a studiului de impact pt fabrica de lapte

Download a Studiului de Impact Pt Fabrica de Lapte

Post on 03-Jul-2015

1.215 views

Category:

Documents

7 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE FACULTATEA DE RESURSE MINERALE SI MEDIU SECTIA STIINTA MEDIULUI

NTOCMIREA STUDIULUI DE IMPACT PENTRU FABRICA DE LAPTE S.C. HELGA S.A. BAIA MARE

Indrumator proiect: Conf.prof. Nasui Daniel

Studenti: Perta Nita Petrut Alina Patricia Marincasi Andrada

1.Date generale Denumirea proiectului: S.C. HELGA S.A. Baia Mare Titulari: Pera Nia, Petru Alina, Marincai Andrada. Amplasamentul i adresa: Amplasamentul este situat n centrul administrativ judeean Baia Mare, pe strada Victoriei, nr.68/A Suprafaa amplasamentului este de 8208 mp.

2.Descrierea activitii propuse 2.1 Scop i necesitate Scopul principal al proiectului este procesarea laptelui i producerea de produse lactate, n vederea alimentrii localnicilor cu produse lactate proaspete, i producerea unui impact social pozitiv, prin generarea de noi locuri de munc.Societatea este cu capital privat. 2.2 Descrierea Tehnologia de fabricare a laptelui de consum si a produselor lactate cuprinde urmatoarele operatii comune: a) Receptia calitativa/cantitativa( prin colectarea laptelui de la fermierii locali ai zonelor invecinate) b)Filtrare. In prima faza a procesului tehnologic se urmareste indepartarea impuritatilor mecanice patrunse in lapte pe diferite cai (nisip, corpuri tari etc.) pentru a preveni uzura prematura a utilajelor (pompe, rotoarele galactometrelor).Retinerea acestor impuritati se realizeaza prin filtrare cu ajutorul unor site montate la evacuarea laptelui din bazinele de receptie.

c)Racire. Pentru racire, se utilizeaza schimbatoarelede caldura cu placi, racite cu apa gheata, a caror capacitate este corelata cu capacitatea dereceptie. Temperatura de racire este de 20-40C. d) Depozitarea laptelui crud racit, se face in tancuri izoterme de mare capacitateinstalate in incaperi speciale, in sectia de receptie a societatii sau in aer liber, pe platforme speciale construite. e)Curatirea centrifugala, este procedeul cel mai eficace de eliminare aimpuritatilor din lapte.Efectul de curatire se asigura prin separarea impuritatilor cu greutate specificadiferita de cea a laptelui sub actiunea fortei centrifuge. f)Normalizarea este operatia prin care se aduce continutul de grasime al lapteluila o anumita valoare, in vederea asigurarii unei calitati constante produsului finit.Aceastapresupune in majoritatea cazurilor o reducere a continutului initial de grasime cu ajutorulseparatoarelor centrifugale. g)Omogenizarea, in tipul depozitarii produselor lactate, grasimea are tendinta dea se separa la suprafata produsului. h)Pasteurizarea, are ca scop principal, igienizarea materiei prime.Procedeele depasteurizare sunt alese in functie de produsele ce urmeaza a fi fabricate si au fost descrisela larg anterior. i)Racirea laptelui urmeaza intotdeauna operatiei de pasteurizare, temperatura de racire fiind conditionata de instalatia de pasteurizare si de destinatia laptelui pasteurizat. j)Depozitarea, laptele pasteurizat, evacuat din instalatia de pasteurizare de latemperatura 20-40C este depozitat in tancuri izoterme (asa numite tancuri tampon) pana la urmatoarea operatie de prelucrare specifica produsului ce urmeaza a fi fabricat.

Toate produsele obinute se ambaleaza individual sau vrac purtnd sigla producatorului.Aceste produse obtinute sunt controlate n cadrul laboratorului uzinal propriu si n urma controlului obtinut se obtine un certificat de calitate ce insoteste marfa i i atesta calitaile fiecarui produs n parte certificandu-l pe toata durata de valabilitate a sa. Certificarea se face de catre personalul autorizat.

2.3 Detalii de amplasament Municipiul Baia Mare este situat n partea vestica a judetului Maramures, n depresiunea cu acelasi nume, pe cursul mijlociu al Rului Sasar, la o altitudine medie de 228 m fata de nivelul marii, fiind cuprins de coordonatele geografice 4739' - 4748' latitudine nordica si 2310' - 2330' longitudine estica. Vecini: N- Liceul Gheorghe Lazar; V- cantina liceului Gheorghe Lazar; S- Teren de Fotbal neamenajat; E- Drumul E58. Accesul in zona se va face de la soseaua principala.Cel mai apropiat aeroport este la distanta de aproximativ 5-6 km, in Tautii Magherausi.Cea mai apropiata gara se afla la aproximativ 800 m, in municipiul Baia Mare. Principalele cldiri din cadrul proiectului vor fii: - hala de colectare i procesare a laptelui - fabrica de producere a produselor lactate -birourile -parcrile Pentru un rezultat cat mai bun, se vor folosi echipamente i instalaii speciale pentru colectarea i prelucrarea laptelui.

