8. studii experimentale privind reactivitatea cailor respiratorii la
TRANSCRIPT
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LX, NR. 2, An 2013134
PROBLEME DE CERCETARE8
REZUMATEfectele muzicii pot avea un impact benefi c asupra calităţii vieţii bolnavului astmatic. Aceste efecte provocate de armonia undelor sonore acţionează asupra organismului uman producând activarea unor mecanisme complexe la nivel cortical şi limbic care nu sunt încă pe deplin înţelese. Prin acest studiu efectuat asupra bolnavilor astmatici am încercat să evidenţiem latura benefi că a muzicologiei. Acţionând asupra sistemului nervos central, muzica poate fi un instrument util bolnavului suferind de astm bronşic. Desigur, este difi cil să cuantifi căm aceste benefi cii care sunt oferite prin simpla ascultare a unor melodii. Totuşi, instrumentele disponibile ne permit să evaluăm într-o oarecare măsură îmbunătăţirea parametrilor respiratorii ai bolnavului astmatic care ascultă muzică pentru a se relaxa. Concluziile studiului efectuat sugerează că ascultarea muzicii depăşeşte sfera divertismentului, producând efecte pozitive asupra organismului. Chiar dacă nu putem afi rma că muzica reprezintă o soluţie pentru vindecare, asocierea ei ca metodă complementară cu tratamentele specifi ce medicinei alopate ar putea să reducă semnifi cativ cantitatea de medicamente utilizate, conducând la îmbunătăţirea semnifi cativă a calităţii vieţii bolnavului ast-matic.
Cuvinte cheie: astm bronşic, muzicologie, spirometrie
ABSTRACTThe effects of music can have a benefi cial impact on the life quality of life of asthma patients. These effects are caused by the harmony of sound waves acting on the human body and producing the activation of a complex mechanism at cortical and limbic level that is not yet fully understood. This study of asthmatic patients has tried to highlight the benefi cial sides of musicology. Acting on the central nervous system, music can be a useful tool for an asthma patient. Of course, it is diffi cult to quantify these benefi ts that are provided by simply listening to some songs. However, the available tools allow us to evaluate, to some extent, the improvement of respiratory parameters of asthmatic patients who listen to music in order to relax. According to the fi ndings of this study, the effects of music on the human being far exceed only entertainment and relaxation. Even though we cannot say that music is a healing solution, its association with specifi c treatments of allopathic medicine could signifi cantly reduce the amount of medication that is used, thus leading to a signifi cant improvement in the quality of life of asthma patients.
Key words: asthma, musicology, spirometry
STUDII EXPERIMENTALE PRIVIND REACTIVITATEA CĂILOR RESPIRATORII LA STRESUL EXPERIMENTAL
ŞI EFECTELE MUZICIIExperimental studies regarding airway reactivity in response to experimental stress
and music
Psiholog Florin-Ioan Popilean1, Stud. Anca Adriana Arbune1, Dr. Laura Moise2, Asist. Univ. Dr. Ioana Elena Cioca1
1Universitatea de Medicină „Carol Davila“, Bucureşti2Spitalul Colentina, Secţia Medicina Muncii, Bucureşti
Adresa de corespondenţă:Psiholog Florin-Ioan Popilean, Universitatea de Medicină „Carol Davila“, B-dul Eroilor Sanitari nr. 8, Bucureştie-mail: [email protected]
INTRODUCERE
Privit prin prisma cunoaşterii ştiinţifi ce contem-porane, astmul bronşic este o boală cu impact direct în populaţia societăţii moderne. Persoanele afectate
de astm bronşic sunt persoanele de orice vârstă. Statisticile organizaţiilor de sănătate arată că nu-mărul cel mai mare a fost înregistrat în rândul co-piilor, adolescenţilor şi adulţilor tineri. Nu toate ca-zurile de astm bronşic sunt generate de factori
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LX, NR. 2, An 2013 135
alergeni. Mai mult decât atât, nu putem să afi rmăm că la această dată se cunoaşte etiologia clară a acestei boli. Pacienţii cu astm bronşic trăisc adesea o viaţă cu multe limitări fi zice, fi ind în situaţia de a nu putea ocupa anumite categorii de locuri de muncă, participarea în anumite sporturi de perfor-manţă sau activităţi fi zice care necesită o intensă activitate aerobă şi un factor de stres ridicat, acest fapt atragând o infl uenţă psihologică negativă asu-pra individului.
Astmul bronşic este adesea generat de pozi-ţionarea omului în mediul artifi cial care este specifi c ţărilor cu tehnologii avansate capabile să reproducă sau să modernizeze factori de mediu naturali. Can-titatea mare de noxe inhalate în stare pură sau repre-zentate de amestecuri complexe care sunt generate adesea în procesele termice (piroliza maselor plas-tice, combustia cărbunelui, sudură, combustia lem-nului, combustia cauciucului sau cocsului etc.), chi-mice (sinteza compuşilor organici şi anorganici, po li merilor, vopselelor, combustibililor, conserva-rea lemnului, pielii etc.), mecanice (prelucrarea ma te rialelor refractare, prelucrarea mecanică a oţe-lurilor, a materialelor composite, mineritul, activităţi de izolaţie, prelucrarea mecanică a materialelor textile etc.), electrochimice (acoperiri metalice), pre cum şi în alte procese de muncă care sunt parte integrantă a activităţilor de zi cu zi a celui ce mun-ceşte în zonele industrializate.
