1. GENERALITATI Dupa un anumit numr de ore de funcionare a unui ansamblu, unele piese mai greu solicitate, prezint o stare avansat de uzur, ceea ce face imposibil funcionarea n continuare a ansamblului respectiv. In afara uzurii datorit unei funcionri de o anumit durat, piesele mainilor i ale aparatelor pot ieii din funciune i n urma unor cauze accidentale: lovituri, suprasolicitari, montri greite, defecte de material, etc. Pentru a repune ansamblul respective n funciune el este supus reparaiilor. In cadrul procesului de reparaie piesele demontate sunt analizate cu atenie, stabilindu-se natura i mrimea uzurii. Pentru ca piesele uzate s-i poat ndeplini n bune condiii rolul lor iniial ele se supun unui proces de recondiionare. Totui nu toate piesele uzate se supun recondiionrii. La stabilirea aplicarii reconditionarii se ia n consideraie n primul rnd gradul de uzura al piesei care influenteaz n mod direct costul reconditionarii. In cazul in care costul reconditionarii este mai mic decat pretul unei piese noi se prefera reconditionarea piesei uzate, cu conditia obtinerii unei calitati a piesei reconditionate, sensibil egala cu cea a piesei initiale. Daca insa costul reconditionarii este mai mare decat cel al unei piese noi se prefera achizitionarea piesei noi. Totusi de cele mai multe ori reconditionarea asigura economii inseminate fata de situatia in care s-ar inlocui piesele uzate cu piese de schimb noi. Reconditionarea pieselor uzate se poate realize prin mai multe procedee care se aleg pe baza: -formei si a dimensiunilor piesei; -naturii materialului piesei; -tipului si marimii uzurii; utilajelor si a materialelor aflate in inzestrarea tehnica a intreprinderii. Aceste procedee pot fii: -reconditionarea prin sudare -reconditionarea prin deformare plastica -reconditionarea prin metalizare -reconditionarea prin acoperiri galvanice, etc.

2

Indiferent de procedeul folosit, reconditionarea cuprinde o serie de operatii preliminare de pregatire operatia propriu-zisa de reconditionare si unele operatii finale Sudarea este o operatie de imbinare nedemontabila a doua piese metalice prin topirea locala a acestora in zona de imbinare. In momentul de fata sudarea constituie unul din cele mai utilizate procedee de reconditionare. Acest lucru se datoreaza faptului ca au fost puse la punct numeroase procedee de sudare realizate cu aparatura moderna si materiale foarte variate ca: -electrozi -pulberi -vergele de metal de adaos. In atelierele de reparatii sudarea se foloseste intr-o masura foarte mare la repararea utilajelor agricole. Inainte sa fie sudate, piesele trebuie sa fie pregatite, in care scop marginile ce se imbina se prelucreaza astfel incat forma si dimensiunile rostului sa corespunda tipului de imbinare stabilit.2. Procedee de sudare a pieselor uzate 2.1. Recondiionarea prin sudare manual cu arc electric cu electrozi metalici

nvelii Principalele lucrari de reconditionare efectuate prin acest procedeu sunt incarcarile de suprafete uzate prin frecare si repararea pieselor sparte sau fisurate. Incrcarea suprafetelor uzate se face prin depunerea succesiva de straturi de metal cu un electrod ales in functie de compozitia chimica a materialului piesei (tab.1).

Tipul electrodului E 1.200 E 1.300 E 1.400 E 2.50 E 2.52

Duritatea maxima 200 HB 300 HB 400 HB 50 HRC 52 HRC

Proprietati Speciale -

Recomandari Metal depus slab aliat cu continut de carbon sub 0,4%.Pentru piese care lucreaza la uzura in conditii nu prea severe ca:sine, cuplaje,axe, roti ,piese de vehicule, etc. Metal depus cu continut de carbon peste 0,4%.Pentru incarcari la benzi transportatoare,

-

3

matrite, stante,etc. E 5.375 E 5.275 375 HB 275 HB r.t. r.o. Metal depus aliat cu Cr peste 10% si continut de carbon sub 0,3%.Asigura rezistenta la ruginire si la cald.Pentru incalzirea ,plungerilor a ventilelor , a pieselor de cuptoare, etc. Metal depus cu continut minim de mangan de 11% de carbon sub 0,5% si de nichel sub 30%.Asigura rezistenta la uzura si se durifica prin ecruisare la rece.Pentru incarcarea falcilor de concasoare , placi, sine, bolturi, etc. Metal depus cu continut de Cr-Ni-Mg.Pentru incarcarea sinelor , incrucisarilor limbilor de macaz ,piese de turbine hidraulice. Metal depus cu continut de Cr-Ni.Asigura rezistenta la coroziune la cald si la ruginiri.

