MODELELE DE TIP

MASTERY LEARNING

Alpinistul si franghia lui  Un alpinist a vrut să cucerească cel mai înalt munte. S-a pregătit pentru asta timp îndelungat şi în final a hotărât să se aventureze, pentru a primi singur laurii victoriei. Noaptea căzu grea peste înălţimile munţilor şi omul nu a mai văzut nimic.Totul era negru. Până şi luna şi stelele fuseseră acoperite de norii negri. Şi cum se căţăra el, la doar câţiva metri de vârful muntelui, a alunecat şi a căzut în gol. Alpinistul văzu în acea îngrozitoare cădere episoade din viaţa lui, bune şi rele. Se gândi la moartea care era aproape când, deodată, a simţit frânghia de siguranţă că-i frânge mijlocul. Fusese oprit din cădere şi acum atârna în gol legat de acea frânghie.Urmă un moment de tăcere absolută… atârna în neant şi singurul lucru ce-i veni în minte fu: “Ajută-mă Doamne!“.

Deodată, auzi o voce venită din depărtări: - Ce doreşti, fiule? - Salvează-mă, Doamne! strigă alpinistul cuprins de frica morţii. - Chiar crezi că eu te pot salva? - Da, Doamne, cred în Tine! - Bine, dacă tu crezi în mine şi în salvarea mea, taie frânghia de care atârni, spuse Dumnezeu. Un moment de tăcere… frânghia era singura care-l ţinea în viaţă… aşa că nu tăie frânghia şi hotărî să renunţe la orice ajutor.

…A doua zi dimineaţă, echipele de salvare au anunţat că au găsit un alpinist legat de frânghia de siguranţă la doar doi metri de pământ. Murise îngheţat de frig. 

Tu cât de ataşat eşti de frânghia ta?

Mastery learning sugerează că accentul care trebuie pus de instruire ar trebui să fie timpul necesar pentru ca diferiţi elevi să înveţe acelaşi material.

Să exemplificăm. Să presupunem o clasă I oarecare. Standardele de performanţă care trebuie atinse ar trebui să fie: -scris corect; -citit fluent; -socotit corect.Să presupunem povestea a 3 elevi testaţi la sfârşitul clasei I; se constată că:IONEL - ştie să scrie corect, să citească fluent şi să socotească corect; Decizia: Ionel va fi promovat în clasa a II-a. Timp de învăţare consumat: 1 an

GIGEL - ştie să scrie corect, să citească fluent, dar nu ştie să socotească; Decizia: Gigel va fi lăsat repetent; după un an el va vea exact performanţele lui Ionel: ştie să scrie corect, să citească fluent şi să socotească corect. Va fi promovat în clasa a II-a. Timp de învăţare consumat : 2 ani

VASILICĂ - ştie să scrie dar nu ştie să citească fluent şi nu ştie să socotească corect. Decizia: Vasilică este lăsat repetent. La sfârşitul următorului an de studii, Vasilică ştie să scrie corect, să citească fluent dar nu ştie să socotească. Decizie: Vasilică este din nou lăsat repetent. După un nou an de studii, Vasilică ştie să scrie corect, să citească fluent şi să socotească corect, adică îndeplineşte performanţa integral şi este promovat în clasa a II-a. Timp de învăţare consumat : 3 ani.

Să răspundem exact la câteva întrebări.Care este scopul instruirii? Evident acela de a atinge performanţele predefinite la standardele corespunzătoare. Îndeplinesc toţi cei trei copii aceste performanţe şi standarde? În chip neîndoielnic, da. Prin ce se deosebesc IONEl, GIGEL şi VASILICĂ? Prin faptul că ei consumă mai mult timp pentru învăţare.

Ce înseamnă a consuma mai mult sau mai puţin timp pentru învăţare? Înseamnă oare, aşa cum se crede tradiţional, că :

„IONEL este deştept/inteligent”?„GIGEL este mediocru”?„VASILICĂ est prost”?