Un alt factor nociv este reprezentat de alimentele ingerate de origine animală sau vegetală care posedă un grad iniţial de contaminare microbacteriană, re-zultat al nutriţiei acestora (provenită din plante sau animale), sau mediul poluat în care acestea au trăit (ape uzate, sol, aer poluat) până în momentul con-sumării, când materia primă necesară preparării pro duselor alimentare trece printr-o serie de prelu-crări de fi ltrare, separare sau decontaminare, su fe-rind astfel infl uenţe majore asupra fl orei bacteriene din cauza operaţiilor şi manipulărilor la care acestea au fost supuse. În aceste condiţii corpul uman este pus în situaţia de a-şi crea un mecanism de apărare nou pentru a se apăra împotriva noilor tipuri de tul-pini bacteriene care sunt rezultat al acestor mo-difi cări.
Educaţia medicală, serviciile medicale de înaltă calitate şi nivelul de cultură al individului aparţinător societăţii moderne nu constituie sumarul sufi cient al eradicării acestor boli. Tratamentele costisitoare care sunt de obicei de lungă durată şi sunt corelate cu nevoia de a locui într-o zonă agresiv industria-lizată, unde piaţa muncii oferă oportunităţi su-perioare de dezvoltare profesională şi posibilităţi ma teriale substanţiale subminează eforturile tera-
peu tului în lupta cu atacurile necruţătoare ale acestor boli. Folosind o paletă largă de metode şi mijloace contemporane, cercetătorii caută să opti-mizeze procesul de diagnosticare medicală după criterii de cunoaştere şi evaluare specifi ce fi ecărei situaţii patologice.
Etiologia astmului bronşic nu este comună şi, prin urmare, metodele de diagnosticare şi tratament nu pot fi încadrate într-un anumit standard. Bolile de natură alergică sunt considerate combinaţii com-plexe care implică factori psihogeni şi care au o natură etiologică aparţinând unui spectru extrem de bogat. Societatea contemporană a creat oportunităţi pentru omul modern, dar în acelaşi timp a determinat creşterea exponenţială a factorilor psihogeni.
Astfel, astmul bronşic este considerat ca fi ind o boală cu un puternic impact în populaţia oraşelor-metropolă. Statisticile organizaţiilor mondiale de sănătate dovedesc clar creşterea morbidităţii da-torată acestor boli. Chiar dacă există unele mijloace moderne de tratament disponibile pe piaţa medicală internaţională, capabil să ofere vindecarea sau ameliorarea stării de sănătate în numite situaţii a celor suferinzi, aceste boli sunt departe de a fi con-siderate a fi eradicate. Din acest motiv, bolnavul suferind de astm bronşic trebuie să fi e creativ pentru a găsi căi de îmbunătăţire a modului de viaţă.
Astfel, muzicoterapia reprezintă o modalitate prin care bolnavul poate să lupte cu boala sa. Avantajele oferite de muzicoterapie sunt multiple. Muzicologia ar putea determina reducerea exacer-bărilor datorate astmului bronşic, deci, prin urmare, reducerea preţului de cost al tratamentului şi a toxicităţii datorate medicamentelor utilizate de către bolnav pe o perioadă de timp. Mai mult decât atât, medicamentele consumate pe timp îndelungat nu îşi mai fac efectul din cauza faptului că dezvoltă rezistenţă pe receptori.
OBIECTIV
Scopul studiului este de a pune în evidenţă efectele stresului cognitiv experimental şi al muzicii asupra unor parametri ventilatori la bolnavii ast-matici.
MATERIAL ŞI METODĂ
S-a urmărit determinarea efectului muzicii asupra unor bolnavi astmatici internaţi la Departa-mentul Medicina Muncii de la Spitalul Colentina din Bucureşti. La studiu au participat 61 de pacienţi divizaţi în două loturi randomizate. Un pacient a renunţat pentru că a fost inapt pentru testele de spirometrie.
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LX, NR. 2, An 2013136
Lotul de cercetare este compus din 30 de bolnavi cu astm bronşic cu forme persistente medii şi se-vere, cu sau fără declanşare ocazională a crizelor de către factorii psihologici.
Testarea lotului de cercetare:se efectuează o primă măsurătoare de spiro-• metrie care va fi considerată ca fi ind măsură-toarea de referinţă;se completează chestionarele de evaluare psi-• ho logică pentru evaluarea statusului pa ci-entului examinat;se administrează testul de stres care are ca • scop să provoace pacientului o stare emo ţio-nală. Testul de stres experimental presupune adunarea a 10 coloane a câte 14 numere com-puse dintr-o singură cifră fi ecare, în condţii de hipermotivaţie şi criză de timp, cu durata de 10 minute;se efectuează a doua măsurătoare de spiro-• metrie;se va audia la cască un set de piese muzicale • simfonice şi camerale cu caracter relaxant/meditativ şi un set de piese cu caracter exube-rant/revigorator, cu durata totală de 30 de minute;se efectuează cea de-a III-a măsurătoare de • spirometrie;pacientul este întrebat cum s-a simţit după • administrarea testului de stres şi este rugat să dea o notă muzicii pe care a ascultat-o la cască.
Lotul martor (lotul de control) este compus din 30 de bolnavi cu astm bronşic cu forme persistente medii şi severe, cu sau fără declanşare ocazională a crizelor de către factorii psihoologici.
