CALITATE SI

BRAND MANAGEMENT

Poftiţi în brandwagon!

PERCEPTIA CALITATII BRANDULUI

Poate fi identificata tinand cont de atat de perceptia consumatorului fata de brand (CALITATE PERCEPUTA ), cat si de atributele oferite la un moment dat de produsul ce se constituie ca brand pentru organizatie (CALITATEACTUALA SAU OBIECTIVA; CALITATE DE PRODUS ; CALITATE TEHNOLOGICA SAU DE PRODUCTIE)

CALITATEA PERCEPUTA = DEFINESTE PERCEPTIACONSUMATORULUI CU PRIVIRE LA CALITATILEGENERALE OFERITE DE CATRE BRAND, FIIND REZULTATUL SUPERIORITATII PERCEPUTE LA UN MOMENT DAT, DIN MULTIMEA ALTERNATIVELORDE CATRE UN CONSUMATOR.

CALITATEA ACTUALA SAU OBIECTIVA = MASURAIN CARE LA UN MOMENT DAT BRANDUL OFERASERVICII SUPERIOARE

CALITATE DE PRODUS = SUMA CARACTERISTICILORINCLUSE IN PRODUS SI CARE-L DIFERENTIAZA NET DEPRODUSELE SIMILARE ALE CONCURENTEI

CALITATE TEHNOLOGICA = ASOCIEREA CALITATII BRANDULUICU RESPECTAREA STRICTA A SPECIFICATIILOR TEHNICE

PARTICULARITATILE CALITATII PERCEPUTE FATA DE BRAND

PARTICULARITATILE CALITATII PERCEPUTE FATA DE BRAND

•SCOPUL PROPUS SI SETUL DE ALTERNATIVE OFERITE ( REDUCEREA TIMPULUI DE ASTEPTARE LACASELE DE MARCAT; AMBIANTA OFERITA PRIN SPATIILE DE VANZARE; ATENTIA ACORDATA DECATRE PERSONAL CLIENTILOR; ASOCIEREA ATRIBUTELOR DEFINITORII ALE BRANDULUI CUSUPERIORITATEA PRODUSELOR CE-L SUSTIN)

•INTANGIBILITATE ( ASOCIEREA CALITATII PERCEPUTE CU IDENTIFICAREA SI MASURAREADIMENSIUNILOR IMPORTANTE CE SUSTIN PRODUSUL – INCREDERE SI PERFORMANTA)

VALOAREA CALITATII

PERCEPUTE

MOTIVATIA CUMPARARII

DIFERENTIERE / POZITIONARE BRAND

PRETUL “PREMIUM”

MOTIVAREA INTERMEDIARILOR COMERCIALI

EXTENSII DE BRAND

FACTORII CE INFLUENTEAZA CALITATEA PERCEPUTA

CONTEXTUL IN CARE ESTE

PLASAT PRODUSUL CE

SE EVIDENTIAZA

CA BRANDATRIBUTELE

PRODUSULUI

RESPECTAREA SPECIFICATIILOR

TEHNICE

FIABILITATEA PRODUSELOR

CALITATEA PERCEPUTA

SI LEGATURA SA CU

VARIABILELE STRATEGICE ALE FIRMEI (MODELUL

JACOBSON&AAKER)

CALITATEA PERCEPUTA INFLUENTEAZA COTA DE PIATA

CALITATEA PERCEPUTA ARE UN IMPACT DIRECT ASUPRA PROFITABILITATII

CALITATEA PERCEPUTA INFLUENTEAZA PRETUL. O CALITATE PERCEPUTA CA FIIND MAI RIDICATA DECAT IN CAZUL PRODUSELOR SIMILARE ALE CONCURENTILOR POATE PERMITE UNEI AFACERI SA SOLICITE UN PRET MAI MARE. DE MULTE ORI, UN PRET MAI MARE TINDE SA RIDICE NIVELUL CALITATII PERCEPUTE, EL AVAND ROLUL DE INDICATOR AL CALITATII.

