abordari interdisciplinare ale invatarii

5/24/2018 abordari interdisciplinare ale invatarii

1/22

AUTORI:

Consilier colarDiana Aprodu

Consilier colarStamatachi Elena Anca


2/22


3/22


4/22

PRINCIPIULUI ACTIUNII ...DIN PERSPECTIVA ELEVULUI STRESAT

Dilema elevului stresat:

Care din urmatoarele situatii reprezinta de fapt o aplicare corecta a principiului actiunii minime pentru a lua o nota

trecere la lucrarea de luni ?

1) Sa invat pe branci, de joia pana duminica aceasta, noapte si zi, toate tomurile de caiete predate de profesorStarea A(oleu!!!) timp scurt Starea B(ineeeeee!!!)

(habar nu am ce spune profu) efort mare (il inteleg macar cat sa-l

conving sa ma treaca clasa)

2) Sa analizez relaxat, zi de zi, fara pretentia de memora, notiunile predate de profesor?Starea A(oleu!!!) timp indelungat Starea B(ineeeeee!!!)

(habar nu am ce spune profu) efort redus, dar constant (il inteleg macar cat sa-lconving sa ma treaca clasa)

Elevul stresat intreaba, specialistii raspund

Un grup de psihologi din SUA a analizat metodele folosite de elevi i studeni pentru a recapitula materia nperioada examenelor i a stabilit eficiena acestora. Specialitii avertizeaz c multe metode foarte populare - irecomandate de coli i universiti - precum ntocmirea de conspecte sau sublinierile n text, nu sunt att de eficientecum se crede. Dar exist altele care funcioneaz mult mai bine.

Profesorii din coli nu tiu foarte multe lucruri despre modul n care funcioneaz memoria, deci care tehnici vcele mai utile, spune prof. John Dunlovsky, de la Kent State University.

John Dunlovsky i colegii si au revizuit 1.000 de studii tiinifice care analizau 10 dintre cele mai utilizate metde recapitulare a materiei pentru examene. De fapt, doar 2 metodedintre cele 10 analizate s-au dovedit a fi realment

eficace: auto-testarea i distribuirea recapitulrii pe o perioad mai mare de timp.Prof. Dunlovsky recomand elevilors nceap prin a citi informaia din manual, apoi s fac fie de nvare -

cartonae care au pe o parte ntrebarea, iar pe celalalt rspunsul (sau peo parte un termen i pe celalalt definiia,

funcie de specificul materialului de studiat) i s se testeze singuri cu ajutorul lor.n acest fel, elevul este mai implicat, mintea este mpiedicat s vagabondeze, iar informaiile se fixeaz mai bine.

Iar cea mai bun dintre metode este s ncepi din timp nvarea (nu pe ultima sut de metri) i s studieziporiuni de materie de-a lungul unui interval mai mare de timp, nu totul deodat - adic exersarea n timp, sau pe termlung (o tehnic numit n englez distributed practice). Prof. Dunlovsky spune c acesta este cea mai puternic dinstrategii.

Tehnica de invatare cu... minim de epuizare

O metod simpl i eficient de acumulare de informaii este aa numita metod RICAR (Rsfoire general, ntrebri,Citire activ, Amintire, Recapitulare).1)Rsfoirea materiei presupune o prim lectur a leciei, fr pretenia de a reine neaparat ceva, vizualizarea datelor

schemelor (dac exist).2)n cea de-a doua etap, cel cenva i pune ntrebri despre tema pe care o studiaz, urmnd s gseascrspunsurile la cea de-a doua lectur, numit citire activ. n timpul acesteia, se identific rspunsurile, se fac corelridifereniaz informaiile principale de cele secundare.3) Amintirea, penultima etap, are ca scop memorarea, aa c se iau notie finale, n aa fel nct,4) la ultima etap, cea de recapitulare, s poat fi redat cu uurin ntreaga informaie.