Testarea lotului martor:se va efectua o primă măsurătoare de spiro-• metrie care va fi considerată ca fi ind măsu-rătoarea de referinţă;se completează chestionarele de evaluare psi-• ho logică pentru evaluarea statusului pacien-tului examinat;se administrează testul de stres care are ca • scop să provoace pacientului o stare emoţio-nală. Testul de stres experimental presupune adunarea a 10 coloane a câte 14 numere com-puse dintr-o singură cifră, fi ecare în condiţii de hipermotivaţie şi criză de timp, cu durata de 10 minute;se efectuează a doua măsurătoare de spiro-• metrie;timp de 30 de minute bolnavul va primi o • pauză pentru lectura unor reviste sau ziare pe care doreşte să le citească;
se efectuează cea de-a III-a măsurătoare de • spirometrie;pacientul este întrebat cum s-a simţit după • administrarea testului de stres (puţin stresat, stresat, foarte stresat).
Metoda utilizată este înregistrarea parametrilor ventilatori (în special VEMS, PEF ŞI MEF 50) înainte şi după efectuarea în sesiuni diferite a 2 sarcini-test.
Rezultatele obţinute la probele respiratorii înainte şi după fi ecare test vor fi evaluate astfel:
– se vor compara Δ1 şi Δ2 de la lotul test;– se vor compara Δ1 şi Δ2 de la lotul martor.Interpretarea valorilor în cazul lotului test:Δ1 = diferenţa obţinută dintre măsurătorile de
spirometrie de referinţă şi măsurătorile efectuate după administrarea testului de stres.
Δ2 = diferenţa obţinută dintre măsurătorile de spirometrie efetuate după ce pacientul a fost stresat şi măsurătorile efectuate după ascultarea muzicii.
Interpretarea valorilor în cazul lotului martor:Δ1 = diferenţa obţinută dintre măsurătorile de
spirometrie de referinţă şi măsurătorile efectuate după administrarea testului de stres.
Δ2 = diferenţa obţinută dintre măsurătorile de spirometrie efetuate după ce pacientul a fost stresat şi măsurătorile efectuate după lectura revistelor.
Instrumentele de măsurare psihologică utilizate în acest studiu:
1. Chestionarul de alexitimie (Alexithymia Ques tionnaire) (Fava, Freyberger, Bech et al, 995) este compus din 6 întrebări cu două variante de răspuns. Are ca scop determinarea gradului de alexitimie a pacientului examinat.
2. Chestionarul HAD (Hospital Anxiety and De-pression Scale) (Zigmond Snaith, 1983) este compus din 14 întrebări cu patru variante de răspuns. Acest chestionar vizeză gradul de anxietate sau de depre-sie al pacientului.
Itemii 1, 2, 4, 5, 9, 12, 13 vizează anxietatea (punctaj 0-21 p) şi itemii 3, 6, 8, 10, 11, 14 vizează depresia (punctaj 0-20 p).
3. Chestionarul GBB (Giessner Bogen Bes ch-wer den). Acest chestionar este compus din 25 de întrebări cu 5 variante de răspuns. Prin acest ches-tionar se va identifi ca dacă bolnavul prezintă tulburări psihosomatice evidente.
Cotare: 1 = deloc, 5 = puternic, peste 75 = sem-ni fi cativ, în sensul că subiectul prezintă tulburări psiho somatice evidente.
4. Scala vulnerabilităţii la stres (Stress Vulne-rability Scale) (Miller & Smith, 1985) este compusă din 20 de întrebări cu 5 variante de răsăpuns.
0-10 puncte indică rezistenţă la stres;
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LX, NR. 2, An 2013 137
11-29 puncte indică vulnerabilitate scăzută la stres;
30-49 puncte indică vulnerabilitate medie la stres;50-74 puncte indică vulnerabilitate mare la stres;75-80 puncte indică vulnerabilitate extremă la stres.5. Testul de stres experimental (I.B. Iamandescu,
Conferinţa Naţională de Psihiatrie 1977).Acest test evidenţiază:
stresul psihic produs de încordarea mentală • (calcul aritmetic);nivelul inteligenţei native independent de • studii/diplomă al probandului (fals!!!, dar in-duce o hipermotivaţie).
Sarcina subiectului: să calculeze suma fi ecăreia dintre cele 10 coloane (formate din 14 cifre de la 0 la 9); timp: 1 minut pentru coloană în aşa fel încât orice persoană testată nu poate îndeplini o astfel de cerinţă.
Condiţiile fără de care testul nu este trecut:maximum 3 greşeli (la a 4-a este considerat • căzut la test);să se încadreze în 10 minute.•
S-a utilizat muzică clasică pentru relaxare. Or-dinea pieselor audiate în cască a fost urmă toarea:
1. Haydn – „Ceasornicul“2. Sibelius3. Faure4. Bartok5. Calinda – „Delius“6. Beethoven7. Wagner – „Lohengrin“8. Wagner – „Murmurul pădurii“9. Şostakovici – „Vesel“10. Sostakovici – „Melodie“Pentru testul de spirometrie s-a utilizat
Spirometrul Jaeger Flowscreen.Pe spirogramă pot fi determinaţi următorii
parametri importanţi: CV (capacitatea vitală). Se măsoară printr-un • inspir lent maximal, ce urmează unui inspir maximal.VEMS (volumul expirator maxim în prima • secundă a unui expir forţat care urmează unui inspir forţat). Valoarea normală a VEMS este cuprinsă între 75 şi 80% din volumul total de aer expirat.CVF (capacitatea vitală forţată) reprezintă • vo lumul total de aer rezultat în urma unui expir forţat maximal.IRB (indicele de reactivitate bronşică, indi cele • Tiffneau) reprezintă raportul VEMS/CVF, exprimat procentual (VEMS/CVF x 100).VC (volumul curent) reprezintă cantitatea de • aer care poate fi inspirată şi expirată într-o respiraţie normală.