CALITATEA PERCEPUTA NU AFECTEAZA COSTURILE IN MOD NEGATIV.

CALITATEA PERCEPUTA SI ATRIBUTELE BRANDULUICALITATEA PERCEPUTA SI ATRIBUTELE BRANDULUI

Atributele brandului sunt evidentiate prin acele caracteristici,particularitati sau trasaturi distinctive prin care o firma isi deschide drumul in lumea afacerilor.

“Sa fii primul este o idee diferentiatoare !” ( jack trout)

Este mult mai usor sa fii primul care dezvolta anumite atribute ce vor deveni ulterior sustinatoarele propriului brand. In acelmoment, clientul se va orienta si iti va percepe mai usor calitateaprodusului daca ai fost primul care l-ai lansat .

Compania initiatoare a unei categorii de produse ce s-au dovedit a fipercepute pozitiv, face ca aceasta companie sa se bucure de un statutspecial in mintea consumatorului, chiar daca si concurenta are produse similare de calitate.

A te pozitiona pe piata prin diferentierea generata de atributeleprodusului si ulterior prin managerierea brandului ofera succesulin afaceri si avantajul competitiv dorit

Atributele brandului sunt evidentiate prin acele caracteristici,particularitati sau trasaturi distinctive prin care o firma isi deschide drumul in lumea afacerilor.

“Sa fii primul este o idee diferentiatoare !” ( jack trout)

Este mult mai usor sa fii primul care dezvolta anumite atribute ce vor deveni ulterior sustinatoarele propriului brand. In acelmoment, clientul se va orienta si iti va percepe mai usor calitateaprodusului daca ai fost primul care l-ai lansat .

Compania initiatoare a unei categorii de produse ce s-au dovedit a fipercepute pozitiv, face ca aceasta companie sa se bucure de un statutspecial in mintea consumatorului, chiar daca si concurenta are produse similare de calitate.

A te pozitiona pe piata prin diferentierea generata de atributeleprodusului si ulterior prin managerierea brandului ofera succesulin afaceri si avantajul competitiv dorit

CONTEXTUL IN CARE ESTE PLASAT PRODUSUL CE SE EVIDENTIAZA CA BRAND

CONTEXTUL IN CARE ESTE PLASAT PRODUSUL CE SE EVIDENTIAZA CA BRAND

MODELUL GARVIN – propune 7 dimensiuni ale calitatii produsului

PERFORMANTELE PRODUSULUI TRASATURILE PRODUSULUI RESPECTAREA SPECIFICATIILOR TEHNICE GRADUL DE INCREDERE DURABILITATEA NIVELUL SERVICIILOR DESIGNUL PRODUSULUI

EXEMPLU: REDEFINIREA CALITATII PRODUSELOR AUTOMOBILISTICE – PRINTEHNICA “KAISEN” (IMBUNATATIRE CONTINUA A CALITATII) A PRODUCATORILOR DE LA DACIA – CERCETAREA DORINTELOR CUMPARATORILOR SI CONCEPTUALIZAREA LOR IN ATRIBUTELE DE BAZA CE CONFERA PERSONALITATE UNEI MASINI

STRATEGIILE PUBLICITARE UTILIZATE IN DEZVOLTAREAULTERIOARA A BRAND-MANAGEMENTULUI

MODELUL BROCHAND - LENDREVIE

STRATEGIILE PUBLICITARE UTILIZATE IN DEZVOLTAREAULTERIOARA A BRAND-MANAGEMENTULUI

MODELUL BROCHAND - LENDREVIE

Bernard Brochand şi Jean Lendrevie identifică trei mari categorii: strategii concurenţiale (concurrentielles), strategii de dezvoltare a cererii globale (de développement de la demande globale) strategii de fidelizare (de fidélisation).

