1

Geoinformatică_Laborator 09

Prelucrarea datelor geografice cu ajutorul calculatorului (3)

[ In aceste referate ne vom referi frecvent la cursul de Informaticǎ pentru Neinformaticieni (prescurtat I_pt_N_I ) şi

Cursul de Matematici Generale pentru Prelucrarea Automatǎ a Ddatelor (presc. MGPAI) Numerele de forma n.n.n.n reprezinta numerotarea din acest curs. ]

9.1. FENOMENE DETERMINISTE ŞI STOHASTICE.

(MGPAD, pag. 179)

În natură există două categorii mari de fenomene:

Fenomene deterministe şi Fenomene stohastice.

Vorbim despre fenomene deterministe, dacă la repetarea unei experienţe – chiar de foarte multe ori - se observă acelaşi eveniment.

[ La reacţia dintre un acid şi o bază se obţine totdeauna o sare, o piatră lăsată

liber la o înălţime “h” de suprafaţa Pământului totdeauna cade cu aceeaşi acceleraţie, etc.]

Avem de a face cu fenomene stohastice, dacă la repetarea de “n” ori a unei

experienţe se observă “k” evenimente distincte. [ Exemple: Dăm cu banul, rezultatul poate fi “cap” sau “pajură”, dacǎ dăm cu

zarul, rezultatul poate fi : 1,2,3…6, etc. ] Pentru a compara între ele cele “k” evenimente, se calculează pentru fiecare

eveniment, frecvenţa relativă din raportul numărului de “reuşite” şi numărul total de încercări, adică – pentru evenimentul “i” - vom scrie:

T

ii N

Nf =

(3.1.0.1)

Se poate verifica imediat că suma acestor frecvenţe relative este obligatoriu egal cu 1(unu) :

∑=

=

n

iif

1

1 (3.1.0.2)

2

Histograme, Histograme cumulate. Histogramele sunt nişte diagrame unde reprezentǎm probabilitatea unor fenomene

stohastice [ Calculate prin contorizare sau obţinute prin mǎsurǎtori ]. Pe axa X se rerezintǎ fenomenul, iar pe axa Y mǎrimea mǎsuratǎ (aflatǎ prin

mǎsurare sau contorizare) sau probabilitatea fenomenului. Punând intrebarea “Ce evenimente au avut loc la examen ? ( Ce note au luat studenţii din grupǎ ? )”, rǎspunsul va fi ceva de forma:

Patru (4) studenţi au luat 4, Şase (6) studenţi au luat 5, Cinci (5) studenţi au luat 6, Cinci (5) studenţi au luat 7, Cinci (3) studenţi au luat 8, Un (1) studenţ a luat 9 şi în final Un (1) studenţ a luat 10

Aceste date se pot reprezenta şi grafic, obţinându-se o HISTOGRAMĂ (vezi fig 3.1.2.3 )

Dacǎ se cere o statisticǎ despre “Câţî studenţi au luat nota pânǎ la N” vom obţine datele urmǎtoare:

Note pânǎ la 4 4 studenţi Note pânǎ la 5 10 studenţi (4 + 6) Note pânǎ la 6 15 studenţi (4 + 6 + 5 ) Note pânǎ la 7 20 studenţi (4 + 6 + 5 + 5 ) Note pânǎ la 8 23 studenţi (4 + 6 + 5 + 5 + 3 ) Note pânǎ la 9 24 studenţi (4 + 6 + 5 + 5 + 3 + 1 ) Note pânǎ la 10 25 studenţi (4 + 6 + 5 + 5 + 3 + 1 + 1 ) În mod analog pentru cu histograma simplǎ din fig 3.1.2.3., putem reprezenta şi

aceste date pe o diagramǎ, ce reprezintǎ o HISTOGRAMA CUMULATĂ ( vezi fig. 3.1.2.5.),

[ Acesta din urmǎ reprezintă o ststisticǎ despre numărul studenţilor, care au luat

“cel mult” nota “k”.]