Alţi parametri derivaţi sunt:FEV2 (VEM la 2 seunde de la debutul • expirului).FEV3 (VEM la 3 secunde de la debutul ex-• pirului).PEF (peak expiratory fl ow-fl uxul maxim de • vârf) – dă informaţii despre cât de rapid să expire pacientul.MVV (maximum expiratory ventilation) – mă-• soară cantitatea maximă de aer pe care o poa-te expira un pacient pe perioada unui minut.
CVT (TLC – capacitatea pulmonară totală) – mă soară cantitatea de aer prezentă în plămân după un inspir forţat maximal.
Analiza statistică s-a efectuat folosind SPSS 16.0.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Infl uenţa muzicoterapiei asupra indicilor respira-tori a fost evaluată în urma unui test de stres la un număr de 30 de pacienţi astmatici, comparativ cu un lot martor de 30 de pacienţi astmatici fără nici o infl uenţă externă după aplicarea testului de stres. Analiza statistică a parametrului numeric vârsta indică o distribuţie omogenă, cu media de vârstă de 4,8 ani, vârstele variind între 23 şi 64 de ani, şi o pre dominanţă uşoară a sexului masculin atât la lotul test (53,3%), cât şi la în lotul martor (60%). (Fig.1)
În ceea ce priveşte răspunsul la stres, loturile au avut o vulnerabilitate comparativă conform răspun-surilor date la chestionarul de stres aplicat şi con-form răspunsului dat la întrebarea „Cât de stresat aţi fost după aplicarea testului de stres?“. Acest lucru este important de menţionat pentru a confi rma omogenitatea loturilor din punct de vedere al nivelului de stres al pacienţilor înrolaţi în acest studiu. (Fig. 2)
Testul de stres a determinat la toţi participanţii, din ambele loturi, scăderea volumelor respiratorii.
Δ = D23 s = (parametrii de spirometrie măsură-toarea 3) – (parametrii de spirometrie măsurătoarea 2)
La lotul martor măsurătoarea 3 a fost efectuată după ascultarea muzicii, iar în cazul lotului test măsurătoarea 3 a fost efectuată fără a se asculta mu zică. Valorile de spirometrie ale lotului test sunt semnifi cativ mai mari decât cele ale lotului martor. Mediiile D23 au fost mai crescute la lotul de test, care a audiat muzică. (Tabelul 1)
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LX, NR. 2, An 2013138
FIGURA 1. Piramidele vârstelor pentru lotul martor şi lotul pacienţilor (de test)
FIGURA 2. Răspunsul subiectiv la stres şi vulnerabilitatea la stres în lotul martor şi lotul pacienţilor (de test)
TABELUL 1. Mediile parametrilor spirometrici după testul de stres
Categorie lot D23 VC D23 FVC D23 FEV 1D23
FEV1%VCD23 PEF D23 MEF50
D23 MIF50
D23 MEF 25
D23 MMEF 25/75
D23 FIV 1
martor Mean -3.8033 3.4000 2.8067 .1567 3.8667 -1.2917 .4893 -.5820 -.1557 -1.8873N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30Std. Dev. 15.03890 16.97428 9.03987 9.92015 9.99349 13.81481 3.27007 17.88774 13.03802 11.15232
test Mean 4.2033 4.6933 5.9400 1.4967 7.1333 6.9700 .2973 3.6247 8.2200 .1947N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30Std. Dev. 11.04506 11.87219 10.47738 9.22457 11.69380 14.80285 .82265 20.64646 14.61387 .80019
Total Mean .2000 4.0467 4.3733 .8267 5.5000 2.8392 .3933 1.5213 4.0322 -.8463N 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60Std. Dev. 13.69046 14.53708 9.82958 9.52116 10.90941 14.79409 2.36602 19.26911 14.36532 7.90885
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LX, NR. 2, An 2013 139
Pentru a putea face o analiză statistică riguroasă, am ales efectuarea testului t-pereche de compararea a două medii de scoruri corelate, folosind diferenţele mediilor dintre măsurătoarea fi nală şi măsurătoarea după testul de stres la lotul martor şi lotul de pacienţi cărora li s-a administrat muzica după testul de stres (Tabelul 2).
Conform (Tabelul 2), mediile diferenţelor dintre masurătorile a doua şi a treia au fost semnifi cativ statistic mai bune la lotul de pacienţi comparativ cu lotul martor, pentru trei parametric spirometrici, şi
anume: VC (t = -2.475, p = 0,019, DF = 29), MEF 50 (t = -2.527, p = 0,017, DF = 29) şi MMEF 25/75 (t = -2.235, p = 0.033, DF = 29).
Astfel, putem constata că audiţia muzicală după testul de stres a determinat o revenire mai rapidă la valori superioare ale parametrilor spirometrici faţă de valorile obţinute după testul de stres la pacienţii astmatici în comparaţie cu lotul martor.