5/22


6/22


7/22

LEGILE MISCARII

Traduceri psihologice ale legile miscarii in procesul invatarii

LEGEA NUMARUL 1:O persoana demotivata da dovada de o inertie exterm de paguboasa in ceea ce priveste asimilde noi cunostinte. Prin urmare, inainte de a-i prezenta acele tehnici de invatare care sa ii eficientizeze procesul de

asimilare de informatii, este nevoie sa identificam acele motive intime, profunde ce pot actiona ca forte motrice pent

persoana pe care dorim sa o determinam sa invete

LEGEA NUMARUL 2:Persoanele sunt caracterizate de multe ori de o anumita inertieinsusi procesul de invatare.Acestea, desi sunt motivate sa invete, au tendinta de a persista in utilizarea unor strategii de invatare familiare, chiar

nu sunt tocmai eficiente.

Solutia de a renunta la obisnuintele intelectuale neproductive pentru a asimila noi metode de invatare este imbratisa

destul de greu de oameni , chiar daca rational, ei sunt constienti ca acesta schimbare ar putea sa le aduca mai multe

beneficii.

De multe ori nevoie de o situatie speciala, de o anumita persoana, de un eveniment anume care sa seimpuna prinnoutatea si importanta sa, devenind astfel o fortacare sa-l determine pe individ sa se opreasca din automatismele in vederea evaluarii si reevaluarii propriilor strategii de invatare

LEGEA NUMARUL 3:Atunci cand ne propunem sa schimbam o persoana, fie doar pe linia strategiilor de invatare, e bi

sa fim constienti de faptul ca si cea de-a treia lege a miscarii se aplica si aici! Prin urmare, trebuie sa fim pregatiti incala inceput sa facem fata unui efect de recul, de opozitionism, din partea celui caruia dorim sa ii determinam o schimb

(atitudinala/ comportamentala etc.). Mai mult decat atat, opozitionismul pe care il va manifesta, va avea o forta de o

amploare egala cu cea a efortului nostru asumat pentru educare. Nu dezarmati! In cele din urma forta rezistentei se v

diminua si in cele din urma, persoana va prelua din energia dumneavoastra de schimbare constructive si va deveni in

curand ...initiatorul schimbarii!

Legile lui Murphy :

Cand nu ai chef de scoala, toate obiectele nensufletite se vor misca ndeajuns de repede ca s-ti stea n drum. Ceea ce este mai dificil de fcut este, de obicei, ceea ce trebuie fcut. Dac un elev trebuie s nvete, va pretinde c acel curs este inutil. Produsul Efort * Timp relev o constant:

Dac se d un timp initial mare pentru a face ceva, efortul initial va fi mic. n timp ce timpul tinde spre zero, efort

tinde spre infinit.


8/22


9/22


10/22

EFECTUL PLACEBO

Pilula minune e de fapt convingerea ca poti sa faci ceva mai bine!

Multa lume a auzit de efectul placebo. In cadrul unui experiment medical, i se da un medicament despre care i se sca este foarte eficient de pilda cu pansament gastric. Din 100 de voluntari pe care se testeaza medicameaproximativ 50 constata intr-adevar ca au scapat de durerea de stomac. Dar surpriza ! Aa-zisul medicament estfapt o bobia de zahar acoperita de un inveli albastru. El nu conine nimic altceva dect zahar. Si atunci, ce anumvindecat pe cei 50 de voluntari ?

Fora sugestiei. Li s-a spus ca se vor face bine, au fost convini ca se vor face bine i s-au facut bine. In subcontientul lor a fost convins de eficiena medicamentului i a dat organismului comenzile necesare pentru a se bine. Tot ceea ce mintea noastra crede, poate realiza.

Efectul placebo apare n multe situaii (nu doar n cazurile medicale).Un grup de persoane care au consumat mai m

pahare de gin tonic (Marlatt i Rohsenow apud Ciccotti, 2007) au nceput, la scut timp,s se comporte ca i nite oabei. Totui, dei avea gust i miros de gin, n fapt nuera pic de alcool n butur. Pur i simplu oamenii au crezut cmbtat i s-au comportat ca atare. Din nou avem de-a face cu efectul placebo.

