55553399 lucrare diploma biscuiti

Download 55553399 Lucrare Diploma Biscuiti

Post on 28-Dec-2015

82 views

Category:

Documents

7 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Home Exploreaza

    AdministratieArta culturaBiologieCasa gradinaDiverseEconomie Agricultura Asigurari Business Comert Contabilitate Finante TransporturiGeografieGradinitaIstorieJurnalismLimbaLiteratura romanaManagementMedicinaPersonalitatiProfesor scoalaSociologieStiintaTehnica mecanicaTimp liber

    LUCRARE DE DIPLOMA societate comercialacomert

    Proiect societate comercialaCUPRINS

    CAPITOLUL 1- INTRODUCERE, PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

    CAPITOLUL 2 - ASPECTE GENERALE PRIVIND

    SITUATIA CONSUMULUI DE PRODUSE DE PANIFICATIE

    2.1. Scurt istoric al prelucrarii graului si al utilizarii fainurilor

    2.2. Situatia pe plan european

    2.3. Situatia pe plan national

    CAPITOLUL 3 - FAINA DE GRAU, MATERIE PRIMA LA

    ALTE DOCUMENTECOMERTUL - SECTOR AL ECONOMIEI NATIONALE SI INTERNATIONALE FE HAPPY 16 FRIENDS SRL MARFURI DIN STICLA MANUAL pentru operatorii POS Tranzactia COMERTUL EXTERN AL ROMANIEI COMERTUL ELECTRONIC - CE ESTE COMERTUL ELECTRONIC PRETURILE ADMINISTRATE Tehnologia amenajarii depozitului Citeva metode de finantare a tranzactiilor internationale

    Top of Form

    Bottom of Form

  • FABRICAREA BISCUITILOR

    3.1. Faina. Definitie

    3.2. Tipuri de fainuri de panificatie din grau

    3.3. Importanta alimentara

    CAPITOLUL 4 - PROCESUL TEHNOLOGIC DE

    FABRICARE A BISCUITILOR

    4.1. Clasificarea biscuitilor4.2. Pregatirea materiilor prime

    4.2.1. Faina de grau

    4.2.2. Materiile prime zaharoase

    4.2.3. Grasimile alimentare

    4.2.4. Ouale

    4.2.5. Laptele si produsele lactate

    4.2.6. Substantele afanatoare

    4.2.7. Materiile aromatizante

    4.2.8. Materiile colorante 4.3. Procesul tehnologic de fabricare a biscuitilor

    4.3.1. Prepararea aluatului. Dozarea materiilor prime

    4.3.2. Framantarea aluatului de biscuiti

    4.3.3. Afanarea si odihna aluatului

    4.3.4. Pregatirea aluatului pentru modelare

    - Laminarea aluatului pentru biscuiti glutenosi si crackers

    - Laminarea aluatului zaharos

    4.3.5. Modelarea aluatului pentru biscuiti

    4.3.6. Coacerea biscuitilor

    4.3.7. Racirea biscuitilor

    4.3.8. Ambalarea biscuitilorCAPITOLUL 5 CERCETARI PROPRII

    5.1. Analiza senzoriala a biscuitilor glutenosi si zaharosi

  • 5.1.1. Proprietatile senzoriale ale biscuitilor

    5.1.2. Analiza senzoriala a produselor alimentare

    5.1.3. Praguri senzoriale

    5.1.4. Categoriile de incercari si testele de lucru

    5.1.5. Rolul organelor de simt in aprecierea caracteristicilor

    senzoriale ale produselor alimentare

    5.1.6. Sistematizarea metodelor de analiza senzoriala

    5.2. Evaluarea indicilor de rezistenta si extensibilitate ai aluatului pentru biscuitiCAPITOLUL 6 CONCLUZII

    BIBLIOGRAFIE

    CAPITOLUL 1INTRODUCERE, PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE S.C.AIDA ALIMENTARE SRL

    Cu o suprafata utila de peste 20.000 de metri patrati, fabrica aprovizioneaza Romania si toate celelalte tari

    din Europa de Est si regiunea balcanica, precum si tari din Europa de Vest.

    Fabrica este dotata cu opt linii de productie proiectate, din care trei sunt deja operationale, avand o

    capacitate de productie de 12.000 de tone de biscuiti dulci si snacks-uri sarate anual.

    Compania afiliata Grupului Ulker, AIDA Alimentare SRL, cu un capital social inregistrat de aproape 5

    milioane de Euro va finanta noua fabrica, pe langa folosirea capitalului propriu, printr-un imprumut de 8,9

    milioane de dolari de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

    De asemenea, prin parteneriatul incheiat la sfarsitul anului trecut cu

    isi va mari capitalul cu 3,8 milioane de Euro.

    Dupa finalizarea tranzactiei, DEG va detine 40% din actiuni timp de minimum trei ani, dupa care

    investitorul turc are optiunea sa le cumpere. In aceasta perioada, managementul operational al fabricii din

    Romania revine Grupului Ulker.

  • Noua fabrica este in curs de certificare ISO 9001 si in curs de implementare a sistemului de siguranta a

    alimentelor HACCP, ca proces integrat c 242g65c ertificarii IFS pe care este in curs de a o obtine.

    Potrivit datelor companiei turcesti, Grupul Ulker, care are o prezenta de peste 10 ani in Romania, ocupa

    locul al doilea pe piata romaneasca de biscuiti dulci evaluata la 28,3 milioane de Euro. Estimarile companiei

    arata ca piata de biscuiti si snacks-uri sarate din Romania ajunge la aproximativ 21,3 milioane de Euro.