Au fost observate mai multe corelaţii între para-metrii spirometrici şi între chestionarele psihologice, acestea confi rmând corectitudinea valorilor mă su-rate şi faptul că profi lul psihologic al participanţi -lor este unul apropiat de normal.
Cele mai importante corelaţii au fost observate între expunerea la muzică şi D23 ale parametrilor spiro metrici după testul de stres: VC (p = 0,022), MEF 50 (p = 0,029) şi MMEF 25/75 (p = 0,023), confi rmând rezultatele obţinute la testul t-pereche.
În consecinţă, muzica poate contribui la creşterea recuperarea mai rapidă a valorilor parametrilor spirometrici scăzuţi după testul de stres.
Nivel de anxietate (măsurată cu chestionarul HAD pentru anxietate) s-a corelat cu categoria lotului de apartenenţă (p = 0,04), indicând un nivel mai crescut la lotul martor. Anxietatea poate in-terfera cu rezultatele măsurătorilor spirometrice ob ţinute. De aceea, am efectuat un test de corelaţie parţial la lotul martor cu D23 la parametrii spiro-metrici, controlând pentru HAD de anxietate. S-a menţinut numai diferenţa semnifi cativă între mă-sură torile VC (p = 0,032) în lotul test faţă de pa-cienţii din lotul martor, confi rmând că există o in-fl uenţă a anxietăţii native a pacienţilor asupra mă su rătorilor.
Alte două corelaţii interesante au fost observate între satisfacţia indusă de muzică (cuantifi cată de nota acordată de pacient) şi diferenţa între măsură-torile fi nale şi după testul de stres. Surprinzător, acordarea unor note muzicale mici s-a corelat cu recuperarea mai bună după stres a parametrilor FEV1 (p = 0,027) şi FIV1 (p = 0,025). Desigur, nu
TABELUL 2. Rezultatele testului t-perechePaired Samples Stati sti cs
Mean N Std. Dev.Std. Err Mean
Pair 1 D23 VC m -3.8033 30 15.03890 2.74572D23 VC p 4.2033 30 11.04506 2.01654
Pair 2 D23 FVC m 3.4000 30 16.97428 3.09907D23 FVC p 4.6933 30 11.87219 2.16756
Pair 3 D23 FEV 1 m 2.8067 30 9.03987 1.65045D23 FEV1 p 5.9400 30 10.47738 1.91290
Pair 4 D23 FEV1%VC m .1567 30 9.92015 1.81116D23 FEV1%VC p 1.4967 30 9.22457 1.68417
Pair 5 D23 PEF m 3.8667 30 9.99349 1.82455D23 PEF p 7.1333 30 11.69380 2.13499
Pair 6 D23 MEF 50 m -1.2917 30 13.81481 2.52223 D23 MEF50 p 6.9700 30 14.80285 2.70262
Pair 7 D23 MIF50 m .4893 30 3.27007 .59703D23 MIF50 p .2973 30 .82265 .15020
Pair 8 D23 MEF 25 m -.5820 30 17.88774 3.26584D23 MEF25 p 3.6247 30 20.64646 3.76951
Pair 9 D23 MMEF 25/75 m -.1557 30 13.03802 2.38041D23 MMEF 25/75 p 8.2200 30 14.61387 2.66811
Pair 10 D23 FIV 1 m -1.8873 30 11.15232 2.03613D23 FIV1 p .1947 30 .80019 .14609
Paired Samples Correlati onsN Correlati on Sig.
Pair 1 D23 VC m & D23 VC p 30 .103 .589Pair 2 D23 FVC m & D23 FVC p 30 .106 .575Pair 3 D23 FEV 1 m & D23 FEV1 p 30 .173 .359Pair 4 D23 FEV1%VC m & D23 FEV1%VC p 30 -.083 .661Pair 5 D23 PEF m & D23 PEF p 30 .206 .274Pair 6 D23 MEF 50 m & D23 MEF50 p 30 .218 .247Pair 7 D23 MIF50 m & D23 MIF50 p 30 .047 .806Pair 8 D23 MEF 25 m & D23 MEF25 p 30 -.192 .309
Pair 9D23 MMEF 25/75 m & D23 MMEF 25/75 p
30 -.099 .603
Pair 10 D23 FIV 1 m & D23 FIV1 p 30 -.067 .726
Paired Samples TestPaired Diff erences
t dfSig.
(2-tailed)
95% Confi dence Interval of the
Diff erenceMean Std. Deviati on Std. Err Mean Lower Upper
1 D23 VC m - D23 VC p -8.00667 17.72086 3.23537 -14.62374 -1.38959 -2.475 29 .0192 D23 FVC m - D23 FVC p -1.29333 19.65078 3.58772 -8.63105 6.04439 -.360 29 .7213 D23 FEV 1 m - D23 FEV1 p -3.13333 12.59549 2.29961 -7.83657 1.56990 -1.363 29 .1844 D23 FEV1%VC m - D23 FEV1%VC p -1.34000 14.09895 2.57410 -6.60463 3.92463 -.521 29 .6075 D23 PEF m - D23 PEF p -3.26667 13.72484 2.50580 -8.39161 1.85827 -1.304 29 .2036 D23 MEF 50 m - D23 MEF50 p -8.26167 17.91037 3.26997 -14.94951 -1.57382 -2.527 29 .0177 D23 MIF50 m - D23 MIF50 p .19200 3.33439 .60877 -1.05308 1.43708 .315 29 .7558 D23 MEF 25 m - D23 MEF25 p -4.20667 29.80188 5.44105 -15.33487 6.92154 -.773 29 .4469 D23 MMEF 25/75 m - D23 MMEF 25/75 p -8.37567 20.52360 3.74708 -16.03931 -.71203 -2.235 29 .03310 D23 FIV 1 m - D23 FIV1 p -2.08200 11.23419 2.05107 -6.27692 2.11292 -1.015 29 .318
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LX, NR. 2, An 2013140
s-au luat în considerare preferinţele muzicale ale particiapanţilor, aceasta explicând notele mici acor-date, dar subliniind, în acelaşi timp, că muzica are un efect benefi c post-stres, indiferent dacă aceasta este agreată sau nu de pacient.