S analizam in continare un experiment care ne arat ct de important este comunicarea, ct de important este s

n propriile cuvinte. Conform lui Zaltman (2007) unor pacieni la un cabinet stomatologic li s -a administrat un analplacebo (substana respectiv nu avea nici o virtute n a calma durerile).n cazul n care dentitii nu tiau c esminciun,ei erau credibili n faa pacienilor i acetia nu simeau durerea. n schimb, n condiia n care dentitii tiasubstana respectiv nu este analgezic, chiar dac i mineau pacienii, comunicarea era deficitar i efectul placebmai aprea(pacienii simeau durerea).

Un consilier entuziasmat are ASUL efectului placebo in maneca asigurat!

Sfaturi pentru consilieri, atunci cand abordeaza modulul Managementul invatarii

Dragi consilieri, haideti sa ne analizm comunicarea proprie: Cnd iexplicam unui elev o anumita teorie a invataanumita tehnica de lucru, credem n ceea ce spunem? Nu cumva prin cuvinte spunem ceva, iar prin gesturi altcencercai s cutai adnc n dumneavoastr i atunci cnd vorbii cu elevii s o facei cu pasiune i entuziasm, s f

comunicarea s fie un instrument puternic n mna dumneavoastr. Nu uitai, mai mult dect cuvintele, ceea ce se afspatele cuvintelor o s i conving pe cei din jur.

Strategiile de invatare ca ritualuri pentru ( r)evolutii interioare!

Folosirea acelor strategii de invatare predate de catre un consilier entuziast si persuasiv, ii inspira elevului speranta i

puterea acestora si creaza expectatii pozitive despre schimbarea propriei invatari, prin convingerea ca daca le folose

va fi abilitat cu un set special de abilitati care ii vor aduce succesul.

Faptul ca strategiile n sine nu sunt prin ele nsele agentii cauzali ai schimbarii conteaza foarte putin. Ceea ce conteazeste faptul ca elevii au o metoda concreta, structurata de mobilizare a factorilor placebo!


11/22


12/22


13/22

TEORIA NEBULOASEI SOLARE

Stiinta ca o metafora

Povestea stelelor ncepe ntr-un nor imens de gaz(hidrogen) i praf. n acel loc, exist particule de gaz i praf, aflate o continu agitaie. n aceti nori, formai odat cu galaxia noastr, se gsesc ingredientele din care se formeaz steleAstronomii numesc aceti nori de gaz i praf nori moleculari, dar se folosete i termenul de nebuloas[]Pe msur ce particulele de gaz se mic, aceastea se ciocnesc i formeaz formaiuni mai mari de gaz. Aceste formacresc din ce n ce mai mult, pe msur ce noi particule de gaz cad pe ele. n nebuloas se formeaz mai multe asemennuclee, ce atrag din ce n ce mai mult mas de gaz. Astfel nebuloasa se fragmeneaz. Apar mai multe nuclee ce vorevolua, separat, n stele.Aa iau natere roiurile de stele, regiuni bogate n stele tinere, stele formate n acelai loc i n acelai timp.

Adrian

Ti-s gandurile intr-o mare ... nebuloasa? Perfect! Ai materia prima pentru naste... idei luminoase!

Motto: Lumea din jur e nebuloasa magica a tuturor intrebarilor si raspunsurilor. Este momentul in care imaginatia dev

nemarginire.

Eu te vad va ca pe-o samannta a galaxiilor ce vor veni, a unor stele inca nenascute, si a unor constelatii nevazute inca.esti atat de vast... dincolo de abilitatile pe care le poti masura! Tu esti atit de vast... dincolo de abilitatile pe care ti le

amintesti! Si esti atat de vast... dincolo de abilitatile pe care le poti vedea acum!

Priveste-te ca pe o nebuloasa, ca pe o pepiniera de stele. Priveste in aceasta pepiniera, semintele viitorului taupenca tu existi acolo. Nu esti doar o fiinta umana care ascende, ci esti un roi de stele, de galaxii si universuri care se

antreneaza.