3

Fig. 3.1.2.3. Histograma notelor Fig. 3.1.2.5. Histogr. Cumulată pe note

Într-o serie de măsurători, în care se prelucrează rezultatele obţinute de la populaţii mai mari (de ex. masa unor animale de experienţă, notele tuturor elevilor dintr-un judeţ, etc.) vom obţine Histograme ca cel din figura 3.1.2.8.

Fig.3.1.2.8. Histogramă “normală”

Funcţiile care descriu alura histogramelor sunt denumita funcţii de repartiţie.

Existǎ multe tipuri de repartiţii ( vezi MGPAD p. 192 ) , cel mai frecvent apare repartiţia normalǎ (vezi fig. 3.1.2.8 )

4

PARAMETRII UNEI REPARTIŢII.

[ MGPAD p. 188 ]

Se definesc nişte parametri care descriu exact funcţiile de repartiţie şi care sunt în primul rând::

VALOAREA MEDIE şi

DISPERSIA VALOAREA MEDIE se defineşte matematic destul de

complicat vezi formulele MGPAD 3.1.3.1, 3.1.3.2):

Metoda “clasică” de a obţine media este simplǎ, ea constǎ din:

însumarea tuturor valorilor şi împărţirea sumei la numărul de elemente, adicǎ (vezi formula din chenar)

DISPERSIA (VARIANŢA ) este o mărime ce descrie în ce măsură variabila aleatoare este “grupată” în jurul mediei.

5

Ca formulă el se defineşte tot ca o medie :

media abaterilor la pǎtrat.

[ vezi formula (3.1.3.4) din MGPAD sau formula din chenar ]

[Abaterea este diferenţa dintre media calculată cu (3.1.3.3.) şi valoarea lui xi ]

Radicalul din dispersie (2

σ = σσσσ ) se numeşte “Deviaţia standard”.

Mai existǎ o serie de alţi parametric ca:

- Mediana, - Amplitudinea, etc, [ detalii vezi MGPAD. ]

9.2. Structuri de date. Fişiere. Baze de date

Fişiere de memorare a datelor. Limbajele de nivel înalt (Fortran, Pascal, Basic, C etc.) pe lângă multe alte facilităţi permit utilizarea unor structuri complicate de date necesare în practică. La cursurile teoretice au fost prezentate structurile: Vector, Matrice, Listă (simple şi înlănţuite), Coada, Stiva, Înregistrări şi Fişiere.

O înregistrare este un ansamblu de informaţii legate logic, având atât câmpuri numerice cât şi de tip şir. Astfel, legat de un student se va memora: Numele, Numărul de absenţe, Secţia, Nota la testul nr.1 , Nota la testul nr. 2, etc.

În informatică, aceste informaţii reprezintă “câmp”-urile unei înregistrări. În cazul nostru, înregistrarea Student va conţine “câmp”-urile:

Student.Nume Student.Absente Student.Grupă Student.N_T_1 Student.N_T_2

[După cum se vede, numele câmp-ului este despărţit de un punct de numele înregistrării]

Pentru crearea fişierelor simple de tip *,txt se poate utiliza facilitatea oferită de

programul “Total Commander” prin tastarea combinaţiei <Shift> + <F4>. După ce am apăsat această combinaţie de taste este cerut numele fişierului de creat

şi în continuare se deschide fereastra de text care se completează cu informaţiile necesare. Pentru crearea fişierelor mai complexe se vor folosi programe scrise în limbajele

de nivel înalt. În BASIC există două tipuri de fişiere: fişiere cu ACCES SECVENŢIAL şi

fişiere cu ACCES DIRECT. Cele cu acces secvenţial au înregistrări de lungime variabilă, ele pot fi accesate numai în ordinea în care au fost scrise pe suportul extern de memorie, dar de obicei ocupă un loc mai mic.

6

Fişierele cu acces direct au înregistrări de lungime constantă, datele putând fi accesate în orice ordine, însă ocupă un loc mai mare. Fişierele cu acces secvenţial se folosesc mai mult pentru arhivări de date, iar cele cu acces direct pentru găsirea rapidă a înregistrărilor.