Utilizarea genurilor de muzică în funcţie de preferinţele bolnavului
În cadrul studiului efectuat utilizând diferite ritmuri muzicale, s-a evaluat un lot de 20 de pacienţi suferinzi de astm bronşic intermitent şi persistent uşor. Analiza scorurilor medii obţinute în urma evaluării cu chestionare psihologice a fost: media scorurilor obţinute la GBB, aceasta fi ind de 68 (SD 18,98), sub pragul scorului semnifi cativ de 75. Totuşi, 11 pacienţi (55%) au prezintat tulburări psi-ho somatice de intensitate şi cu frecvenţă crescută.
Media scorurilor pentru alexitimie a fost 2,20 (SD = 1,10), 50% dintre pacienţii astmatici obţinând un scor peste 3, ce indică prezenţa alexitimiei la aceştia.
În ceea ce priveşte scorurile medii pentru an xie-tate (8,55, SD = 4,22) şi depresie (7,90, SD = 4,21), acestea fi nd sub pragul scorului semnifi cativ (11). 6 pacienţi (30%) prezintă anxietate şi 7 pacienţi (35%) prezintă depresie.
Referitor la media scorurilor pentru stres per-ceput, aceasta a fost de 38,2 (SD = 7,83), ceea ce indică un nivel mediu al acestuia. Se remarcă faptul că numai câte un singur pacient a indicat un nivel scăzut de stres, respectiv ridicat de stres şi 90% dintre pacienţii astmatici au indicat un nivel mediu de stres perceput.
Media scorurilor pentru vulnerabilitatea la stres a fost de 36,70 (SD = 11,55), ceea ce corespunde,
de asemenea, unui nivel mediu. De altfel, cei mai mulţi pacienţi astmatici (55%) au indicat un nivel mediu al vulnerabilităţii la stres, doar 30% un nivel scăzut, 15% un nivel ridicat şi nici un pacient nu a indicat rezistenţă la stres sau vulnerabilitate extremă la stres.
TABELUL 3. Media scorurilor obţinute la chestionarele psihologice pe lotul de pacienţi astmatici
Anxie-tate
Depre-sie
Stres perceput
Vulnera-bilitatea la stres
GBBAlexi-ti mie
N Valid 20 20 20 20 20 20Mean 8,55 7,90 38,20 36,70 68,00 2,20Std. Deviati on
4,224 4,217 7,838 11,554 18,982 1,105
TABELUL 4. Numărul de pacienţi astmatici cu scoruri semnifi cative pentru fi ecare tip de personalitate accentuatăTipul de personalitate accentuată Numărul de pacienţi
depresivi cu scor semnifi cati v (peste 18)
Personalitatea demonstrati vă 3
Personalitatea hiperexactă (anancastă) 11
Personalitatea hiperperseverentă 6
Personalitatea nestăpânită (impulsivă) 7
Personalitatea hiperti mică 13
Personalitatea disti mică 2
Personalitatea cicloti mică 7
Personalitatea exaltată 11
Personalitatea anxioasă 2
Personalitatea emoti vă 18
S-a analizat, de asemenea, media notelor acor-date de către pacienţii astmatici după audiţia muzicii vioaie şi a muzicii relaxante.
FIGURA 3. D23 obţinute pentru VC
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LX, NR. 2, An 2013 141
Din analiza mediilor constatăm că pacienţii ast-matici au preferat muzica relaxantă a lui Faurè şi muzica vioaie a lui Sibelius şi au apreciat în mai mică măsură muzica vioaie a lui Sostakovici şi muzica relaxantă a lui Mendelssohn.
În continuare au fost analizate mediile notelor acordate diferitelor genuri muzicale.
TABELUL 6. Media notelor acordate diferitelor genuri muzicale
Popu-lară
UşoarăInstru-men-tală
De ca-meră
OperăOpe-retă
Sim-fonică
N Valid 20 20 20 20 20 20 20Mean 9,15 7,85 8,30 7,05 5,35 5,90 6,40Std. Deviati on
,933 1,268 ,923 ,887 1,226 1,410 1,789
Pacienţii astmatici apreciază în mare măsură
muzica populară şi cel mai puţin muzica de operă şi opereta.
În continuare am efectuat corelaţii între diferitele variabile cu scopul de a testa ipotezele studiului nostru.
O primă corelaţie am efectuat-o între scorul la GBB şi numărul senzaţiilor corporale induse de audierea celor trei piese muzicale.