    Avand in vedere tendinta de crestere a pietei din Romania si iminenta aderare la Uniunea Europeana,

    principalul obiectiv al companiei Ulker Romania tn 2006 va fi dezvoltarea rapida a unui portofoliu de produse

    mai larg si mai competitiv.

    Conform datelor companiei, in prezent, romanii exceleaza la consumul de biscuiti dulci simpli (piata

    estimata la 15 milioane de Euro) si snacks-uri/ crackers sarati (piata estimata la 10,7 milioane de Euro).

    Fondat de Sabri Ulker in 1944, Grupul Ulker este in prezent liderul pietei turcesti de produse alimentare.

    Cunoscuta in special pentru dulciurile sale, compania Ulker si-a extins portofoliul si in alte categorii, precum

    lactate, margarina, ulei, cafea, racoritoare, inghetata etc.

    In 2005, compania a inregistrat la nivel mondial o cifra de afaceri de patru miliarde de dolari. Grupul are

    peste 23.000 de angajati in toata lumea si un portofoliu de peste 1.000 de produse exportate in peste 100 de tari.

    In afara de Turcia si de Romania, grupul mai are fabrici in Kazakhstan, Arabia Saudita, Uzbekistan, Ucraina,

    Iran, Algeria si Egipt.

    CAPITOLUL 2

    ASPECTE GENERALE PRIVIND SITUATIA CONSUMULUI DE PRODUSE DE PANIFICATIE2.1. Scurt istoric al prelucrarii graului si al utilizarii fainurilor

    Cerealele si derivatele din cereale constituie principala sursa de alimente pentru unele categorii de

    populatie, precum si pentru unele tipuri de popoare, in functie de obiceiuri si comportament alimentar. Deoarece

    au o perioada de vegetatie scurta, dau productie mare la unitatea de suprafata si se pastreaza usor, cerealele au

    fost cultivate inca din cele mai vechi timpuri si au reprezentat alimentatia de baza pentru majoritatea populatiei

    globului. Ele au permis omului sa treaca de la viata nomada de culegator sau vanator, la cea stabila de

    Graul si alte cereale au inceput sa se cultive inca din anii 8 000-6 000 i. H. in Delta Nilului. Exista marturii

  • ca inca inainte de anul 4 000 i.H. graul se cultiva si in Delta Dunarii, iar in mileniul trei i.H. se cultiva deja in

    toata Europa.

    Cerealele sunt produse naturale care in general nu se consuma ca atare, ci sub forma de derivate de cereale

    obtinute in urma prelucrarii, precum: faina, paine, paste fainoase, biscuiti, produse de patiserie, fulgi, seminte

    decorticate, gris, produse expandate etc.

    Inca din cele mai vechi timpuri s-au experimentat diverse metode de macinare a semintelor de cereale, in

    special a celor de grau si de secara, incepand de la maruntirea lor intre doua pietre, pana la utilizarea morilor

    moderne.

    Cele dintai unelte de piatra folosite la zdrobirea partilor comestibile de plante au fost utilizate de oamenii

    primitivi cu mai multe zeci de mii de ani i.H.

    (70 000-60 000 ani i.H.). Exista dovezi ca graul a fost folosit in alimentatia omului in perioada mezolitica (9

    000-7 000 i.H.) in Orientul Mijlociu. Au fost gasite mojare si pisaloage de piatra cu ajutorul carora se zdrobeau

    semintele. De asemenea, s-a precizat ca omul a luat pentru prima data graul in cultura la inceputul mileniului al

    7-lea i.H., abandonand treptat utilizarea formelor salbatice. Graul destinat pentru paine a inceput sa se cultive in

    Africa si Europa la inceputul mileniului al 7-lea i.e.n.

    Industria moraritului si crupelor, ca ramura a industriei alimentare, a cunoscut pe parcursul timpului o

    dezvoltare constanta, trecand de la o activitate mestesugareasca, rudimentara, la o activitate industriala puternica,

    desfasurata in unitati de productie moderne, cu tehnologie avansata, reusind sa satisfaca cerintele tot mai

    exigente ale consumatorilor. A trebuit sa se parcurga mii de ani ca sa se treaca de la uneltele primitive, de la

    dispozitivele de maruntit si de la piulita, la utilajele si instalatiile moderne, la procesele tehnologice

    automatizate.

    2.2. Situatia pe plan europeanGraul este fara indoiala cereala cea mai importanta pentru alimentatia omului. Painea si pastele fainoase

    procura cea mai mare parte din glucidele unei diete, sub forma de amidon. Dupa recomandarile OMS in ceea ce

    priveste consumul de glucide, o alimentatie sanatoasa trebuie sa tina cont de faptul ca:

    - necesarul de glucide al organismului uman este de 4-5 g / kcorp si zi si depinde de tipul activitatii fizice

  • desfasurate;

    - din intreaga cantitate de glucide ingerate, 35% trebuie sa fie mono- si diglucide (glucide simple, rapide)

    si restul de 65%, glucide complexe (lente);

    - trebuie redus consumul de glucide rafinate (zahar alb);

    - consumul de produse cu fibre (tarate, paine integrala, neagra, graham etc.) conduce la reducerea

    incidentei unor boli (cancerul de colon, boli digestive, obezitate, boli cardiovasculare,

    2002).

    Cerealele reprezinta o sursa importanta de energie, avand in vedere cantitatea mare de amidon pe care o

    contin. De asemenea, continutul lor in fibre alimentare, vitamine, substante minerale, le recomanda co