Toate programele care manevrează fişiere utilizând limbajul BASIC vor avea, undeva la început, o instrucţiune OPEN ce descrie datele necesare pentru utilizarea fişierului. Astfel se precizează tipul de fişier , scopul deschiderii şi numărul de ordine al fişierului, în cadrul programului, forma generală a instrucţiunii fiind:

OPEN <fisnum> FOR <scop> As #n [LEN= <lungime înreg>]

La fişierele secvenţiale , - dacă scop-ul este INPUT se deschide fişierul pentru citire, - dacă scopul este OUTPUT (utilizat de obicei la crearea fişierului) se deschide

fişierul pentru a se scrie în el, iar - dacă scop-ul este APPEND se pot adăuga înregistrări noi la sfârşitul unui fişier

existent. La fişierele în acces direct, "scop"-ul este obligatoriu RANDOM, ce va permite deschiderea unui fişier în acces direct pentru - scrierea, - citirea, sau - modificarea oricărei înregistrări. Indiferent de tipul de fişier şi scopul de utilizare, la sfârşitul programului trebuie să

existe o instrucţiune CLOSE pentru închiderea fişierului, în caz contrar se pot pierde informaţii preţioase.

[În anumite cazuri -în special la fişierele secvenţiale - calculatorul închide

singur fişierul, chiar dacă programatorul a uitat. ]

BAZE DE DATE.

Actualizarea fişierelor mari este o operaţie lentă şi deseori afectată de erori. Pentru a uşura activităţile de actualizare - regăsire, legate de fişierele mari, au fost elaborate BAZE DE DATE ce memorează datele nu într-un singur fişier, ci într-un ansamblu de fişiere cu legături logice între ele.

Crearea şi administrarea bazelor de date este astăzi o activitate foarte răspândită, existând o multitudine de pachete de programe ce permit crearea Sistemelor de Gestiune a Bazelor de Date (S.G.B.D.-uri). Astfel, există pachetele dBASE, FOXPRO, MS-ACCESS etc., utilizate pe scară largă în lume.

În prezentul curs veţi studia S.G.B.D.-ul MS-ACCESS, în urmǎtorii ani veţi face

cunoştinţǎ şi cu alte pachete din aceastǎ categorie.

---------------------------------- --------------------------- ------------------------------------

7

Directorul de lucru pentru LAB. 9 este următorul:

C:\GEOINFORMATICA\specializarea\grupa\Lab09

A. HISTOGRAME

Din folderul HISTOGRAME porniţi programul HISTOGRAME.vbp

Din lista oferitǎ alegeţi pe rând fişierele cu numǎr crescând de elemente (6, 25, 40, 4000) şi pentru fiecare urmǎriţi histograma numericǎ obţinutǎ iar apoi reprezentarea graficǎ a histogramei simple şi a histogramei cumulate.

B. MEDIA, DISPERSIA

Din folderul MED_DISP_FILE porniţi programul MED_DISP_FILE .vbp

Programul calculeazǎ media şi dispersia pentru populaţii cu 40, 400 şi apoi 4000 de elemente ( sǎ zicem masa unor iepuraşi), deci prima datǎ trebuie precizat numǎrul de elemente din populaţie.

Un “Click”pe “AFISAM ELEMENTE” afişeazǎ valorile ( pentru a parcurge lista acţionaţi asupra barelor de derulare din dreapta listei), iar dupǎ un “Click”pe “CALCULAM MEDIA si DISPERSIA” sunt afişate aceste valori calculate.

Este foarte util sǎ citiţi EXPLICATII-le, unde veţi gǎsi pe lângǎ consideraţiile teoretice legate de medie şi dispersie şi porţiunile de program care calculeazǎ aceste valori.

8

C. FIŞIERE

Lansaţi programul demonstrativ File_demo.vbp

[ Este un program pentru prezentarea lucrului cu fişiere, ce demonstrează crearea, citirea si actualizarea (Adăugare, ştergere) fişierelor secvenţiale, precum şi crearea, citirea şi actualizarea fişierelor în acces direct) ]

în folderul cu program veţi gǎsi şi două sub-foldere cu fişiere create anterior pentru afişare :

Fisiere _acces_direct şi Fisiere_secventiale.