În nici un caz! Aceste calificative pseudo-psihologice nu au nici un fel de susţinere ştiinţifică din moment ce TOŢI CEI TREI COPPII AU REUŞIT SĂ REALIZEZE PERFORMANŢELE LA STANDARDELE DEFINITE.Atunci ce înseamnă totuşi a consuma mai mult sau mai puţin timp pentru învăţare? Înseamnă, simplu că cei trei copii au RITMURI DIFERITE DE ÎNVĂŢARE, DAR TOŢI SUNT APŢI SĂ REUŞEASCĂ

Ideea de mastery learning reclamă însă o schimbare radicală în mentalitatea şi responsabilitatea pedagogică a profesorilor:VINA PENTRU EŞECUL UNUI ELEV ESTE PUSĂ ÎN SEAMA CELUI CARE INSTRUIEŞTE ŞI NU POATE FI EXPLICATĂ PRIN INCAPACITATEA DE A ÎNVĂŢA A CELUI CARE ÎNVAŢĂ.Într-un mediu mastery learning, provocarea devine oferirea de timp suficient şi angajarea strategii de instruire, astfel încât toţi elevii pot atinge acelaşi nivel de învăţare Elementele cheie în mastery learning sunt:(1) OBIECTIVE CLARE: specificarea clară a ceea ce urmează să fie învăţat şi modul în care va fi evaluată învăţarea; 2) DIFERENŢIEREA ŞI INDIVIDUALIZAREA INSTRUIRII: permisiunea acordată elevilor de a învăţa în ritmul lor propriu; (3) EVALUARE FORMATIVĂ: evaluare continuă a progreselor elevilor şi furnizarea de feedback adecvat sau de programe de remediere; (4) EVALUARE SUMATIVĂ: testarea standardizată a performanţelor periodice şi finale.

Componentele esenţiale ale modelului mastery learning romanesc:

DIAGNOSTICULSTĂRII

INSTRUIRII

INSTRUIREA

PROGRAME DE RATRAPARE

ÎNVĂȚARE DIRIJATĂ ÎN

CLASĂ

PROGRAME DEÎMBOGĂȚIRE

EVALUARE

EVALUARI FORMATI

VE CONTINUE

EVALUĂRI SUMATIVE PERIODICE

ÎNVĂȚARE INDIVUDUALĂ

ACASĂ

Structura şi funcţionalitatea modelului propus sunt asigurate de 3 categorii fundamentale de activităţii:

1. diagnosticul instruirii - pentru stabilirea “stării iniţiale” a instruirii; îl obligă pe educator să deprindă tehnica elaborării, aplicării şi prelucrării rezultatelor testelor iniţiale sau predictive.

2. instruirea diferenţiată - pentru dirijarea riguroasă a învăţării în direcţia obiectivelor instrucţionale; îl obligă să studieze şi să aplice numeroase instrumente intrate în ansamblul a ceea ce s-a numit tehnologia instruirii, în special pentru a proiecta instruirea şi a dirija nemijlocit mecanismele de învăţare.

3. evaluarea rezultatelor - pentru controlul continuu al procesului prin prisma rezultatelor parţiale sau finale; bazată pe cât posibil pe măsurare, obligă la însuşirea tehnicilor de evaluare formativă continuă şi evaluare sumativă periodică (construirea, aplicarea şi valorificarea testelor respective).

PUNCTE DE SPRIJIN IN VEDEREA FOLOSIRII MODELELOR MASTERY LEARNING

Construirea testelor pentru diagnoza stării instruirii Diagnosticul instruirii trebuie practicat la începutul fiecărui nou ciclu de instruire, precum şi ori de câte ori profesorul preia un nou colectiv de elevi, cu ajutorul unor teste docimologice cu funcţie predictivă. Costruirea acestora urmează o schemă simplă:

Materia ciclului de instruire parcursă până la data testării

O-1O-2.O-n

I-1I-2.I-n

Pasul I Pasul II Pasul III (Obiectivele terminale) ( itemii testului)

