIVIND COMERŢUL CU SERVICII

INTRODUCERE

Acordul General privind Comerţul cu Servicii cunoscut mai ales sub denimirea de GATS este abrevierea denumirii integrale în limba engleză a acordului: „General Agreement on Trade in Services”. De fapt, GATS reprezintă dimensiunea de servicii a noii Organizaţii Mondiale a Comerţului şi totodată unul din piloni de bază ai sistemului comercial internaţional. GATS a început deja să exercite efecte de liberalizare asupra pieţelor de servicii încă de la înfiinţarea acestuia în 1 ianuarie 1995, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Iar în ultimii ani, în plus faţă se prevederile iniţiale ale Acordului original, GATS s-a îmbogăţit cu noi înţelegeri multilaterale menite a deschide piaţa mondială a serviciilor de telecomunicaţii şi cea a serviciilor financiare.

1.Ce reprezintă GATS?

GATS reprezintă primul acord global, cu caracter universal, chemat să promoveze expansiunea comerţului internaţional cu servicii şi, implicit, creşterea şi dezvoltarea economică a ţărilor membre în contextul globalizării crescânde a economiei mondiale. Instrumentul principal pentru atingerea acestui scop îl constitue liberalizarea progresivă a comerţului cu servicii, susţinută de un set de principii, reguli şi discipline specifice menite a controla activităţile participanţilor la acest comerţ.

Acordul stabileşte un set de reguli de bază pentru desfăşurarea comerţului internaţional cu servicii, un set de obligaţii clare pentru fiecare ţară membră şi o structură juridică pentru asigurarea respectării acestor obligaţii.

Deşi reprezintă un acord interguvernamental, GATS are o relevanţă directă pentru firme, întrucât reflectă încrederea ţărilor membre în virtuţile unei economii deschise, în reguli de piaţă corecte şi în protecţia consumatorilor. Prin stipularea setului de principii şi reguli internaţionale în cadrul căruia firmele pot acţiona la scară globală, GATS oferă un cadru clar şi precizibil pentru desfăşurarea comerţului internaţional cu servicii – fie a tranzacţiilor transfrontieră, fie a celor intermediare prin investiţiile străine directe (ISD), asigurând astfel firmelor un grad sporit de certitudine cu privire la drepturile lor în raport cu ceilalţi participanţi la acest comerţ. Prin redarea unor libertăţi sporite firmelor în vederea furnizării serviciilor lor şi prin stimularea competiţiei internaţionale, GATS este menit să încurajeze inovaţia, competitivitatea bazată pe preţ şi performanţele de calitate.

2

Page 3: Acordul General privind Comertul cu Servicii

GATS se detaşează de toate instrumentele juridice internaţionale existente în sfera serviciilor în virtutea vocaţiei sale universale şi globale, ceea ce înseamnă că acoperă:1

aproape totalitatea pieţelor de servicii; marea majoritate a activităţilor de servicii toate modalităţile practice prin care pot fi livrate serviciile clienţilor externi; o serie de aspecte legate de stabilirea operaţiunilor comerciale pe pieţele externe, inclusuv prin mijlocirea ISD

Sfera de cuprindere a GATS sub aspectul ţărilor membre este foarte vastă, înglobând peste 130 ţări (în martie 1998) reprezentând peste 90% din comerţul internaţional cu servicii. Numeroase alte ţări importante au cerut în mod oficial să devină membre ale GATS, între care Rusia, ţările fostei URSS, China şi Taiwan. Astfel se poate aprecia că, în urma accesiunii acestor ţări, comerţul internaţional cu servicii se va desfăşura în proporţie de 100% între ţările membre GATS.

Acordul şi regulile sale generale acoperă, în principiu, ansamblul serviciilor care pot fi comercializate, de la servicii de curăţenie până la tranzacţiile cu valori mobiliare şi de la serviciile de consultanţă până la serviciile de transport rutier, deşi unele servicii cad sub incidenţa unor anexe specifice care limitează sfera de acoperire a GATS. În cadrul sistemului de „angajamente specifice”, ţările membre au posibilitatea de a specifica cu exactitate serviciile în cazul cărora aceste angajamente garantează accesul liber la piaţă în favoarea furnizorilor străini de servicii, precum şi restricţiile pe care doresc să le menţină în raport cu acele sectoare.

GATS acoperă toate modalităţile prin care furnizorii de servicii deservesc clienţii lor, respectiv toate „modalităţile de furnizare” a serviciilor.

Aceasta înseamnă că ţările membre trebuie să pecizeze în listele lor de angajamente specifice dacă permit sau nu ca:

firmele străine să presteze servicii pe piaţa lor naţională prin intermediul tranzacţiilor transfrontieră (respectiv al livrări peste graniţă a serviciilor) cetăţenii lor să se deplaseze în ţara furnizorului pentru a cumpăra un serviciu; furnizori străini de servicii să stabilească o prezenţă comercială pe piaţa naţională; persoanele fizice străine furnizoare de servicii să fie prezente temporar pe piaţa naţională în scopul furnizării de servicii.

În acest mod, firmele furnizoare de servicii sunt în măsură să cunoască exact poziţia lor pe piaţă străină şi în raport cu clienţii străini, iar dacă în activitatea lor se confruntă cu bariere ridicate de oricare din cele patru modalităţii, ele pot verifica rapid dacă ţara membră respectivă şi-a asumat obligaţii şi, ca atare, pot stabili dacă aceea ţară încalcă angajamentele asumate. Dacă există suspiciunea că o ţară membră încalcă obligaţiile asumate, oricare altă ţară membră poate invoca prevederile GATS pentru a recurge la procedurile de reglementare a diferenţelor.

Stipularea principiilor şi regulilor de bază pentru desfăşurarea comenţului internaţional cu servicii, a setului de obligaţi clare pentru fiecare ţară membră şi a structurii juridice pentru asigurarea respectării acestor obligaţi permite firmelor să identifice care pieţe sunt deschise pentru furnizorii străini de servicii şi să se asigure că aceeaşi piaţă va rămâne deschisă şi în viitor. În cazul în care piaţa respectivă se dovedeşte

1 Agnes Ghibuţiu, „Serviciile şi Dezvoltarea”, Ed: Expert, Bucureşti

3

Page 4: Acordul General privind Comertul cu Servicii

a nu corespunde gradului de liberalizare convenit prin GATS, acordul prevede pentru fiecare ţară posibilitatea de a obţine pentru furnizorii săi naţionali de servicii tratamentul la care aceştia sunt îndreptăţiţii.