Din prima categorie, strategiile de poziţionare (de positionnement) sunt cele mai ambiţioase, câtă vreme se pune problema construirii unei identităţi pentru produs (care îi va permite să se diferenţieze de celelalte produse din categorie); prin urmare, latura creatoare a reclamelor va fi puternic accentuată. Strategia este ilustrată la parfumuri, băuturi alcoolice etc.

Strategiile financiare (financieres) urmăresc în primul rând să menţină marca în atenţia publicului; obiectivele sunt exprimate adesea în termeni de notorietate, reclamele sunt mai degrabă convenţionale.

Strategiile comparative (comparatives) sunt frecvente în Statele Unite, unde publicitatea comparativă directă este permisă; alte ţări ori admit comparaţii indirecte („alt detergent”, „detergent obişnuit” etc.), ori interzic orice formă de comparaţie. Mulţi publicitari socotesc că o companie care foloseşte această strategie atrage atenţia gratuit asupra produselor realizate de companiile concurente.

Strategiile promoţionale (promotionnelles) sunt strategii agresive care urmăresc o creştere imediată şi rapidă a vânzărilor; ele oferă avantaje excepţionale pe perioade precise, scurte; astfel de strategii pot relansa interesul pentru un produs, determina publicul să încerce un produs, combate un atac al concurenţei etc.

Strategiile de imitare (de suivisme) sunt utilizate de companii care, în categorii de produse slab diferenţiate (detergenţi, baterii electrice etc.), încearcă să imite leader-ul pentru a obţine câştiguri comparabile cu ale acestuia.

Strategiile de dezvoltare urmăresc fie să atragă noi consumatori (cele extensive, extensives: în cazul în care piaţa este dominată autoritar de un leader, campania acestuia poate lăuda pur şi simplu categoria de produse, căci se presupune că noii consumatori vor cumpăra produse realizate de leader), fie să sporească ritmurile de utilizare a produsului la consumatorii existenţi (cele intensive, intensives: campania poate să propună noi utilizări ale produsului, să lungească „sezonul” în care e consumat produsul etc.).

Strategiile de fidelizare încearcă fie să păstreze vie marca în mintea publicului-ţintă, fie să împiedice „îmbătrânirea” mărcii. În ambele cazuri sunt de folos repoziţionarea, schimbarea axei publicitare, modificarea logotipului.

Pentru ca o campanie publicitară sa aiba efectele dorite,ea trebuie sa se bazeze pe niste obiective de comunicare. Acestea se stabilesc dupa ce s-a realizat o analiza a mediului / pietei si dupa ce a fost stabilit obiectivul strategic al companiei.

Obiectivele de comunicare raspund la intrebarea: "Ce trebuie sa se obtina de la fiecare segment de public pentru a indeplini scopul campaniei?".

Ele se refera la o schimbare de comportament, atitudine, opinie sau informare referitoare la companie/ produs a publicului vizat de campanie.

Rolul obiectivelor de comunicare

•directia mersului campaniei si cadrul acesteia•instrumentele de evaluare finala a eficientei campaniei

OBIECTIVELE COMUNICATIONALE URMARITEIN BRAND-MANAGEMENT

Tipuri de obiective de comunicare

Obiectivele de comunicare sunt de doua tipuri:

•obiective de notorietate/informare asupra companiei/brandului/produsului sau asupra campaniei. Acestea sunt cele mai comune si usor de obtinut, dar in acelasi timp sunt dificil de masurat

•obiective de motivare/influentare a unor atitudini si comportamente. Ele sunt mai greu de atins, dar mai usor de cuantificat Exemplu: "Sa se realizeze o creştere a vanzarilor firmei cu 15% la nivel national, pe parcursul urmatoarelor 6 luni"

Formularea obiectivelor comunicationale necesare sustinerii brandului

Formulati obiectivele urmarind pasii enuntati in continuare:

Indicati intentia: incepeti cu "sa" si continuati cu verbul care descrie schimbarea dorita.Iata cateva dintre aceste verbe: sa creasca, sa scada, sa mentina, să convingă, sa informeze, sa educe, sa determine, sa atraga, sa motiveze, sa induca, sa asocieze, sa maximizeze, sa minimalizeze, sa provoace, etc.

