-- .:: ~QU

~t

Desenerea CIP a Bibliotecii Natonale a RomânieiLAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC

Diagnosticarea karmei: Rispunsuri la ÎntrebAri / SergheiNikolaevici Lazarev; trad.: Ina Arpad, Alexandru Sokolov, GavrilaRenter. - Bucure~ti: Dharana, 2001

428 p.; 20 cm. ~ (Diagnosticarea karmei; 5)ISBN 973-85007-6-1

1. Arpad, Ina (trad.)Il. Sokolov, Alexandra (trad.)Ill. Henter, Gavrilà (trad.)159.961

JlA3APEBC.H.

,Ql'larHOCHlKa KapMbl. KHl'lra muaR

OrBeTbl Ha BonpOCbI

CaHKT-llerep6ypr, 2000

Copyright renewed <!:>1998 by S.N. LazarevCopyright <!:>2000 ROVlMED TRADING S.R.L.Toate drepturilerezetVate pentruRomânia ~i Republica Moldova.oMu1tiplicarea ~iIsau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmentedin acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisà BrAacceptul seris ROVIMED TRADING S.R.I..

Editura DHARANATel.: 021 3372424Fax: 021 6446377e-mail: busuioc@pcnet.ro

Coperta coJectiei: Mihai Marinescu

Coperta: fragment icoana sec. XV - Andrei Rubliov

Culegere ~i tehnoredactare: Marian Irimia; Editura Kannat Press

Unie distribuitor: Societatea de Distributie a Cirtii Pro-No;

Bueure~ti, str. Ing. Pandele Târu~anu, nT. 13

TeL/fax: (01) 222.69.35, 222.69.38

e-mail: procomenzi@yahoo.comImprimat la Tipografia Centralâ. Comanda nT. 1369

Serghei Nikolaevici Lazarev.fi.ii:';1

~. DIAGNOSTICAREA:~',1

KARMEI

RASPUNSURILA

ÎNTREBARI

Traducere din limba rusaINA ARPAD

AL~XANDRU SOKOLOV~i

GAVRILÀ HE~TER

~"GH. ~SACHI"

'.~

EdituraDHARANA

~(!:Bucure~ti

/.k,~ "--

f..n J,Z!J

==

U9LZ

-p:'

r

\-

\

-

~

~~-,

.- ~QU

! G'J .'fO~ l<Jref .1

\/i0

,......------.~ -

-

-~-/ "0 '~. ,

.,..- J~ ~ ~,\i2::::.-~ ~!...

"'V~t~l-

INTRODUCERE

,f

Înainte de scrierea fiecarei carli ma Îmbolnavesc. Pânzasublire a destinului meu se rupe ~i se destrama. Viala devinecu totul imprevizibila. Încep sa ma enervez ~i sa ma supàr.Apoi brusc se instaleaza lini~tea. ~i nici un fel de pierderi,

nereu~ite ~i evenimente nea~teptate nu ma mai ating. Estemomentul În care Înleleg cà ceea ce fac este inevitabil. Cu câtdensitatea informaliei incluse În carte este mai mare, cu atâtacliunea ei asupra cititorului este mai puternica iar responsa-bilitatea mea cre~te daca aceastil' influenlil se dovede~te a (inefastil. Calitatea informaliei este data de apropierea mea fala

. de iubire ~i Dumnezeu ~i de neata~area mea de valori le umane,

~i În .special de cele spirituale. Nu doar dragostea pentru banitrebuie oprita ci ~i ata~amentul falil de idealuri. Cu cât suntmai puternice suferinlele omului În timpul nenorocirilor, bo-Iilor ~i cu cât Încearca mai pulin sa depinda de ele Îndreptân-du-se ciltre Dumnezeu pastrând ~i intensificând iubirea falil deEl, cu atât sufletul omului devine mai curaI. Fiecare dintre noi,

Într-o masura sau alta parcurge acest drum. lar puritatea sutle-tului În cazul acesta nu este Într-atât determinata de cantitatea

~i profunzimea suferinlei cât de concentrarea asupra iubiriidivine ~ide dorinta apropieri i de ea.

7

-+::::: ~~~~& ~ÇQt-<!-.E u

~-

U91.Z

,;

r

'.

I!I

Il

Il

.- eu~u

Pe masura ce merg mai departe, volumul informatiei cre~te,

iar ln spatele frazelor asemanatoare se ascunde un sens tot mai

adânc. Acest fapt permite omului care a citit cartea sa se

schimbe ~i mai mult. Sunt adesea Întrebat: cât dureaza trans-

farmarile pozitive dupa Întâlnirea cu mine sau dupa citirea

car(ilor? "Oaca se schimba caracterul dumneavoastra, va para-

se~te ~i boala - raspund eu. Pe cât de profunde vor fi modi-

ficarile caracterului dumneavoastra, pe atât yeti fi de sanatos.

Cartea se intituleaza "Raspunsuri la Întrebari" ~i se preapoate ca multi sa nu primeasca raspunsuri la ceea ce Îi fra-mântâ. Bine ar fi daca oamenii ar Întelege ca cel mai de seamalucru nu este Întrebarea sau raspunsul concret. Orumul Însana-to~irii este drumul catre Oumnezeu. ~i aici sentimente le suntmai importante decât gândurile. Când omul se concentreazii nuasupra perceperii drumului adevarat, ci asupra satisfacerii pro-priei con~tiinte, efectul poate fi contrar.

În carte sunt Întrebari care se repeta. Am raspuns laÎntrebarile venite din publicul allat În salâ, ~i În mod concretpersoanei care a scris biletul. Oaca zece oameni trinât aceea~iÎntrebare, voi raspunde În zece feluri diferite, Întrucât ma ori-

entez În primul rând asupra celui care Întreaba, nu asupracontinutului Întrebarii. Cred ca acest lucru va u~ura Întelegereasensului celor expuse de mine.

8

,

Nefericirea, ghinionul ~i bolile ne urmaresc Întregulueam. În multe familii uu este dragoste ~i Întelegere. Oricelucru a~ Începe, sau se alege praful de el, sau nu-I pot ducepana la capat. Am Încercat sa mai câ~tig ceva bani (ma

sufoca saracia), peste tot numai În~elatorii. La serviciu sefac reduceri de personal, "atârn de un fir". Nu de mult,marna a gasit În perna pe care dormea 0 "fiiciitura". Am

aruncat-o dupa un ritual magic. ÎI iert pe omul care a pus-ola cale ~i-mi cer iertare fata de Dumnezeu ~i fata de oamenipentru raul pe care I-am facut vreodata.

Ajutati-ma ca toti cei apropiati sa-~i redobandeascasanatatea, lini~tea ~i fericirea.

Odinioara, privind structurile de biocâmp ale autoruluimesajului a~ fi spus ca asupra neamului sta un blestem. Darvoi povesti cum vad lucrurile acum. Structurile femeii, legatede copii, nepoti ~i stranepoti sunt deformate. Cauza vine de lastrabunica, bunica ~i marna ~i din cele trei vieti anterioare. fnafara de clarviziune eu iau În considerare ~i parametrii canti-

. tativi, pe care Îi voi enunta, pentru a evalua mai bine situatia.

Ata~amentul fata de aptitudini este de trei ori mai maredecât nivelul critic. Oependenta de principii, idealuri - de douaori. În limbajul meu aceste lucruri suna cam a~a: aptitudinile seÎnchid cu 300 de unitâti, viitorul este Închis cu 200 de unitâti.

În mâsura În cafe un am se ata~eazâ de vreo valoare umanâ,posibilitatea de a 0 pastra se Închide. La nivelul critic, eltrebuie sa piarda periodic aceasta valoare, iar daca depa~e~tenivelul critic pastrarea acestei valori va fi Însotita denefericire, boli sau moarte.

9

-+'"~ ~-t 8-a:lf-f-..E

r

"'=f-~U

--=c-=uga

"h,;.

4

.- cuQU

""-

Il

Il

1

0 dependen(â crescuta fa\a de aptitudini, intelect, soartiinorocoasa, se nume~te "trufie". 0 dependen(â crescuta vine, Înprimul rOOd,din incapacitatea de a accepta pierderea a ceea ceposezi. La nivel superficial trufia este datii de orientarea ~idependen(a crescuta fa(â de primul nivel al valorilor spirituale,

adica aptitudini, intelect, bunastare.Fondul profund, amplu este constituit din dependen(a fa(â

de principii ~i idealuri, proiecte ~i speran\e. Cu cât dimensi-unea ~i importan\a valorilor umane de care m-am ata~at estemai mare cu atât delictul pe care Îl pot comite Împotriva iubiriieste mai gray.

Ce se poate spune În cuvinte simple despre aceasta situa\ie?Karma persona la coincide de obicei cu cea a parin\ilor.

Daca În vie\ile anterioare a fost ucisa iubirea, atunci ~i Întrestrâmo;;icineva a comis crime similare.

În func\ie de tipul agresiunii savâr~ite Împotriva iubirii, semasoara durata timpului cât omul 0 va purta În sine; pe cât demare este crima pe atât de tare va murdari sufletele urma~ilor

~i omul va trebui sa raspunda În vie\ile urmatoare pentrudelictele lor; purificarea prin boli ~i nenorociri ÎI 'la viza, Înprimul rând, pe el ~i nu pe copii ~i nepo\i.

Strabunica acestei femei, luând În considerare informa\iile,a comis un delict Împotriva iubirii. Motivul a fost trufia, adicaea ~i-a salvat nu dragostea din suflet, ci principiile, demnitatea,idealurile. Sensul blestemului ce apasa asupra neamului constaÎn agresivitatea crescuta, incon~tientii, Împotriva oamenilordeoarece agresiunea Împotriva iubirii se transforma Întotdea-una În agresiune Împotriva lumii ~i a oamenilor. Pe cât sunt deagresiv fa(â de lume Înauntrul meu, pe atât este de agresiva

JO

i

fumea fa(â de mine. Oamenii cu un orgoliu interior crescutatrag boala ~i nenorocirea. ~i oricât ar fi de ciudat numeroasele.ghinioane, boli, necazuri sau blesteme Îi ajuta pe cei din .

aceastii categorie sa supravie(uiasca. Prin toate acestea serealizeaza diminuarea importan\ei ~i a ata~amentului fa\a devalorile umane. Atunci, impulsut apropierii de iubire ~i deDumnezeu cre~te. Un astfel de neam poate supravie\ui.

Cum se poate Îndrepta situa\ia? Primul lucru care trebuie

lacut este sa cultiva\i În dumneavoastra impulsul ce va orien-teaza catre iubire ~i Dumnezeu ~i sa-I intensifica\i cu fiecare

zi. Ve\i ie~i acum din sala ~i-n fiecare om ce va iese În Întâm-pinare yeti vedea Dumnezeirea. În fiece situa\ie care se consti-

tuie În jurul dumneavoastra vede\i afirmarea Divinului. Cu câtyeti sim\i mai mult logica divina, chiar ~i de neÎn\eles pentrudumneavoastra acum, cu atât yeti depinde mai pu\in de logicaomeneasca. Cu cât sunte\i mai deschisa pentru iubire, cu atâtmai pu\in yeti depinde de con~tiin\a deoarece Dumnezeu esteiubire iar omul - con~tiin\a.

Aminti\i-va de to\i oamenii care v-au suparatin via(â ~iierta\i-i. Sa În\elege\i ~i sa sim\i\i ca voin(a lor nu are nici 0relevan\a. Prin Înjosirea omenescului, În sufletul dumnea-voastra se salva Divinu!. Aminti\i-va de toate momentele Încare a\i strivit iubirea din sufletele celorlal\i oameni: judecân-du-i dispre\uindu-i, desconsiderându-i, ~i retrai\i aeea situa\iepastrându-va iubirea, anulându-va preten\iile. Relua\i de zeci

~i sute de ori pâna nu yeti sim\i ca daca situa\ia s-ar repeta a\itrece prin ea ca fiind cu totul ait omo Ruga\i-va pentru copiii,nepo\ii ~i stranepo\ii dumneavoastra pentru ca ei sa-~i pastreze

II

6-+~ ;:;ca::§i B- c::

I:CE-E-.c 0==-=-

.Hi.lZ,t':.f

.. 1t

.!:: ~~u

~ .~.'.'~)..J;'--'.

"

!I

dragostea fata de Dumnezeu ~i sa nu caute vinovati, oricât dedureroasa ar fi despartirea de valorile umane.

Întelegeti un lucru: daca nu va veti schimba Înauntruldumneavoastra, nici 0 rugaciune nu va va fi de folos. Trebuiesa va schimbati pâna ~i reflexele. Este greu numai la Început,dar daca v-ati hotarât sa va transformati rara sa va Întoarcetidin drum, Întotdeauna va fi 0 reu~ita. Pe multi pacienti n-amprea reu~it sa-i ajut pentru ca erau gata sa lucreze asupra lor

doar câta vreme erau bolnavi sau În nenorocire, adica se rugau

~i Încercau sa se schimbe numai pentru a se Însanato~i sau aalunga necazurile. Noi ne schimbam pentru a ne apropia de

Dumnezeu ~i nu pentru a capata ~i mai multe valori umane.Ele vor veni dupa aceea singure. Cu cât sunt mai putindependent de fericirea omeneasca, cu atât mai multa pot sa amdin ea.

În ce prive~te trupul, Întrucât trufie Înseamna ~i 0 impor-tanta crescuta acordata corpului ~icon~tiintei dependente de el,0 limitare periodica În alimenta(ie, respiratie, comunicare estebenefica. Frânarea con~tiintei are loc când omul renunta la aevalua ~i critica ceea ce se petrece. Muzica ritmica ~i dansulritmic frâneaza de asemenea con~tiinta. Plutirea pe apa ne a-

minte~te de perioada intrauterina ~i de faza În care tot regnulviu se afla În ocean, de aceea simturile noastre sunt mai activeiar con~tiinta diminuata. Mersul ritmic, lini~tit, daca dureazamai mult deo jumatate de ora, Începe sa frâneze con~tiinta.

Nu degeaba pelerinii Î~i parcurgeau drumul pe jos. Oricegând ~i stres nerezolvat ne tin mu~chii Încordati. De aceea

-antrenarea autosugestiei În timpul careia omul se elibereaza de

orice regret În privinta trecutului, de orice teama În fata

12

~

viÎtorului ~i de orice inacceptare a prezentului, ca ~i relaxarea

totala a mu~chilor, sunt foarte sanatoase.Alimentatia variata consuma mult din forte le organismului,

la fel ca ~i diversitatea de situatii din jurul dumneavoastra. DellCeea, cu cât modul de viata ~i dieta sunt mai simple, cu atâtyeti avea mai multe forte pentru a lucra cu sine.

~i Înca un lucru foarte important. Multi sunt gata sa-i iertepe 99 dintre oamenii care i-au suparat, dar nu-I iarta pe al 0

sutalea ~i munca asupra sinelui este practic inutila. Daca iertatitrebuie sa-i iertati pe toti. Daca ati hotarât sa va schimbati,aceasta decizie trebuie sa fie rara Întoarcere. ~i daca ati luatacest drum, nu va a~teptati sa fiti fericit de a doua zi. Poate fiinvers. Tot ce a fost Întunecat În suflet va Începe sa iasa, potaparea adevarate convulsii, atât În plan fizic cât ~i În plan

moral. ~i vi se va parea ca ultimele resturi de fericire pe carele-ati avut va parasesc.

Trebuie sa Întelegeti un lucru: de Îndata ce ati decis sa traitipentru a cre~te Divinul din sufletul dumneavoastra deja suntetifericit. ~i aceasta fericire nu va va putea fi luata de nimeni,

niciodata. Adevarata fericire nu va fi niciodata exterioara, cacitot ce avem În afara vom pierde. Sentimente le de bucurie ~iiubire pe care le purtam În sufletul nostru ne aduc adevaratafericire ~i emana din dragostea fatil de Dumnezeu. Cu cât omulpastreazil În sufletul sau sentimente le de bucurie ~i iubire, cuatât Îi va fi mai u~or sa vada În toate principiul primordial. ~iÎn masura În care ÎI simtim pe Dumnezeu În toate, suntem

fericiti.Înainte, oamenii se Împârteau,În spetâ, În douâ categorii:

cei care vedeau doar lumea Înconjuratoare ~i erau nemultumiti

13

_n_-6Ë1R ;:~~~.E 6

==--H911

,iK

<'!

.- co~u

r---~-- -'11

de ea, Încercau s-o schimbe ~i se umpleau mai mult de ura ~i

agresivitate, fiindca luptându-se cu ait om ei se luptau cu lu-

mea pe care În parte el 0 reprezenta, cu Universul a carui parte

era lumea ~i, În final, cu Dumnezeu. A doua categorie este

considerabil mai mica: cei care Îi vedeau În toate pe

Dumnezeu ~i nu vroiau din aceastâ cauza sa se lupte nici cu

lumea, nici cu Universul, nici cu oamenii.

Conceptia despre lume creata de ei, cei slabi ~i lipsitide

aparare, salva vietile ce loi tari ~i puternici daca ace~tia erau

capabili sa accepte macar 0 parte dintr-o astfel de filozofie.

Fiecare om din Univers poarta În sine principiul primordial ~i

este legat de el. Fiecare om Îi are În sufletul sau pe Dumnezeu

~i este 0 parte a Lui. În planul subtil, care Întrece limitele

materiei, spatiului ~i timpului, fiecare om este Dumnezeu.

De aceea câta vreme avem un Înveli~ fizic ~i 0 con~tiinta

legata de el, mereu yom trai dupa doua logici: logica divina,

depa~ind marginile corpului ~i ale con~tiintei ~i logica umana

redllsa la ele. Aceste doua logici Întotdec.una se Împletesc Într-

0 oarecare masura. La exterior ele par mereu opuse, ca de pil-

da ~tiinta ~i religia, idealismul ~i materialismul.

În masura În care ele pot exista simultan În con~tiinta

umana, nivelul de dezvoltare al societatii este mai ridicat.

Acum omenirea se apropie de 0 etapa cu totul noua, de 0 noua

gândjre ~i conceptie despre lume. În aceastâ gândire trebuie sa

coexiste doua logici tara a se exclude, ci completându-se.~i

atunci, se va putea lupta cu ait om, cu 0 situatie, tara a resimti

ura fa(ii de el, ci pastrând ~i intensificând iubirea, vazând tot

mai mulla Dumnezeire În orice situatie. Umanitatea Începe cu

Divinitatea. ~i cu cât yom aspira mai mult spre Dumnezeu cu

14

~,.,y ,,~-r ~

-

~ yom avea mai mult din lume. Corpul nostru este 0

!JÎII'IIcturainformationala stabila. Existâ doua tipuri de

informatie:

1...Divina. Ea depa~e~te limitele spatiului, timpului ~i mate-

rieL 0 percepem prin sentimentul de iubire.

2. Umana. Ca ~i cea universala este În totalitate structurata,

~ica În mod determinat este orientata În spatiu ~i timp. ln for-

matia este 0 notiune vectoriala. Cu cât este mai mare den-

sitatea informatiei noi, cu atât mai mare este gradul de

destabilizare al gruparii informationale. În cuvinte simple:

pI;Intruun om nepregatit informatia noua poate fi periculoasa.

I)e aceea purtatorii de informatie noua au avut, de obicei, 0

soarta tragica.

Dar noua informatie nu vine doar prin intermediul altui om.

Orice destabilizare a trupului ~i sufletului este 0 interactiune

cu noua informatie. Cei care au fost multa vreme bolnavi, au

trecut prin multe nenorociri În viata, au fost Iiihot~rul dintre

via(ii ~i moarte, au Îndurat suferinte fizice ~i suflete~ti, au fost

mai Întelepti decat cei carora nu Ii se Întâmplasera astfel de

I..ucruri.

0 stabilitate crescuta a valorilor umane contribuie la

amplificarea orgoliului. Un asemenea om prime~te noua infor-

matie cu multa dificultate.

~i iata ca acum, În fata mea, sta 0 pacienta ~i se uitâ În

ochii mei.

- Ati citittoate cele patru car(i? - Întreb eu.

- Da. Pe toate - raspunde ea.

- Nu falsurile, pe cele autentice.

- Da, ~tiu deja sa deosebesc falsurile.