Sub aspectul accesului la pieţele de servicii, firmele se pot baza pe GATS pentru a se asigura că beneficiază de un tratament identic cu cel acordat oricărei alte firme străine, în virtutea "tratamentului naţiuni celei mai favorizate" (NCMF), ca principiu fundamental al GATS. Acest principiu înseamnă că fiecare ţară membră a GATS are oblogaţia de a trata firmele provenind din toate celelalte ţări membre în mod identic, nediscriminatoriu. Totodată, acordul conţine şi reguli menite a elimina discriminarea dintre furnizori străini de servicii şi cei naţionali, în baza aplicării "tratamentului naţional". În cazul în care, în contextul reglementării unei pieţe, există un element de discriminare care pune furnizorul străin de servicii într-o poziţie mai puţin favorabilă faţă de furnizorul autohton, ţării membre respective îi revine sarcina de a declare în mod deschis elementul discriminatoriu în cadrul listei sale de angajamente specifice, astfel încât acest element să devină vizibil pentru toată lumea.

2.Obiectivele şi structura GATS

1.Obiectivele GATS sunt2:

- acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate,

-aplicarea tratamentului naţional şi asigurarea transparenţei legilor şi reglementărilor. Aceasta vizează „promovarea creşterii economice a tuturor partenerilor comerciali şi dezvoltarea ţărilor în curs de dezvoltare”, prin expansiunea comerţului cu servicii. Acordul caută să atingă acest obiectiv aplicând la comerţul cu servicii regulile GATT, cu modificările necesare pentru a ţine seama de trăsăturile sale specifice.

Transparenţa este asigurată în primul rând prin “lista de angajamente specifice” furnizată de fiecare membru şi anexată ca parte componentă a GATS. Rubricile listelor indică sectoarele sau subsectoarele de servicii, specificând pentru fiecare limitările, condiţiile şi restricţiile referitoare la accesul la piaţă şi la tratamentul naţional, precum şi angajamentele adiţionale asumate.

Fiecare parte contractantă va notifica cu promptitudine Consiliului pentru comerţul cu servicii adoptarea sau modificarea oricărei legi, reglementări sau dispoziţii administrative precum şi modificările la listă.

2. Structura GATS constă in:

2 C.Cristureanu, “Economia imaterialului:Tranzacţiile internaţionale cu servicii”, Editura: All Beck, Bucureşti, 1999

4

Page 5: Acordul General privind Comertul cu Servicii

Un text cadru care stabileşte conceptele, principiile şi regulile care se aplică la măsurile ce afectează comerţul cu servicii;

Anexele Acordului, care stabilesc principiile şi regulile privind sectoare specifice şi care completează textul;

Angajamente specifice de liberalizare a comerţului în sectoare şi subsectoare de servicii, figurând în listele naţionale de angajamente ale ţărilor membre.

Acordul privind serviciile este de fapt un pachet de înţelegeri alcătuit din trei părţi:

- prima parte este un Acord cadru (GATS) care cuprinde drepturile şi obligaţiile fundamentale ale tuturor membrilor, rezultând din seturi de reguli, principii şi discipline general valabile pentru toate componentele comerţului cu servicii;- a doua parte este alcătuită din liste naţionale de angajamente specifice asumate de către toţi membrii în ce priveşte liberalizarea comerţului cu servicii, care este un proces continuu;- a treia parte cuprinde un număr de anexe referitoare la situaţia specifică a anumitor sectoare de servicii.

Referitor la Acordul General pentru Comerţul cu Servicii (GATS) (similar GATT-ului pentru comerţul cu mărfuri), acesta are 6 părţi (29 de articole).3

1. Prima parte a GATS

Prima parte a GATS se referă la sfera de aplicare şi definiţia serviciilor (art. I) şi vizează:

serviciile provenind din teritoriul unei părţi şi destinate teritoriului altei părţi; serviciile furnizate pe teritoriul unei părţi în beneficiul unui consumator al altei părţi; serviciile furnizate de către persoane fizice ale unei părţi pe teritoriul altei părţi; serviciile favorizate prin prezenţa unor entităţi furnizoare de servicii ale unor părţi pe teritoriul unei alte părţi.

Totodată sunt precizate şi formele de furnizare transfrontieră a serviciilor. În conformitate cu aceste prevederi, modurile de furnizare transfrontieră sunt:

- furnizarea peste graniţă;

- deplasarea consumatorilor de servicii;

- prezenţa comercială;

- mişcarea persoanelor fizice prestatoare de servicii.

Elementele principale care diferenţiază aceste patru moduri de furnizare sunt legate de deplasarea capitalului, deplasarea furnizorului de servicii şi deplasarea consumatorilor de servicii, astfel:

3 WTO – “The General Agreement in Trade in Services - objectives, coverage and disciplines”. Document publicat de Secretariatul OMC şi disponibil la adresa www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

5

Page 6: Acordul General privind Comertul cu Servicii

1. În cadrul “furnizării peste graniţă” a unui serviciu, se deplasează doar acesta fără furnizorul serviciului sau consumatorul acestuia să se deplaseze peste graniţă. Astfel de servicii sunt acelea de telecomunicaţii, de bază de date prin telefon sau alte mijloace de tele-transmisie, servicii de consultanţă prin poştă, etc.

2. Pentru “deplasarea consumatorilor” se consideră că furnizorul de servicii şi capital necesar prestărilor serviciilor rămâne în ţara furnizoare, cel care se deplasează fiind consumatorul serviciului. Exemple de astfel de servicii sunt serviciile hoteliere în turismul internaţional, serviciile de comerţ cu amănuntul, etc.

3. “Prezenţa comercială” a furnizorilor străini de servicii constituie forma cea mai complexă de furnizare. Aceasta implică atât deplasarea capitalului necesar constituirii unei societăţi comerciale avănd obiectul de activitate furnizarea de servicii, cât şi deplasarea furnizorului străin de servicii, ca investitor. În acest caz consumatorul serviciilor respective nu se deplasează el cumpărând serviciile pe piaţa naţională. Exemple privind acest mod de furnizare sunt serviciile de asigurare, de consultanţă, financiar-bancare, transport, etc. care sunt furnizate prin intermediul unei societăţi cu capital străin.

4. “Prezenţa persoanelor fizice prestatoare de servicii” constituie un mod de furnizare care implică în principal deplasarea prestatorului de servicii la sediul consumatorului. Această deplasare poate fi însoţită sau nu de deplasarea fluxului de capital, deci de prezenţa comercială a furnizorului străin. Un exemplu de astfel de furnizare îl constituie deplasarea unui consultant al unei firme străine de consultanţă sau avocatură la sediul consumatorului, pentru prestarea serviciilor de consultanţă.