Porniţi aplicaţia File_demo, şi din meniul principal (vezi fig. 9.01) alegeţi demonstraţiile cu fişierele secvenţiale, dupǎ care apare meniul de Fiş. Secvenţiale (vezi fig 9.02) .

Fig. 9.01 Meniul de start pt. File_demo Fig.9.02. Fereastra Fiş. Secvenţiale

Din meniul de fisiere secventiale selectaţi butonul "Creare fişier secvenţial', şi intrând în fereastra de creare a fişierelor (vezi fig 9.03) , parcurgeti următoarele etape:

9

Fig.9.03 Fereastra de creare a fiş. Secv Fig.9.04 Fereastra de start Actual. Fiş. Secv

Alegeti folderul în care se va crea fişierul – în cazul nostru Fisiere_secventiale şi confirmaţi alegerea făcând “click” pe oricare fişier din folder.

1. Alegeti extensia fisierului ce se va crea (.txt, .dat. sau altceva ) după care precizaţi numele fişierului (în primele 2 cazuri) sau numele complet în caz că aţi ales “altceva”

2. După ce aţi confirmat numele, fişierul este creat (se afişează în partea superioară a ferestrei numele complet al fişierului creat). Dacă vreţi să mai creaţi alte fisiere, alegeti butonul “Mai creăm alte fisiere” (O să apară lista fişierelor existente, printre care şi cel creat anterior), în caz contrar reveniţi la meniul F. Secvenţiale.

Dacă opriţi programul, aduceţi fereastra de creare pe monitor, [deschideţi Freastra

de proiect, faceţi “Click”pe Form_crefissec în continuarei faceţi “Click” pe una

din butoanele de opţiuni (de ex cel de “. txt “) după care va apare porţiunea de

program ataşată "evenimentului Click" , unde veţi găsi instrucţiunile care deschid

fişierul cu numele solicitat în folderul ales:

Numext = ".txt" ‘Extensia este “.txt Nume_first = InputBox("Ïntroduceti numele fisierului (max 8 c)")”’Intr. numele Nume_file = Nume_first & Numext ‘Nume_file = nume + extensia Full_Name_File = Full_Path & Nume_file ‘Numele complet = Calea + Nume Open Full_Name_File For Output As #1 ' Deschide fişierul secvenţial

Close #1 ' Închide fişierul

Vom Crea fişierul "Catalog.dat" şi părăsim aplicaţia. Consultând folderul "Fişiere_secvenţiale" vom constata apariţia fişierului proaspăt creat -va avea lungimea 0- )

După ce fişierul a fost creat, putem adăuga înregistrări folosind opţiunea “Actualizare Fisiere” (vezi fig 9.02), iar meniul următor (Vezi fig. 9.04) ne oferă alegerea dintre “Adăugarea unei înregistrări la capăt” şi “Ştergerea unei înregistrări”

Alegeti optiunea “Adăugam 1 înregistrare” ce deschide fereastra pentru “alipire”

(vezi fig 9.05) Pentru a adăuga înregistrări la fişierul "Catalog.dat" din Folderul

Fisiere_secventiale, veţi alege prima dată Folderul şi apoi fişierul. Înregistrările noi

10

se trec în Fereastra de text (se şterge textul ce e scris acolo [la început F.T. pentru a ajuta utilizatorul] ) şi după ce ferestra text conţine informaţia ce trebuie adăugată, faceţi “Dublu Click” în fereastră. În acest moment înregistrarea se adaugă fisierului. Veţi repeta aceste operatii până ce terminaţi cu înregistrările noi ce trebuie introduse, după care alegeţi revenirea la fereastra anterioară de actualizare.