15

T_+:::::;

~~~Ë-ÇQE-<E-<.E

..:;t-e:-<l.J

==-

H9a

-"..

,.

.S ;QU

-1

,

....-

Il

i! i

- Atunci va voi povesti ceea ce vad ~i credo Ma yetiÎn!elege u~or. Strabunica dumneavoastra a avut un avort În a

cincia sau a ~asea luna de sarcina.

Tema - trufia. Pentru ca 0 femeie sa nasca un copil sanatos,ea trebuie sa-i dea un impuls de orientare catre Dumnezeu. Efoarte simplu. Trebuie men!inuta iubirea cand este Înjositomenescul În totalitatea lui. Fiecare femeie, În toata perioadasarcinii, pana la concep!ie, trebuie sa treaca prin proba pastrâ-

rii iubirii În condi!iile atenuarii valorilor umane. Îndepartarea,miqorarea a tot ce este omenesc, adica purificarea sufletului

se produce prin acuze nedrepte sau tradari din partea barba-tului, prin prabu~irea idealurilor ~i speran!elor, prin boli ~i

necazuri. ~i cu cat femeia nu cauta vinova!i, accepta lumea ~ioamenii a~a cum sunt, cu cat vede mai mult voin(a luiDumnezeu În toate, cu cat aspira sa pastreze iubirea divinacare nu depinde de nimic, cu atat mai sanatos va fi urma~ul pecare ÎI va na~te. Dar daca Î~i apara demnitatea, principiile ~iidealurile ~i prin aceasta Î~i calca În picioare iubirea, atunci daun puternic impuls orientarii catre omenesc ~i renegarii luiDumnezeu. Este linia degenerarii neamului.

Clarvazâtorii vorbesc În acest caz despre un blestem careapasa asupra neamului. Urma~ii unei astfel de femei nu se vorputea lauda nici cu sanatatea, nici cu 0 soarta fericita. Viala leva fi 0 nereu~ita, condi!ia supravie!uirii va fi 0 pierderetemporara ~i repetatâ a valorilor umane pe care, incon~tient, eile instituie În !elul ~i sensul vie!ii. Se va suferi ~i de pierdereavalorilor spirituale, lucru ce se poate Întampla prin pierderea

. aptitudinilor, prin boli psihice, narcomanie, alcoolism, delic-

venta sau ticalo~ie.

16

~.

.- Dumneavoastra - ma adresez eu pacientei, ave!i

aCeea~i tendin(â de a depinde prea mult de aptitudini ~iintelect, principii ~i idealuri, de omul iubi!. Strabunica dum-neavoastra, prin urmare ~i dumneavoastra, În vie!ile anterioare

v-a!i idolatrizat omul iubit, a!i Îndragit În el mai multomenescul decat Divinul. ~i cand a venit momentul purificarii,

nici dumneavoastra, nici stramo~ii dumneavoastra nu I-a!iprimi!. lar dependen!a dumneavoastra interioara fa(â deaptitudini ~i principii este mare, de cateva ori mai mare decatnivelul periculos ceea ce duce automat la cre~terea preten!iilorfa(â de apropia!i, inacceptarea situa!iilor traumatizante,permanenta cautare a vinova!ilor, fie În al!ii, fie În sine. Toateacestea se reflecta În mod negativ asupra copilului dumnea-voastra pentru care a!i venit astazi, aici.

- Spune!i-mi, va rog, ce Înseamna iubirea divina? maÎntreaba deodata femeia.

- Este acea iubire care nu depinde de nimic. Cand omulde~tept sau prost, nobil sau ticalos a Îmbatranit, s-a ura!it, adevenit invalid, v-a tradat, v-a lasat ~i a plecat, iar dum-neavoastra iubindu-I odata, continua!i sa-I iubit: În pofida aorice, aceasta este iubire divina.

Dragostea divina vede În omul iubit ~i În lume ocaziipentru a-~i manifesta iubirea fa(â de ele. Continuu sa vorbesc

dar vad ca pe femeie 0 deranjeaza ceva.

- Pentru a va fi mai u~or sa va schimba!i, În primul rand,trebuie sa va anula!i agresivitatea fa!a de barba!i. Suparareadumneavoastra din trecut, pe un bârbat, ma ataca pe mineacum ~i va Împiedica sa În!elege!i ~i sa primi!i ceea ce va spun.

- ~iatuncice sa fac?- se nelini~te~te femeia.-

ft;tv% ~'~H. ASACH'"\. '. ," S 1 -~

o~+:::::: f-~§~s. ~Q:)t-E-~ Li

r

~--.H9l.Z

"..),

.- !.'I:SQU

-

Ili!

Oftez ~i ma uit la ea. A citit patru carli iar percepliile ei

sunt 0 pagina alba. Înleleg ca pricina nu este În ea ci În

tendinta pe care 0 poarta În sine. Dar deodata rasare Întrebarea:

de ce dupa citirea a patru carti omul nu Înlelege lucruri ele-

mentare?

~i iar ajung la 0 concluzie simpla: daca senti mente le nusu nt pregatite sa primeasca informalia nu vor lasa con~tiinta

s-o asimileze.

Mi-am amintit de 0 consultalie la care a venit 0 femeie cu

un copil gray bolnav din na~tere. Ea citise, se pare, trei câr]i,

dupa care au Început ni~te dureri cumplite În tot corpul.

"Durerea era atât de mare Încât trebuia sa urlu - povesteapacienta - ~i era mai intensa În regiunea ombilicala - spuneaea punându-~i mâna pe locul respectiv - durerea era mult mai

putemica decât la na~tere. M-a linut doua luni. Îmi lua minlile

~i nu ~tiam ce sa fac. Apoi am Început sa strig: «Doamne,iartâ-ma pentru uciderea iubirii În vielile anterioare, iarta-mi

toate pacatele din vielile anterioare!» ~i durerea rn-a lasatimediat, disparând apoi treptat". "Cu cât În subcon~tient estemai pUlina dragoste fa]â de Dumnezeu, cu atât .,ste mai slab

punctul de sprij in În schimbarile interioare radicale ~i cu atât

mai greu ~i chinuitor se petrec ele "- am gândit eu.

Mi s-a povestit despre 0 femeie care a Încercat sa-mi

citeasca volumele dar nu a putut. "Parca mi s-ar fi tumat nisipÎn ochi - se mira ea - nu puteam sa citesc ~i gata". Avea titiuri

~tiinlifice dar ~i pretenlii crescute fa]â de oameni ~i lumea din

jur. Atitudinea ei fa]â de toate câte se Întâmplau era una

singura, rigida. Dupa un timp oarecare, medicii i-au pus diag-

nosticul, practic nu avea ~anse de supravietuire. A Început iar

18

",

- -.'" .i

!!ii-mi citeasca lucrarile ~i de aceasta data a reu~it Tara

dificultali. A Tacut primul pas, dar pe al doilea nu a mai reu~it

sa-I faca.

"Bine, a spus ea, cartile le-am citit, cu câte ceva su nt deacord. Dar de ce trebuie sa iert un ticalos ~i un nemernic carem-ajignit?"

~i acum Încerc sa-i explic femeii din fata mea ce trebuie safaca pentru a-~i ajuta copilul.

- Retraili-va toata viata ~i schimbali-va atitudinea fala decele Întâmplate. Treceli corect prin orice situalie, acceptali

umilirea tuturor valorilor umane ca pe 0 salvare a divinului din

sufletul dumneavoastra.

Ea se concentreaza asupra gândului apoi spune rare

- Înca Înainte de citirea cartilor dumneavoastra am În-cercat sa ma schimb cumva. Sunt cu totul ait om decât acum

20-25 de ani. De ce Însa lucrurile stau a~a prost? .Comportamentul corect de astâzl va fi luat În considerare

dupa 10-15 ani - Îi spun eu - iar ceea ce ali Tacut În

adolescen]â se realizeaza În dumneavoastra ~i În copi lui

dumneavoastra, acum.

Am avut 0 pacientâ cu care rn-am Întâlnit de doua ori, apoi

ea a venit la cinci zile de seminar. A~ fi putut face 0 procedura

obi~nuita dar am hotarât sa lin Înainte cinci zile de prelegeripentru a-i Învala pe oameni sa lucreze independent. Tineam

cursurile ~i În paralel diagnosticam participanlii la seminarpentru a vedea cum se petrec schimbarile. 25-30% veneau la

consultalie deja vindecali. Aceastâ femeie, dupa seminar, amai primit ~i videocasete cu inregistrari. Apoi analizându-i

19

T"" +0::::; .0:;Q

E..:..: i:i. ~~~~.E j

===-==-.H9/./:

".

,

...

.- ~QU

1,

11

1

1

Iii

l' '1

dupa ceva timp biocâmpul, i-am spus ca lucrurile merg foarteprost - ea a fost ~ocata.

- Dar m-am schimbat În Întregime, sunt cu totul aIt om,spunea ea.

- V-ati revizuit trecutul? Ati trecut din nou, a zecea oaraprin adolescenta dumneavoastra?

A ridicat cu uimire din umeri.

- Nu, nu am crezut ca este atât de necesar.

Prin urmare va repet - zic eu - cu cât partea divina este maimare În sufletul dumneavoastra, cu eât dragostea dumnea-voastra depinde mai pu!in de tot ce este omenesc, cu atât va va

fi mai u~or sa Întelege!i ca trecutul, prezentul ~i viitorul suntuna ~i ca trecutul nu a disparut, el este aici, acum, ~i va tinefoarte strâns. ~i pentru a modifica prezentul ~i viitorul trebuiesa va modifica!i atitudinea fata de trecut. Atunei yeti avea ~irezultate.

.

.Ma uit la pacientâ ~i Încerc sa evaluez rezultatele explica-

tiilor mele. Deoeamdatâ su nt lamentabile. Femeia Îmi pune 0

noua intrebare.

- Spune!i-mi, puteti sa-mi ajuta!i copi lui (:e la distan(â,energetic?

Ma relaxez ~i privesc tâmp spre podea. Aceasta este deja 0

Încercare pentru mine. Se pare ca nu am fost auzit. Poate ca nu

a citit cartile? A mintit ca sa ajunga la mine, la 0 consultatie,

sperând ca voi luera eu ~i voi face totul În locul ei. Ciudat. Fac

Înca 0 Încercare.

ma a~ez pur ~i simplu ~i transmit de la distan(â energie,;8J1leliorareava fi temporara. În cazul dumneavoastra nu ajutâ.

- Bine, dar la nivel exterior pot recurge la masuri radicale

i't:ntru salvarea copilului meu?- Puteti ~i trebuie. Dar În!elegeti un lueru: este un ajutor

foarte slab, dineolo de eficien!a lui exterioara. Va pute!i ajuta

cu mult mai mult copilul daca yeti reu~i sa va schimbati in-terior. În masura În care schimbarea va fi ireversibila ~iva yetiruga pentru neamul dumneavoastra, pentru dumneavoastra ~i

urma~ii dumneavoastra, ac!iunile dumneavoastra vor avea unefect durabil.

- Îmi vor ajunge puterile? Întreaba ea trista ~i speriata.Ridi<\din umeri ~i ma uit În ochii ei.

- Dumnezeu nu ne da Încercari peste puterile noastre.

- Spuneti-mi, cum sa ma rog? Cum sa-mi cer iertare de laDurnnezeu?

- lata, Închipuiti-va: un om oarecare a vrut sa va ajute.Pentru salvarea dumneavoastra a trebuit sa fad gesturi dure

iar dumneavoastra nu ati inteles ~i nu ati acceptat. Apoi, dupace ati con~tientizat cum stau luerurile, va aprcpiati de omulacesta ~i cu vorbele dumneavoastra Îi cereti iertare. Adresa!i-vala fel lui Dumnezeu ~i cere!i-l iertare. Fiira partea divina dinsuflet, moare ~i cea umana. Prin Înjosire are loc indepartareade omenesc, Dumnezeu v-a salvat sufletul iar dumneavoastranu a!i În!eles ~i nu ati primit. Pentru asta ~i cereti-I iertare.

- ~i cum sa-mi revizuiesc viata?- La Început pur ~i simplu retraiti-o ~i repetati:"Doamne, În toate vâd voia Ta". PurificareaÎncepe vâzând

În tot ceea cè se Întâmpla, voia Domnului. Atunci Întelege!i ca

'I

1

- Actiunea de la distanta asupra copilului dumneavoastraare loc când vorbesc cu dumneavoastra ~i este cu atât mai in-tensa cu cât mai intens va schimbati În timpul acesta. Dar daca

2120

6Ë1~ ~f&~~~ {5

=-H9Ll

Ir'r

.- ~QU

...~~'-'---

1

1

:1

l'l'

nu exista voin(â omeneasca În cel care v-a j ignit, tradat, Înjosit.

Este Dumnezeu care salveazii ~i lecuie~te adevaratul ~i eternul

dumneavoastra "eu", când acesta Începe sa adere la valorileumane ~i sa depinda de ele. Când yeti În!elege ca nu exista

vinova!i, În dumneavoastra nu se va mai declan~a agresivitatea

iar daca nu este agresivitate nu este nici boa la.

Femeia pleaca iar eu stau ~i ma gândesc de ce unii prind

informa!ia din zbor citind doar 0 carte sau vazând 0

videocaseta, vindecându-se din atât. De ce mul!i, citind toate

car(ile, venind la consultatie nu În!eleg adesea esen!a a ceea ce

le spun? Poate Îi Împiedica propriul caracter, incapacitatea de

a ierta pe cineva? Poate e de vina orientarea prea rigida, inco-

recta, cultivata În sine ani În ~ir? În timpul rela!ionarii, rn-am

convins, asimilarea noului se face mai bine când omul pu ne

Întrebari. Iar gândul ca este necesar, totu~i, sa scriu 0 carte cu

raspunsuri la Întrebari a devenit tot mai plin de semnifica!ie.

Am promis cititorilor sa tennin aceasta carte spre toamna

an'uIui 1997. Dar lunile treceau, s-a dus 0 jumatate de an ~i eu nu

ma sim!eam pregatit pentru a Începe sa scriu. ~i iata ca a !recut un

an Întreg. Numai acum am În!eles cà sunt gata. S;rierea car(ii se

real izeazii acum foarte repede. Daca a doua carte am scris-o În

riistimpul a trei ani, a patra mi-a luat doar trei luni. În!eleg: dacà

nu s-a concentrat textul Într-un tot unitar, ca un organism, daca nu

a càpatat un soi de autonomie interioarii, independent de mine, va

fi nu urmatoarea carte ci un surogat al precedentelor. Materialul

era gata cu un an În urma dar nu se aduna, nu se lega. În ultima

vreme am În!eles cât de necesarii este a cincia carte.

Ceea ce pentru mine erau marun!i~uri de mult trecute ~ineesen!iale s-a dovedit pentru mul!i 0 bariera de netrecut,

1:1

Il

22

- +-:;::: ;5§J§.;ja- -1:Cf-r-.E ~

~.....~-~

H9a:

,,-

Împiedicându-i sa se vindece sau sa supravie\Uiascâ. Voiexpune câteva exemple.

Am la consulta!ie 0 femeie. Lucreaza asupra ei de câteva

ore. Îi privesc biocâmpul. Rezultatul este nul.

- Cum v-a!i rugat? - Întreb eu.Î~i desface mâinile a nedumerire.

- M-am adresat lui Dumnezeu ~i I-am rugat sa ia de lamine ~i urma~ii mei pacatele.

- Trebuie sa În!elege!i - Îi spun eu - ca nu a!i venit la 0cura!atorie chimica, unde În schimbul unei sume vi se Înlatura

"pete le murdare". V-a!i comportat incorect in timpul vie!ii ~ia!i avut 0 atitudine gre~ita fa(â de ea. Ati manifestatagresivitate fa(â de Dumnezeu, fa!a de dragostea de oameni.Va adresa!i lui Dumnezeu ~i-i cere!i iertare pentru aceasta.Trebuie sa sim!i!i ca atitudinea din trecut fa(â de'lume nu maieste posibila. Rugaciunea este un mijloc pentru a va trans-(orma. Ne dezicem de tot ce este omenesc, tindem catreDumnezeu, care nu este doar acolo, undeva, În afarâ, ci ~iÎnauntrul nostru ~i cu cât nazuin(a este mai puternica cu atâtpurtam În sufletul nostru mai multa Dumnez~ire. Cre~tereaDivinului din suflet este cea mai mare fericire ce poate fi atin-

sa vreodata. ~i lucrul cel mai greu În via(â este pastrarea iubiriipentru Dumnezeu când se prabu~esc toate cele de care sufletul

nostru este legat.Fiecare om are În!elesul sau pentru fericire. Dar ceva

trebuie sa-i uneasca pe to!i oamenii. ~i este foarte simplu.Omul traie~te starea de fericire când În suflet cre~te iubirea.

Unul din lucn/i'ile pe care nu le poate explica psihologiaeste urmatorul: omul capata 0 avansare semnificativa la slujba,

23

")

r

r

1

l

1.

. Il

1

i"

III

1i '1

11

1

il

1

l,

III

I

l'i'i

'l'11

1l'

-.- ~~U

prime~te mai multi bani, iar el, brusc, se sinucide. Conforma~teptarilor, emotiile pozitive ar trebui sa consolideze siina-tatea ~i viala omului. Faptele dovedesc adesea contrariul.Fericirea poate ucide cu mult mai repede decât necazurile.Fenomenul are 0 explicatie simpla. Sumele mari de bani,bunurile materiale Însemnate, pot cre~te brusc ata~amentulomului fata de ele. Se declan~eaza agresivitatea subcon~tienta,iar iubirea din suflet se miqoreazii considerabil. Pe fondulbunastarii cople~itoare, omul se simte profund nefericit. Aicisinuciderea este 0 Încercare subcon~tienta de a opri procesulde dezintegrare a iubirii din suflet.

Îmi amintesc de 0 alta femeie careia i-am spus ca la bazaproblemelor ei sta dorinta de a-~i idolatriza sotu!.

- Ce adoratie? a dat ea din mâini. Nu pot sa-I surar. Ma'irita În permanenlii. Da, ceea ce spuneti dumneavoastra a fostÎnainte, dar acum nu mai este - Îmi explica ea.

- Judecati dupa stratul superficial al emotiilor dumnea-voastra. Inertia lor este minimala. În sufletul dumneavoastraÎnsa exista emoti i care Înglobeaza viata Întreaga. Purta!i Îndumneavoastra sentimente care dureaza de zeci .~isute de vie!i. ~

~i daca dumneavoastra le-ati "prelucrat" gre~it, crede!i-ma: JOsau 20 de ani adesea reprezinta un termen modic. Cu cât aveti

mai multe pretentii, iritari ~i nemul\Umiri falii de omul apro-

piat, cu atât mai mult cre~te dependenta falii de el, adica, În

sufletul dumneavoastra, continua!i sa-I venerati pe omul iubit

rara macar sa banuiti. ~i cu cât ÎI adorati mai mult Înainte, cu

atât este mai mare dependenta de el creata În dumneavoastra ~i

yeti avea ~i mai multe enervari, nemultumiri ~i suparari atunci,

falii de el.

24

_.~ .-.<

Începeti prin a va anula pretentiile fata de omul apropiat.

:Apoi adresati-va lui Dumnezeu ~i cereti-i iertare pentru ca ati,iubit un om mai mult decât pe Creator.

Femeia s-a dus În altii camera, s-a rugat doua sau trei ore.

Când a revenit la mine rn-am uitat la planul ei subtil ~i am fost§ocat. Situatia era cu mult mai rea decât În primul moment alvizitei. /

- Cum v-ati rugat? Ea se mira:- A~a cum mi-ati spus. I-am cerut lui Dumnezeu iertare

pentru ca I-am iubit pe sotul meu.

- A~a v-am spus eu?- Desigur.- Chiar a~a?- Da, chiar a~a.lnspir prelung ~iexpir prelung.

- Întelegeti - Îi spun - noi traim din iubire. ~i orice amiubi, iubim Întotdeauna cu 0 dragoste Divina ~i omeneasca În

acela~i timp. Daca dragostea Divina este mai mare decât dra-gostea omeneasca atunci este fericire. ~i atunci, iubindu-i pe

ceilalti oameni ~i lumea Înconjuratoare nu yom depinde de ei.Dar daca dragostea omeneasca este mai mare decât cea Divina

~i disproportia se mare~te, dependenta falii de ceea ce iubim seintensifica brusc. Apare ~i cre~te agresivitatea, dupa care Începbolile. Iar când va cereti iertare pentru faptul ca ati iubitcomiteti 0 crima Împotriva iubirii ~i a lui Dumnezeu.

Ulterior rn-am gândit mult la aceastii gre~eala ~i am Întelesca aici se afla Înca 0 acuza - formularea dezlânata, imprecisapc care am oferit-o pacientului. Nu am gasit de cuviinlii sa-I

opun pe Dumnezeu omului.

25

-+~ ~~§~e. 5:CQ~f-<.E iJ

="-"==-=-L,9Ll

--".

i

j

~

1i

1

III

t

t <1:

.- =QU

Ii

- Înveli~ul nostru exterior este omenesc - le spuneam eupacientilor, iar interiorul Divin. Daca dintru Început ÎI iubiti peDumnezeu În omul drag ~i apoi Înveli~ul uman cu trupul ~i

con~tiinta lui, oricât I-ati iubi, omenescul va fi pe planul aldoilea ~i dumneavoastra nu yeti depinde de el. Cu cât În toate

~i-n cele ce se petrec În jur, Îl zariti ~i-L simtiti pe Dumnezeu,cu atât yeti percepe Divinitatea ~iÎn omul Îndragit.

Un fapt cu totul paradoxal s-a petrecut nu demult. Îlconsultam pe un om ~i nu pentru prima oara. La Începutlucrurile au mers bine. Dupa aceea Însa totul a Început Încet ~isigur sa "alunece În jos". Mai mult de atât, când Începea sa seroage ~i sa lucreze cu sine situatia se Înrautatea ~i mai tare. larfaptele se petreceau atât de lin Încât nu puteam sa detectez

cauza sigura. Pacientului i se Închidea În mod constant viito-rul. Oricât i-a~ fi explicat ce Înseamna ata~amentul fatii de ide-aluri, principii, sperante, vise, el Începea sa lucreze: aparea 0Îmbunatatire, apoi totul 0 lua din nou "la vale". Pacientului i-aaparut senzatia ca În sistemul meu ceva nu este În regula.

- Se pare ca este mai bine pentru dumneavoastra sa nulucrati cu eu-I propriu dupa recomandarile melt - i-am spus.

În fapt, purtam ultimul dialog. În cele din urma el a clari-ficat ni~te detalii ~i mi-a pus 0 Întrebare nea~teptatii:

- Spuneti-mi, din copiliirie am visat sa obtin mai multdecât altii, sa am bani mai multi ~i sa fiu mai bun decât ei. Amsavâr~it un pacat mare?

Nu era nici un pacat, totul era perfect normal. Pacientul erasiderat.

- Cum adica, eram convins ca este un pacat ~iun an Întregrn-am rugat pentru el.

26

1\L

1,

- Nu-i rau pentru Început - i-am spus - sa te preocupi unan Întreg cu "sinuciderea". latii ata!;area de ideal care aparearot timpul. lubirea genereaza ~i spiritualul ~i materialul.lubirea este dreapta ~i stânga. Prin iubire se poate unifica tot