Majoritatea listelor naţionale de angajamente au înscris la acest mod de furnizare “neconsolidat”, ceea ce înseamnă că respectiva ţară nu îşi asumă nici un angajament viitor referitor la garantarea unui drept acordat persoanelor fizice prestatoare de servicii, ale altor ţări, de a fi prezente pe piaţa forţei de muncă din ţara respectivă. Acest lucru se datorează intenţiilor tuturor ţărilor de a proteja forţa de muncă naţională în scopul de a reduce cât mai mult posibil şomajul, în special în rândul persoanelor care dispun de o anumită calificare.

2. Partea a doua a GATS

A doua parte a GATS se referă la obligaţiile şi disciplinele generale pe care membrii trebuie să le respecte (şi cuprinde articolele II – XV). Cadrul general conţine o serie de obligaţii care se aplică comerţului cu servicii în general, indiferent dacă o ţară a făcut anumite concesii pe sectoare sau nu. Acestea se numesc obligaţii necondiţionate. Fundamentală în acest sens este Clauza Naţiunii celei mai Favorizate (Most Favoured Nation – MFN). Clauza cu privire la accesul la pieţe are ca obiectiv eliminarea progresivă a următoarelor tipuri de măsuri: limitări privind numărul de furnizori de servicii, valoarea totală a tranzacţiilor cu servicii sau numărul total de operaţiuni cu servicii efectuate de persoane fizice angajate. Ea vizează, de asemenea, eliminarea progresivă a măsurilor care restrâng sau prescriu tipuri specifice de entităţi juridice sau de întreprinderi comune prin intermediul cărora furnizorii de servicii pot oferi un serviciu, precum şi limitările privind participarea capitalului străin exprimate sub forma unei limite

6

Page 7: Acordul General privind Comertul cu Servicii

maxime a acestei participări. Clauza cu privire la tratamentul naţional obligă părţile să acorde acelaşi tratament atât furnizorilor proprii, cât şi furnizorilor de servicii străini. Părţile au totuşi posibilitatea să facă unele derogări de la tratamentul naţional, dar în acest caz nu trebuie să modifice condiţiile de concurenţă în favoarea furnizorilor naţionali.

Tabelul de mai jos prezintă elementele cheie4 ale GATS, împreună cu scurte explicaţii pentru fiecare.

Tababel nr. 1: Elementele cheie aplicabile in GATS

Element/Regula

GATS

Explicaţie Aplicare Probleme

Acoperire

Toate serviciile comercializate la nivel internaţional sunt acoperite în cele 12 sectoare de servicii (de exemplu, educaţie, transport, financiare, turism, sănătate, construcţii)

Se aplică la toate serviciile cu 2 excepţii:

- servicii oferite în exerciţiul autorităţii guvernamentale

- drepturile de trafic aerian

Controverse în legatură cu semnificaţia termenului „exerciţiul autorităţii guvernamentale”

Măsuri

Toate legile, regulamentele şi practicile guvernelor naţionale, regionale sau locale care pot afecta comerţul

Termen generic care se aplică tuturor sectoarelor

Obligaţii generale sau necondiţionate

Există patru obligaţii necondiţionate în GATS:

- clauza naţiunii celei mai favorizate

- transparenţă

- reglementarea diferendelor

- monopoluri

Se aplică tuturor sectoarelor de servicii indiferent dacă este un angajament programat sau nu

Trebuie acordată atenţie „clauzei naţiunii celei mai favorizate”

Clauza naţiunii celei mai

Obligaţia asumată de părţile contractante de a-şi

Se poate aplica chiar dacă ţara nu

MFN are implicaţii pentru acele ţări

4 WTO – “The General Agreement in Trade in Services - objectives, coverage and disciplines”. Document publicat de Secretariatul OMC şi disponibil la adresa www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

7

Page 8: Acordul General privind Comertul cu Servicii

favorizate (MFN)

acorda reciproc, în mod automat şi fără alte compensaţii, toate provilegiile şi avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate în viitor ţărilor terţe în domeniul relaţiilor comerciale.

MFN înseamnă tratament egal faţă de toţi partenerii comerciali. Conform GATS, toate avantajele şi privilegiile care au fost acordate sau vor fi acordate în viitor de către una din părţile contractante oricărei ţări terţe trebuie să fie extinse imediat şi necondiţionat asupra

celorlalte părţi contractante.

De exemplu, dacă un ofertant străin deschide un campus în ţara A, atunci ţara A trebuie să permită tuturor membrilor OMC acest lucru. Sau dacă ţara A alege să excludă ţara B de la acest privilegiu, atunci toţi membrii OMC sunt excluşi.

şi-a luat nici un angajament ferm pentru a acorda acces la piaţa sa.

Sunt permise excepţii, pentru o perioadă de 10 ani.

care sunt deja angajate în comerţul cu servicii educaţionale şi/sau care acordă acces la ofertanţii străini.

A nu se confunda Clauza naţiunii celei mai favorizate cu Clauza tratamentului naţional.

Obligaţii condiţionate

Există o serie de obligaţii condiţionate ataşate la programele naţionale:

- accesul la piaţă

- tratamentul naţional

Se aplică numai angajamentelor listate în programele naţionale.

Gradul şi întinderea obligaţiilor sunt determinate de către fiecare ţară în parte.

Susţinătorii GATS consideră că obiectivele naţionale în domeniul educaţional sunt protejate de aceste două obligaţii

8

Page 9: Acordul General privind Comertul cu Servicii

Tratamentul naţional

În virtutea acestei clauze, partenerii comerciali străini trebuie să beneficize de aceleaşi drepturi şi obligaţii în materie economică, ca şi naţionalii.

După ce unui ofertant străin i s-a permis intrarea pe piaţa naţională, nu trebuie să existe discriminare în tratamentul primit de acesta faţă de cel primit de ofertanţii locali.

Se aplică numai dacă ţara şi-a luat un angajament ferm.

Se permit excepţii.

Criticii GATS consideră că această clauză ameninţă educaţia ca „bun public”

Accesul la piaţă

Se referă la gradul în care este permis accesul la piaţă a ofertanţilor străini în anumite sectoare.

Accesul la piaţă poate fi afectat de una sau mai multe dintre cele 6 tipuri de bariere numite de GATS.

Fiecare ţară determină barierele în calea accesului la piaţa

sa internă pentru fiecare dintre sectoarele de servicii.

Liberalizarea progresivă

GATS include o agendă, ceea ce înseamnă că fiecare rundă de negocieri duce liberalizarea comerţului cu servicii şi mai departe. Aceasta înseamnă că sunt acoperite tot mai multe sectoare de servicii şi tot mai multe bariere sunt înlăturate.