Specificati rezultatul asteptat. Aici pot fi trei tipuri de rezultate: cele care tin de cunoastere (ex: informare, educare, recunoastere, diferentiere), motivatie (ex: sprijinire, incredere, loialitate) sau comportament (ex: participare, implicare, cumparare). Fiecare obiectiv trebuie sa fie centrat pe un singur tip de rezultat.

Enuntati gradul schimbarii dorite in termeni masurabili.Obiectivele trebuie sa fie cuntificabile si realiste. Fiecare obiectiv va permite in acest fel masurarea atingerii lui pe baza unor indicatori. Puteti folosi procente sau cifre pentru cuantificarea schimbarii dorite.

Fixati dead-line-ul pana la care obiectivul trebuie sa fie atins. Este indicat ca rezultatele sa fie obtinute succesiv, deci datele sa fie decalate in timp.

DEZVOLTAREA MESAJELOR TRANSMISE PRININTERMEDIUL BRANDULUI

Mesajul în publicitate trebuie adaptat fiecărei categorii/segment de public, atât în ceea ce priveşte conţinutul, cat şi forma de prezentare şi suportul ales. Una din greşelile frecvente pe care le fac companiile este transmiterea unor mesaje identice şi cu aceleaşi mijloace tuturor categoriilor de public.

Formularea mesajelor presupune elaborarea axei şi conceptului campaniei. Axa reprezintă ideea pe care trebuie să o exprime mesajul; ea corespunde atitudinii mentale în jurul căreia specialistul în publicitate îşi va construi campania, definind un teritoriu psihologic precis.

Axa se materializează într-o temă (copy platform) – care reprezintă subiectul, povestea, story-ul în care se concretizează ideea centrală. Pentru aceeaşi axă, pot exista mai multe teme: cel mai adesea ele sunt concepute pentru diferitele canale media alese, dar pot exista multiple teme, chiar în cazul aceluiaşi canal de comunicare.

Conceptul reprezintă interpretarea şi personificarea axei; el conţine substanţa mesajului publicitar, pe care agenţia o va exprima printr-o idee, în scopul de a acţiona asupra comportamentului consumatorului.

De pildă, „Nous, on s’est remis au lait grâce au Nesquik” (Am reînceput să bem lapte datorită lui Nesquik) este o temă a axei „Nesquik est l’allié du lait” (Nesquik este aliatul laptelui). Axa vrea să convingă consumatorii că Nesquik este un produs sănătos, asociat unui aliment simbol al dezvoltării sănătoase; temei îi revine sarcina să transmită ideea în modul cel mai expresiv cu putinţă.

De exemplu, în reclamele Hochland, axa este reprezentată de gustul irezistibil. Temele sunt multiple, fiind concretizate în diferitele episoade, fiecare purtând chiar un titlu.“ HOCHLAND ITI PRETUIESTE BUCURIA !”

Brand de Tara

Sunil Gupta, directorul catedrei de marketing de la Harvard Business School vede patru domenii ale brandingului de natiune: investitiile straine, turismul, exportul dar si o notiune mai abstracta , “mandria nationala”.

El este de parere ca, cele patru capitole trebuie sa fie reprezentate de un singur simbol care sa dea forta imaginii unei tari.

Formula de succes

Eficienta unei campanii de imagine nu va fi cea asteptata daca o tara se va folosi doar de branding. Acesta trebuie completat cu o infrastructura dezvoltata, conditii foarte bune in zonele turistice, personal capabil si amabil, cunoasterea limbilor straine de circulatie, si lista poate continua. O identitate puternica a unei tari nu se creeaza prin mesaje publicitare ci mai mult pe mesajele transmise de oamenii care au vazut-o. Pentru ca tara noastra sa isi constituie un brand , trebuie sa parcurga mai multe etape, de la o pozitionare strategica si clara a tarii pana la o campania de comunicare eficientă şi corectă.