ce vrei ~i se pot Împaca cele mai flagrante contradictii. Dacaomul este orientat, nu spre iubire, ci spre spiritualitate, seconsidera pacat tot ce i se opune adica aspiratia sprematerialitate. Atunci, detinerea banilor devine un pacat, porni.

rile sexuale, la fel, dorinta de a realiza mult ~i a detine multeste condamnata. Vi s-a cultivat din copilarie traditia spirituala

~i, simultan, vi s-a inoculat otrava suprematiei sale asupraiubirii. lar utilizarea incorectii a sistemului meu poate fi foartepericuloasa. Mi se pare ca Într-un asemenea caz este de pre-

ferat sa nu apelati la el.

- Bine, acum am Înteles ca dorinta de a avea 0 fericireomeneasca nu este un pacat. Dar ce Înseamna atunci ata~area

de vise, sperante ~i idealuri?,Îi explic:

- Daca dumneavoastra, pur ~i simplu, doriti sa obtinetimai mult decât altii, este normal. Dar daca' dumneavoastrarealizati ceva pentru a umili pe cineva, pentru a va razbuna pecineva, pentru a dobândi 0 superioritate asupra cuiva, adica În

dorinta dumneavoastra, de la Început, se na~te agresivitatea Înrelatie cu iubirea ~i oamenii, atunci ea este ata~area denazu-inte, de proiecte, de viitor. În acest caz viitorul se Închide ~i nuvi se va permite sa obtineti <;eeace vreti sau, În cazul atingeriitelului, puteti sa va pierdeti sanatatea ~iviala. ,

0 adolescenta mi-a povestit despre 0 situatie foarte inte-resanta În care s-a aflat.

,-

\:.

27

0-'+0::::: ~~ ~-t Ë< 2i:ÇQf-f-.E 0

~--.H91l

II'"

l

! 11

:1

l,II

1i"

1

Su

r--.-'

- Am Început sa ma rog - spunea ea - ~i am sim\it apoi capur ~i simplu zbor. A trecut un timp ~i cu cât ma rugam mai

mult, Începeam, nu se ~tie de ce, sa ma gândesc tot mai mult la

bani. ~i asta pâna la frenezie, tara a ma putea desprinde. lardaca Încercam sa distrug aceste gânduri, Sa le alung, era ~i mairau. Ceva diabolic, de-a dreptul. Apoi disparea orice dorin(â dea ma ruga. Încetam sa ma rog ~i-mi era mai bine.

- Dumneavoastra nu va ruga\i lui Dumnezeu ~i iubirii cispiritualita\ii - Îi explicam eu - adica la Început, va ruga\i luiDumnezeu ~i de aceea zbura\i de parca a\i fi prins aripi, treptatÎnsa se implica, În dumneavoastra, con~tiin\a, iar spiritualitateaexcludea iubirea ~i dumneavoastra nu sim\ea\i acest lucru.Pentru ca saltul spre dreapta sa nu va destabilizeze, va arunca\iintuitiv spre stânga, spre materialitate.

- ~i ce era sa fac ? Cum sa ma rog?- rn-a Întrebat ea plinade uimire.

- Pur ~i simplu trebuie sa În\elege\i ca iubirea poate fi ~i.imorala ~i lipsita de bani, ~i ca prin aceasta nu va suferi nici 0dauna. Dar banii ~i moralitatea tara dragoste se duc pe apasâmbetei.

0 doamna dupa ce a citit toate caI1ile mele ~i a vâzut'"videocasetele cu prelegerile mele mi-a marturisi!:

- Totul este incredibil de complicat, ~idificil de În\eles.- Totul este incredibil de simplu, - i-am raspuns eu - tot

ce am scris poate fi rezumat În câteva fraze:

1. Întotdeauna ~i oriunde sa pastrezi iubirea pentruDumnezeu ~i s-o cre~ti.

2. În toate sa-L vezi ~i sa-L iube~ti pe Dumnezeu, sa sim\ivoin\à Lui Suprema.

28

~-

3. Sa nu cau\i vinovati.4. Sa accepti lumea ~i oamenii a~a cum sunt. Lumea se

~

na~te din iubire, se umple de iubire se stinge În iubire ~i devineiubire.

. Unii, din pacate,analizeazadetaliile În caI1ilepe care le-amscris, uitând principalul. ~i dimpotriva, altii, citind 0 carte, pot

avea perceptia esentialului ~i, În principiu, pot renun\a la,celelalte caI1i.

Doua exemple pe care mi le-au povestit pacientele mele.Prima mi-a redat istoria surorii ei:

- Sora mea avea cancer În stadiul al patrulea. Începuse 0activa dezintegrare a tesuturilor ~i avea dureri cumplite. Îniunie a trecut pe morfina. 1 s-a administrat trei luni. Starea seagrava tot mai mult. În septembrie i-am dat sa citeasca prime le

doua volume ale dumneavoastra. Le-a citit, a Înteles multe ~i

si-a revizuit multe din viata ei. I-a fost mai bine dar continuasa ia morfina. În decembrie sora mea a renuntat la narcotic.

- S-a adresat medicilor pentru un nOi!consult. Doctorii au fost

~ocati - nici tumori, nici metastaze nu mai erau. Dupa Înca 0luna a sunat la biroul dumneavoastra ~i i s-a vorbit destul debrutal. Mi-a spus ca nu mai crede În caI1ile lui Lazarev, nu maicrede În Biblie. Dupa doua luni sora mea a murit de cancer.

- Sora dumneavoastra a citit doar doua caI1i- Îi explic eu- din cartea a patra se În\elege ca nu este admisibil sa venereziidealurile, spiritualitatea, nobletea. De~i cancerul Îi disparuse,cauza Îmbolnavirii ramasese. lubirea ~i spiritualitatea eraupentru ea acela~i lucru. 1 s-a dat 0 proba prin umilirea spiri-

tualitatii ca sa-~i pastreze iubirea. Nu a trecut-o. ~i pentru a-~isalva sufletul, a murit. Trebuie În\eles ca sperantele ca ~i

29

Qe1;~~~~~

1

,.

1

1

r,

~ .~-'

t

~c::j~-=-=-=-

U9LZ

--".

.- t'II~u

,.

r

deziluziile sunt notiuni perfect omene~ti. Sperantele ~i deza-magirile sunt functii ale con~tiintei. De aceea nu se poate sasperi ~i sa te deziluzionezi cu privire la Dumnezeu. Dumnezeupoate fi numai iubit.

0 alta pacienta mi-a povestit despre prietena ei. Aceea aveaprobleme cu sistemul uro-genital ~i ele se complicau. S-a

adresat medicilor ~i i s-au Tacut analize. Diagnosticul era Tarasperanla. Cancer, metastaza avansata, operatie inutila. Femeiaa venit la prietena ei ~i i-a comunicat ca este condamnata ~i ca

trebuie sa se pregateasca de moarte. "Daca tot trebuie sa mori,

- i-a spus prietena - cite~te aceste carti", Îli vor u~urasufletul". În trei zile bolnava a citit toate cartile mele. DupaÎnca patru zile a venit la consult. Dupa repetarea analizelor numai avea nici tumori, nici metastaze. Medicii au dat din mâini

~i au presupus ca au Incurcat radiografiile.De ce un om se poate schimba iar altuia Îi este mai u~or sa

se Îmbolnaveasca ~i sa moara, nu pot Intelege nici pâna astazi.. Ceea ce am Inteles am expus aiei. Dar simt ca ln spateleacestor lucruri se ascunde ceva mai important. Câteodata seconfigureaza opinia ca omului i se Inchide capacitatea de adori sa se schimbe. Se pare ca suferintele, bolile ~i mortilepurifica sufletul mai bine decât metoda mea. ~i daca omul nu altrecut probele feluritelor Incercari nu i se permite sa Inteleaga

~Isa pnmeasca ceea ce Îi spun.Apropo, multi nu pot sa se vindece deoarece a~teapta

rezultate prea rapide. Dupa cum mi-a spus un pacient:

- Lucrez de trei zile cu eu-I propriu dar Tararezultat.- Dumneavoastra, ln ultimele trei vieti, v-ati comportat

incorect - Îi raspund eu - ~i vreti ca ln trei zile sa schimbali

Il1Il'Il

'1,

,,',

'Il

1',1

I

l

'1

III,

1l,

,

'iI,'

Il,

30

1

T-'~"

.Astiizi s-au modificat gând1frile dumneavoastra ~i nu exista

j:antia ca mâine nu vor reveni cum au fost. Daca aceste

~uri :â. apartin personal, sentiltlentele dum~eavoastra sunt

~la~1 tlmp ~I sentlmentele copulor ~Inepotllor, ale apropi-~,dumneavoastrâ. Sentimente le agresive Ii distrug pe cei,piati, ln timp ce sentimente le bune Ii salveaza.

! Când am fost ln Israel mi s-a povestit urmatorul caz.' Un

~I avea cancer ~i se stingea Incet. Medicii s-au aratat

.tincio~i. Copilui avea un fotbalist preferat ~i a rugat-o pe

pa,

"

,:,

'

lui sâ-I ajute sâ-~i vada idolul. Fotbalistul a venit ~i a stat

.vorba cu baietelul. Apoi ~i-a adus toata echipa. Ei au Inceput

.Jaca vizite. Starea copilului s-a Imbunâtiltit. Ulterior fotba-

1:,',

'

'

,

'

,

'

,

" J-au luat pe copil la meciurile lor. ~i copilul s-a Insânato~it.

..

entele de bueurie, de dragoste au Tacutceea ce nu a putot,

" 'un specialist.

'J #lml,

'

,

',

C,

' t,

m,

i amintesc de 0 scrisoare extraordinara citita de mine

,~:' ~a din reviste.Wi, '~~n tânar, având sotie ~i copi!, a suferit 0 fractura de

.ç~a ~i a ramas tintuit la pat. Medicii au spus ca nu va mai

1.'" PJiJea sa mearga ~i asta pentru totdeauna. Du~'â un timp el a În-;'

,

'

".,

'

~':'

"

",,

'.'

,"" ',

'

"

t sa se sinucida. ~i atunci sOlia i-a spus ca nu-I va parasi

;c. ,odatâ; daca va muri ~i ea va muri 0 data cu el. ~i În aceea~i.:' , În salon, neluând În seama prezenta martorilor, au avut

c, f,contact sexual reu~it. Dupa câteva luni s-a ridicat din pat ~i

'~put sa mearga.';~:.Trebuie Înteles 0 data pentru totdeauna un lucru simplu: nu

" ~sta boli incurabile.

"~.În masura În care putem sa pastram În suflet starea dei ~urie ~i iubire yom putea sa Învingem treptat orice boalâ.

31

~ +'-~ ~~ §"t B- i:C~r-r-.E ;:5

.--==---==--U911

-",

r

1

l

i. ""

.- ~~u

.,-,.

Apropo, când sunt Întrebat cum se constata daca un OmÎnainteaza corect sau nu, raspund:

"Intensificarea contactului cu Dumnezeu se percepe ca 0stare de bueurie ~i iubire ce nu depinde de nimic, indiferent dece s-ar Întâmpla. Sa ~ungi la starea aceasta este uneori foartegreu. ~i daca unul din cei apropia(i te ~uta pe acest drum, el se

scurteaza considerabi 1".În principiu, Îi ~ut pe pacien(i În acest sens. Utilizez

cuno~tin(ele ~i experien(a acumulata, transmi(ând 0 atitudinecorecta fa(a de lume. Ea S-a format În mine trecând prin sufe-rin(e ~iÎncercari asemanatoare.

Sunt Întrebat câteodata de ce nu exista ameliorari În ciudaunor stradanii concentrate, Îndelungate. Raspund: "Daca v-a(iadresat lui Dumnezeu ~i iubirii, ~i nu cauta(i vinova(i ave(ideja rezu/tate, ameliorarea a Început. Este 0 chestiune de timpca lucrul sa devina evident. Una din problemele principale ce

Împiedica transformarile rapide se dovede~te a ti impuritateasufletelor urma~ilor". "Pe copii, nepo(i ~i stranepo(i este greusa-i "murdare~ti" - le spun eu pacien(ilor

- sufletele lor suntdestul de bine protejate. Pentru ca "murdi:ria" sa treaca Însufletu/ lor trebuie sa purta(i multa vreme supararea saudorin(a de razbunare, sa titi nemul(umit de lumea Încon~juratoare ~ide oameni. Dar daca i-a(i

"murdarit" va ti greu sa-icura(a(i. Chiar daca v-a(i schimbat radical, puriticarea sufle-telor copiilor, nepo(ilor

~i stranepo(ilor nu se va petrece ime-diat. Trebuie sa treaca un timp care sa garanteze stabilitatea

schimbarilor dumneavoastra interioare. Iara~i, pe cât deireversibil a(i hotarât sa merge(i Înainte, pe atât de repede seVorpuritica urma~ii.

32

-+~ ~CI E..:..; i:i 1i:a:::~I1)::: ..:CC~f-..<:: u

~....=-=--

H9J.l

.r

u de mult rn-am intâlnit cu 0 femeie.

Am fost la consulta(ie la dumneavoastra de câteva ori -.spus ea.

.cerc sa-mi amintesc, dar nu ~tiu de ce nu reu~esc. ClUdat,

0- 'bicei re(in un pacient chiar daca a fost a singura data laof '.,

~i a revenit dupa câ(iva ani.. '

'.jj~ Am avut lupus eritematos -Îmi amint~~te ~emeIa. To~

.ul se recompune. Cum sa nu-t' amll1te~tl. Ea II1cepusesa,IUl:rezecu propria persoana cu mare greutate. ~I dozele man

*hormoni care i se injectau 0 Încurcau teribi!. Acum ~capase

de 30-40 kg ~i arata mai tânara, de aceea n-am recunoscut-o.Cauza fusese elementara: a nemasurata trutie interioara, un

;.r:f" uria~ de preten(ii fa(a de.barb~(i ~i fa(.a de s~ne..Toatea~stea s-au transmis copiilor. Fllca e, putea sa moara ~Ipentrusalvarea ei marna trebuia sa se Îmbolnaveasca. De aceea nici

\PI tratament n.ar ti putut s-o ajute pe marna. La Începu_t,'~meii i-a fost extrem de greu sa lucreze cu eu-I propnu. Apa.,

~u perioade de agravare, foarte' puternice, dar ea nu a dis-~rat. ~i treptat totul a Început sa se schlmbe.,.

- De un an nu mai iau nici un medic"ment dar le spun~j,. - '. - .~torilor ca iau, pentru a nu-, supara. Sp~~e(l-m' - ma

'~t~ea-bf, ea - care este acum starea ~ea, 0 vede(I.1I1~Ianul subt,l .

- Sa va spun ca este buna, nu pot - Il raspund. La dum-neavoastra totul este normal, la fel ~i la tiica dumneavoastra

dar viitorii dumneavoastra nepo(i au 0 mul(ime de probleme.

A.~ Încât va trebui sa mai lucra(i asupra dumneavoastra.

Îmi amintesc cum s-a desIa~urat evolu(ia omenirii.

Înainte se considera ca este 0 fericire sa te odihne~ti ~i sanu faci nimic. Iar munca era 0 ocupatie chinuitoare, ex-

33

l

--""

J

1

11r1

\

1 " t'

.- e:s~u

,*,-"",-..

,11

l,l'

1:'II

Il

IIIII!

!IIII

Il

il1Ii1

tenuanta. Acum aceste opinii au Început sa se reorientezespresensul opus. Dar ~i-n ziua de astazi lucrul cu propria persoana,

schimbarile profunde, individuale, pentru multi se dovedesc afi 0 munca incredibil de dificila, de chinuitoare. Iar adevaratafericire este considerata simpla fructificare a celor date de lanatura. Treptat vom ajunge la concluzia ca fericirea reala estenu fructificarea mecanica a ceea ce ai, ci transformarea pro-prie, de fiecare secunda, ce ajuta la intensificarea aspiratiei

ciitre iubire ~i Dumnezeu.

~'§>e ~

În luna noiembrie a anului 1997 ati tinut un seminar ÎnSankt-Peterburg. Care a fost sensul acestui seminar?

Il

Il:

ScopuI meu este urmatorul. Omul cite~te cartile mele, seuita la videocasetele cu prelegerile mele ~i rezultatuI ar trebuisa fie identic cu cel de dupa 0 consultatie la mine. Atunci, voiputea sa ajut un numar nelimitat de oameni. Eu Îi consult pecei care au Tacut toate acestea dar nu au rèu~it sa-~i Îndrepte

situatia. Analizez de ce persoana nu a reu~it sa se corectŒesingura. Ulterior, informatia respectiva intra În cartea urma-

toare. Când am Început sa lucrez ca bioenergetician am vazutca fiecare dintre colegii mei are experienta lui, cuno~tintele lui,secretele lui. Exista 0 concurenta ~i nimeni nu-~i dezvaluiesecretele. M-am decis sa procedez invers. Sa Împarta~esc totce ~tiu. De ce am Tacut-o ? Raspunsul este foarte simplu.Aceasta ma Împingea Înainte, spre noi cercetiiri. ~i am consta-tat un fapt curios: cu cât ofeream mai mulla informatie cu atât

i

l,

34

-.Jo::::: ~~ §-t.9- 0;:

CQE-<E-<.E c=--~-

H91Z"

t

-".

il'

volumul de cuno~tinte receptate era mai mare. ~i cu cât do-

ream mai intens sa transm it ceea ce aflam, cu atât informatiaprimita se condensa ~icalitatea ei era mai Înalta.

Oamenii care au venit la seminar intentionau sa ajunga la 0

consultatie ~i În loc de a~a ceva, s-au tinut prelegeri timp decinci zile, Înainte de a-i primi. Am vrut ca la consultatie omul

sa vina deja sanatos. A fost 0 Încercare de a-i Învata pe paci-

enti sa lucreze cu propria persoana În mod autonom. Semi-narul s-a deosebit de prezentarile mele anterioare prin faptul cat,

oamenii au venit mult mai pregatiti. Astfel se pot accelera pro-

cesele karmice ~i obtine schimbari ~i grade de purificare multmai profunde. Dar Înauntrul sau, persoana trebuie sa fie binepregatita pentru un asemenea seminar.

Fara sa vreau mi-am amintit de un dialog pe care I-am avutnu de mult.

Femeia care statea În fata mea m-a Întrebat solemn:

"Va voi povesti acum tot ce s-a petrecut cu mine dupaseminar. În toate cele cinci zile ÎI1care ati tinut prelegeri, amlucrat din rasputeri cu mine. Starea mea s-a Îmbunatatit ~i la

sfâr~it mi-ati spus ca la mine totul s-a ameliorat. Numai caurma~ii nu-s În regula ~i trebuie sa continuu lucrul. M-atiprevenit ca revenirea "murdariei" unna~ilor la mine poateprovoca probleme destul de serioase. M-am pregatit dar nu amprevazut ca vor fi de asemenea natura. Sotul meu, un ominteligent ~i cultivat, a venit acasa beat, când eu dormeam deja,

m-a luat de par ~i m-a scuturat ca pe un pom cu fructe. ~i aÎnceput sa-mi faca morala ~i sa ma educe. Dimineata I-am luatla Întrebari, nu-~i amintea de nimic. A~a a trecut 0 saptamâna,doua, trei. Eu rabdam, nu ma tradam prin nimic. Întelegeam ca

35

~

,1

1 i,

i i

j'l",1

I

l',

l,I',

"II/. l,1

.

'1'

1

'l'

Il i

Il''.,1Il

i"I'

III

I,I(

Il1,

1,1

III

Il

1,1

1,1

11

.- =QU

~-...~ >-i---

vine "murdaria" de la urma~i ~i trebuie curaçatâ. Dar parcaprea se lungea purificarea mea. Simçeam ca nu mai suport.

M-am dus la paracliserul Blajinei Xenia, am pus 0 lumânarepentru sanatatea soÇuluimeu, m-am rugat. Dupa 0 saptamânasotu) a venit cu un buchet de flori ~ia inceput 0 viaça normala.

Dupa un timp iar açi avut 0 prelegere, m-am hotarât sa vascriu un bilet. Prezentarea mi-a placut. Dar În fata dumnea-

voastra se afla 0 gramada de bileçele ~i pe al meu n~ I-açi citit.Dupa acest episod am plecat u~or suparata. Întrebarea era pen-tru mine foarte importanta iar dumneavoastra nu ati citit-o

Deodata au Început sa-mi amorÇeasca mâinile ~i pi'cioarele:Debutul starii era a~a: iau un obiect ~i nu pot sa-I çin, toate Îmicad din mâini. Picioarele Îmi amorçeau mai jos de glezna, pur

~i simplu nu puteam sa merg. Toate articulaçiile picioarelor auÎnceput sa scârçâie de parca s-ar fi tumat nisip În ele. Genun-chii ~i articulaçiile coxale au Început sa ma doara rau, mai alesnoaptea. Mi-am amintit: açi spus la curs ca se produce 0accelerare a proceselor ~i ca se ÎJ~tensificanu doar binele ci ~iranI. De aceea la 0 conferinça nu trebuie sa vina sau sa stea Însala cei care nu sunt pregatiçi. Un timp dupa prelegere starease mençine ~i un comportament incorect poate da problememari. Am intrat În panica mai ales când au Început sa mi seumlle mâinile iar un deget s-a Învineçit. Medicii au Început sa-mi Sugereze 0 amputare. Eraçi atunci În America ~iam suna\ la

biroul dumneavoastra ~i am rugat tare mult sa mi se deanumarul de telefon din America. lar când v-am sunat mi-atispus ca mâinile sunt În relaçie cu aptitudinile, picioarele c~

soarta ~i ca trebuie anulate toate pretençiile faça de oameni ~ifaça de sine inclusiv. Mi-açi spus ca orgoliul este Înca prezent

În copii ~i nepoçi. Am eliminat nemulçumirea faça de lumea

. Înconjuratoare ~i faça de dumneavoastra de asemeni ~i totul arevenit la normal. Singurul lucru care a ramas a fost 0 dungavânata pe deget. "Va çine soarta nepoÇilor - i-am spus eu -daca Începeçi din nou sa va «obrazniciçi» pot sa apara iar pro-bIeme",

"Da, simt asta", a reCUnOScl.Itea.

Mi-am amintit un episod interesant legat de prelegere. 0data am cunoscut un tânar ~i i-am spus ca nivelul orgoliului lael este foarte Înalt. ,,~tiçi ce,.mi s-a Întâmplat la conferinça ? -mi-a povestit el - când a Început prezentarea, 0 força parca maÎmpingea afara din sala. Nu puteam sa stau ~i gata. Am strâns

din dinçi, m-am agaçat de braçele fotoliului ~i am gandit: nuplec, ramân. Apoi parca m-a lasat dar la sfiir~itul conferinçei

când açi propus sa ne adresam În gând lui Dumnezeu ~i sa nerugam, parca mi-ar fi tumat cineva nisip În creier. N-am putut

nici macar mental sa alcatuiesc un cuvant".Am reflectat ca mulçi ~i-L Închipuie pe Dumnezeu ca pe un

bunic blajin, daca ai venit la el imediat ÎÇiva da 0 bomboana.Niciodata, nici un fel de reprezentari ale lui Dumnezeu nu vorfi exacte pentru ca ele decurg din con~tiinla iar ea este secun-dara. Numai sentimentul iubirii poate da aceastâ reprezentare.

~'§Ito ~

Stimate S.N. ajutaÇi-ma va rog, daÇi-mi uu sfat. Mamamea ~i-a pierdut memoria ~i de peste 0 jumatate de au uune recuuoa~te, pe miue (fiica) ~i pe fiul ei. Couform caryiidumueavoastra se poate spuue ca au tradat-o maudria ~isupararea. Am insistat de muIte ori sa-~i ierte soÇul pentru

3637