Demersul diagnozei

Ciclul de instrui-re anterior parcurs

O1O2O3.On

I1I2I3.In

Aplicarea testului diagnostic

Valorificarea rezultatelor testului

Identif. elevilor cu lacune

Identif. elevilor cu aptitudini

Construirea testului

(obiective+itemi)

Program de ratrapare

Program de îmbogățire

Classroom

learning

Valorificarea rezultatelor testului

Teoria  şi practica în cunoaşterea oamenilor 

  Un tânăr inteligent, însetat de cunoaştere şi înţelepciune, studiase fizionomia- ştiinţa deducerii temperamentului din înfăţişarea exterioară. Studiile sale, care duraseră şase ani, au avut loc în Egipt şi l-au costat multe sacrificii, departe de casă. Dar, în cele din urmă, îşi termină examenele cu rezultate excelente. Plin de mândrie şi de bucurie, călători înapoi acasă. Se uita la toată lumea întâlnită pe drum cu ochii ştiinţei sale şi, pentru a-şi lărgi cunoaşterea, citea expresiile de pe faţa tuturor oamenilor pe care îi întâlnea. Într-o zi întâlni un om a cărui faţă era marcată de şase calităţi: invidie, gelozie, lăcomie, pizmă, zgârcenie şi lipsă de consideraţie. -Dumnezeule, ce expresie monstruoasă! N-am mai văzut şi n-am mai auzit niciodată aşa ceva! Mi-aş putea verifica teoria aici! În timp ce se gândea la asta, străinul se apropie cu o înfăţişare prietenoasă, binevoitoare şi modestă, spunând : -O, şeicule! E deja foarte târziu şi satul următor e departe. Coliba mea e mică şi întunecoasă. Dar te voi purta pe braţele mele. Ce onoare ar fi pentru mine dacă te-aş putea considera oaspetele meu pentru această seară! Şi ce  fericit aş fi în prezenţa ta!”

Uimit de aceasta, călătorul se gândi în sine : -Ce uluitor! Ce diferenţă între vorbirea străinului şi îngrozitoarea expresie de pe chipul său! Acestă revelaţie îl înspăimântă foarte mult. Începu să se îndoiască de lucrurile pe care le învăţase în ultimii şase ani. Ca să fie mai sigur, acceptă invitaţia străinului. Omul îl servi pe învăţat cu ceai, cafea, suc de fructe, pastramă şi pipă. Îşi copleşi  oaspetele cu blândeţe, atenţie, bunătate şi politeţe. Timp de trei zile şi trei nopţi, gazda reuşi să îl ţină pe călătorul nostru acolo. În cele din urmă, învăţatul fu capabil să opună rezistenţă politeţii gazdei sale. Decise cu fermitate  să îşi continue călătoria. Când  veni vremea să plece, gazda îi înmână un plic şi spuse: -O, stăpâne. Iată nota ta de plată! -Ce notă de plată? întrebă surprins învăţatul. La fel de repede cum îşi poate scoate cineva sabia din teacă, gazda îşi arătă dintr-o dată adevărata sa faţă. Îşi încreţi sprâncenele cu asprime şi strigă cu o voce mânioasă: -Ce nesimţire! Dar ce gândeai, când ai mâncat de toate aici? Ai crezut că este totul gratis?

Auzind aceste cuvinte, învăţatul îşi veni, brusc, în simţiri. Fără să spună un cuvânt, deschise scrisoarea. Acolo văzu că tot ce mâncase şi nu mâncase i se taxa de o sută de ori mai mult.  Nu avea nici măcar jumătate din banii ce i se cereau. Forţat de împrejurări, coborî de pe calul său şi i-l dădu gazdei. Apoi îşi scoase hainele de călătorie şi porni pe jos. Ca în extaz, se înclină la fiecare pas. De departe, putea fi auzit spunând : - -Mulţumescu-ţi ţie, Doamne, mulţumescu-ţi ţie, Doamne! Cei şase ani de studiu n-au fost în van!

VA MULTUMESC!

Prof. MIHAELA PAVELScoala “Angela Gheorghiu” Adjud