E 7.150 E 7.175

150 HB 175 HB

d d

E 8.150

150 HB

c.n.

E 9.175

175 HB

O

Tabel 1.

r - rezistent la ruginirre sub actiunea apei, a aburului de apa si a atmosferei. o - rezistent la coroziune prin oxidare la cald la temperature peste 600 grade C d - se modifica si se ecruiseaza la rece r - nu se magnetizeaza t - termostabil la temperature ridicate. Dupa atingerea grosimii dorite se executa o prelucrare finala pentru asigurarea dimensiunilor netezimii suprafetelor (fig. 1) Foarte frecvente sunt lucrarile de reparaii efectuate asupra unor piese sparte sau fisurate din cauza unor suprasolicitari sau a unor accidente mecanice. Piesele din oel se pregatesc, n prealabil, prin teirea marginilor rupturii, se degreseaza cu atenie i se supun sudrii.

a piesa uzata

b piesa icarcata c piesa reconditionata4

Fig.1. Reconditionarea unei piese uzate

In general, n functie de sudabilitatea otelului, de cantitatea de metal care urmeaza a fi depus si de tipul electrozilor, piesele din otel se pot suda cu sau fara prenclzire. In figura 2, este aratat modul n care a fost sudata dantura. Sparta a unei roti dintate din otel turnat: dinii spari au fost inlaturati complet, pana cand materialul ramas nu a mai prezentat nici un defect, apoi spatial prelucrat a fost umplut cu sudura urmand ca, ulterior sa se prelucreze dantura pe poriunea respective.

a schema reconditionarii

b- vedere

Fig. 2. Recondiionarea unei roi dinate

Preinclzirea are drept scop micsorarea tensiunilor interne produse la sudare si nlturarea pericolului fisurrii i al deformarii pieselor. Preincalzirea se prescrie in general pe baza compozitiei chimice a materialului sudat, luindu-se in considerare continutul in carbon echivalent al otelului Ce, calculate pe baza procentajelor elementelor aflate in compozitia chimica. Preincalzirea se realizeaza prin introducerea pieselor in cuptoare sau cu ajutorul unor arzatoare cu gaze.Dupa sudare, piesele se racesc in cuptor sau se mai incalzesc usor cu arzatorul astfel incat sa se asigure viteze de racier mici. Piesele din fonta se reconditioneaza prin sudare mai greu decat cele din otel din cauaza plasticitatii reduse si a tendintei de decarburare a fontei, care duce la aparitia usoara a fisurilor. Totusi printr-o tehnologie corecta i ingrijita se pot obtine suduri de buna calitate.5

Sudarea pieselor din fonta se poate face la rece sau la cald. Sudarea la rece se executa cu electrozi nveliti cu vergele din otel cu continut redus de carbon sau slab aliat, din aliaj moale (Cu-Ni) din nichel pur sau nichel-fier.In cazul sudarii pieselor fisurate pentru a se evita propagarea in continuare a fisurii la capetele ei se executa gauri care delimiteaza fisura.Pentru o buna depunere a metalului de adaos, marginile fisurii se largesc printr-o prelucrare mecanica n unghi. In fig. 3, este reprezentat un carter din fonta reconditionat in acest mod.

Fig. 3. Schema reconditionarii unei carcase de reductor

In cazurile in care este necesar sa se asigure o rezistenta sporita imbinarii pieselor cu grosime peretilor mai mare de 10 mm, sudarea la rece a fontei se executa prin introducerea in flancurile rostului a unor suruburi care se sudeaza in rost (Fig. 4 a) sau daca piesa se preteaza se introduce niste ancore (Fig. 4 b ) care de asemenea se sudeaza mpreuna cu piesa.

Fig. 4. Suruburi i ancore pentru mrirea rezistenei mbinrii sudate

Pentru realizarea unor suduri cu rezistenta sporita si cu pericol redus de formare a fisurilor se aplica sudarea la cald. Sudarea se realizeaza cu electrozi cu vergea din fonta, continand elemente care sa impiedice arderea carbonului, a siliciului si a manganului.Preincalzirea se realizeaza in cuptoare obisnuite sau mai6

frecvent in cuptoare special construite din caramizi refractare (fig. 5). Incalzirea se face cu mangal , cu arzatoare cu gaz sau cu combustibil lichid. Temperatura de preincalzire variaza n funcie de grosimea piesei, fiind de circa 3500 grade C pentru piese subtiri si de circa 650 grade C pentru piese groase.