Întrucât fişierul conţine informaţii despre studenţii unei facultăţi, fiecare înregistrare va cuprinde 4 câmpuri şi anume: NUME, ABSENTE, GRUPA, NOTA_1 şi NOTA_2, câmpurile unei înregistrări fiind separate de semnul "/" (Slash) astfel: Popa Ion / 3 / Gr_2/. 6 / 7)

Fig. 9.05 Fer. de “alipire” la F. Secvenţiale Fig. 9.06 Fer. de afişare la F. secvenţiale

Adăugaţi următoarele înregistrări la fişierul "Catalog.dat"

NUME ABSENTE GRUPA NOTA_1 NOTA_2

POPESCU IONEL 2 GR 6 7 6 VIZIRU IONELIA 8 GR 5 5 8

COTA DANIEL 10 GR 1 9 7 GHEORGHE ADINA 22 GR 3 10 9

Pentru a consulta fişierele secventiale existente, din meniul de Fişiere secvenţiale alegeti opţiunea de Afişare Fişiere secvenţiale. Se deschide meniul din figura 9.06

Veti preciza Folderul (Fisiere_secvenţiale) şi Fişierul (Catalog.dat sau altceva) şi în fereastra de listare va apare fişierul ales.

Puteţi solicita afişarea unui alt fişier secvenţial, sau revenirea la meniul de F. Secvenţiale.

11

[ Dacă opriţi programul, aduceti fereastra de afisare a fişierelor secvenţiale pe

ecran şi faceţi “Dublu click” în fereastra de fişiere File-List_Box), în porţiunea de program

ataşată "evenimentului Click" veţi găsi secvenţa de cod care decshide fişierul, citeşte

înregistrările de pe suportul extern, le afişează în fereastra Lst_f_s şi în final închide

fişierul

Open Full_Path For Input As #1 ' Deschide fişierul pentru citire While Not EOF(1)

Input #1, Unrand ' Citeşte o înregistrare Lst_F_s.AddItem Unrand ' Adaugă linia citită în

Wend ' fereastra de afişare Close #1 ' Inchide fişierul

Dacă doriţi ştergerea unei înregistrări dintr-un fişier secvenţial, din meniul de actualizări alegeţi opţiunea Stergem o înregistrare. Apare fereastra de ştergere (fig.9.07) ce ne permite alegerea fişierului, urmat de afişarea acestui fişier. Alegem înregistrarea de şters după care calculatorul afişează fişierul vechi şi cel “actualizat” (vezi Fig. 9.08)

Ştergerile pot continua, la terminare reveniţi în meniul anterior.

Fig. 9.07 Fer. de start la “ştergere secv.” Fig. 9.08 Fer. finală “după ştergere”

Pentru crearea şi exploatarea fişierelor cu acces direct, avem datele în Folderul Fisiere_acces_direct

Pentru a lucra cu aceste fisiere din meniul de start alegeţi opţiunea respectivă şi se deschide meniul pentru aceste fisiere (vezi fig 9.09)

12

Fig. 9.09 Fer. cu Fiş. în acc. dir. Fig 9.10. Fer. pt. crearea Fiş. acc. dir. Crearea fişierelor în acces direct se face în mod analog cu crearea fişierelor

secvenţiale, doar că Folderul unde se crează ele este acum cel destinat fişierelor în acces direct, în consecinţă şi fereastra de lucru va fi asemănătoare (vezi fig. 9.10)

La crearea fişierelor în acces direct este necesară precizarea lungimii înregistrării (Acesta se face prin definirea unei variabile definite de utilizator)

Pentru simplificare - în acest program demonstrativ- vom folosi totdeauna înregistrări de lungime fixă LEN= 32 [ Vă puteţi da seama de lungimea unei înregistrări din declaraţia de tip (vezi mai jos secvenţa de program -ce se găseşte în capitolul „General” al codului ataşat ferestrelor de lucru cu F. Acc.dir) şi din instrucţiunea de deschidere a fişierului ]

Private Type studd Nume As String * 21 Grupa As String * 3 Subiect As String * 3 Nota As String * 3 VG As String * 2 End Type Pentru afişarea înregistrărilor dintr-un fişier în acces direct existent veţi alege

opţiunea „Afişarea înregistrări existente” după care apare fereastra de alegere a folderului şi fişierului” ( vezi fig. 9.11)

După ce alegeţi fişierul prin butoanele de opţiue puteţi cere afişarea fişierului întreg sau numai a unei înregistrări.