Tu esti evenimentul pe care-l cautati. Nu permiteti sfaturilor altora sa te influenteze atunci cand iti spun cind sa te na

stea, cand sa te nasti ca eveniment galactic si cand sa ascendezi. Pentru ca tu detii fiecare puls al drumului aflat in fat

in timp, dincolo de constiinta de masa, dincolo de intelegerea maselor.

Tu tasnesti ca o stea tanara, in concordanta cu ceea ce inima ta doreste. Nu te opriti si nu astepta ca masele de oame

te ajunga din urmaveti imbatrani tot asteptind.

Usa catre tine, catre (re)nasterea ta, este in interiorul tau. Poti vedea reflectia celui ce ai putea deveni in ochii fiecaru

din cei cu care interactionezi, dar in final tu pasesti prin propria usa in tine, prin tine!


14/22


15/22


16/22

MATERIA SI ENERGIA INTUNECATA

Inconstientulmateria si energia intunecata a universului interior

Motto: Marile idei vin din incontient. Acest lucru este valabil n art, n tiin i n publicitate. Incontientul, ns, tres fie bine informat, altminteri ideea va fi irelevant. Bombardai incontientul cu informaii i apoi lsai n voie procede gndire raional.[] dac linia telefonic dinspre incontient este deschis, sigur v va veni o idee remarcabil.

(David Og

Teoria lui Jung asupra inconstientuluiViziunea lui Jung cu privire la inconstient este mai pozitiva decat aceea care vede in acesta un simplu depozit a orice e

inadmisibil, a orice este infantilba chiar animalin noi insine, a tot ceea ce dorim sa dam uitarii. Aceste lucruri, esteadevarat au devenit inconsiente, iar mare parte din ceea ce apare in constiinta, este haotic si inform,dar inconstientu

este matrita constiintei, substanta necunoscuta din care se naste aceasta si in inconstient sunt de gasit germenii unei n

posibilitati de viata.

Latura constienta a psihicului ar putea fi comparata cu o insula care se ridica din mare sau cu o o Galaxie ce se nast

din materia atomica intunecata sub forma de nori gaze si praf a Universului.

Galaxia este Eul, cunoasterea, acel eu care voieste, centrul constiintei. Dar ceea ce apartine constiintei, ceea ce

cunosc despre mine si lume si pot directiona si controla, nu este pe deplin constient in permamenta.

Deci, in viziunea lui Jung contientul este fragmentar i discontinuu, chiar i pe durata veghe(oricine a avut perioade mscurte sau mai lungi de timp cnd, surprinztor, a lsat la o parte multe percepte logice, morale, educaionale, mirndmai apoi de el nsui de ce a fost n stare s gndeasc sau chiar sfac).Incontientul este ns, ntotdeauna n activitate, combinndu-i baza informaional, mutnd centrul ei momentan daciune ntr-un loc sau n altul. Proieciile informaionale din incontient spre exterior se fac sub form de fantezii, viztendine mitice, simboluri culturale, dar mai ales sub forma viselor.Fiecare proces contient are componente incontiente mult mai vaste, i este conectat de ele ntr-o maniersistematidar nu fixat.

Procesul contient acioneazca o ancor, un punctfix, n timp ceprocesele incontiente se schimbconstant, dar rmntre aceleai limite definite de conexiunile directe i indirecte cu spaiul global al contiinei.Jung considera inconstientulsuperior constientului pentru ca el "creaza combinatii subliminale foarte fine ce servesc

omului drept ghid".

Valorificarea inconstientului in procesul de invatare

Pentru a putea beneficia de activitatea prodigioas a incontientului, trebuie ca n acesta s fie transferateelementele informaionale ale problemei. Acest lucru se poate face preocupndu-ne asiduu de respectiva proble(activitate desfurat n sfera contientului), fcnd pauze (ore, zile chiar sptmni), dar mereu relundu-o.Aceast trire a problemei va pune cu siguran la lucru i contientul i incontientul

Pentru ca, att contientul i, mai ales, incontientul, s fie polarizate ct mai mult asupra problemei de rezolvat,trebuie:

1.S trim problema (vezi punctul de maisus).