Se aplică tuturor secotarelor de servicii, şi deci este valabilă şi pentru educaţie

Abordările „de jos în sus” şi „de sus în jos”

Abordarea „de jos în sus” se referă la faptul că fiecare ţară determină tipul şi întinderea angajamentelor pe care şi le ia în fiecare sector.

Abordarea „de jos în sus” se referă atât la

Scepticii susţin că abordarea „de sus în jos” va avea o importanţă şi un impact tot mai mari, ceea ce va face ca presiunile pentru liberalizare

9

Page 10: Acordul General privind Comertul cu Servicii

principalele reguli şi obligaţii cât şi la agenda de liberalizare progresivă; presiunea pentru înlăturarea barierelor comerciale este în creştere.

să crească.

Sursa: www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

3. Partea a treia a GATS

Partea a treia a GATS, intitulată Angajamente specifice (articolele XVI – XVIII), enunţă dispoziţii cu privire la accesul la pieţe şi la tratamentul naţional, care nu reprezintă obligaţii generale, ci doar angajamente luate în listele naţionale.5

Sunt în mod expres precizate şase tipuri de măsuri interzise pe considerentul că aplicarea lor ar duce la anularea angajamentelor, după cum urmează:

- Limitări privind numărul furnizorilor de servicii, fie sub forma unor contigente numerice, unor monopoluri, furnizori de servicii sau de solicitări ale unui test privind necesităţile economice;

- Limitări privind valoarea totală a tranzacţiilor cu servicii sau a activelor, sub forma de contigente numerice sau de cerinţe ale unui test privind necesităţile economice;

- Limitări privind numărul total de operaţii de servicii sau cantitatea totală de servicii furnizate, exprimate în unităţi numerice determinate sub formă de contigente sau de cerinţe ale unui test privind nevoile economice;

- Măsuri care restrâng sau prescriu tipuri specifice de entităţi juridice sau de societăţi mixte prin intermediul cărora un furnizor poate furniza un serviciu;

- Limitări privind participarea capitalului străin, exprimate sub forma unei limite maximale în procente a deţinerii de acţiuni de către străini sau privind valoarea totală a investiţiilor străine individuale sau globale.

În spiritul tratamentului preferenţial pentru ţările în curs de dezvoltare, GATS stipulează cerinţe pe linia dezvoltării capacităţii lor de furnizare a serviciilor, a îmbunătăţirii accesului lor la circuitele de distribuţie şi la reţelele de informare privind aspectele comerciale, tehnice şi de formare profesională şi o mai mare liberalizare a accesului pe pieţe în domeniul serviciilor de interes pentru ele.

GATS permite participarea oricărui membru la un accord de integrare economică sau de integrare numai în domeniul serviciilor, cu condiţia să nu genereze efecte de discriminare faţă de terţi, fie la intrarea în vigoare, fie în cazul angajamentelor anterioare, după aplicarea unui calendar de ajustare.

5 WTO – “The General Agreement in Trade in Services - objectives, coverage and disciplines”. Document publicat de Secretariatul OMC şi disponibil la adresa www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

10

Page 11: Acordul General privind Comertul cu Servicii

Părţile şi-au asumat obligaţia respectării normelor şi criteriilor referitoare la eliberarea de autorizaţii, de licenţe şi de certificare pentru furnizorii de servicii, precum şi a recunoaşterii acestor acte ca şi a atestatelor privind experienţa profesională acordate într-o altă ţară.

În cazul existenţei situaţiei de monopol pe piaţa unui serviciu, autorităţile naţionale sunt obligate să asigure ca furnizorul respective să nu acţioneze într-o manieră incompatibilă cu regulile GATS.

4 . Partea a patra a GATS

Partea a patra a GATS (articolele XIX – XXI) pune bazele unei liberalizări progresive a sectorului serviciilor printr-o serie de negocieri succesive, precum şi prin elaborarea de către ţările membre a unor liste de angajamente.6 După o perioadă de 3-4 ani, părţile vor avea posibilitatea să retragă sau să modifice angajamentele cuprinse în listele lor. Dacă angajamentele sunt modificate sau sunt retrase, vor trebui angajate negocieri cu părţile interesate în vederea ajungerii la un acord în legătură cu orice compensaţie necesară. În cazul în care nu se va ajunge la un acord, problema va fi supusă arbitrajului.

Acordul autoriza menţinerea sau introducerea unor noi restricţii în comerţul cu servicii din motive de dificultăţi ale balanţei de plăţi sau ale situaţiei financiare externe. Măsurile de salvgardare specifice, ca şi subventiile şi accentuarea gradului de liberalizare a accesului la pieţe urmau să constituie obiectul unor noi negocieri după intrarea în vigoare a GATS.

În strictă concordantă cu aceste reglementări generale, acordul stipulează în anexele sale sectoriale privind serviciile de transport aerian, maritime, financiare şi de telecomunicaţii măsuri, drepturi şi obligaţii ale părţilor cu character specific segmentului respective.

La încheierea rundei nu s-a reuşit acoperirea prin reglementări specifice a tuturor sectoarelor de servicii iar gradul de liberalizare atins este considerat insuficient. Din aceste motive, deşi Acordul GATS prezintă o importanţă deosebită ca primă reglementare multilaterală a comerţului cu servicii, negocierile de fond în acest domeniu au continuat după intrarea în funcţiune a OMC.

5. Partea a cincea a GATS

Partea a cincea a GATS (aticolele XXII – XXVI) se referă la dispoziţii instituţionale, privind în special consultările şi reglementarea diferenţelor, precum şi instituirea unui Consiliu pentru servicii.

6. Partea a şasea a GATS

Partea a şasea a GATS (articolele XXVII – XXIX) se referă la dispoziţii finale.

6 WTO – “The General Agreement in Trade in Services - objectives, coverage and disciplines”. Document publicat de Secretariatul OMC şi disponibil la adresa www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

11

Page 12: Acordul General privind Comertul cu Servicii

3.Principalele prevederi ale GATS

GATS se aplică la măsurile guvernamentale care privesc serviciile furnizate pe baze comerciale. Astfel, acesta acoperă atât întreprinderile din sectorul privat, cât şi companiile proprietare a guvernelor, dacă acestea furnizează serviciile bază comercială. Serviciile obţinute de departamentele şi agenţiile guvernamentale pentru uzul lor intern sunt excluse din sfera acordului.