Unde se greşeşte?

Diferența între turismul României și a altor țări se face în lipsa infrastucturii (turistul când iese din aeroport în otopeni este jecmănit până în București fără a mai lua în considerare aglomerația), serviciile de slabă calitate și incomplete și autortățile locale ce nu investesc în servicii de informare turistică și în menținerea ordinii și a curățeniei în zonele turistice (indifent că ne referim la București, Iași, Bran etc). Singurele orașe care au o strategie vizibilă sunt Brașov, Sibiu, Sighișoara.

Stiloul – Petrache Poenaru

In anul 1821, braileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al steagului Romaniei moderne, inginer, matematician, inventator si membru titular al Academiei Romane din 1870, a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu in timpul revolutiei. Aceasta era o functie publica, activitatea lui fiind legata de pana si calimara. Poate ca si de aici i-a venit ideea conceperii primului stilou din lume. Desi dupa infrangerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vanati si decapitati, Petrache Poenaru scapa, iar in 1826 primeste o bursa franceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique din Paris. In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru "plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre" (condei portaret fara sfarsit, alimentandu-se el insusi cu cerneala). Aceasta inventie a revolutionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit si in prezent de milioane de oameni.. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgarieturile de pe hartie si scurgerile nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor componente spre a asigura un debit constant de cerneala, precum si posibilitatea inlocuirii unor piese.

Vaccinul antiholeric – Ioan Cantacuzino

Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar roman, fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie experimentala, a desfasurat o bogata activitate de cercetare privind vibronul holeric si vaccinarea antiholerica. Pe baza cercetarilor desfasurate in aceasta directie, medicul a pus la punct o metoda de vaccinare antiholerica, numita “Metoda Cantacuzino”, folosita si astazi in tarile unde se mai semnaleaza cazuri de holera.. Implicandu-se in studiul holerei, tifosului exantematic si tuberculozei, aduce contributii remarcabile. A creat notiunea de imunitate prin contact. In campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholerica masiva in focarele infectioase, cunoscuta in stiinta ca „Marea experienta romaneasca", care a salvat multe mii de vieti, si a initiat masurile de combatere a epidemiei de holera. In primul Razboi Mondial, in calitate de conducator al serviciilor sanitare militare si civile, a luat masurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic. Creeaza o serie de lucrari ca: descoperirea imunitatii celulare si umorale, sensibilitatea si lipsa de imunitate a organismului fata de scarlatina, studii cu renume mondial asupra holerei si vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar în 1912 creeaza vaccinul antitific.

Gerovital – Ana Aslan

Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana Aslan a evidentiat importanta procainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta, aplicand-o pe scara larga in clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat in anul 1952 si brevetat in peste 30 de tari. In acelasi an ia fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”, primul institut de geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare.„Ana Aslan” are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupra imbatranirii au convins inca de la inceput, aducand institutului pacienti cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii. Renumele produselor “Aslan” a trecut si Oceanul, John Kennedy recurgand, pentru o afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu “Gerovital”.