2.S fim motivai la maxim s rezolvm problema.

Motivaiile pot fi multe: perspectiva ctigului, a promovrii, frica de sanciuni, ambiia, ura, ctigarea

respectului celor din jur, etc. Dar, de multe ori sursa unei puternice motivri este termenul calendaristic strictpn la care trebuie rezolvat problema.3. S ne concentrm i s ncercm s sistematizm ct mai mult datele i instrumentele problemei, ca ultim

activitate a contientului nainte de adormire. (nainte de a adormi, trebuie s meditm, s trecem n revist

problema de rezolvat. Cercetri recente au demonstrat tiinific c n acest mod direcionm visele, care sun

un produs al incontientului. Att ziua ct i noaptea trebuie s fim pregtii (inclusiv cu mijloacele materiale necesare) s notm o idee, o

sugestie venit din incontient n legtur cu problema de rezolvat. n caz contrar, exist anse mari ca ideea sauchiar eventual soluia s nu fie inut minte.


17/22


18/22


19/22

IPOTEZA RARITATII PAMANTULUI

Jupiter-ienii Universului tu ... interior

Ganduri de intampinare a oamenilor Jupiter in viata ta:

Oamenii intr n viaa ta pentru un motiv, o perioada sau o viaCnd vei ti care dintre ele este,

tii ce s faci pentru acea persoan.

Cnd cineva intr n viaa ta pentru unmotiv, este pentru a ndeplini o nevoie pe care tu ai exprimat

intrat pentru a te asista n momenteledificile de invataresi dezvoltare, s te ndrume i s-i acorde suport, s

ajute fizic, emoional sau spiritual.

Pot prea uneori ca au o misiune speciala in viata ta si chiar au! Sunt acolo pentru motivul pentru ca

ai nevoie s fie. Apoi, fr vreo greeal din partea ta sau ntr -un moment inoportun, aceast persoan va s

sau face ceva pentru a aduce aceast relaie la sfrit. Cteodat ei mor. Cteodat doar se ndeprtea

Cteodat te foreaz pe tine s adopi o poziie.

Ceea ce trebuie s realizm este c nevoia noastr a fost satisfcut, dorina noastr ndeplinit, mu

lor terminat. Si acum este timpul s mergi mai departe.

Unii oameni intr n viaa ta pentru operioada, fiindc a venit rndul tu s mprteti, s creti sa

nvei.Ei i aduc o experien de pace sau te fac s rzi. Ei te pot nvaceva ce nu ai mai fcut. Ei i pot d

obicei o cantitate incredibil de bucurie. Crede,este real! ns doar pentru o perioada!

Relaiile de oviate nva lecii pentru o via, lucruri pe care trebuie s le construieti pentru a av

fundaie solid emoional. Treaba ta este s accepi lecia, s iubeti acea persoan i s pui ceea ce ai nv

practic n toate celelalte relaii i domenii ale vieii tale.

Mulumete-le c facparte din viaa ta fie c este pentru un motiv, o perioada sau o via!


20/22


21/22


22/22

IPOTEZA LUMII MICI

Motto-ul consilierului colar:

Noi toti suntem interconectati si fiecare dintre noi are un anumit rol in acest Intreg. Si pentru a crea armonie

universala este important ca fiecare sa-si urmeze menirea.(Delia Muresan)

Mesajul elevului catre tine, draga consilierule scolar:

Dac tu n-ai exista,

N-a fi dect un punct n plus

n vnzoleala acestei lumi.

M-a simi pierdut

i a avea nevoie de tine.

Dac tu n-ai exista,

Spune-mi, cum s exist eu.

M-a putea preface c exist

Dar nu a fi aievea.

abordari interdisciplinare ale invatarii

Documents

constant il inteleg

john dunlovsky i colegii

scurt starea bineeeeee

indelungat starea bineeeeee

spune profu efort redus

metri i s studieziporiuni

a lua o notatrecere

ma treaca clasa2