Printre obligaţiile importante impuse de textul cadru sunt cele referitoare la7:

a) Transparenţa reglementărilor – Acordul cere ca fiecare ţară membră să stabilească unul sau mai multe puncte de informare, de unde alte ţări membre să poată obţine informaţii privind legile şi reglementările afectînd comerţul din sectoarele de servicii de interes pentru industriile lor. În plus, în scopul sprijinirii furnizorilor de servicii din ţările în curs de dezvoltare, Acordul cere ţărilor dezvoltate membre să stabilească puncte de contact pentru obţinerea informaţiei necesare.

b)Recunoaşterea reciprocă a calificărilor cerute pentru furnizarea de servicii. Companiile sau persoanele care furnizează servicii trebuie să obţină certificate, licenţe sau alte autorizări care să le permită să facă afaceri. Acordul solicită ţărilor membre să încheie aranjamente pentru recunoaşterea reciprocă a cerinţelor de calificare pentru obţinerea autorizaţiei. Acordurile de recunoaştere vor fi notificate OMC.

c) Aplicarea tratamentului naţiunii celei mai favorizate – În cadrul GATS, atunci cînd o ţară permite pătrunderea competitorilor străini într-un anumit sector, înseamnă că se vor acorda oportunităţi egale pentru sectorul dat serviciilor acordate de toate ţările membre a OMC. NMF se aplică în cazul tuturor serviciilor, dar se permit unele scutiri speciale temporare.

d) Regulamentele vor fi obiective şi rezonabile – Dat fiind faptul că regulamentele interne sunt cele mai importante mijloace de exercitare a unei influenţe sau a controlului asupra comerţului cu servicii, în Acord se cere ca guvernele să reglementeze serviciile în mod rezonabil, obiectiv şi imparţial.

e) De a nu aplica restricţii la transferurile şi plăţile internaţionale, cu excepţia cazului când ţara are serioase dificultăţi cu balanţa de plăţi, dar chiar şi în asemenea cazuri restricţiile vor fi temporare şi vor respecta alte limite şi condiţii;

f ) Măsuri care să fie luate pentru liberalizarea comerţului, inclusiv acelea care să asigure o mai mare participare a ţărilor în curs de dezvoltare. Runda Uruguay a constituit începutul. GATS cere să fie desfăşurate mai multe negocieri, primele dintre care urmează să înceapă pe parcursul următorilor cinci ani. Scopul urmărit este ca procesul de liberalizare să continue prin intermediul majorării numărului de angajamente în programe.

Celelalte prevederi din textul cadru pot fi, în linii mari, împărţite în două grupe. În prima grupă sunt domeniile pentru care textul prevede că negocierile ar trebui să aibă loc. În a doua grupă sunt prevederile privind excepţiile de la regulile generale.

7 Alexandru Jivan, Managementul Serviciilor, Editura de Vest,Timişoara

12

Page 13: Acordul General privind Comertul cu Servicii

Comerţul cu servicii este mult mai divers decât comerţul internaţional cu bunuri. Companii de telefoane, bănci, companii aeriene şi firme de contabilitate acordă serviciile lor în moduri cu totul diferite. Anexele GATS reflectă unele din aceste diversităţi. Anexele reglementează următoarele domenii: deplasarea persoanelor fizice; serviciile financiare; telecomunicaţiile; servicii de transport aerian; achiziţiile publice; subvenţiile; licenţierea.

4. Calendarul negocierilor în cadrul GATS

1 Ianuarie 1995 prin semnarea Actului Final în cadrul Rundei Uruguay s-a înfiinţat OMC şi a intrat în vigoare şi GATS

1 Ianuarie 2000: debutul negocierilor, conform Articolului XIX din GATS care prevedea ca negocierile să înceapă la nu mai târziu de 5 ani după înfiinţarea OMC (1 Ianuarie 1995).

Martie 2001: se ajunge la un acord cu privre la procedurile de negociere.

Prima rundă de negocieri din cadrul GATS a început în mod oficial în anul 2000. Prin Declaraţia Ministerială de la Doha, Qatar din 14 Noiembrie 2001 au fost stabilite inter alia datele esenţiale din cadrul programului de negocieri, inclusiv termenul limită pentru finalizarea negocierilor, după cum urmează:

30 Iunie 2002: termenul pentru înaintarea cererilor de acces la pieţe

31 Martie 2003: termenul pentru înaintarea ofertelor iniţiale de acces la piaţă

Ca urmare a protestelor puternice împotriva GATS din Februarie 2003, Comisarul european Pascal Lamy a anunţat că UE nu va mai face nici un fel de concesii în domeniul serviciilor medicale, educaţionale şi în domeniul audiovizualului.

A 5-a Conferinţă Ministerială – Cancún, Mexic, 10-14 Septembrie 2003: evaluarea stadiului negocierilor. Această Conferinţă a fost dominată de discuţii tensionate, venind în special din partea UE, care a insistat până în ultima clipă asupra includerii sub egida OMC a unor probleme precum investiţiile, politica competiţională, transparenţa în efectuarea de achiziţii guvernamentale şi facilitarea comerţului (simplificarea procedurilor vamale). Ţările în curs de dezvoltare nu au cedat presiunilor din partea UE, dovedind că au un cuvânt de spus în actualul context internaţional. Această Conferinţă a fost considerată un succes politic, tocmai pentru că solidaritatea dintre ţările în curs de dezvoltare a învins presiunile din partea UE.

5. Rezultatele Rundei Uruguay şi ale negocierilor ulterioare

13

Page 14: Acordul General privind Comertul cu Servicii

Runda Uruguay (La Punta del Este-1986-1993)

Negocierile în cadrul Rundei Uruguay s-au soldat cu elaborarea Actului Final (la 15 decembrie 1993 ) ce a fost supus aprobării guvernelor celor 117 ţări participante la negocieri. Rezultatele rundei au fost puse în aplicare la 1 ianuarie 1995. Prin Actul Final s-a convenit:

a) Acordul privind crearea Organizaţiei Mondiale a Comerţului. OMC este concepută ca o organizaţie independentă, în afara ONU

b) Acordul General pentru Comerţul cu Servicii GATS

c) Acordul referitor la Aspectele Drepturilor de Proprietate Intelectuală legate de Comerţ;

Tabel nr.2: Principalele date referitoare la Runda Uruguay

Septembrie 1986Septembrie 1986 Punta delPunta del EsteEste

LansareaLansarea

Decembrie 1988Decembrie 1988 MontrealMontreal Revizuirea la jumătate de termen de către miniştriRevizuirea la jumătate de termen de către miniştriAprilie 1989Aprilie 1989 GenevaGeneva Finalizarea la jumătate de termenFinalizarea la jumătate de termen

Decembrie 1990Decembrie 1990 BruxellsBruxells „Fnalizarea”conferinţei minesteriale cu un impas„Fnalizarea”conferinţei minesteriale cu un impas

Decembrie 1991Decembrie 1991 GenevaGeneva Finalizarea primului proiect al Actului Final Finalizarea primului proiect al Actului Final

Iulie 1993Iulie 1993 TokioTokio Soluţionarea impasului privind accesul pe piaţă de cătreSoluţionarea impasului privind accesul pe piaţă de către Quad la Sumitul G7Quad la Sumitul G7

DecembrieDecembrie 19911991

GenevaGeneva Încheierea majorităţii negocierilor (mai continuie uneleÎncheierea majorităţii negocierilor (mai continuie unele negocieri cu privire la accesul pe piaţă)negocieri cu privire la accesul pe piaţă)

Aprilie 1994Aprilie 1994 MarrakeshMarrakesh Semnarea AcordurilorSemnarea AcordurilorIanuarie 1995Ianuarie 1995 GenevaGeneva Constituirea OMC, intrarea în vigoare a Acordurilor.Constituirea OMC, intrarea în vigoare a Acordurilor.