Avionul cu Reactie – Henri Coanda

In Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a gazduit cea de-a doua editie a Expozitiei Internationale de Aeronautica. Au fost expuse cele mai noi piese de aviatie. Cea mai interesanta masinarie, care a atras atentia multora, a fost un avion rosu, fara elice, pe a carui placuta metalica din scria: COANDA-1910. Acest avion trezit interesul atentia oamenilor nu numai pentru ca nu avea elice, ci si pentru ca era total diferit fata de ceea ce numeau ei pana atunci "avion". Masinaria avea doua aripi duble si un singur loc, o anvergura de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420 kg si o forta a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesanta parte din avionul lui Coanda era sistemul de propulsie,o adevarata revolutie in constructia de motoare de avioane, care avea sa constituie solutia viitorului.Motorul cu reactie, inventat si construit pentru prima oara de catre Henri Coanda era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, racit cu apa si dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotatii pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tija care rotea multiplicatorul de rotatii; miscarea era transmisa compresorului care castiga o rotatie de 4000 de rotatii pe minut. Forta de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decat daca motorul-piston era conectat la o elice. Multi vizitatori ai expozitiei au fost suspiciosi privind decolarea avionului, pana la o demonstratie accidentala a lui Coanda, cand, dorind doar sa verifice motorul, avionul a inceput sa merga din ce in ce mai repede, pana si-a luat zborul. Impresionat de flacarile produse de motor si ingrijorat de faptul ca nu mai pilotase un avion pana atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul masinariei, care a pierdut din inaltime si viteza pana cand a aterizat fortat. Aceasta incercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reactie. Astfel, cu 30 de ani inainte de Heinkel, Campini si Whittle, Coanda a construit si a zburat cu primul avion cu reactie.

Injectia cu insulina – Nicolae Paulescu

Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in 1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism. Paulescu este cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi “eroi canadieni” Frederick Banting si Charles Best care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca in tratarea unui pacient. in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Paulescu publicase intr-o revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul “Recherches sur le rôle du pancréas dans l’assimilation nutritive”. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. In 1916, pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul. A trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive. http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Besthttp://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutu

Scaunul ejectabil – Anastase Dragomir

Daca la sfarsitul sec. XIX, inceputul sec. XX, multi entuziasti ai aviatiei erau preocupati de constructia avioanelor si de pilotarea acestora, un tanar pe nume Anastase Dragomir si-a concentrat atentia pe siguranta aparatelor de zbor si mai ales a pasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir era pasionat, ca multi dintre tinerii acelei perioade, de problemele aviatiei. A plecat in Franta, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici si-a perfectionat propriul sau sistem pentru salvarea pilotilor si a pasagerilor in caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a inregistrat, in Franta, cererea de brevet “Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne” si a obtinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930 pentru “cabina catapultabila”. Aceasta inventie era “un nou sistem de parasutare din aparatele de locomotie aeriana, fiecare pasager avand o parasuta proprie care permite, in momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel incat parasuta, impreuna cu pasagerul insalat pe scaun, sa treaca printr-o deschizatura a podelei”. Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celula-parasuta sa aiba mai multe comenzi, menvrabile de catre pilot. In 1950, Anastase Dragomir a obtinut un nou brevet, romanesc, cu nr. 40658, pentru “celula parasutata”, care consta in folosirea unui spatar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus, pentru ca in 1959 sa inregistreze o alta cerere, care avea ca obiect construirea unui avion de transport echipat cu cabine catapultabile, pentru salvarea pasagerilor (brevet romanesc nr.. 41424 din 1960). Ideea roamanului se va concretiza prin aparitia, la noile tipuri de avioane supersonice militare, a scaunul ejectabil.

Diorama – Grigore Antipa

Diorama este o reprezentare spatiala a unei portiuni de peisaj, in care se expun, in muzee, animale impaiate, manechine si diverse alte obiecte asemanatoare, in scopul infatisarii unui ecosistem si crearii impresiei unui peisaj real. Grigore Antipa, biolog, zoolog, ecolog si profesor universitar romana, Este unul dintre pionierii utilizarii dioramelor in cadrul muzeului de stiinte naturale, fiind considerat unul dintre creatorii muzeologiei moderne. El este intemeietorul Muzeului National de Istorie Naturala din Bucuresti, care ii poarta numele si care, pornind de la reorganizarea sa, in 1907, prezinta pentru prima oara dioramele biologice.