os':R ~~~~~ ~

...............-~-

H9a

~.",

1

ri

'1

! ;'JJ

.- =~u

.. _~""""'d

ca s-au despartit (acum 26 de ani) dar ea tot nu I-a iertat.Aj utati-ma cu un sfat.

"Il

! 'Viitorii copii ai fiicei care mi-a scris biletul sunt lipsiti de

vitalitate. Cauza - trufia, cramponarea de aptitudini, idealuri.de omul Îndragit. Pentru a na$te copii sanato$i trebuie sa treacaproba ne$ansei, Înjosirii, a necazurilor sortii. La nivel con$ti-ent, fiica va suporta Încercarea 80%, iar subcon$tient 20%.

Pentru a se na$te un copil sanatos trebuie 50%. Adica fiicapoate nici sa nu simta ca nu a trecut proba iar copiii vor fi

bolnavi. Copiii preiau karma parintilor $i depind de ea. Încazul În care copilul este bun Înauntrul sau $i plin de iubire,negativul venit de la parinti nu patrunde adanc În biocampulsau. lar În perioadele critice pentru sanatate, raul este respins.

Acela$i lucru se petrece daca orientarea copilului este corecta,Î$i Îmbunatate$te caracterul $i conceptia despre lume. Într-unlimbaj simplu cu cat a fost mai pacatos În viata anterioara $i Încea prezenta, cu atM pacatele parintilor patrund În sutletul lui$i provoaca boli $i nefericire. Daca $i copilul $i parintiiÎncearca sa se schimbe, "murdaria" karmic1 se destramâ ca unfum Tara sa faca rau cuiva. În cazul de fa(â mama fetei nu avrut $i nu a putut sa se schimbe, sa-$i ierte sotul prin care i s-adat proba purificarii. Cauza a fost 0 prea mare dependenta deaptitudini, idealuri, adica de con~tiinta. Aceasta depen~enta s-atransmis fiicei ~i nepotilor. Pentru a salva nepotii trebuie sa seia lucrul de care se aga(â sutletul. Trebuie franata con~tiinta.

Slabirea memoriei blocheaza aptitudinile, intelectul, idealurile

~i spiritualitatea. În primul rand, se salveazà urma~ii. Pe cati-am lipsit pe urma~ii no~tri de dragoste, pe atat de drastic Yom

l"II'1

1, 1'1' 1'l'l'

1

'1

.

' 1"

.1"! Il

'1

'1, "I'

I

I:'Ill,

i',l'

'1

'I,;

l''

'1"1

Ii', !

i

l'

1

,,1

11

1

l'

ill

Illi'

38

J.. -

~.~\

fi lipsi(i de toate valorile umane. Atunci În sutletul nostru va

cre~te cantitatea de iubire fa(â de Dumnezeu $i 0 parte _dinea. va fi cedata pentru salvarea copiilor $i nepotilor no~tri. ln ma-sura În care copiii Î~i pot revizui atitudinea fata de lume, Î$i potumple sutletul de iubire ~i 0 pot oferi viitorilor copii, ei vorputea sa-~i ajute ~i parintii.

'!)8 ~ ~

Întrebarea 0 pune un tânar de douazeci ~i cinci de ani.Marna mea are pietre coraliforme la rinichi. Su nt foartepericuloase, de aceea nu pot fi eliminate. Eu sunt primulcopil al ei, al doilea s-a nascut tara degete la mâini. De cepoate fi legata aceasta?

Problemele la rinichi Înseamna trufie. Cu cM pretentiile fata

. de lumea Înconjuratoare ~i oameni sunt mai mari, cu atatghemul agresiv din subcon~tient'cre~te mai mare. Cand aceastaagresivitate patrunde În profunzimea sutletulUl atunci nu semai adreseaza oamenilor$i lumii, ci lui Dumnezeu. Are locatunci 0 Întoarcere ~i se declan$eaza progrJmul autodistrugerii.Pentru ca acest program sa nu distruga urma~ii $i sa afectezevietile viitoare, el se converte~te În boli ale trupului, În princi-pal atacuri asupra capului ~i sistemului urc.-genital. 0 varianta

de crutare a blocajului se manifesta pe Înveli$urile tegumen-tare ~i in disfunc(iile intestinului. Se intiimpla mai des la copii.La omul cu 0 interioritate aspra, Înver~unata, sufera În specialrinichii. Daca nivelul orgoliului nu este mare, În rinichi seformeaza nisip, pentru nivel mare se formeaza pietre care pot

39

:::::: ;5~§t& ~aH f-:E u

-=-.H91?:-'"

\,

"

1

1 I!.

.- ~~u

'1'i

I-~ .'\4:-"""

ll' I!II

!

I

l'Il

illlli!11.I l

! '1:111

fi eliminate. Daca Însa nivelul trufiei este periculos pentru

urma~i Începe formarea de pietre ce nu trebuiesc Îndepartate -pietrele de fonna coralica.

În planul subtil al mamei, se vede 0 cantitate imensa depreten!ii fa!a de sot. La exterior, ele pot fi logic, fondate. Darperturbarea logicii umane Înseamna implicarea celei Divine.Mama dumneavoastra nu a În!eles ~i nu a acceptat acest lucru.În fiecare clipa ea Î~iproteja nu iubirea, ci aptitudinile proprii,principiile, intelectul, demnitatea sa. Pentru ca al doilea copilsa supravie!uiasca a trebuit drastic miqorata dependen!a deaptitudini ~i intelect. Aptitudinile sunt În rela!ie cu mainile. În-trucat În cazul de fa!a dependen!a a depa~it nivelul letal ~i apatruns adanc În subcon~tient, blocajul a fost mai dur - absen-

!a degetelor de la maini. Dar cauza principala rezida În celetrei vie!i anterioare. ~i karma este mai degraba a copiluluidecat a mamei. Daca În vie!ile anterioare el a manifestat 0agresivitate prea puternica fa!ii de iubire ~i 0 sus!inere rigida avalorilor omene~ti, mamei s-ar putea sa nu i se permita satreaca proba. A~a se Întampia Într-o situa!ie obi~nuita. Dar

adresandu-te lui Dumnezeu se poate schil1ba ~i vindeca totul.Informa!ia este pentru viitoarele mame. Daca În vie!ile trecutecopilul s-a nascut gray bolnav, atunci ~i În viala prezenta are

aceea~i tendin!a. Daca mama nu este pregatitii sa lucrezeasupra sa, se prea poate sa nu i se dea 0 Încercare ~i 'i°pilul seva na~te bolnav. Dar daca ea .este gata sa-~i pastreze iubirea,

diminuand dependell(a fa!a de tot ce este omenesc, sa vada Întoate voin!a divina ~i sa nu caute vinova!i, atunci i se va da 0proba pe care depa~ind-o se va schimba pe sine ~i propriulcopil. ~i cu cat este mai pu!ina logica În neplacerile, jignirile ~i

supiirarile pe care le prime~te aceasta femeie, cu atât are mai

multe ~anse sa se purifice ea ~i sutletul copilului sau.În patru vie!i anterioare femeia ~i-a idolatrizat so!ul ~i

sentimentul era de asemenea proportii Încat nu a putut sa

Îndure umilirea so!ului. Întrucat a venerat valorile omene~ti,\

1.

tot ce a adorat i-a fost luat SO!UIUl.Daca a venerat mora Itatealui, el s-a comportat josnic, daca intelectul, atunci fie ca el a

În~elat-ofie ca I-auÎn~elatal!iipe el, daca aptitudinile- atuncia fost un urmarit de ne~ansa sau i-a otravit viala ~i a umilit-omereu. Nu a În!eles ca este pentru purificarea ei, pentru elibe-rarea iubirii de contopirea cu valorile umane, s-a suparat tottimpul ~i ~i-a dispre!uit so!ul. Copiii care nu au sus!inut tendin-

!a de a-I judeca pe tatal lor, În viala ulterioara s-au nascutsiinato~i, iar cei care ~i-au urmat marna au fost condamna!i laboala.

Înseamna ca totul Începe de acolo de unde iubirea ome-neasca ne orbqte ~i ne Împiedica sa-I vedem pe Dumnezeu În.tot ceea ce iubim. Cu cat barb&tul iubit de 0 femeie este mai

tolerant, mai spiritualizat, mai complex, cu atat situa!ia estemai periculoasa pentru ea ~i urma~ii sai.

Cu cat barbatul vede În toate Divinitatea, cu cat ÎI simtemai mult pe Dumnezeu În sine ~i eu-l lui nu depinde deÎnveli~ul omenesc cu toate valorile lui, cu atat reprezinta 0 maimica primejdie pentru femeia care ÎI iube~te. De aceea ~anseleunui om de~tept, talentat dar brutal de a avea urma~i sanato~isunt mai pu!ine. Acest lucru Îi vizeaza atat pe barba!i cat ~i pefemei. Dar dragostea nu alege. Daca femeia s-a Îndragostit deun om de~tept ~i brutal, pe de 0 parte il transforma prin iubire,pe de alta ÎI vindeca umilindu-I, jignindu-I. Cu cat se va purta

Il

" l'!!'

l,

;, Il1

Il

[l,'

l'

1'\'1 1

il',1

!

!II!!,1

1

l'II

,,1

4041

-+:::::: «:Q E..:..; i:i. ~g;j~~.E

CS

=-.H9ll

r

.-

11 "

) 1

.- œi:>U

mai omenos cu el cu atât mai rau va fi pentru amândoi. De

aceea dragostea nu trebuie sa depinda de cumsecadenie ~i

idealuri. Dar iubirea trebuie Întotdeauna sa fie mai multa. Cucât oamenii Îndragosti(i sunt mai predispu~i sa se ierte reci-proc, sa simta ca tot ce este omenesc este secundar, cu atât seajuta ~i se salveaza unul pe altul ~i pe urma~ii lor.

'§)u ~ ~

Surorii rnele Lio.ba i-au scos un riuichi ~i are pietre la

vezica biliarii. Curn s-o aj nt?

Exista câteva niveluri ale valorilor umane. Primul este

nivelul material. Dependen(a de el genereaza oameni lipsi(i de

principii, josnici, zgârci(i, cu caracter carpanos. Primul nivel

spiritual ÎI constituie rela(iile, aptitudinile, intelectul. Depen-

. den(a de rela(ii na~te gelozia, suspiciunea, irascibilitatea. De-

penden(a de aptitudini ~i intelect duce la 0 autopre(uire prea

mare, la dorin(a de a-i oprima pe ceilal(i, de a-i (ine cu 0 mâna

~fi~ .

AI doilea nivel spiritual, mai Înalt, este dat de noble(e,

principii, idealuri, vise, (eluri, speran(e. Dependen(a de ele isca

un conflict permanent, nemul(umirea fa(a de lumea Înconju-

ratoare ~i oameni. lar agresivitatea se poate dezvolta foarte

Încet dar ~i la scara mare.

AI treilea nivel spiritual ~i mai important este morala

sim(ul estetic, adica spiritualitatea trecând deja În dragoste~

fa(a de oameni. Sora dumneavoastra are fa(â de rela(ii 0 depen-

den(a minima. Dependen(a fa(â de aptitudini a fost de ~ase ori

42

mai mare decât cea mortala. Dar dupa ce i s-a Îndepartat

rinichiul ~i i s-au facut câteva opera(ii a revenit la nivelul

normal. Daca eu nu pot sa primesc izbavirea ~i purificarea prin

jigniri ~i suparari din pat;tea altui om se poate sa nu mi se dea

a~a ceva, ci direct boala.

În acest caz, a~a s-au petrecut lucrurile. Dar daca orgoliul a

intrat În normal, ceea ce sta la baza lui - ata~area de idealuri,

cramponarea de viitor au ramas la acela~i nivel. ~i chiar ~i

acum depa~esc de ~apte ori nivelul letal. În cuvinte simple,

aCUlTI,sora dumneavoastrâ poate

primi. nereu~itele ~i necazurile sOr(ii ca ~i supararile ~i

umilin(ele. Dar nu va putea accepta tradarea, nedreptatea,

falimentul proiectelor ~i al speran(elor. lubirea ei nu va rezista.

Vitalitatea viitorilor ei copii este de 7-10%, adica, practic, nu

au ~anse sa vina pe lume. Prin suferin(ele fizice se diminueaza

dependen(a fa(â de toate valorile umane, ~i materiale, ~i

spirituale. Primul lucru pe care trebuie sa-I faca sora dumnea-

voastra este sa În(eleaga ~i sa accepte suferin(a ca pe 0 puri-

ficare. Oricât ar fi de straniu, daca omul (ipa, ura~te, este gata

sa-i bata pe cei care I-au suparat, lu.;rul nu este atât de

periculos pe cât de periculos este sa nu te exteriorizezi dar

Înauntrul tau sa te dezici de dragostea pentru oamenii care te-

au suparat. Sora dumneavoastra are tendin(a cea mai pericu-

loasa - sa respinga iubirea.

Noi cunoa~tem iubirea lui Dumnezeu prin dragostea de

oameni. Cu cât În sentimentele noastre este mai multa iubire

divina cu atât avem mai pu(ine preten(ii fa(â de oameni ~i 0

dorin(a mai mica de a ca Ica În picioare aceasta iubire, de a 0

renega. Pentru eliberarea de agresivitatea interioara sunt utile

43

1

1

,.

t

-+:::::: ~0 E~ i:i. ~~r=~.Ë G

~-~-

U9LZ

--,

r

.111

;88 .b aQU

1,1

1

1

1

;i!

Il

I

l,

,,'l''I,Il

1'1"

1

'l'

III1i,

l'

!Ii'

1.l,

~....

nu numai cainta ~i rugaciunea dar ~i sinceritatea. Omul sincereste mereu atras de acumularea iubirii. Un lucru important pecare trebuie sa-I faca sora dumneavoastra este sa simta ca eu-Iei superior este etern, fiind Dumnezeu ~i iubirea, iar eu-I eisecundar, legat de trup ~i con~tiin(â se dezintegreaza periodic.Cu cat Î~i pastreaza iubirea fata de Dumnezeu, trecand pesteneplacerile omene~ti ~i Închipuindu-~i toate Înjosirile posibilelegate de notiunile ei de etica, principiile ~i idealurile ei

~.a.m.d. , cu atM va depinde mai putin de toate valorile umane,de eu-I ei omenesc. Mai putina dependenta - mai putinaagresivitate. Se va elibera de agresivitate, va scapa de boli ~inecazun.

'f>e ~ ~

Moartea iubitului meu sot este legata de na~terea ne-. poatei (a avut un infarct iar eu nu i-am acordat destnla

atentie, toata 0 canalizam spre nepoata). Acum am pierdut

sensul vie!ii ~i nu pot s-o suÏar pe nepoata mea (3 ani ~i

jumâtate). Cum sa ma lupt cu mine?

Cu dumneavoastra nu trebuie sa va luptati. În vietileanterioare ati iubit spiritualitatea ~i nobletea sotului mai multdecat pe Dumnezeu din el. Dragostea dumneavoa\tra' s-a trans-format Într-una interesata. 0 femeie Î~i iube~te barbatul pentruca este bogat, alta pentru ca este capabil, alta pentru ca estecoreet.

~i cu càt dependenta este mai mare, cu atat mai repede vortrebui sa piarda sotii lor valorile sau sanatatea. La Început ati

44

~- -'J - -

~~:'';;

trait din iubire dar pe urma ati Început sa traiti din idealuri,spiritualitate. Starea interioara a femeii se transmite sotului. 1

s-a intensificat dependenta de idealuri, spiritualitate, au Înce-put sa se acumuleze mai repede supararile ~i aceasta I-a dustreptat catre infarct. Cand s-a nascut nepoata ati mutat centrul

atentiei asupra ei. A fost 0 proba pentru sotul dumneavoastra,pentru purificarea lui. Imaginea obi~nuita a lumii ~i logica defiecare zi s-au destramat. Sotul nu a reu~it sa primeascapurificarea, n-a acceptat situatia ce-I Împingea spre iubire ~i

dumneavoastra nu aveti nici un amestec. Cand omul spune:

"Nu pot sa-mi iert" - Înseamnà cà se cramponeazà de idealuri

~i cu aceasta Î~i dauneaza nu numai sie~i ci ~i celorlalti. Dacadupa moartea sotului toata veneratia dumneavoastra omeneas-ca, cu 0 forta dubla ati fi transferat-o asupra nepoatei, ea s-ar fi

deschis fa(â de dumneavoastra, ar fi preluat toata "murdaria"karmica ~i pentm ea lucrurile s-ar fi terminat tragic. Dar a~a

- v-ati Întors de la ea Înauntrul dumneavoastra ~i nu-i puteticauza vreun rau Însemnat.

Între oamenii care se iubesc Întotdeauna trebuie sa fieDumnezeu, ei trebuie sa se iubeasca pr:n Dumnezeu. Atunci,cu càt se vor iubi mai mult, cu atat aspiratia câtre Dumnezeuva fi mai puternica. În cuvinte simple: În dragostea omeneascatrebuie Întotdeauna sa existe 0 distanta, 0 deta~are fata de omulÎubit. Dupa cum a spus un filozof: "Sa iube~ti nu Înseamna saprive~ti unul catre celalalt ci sa privqti În aceea~i directie". Cucat depindeti mai mult de idealuri cu atat yeti venera pe unii ~i

nu-i yeti suferi pe altii. Anulati pretentiile anterioare fata deoameni ~i fata de dumneavoastra În planul idealurilor ~i alspiritualitatii. Îndepartati-va de tot ce este omenesc În dum-

45

+::::::p ~~ §-ij 8- ~~E-<r-J:: u

r

1

\

\

r

---=-U91l

---".

;1

1

l'

Il':,

Ii

Il

Il'\1,1

Il1

'i

l",

Il'Il,1

l

'..

'1

l'ri

'.~ =QU

~--

neavoastra. Arunca(i-va principiile, idealurile, logica ~i con~ti-

inta. $i daca yeti reu~i sa va schimba(i yeti nutri senti mente

fire~ti ~i fa(ii de nepoata dumneavoastra tara sa-i dauna(i.

'§J'o ~ ~

Stimate S.N. am urmatoarea Întrebare: feti(a mea arezece ani, acum este bolnava de gripa (Iocalizata la stomac)cu temperatura mare. Aseara mi-a spus un lucru ciudat:

"Nu ma simt pe mine. Parca m-a~ vedea dintr-o parte, cala televizor". Mi-ati putea cumva explica aceasta?

Temperatura Înalta la copii, de regula, se explica prinnereu~ite ale viitorilor copii. Temperatura se poate ridica taracauze vizibile ~i men(ine un timp destul de Îndelungat saupoate Înso(i 0 anume afec(iune. Din moment ce viroza este

.gastrica Înseamna ca imunÎtatea din zona stomacului esteslabita. Prin urmare tendin(a de a-I supara pe celalalt pringânduri, cuvinte sau de a se supara ea Însa~i este mare. Are

zece ani, Începe maturizarea sexuala. [Jaca au debutat bolile.

,se poate trage concluzia ca nu este totul În regula cu urma~iiei. Cramponarea de idealuri a feti(eÎ este de doua ori maÎ maredecât nivelul critic. A mamei de doua ori ~i jumatate. Cores-punzator, agresivitatea subcon~tienta este mike În raport cubarba(ii. lar copi]ul care trebuie sa i se nascii feti(ei este totalarmonios. În planul subtil, fetita este Îmbra(i~ata de soartaviitorului copi!. El poate avea ulterior probleme cu plamânii,inima sau stomacul. Cauza, 0 ata~are crescuta de idealuri ~i,corespunzator, 0 susceptibilitate marita, Începe 0 activitate

46

-4 -'

pentru salvarea copilului. Trebuie destabilizate structurile

spirituale din planul subti!' Aceasta Înseamna bol;' ~i tempera-

turi ridicate ~i scoaterea con~tiin(ei În afara limitelor corpului!Percep(ia informa(iei propriului corp scade drastic, imaginea

obi~nuita a lumii se naruie ~i aceasta Îi permite sa treaca prin

toate Încercarile din viitor. Dar aceasta activitate a Început nunumai asupra viitoarei marne ci ~i asupra viitoarei bunici.Înainte de concep(ie ~i În timpul sarcinii fiicei dumneavoastrapute(i avea probleme mari pe partea ginecologica pâna la

oncologie. În masura În care va yeti anula toate preten(iileanterioare fa(ii de barba(i ~iorice umilire a propriei importante,mai ales din perioada concep(iei ~i a sarcinii, fiica dum-neavoastra va putea suporta toate bolile ~i conflictele de viala.Daca 0 yeti ajuta ~i cu 0 educa(ie corecta, sanatatea dumnea-voastra va fi ~i ea buna.

'§J'o ~ ~

Sunt rava~ita de 0 relatie dubla, sot - amant. Ba mi separe ca sunt gata sa-mi pariisesc sotul pentru celalalt, bainvers. Totul se complica prin faptul ca ~i amantul arefamilie. Ca urmare nici pana astazi nu ~tiu la cine tin maimult. Îmi este' greu sa redau În acest bile tel toata febraemotiilor dar, credeti-ma, traiesc ca Î\1 somn Încercand sa-mi sugrum toate sentimentele.

Probabil cà a(i citit cartile mele fiindcii În prezent sunte(i

echilibrata. Agresivitatea subcon~tienta, dependen(a de rela(ii,

aptitudini, idealuri este minima. Parca totul ar trebui sa fie

47

"i,

~~r::::.E

il

r

[1

<0:;u !!!!!!!!I!!!~

.H9ll

--'"

r;.

.-..

t"~'t

.

--l

.: aQU-

-l,

normal ~i tara suferinle. Ma uit În planul dumneavoastra subtil.

$i vad imediat un mare necaz, boala sau moartea copilului

dumneavoastra. Personal v-ali pus În ordine dar pe copil n-ali

reu~it. Dependenla lui de relalii este de ~ase ori mai mare decât

cea letala, la fel e ~i dependenta de idealuri. Înseamna ca fie va

schimbali În continuare ~i prin aceasta Îi schimbali pe copil ~i

viitorii nepoli, fie trebuie sa traili Într-o permanenta Înjosire a

relaliilor ~i idealurilor. Cu cât va veli opune În interior acestei

situalii, va veli reline senti mente le, cu atât lupta poate duce la

Îmbolnavirea sau moartea copilului dumneavoastra pentru care

va trebui sa platili pe urma. Situalia poate fi schimbata radical

nu prin actiuni exterioare ci prin transformâri interioare.

~ ~ ~

Stimate S.N., când ma at1n la dmitir nnde suntÎnmormântati bunica ~i bunicul meu simt 0 at1uenta deenergie ~i Întotdeauna Îmi cre~te moralul pana ~i-n starilede indispozitie. De ce efectul este atât de benelÏc asupramea?

Sufletele bunicii ~i bunicului se gasesc În alte lumi. Ladumneavoastra se produce un contact subcon~tient cu altalume ~i dependenta fala de lumea noastra scadelDrusc, ca ~idependenla de problemele ei. Proasta dispozilie vine dintr-oproblema nerezolvata, din incapacitatea de a depa~i stresul. $idupa cum, În parte, traili emoliile rudelor care privesc proble-mele dumneavoastra din cu totul ait unghi de vedere, ele vaajuta sa revizuili În subcon~tient faptele ~i sa ie~ili din zona lor

48

oË:f:'R ;:;