In virtutea convenirii GATS ca rezultat al negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, comerţul cu servicii este plasat într-un cadru multilateral de regulii şi discipline, comparabil cu cel asigurat pentru comerţul cu bunuri materiale de GATT.

Pe parcursul Rundei Uruguay, negocierile s-au concentrat asupra convenirii principiilor şi regulilor de bază menite a guverna procesul de liberalizare a comerţului cu servicii. Din cauza lipsei de experienţă în materie de liberalizare în sfera comerţului cu servicii, care în mod tradiţional s-a desfăşurat pe o bază bilaterală şi reciprocă, au fost necesare negocieri complexe şi de durată. Aceasta a însemnat că ţările membre ale OMC au avut mai puţin timp la dispoziţie pentru negocierea unor angajamente reale de liberalizare, cu toţi partenerii comerciali şi vizând toate sectoarele de servicii.

Totuşi drept rezultat al Rundei Uruguay, numeroase ţări au abandonat dreptul lor de a garanta acces la pieţele lor pe o bază reciprocă, ameliorând condiţiile de acces pe pieţele lor. Ele trebue acum să se conformeze obligaţiei de a acorda tratamentul naţiuni celei mai favorizate (NCMF) care în sine generează

14

Page 15: Acordul General privind Comertul cu Servicii

oportunităţi lărgite de liberalizare şi de acces pe piaţă în numeroase ţări. Faptul că numeroase ţări membre şi-au asumat obligaţii de "îngheţare" la nivelul existent a măsurilor care afectează comerţul cu servicii înseamnă că ele nu mai pot inversa liberalizarea fără a acorda compensaţii corespunzătoare în schimb. Este de remarcat că în momentul semnării Actului Final al Rundei Uruguay, la 15 aprilie 1994, la Marrakesh (Maroc), un număr total de 95 ţări membre au prezentat liste de angajamente specifice în domeniul serviciilor, iar 61 dintre acestea au prezentat liste cu excepţi de la aplicarea principiului NCMF.

Chiar dacă, în general, se apreciază că majoritatea ţărilor dezvoltate au acoperit prin angajamentele asumate majoritatea sectoarelor de servicii, analişti consideră că multe rămân încă de realizat. Astfel numeroase ţări au devenit membre ale GATS, asumându-şi angajamente doar în câteva sectoare de servicii. În pofida acestor neajunsuri şi neîmpliniri, se poate aprecia totuşi că în urma încheierii Rundei Urugiay s-a creat o bază solidă pe care pot fi clădite viitoarele acţiuni de liberalizare. Există un nou potenţial pentru realizarea de noi paşi în direcţia liberalizării în toate sectoarele de servicii, dat fiind faptul că nici un sector – cu excepţia drepturilor fundamentale din transporturile aeriene deocamdată – nu a fost exclus din GATS.

Pornind tocmai de la sceste neajunsuri şi neîmpliniri, cu prilejul încheierii negocierilor comerciale din cadrul Rundei Uruguay, s-a convenit ca negocierile să continue într-un număr dat de sectoare de servicii, şi anume, în domeniul serviciilor financiare, al serviciilor de telecomunicaţii de bază, şi al mişcări persoanelor fizice furnizoare de servicii.

Pe de altă parte, a fost identificată nevoia elaborării de noi reguli şi discipline în cazul achiziţiilor guvernamentale şi al măsurilor de subvenţionare având efecte de distorsiune asupra comerţului, ca şi nevoia unei posibile clauze de salvgradare. De asemenea, GATS înglobează un program implicit pentru dezvoltarea unor reguli mai detailate cu privire la reglementările interne (naţionale): în timp ce GATS recunoaşte dreptul fundamental al ţărilor de a reglementa sectorul naţional de servicii.

6. Romania şi GATS

În anul 1995 au intrat în vigoare acordurile semnate şi ratificate de România cu GATS şi cu Uniunea Europeană.

România a participat la negocieri multilaterale din sfera serviciilor din momentul lansării Rundei Uruguay în 1986, motivele de natură economică, diplomatică fiind diverse.

GATS constă în:

1. Un set de concepte, principii şi reguli cu caracter general care se aplică măsurilor ce afectează comerţul;2. Angajamente specifice, luate de fiecare ţară privind accesul la piaţă şi tratamentul naţional ce se aplică

15

Page 16: Acordul General privind Comertul cu Servicii

doar listei de servicii înaintată de fiecare ţară;3. Un acord privind organizarea periodică a unor negocieri pentru continua liberalizare a comerţului cu servicii;4. Anexe cu specificaţii privind anumite sectoare de servicii, precum şi un set de decizii ministeriale vizând implementarea GATS.

Principala obligaţie ce revine României ca membră GATS este de respectare a „tratamentului naţiunii celei mai favorizate”, ce prevede ca România să acorde serviciilor şi furnizorilor de servicii proveniţi din celelalte ţări semnatare a GATS acelaşi tratament. De la această regulă sunt doar câteva excepţii bine precizate.

Alte obligaţii ce decurg din prevederile GATS:

transparenţă (obligaţia publicării tuturor legilor, reglementărilor şi deciziilor administrative ce au legătură cu comerţul cu servicii); integrare economică ( dreptul participanţilor de a fi părţi ale unor acorduri de liberalizare a comerţului cu servicii în anumite condiţii); recunoaşterea educaţiei, a standardelor, licenţelor etc.

Ca angajamente specifice în cadrul GATS, România trebuie să acorde „tratamentul naţional” anumitor categorii de servicii şi furnizori ce vor să acceadă pe piaţa românească. „Tratamentul naţional” înseamnă un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat serviciilor/furnizorilor de servicii similari autohtoni.