TABELUL 7. Scorul la GBB şi numărul senzaţiilor corporale induse de audierea celor trei piese muzicaleCorelaţii
GBB
Număr senzaţii
corporale HAYDN
Număr senzaţii
corporales BEETHOVEN
Număr senzaţii
corporale BERLIOZ
GBB Pearson Correlati on
1 ,795** ,618** ,625**
Sig. (2-tailed) ,000 ,004 ,003N 20 20 20 20
**. Correlati on is signifi cant at the 0.01 level (2-tailed).*. Correlati on is signifi cant at the 0.05 level (2-tailed).
S-au obţinut corelaţii pozitive puternic semni-fi cative statistic (p < 0,01) între intensitatea şi frec-venţa tulburărilor psihosomatice şi numărul de sen-zaţii corporale resimţite în timpul audierii tu tu ror celor trei piese din muzicotest (Haydn – r = 0,795; Beethoven – r = 0,618; Berlioz – r = 0, 625).
Apoi au fost corelate scorurile anxietăţii şi de-presiei cu numărul senzaţiilor corporale conse-cutive audiţiei şi s-a obţinut o singură corelaţie po-zitivă semnifi cativă statistic (p < 0,01) între an xie tate şi senzaţiile corporale generate de audierea muzicii lui Haydn (r = 0,590). Nu a existat nici o corelaţie semnifi cativă statistic a senzaţilor corpo-rale cu depresia.
În continuare s-a analizat corelaţiile între sco-rurile la alexitimie şi numărul de sentimente pozi-tive sau negative induse de audierea muzicii în cadrul muzicotestului.
S-au obţinut corelaţii negative semnifi cative statistic între alexitimie şi majoritatea tipurilor de sentimente provocate de audierea muzicii (doar cu excepţia sentimentelor negative generate de muzica lui Berlioz).
S-au studiat şi posibilele corelaţii între scorurile de la depresie şi numărul de sentimente negative induse de muzică. Analizând aceste corelaţii, nu s-a obţinut nici o corelaţie semnifi cativă statistic între cele două variabile mai sus menţionate.
Tot în cadrul lotului de astmatici s-a intenţionat să se verifi ce dacă scorurile mari la stres perceput antrenează scoruri mari şi la anxietate şi depresie. Nu s-a obţinut nici o corelaţie semnifi cativă statistic. În ceea ce priveşte corelaţia între GBB şi nivelul anxietăţii şi depresiei, s-a obţinut o corelaţie pozitivă semnifi cativă statistic doar între anxietate şi scorurile la GBB (r = 0,595, p < 0,01).
TABELUL 5. Media notelor acor date de către pacienţii astmatici după audiţia muzicii vioaie şi a muzicii relaxante
NOTAMR1 NOTAMR2 NOTAMR3 NOTAMR4 NOTAMV1 NOTAMV2 NOTAMV3 NOTAMV4
N Valid 10 10 10 10 10 10 10 11
Mean 7,90 8,60 9,40 8,80 8,10 7,60 8,20 8,91
Std. Deviati on 1,287 ,966 ,516 ,632 ,738 ,843 ,632 ,539
TABELUL 8. Corelaţiile între scorurile la alexitimie şi numărul de sentimente pozitive sau negative induse de audierea muzicii în cadrul muzicotestuluiCorrelati ons
Alexiti mie
Număr senti mente
poziti ve HAYDN
Număr senti mente
negati ve HAYDN
Număr senti mente
poziti ve BEETHOVEN
Număr senti mente
negati ve BEETHOVEN
Număr senti mente
poziti ve BERLIOZ
Număr senti mente
negati ve BERLIOZ
Alexiti mie Pearson Correlati on
1 -,501* -,541* -,649** -,417 -,483* -,494*
Sig. (2-tailed) ,025 ,014 ,002 ,067 ,031 ,027
N 20 20 20 20 20 20 20
*. Correlati on is signifi cant at the 0.05 level (2-tailed).
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LX, NR. 2, An 2013142
În continuare s-au realizat corelaţii între tipurile de coping şi notele acordate diverselor piese muzicale. Au fost obţinute următoarele corelaţii semnifi cative statistic:
– Între muzica lui Faurè şi tipurile de coping re-prezentate de negare (r = -0,775, p < 0,01) şi eli mi-na rea activităţilor concurente (r = -0,731, p < 0,05);
– Între muzica lui Bartok şi tipurile de coping reprezentate de căutarea suportului social emoţional (r = - 0,669, p < 0,05);
– Între muzica lui Sibelius şi modalităţile de coping reprezentate de reinterpretarea pozitivă (r = -0,695, p < 0,05), negare (r = - 0,610, p < 0,05), orien tarea spre religie (r = -0,690, p < 0,05), re curgerea la alcool, me-dicamente (r = 0,631, p < 0,05);
– Între muzica lui Haydn şi recurgerea la alcool/medicamente (r = -0,538, p < 0,05);
– Între muzica lui Beethoven şi descărcarea emoţională (r = -0,466, p < 0,05), căutarea suportului social instrumental (r = 0,599, p < 0,01), reţinerea de la acţiuni (r = 0,522, p < 0,05);
– Între muzica lui Berlioz şi căutarea suportului social instrumental (r = -0,517, p < 0,05).