~~~~ ~

~-=

,J U9ll

,ri'

de incidenla. Cimitirul prin el Însu~i lini~te~te. S-a observat caoamenii ale caror case se afla În preajma cimitirului traiescmai mult. De parca omului i s-ar aminti În permanen!â ca via-

la lui se va sfâr~i, trecând destul de repede. Dependenla deviala, cu toate valorile ei, se diminueazâ În interior. Orice streseste suportat de om mult mai u~or. De aceea ~i starea de spiriteste mai buna ~isanatatea mai robusta.

"L

~ ~ ~

Stimate S.N., În anul 1944, la 20 martie s-a Împu~catmarna mea. Dupa ~aisprezece ani, la 19 martie s-a nascutfiica mea. Nu are copii. Nu reu~e~te sa duca sarcina pana lacapat. Sfiituiti-ne, ce sa facem?

Dependenla mamei dumneavoastra de relalii era de patru

ori mai mare decât cea mortala, de idealuri de ~apte ori. Când

s-a naruit legâtura ei cu lumea, relalia cu ceilalli oameni, ea nua putut sa accepte ~i sa supravieluiasca acestui fapt. Na~tereafiicei dumneavoastrâ, a oricârui copil, În general, este 0 Îm-

plinire a proiectelor, speranlelor, viselor. Daca na~terea s-aprodus În apropierea datei tragice, este 0 semnalare a unei

dependenle, la copi 1, similare cu a bunicii, pe de-o parte,iar pe

de alta, moartea reprezinta 0 destrâmare a relaliilor ~i idealu-

rilor. Coexistenta acestor doua date a diminuat Într-o masura

oarecare ata~amentul fiicei dumneavoastra la relalii ~i idealuri.

Tendinla crescânda, la dumneavoastra ~i fiica dumneavoastra,

de a depinde de valorile omene~ti nu este Înlaturata. Depen-denla fiicei dumneavoastra de relalii depa~e~te de doua ori, iar

49

.~

--1"

l,

l'

1'11

1

1

,1

1

1

l,11

.= 1:':1

QU

-_r.J-.......

>.J..-'

de idealuri de patru ori nivelul mortal. Cu cat dependenta este

mai mare cu atat posibilitatea de a detine vreo valoare se

Închide. Cand viitorul este Închis 100% , adica dependen(a de

idealuri este la nivelul mortal, copilul Înca se mai poate na~te,

dar daca Închiderea merge spre 200-300 de unitati ~i mai mult,apare fie sterilitatea, fie sarcina nu se tine, fie copilul se na~te

bolnav. Trebuie sa va rugati pentru tot neamul ca sa

Îndepartati, ca pe un blestem, dorinta de a venera relatiile,

idealurile, omul iubit. SaÎntelegeti un lucru simplu: dorinla de

a preamari orice valoare umana este dorin(a de a face din elepunctul de sprijin central al sutletului, adicâ de a le proclama

eterne ~i imuabi le. Ceva poate fi etern numai atunci cand nu se

supune timpului iar pentru aceasta trebuie sa fie in afaralimitelor temporale. Orice valoare umana insa este constituita

din temporalitate, spalialitate ~i materialitate ~i de aceea nu

poate fi eterna ~i imuabila. De indata ce vreo fericire ome-neasca exprimatâ prin posesiunea unei valori anume devine

llbsoluta, apare imediat dor:n(a de a 0 salva ~i proteja. De

dragul salvarii formei Începe lupta cu conlinutul. Cu cat omul

pierde mai repede obiectul veneraliei, cu atat sutletul lui seÎncarca mai pUlin de agresivitate.

Cursul firesc al evenirnentelor a fost perturbaI. Acest fapt

Înjose~te idealurile mamei ~i prin ea armonizeaza copilul.Trebuiau sa vina pe lume doi copii dar mersul evenimentelor

s-a schimbat, imaginea lumii pentru copil s-a naruit ~ireconstruit. Astfel i s-a blocat ata~amentul fala de idealuri.

Asemenea lucruri de obicei se petrec cand pe lume trebuie sa

vina urma~i armonio~i iar purificarea uzuala prin boli, trauma-

tisme, nenorociri nu este Îndeajuns de eficienta ~i intra În

functiune metode mai subtile ~i neobi~nuite, pentru aducereasutletului În armonie.

i.) ~'§Je

Stimate S.N. vOidadesea, Ïara sa vreau, imagini cu morti

sau nenorociri ale oamenilor apropiati. Din ce cauza? EuÎnsami Îmi simt dureros partea stânga a corpnlui.Explicati-mi, va rog, ce se Întâmpla?

'§Je i.) ~

Aveli un contact puternic cu structurile ordinii superioare.

Rezerva interioara de spiritualitate depa~e~te nive lui mediu.

De aceea, daca veli Începe sa va ata~ali de cineva, sa-l adorali,

acest om poate sa moara. Mecanismul este simplu. Daca iu-bim, adoram ~i ne ata~am de un om la nivelul superficial al

con~tiintei, nu reprezintâ pentru el nici un pericol. Daca

adoratia patrunde la nivelul profund, poare aduce necazuri

celuilalt omo El poate resimti acest lucru ~i se apara desta-

bilizând stratul prin care trece adoralia. Adesea actorii celebrii,cantâretii se comporta vulgar, imoral. Oricat ar fi de ciudat

este 0 Încercare de a se apara. Daca nu vor face a~a,

Serghei Nicolaevici, Înainte de na~terea fiului meu(11.04.90) am avut placenta dubla dar copilul a fost unulsingur. Are acest lucru vreo influenta asupra vietii ~i În cemod?

5051

,.

H9ll

--p

11:!

\

.,

..:.

i

_..

..

..

~

-

..

.

..

....Ji.,-&.,,j~('t,. ,i' .~

-c.

r

1

j

'~

>;..

.- cu~u

-~~--'. -'

dependen(a valorilor spirituale ce Ii se atribuie va Începe sa

creasca brusc ~i respectivul om se poate Îmbolnavi sau muri.

Protec!ia data de la natura este cantitatea de iubire fa!a deDumnezeu din sufletul omului celebru, acumulata În vie!ileanterioare ~i Într-o oarecare masura În cea prezenta.

Daca este Îndeajuns de multa, nici 0 adora!ie nu-i va facerau. Cu cât iubirea din structurile profunde este mai puternica,cu atât mai cinic, meschin va trebui sa fie comportamentulomului talentat, caci sa fii talentat ~i sa nu crezi În Dumnezeueste foarte periculos. Am În vedere nu regulile stereotipe ale

credin!ei În Dumnezeu ce sunt mai degraba formale decât con-sistente, ci credin!a traita, adica neobi~nuita bunatate,

renun!are la critica, capacitatea de a ierta, de a pune iubireamai presus de morala, sim!ul etic, principii, aptitudini ~i bani.De ce este periculos sa fii talentat ? Fiindca la exterior omulnu este Încâ recunoscut, sau pomenit ~i Il-are bani, n-arecelebritate, dar Înauntrul tuturor cre~te valul de adora!ie ~ivenera!ie, independent de voin(a oamenilor. De aceea, În modobi~nuit, omului talentat, pâna la Începutul sau În primelemomente ale crea!iei, soarta Îi este potrivnica, poate fi multavreme bolnav ~.a.m.d. De parca ar trebui sa sufere, sa nu maidepinda de acea aten!ie interioara care se Îndreapta catre el,

!intuindu-I de va]orile umane. De aceea mul!i oameni talenta!iau fost firavi, lipsi!i de sanatate Înca din copilarie. Era Înjosittrupul ~i, corespunzator, spiritual ~i sufletul. Acest lucru mic-

~ora dependen!a de valorile omene~ti ~i facilita supravie!uireaulterioara.

Multe genii cu sufletul excep!ional de curat au murit Încopilarie, ori s-au pierdut, nesuportând adula!ia ce le-o arâta În

il,1

,1

1

i,

!'

III

'i"!

l,

l,l

"

,~

1i, 1

l,

[

52

.' ~~J -

subcon~tient un numar covâr~itor de oameni, care nici macarnu ~tiau de existen(a ]or. Mul!i oameni, incredibil de talenta!i,venind În aceastii lume au putut supravie!ui nascându-se inva-lizi sau gray bo]navi. Invaliditatea, aici, nu era 0 platii pentru

ni~te pacate, dupa cum indic,a tradi!ia clasica indiana, ci 0protec!ie Împotriva mortii, În cazul În care omul ar atingevalori la scara prea mare. Cu cât nivelul spiritual interior este

mai subtil ~i de mai mari dimensiuni, cu atât posibilitatilenoastre de a-I percepe ~i controla sunt mai putine. Adoratia laacest nivel ÎI leaga pe 0111de planul subtil atât de puternic,Încât se stinge repede.

Când la autorul biletului se declan~eaza idolatrizarearudelor apropiate, simultan se declan~eaza ~i sistemul de pre-venire, adica i se arata la ce se poate ajunge. Acest procedeublocheaza adoratia În crqtere, pune 0 distan!a ~i le permitecelor de care se ata~eaza autorul biletului sa supravie!uiasca,b]ocajele acestea nefiind patologice, ci sa]vatoare. Întrucât

autorul bile!elului nu În!elege acest lucru, el nu acceptaatentionarile În rând cu alte dovezi de preventie ~i Începe sa sesupere pe lumea Înconjuratoare, pe for!ele superioare care ilprotejeaza. Supararile se blocheaza prin durerea din parteastânga a corpu]ui. Daca n-ar fi a~a nemultumirea ar putea sa setransforme Într-o boa la grava sau protec!ia ar fi anulata,durerile ar dispare dar În urma lor ar Începe sa-i moara rudele

~i În final ar ramâne singur. Va previn Înca 0 data: nu valuptati cu dumneavoastra În~iva, nu Încercati sa va modificatiÎn consecin(a unei logici omene~ti. Schimbarea se poate realizadoar prin logica divina, modificându-va atitudinea fa!ii delumea Înconjuratoare ~i fata de sine.

53

--J."- ~0 E..:..; ci. !;:IX'::I :::

-<0::a:H-"r-..<:: u

...............--==-=--

H91.Z,.

A'

1

{ ,..,

----- QU

\

'§)8 ~ ~

Pe fiul nostru I-a mu~cat a doua oara un dUne. Primadata cand era Înca mic (I-a apucat de obraz) ~i a doua oara

de curand, I-a prins de picior. Spuneti-mi, va rog, care estecauza. ~i va rog sa-mi mai spuneti de ce are momente defurie intensa, la doar noua ani. Poate ca sunt eu de vina cuceva?

1

1

Fiul dumneavoastra are 0 agresivitate subcon~tienta de 300

~e unita!i. 200 reprezinta media letala pentru un omo 0 parte

II1semnata 0 constituie atitudinea dumneavoastra gre~ita fa!a

de lume. A!i trait pentru spiritualitate, nu pentru iubire. Iubirea

ofera 0 imagine completa a lumii ~i daca de la Început iubim

lumea ~i apoi Încercam sa 0 În!elegem nu vom fi niciodata În

conflict cu ea. Con~tiinta este Întotdeauna limitata ~i nu va da

yreodata 0 imagine exacta a lumii, pâna nu va deveni iubire.

Din primele secunde În care idealurile devin mai importante

decât iubirea, omul Încearca sa transforme Întregul mediu

Înconjurator conform idealului sau limitat. lar daca lumea nu

poate sa corespunda con~ti in!ei noastre, instantaneu se declan-

~eaz~ conflictul, apar preten!iile ~i nemul!umire fatâ de absoluttot. [ncep tratarea ~i salvarea lui prin distrugerea acelei imagini

a .Iumn pe care 0 considera de nezdruncinat. La Început se

narule Ideal uri le la exterior: moartea unui om apropiat d

'w'

e

pl a. Sau 0 jignire nefireasca, neÎndrepta!ita din partea omul.

.b

w

lU it. Sau 0 reac!ie nedreapta din partea societil!ii. Lumeadevine ilogicil, du~manoasa. Totul În jur Începe sa cada. Dacaomul renun!a la importanta con~tiin!ei ~i se Îndreapta spre

1

l,

III1

1

54

-if>,

-4

iubire, logica omeneasca ~i con~tiinta se refac. Daca Însa seÎncapatâneazii În sus!inerea principiilor ~i idealurilor proprii

atunci Începe sa se dezintegreze ~i din interior. ~i, de obicei,lovitura este aplicata copiilor, nepo!ilor, ~i celor nenascu!i În

aceea~i masura, mutilându-Ie caracterul ~i concep!ia desprelume, ~i În cele din urma este aplicata ~i persoanei În cauza.

Sa ne Întoarcem la autorul biletului. Când a\i fost tratataprin Înjosirea idealurilor ~i a con~tiin\ei nu a\i În\eles ~i nu a\iacceptat. Mai ales În perioada sarcinii. ~i \a fiul dumnea-

voastra tendin\a respectiva nu s-a miqorat, ci a crescut.Întrucât aderen\a la idealuri il poate costa scump ~i pe el ~i peceilal\i oameni, mecanismele de salvare ale copilului au intrat

În func\iune Înca din copilarie. Fa\a, ochii, din\ii, tenul suntlegate de idea\. ~i daca În copiliirie are loc un traumatism al

fe\ei sau al denti\iei, sau apar probleme legate de vedere,Înseamna ca dependen\a de idealuri este mare. Daca nu estetraumatism, ci atacul unui animal, Înseamna ca agresivitatea

nu mai este prezenta doar la nivelul profund ci a trecut deja lanÎvel exterioL

Daca un astfel de copil va fi aprobat În toate, i se poateschilodi sufletu\. Daca adresarea va fi brutala il poate Înver-

~una ~i, la 0 profunda purificare, straturile superioare ale ca-racterului se vor deforma ca ~i sanatatea ~i destinu\. De aceea,

cel mai bine face\i-i 0 demonstra\ie de iubire, explica\i-i capedepsele dure sunt necesare spre binele lui. Apoi pedepsi\i-\.

Dar important este, desigur, nu actul exterior, chiar ~i cel maidecis, ci lucrul parin\ilor cu eu-I propriu, propria modificare araportului cu lumea ~i cu ei În~i~i. În acest caz transformareacopiilor poate avea loc foarte repede.

55

H9a 1

r-I1

,

r

r

\

1

c.

.- cCQU

r1

1

Il

r--~:).J.~'

Il'1

Voi povesti 0 situa(ie bizara ce mi s-a Întâmplat nu demult.La consulta(ie a venit 0 femeie cu un copil. Baie(elul aveaaproape cinci ani. Dupa câteva minute deja ii teroriza pe to(i

cei veni(i la consulta(ie. Facea numai ce dorea ~i era foarte

hotarât. Dupa 20 de minute, a pretins ca asistentul sa-I duca Înspate prin tot apartamentul. Apoi s-a plictisit ~i a Început sa selege de to(i pacien(ii. Dupa 0 vreme, a deschis u~a de la

camera În care ma aflam ~i cu 0 mina ~ireatil, lucind dinsticlele ochelarilor a rostit: "Lazarev, ce faci tu aici?" AmÎn(eles ca situa(ia trebuie modificata. I-am luat pe mama ~icopil În camera. Copilul, ca ~i mai-nainte, se (inea de nazbâtii,

sarea prin camera, În cele din urma mama, cu dificultate I-a

a~ezat lân,gaea. Am Început rar, dialogul cu femeia."Cu 0 ora

inainte v-am spus ca ave(i 0 puternica dependen(ii fa(ii deaptitudini, idealuri, adica 0 mare trufie". Ea genereaza preten(iicrescute fa(a de oameni, dorin(a de a-i manipula pe to(i ~i de a-isupune, incapacitatea de a primi 0 umilire, de a ceda. În ora

cafe a trecut a(i lucrat asupra dumneavoastra. Dar tot efortul

dumneavoastra este Tara rezultat- Întind un deget ~i-I indic pe

copil - baie(elul nu se schimba. Vede(i cum se comporta?- 0

Întreb eu. A~a cum se comporta el, a~a sunte(i dumneavoastra

În interior. Pe dinafara pare(i 0 blânda oi(a. Nu trebuie sa-i

induce(i În eroare pe ceilal(i ~i pe dumneavoastra. Trebuie sa

va transforma(i, nu În afara, ci Înauntru. Daca nu va schimbati,

nimic nu-I va ajuta pe copil". Se instaleaza 0 pauza lunga.