Oferta românească de servicii, supusă liberalizării în cadrul GATS, cuprinde 43 de categorii de servicii, ce acoperă 8 din cele 11 sectoare majore de servicii: servicii de afaceri, servicii de comunicaţii, servicii de construcţii, servicii de distribuţie, servicii de protecţie a mediului, servicii financiare, servicii turistice, servicii de transport etc. Nu sunt puse în discuţie: serviciile de ocrotire a sănătăţii, serviciile sociale, serviciile de recreaţie, cultură şi sport.

Sfera de cuprindere sectorială a angajamentelor specifice naţionale în contextul GATS a României este de 28%, în ţările dezvoltate aprox. 50%, în ţările în curs de dezvoltare/tranziţie este în jur de 11%. Comparând situaţia cu Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria oferta României este însă modestă.

7.Consecinţele GATS asupra Romaniei

Prin prisma considerentelor de mai sus vizâd sfera sectorială de cuprindere şi nivelul angajamentelor iniţiale asumate de România în contextul GATS, se pot formula câteva aprecieri pe marginea ofertei de liberalizare a comerţului cu servicii al României, care ar putea fi sintetizate astfel:

În primul rând, lista naţională a României este foarte precaută, înglobând angajamente de liberalizare doar în câteva segmente de servicii, care pot fi considerate deja relativ deschise, cum ar fi serviciile de afaceri, de distribuţie, turism, servicii de telecomunicaţi cu valoare adăugată, anumite aspecte ale serviciilor bancare şi de asigurări, dar nu şi în alte servicii.

16

Page 17: Acordul General privind Comertul cu Servicii

În al doilea rând, este evident că România s-a folosit de dreptul conferit de statutul său de ţară în curs de dezvoltare pentru a deschide un număr mai redus de segmente de servicii şi de a extinde în mod progresiv accesul furnizorilor străini de servicii la piaţa sa.

În al treilea rând, obligaţiile asumate de România în cadrul listei sale naţionale de angajamente specifice coincid cu legislaţia în vigoare în momentul negocierilor. În esenţă, angajamentele iniţiale implică doar faptul că reglementările existente au fost "îngheţate", ceea ce înseamnă că România nu va mai putea impune noi măsuri care să afecteze accesul la piaţă sau tratamentul naţional în cazul acelor sectoare şi subsectoare de servicii pe care le-a inclus în lista sa, în condiţiile şi limitele ataşate acestora.

În al patrulea rând, oferta iniţială a României, ca de altfel şi ofertele celorlalte ţări participante la GATS, trebue considerate ca simple poziţii de "deschidere", menite să păstreze anumite "rezerve de negociere" în perspectiva negocierilor viitoare din domeniul serviciilor.

Ca orice acord internaţional, GATS se bazează pe o strânsă corelaţie între drepturile şi obligaţiile părţilor participante. În contextul GATS România va putea beneficia atât de principiile şi regulile generale vizând comerţul cu servicii înglobate în textul acordului şi anexele sale, cât şi de prevederile specifice cuprinse în listele naţionale de angajamente ale participanţilor, ataşate textului acordului, cu condiţia, desigur, ca Rimânia să onoreze, la rândul său, obligaţiile cu caracter general şi specific pe care le-a asumat în privinţa conduitei sale în domeniul comerţului internaţional cu servicii.

Sub aspect teoretic, beneficiile pentru România din participarea sa la GATS pot fi identificate în două planuri intercorelate8:

În primul rând România va putea să beneficieze de oportunităţi lărgite de export ca urmare a sporirii accesului serviciilor româneşti pe pieţele externe şi, respectiv, al furnizorilor români de servicii. Aceste oportunităţi sunt însă atât o funcţie a conţinutului listelor cu angajamentele concrete de liberalizare ale partenerilor României în GATS, cât şi a capacităţii curente şi potenţiale de export în sfera serviciilor a ţării noastre.

Reglementarea accesului exportatorilor românii de servicii pe pieţele membrilor GATS are o importanţă deosebită pentru noul sector privat românesc în curs de afirmare. Dimensiunea redusă a firmelor private româneşti creează dificultăţi majore în competiţia acestora cu corporaţiile occidentale, care au dimensiuni apreciabile, dispun de largi facilităţi de cercetare, de prestigiu internaţional. Pe de altă parte, în cadrul exportului de servicii, firmele româneşti au posibilitatea să pună în valoare avantajul natural de care dispun sub forma costurilor mai reduse ale forţei de muncă.

În al doilea rând, un beneficiu important pentru România rezultând din GATS vizează creşterea eficienţei economice a sectorului său de servicii, ca urmare a unei mai bune alocări a resurselor interne şi a accesului sporit la inputuri de servicii mai ieftine şi de calitate superioară. Totodată, este de aşteptat ca accentuarea concurenţei străine pe piaţa românească a serviciilor să conducă la stimularea creşterii calităţii şi eficienţei serviciilor oferite de furnizorii naţionali. La rândul său, creşterea eficienţei ofertei româneşti de servicii va aduce după sine oportunităţi sporite de export. În mod practic, oportunităţile de export şi de import se află în strânse relaţii de interdependenţă: inputurile de servicii de calitate superioară şi/sau mai

8 WTO – “The General Agreement in Trade in Services - objectives, coverage and disciplines”. Document publicat de Secretariatul OMC şi disponibil la adresa www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

17

Page 18: Acordul General privind Comertul cu Servicii

ieftine constitue deseori o premisă importantă pentru o producţie naţională mai eficientă şi mai competitivă şi, astfel, pentru exporturi sporite de servicii şi de bunuri materiale.

Consolidarea capacităţii sectorului românesc de servicii astfel încât acesta să genereze exporturi pe termen lung nu poate fi concepută fără un influx considerabil de echipamente moderne de servicii, de tehnologie avansată şi de know-how organizaţional din străinătate, realizat fie prin intermediul comerţului transfrontieră, fie prin investiţi străine directe. Întrucât principiile şi regulile GATS acoperă toate modurile de furnizare a serviciilor, participarea României la acest mecanism de cooperare în sfera serviciilor cu vocaţie universală creează numeroase premise pentru modernizarea sectorului românesc de servicii şi pentru ajustarea acestuia la exigenţele pieţei mondiale.