Dacă aţi ales fişierul întreg se afişează în fereastra de listare întregul fişier (în mod analog cu cele văzute la fişierele secvenţiale) iar dacă alegeţi afişarea unei singure înregistrări, veţi fi rugat să precizaţi numărul de ordine al înregistrării respective.

După ce alegeţi înregistrarea, el este afişat într-o fereastră separată cu explicaţia şi valoarea fiecărui câmp (vezi fig 9.12)

Puteţi cere afişarea mai multor înregistrări, (alegeţi butonul altă înregistrare), iar când vreţi să renunţaţi, alegeţi opţiunea „Înapoi la meniul F. Acc-dir.”

13

Fig. 9.11 Fer. De afişare F. acc. dir. Fig. 9.12 Fer. de afişat 1 înregistrare

[ Dacă opriţi programul, aduceţi fereastra de afişare a F. în acces direct pe ecran

şi faceţi „Click”pe una din butoanele de opţiune, veţi putea găsi instrucţiunile care deschid

fişierul în acces direct ]

Open FullPath For Random As #1 Len = 32 precum şi instrucţiunile ce scriu respectiv citesc înregistrări de pe suportul extern

PUT #1,Nr%, Unstud GET #1,Nr%, Unstud ] O înregistrare în acest fişier va conţine, în ordine, următoarele câmpuri:

NUME_STUDENT, GRUPA, SUBIECTUL şi NOTA.

[ATENŢIE!!!!! Câmpul NR. STUDENT este foarte important în cazul fişierelor cu acces direct, el fiind identificatorul înregistrării. Dacă introducem mai multe înregistrări cu acelaşi identificator, atunci ele se vor scrie peste, la sfârşit rămânând memorată în fişier doar ultima înregistrare. Practic această „şmecherie” poate fi folosită atunci când am greşit o înregistrare şi dorim să o introducem încă o dată pentru ca ea să fie memorată corect în fişierul respectiv.]

Pentru introducerea de informaţii noi într-un fişier în acces direct veţi apela la opţiunea de “Actualizare înregistrări, din meniul fişierelor în acces direct, după care apare fereastra de actualizare (vezi fig. 9.13).

Prima dată alegem folderul apoi fişierul de actualizat (asemănător cu cele văzute la fişiere secvenţiale) după care programul cere numărul înregistrării de actualizat.

Fig 9.13. Fer. Pt. Actualizarea F. Acc. Dir. Fig. 9.14. Alegerea înregistrării

14

După precizarea numărului înregistrării, apare “formularul” pentru 1 înregistrare, (vezi Fig.9.12) formular ce se completează cu datele noi după care se apasă tasta Înapoi.

Pe ecran apare înregistrarea cu noile valori introduse şi procesul poate continua, până ce renunţăm şi alegem opţiunea Ïnapoi la meniul F. Acc-dir.

Introduceţi cele patru înregistrări de mai jos – în orice ordine doriţi -

NR. STUDENT NUME GRUPA SUBIECTUL NOTA

1. POPESCU ION GR1 S1 8 2. VIZIRU DANA GR2 S2 5 3. COTA DAN GR3 S3 4 4. ION ADINA GR4 S4 10

După terminarea introducerii, puteţi verifica conţinutul, în modul cunoscut,

apelând “Afişarea de inregistrări, opţiunea de “Fişierul întreg”.

D. BAZE DE DATE.

SGBD-ul Microsoft Access. Căutaţi pe desktop sau în meniul Start\Programs shortcut-ul Microsoft Access şi apoi lansaţi această aplicaţie. Folosind comanda File\Open încărcaţi baza de date conţinută în fişierul romania_judete.mdb, aflat în directorul de lucru. Pentru început, se va deschide o fereastră care conţine obiectele bazei de date, adică tabele (Tables), criterii de sortare (Queries), formulare (Forms) rapoarte (Reports), etc :