Femeia oarecum Încurcata se uita la mine. Apoi ma Întreaba:

"Spune(i-mi ce atitudine sa am fa(a de el la exterior?" "Privi(i:copilul ~i-a Tacut pe aiei de cap mai mult de 0 ora ~i dumnea-

voastra nici macar 0 data nu I-a(i admonestat. Daca Îi yeti

1 1

Ir'ri

ri',

,1',1

J,

1

1"1

,1

1\,

'11:'

i'1','"

l,Iii'1;'

1

,II:

11

1

56

\

"

permite mereu sa-~i impuna voin(a În fata tuturor, poate samoara. Deja are În câmp 0 posibila moarte. De aceea nu va

enervati ~i nu va Înfuriati niciodata pe el. Când parintele seÎnfurie pe copil, Înseamna ca pu~tiul a reu~it sa-I dezechili-breze ~i sa-I puna În dependenta fata de sine. Aratati-i iubirea

dumneavoastra pentru el, spuneti-i mai des ca ÎI iubi(i. DacaÎncepe sa-~i iasa din fire spuneti Înca 0 data ca il iubiti apoi

luati 0 curea ~i atinge(i-I Taramila".

"Dar oare se poate ariita iubirea la suprafata?" "Se poate ~itrebuie. Daca omul are 0 suparare ~i el ~i-o exteriorizeaza, eanu se duce În profullzimi ~i nu-I ataca dinaulltru. Când omul Î~iascunde supararea sau ura Î~i face rau sie~i ~i urma~ilor.

Acela~i lucru se Întâmpla ~i cu ata~amentul fata de aIt om.Daca nu te manifestezi la suprafata ~i-!i Împingi selltimenteleÎn tine, te var "rupe" ~i mai repede. Adesea, literatura te Învata

sa-ti ascunzi sentimentele. Este pedagogia cea mai rea. Senti-mentele omene~ti trebuie sa se exteriorizeze, Înauntru trebuiesa fie cansacrate lui DUm!leZeu". Ma uit la femeie: "Va spunÎnca 0 data: Va yeti schimba dumneavoastra, se va schimba ~i

el". În acel moment mut ni~te hârtii pe birou. Una din ele cadelin pe podea. Femeia sta imobila privind la mine. Copilul deasemeni. Deodata copilul se ridica, se apropie de hârtia cazuta,0 ridica ~i mi-o pune pe masa. "Serghei Nikolaevici v-a cazut0 foaie" spune el timid. Mama se uita uluita la noi amândoi.

"Probabil ca ati Început sa va transformati" Îi spun eu. Mi-amamintit Înca un fapt. Când copilul se agata de asistent, acelaÎncercând sa-I calmeze i-a zis: "Poti sa te potole~ti? Tu ruse~teÎntelegi sau nu ?" "Eu Înteleg dar tu nu Întelegi". "Macar de(i-ar parea rau de oameni Încerca asistentul sa-I aduca la

57

-+~ ;5CI E..:.:; i:i. c::cG;:jV::: «:~r-r-.J:; l.J

~--==-==-

H9Ll-.,...

~

.'

11

1\ ...

.- CIS~U

-.--..~..-'---.

inten(ii mai bune. "Dar de ce trebuie sa-mi fie mila de ei ?" aridicat din umeri copilu!.

Dupa 0 jumatate de an marna a venit cu el Înca 0 data. Nu 1-

am recunoscut ~i mi-am amintit de el numai dupa ochelari. Era

cu totul ait copi!. ,,~ti(i, - Îmi povestea marna lui - educatorii

de la gradini(a nu Înteleg nimic. «Daca ne-ati fi spus ca

transformarea copilului poate fi atât de radicala nu v-am fi

crezut În nici un caz» au zis ei",

~ ~ ~

Din ce cauza au copii enurezis?

Orice Îmbolnavire, fie 0 perturbare la nivel organic sau

func(ional, franeaza dezvoltarea agresivitatii din suflet. Daca

dependen(a copilului de valorile umane ~i agresivitatea vin din

viata anterioara, perturbarile su nt adesea grave, organice, la

na~tere sau În frageda copilarie. Daca sufletul lui vine În

aceasta lume mai mult sau mai putin curat ~i agresivitatea se

transmite de la parinti, apar mai des perturbari Junc(ionale. În

masura În care agresivitatea este mare În relatia reciproca~i Încea cu lumea din jur, se declan~eaza la copi] programul

autodistrugerii. Problemele legate de Înveli~ul dermic, infla-

matiile .rinofari~giene, dureri!e de cap, traumatismele capuluisunt pnmele mveluri ale frangerii agresivitâ(ii. Dupa aceea

Încep disfunc(iile intestinale ~i ale sistemului uro-genital; dure-

rile intestinale, constipatiile, diareea sunt marturia unui puter-

nic program de autodistrugere la copi!, ~i a unor pretentii

crescute fatii de lume ~i oameni la parinti. Daca agresivitatea

58

l 'f

este la scara mare, atacul nu mai are loc la suprafa(â ci chiar În

miez: se produce 0 deformare a campurilor În jurul primei

chakre, cea mai informativa ~i energo-absorbanta. La Începutapar perturbari func(ionale ale sistemului uro-genital, procese

inflamatorii sau enurezis adicii incontinenta urinarii. Cu cat

este mai amplii agresivitatea interioara, cu atat aceasta afec-

(iune trece mai greu. Daca se Încearcii 0 tratare a enurezisului

rara a modifica ~i caracterul copilului, efectul poate fi negativasupra urma~ilor sau pur ~i simplu nu mai vin pe lume, pentru

ca ata~area sufletelor va fi mai mare decat cea critica. Enure-

zisul se trateaza, În primul rand, prin schimbarile interioare ale

sufletului ~i caracterului mamei. Prin revizuirea tuturor situa-

(iilor de via(ii, mai ales a celor din timpul sarcinii. Voi descrie

un caz cu totul ilustrativ.

Aveam la consulta(ie 0 femeie cu fiica ei de noua ani. "Enenorocire - povestea marna - face pipi pe ea nu numainoaptea ci ~i ziua, este de-ajuns sa Închida ochii. Am fost laconsulta(ii la toate somita(ile medicini:, nimeni nu ne-a pututajuta. Au lucrat cu ea cei mai buni hipnotizatori, psihiatri,bioenergeticieni. Au Încercat s-o trateze prin acupunctura,metode homeopatice. Rezultat nu!. Nimic, niei cea mai micaameliorare. Sunt pur ~i simplu disperatâ".

"Slava Domului ca n-au fost modificari - zic eu - i-ati fivindecat enurezisul ~i ar fi ramas copilui rara urma~i".Ochiimamei s-au umplut de lacrimi: ,,~i atunci ce sa fac acum, sa n-o mai tratez ?" "Trebuie 5-0 trata(i, dar corec!. Intai trebuie savindeca(i sufletul". ln ochii femeii apare un licâr de speran(a.

"Ce trebuie sii fac? "' Am dat din umeri:"

Sii nu leneviti".Femeia nu În(elege: "Cum adica?" "Foarte simplu ~ Îi raspund

59

- +-~ -<~ § 7j s. !i:~f-E-.E 0

'-="-":-==e-

H9LZ

j

-p

1

1

l'

r'1

-;t,

l ;i

.....- .= ~QU

!'

- câte din cartile mele ati citit?" "Pe toate" mi-a raspuns

femeia rnra ezitare. "Toate?" "Da, toate" ,,~i le-ati citit cuatentie?" "Da, rn-am strâduit" "Ei, atunci, - spun eu - vreau sava Întreb: v-ati enervat ~i ati fost nemultumita de sotuldumneavoastra În timpul sarcinii?" Ea ~ovai: "Ei, da, a fost ~i

a~a ceva ~i Înca foarte rau". ,,~i atunci de ce nu le-ati anulatpâna acum?" ~ovai din nou: "Dar acum ma port frumos cu el".

"Ce cauta aici acest «acum»? Trebuie sa revizuiti acea situatie. . ,

s-o retraiti". Ea face un gest vag cu mâna "A~a, in generalmi-am revizuit perioada sarcillii". "Dar nu a~a, ~i nu ÎIl gene-raI. Trebuie sa nivela!i toate situa!iile de zeci de ori pentru a vaschimba launtric. Astfel Încât daca vi se va da din nou 0 situa-

lie similara s-o parcurgeti !ara ezitare pentru ca sentimentuliubirii din suflet sa ramâna neatins, pentru a nu emite pretentiifa(ii de nimeni ~i pentru a vedea În toate, vointa Divina". Amfluturat din mâna: "Duceti-va ~i lucra!i asupra dumnea-

. voastra". Femeia s-a ridicat ~i a plecat.De obicei, consult În felul urmator: daca vad ca omul nu

este pregatit, nu-I primesc. Se vede imediat. Daca este maimult sau mai purin pregatit dar pretentiile fata de Dumnezeusunt mari ii explic. "Pentru a va schimba trebuie sa va adresatilui Dumnezeu ~i acest lucru se face prin rugaciune. Dar cumva pute!i adresa lui Dumnezeu daca sufletul dumneavoastraeste saturat de pretentii fata de El? Acest lucru s-a Întâmplat Înurma nemultumirii profunde fa!a de oamenii apropia!i,societate, stat, lumea Înconjuratoare. În urma nemul!umirii fa(ii

de situatie, soarta dumneavoastra, fortele supreme, mersuleveni-mentelor din jurul dumneavoastra. Pâna nu yeti treceprin toate situatiile din nou ~i prin cain(ii nu yeti renunta la

,1

Il

1

Il

l'J

Il

1,'1'

i'l",

60

~

,"><-

pretentiile fata de Dumnezeu, schimbarile vor fi de suprafata

iar rugaciunea dumneavoastra ineficienta".Daca omul este gata, Îi exptic esenta problemelor ~i apoi 2 -

3 ore lucreaza asupra sa, adica este ca ~i cum la 0 vizita a~ facedoua ~edinte. Ac!iunea ~i schimbarile sunt uneori atât de puter-nice Încât este necesar un control ulterior. Aceasta femeie nu

rn-a Înteles, s-a sculat ~i a plecat imediat. ~edinta a duratcâteva minute. Am gasit telefonul ei ~i am sunat-o seara. "Va

rog sa veniti mâine. ~edinta nu s-a terminat". Femeia a venit În

ziua urmatoare: M-am uitat la câmpul fiicei ~i am fost placutimpresionat. Disparusera deforma!iile puternice ale câmpului

ei ~i ale câmpurilor viitorilor copii. "Apropo, care a fost stareafiicei dumneavoastra În noaptea trecuta 1" am Întrebat eu.

"Ma tem sa cred - a raspuns mama - dar totul a fost În regula

În noapte a trecuta". ~edin\a a durat câteva minute, dar femeiaa Înteles ~i a vazut directia În care trebuie sa mearga ~i Încontinuare a Început sa lucreze singura. În principiu, Ilu-i maieram necesar, lucru de care rn-am convins În ziua urmâtoare.Enurezisul copilului este influentat ~i de starea tatalui de~i În

mai mica masura. În special, când tatal are(; nemultumire

crescuta fata de sine ~i situatie. A~a Încât lucrul tatalui cu sine

Însu~i se face spre binele sanatatii ~isortii copilului.

f.

~z

'{JG ~ ~

Fetita nu-~i Întelege deocamdata problemele ~i n-a~ vrea

sa se complexeze Înca de pe acum. Are tot spatele acoperitde par. Ce sa fac?

61

H911

~

1

1

--""

r '

..,

~,1'.

f

~.

1;,,

.;1"

d

!

:,l,

i'

i

1

:1

'1i

1

1

1

1

1,1

l'

.- =QU

Fetitei, din trei vieti anterioare Îi vine 0 puternica dorinta de

a-i subordona pe toti ~i toate. Dependenta ei de idealuri,morala ~i simtul etic cât ~i de nivelurile spiritualitâtii atlate

mult deasupra lor este foarte puternica.Cum apare un atare fenomen? Sa presupunem ca un om are

neplaceri, boli ~i necazuri. La Început se plânge, Îi Învinova-

te~te pe altii iar apoi Începe sa simta ~i sa Înteleaga ca nuexista vinovati, ca este dat de sus ~Î trebuie sa fie primi!. Darneplacerile ~i nefericirile continua. $i toate imaginile despre

lume se naruie. $i despre oameni, ~i despre tot ce-i era omuluifamiliar. Treptat, În suflet apare 0 senzatie stabila ca impor-

tanta acestei lumi ~i lumea Însa~i, ca ~i toate reprezentariledespre fericire, sunt atât de iluzorii, Încât nu pat fi luate Înserias. $i ca trebuie cautat un punct de sprijin mai de nadejde.Dar pentru ca tatul se naruie, amui ajunge treptat la reflectiiledespre Dumnezeu. Începe sa simta ~i sa Înteleaga ca singura

. canstanta În Univers este aspiratia catre Dumnezeu ~i iubireafa(â de Dumnezeu. Ca acest sentiment iese din limitele a tat ce

se nume~te "am" & "Univers" ~i nu poate fi domina!. larneplacerile, bolÎle ~i nefericirile continua. $i cu cât dureaziimai mult, cu atât omul nazuie~te mai tare spre Dumnezeu ~isentimentul iubirii din sufletul lui este mai semnificativ. Cu

cât este mai multa iubire În suflet ,cu atât mai cuprinziitaareeste spiritualitatea pe care 0 genereazii un asemenea suflet.Patentialul spiritual al unui astfel de om devine foarte mare.Daca merge mai departe pe drumul acumularii iubirii deDumnezeu el devine sIan!. $i mai departe, proroc ~i.Mesia.Dar daca neplacerile ~i nefericirile se opresc din prima etapa

62

-4.-

;;,:.

~t~,'C,~'

iar puternicul potential spiritual permite a realizare lejera atuturor dorintelor, atunci omul paate uita ca În toate bucuriile

~i fericirile omene~ti principala menire a amului este aspiratiacatre Dumnezeu, acumularea iubiro În suflet, cre~terea gradu-

lui de Dumnezeire din sufletul sau. Cu cat omul se arunca maitare Înspre valorile spirituale superiaare ~i Înveli~urile larexteriaare cum ar fi manipularea lumii Înconjurataare, inte-lectul, aptitudinile etc., cu atât În suflet Începe sa creascaagresivitatea Înlocuind iubirea.

Un asemenea am poate fi criminal, ticalos, paate distrugeoameni, paate fi vrajitar ~i practicant al magiei negre. $i totu~i

Îi reu~e~te ~i-i merge de minune; de~i forma este atravita, con-tinutul este Înca plin de iubire.

Cu cât am mai multâ iubire În adâncul sufletului, cu atât nuvai ucide iubirea altui am ~i agresivitatea mea fa(â de el va fisuperficiala. Întrucât lagica ameneasc;;, narmele ~i legile

amene~ti apar(in formei, Încalcarea lor poartâ mai mult arespansabilitate umana decât Divina. Pc de altâ parte, oricât s-ar

diferentia Înveli~ul omenesc ~i con~tiinta de eu-I superiar, etem,

totu~iele se reunesc Într-un singur am. La fel, Încalcarea grava atuturor legilar amene~ti, daca ea nu este dictatâ de iubire,reprezintâ ~i0 Încalcare a legilor divine. $i cu cât Îi reu~e~temai

bine acest lucru, cu atât mai putina iubire Îi ramâne În adânculsufletului, cu atât protectia este mai slaba ~icu atât mai repede ~iinexorabil vine ceea ce numim "pedeapsa lui Dumnezeu". Unuldintre aceste semne este zana paroasa de pe pielea nau-nascutilor.

De ce un Înveli~ paros? Omul a avut În timpurile preistariceun tegument compact paros. Atunci con~tiinta lui ~i nivelurilesuperiaare ale spiritualitâtii nu erau dezvaltate.

63

O;!~..:..:B- -C:H."'~.E ~ ~

.a9iZ

--~ ,..

".

t

~-

/,'1i

.',

1.1 '"I1,,1

"1i 1.,1"11

I!

:11,l',

1',1

l,',

l'l'

1.,

il l'il ll';, "Il'1,1Il i,

1,'11

1, ,

",1

1;1"1

'

'1l','

l'

.~..,cou

-

,," '-''-

0 pilozitate putemica este ca 0 Întoarcere a omului spre

acele vremuri. Structurile spirituale superioare sunt franate,

dependenta de ele se mic~oreazà ~i acest lucru, Într-o oarecare

masura, retine agresivitatea interioara.

Îmi amintesc de vremea În care, fiind un bioenergetician

Începator, Încercam sa vindec prin pase ale mainilor, degajand

din ele energie. Atunci s-a petrecut 0 istorie pe care multa vre-

me n-am s-o Înleleg.

0 fetità avea din na~tere 0 clavicula fracturata. Am fost

invitati cativa bioenergeticieni s-o vindecam. În plus fetita avea

un stafilococ foarte putemic care rezista la orice antibiotic. Am

venit În apartamentul parintilor fetitei, am Îacut pase, am eliberat

energie, am nivelat biocampul ~.a.m.d. Efectul a fost nul.

Stafilococul nu ceda. Am venit a doua oara ~i acela~i lucru. Sunt

un om Încapa(ânat ~i daca nu-mi reu~e~te ceva, sunt gata sa repet

la nesÎar~it dar nu În mod prostesc ~i unilateral, ci cautând noi cai

pentru rezolvarea problemei. De pe atunci Încercam sa alàtur.

efectul ~i cauza, sa leg boala de vreun eveniment din viatà.

Consideram pe atunci ca boala nu este determinata de caracter ~i

conceptia despre lume ci de un fapt petrecut În timpul vietii sau

de un gest imoral savâr~it de omo Cu atat mai mult cu cat, În

Întelesul clasic al karmei, a~a se prezinm lucrurile. Am stat de

vorba Îndelung cu pârintii fetei. Actualizam orice informatie ar fi

putut avea legatura cu tema. Pentru a gasi ni~te legaturi, a face

ni~te paralele ~i a primi descifrarea. Am Încercat sa Îndrept

conversatia În orice directie, cautând Înveryunat fraze, relamri ale

unor situatii care ar fi putut lumina enigma respectiva.

Clavicula. Clavicula fracturata din na~tere. Auzisem unde-

va aceste cuvinte. Mi-am amintit apoi unde. La 0 lectie

64

T~

restransa, un bioenergetician ne-a spus: "Cateodata se nasc

mici scorpii, adica par a fi menite din na~tere sa aduca nenoro-

ciri ~i sa distruga oameni. Un semn al aparitiei pe lume a unor

astfel de scorpiute este fractura claviculei din na~tere". "Ce area face aici scorpiuta? - ma gandeam eu. Ce legatura are cu

situatia prezenta? Deocamdata nu se Îmbina. Sa lasam pentru

un timp aceasta informatie deoparte". Stau de vorba cu marnacopilului. "Spuneti-mi, ati avut În viatà situatii neobi~nuite?"

"Daca problema nu este tipica Înseamna ca nici contextul nueste tipic", gandeam eu. Marna Î~i aminte~te: "În viata mea amsimtit Întotdeauna ca am puteri mari. Daca ma supara cineva,

urma neaparat 0 pedeapsa. De regula, cu sÎar~it letal. Aha, m-

am gandit eu, oare chiar Dumnezeu 0 protejeaza cu atata

cruzime pe aceasta doamna de suparari? Sau a~a se apara

subcon~tient ea Însa~i?"

"Cu fetita au fost dupa na~tere~i alte probleme?"Da fetita s-a nascut cu foarte mult par pe spate. I-am uns

", ,

spatele cu laptele meu ~i pilozitatea a disparut".

Într-un anume fel pilozitatea era legata de stafilococ.

Simleam asta, dar nu puteam sa pun lucrurile ;ap la cap. Dingrupa de bioenergeticieni care a venit sa vada acest caz dificil

au ramas doi oameni. Eu ~i 0 doamna pe care a inspirat-o

Încapa(ânarea mea ~i a Încercat sa ma ajute În descalcirea

acestui ghem complicat. Tot ce poate magia ~i bioenergetica

am Încercat ~i ras-Încercat. Stafilococul nu disparea. Neferici-

tul copil se chinuia dar nu puteam sa-I ajutam. Ma gandeam

mereu ce s-ar mai putea face În acest caz. ~i am hotarat sa

Încerc ultima varianta. În vremea aceea tratam la consultatii

prin energie ~i presopunctura ~i efectul era adesea stralucit.