Este însă cât se poate de evident faptul că o implicare sporită a României în schimburile internaţionale cu servicii este dependentă de implementarea unor politici naţionale adecvate de dezvoltare a sectorului românesc de servicii. Schimbările care au avut loc şi care continuă să aibă loc în cursul tranziţiei către economia se piaţă în sectorul de servicii şi, în gneral, în condiţiile economice interne, înglobează deopotrivă oportunităţi şi sfidări pentru promovarea procesului de internaţionalizare a serviciilor în România. În acest context, GATS poate asigura un beneficiu major pentru ţara noastră. Mai precis, participarea la un acord multilateral care impune anumite discipline şi constrângeri procesului decizional pe plan naţional este de natură să sprijine guvernul românesc în eforturile sale de a promova şi implementa măsurile de politică economică reclamate de reforma economică, precum şi încercările acestuia de neutralizare a opoziţiei exercitate de unele grupuri de interese influente faţă de liberalizarea economiei româneşti.

8. Concluzii

Concluzionând în câteva cuvinte părerea noastra despre acest Acord, am putea spune că, crearea GATS constituie o victorie incontestabilă a multilateralismului comercial, iar liberalizarea şi ordonarea comerţului internaţional cu servicii ca urmare a transpunerii în practică a rezultatelor acestui Acord GATS sunt de natură să stimuleze expansiunea economică globală.

Globalizarea şi liberalizarea au determinat transformarea comerţului internaţional cu servicii într-un motor puternic al creşterii şi într-un mecanism important de integrare a ţărilor în economia globală.. În acelaşi timp, este unanim recunoscut că integrarea şi participarea deplină a acestora şi a altor ţări în curs de dezvoltare şi în tranziţie la economia globală ar contribui substanţial la expansiunea comerţului mondial cu servicii.

18

Page 19: Acordul General privind Comertul cu Servicii

În prezent, GATS constituie o organizaţie ce dispune de un cadru legal şi instituţional comercial multilateral. Acestea stabilesc principalele obligaţiuni contractuale ale guvernelor respective, în materie de legislaţie comercială internă faţă de instituţia nominalizată şi fiecare membru al ei în parte.

Odată cu aderarea la GATS, România a dobândit o serie de beneficii şi avantaje, iar ca şi membră a GATS este deja o ţară cu o imagine de partener serios de afaceri, unde sistemul comercial este previzibil şi transparent, unde oamenii de afaceri din străinătate sunt mai siguri pentru investiţiile pe care le fac în România. Cadrul legislativ al GATS a devenit pentru România o bază sigură pentru desfăşurarea negocierilor şi tratativelor comerciale în domeniul serviciilor. Acest cadru mai permite României să soluţioneze litigiile şi situaţiile de conflict alături de ceilalţi membri, iar GATS joacă rolul arbitrajului internaţional.

În concluzie GATS are ca scop promovarea şi întărirea liberalizării comerţului cu servicii. Procesul de liberalizare implică două aspecte – extinderea acoperirii GATS la mai multe sectoare de servicii şi scăderea numărului şi a intensităţii măsurilor restrictive în calea comerţului internaţional cu servicii. Aşadar, în ciuda faptului că fiecare ţară are dreptul de a decide asupra întinderii angajamentelor pe care le ia, cu fiecare nouă rundă de negocieri, se aşteaptă ca ţările să adauge noi sectoare şi sub-sectoare de servicii la programele de angajamente. Iar în ultimii ani, în plus faţă se prevederile iniţiale ale Acordului original, GATS s-a îmbogăţit cu noi înţelegeri multilaterale menite a deschide piaţa mondială a serviciilor de telecomunicaţii, financiare de contabilitate şi cea a serviciilor educaţionale.

Până nu demult, educaţia a fost absentă din discuţiile referitoare la globalizare, considerându-se că aceasta este prin excelenţă un serviciu fără caracter comercial. Însă realitatea a demonstrat contrariul, mai ales în ultimele două decenii. Comerţul cu servicii educaţionale se numără în prezent printre cele mai importante domenii în relaţiile externe ale unor ţări, cum ar fi de exemplu Australia, Canada, Noua Zeelandă, Marea Britanie şi SUA. Cea mai mare parte din comerţul internaţional cu servicii educaţionale este reprezentată de studenţii care învaţă în străinătate.

Învăţământul superior reprezintă o industrie cu mare potenţial de export. În ţările OECD, serviciile educaţionale reprezintă cel putin 3% din exporturile totale de servicii – venituri din export de aproximativ $50 miliarde. În Australia şi Noua Zeelandă, serviciile educaţionale se situează pe locul 3 şi respectiv pe locul 4 în rândul serviciilor exportate.

Educaţia tranznaţională este recunoscută ca fiind foarte importantă pentru bunăstarea socială şi economică. La nivel individual, absolvenţii de studii superioare se bucură de perspective mai bune, atât materiale cât şi nemateriale (recunoaştere socială, de exemplu). La nivel naţional, educaţia aduce un plus de valoare capitalului uman al unei ţări, în acest fel contribuind la creşterea economică. Deasemenea, ea poate juca un rol important în transmiterea valorilor culturale şi în dezvoltarea capitalului social. Iar accesul general şi larg la educaţie, măcar până la anumite nivele educaţionale, este văzut de către mulţi ca fiind un factor important în asigurarea echităţii.

După părerea noastra investiţia în educaţie şi în formarea oamenilor este cea mai importantă şi deopotrivă cea mai rentabilă pentru dezvoltarea unei societăţi pe termen lung. De aceea, instituţiile de învăţământ si educatie sunt privite ca instituţii strategice pentru destinul national iar educaţia este factorul strategic al dezvoltării de perspectivă şi ea priveşte modelarea multidimensionala si anticipativă a factorului uman. Toate acestea ar trebui să ne facă să avem încredere în educaţia tranznaţională şi să încercăm să profităm de oportunităţile pe cere ni le oferă acestă formă de învăţământ, şi în acest mod să obţinem un număr mai mare de specialisti care au experienta unui alt sistem de învăţământ si a unei alte mentalităţi.

19

Page 20: Acordul General privind Comertul cu Servicii

Omul trebuie să facă cât mai multă şcoală. Fiindcă educaţia ne învaţă că nu trebuie să părăsim străduinţa cu gândul la destin, iar o astfel de filosofie relevă o concluzie importantă. Adica, modul în care un om îşi acceptă destinul poate fi mai important decât însuşi destinul său.

BIBLIOGRAFIE:

1. Cristureanu Cristiana -Economia imaterialului: tranzacţiile internaţionale cu servicii, Editura All

Beck, Bucureşti, 1999

20

Page 21: Acordul General privind Comertul cu Servicii

2. Ghibuţiu Agnes - Serviciile şi dezvoltarea. De la prejudecăţi la noi orizonturi, Editura Expert,

Bucureşti, 2000

3. Ioncică Maria -Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 1997

4. Jivan Alexandru -Managementul serviciilor, Editura de Vest, Timişoara, 1998

5. WTO – The General Agreement in Trade in Services - objectives, coverage and disciplines.

http://wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

21