Fig. 5. Cuptoare de preincalzire

1- caramizi refractare 2- piesa preincalzita 3- cutie metalica 4- capac 5- ferestre 6- mangal 7- masa 3. Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare

7

La asamblarea prin sudare a constructiilor metalice sculele si dispozitivele difera in mare masura daca sudarea se executa manual sau automat.Sculele comune pentru ambele metode sunt numai masca de sudura peria de sarma si ciocanul. La sudarea manuala se folosesc urmatoarele scule si dispozitive: -clestele de sudura -panourile de protectie -dispozitive de asamblare -dispozitive speciale numite si conductoare se folosesc pentru asamblarea pieselor de acelasi tip cu dimensiuni apropiate sau identice. Dupa felul operatiilor dispozitivele se clasifica in stelaje , conducatoare, dispozitive de fixare, de prindere, de intindere, de distantare si de rotire. In anumite cazuri intr-un dispozitiv complex se combina doua sau mai multe categorii de dispozitive ceea ce permite executarea a doua sau a mai multor operatii de asamblare sau sudare. Stelajele (Fig. 6) sau dispozitivele de sustinere sunt suprafetele fixe si plane de sustinere pe care se executa asamblarea si sudarea pieselor. Constructia lor este variata: din profil, din beton armat.

Fig. 6 Stelaje

Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: -sa fie rezistente, rigide sis a asigure fixarea in pozitia necesara a piesei de sudat. -piesele sa poata fii asezate si scoase dupa sudare usor si repede; -dispozitivele de fixare (fig. 7) sunt opritoarele si limitatoarele care se fixeaza pe stelaje pe placile de fixare sau pe sabloane;

8

Fig. 7 - Dispozitive de fixare

-dispozitivele de prindere (fig. 8) au forme foarte variate si se utilizeaza pentru fixarea pieselor de sudat in pozitii convenabile ;

Fig. 8 Dispozitive de prindere

-dispozitivele de strangere (fig. 9) se folosesc la fixarea a doua piese din cadrul asamblarii ;

9

Fig.8 Dispozitive de strangere

-dispozitivele de intoarcere (fig. 9) permit sudarea in pozitie orizontala a majoritatii cordoanelor de sudura..

Fig. 9 Dispozitive de intoarcere

Sudarea automata si semiautomata asigura o productivitate marita. Cletele portelectrod. permite conducerea electrodului prins n el pentru realizarea cordonului de sudur. Cletele portelectrod trebuie s fie uor de manevrat i s asigure protecie la electrocutare. Cablurile de sudare se folosesc pentru conducerea curentului electric i sunt construcie multifilar. Clema de contact are rolul de a nchide circuitul curentului electric de sudare. 4. Defectele pieselor sudate Defectele exterioare sunt: -abateri dimensionale i de form ale cordonului de sudur; -anuri de margini sau mucturi; -revrsri sau scurgeri de metal; -strpungeri; -fisuri exterioare. Defectele interioare sunt: -fisuri interioare; -poroziti; -incluziuni de zgur; -neptrunderi la rdcin.

10

5. Controlul mbinrilor sudate Pentru asigurarea calitii prescrise,mbinrile sudate trebuie supuse celor trei faze ale operaiei de control tehnic: 1. controlul preventiv; 2. controlul interfazic; 3. controlul final. mbinrile sudate pot fi cotrolate prin urmtoarele metode: -examinarea exterioar a custurilor ,cu ochiul liber sau cu lupa; -controlul cu ajutorul epruvetelor; -controlul cu raze X; -controlul magnetic; -controlul ultrasonic. La locul de munc este necesar o gleat cu ap pentru cufundarea arztorului,n cazul refulrii flcrii. Sudorii trebuie s poarte echipamentul de protecie a muncii. 6. Clasificarea electrozilor -dup prezena nveliului: -nvelii; -nenvelii. -dup diametru -dup grosimea nveliului -cu nveli subire -cu nveli mediu -cu nveli gros -dup natura nveliului: -acid(A);bazic(B);celulozic(C);oxidant. nveliul prezint urmtoarele funcii: 1. mrete stabilitatea arcului electric; 2. creaz perdea protectoare de gaze,evitnd formarea oxizilor; 3. separ zgura din baia de metal topit; 4. asigur rcire lent cordonului de sudur. 5. introduce elemente de aliere n baia de metal topit.11

7.Scule necesare sudorului -ciocanul de sudor pentru curarea zgurii; -ciocanul cu cap rotund pentru cordonul de sudur; -dli, -erii de srm. Echipamentul de protecie trebuie s cuprind urmtoarele: -mnui; -or -ochelari -bocanci,jambieri.

12