65

-.+"- -<CI E.:..: ci. tO:::::Iv::: .0::a:n."'f-..<: u

'1

r

==-=--H9a'--"..

te;>

~ .!::: eaQU -

Dar nu ma multumea, cautam perseverent noi forme de

actiune.0 data am decis sa fac un experiment. Am luat ni~te

reproduceri bune de icoane vechi, le-am agatat pe perete iarsub ele am pus un scaun. Pe scaun Îi a~ezam pe pacienti iarapoi ma rugam ~i-mi Închipuiam ca din icoane iese ~i coboara

0 lumina asupra omului. Parca nu Tacusem cine ~tie ce darefectul era adesea mai bun decât În orice pasa bioenergetica. Înesenta, daca În acest caz exista 0 influenta ea se Tacea de ladistanta, adica nu mai actionam deloc cu mâinile. De fiecaredata ma convingeam ca aqiunea cu cât este mai subtila ~i

inobservabila cu atât este mai eficienta.Mi-am amintit apoi de un caz ce a parut a fi 0 minune. Unei

femei i s-a pus diagnosticul - cancer la sân. Trebuia sa treacaprintr-o operatie. Doi calugari au inceput de atunci sa se roagepentru ea. ~i când Înaintea operatiei i s-au Tacut analize a reie~itca femeia era complet sânatoasa. Simteam pâna ~ifizic ca istorianu era 0 scomeala. Ne-am decis sa 0 ajutâm pe fetilii de ladistanlii.Ne-am dus la biserica, ne-am rugat ~iam pus 0 lumânarepentru sanatatea ei. Din tot ceea ce am Tacut, i-am spus euajutoarei mele, cred: aceastâ actiune va fi mai eficientâ. Am

senzatia ca ceva s-a miqorat ~i starea copilului trebuie sa seschimbe considerabil". S-a schimbat. La ora cinci dupa-masa ampus lumânarea ~i i-am sunat pe parinti pentru a afla in ce stadiu se

afla fetita?" "Acum este la reanimare, la spital", a ul111atras-punsul. "Dar ce s-a intâmplat?" "La ora cinci dupa-amiazii ainceput sa vomite Tarapauzii. Situatia s-a inrautâtit În asemeneahal Încât am chemat «salvarea» ~i am dus-o la reanimare. Eram

~ocat.~i pur ~isimplu speriat. Am vrut sa ajut ~iera sa distrug.

Il1

,

, 1Ilil,i

i'

'111'III

l',

'1"1

"'1'1,1

Il'

1,'

I,:

Il''

66

---i-::::: ;::CI E...:..; p. p:~;;It)::: .,.QOr-r-,..!:; 0

="""-===--&.-

H91.Z

-""

Nu i-am mai sunat pe parintii fetitei. Problema s-a dovedit

a fi irezolvabila. Dar am continuat s-o port În mine. Atunciconsideram ca i-am Tacut rau unui sugar.' De~i un gând de bun

simt Îmi spunea ca multora Ii se pun lumânari pentru sanatate

~i le face numai bine. Apoi ma intorceam periodic la aceastatema, Încercând s-o Înteleg. Când am actionat cu mâinile,dându-i copilului energie, ii ajutam trupul. ~i când i-am puslumânarea pentru sanatate am vrut sa-i ajutam de asemenitrupul. De ce efectele au fost atât de diferite? Încet ~i chinuitor

a venit intelegerea.Când am pus la biserica lumânarea ne-am gândit la trup ~i

la problemele lui. În cre~tinism Însa omul este intâi de toatesuflet ~i apoi trup. Energetica bisericii lucreaza la Începutpentru sanatatea ~i salvarea sufletului, nu a trupului. Are loc 0purificare a sufletului. Înseamna ca fetitei i se purifica sufletul.Dar se pare ca sufletul era intr-o stare nu tocmai buna dinmoment ce purificarea se Taceaatât de chinuitor.

Suferea trupul, se purifica sufletul. Sufletul fetitei, ata~at devalorile spirituale superioare se obi~nuise sa oprime iubirea, samanifeste agresivitate fa(â de iubire. lar când prin biserica ~irugaciune iubirea a Început sa revina, agresivitatea fata deiubire s-a pornit impotriva aceleia care 0 purta ~i a Începutpurificarea. Am simtit ca, daca parintii s-ar fi dus ei intâi labiserica ~i ar fi Început sa se roage, purificarea fetitei n-ar fifost atat de chinuÎtoare.

Mai tarziu, când am mai intâlnit pilozitate excesiva saustafilococ la copii, deja ~tiam de unde vine. În primul rand, dela 0 atitudine severa ~i neinduplecata fata de lume ~i oameni aparintilor, bunicilor, adica a generatiilor anterioare. Un

~67

~ .= aQU

~}.L,

asemenea copil poate fi ajutat prin transformarea parin\ilor.Botezul, Împarta~ania, vizitarea frecventa a bisericii, pentru

acest copil, sunt mai eficiente decât orice medicament. A-I

Învata sa se roage, sa ierte, sa nu gândeasca rau despre oameniÎnseamna a-i salva sufletul, viala ~i a permite viitorilor luicopii sa se iveasca pe lume. Sufletul nostru are 0 inertie. Cu

cât renegarea iubirii de dragul valorilor omene~ti a patruns maiadânc ~i la scara mai mare În suflet, cu cât mecanismul dedistrugere a iubirii ~i-a luat tura\ia, cu atât mai lunga ~i

chinuitoare poate fi purificarea ~i salvarea.Când ra\iunea noastra iese de sub control poate fi periculos

pentru cei din jur. Dar raliunea se Întuneca atunci când sufletul

~i spiritul se maculeaza prin dependenta de valorile umane,renegarea iubirii. Întotdeauna a existat un mecanism natural

care funqioneaza rara gre~. Mecanismul de salvare a urma~ilor

~i legat de ei, a structurilor subtile, profunde, ale sufletuluiomului. Religiile mondiale, În\elegând ca omul nu este doarcorp ~i gândire, În primul rând s-au adresat sufletului omului ~i

s-au straduit sa-I ajute pe acesta. Toata medicina contem-porana, psihiatria, psihologia considera ca œnul este trup ~i

creier. Înseamna ca trebuie salvate corpul ~i con~tiinta omului,

cura\ate ele În primul rând ~i venerate. Natura arunca Înpermanen\a "murdaria" din suflet spre trup. Corpul se Îmbol-navea ~i suferea, con~tiinla se Întuneca. Spiritul ~i sufletul securatau. Toate metodele moderne de tratament arunca "mur-daria" din corp ~i con~tiin\â Înapoi În suflet ~i atunci spiritul ~isufletul omului pot sa-~i iasa din fire. Spre acest lucru seÎndreapta lumea occidentala. Ceea ce se poate numi dejaApocalipsa.

68

+-:::::: ~~ §.:..; B- 5:~f-<~.E (j

--=-~===-=

U9n:

,~

Dupa cum se spune Într-un film despre eroul principal:

"Acest om nu este nebun, con~tiinta lui este curata ~i limpede,sufletullui ~i-aie~itdin min\i". '

Daca piere trupul omului ~i se dezintegreazâ con~tiin\a lui,structurile subtile pe care le numim "spiritul" omului ~i

"sufletul" lui continua sa existe. Fara ele nu se pot na~te urma~iino~tri, Tara ele nu vor mai fi viitoarele noastre vie\i. Daca seÎntuneca spiritul ~i Începe sa se descompuna, neamul omenescse va sfâr~i. Cu cât atingem valori spirituale mai Înalte, cu atâtacumularea de iubire pentru Dumnezeu trebuie sa fie mai mare

~iaspiralia catre El mai puternica. Altfel dependenta de valorileumane ne va omorÎ Încetul cu Încetul ~i spiritul, ~isufletul.

În masura În care În\elegem acest lucru, vom trai ferici\i ~inoi, ~i copiii no~tri. Daca din copilarie i se va repeta copilului

ca principala fericire În vialii este iubirea pentru Dumnezeu ~iacumularea acestui sentiment În suflet, ca fericirea principala

se afla Înauntrul omului ~i nu În afara lui, ca aptitudinile,cariera, intelectul, voin\a, dorin\a - toate acestea nu pot fiimportante ~i ca ele sunt Întotdeauna secundare În compara\ie

cu iubirea, atunci aptitudinile ~i intelectul În cre~tere nu ne vordistruge urma~ii.

-~ ,..

,-

'§Je ~ ~

Copilul meu are ~apte ani. Fetita are 0 calvitie

puternicâ ce a debutat la doi aui.

1

1

1j

Pot sa va povestesc ce vâd, apoi va voi anun\a parametrii

~i-ivoi traduce În limbajul comun. Capul copilului este ca Într-

69

,""

--.. ... -.- =cu -

l.

1

.1

.1

un cerc de fier. Fire subtiri, invizibile Îi leaga capul de 0 pata

Întunecata, acesta este viitorul ei copil. Este lipsit de vitalitate,

caderea parului este legata de starea viitorilor copii. În plus are

nereguli cu sistemul urogenital, În special cu anexele. 0

posibila sterilitate de 80 %. Sterilitatea poate fi de trei tipuri:

1. Aderenta - adica apar modificari organiee ee Împiedica

fertilizarea. Medicina a' Învatat sa 0 Înlature prin mijloace

operatorii.

2. Hormonala - mult mai serioasa, cand ovarele lucreaza

doar pentru organismul mamei ~i sarcilla nu se tine. SeÎntampla În cazul unui nivel crescut al agresivitatii interioare.

0 asemenea problema poate fi depa~ita În rare cazuri.

3. Cand posibilitatea conceptiei este Închisa la nivelul

biocampului. 0 astfel de problema nu poate fi rezolvata Într-o

situatie obi~nuita.

Fetita are activate toate cele trei niveluri. Deocamdata este

vorba numai de planul subtil. Spre 10 - 14 ani s-ar putea

constata 0 dereglare a cielului sau absenia lui. Daca cielul va

fi, se va suporta foarte greu.

Dupa un timp, medicii vor Îneepe sa slabileasca etapele

enumerate mai sus, cafe genereazâ sterilitatea. Parametrii

fetitei sunt În stare foarte proasta. Dependenta de relatii este de

~apte ori mai mare decat nivelul critic, de idealuri - de noua

ori. În trei vieti anterioare a fost educata pentru fericire

familiala ca fiind valoarea absoluta. Idealizarea relatiilor cu

eeilalti oameni a devenit intolerabil de Înalta. Ea nu ~i-a putut

imagina ca nu exista oamenii ideali, la fel ca ~i relatiile ideale.

(ubire Tara murdarie nu se afla, iar ea a Îneercat sa faca din

iubire ceva absolut curat ~i sfant. ~i cu cat a Încercat sa

gaseascà ~i sa dobandeasca 0 astfel de iubire, cu at3t deziluzia

a fost mai dureroasa. A Încercat sa renege 0 asemenea iubire

cand a fost trMata ~i În acela~i timp s-a dezis de iubirea fata de

Dumnezeu. În caracterul ei a crescut constant critica ~i dispre-

tul pentru oamenii care 0 tradau ~i rupeau relatiile cu ea. 0

asemenea atitudine se consolida permanent prin educatie,

conceptia despre lume ~i caracter. Agresivitatea era la 0 scara

at3t de mare ~i a patruns at3t de adanc, Încat În viata pre-

anterioarâ i-au murit copiii. ln viataanterioara nu a mai avut

copii. În viata prezenta, Înca de la varsta de doi ani, ea nu aputut sa accepte purificarea venita prin eerturi, tradare,Înjosirea idealurilor. Problema consta În aceea ca orice eveni-ment se Întampla Întai la nivelul campului ~i se repeta de doua,trei ori. Cu cat omulnu este pregatit sa treaca prin Îneercari, cuatat mai puternic ~i mai departe de evenimentul propriu-zis sedeclan~eaza mecanismul de protectie a sufletului viitorilorcopii. Programul amplu de autodistrugere Îi ucide nu doar pe

viitorii copii dar ~i pe noi, ~ivietile noastre viitoare.La un anumit nivel toata omenirea este unitara. La unnivel

~i mai adanc, tot ce este viu este unitar. ~i m.li adanc nu existadiferente Între viu ~i neviu iar mai departe, nu exista diferenteÎntre substanta, spatiu ~i timp. A~a Încat un program puternicde autodistrugere ÎI omoara Întai pe om, Îi deterioreaza spiritul

~Î sufletul, apoi patrunde În viata urmatoare aducand dauneviitorului. Pe unna se tara~te spre viitorii copii ~i nepoti. Dupaal patrulea grad, programul de autodistrugere Îneepe sa setransmitâ Întregii omeniri. Cu cat programul este mai profund

~i mai periculos, cu atat mai drastic este, de obieei, blocajul.Am amintit deja ca programul de autodistrugere se exprima cel

1

Il.

1.11

1

1

Il1

Il:11

70 71

-+~ i!;~ ~~ 8- a:ÇQE-<f-.E G

=-

L~9a-.-""

A'

t

1

.- ~QU

...':;;",-,--r>.

:1

; i-II:

1

il!11

,

.1

I

i'k

ill

1

mai bine În problemele din regiunea capu lui ~i cea genitala. Pede 0 parte, caderea parului blocheazâ agresivitatea subcon~ti-enta, iar pe de alta, este 0 puternica Înjosire a idealurilor, mai

ales pentru feti!e. Dependen!a de idealuri se miqoreazâ ~icresc ~ansele de supravie!uire. Ce se poate face În asemeneasitua!ii? Cum poate fi ajutat copilul?

De~i aici, În esen!a, este vorba de 0 karma personala, ten-din!e asemanatoare sunt prezente În caracterul ~i sfera interi-oara a ambilor parin!i. Cu cât parin!ii Î~i vor trece În revista

viala ~i vor elimina prin rugaciune orice agresivitate În raportcu iubirea, cu atât feti!a se va sim!i treptat mai bine. Cu câtorice conflict, tradare, În~elare va fi primita de mai multe orica 0 purificare ~i salvare a urma~ilor, tara a câuta vinovati, cuatât se vor putea schimba soarta ~icaracterul feti!ei.

Este foarte important sa se În!eleaga un lucru: daca parin!iise vor ruga pentru ca fiica lor sa se faca bine ~i sa-i creascaRarul, Îi pot provoca mari necazuri copilului. Ne adresam luiDumnezeu nu pentru a primi mai multe valori omene~ti, cipentru a fi ferici!i, pentru a ne Împlini menirea principala.Daca ne Însanato~im ~i se Întorc spre noi valurile omene~ti, elesunt secundare, ceea ce nu trebuie uitat niciodata.

Este foarte importantâ aici ~i educa!ia corecta. Copi lui n-oarata, dar uneori frazele parin!ilor ramân În mintea lui pe toataviala ~i vor Însemna foarte mult pentru copi!. Daca i se amin-te~te periodic sa nu !ina supârarea multa vreme În suflet, catrebuie sa fie sincer, ca nu trebuie sa-i fie teama de iubire ~i nuare voie sa 0 ascunda Înauntrul sau, caracterul copilului vaÎncepe sa se modifice treptat. Daca i se va explica ca bolile ~ineplacerile purifica sufletul, copi lui le va accepta mai u~or.

Il1;1

1

1!li

l,',

,II

il)

III'1

l,',i

"Ii1i1

Ii

72

&2~~; gQ:J~E-<.E G

==--H9Ll

-,..

Daca i se va spune ca oamenii care ne supara nu suntvinova!i, ca asta ne este dat de Dumnezeu pentru cura!areaprin Înjosire a tot ce este omenesc, preten!iile fa(â de oameni

vor fi mai pu!irte. Daca i se va aminti copilului ca omul esteÎntâi Dumnezeire ~i iubire, apoi suflet Încarcat de iubire, apoispirit ~i la urma trup, dependen!a de va lorile lumii Înconju-ratoare se vor miqora, copi lui va Înva!a sa fie fericit În pofidaoricarui lucru.

Apropo, ~i hrana poate avea În cazul acesta 0 influen!a. Cu

cât hrana este mai diversificata ~i mai gustoasa, cu atât seactiveaza mai tare con~tiin!a ~i se intensifica dependenta fa(â

de ea. De aceea pâna la sfâr~itul maturita!ii sexuale a copilului,are sens pentru parin!i ~ifeti!a sa recurga la un regim alimentar(âranesc ~i, desigur, sa se roage Înainte de masa. La nive luisubtil, dorinta sexuala ~i apetitul pentru mâncare arata la fel,de aceea postul periodic ~i renun!area temporara la hrana au 0influen!a favorabila nu doar asupra intestinului, dar ~i asuprasistemului uro-genital, caci valorilc omene~ti ne vin prin trupulnoslru.

'{Je ~ ~

Baiatul (Mitel, 16 ani) are mereu, diminea!a, hemoragiinazale. Nu i se giise~te nimic. A!i putea sa-mi spunetidespre ce este vorba?

Cauza obi~nuita a hemoragiilor nazale este trufia. Cândcopi lului Îi curge sânge din nas, pentru el este ca ~i cum armuri În curând. Dependenta de aptitudini, idealuri scade. Acest

73

...--l

.~ CiQU

-

~..:.:;t-.~.-

lucru se depune În subcon~tientul ~i comportamentul lui, iar

atitudinea fa(Ii de oameni devine mai blânda ~i rabdatoare. Încazul de fata, hemoragiile nazale Îi "construiesc" 0 dublura ~isoarta viitoarei sotii. Acum, dependenta lui de aptitudini este

30-40%. Daca nu ar fi hemoragiile, s-ar situa la 400%. Încaracterul lui este prea puternica tendinta de a umili femeia.Este un fapt periculos pentru urma~i, de aceea se provoaca 0frânare. Daca barbatul considera ca este superior femeiiinseamna ca este deja bolnav. ~i cu cât va Încerca mai tare sasustina aceasta orientare, cu atât mai repede bolile ipotetieevor deveni reale. Daca parintii Î~i vor revizui viata ~i-I vorajuta pe adolescent sa-~i schimbe caracterul, hemoragiile vor

conteni, ~i, pe mai departe, când orgoliul lui va fi umilit În

viata de familie sau În alte contexte, 0 corecta viziune asupralumii ~i caracterul modificat il vor ajuta sa-~i pastrezesanatatea ~i viata.

'f>o ~ ~

(Biletut ÎI scrie un medic) În ultima vreme am observatcii Încep sa preiau asupra mea boiiie pacientilor. De ce seleaga acest rapt?

Aiei sunt câteva cauze. În ultima vreme dependentaomenirii de con~tiin(Ii, de idealuri s-a intensificat. Este 0 con-secinta a procesului tehnic. În ultimele doua decenii, datoritasatelitilor, televiziunii, omenirea a devenit un organism unitar.Spiritualitatea se dezvolta prin relatii, numarul contactelordintre oameni a crescut de câteva ori. Spiritualitatea Îi une~te

74

-..)l'.-+0:::::CI E..: ; ci.

~~~.Ë

--1.. ----.

tt,

pe oameni ~i-i pune În situatia de a-~i arâta compasiunea ~i de

a se ajuta reciproc. ~i asta-i minunat. Dar peste tot exista un

hotar, dincolo de care Începe efectul invers. Daca eu il ajut pe

om sa se ridice când a cazut, se cheama sprijin, daca eu

continuu sa-I sustin dupa ee s-a ridicat ~i a Îneeput sa mearga,

se nume~te deja umilire ~i pervertire. Când puii de vultur au

mai crescut ~i s-au acoperit de pene, vulturita Îi arunca din

cuib. Unii mor. dar daca s-ar mai a~tepta putin, nici unul dintre

pui nu ar mai putea sa zboare ~i al' muri toti. Fârâ compasiune

~i ajutorarea aproapelui, omul n-ar fi om, dar daca aceastacompasiune pâtrunde adânc În interior, ea Începe sa dâuneze

sufletului celui pe care il compatimim, opacizând parca

raspunderea personala a omului În fata lui Dumnezeu.

Un pacient mi-a povestit nu demult un caz curios. El are 0

prietena. Trebuia s-o ajute sa ~are ni~te lucruri din casa. ~i s-a

Întâmplat ca nu a putut sa vina s-o ajute. A carat totul singura

~i dupa aceea i s-a fâcut rau. "I-am telefonat fetei - povestea el

- iar ea mi-a spus cà Întrecuse mâsura !?i cheamâ «salvarea».Mi-a fost teribil de ru~ine - a recunoscut el - de~i nu aveam

nici 0 vina. Am vrut sa-mi arat cumva ccmpasiunea !?i i-am

spus la telefon: «Nu te nelini~ti, vom suferi ~i vom muri

Împreuna». Dupa 0 jumatate de ora rn-a lovit 0 durere la ~ale

de-mi ie~eau ochii din cap. M-am târât pâna la ea acasa ~i am

gasit-o culcata În pat. Mi-a spus ca fuse se medicul ~i ca este

vorba de 0 radiculita, adica nu i se tragea de la carat. Am

inteles atunci ca nu radiculita, ci supârarea ei Îmi provocase

asemenea dureri. Dar de ce ma durea În acela~i loc cu ea? Au

trecut câteva ore, dar durerea era la fel de puternica. MCam

rugat, rn-am cait, nici un rezultat. Mi-am amintit de fraza

«;

~~~;f

t75

x!

<t:~u

"""="'"====-=-

l~9ll

-"..

~. .n~u

-

c.':':.}.!;"'"

Il!

1'1!!

spusa la telefon ~i am decis sa fac un experiment zicand cu

voce tare: <dubita mea, iarta-ma, dar de suferit ~i murit 0 yomface separat, dupa cum va vrea Dumnezeu. Dumnezeu vahotarÎ cand sa fim bolnavi ~i când sa murim». Dupa 10-15minute durerea a slabit brusc, iar in vreo doua ore nu a maifost nici urmâde ea."