2.4 Realizarea i funcionarea obiectivului. Principalele materiale pt buna funcionare a proiectului sunt: - materiale de ntreinere i de construcie (80-150 kg/an) -ap pentru igienizri hal i consum menajer( 5 6 t/an) -soluii pentru dezinfecie (100 200 l/an) -motorin pentru centrala termic, benzin pentru mijloacele de transport (3 t/an, 1t/an) Materiale prime: -lapte(2000 t/an) Produse finite: -lapte de consum(1200 t/an) -brnz de vaci,telemea, cacaval (100 t/an) -smntn, unt ( 120 t/an) -produse lactateacide: iaurt,lapte btut, sana (80 t/an) n cadrul amplasamentului se lucreaz 2 schimburi, a cte 8 ore, primul schimb ncepe programul la ora 6:00 i se termin la 15:00, pauz o or, de la 10:30 la 11:30, al doilea schimb ncepe de la 15:00 i se termin la 00:00, avnd pauz o or de la 19:00 la 20:00. Apa curent este furnizat printr-un pu propriu cu capacitate de 2,5 t/zi.n cadrul de prelucrare a laptelui, apa este folosita n scopuri tehnologice, igienice i sanitare.

n procesarea laptelui pasteurizat, a untului, a brnzei, a produselor lactate se permite numai folosirea apei curate, inodore si incolore i cat mai pura din punct de vedere microbiologic. Apa nu trebuie sa conina bacterii feruginoase, sulfo-oxidante, sulfo-reducatoare, sau produse ale activitatii acestora care se depun pe pereii acestora si pot trece in produse producnd depresiunea acestora.Apa folosita pentru splarea untului nu trebuie sa conin mai mult de 40mg/l mangan, sarurile sale confera gust amar untului. La proectarea si construirea fabricii de prelucrare a produselor lactate trebuie avut n vedere i asigurarea cantitai de ap necesare pentru prevenirea sau lupta mpotriva incendiilor. Energia electric este furnizat de SC. ELECTRICA SA Canalizare: canalizarea oraului Baia Mare.

3.Amplasarea n mediu 3.1Elemente de geologieDepresiunea Baia Mare s-a format n urma aparitiei lantului vulcanic Oas-Gutai-Tibles, avand un nivel ondulat cu altitudini variabile. Fundamentul este constituit din formatiuni cretacice peste care sunt depuse formatiuni paleogene si miocene, destul de rezistente la actiunea factorilor subaerieni, fapt ce se reflecta in aspectul colinar al depresiunii. Conform STAS 11100/1-77 referitor la macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei, zona luata in considerare se afla in zona de intensitate seismica de gradul 7 in scara intensitatilor seismice MSK-64, stabilita prin STAS 3684- 71.

3.2 Solul Scoara terestr din zona municipiului Baia Mare cuprinde o structur pedogenetic variat, cci alturi de solurile podzolice predominante se gsesc soluri pseudogleice(orizont ntre 0 20 cm preudogleizare excesiv; orizont ntre 20 50 cm, pseudogelizare foarte puternic) i aluviale specifice zonei depresionare, precum i soluri brune de pdure, soluri montane acide. 3.3Resursele de apCel mai apropiat ru este Ssarul, la 400 m deprtare de amplasament. Principala surs de ap potabil este luat de la reeaua de alimentare a municipiului Baia Mare. Conductele pentru ap nepotabil, ap care va fi folosit la producerea vaporilor, pentru instalatiile de stingere a incendiilor si pentru echipamentele de racire, se vor distinge de cele pentru ap potabil. Aceasta va fii captat de la apele pluviale si alte surse. Apa subterana se gaseste la o adancime de 6 m. 3.4 Clima Clima predominant este temperat-continental moderat. Acest tip de clim rezult din poziia judeului n cadrul continrntului, din dispunerea reliefului precum i din circulaia general a aerului de direcie vestic i nordic, n general umed. Media anual a temperaturii variaz de la S la N, astfel n zona joas a depresiunii Baia Mare, temperatura anual a aerului depete puin 9 grade. Precipitaiile atmonsferice sunt n general destul de ridicate, de la 700 mm/an

la peste 1400 mm/an. Vntul dominant N-E 25% , S-V 17%(69grade altitudine). Calm atmonsferic 15 %.

3.5 Elemente de ecologie acvatica si terestraVegetaia i fauna Zona depresiunii Baia Mare cuprinde o gam variat de specii ierboase i arborescente, n fucie de varietatea terenului, a solului i a climei. Predomin pdurile de gorun(Quercus petraea), n amestec cu carpen(Carpinus betulus). Specifice depresiunii Baia Mare sunt suprafeele ntinse ocupate de castanul comestibil care urc i pe versanii cu expoziie sudic i vestic, pn la altitudini de 600 m. Fauna din spaiul geografic bimrean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zina carpatic: cerbul(Cervus Elaphus), cprioara(Capreolus Capreolus), lupul(Canis lupus lupus),vulpea(Vulpes crucigera), iepurele(Orychtolagus cuniculus), jderul(Muste lidae) i veveria(Tamias striatus). Psrile: ierunc(Tetrastes bonasia), porumbelul de scorbur(Columba alumbus), huhurezu mare(Strics uralensis), uliu(Achipiter), bufnia(Bubo bubo).

3.6 Aezri umane i alte obiective de interes publicDistana fa de diverse anexe sau instituii publice: -Grupul Scolar ,,Gheorghe Lazr,, se afla la aproximativ 25 m, - Teren sportiv se afla la aproximativ 10 m - Cantina Gheorghe Lazr se afla la aproximativ 66 m Directia dominanta a vanturilor Caracteristica esenial a zonei depresionare Baia Mare reprezint predominarea vnturilor foarte slabe i slabe i frecvena deosebit de mare a calmului atmosferic, n cursul unui an valoarea medie a acestui parametru depind 50 %

Viteza medie anual a vntului a nregistrat, n perioada 1961-2000, o valoare de doar 1,6 m/s. n cursul anului viteza vnturilor din vest a prezentat valori, aproape n fiecare lun, mai ma