În fi nalul analizei în cadrul lotului de astmatici s-a calculat coefi cientul Pearson de corelare între notele acordate fi ecărei piese muzicale şi tipurile de personalităţi accentuate. Rezultatele indică următoa-rele corelaţii negative semnifi cative statistic (p < 0,05):
– Între personalitatea anxioasă şi muzica vioaie a lui Wagner (r = -0,648) şi a lui Şostakovici (r = -0,712);
– Între personalitatea hipertimică şi muzica vioaie a lui Sibelius (r= -0,638);
– Între personalitatea impulsivă şi muzica lui Haydn (r = -0,484);
– Între personalitatea emotivă şi muzica lui Berlioz (r = -0,511).
În fi nal, în cadrul lotului de pacienţi astmatici am comparat mediile parametrilor respiratori rele-vanţi înregistraţi înainte şi după audiţia muzicală. Pentru a testa dacă există o diferenţă semnifi cativă statistic între mediile valorilor parametrilor respi-ratori investigaţi (VEMS şi MEF 50) s-a aplicat tes tul t de comparare a două medii de scoruri co-relate.
S-a urmărit evoluţia parametrilor respiratori VEMS şi MEF 50 după audiţia muzicală. Media parametrului VEMS după audiţie (75,16) diferă semnifi cativ statistic de media VEMS-ului înainte de audiţie (72,13), coefi cientul t = 9,792, DF = 19, p < 0,001. În cazul muzicii relaxante diferenţa dintre cele două medii este mai mare (mean = 3,61 M VEMS după audiţie = 75,35, M VEMS înainte de audiţie = 71,73) la un t = 7,491, DF = 9, p < 0,001 decât în cazul muzicii vioaie (VEMS după audiţie M = 74,97, VEMS înainte de audiţie M = 72,54) la un t = 8,04, DF = 9, p < 0,001.
În fi nal, s-a analizat media scorurilor parametrilor respiratori pentru a măsura efectele muzicii asupra acestora. Astfel, s-a aplicat testul t pentru compa-rarea a două seturi de valori corelate în ceea ce pri-veşte MEF50, înainte şi după audiţie.
Există o diferenţă semnifi cativă între mediile valorilor MEF50, înainte şi după audiţie (t = -9,420, p < 0,001), în cadrul lotului de bolnavi astmatici.
În ceea ce priveşte valorile MEF50, se constată o diferenţă semnifi cativă statistic (t = 9,42, DF = 19, p < 0,001) între mediile acestui parametru îna-inte (M = 19,48) şi după audiţia muzicală (M = 23,65). Muzica relaxantă a determinat o creştere mai mică a valorilor acestui parametru, de la M =
TABELUL 9. Media scorurilor parametrilor respiratori pentru a măsura efectele muzicii asupra acestoraPaired Samples Stati sti cs
Mean NStd.
Deviati onStd. Error
MeanPair 1 MEF50 înainte de audiţie 19,485 20 14,2643 3,1896
MEF50 după audiţie 23,655 20 15,1736 3,3929
Paired Samples Correlati onsN Correlati on Sig.
Pair 1 MEF50 înainte de audiţie & MEF50 după audiţie
20 ,993 ,000
Paired Samples Test
Paired Diff erences
T DfSig.
(2-tailed)MeanStd.
Deviati onStd. Error
Mean
95% Confi dence Interval of the Diff erence
Lower UpperPair 1 MEF50 înainte de audiţie –
MEF50 după audiţie-4,1700 1,9797 ,4427 -5,0965 -3,2435 -9,420 19 ,000
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LX, NR. 2, An 2013 143
22,14 la M = 26,21, diferenţă (4,07) semnifi cativă statistic (t = 6,695, DF = 9, p < 0,001) comparativ cu muzica vioaie, de la M = 16,83 la M = 21,10 (mean = 4,27, t = 6,32, DF = 9, p < 0,001).
CONCLUZIE
Muzicoterapia este un adjuvant efi cient al trata-mentului pacienţilor astmatici pentru recupe rarea
funcţiilor respiratorii alterate de stres. Desigur, nu toţi bolnavii astmatici au aceleaşi preferinţe muzi-cale. Din acest motiv nu putem să standardizăm profi laxia prin muzică. Este nevoie să ţinem cont de preferinţele muzicale ale bolnavului.
Analiza statistică s-a efectuat folosind SPSS 16.0. Instrumente medicale utilizate: pentru efec-tuarea testelor de spirometrie s-a utilizat SPIRO-METRU JAEGER FLOWSCREEN.
Brown K.1. Striking the right note. New Scientist, December 1999Chestionarul de alexitimie 2. (Alexithymia Questionnaire) (Fava, Freyberger, Bech et. al, 1995) Chestionarul GBB3. (Giessner Bogen Beschwerden)Chestionarul HAD4. (Hospital Anxiety and Depression Scale) (Zigmond Snaith, 1983)Deliege I., Sloboda, J. 5. (1997). Perception and cognition of music. Hove, UK: Psychology Press, www.mymed.ro/spirometria.htmlIamandescu B. 6. Muzicoterapia receptivă. Editura Informatică, Bucureşti 2004
Larson C., 7. The Fine Art of Healing the Sick, Embracing the benefi ts o writing music, 5/28/06Scala vulnerabilităţii la stres8. (Stress Vulnerability Scale) (Miller & Smith, 1985)Iamandescu I.B., 9. Testul de stres experimental (Conferinţa Naţională de Psihiatrie, Timişoara)
BIBLIOGRAFIE