Baza noastră de date este una simplă, alcătuită dintr-un singur tabel cu numele de romania_judete. Microsoft Access este un SGBD care ştie să gestioneze baze de date complicate, alcătuite din mai multe tabele, formulare şi rapoarte ce relaţionează între ele. Pentru a vizualiza conţinutul tabelului cu înregistrări, selectaţi-l şi apoi apăsaţi ENTER. În spaţiul de lucru Microsoft Access se va deschide încă o fereastră:

15

Fiecare rând din acest tabel reprezintă o înregistrare în timp ce fiecare coloană a

tabelului este un câmp. Prima coloană este un câmp cheie unde fiecare înregistrare primeşte un număr de identificare la fel ca la fişierele cu acces direct. Dacă într-o bază de date există mai multe tabele care relaţionează, atunci fiecare dintre acestea trebuie să conţină câmpul cu numerele de identificare, el fiind acela care realizează legătura corectă între înregistrările din tabele.

Introducerea unei înregistrări noi se poate face pe baza unor formulare (Forms) sau se poate face direct în tabelul bazei de date, pe ultimul rând, care este gol şi marcat la început prin semnul “∗”. Tabelul bazei de date poate fi vizualizat în două moduri:

1. Datasheet View care permite vizualizarea tuturor înregistrărilor, precum şi introducerea de noi date;

2. Design View care permite stabilirea caracteristicilor tuturor câmpurilor din tabel.

Un lucru deosebit de eficient al bazelor de date Microsoft Access este acela al posibilităţii de ordonare şi filtrare a datelor. Prin ordonarea datelor se înţelege aranjarea înregistrărilor din baza de date, în mod crescător sau descrescător, în funcţie de valorile conţinute într-un câmp. Haideţi să ordonăm rapid judeţele după alfabet. Faceţi un click cu mouse-ul pe capul coloanei (câmpului) Nume judet pentru a selecta toate înregistrările din acesta. Efectuaţi un click dreapta şi apoi alegeţi opţiunea Sort Ascending pentru a ordona judeţele după alfabet. La fel se poate proceda cu toate câmpurile, ordonarea putând fi crescătoare (Sort Ascending) sau descrescătoare (Sort Descending):

Astfel putem obţine foarte repede informaţii despre ordinea judeţelor în funcţie de suprafaţă, perimetru, populaţie, densitate etc.

Filtrarea datelor este un procedeu care permite eliminarea din tabel a unor înregistrări care nu corespund cerinţelor stabilite de utilizator. Ea se poate face prin două metode, DUPĂ SELECŢIE (Filter By Selection - butonul din stânga în imaginea de mai jos) sau DUPĂ FORMULAR (Filter By Form - butonul din mijloc în imaginea de mai jos):

Butonul din dreapta poartă numele de Apply Filter şi se foloseşte atunci când

filtrăm după un formular. Prin acţionarea lui începe filtrarea datelor pe baza specificaţiilor din formular.

Pentru a filtra datele după o selecţie efectuaţi următorii paşi: selectaţi litera “B” de la înregistrarea “Buzău” din câmpul Nume judet; acum, prin acţionarea butonului Filter By Selection, vor rămâne în tabel doar judeţele al căror nume începe cu litera “B”.

16

Odată ce un tabel este filtrat, butonul Apply Filter se va transforma în Remove Filter, prin acţionarea lui revenindu-se la tabelul complet al bazei de date. Mai încercaţi să descoperiţi câteva filtrări după selecţie interesante.

Filtrarea după formular este mai complexă, în sensul că ea permite stabilirea mai

multor criterii de filtrare, care pot fi aplicate concomitent în mai multe câmpuri. Iată un exemplu în figura de mai jos:

Există trei condiţii de filtrare: numele judeţului trebuie să înceapă cu litera “B”, suprafaţa lui va fi mai mare de 5000 km2 şi populaţia urbană trebuie să deţină o pondere de peste 60% din totalul populaţiei. Observaţi la ce rezultat se va ajunge prin aplicarea acestui filtru. Pentru a consulta o altă bază de date Microsoft Access, încărcaţi fişierul biblioteca.mdb din directorul de lucru.