Sa ne Întoarcem la medici. Cu cat medicul depinde despiritualitate, cu atat compasiunea lui patrunde În interior ~idevine periculoasa pentru sanatatea lui. De aceea, adesea,pentru a supravietui, medicul trebuie sa-~i diminueze,

dependenta de idealuri ~i spiritualitate. :;Ii atunci devine unmaterialist Înveterat, fumeaza ~i bea ~i prin aceasta revine lanormal. Un medic bland este mai aproape de iubire ~i deDumnezeu. El poate sa nu preia bolile. Un medic irascibil, puspe critica, nemultumit depinde mai tare de valorile spirituale.

El poate lua mai repede bolile asupra sa ~i adesea cade În betiesau Î~i pierde complet compasiunea ~i Întelegerea fata depacienti ~i Începe sa produca prin actiunile sale mari necazuribolnavilor. Conte"tul ÎI exclude din relatia cu pacientii ~i-Iobliga sa-~i schimbe profilill.

În America mi s-a povestit despre un preot care s-a, meutchirurg. Cand se ruga Înainte ~i mental În timpul operatiei,rezultatul era cu mult mai bun decat mra rugaciune, adica destarea interioara a chirurgului ~i chiar de a terapeutului carepreserie tablete depinde În mare masura ameliorarea bolna-vului.

Îmi amintesc ca la 0 consultatie În New York un tanar m-aÎntrebat:

- Vreau sa devin medic, spuneti-mi: se opune ceva ?

Ii

,1

i,11

76

\,."~~

- Da, Înauntrul dumneavoastra prea vreti sa-I vindecati pe

pacient, sa-i eliminati toate bolile, fiecare om Însa are 0responsabilitate personala pentru boala lui.

- :;Iiatunci cum sa-i tratezi pe oameni?

- La Început trebuie Înteles urmatorullucru: nici un medicnu I-a vindecat vreodata, nu-I vindeca ~i nu-I va vindeca peom. Medicul doar il ajuta pe om sa se vindece. Nivelul desustinere poate fi divers. Dar Însanato~irea depindeÎntotdeauna de omul Însu~i. Boala ne Împinge spre 0 corectaconceptie despre lume, ne obliga sa ne schimbam launtric ~i sacunoa~tem lumea mai În profunzime, daca nu vrem sa facemacest lucru benevol. De aceea Însanato~irea depinde, În primulrand, nu de eforturile medicului, ci de disponibilitateapacientului pentru a se schimba, a modifica ordinea priorita-

tilor, a simti ca principiul major al supravietuirii este dragosteade Dumnezeu ~i acumularea acestui sentiment În suflet.

1

t

1

~ ~ ~

Daca marna suCera ~i resimte 0 compasiune pentrucopilul ei poate prelua boala lui. Dar dumneavoastraspune(i ca problemele copilului ~i a~a trec asupra mamei.

Ce este rau În a fi bolnava ~i a suCeri pentru propriulcopil?

Exista doua modalitati de a-ti ajuta copiii. Primul, sa suferiintens ~i sa te terni de orice indispozitie a copilului. Sa-i daimedicamente la cele mai mici semne de boala. 0 astfel de caleduce la stricarea sanatatii copilului ~i caracterului sau. A doua

77

""-f-~ ;::CI E..:...; 0. P:ca:::;:3 ~ ~ ~a:n."'f-<..<:: u

~-===--H9ll

-"'"

J'!-

l'

...... .!::cacu -

cale - sa te straduie~ti sa consolidezi sanatatea copilului prin

mijloace traditionale. Sa-I la~i sa se mi~te cat mai mult, sa sescalde În apa, sa se plimbe, sa fie În natura, sa-I educi corect,sa te straduie~ti ca organismul lui sa Învete singur sa se luptecu starile proaste. Cand copilului Îi iese la suprafata stratul deagresivitate subcon~tientâ se Îmbolnave~te, rugaciunile parin-tilor, lucrullor cu eu-I propriu, adesea, sunt mai eficiente decatorice medicament, cu toate ca nimeni nu neaga rolul

medicamentelor. Boala ne obliga sa fim mai buni, ne obliga sane transformam. Daca mama ÎI Înva(â pe copil sa se roagecand ÎI doare ~i cand este bolnav explicandu-i ca trupul estebolnav cand sufletul se impurifica, atllnci În situatiile ulteri-oare similare, disponibilitatea lui pentru a se schimba va fi maimare. Cand mama sufera foarte tare, se teme pentru copi 1, iaasupra ei nu "murdâria" karmica interioarâ ci pe cea exte-rioara, superficiala. Starea exterioara a copi lului se ameliore-aza dar se' miqoreaza disponibilitatea pentru schimbareainterioara. Un asemenea copil poate sa devina un egoist, cu 0sanatate precara.

Închipuiti-va ca vad un taur care aleargÜ spre mine vrand sama omoare. În mine apare frica. În plan subtil, frica esterenegare, ura ~i program de distrugere a ceea ce Îmi provoacateama. Mai exact ar fi: a~a arata energia fricii. ~i daca vineprin emotii superficiale, exterioare nu-Î face nimânui vreun rau

~i ma obliga sa actionez. Daca frica se instaleaza În adanc,atunci agresivitatea nu se adreseaza doar taurului dar ~iÎntregiilumi vii ~i lui Dumnezeu În cele din urma. Frica patrunde Îninterior cand se mentine multa vreme ~i este sustinuta deeducatie, conceptia despre lume ~icaracter. În consecinta ea se

78

l

,

transforma Într-un program de distrugere ~i atrage dupa sineboli ~i necazuri. Cand ma tem pentru copilul meu, În primul

rand mi-e teama pentru soarta lui. Daca acest lucru se petreceÎn permanen(â, eu Încep sa dauneze ~i sortii copilului, ~i luiÎnsu~i. Este mai util ca distrugerea sa fie convertita În zidire.Acele forte care se consuma prin frica este mai bine sa fiecheltuite În rugaciune.

Rugaciunea se poate face ~i În cuvinte proprii, pentru ca

micutul sa-~i pastreze iubirea, oricat de bine sau de rau i-ar fi,pentru ca nici un fel de fericire omeneasca sa nu-i opreascadragostea pentru Dumnezeu, pentru ca În toate sa-I vada ~i sa-Iiubeasca pe Dumnezeu, În toate cele ce se petrec sa simtavoin(a divina, pentru a nu cauta vinovati ~i a accepta lumea ~i

oamenii a~a cum sunt el.

A~ vrea sa povestesc un episod important din practica mea.Mi s-a adresat pentru ajutor, 0 tanara.

- Viata mea este un faliment total - spunea ea. Viatapersonala s-a destramat, am probleme la serviciu. Ma portbland ~i cu prietenie fata de oameni, dar ei ma umilesc ~i majignesc, de parca am Tacut 0 ticalo~i.e. Am citit cartiledumneavoastra, am lucrat asupra mea, dar nu s-a schimbat

nimic. Ati putea sa ma ajutati?Foarte multi considera ca sistemul meu este 0 tableta, au

baut-o ~i a doua zi trebuie sa apara rezultatul. ~i daca nu apareun rezultat concret spun: "Asta nu-i pentru mine" ~i flutura dinmana. A doua gre~eala: multi sunt gata sa se roage, saposteasca, sa renunte la mancare pentru un timp, dar nu vor sa

se schimbe pe dinauntru ~i nu doresc sa-~i modifice atitudineafa(â de cei apropiati ~i fata de lumea Înconjuratoare. A treia:

79

:::::: ->::t::1E~ ~ ~~~~,Ë 0

~-=

H9LZ

--""

"

,.,..... QU

"""""

y"

Ii1

1

revazând 0 data trecutuf, considera ca'- . .atltudinea fata de 1 d

~I au schlmbat radIcal

- e , umneavoastra cil' d . - .mteles probabil ca aveti un l' _..10 U-ml car(lle ati

sa va modificati Prin C

. orgo lUmant. lnseamna ca trebuie. omportamentsa ln -t

. - -sa cedati, sa fiti de ac d '"

va at' sa va supune!i,. or cu oamenll c' dacceptati Injosirea ca

Pe .fi

an nu au dreptate. Sa

. 0 pun 'care data de D -accepta!. nereu<itele d

.t

umnezeu. Say 111 recut nepla Î '"

pretentiile fata de oaln . .f:

'cen e vle!lI, anulând

'. em~. atà de daptitudinile intelectul '.

umneavoastra In~iva. Dar

.' nu reprezlI1tâ doar .vaJonlor Sp irituale la b 1

pnmuf strat al, aza or se afla .

1 .prin care suntem 1

un n.ve mult mal subtiln contact cu viitorul 'd .

tualitatea, bunatatea tel .1 ""

-. ealunle, spiri-,. uf' e, pnnc'pllie E .

t-mai profunde d d. '.

. XISa straturi mult, e 1I11enSlUI11ample

morala, simtul etic La bpe care le receptàm prin

. . aza tuturor valorilor .gostea pentru omul' omene~tl sta dra-

aprop.at, pentru lum .'-

Dependenta de valorile .ea II1conjuratoare.

drag mai 'mult omenesc:~:: cea~t

t

l

d

apare

ICând iubim ln omul

. fIvmu La ext .

ucru se mani tiesta- sub f,. enor, acest

orma su pa - Î.

omul Indragit Pret t " l "

ran or ~I pretentiilor fata de. en Il e ,vIte vorb d

Incepem sa ne cram po :d

esc,

espre faptuf canam e ceva De a' "

pretentiile, nu doar Prezent..' .

c ,ea ~tllnta de a anula

. . e, CI ~I antenoare f: t" d .plat. este foarte important ' - - '

a.a e cel apro-. a pentru sanatate A

" '.umdinta ca pe 0 Purifi d -

. ~a mcat pnml!i

."

Icare ata de Dumnezapt.tudlmlor, intelectului d "d .

eu, nu doar a

iubirii de oameni Ea a d t dar ~I a 1 ealunlor, prmcipiifor

~i a.

. a 10 cap.

- Bme, am Inteles. Cred ca voi face f: - '.trecut 0 luna. Trebuia - .

a!a orgollUlul meu. Asa am 0 confermta 1 S k

Cu câteva ore Înainte d . .. a an t-Peterburg.

e mcepere femem mera speriata ~i tânguitoare.

-a sunat. Vocea ei

80

Il

QE1~ !;:~~~Ë C

;~-=======z

a9a

/" J'!"""

- ~titi am Început sa orbesc - mi-a comunicat ea. larstarea se Înrauta!e~te cu fiecare zi.

"1

M-am uitat la biocâmpul ei. Putea sa-i moara copi luI.

NecaZllrile legate de el erau foarte mari. Dependen!a de

aptitudini ~i intelect, adica trufia, era la ea mult mai mica,

agresivitatea subcon~tienta se mic~orase, deci totul trebuia sa

fie bine. Straniu. Dintr-o pricina oarecare dependen!a de rela!ii

crescuse drastic. lar gelozia "bate" peste ochi. Ciudat, oricât

rn-am uitat niciodata tema geloziei nu a aparut. Poate ca a ie~it

din copi! vreun strat nou ? Foarte ciudal.

A fost orgolioasa, a devenit geloasa. ~i efectele negative au

pomit cu 0 viteza extraordinara.

- Acum nu va pot explica nimic - i-am raspuns pacientei.

Haideti sa ne sunam mâine.

În sufletul meu domnea un haos total. Situa!ia era critica.

Trebuia sa apar pe scena ~i sa le explic ceva oamenilor, trebuia

sa fiu complet echilibrat ~i eu aveam un caz care ma "rupsese"

În doua. În cele doua ore ramase, trebuia sa ma deta~ez, sa ma

concentrez la maximum ~i sa rezolv ac~asta problema. Am

reu~it s-o fac. Am În!eles des pre ce era vorba. Femeia lucrase

concret asupra trufiei sale, asupra dependen!ei crescute fata de

aptitudini, intelect, bunastare. Ceea ce-i spusesem despre res-

tul straturilor, idealuri!e, adorarea omului iubit i s-au parut

abstracte ~i neesentiale pentru ea. ~i s-a Întâmplat urmatorul

fapt. Propunându-~i !elul de a elimina trufia (cramponarea de

aptitudini, intelect), pacienta s-a concentrat În Întregime asupra

ei ~i a reu~it. Dar dependenta generala de valorile omene~ti nu

s-a mic~orat.

81

..... .~ cuQU-

.._~.'>.i;--....

Il

1

Daca orientarea principala s-a mentinut, la eliminarea uneiforme de dependenta poate sa apara alta. Ata~area de idealuriduce În final la ata~amentul fa(â de aptitudini sau relatii, adicaÎI face pe om sau orgolios, sau gelos. ~i omul cu 0 mare trufieinterioara precedenta, adica orientare crescuta pe aptitudini,intelect, cariera ~i-a schimbat orientarea ~i pentru el fericireaprincipala n-a mai fost serviciul, ci familia: În afara, cre~teadependen(a de relatii, Începea gelozia, susceptibilitatea. Dar

cum orientarea interioara nu era pe relatii, ci pe aptitudini ~iintelect, omul ~i-a pastrat sanatatea. Într-o viata, omul a pututfi gelos, În a doua orgolios, ~i lucrul se refiecta prea putin Însanatate. Dar daca orientarea spre valorile omene~ti a fost cumult mai mare decât cea 06i~nuita, aceasta trecere a ocupat nu0 viata, ci 10-20 de ani. ~i atunci omul "nerefâcut" Înca dupatrufie, se umplea de gelozie ~iprimea 0 boala grava.

Metoda mea nu vindeca, ea accelereaza de sute ~i mii de oritoate procesele ~i daca omul are 0 orientare corecta, se produce~ Însanato~ire vertiginoasa. În cazul unei atitudini incorectefa(â de lume, pot aparea mai multe probleme decât au fost

pâna la debutul lucrarii. Am vazut asta lU ochii mei. ~i când

femeia rn-a sunat a doua zi, i-am explicat:

- Ati Încercat sa va eliminati trufia, dar ati uitat ca la baza, .ei sta dependen(a de idealuri. lar la baza tuturor ata~amentelordumneavoastra sta dorin(a de a iubi omenescul mai mult decâtdivinul, idolatrizarea ~i dependen(a fa(â de omul iubit. Cain(aÎncepe cu aceea ca va adresati divinului ~i-i cereti iertare ca ati

iubit omenescul mai mult decât divinul, ca sufietul dumnea-voastra a Început sa depinda de valorile omene~ti ~i nu a primitpurificarea prin pierderea lor temporara. Îi cereti iertare pentru

82

1 1

\'f::"f,i,\

ca neprimind 0 asemenea purificare ati emis pretentii fata deDumnezeu, suparându-va pe ceilalti oameni, pe lumea Încon-juratoare, pe dumneavoastra În~iva, pe soarta dumneavoastra,pe fortele supreme. Trebuie sa Începeti nu de la ultima veriga,

ci de la prima. Sa va Îndepartati de ceea ce este omenesc Îndumneavoastra, de al doilea eu. Retraiti-va de mai multe ori

toata viala ~i orice umilire a valorilor umane acceptati-o ca pe0 purificare a iubirii pentru Dumnezeu, purificare a eu-luidumneavoastra superior, etem. Încercati sa faceti a~a cum v-am spus.

Am hotarât sa ne sunam dupa 2-3 zile. "Interesant -gândeam eu În acele zile - În principiu studiez filozofia dar laviteze foarte mari. Daca modelul meu despre lume este corect,femeia se va Înzdraveni ~i Î~i va recapata vederea, iar daca i-am oferit 0 viziune gre~ita asupra lumii, ea va orbi ~i pentruaceasta voi raspunde eu, cel mai probabil voi orbi ~ieu. ~i ar fibine daca numai eu, nu ~i urma~ii. Doar se pare ca: omul seroaga ~i [ se adreseaza lui Dumnezeu, Îi cere iertare pentru cai-a suparat ~i i-a judecat pe altii, Încearca sa-~i Învinga trufia,adica toata munca se petrece conformtraditiei cre~tine ~i 0mica, nesemnificativa schimbare Îi permite sa se ridice nu mai

sus de tot omenescul din sine, ci numai deasupra unei parti. ~iurmarile sunt catastrofale. Pe de alta parte - vitezele cu carelucrez Îmi permit sa "rodez", sa analizez ~i sa contracarez vii-

toarele gre~eli ale omenirii. lar perioada În care intra omenirea

este exceptional de responsabila ~i fiecare gre~eala 0 va costa

scump".

Dupa trei zile ne-am sunat. Am afiat ca vederea i-a revenit

~i ca totul era În regula. Înseamna ca modelul meu a fost corect

\1

',:

83

~ +~- ~CI E..:...;i:i. 5:f&~~1§ (j

~....====--==

,HI/il

--".

"

:;"

~ .~~u

-

,"..:;~...--

~i acum aceasta cunoa~tere Îi va ajuta pe multi sa-~i salvezesanatatea ~i viata.

Sunt adesea Întrebat daca oricine poate Învata metoda mea.Raspund ca eu Însumi sunt Înca ucenic ~i multe nu le Înteleg ~i

ca acest lucru este primejdios pentru sanatatea ~i viata celuicare va Încerca a~a ceva. Metoda mea nu este 0 simpla vizu-alizare a structurilor ci În primul rand 0 Întelegere ~i 0 expli-care a ceea ce am vazut.

Închipui!i-va ca a!i fost aruncat de la etajul ~apte ~i, Încadere, v-au pus sa rezolva!i 0 problema. Daca 0 rezolvatiaterizarea va fi normala. Daca nu yeti reu~i s-o rezolvati, laaterizare yeti avea proble!1)e. Sa vezi structurile biocampuluieste prea putin. De aceea cei ce se decreteaza discipoli ai meifac 0 cacealma pentru profituri materiale. Altii procedeaza ~imai simplu. Spun ca lucreaza dupa metoda lui Lazarev ~i dau

lini~titi talismane, apa descantata sau nisip, etc. Exista ~i multe[alsuri ale cartilor mele. Un tanar rn-a În~tiintat ca a fost la un

"specialist În vindecarea karmei" ~i i-a platit 500$ pentru 0~edinta. Acela l-a anuntat:

- Î\i spun cinstit, dupa 0 jumatate ('e ora vei muri. $i l-alasat sa plece În lume. M-am gandit ca pentru ata!ia bani,pronosticul ar fi putut fi mai bun.

Dupa editarea cartilor mele, a aparut foarte multa literatura

relatandu-ne despre karma, ca ~i mul!i "speciali~ti În ameli-orarea ~i modificarea karmei". Dumneavoastra veni!i, plati!i,sunteti anuntat ca aveti 0 karma ceva mai buna ~i plecatimul!umit. Trebuie sa re!ineti 0 chestiune simpla. Karma dum-neavoastra este caracterul dumneavoastra, emo!iile dumnea-voastra superficiale ~i de la nivelul foarte profund al interio-

1

l'

84

'1

rului, În cele din urma, conceptia dumneavoastra despre lume.

Daca nu v-ati schimbat launtric dupa 0 vizitii la "specialistul În

karma" Înseamna ca pur ~i simplu ati avut ni~te bani de

pierdut. Toate acestea sunt falsuri.

Vreau sa va povestesc despre singurul om cu care am Încer-

cat sa colaborez ~i pe care am Încercat sa-I Înva!.

- Vizualizarea ata~arilor, mi-a spus el este 0 Însu~ire

numai a ta. $i asta Înseamna ca nu este vorba deocamdata de

~tiinta. Eu vreau sa alcatuiesc 0 metoda de testare a ata~arilor

prin desene, de exemplu. Ce parere ai de asta?

Am dat din umeri:

- Nu ~tiu. Încearca, poate iese ceva. Daca reu~e~ti saelaborezi metoda, 0 yom semna Împreuna.

"De ce nu - gandeam eu, - doar În psihologie se practica

testarea. Mi-au placut testele americane. Îmi amintesc cum mi

se spunea la New York:

- Deseneazii 0 casa - ~i apoi mi se explica:

- Asta reprezinta relatia ta cu religia. Cand casa este mica,rela(ia ta cu rel igia este relaxata, cand casa este mare

dependenta este crescuta.

Sau ait test. Imagineaza-(i ca e~ti În piidure Între copaci.

Stabile~te-(i locul. Te afli În desi~ sau in rari~te? Ei bine,

copacii sunt oamenii ~i locul În care te gase~ti, reprezinta

atitudinea ta fata de ei. Într-adevar de ce sa nu alcatuim un

sistem din desene prin care sa se puna În eviden(a la copiii de

varsta mica ata~arile, iar parin(ii vor putea prin rugaciune sa le

elimine. Copii vor fi ferici(i ~i sanato~i, gandeam eu.

Dupa câteva luni rn-am Întalnit cu colegul-ucenic - treaba a

pornit mi-a spus el. Am Început sa stabilesc precis ata~arile

85

0-+::::: ~p:; §"t.& s::aH'" r-.E c

~-=

U9ll

-"..

.-

.....1.

.= CijQU

-

copiilor prin desenele lor ~i am ajutat multi parinti sa leÎndeparteze prin rugaciuni ~i sa amelioreze starea copiilor.

Zâmbea:

- Acum pot sa vindec la fel de bine ca tine. Putem sascriem lucrari În colaborare.

- ~tii, - i-am spus eu - tocmai a Început sa mi se schimbeatitudinea fa(â de acest lucru.

Sa mic~orezi dependenta fata de eeva, este bine. Se poateÎmbunata!i destinul, poate treee boala, dar pe urma poate saapara alta, dupa ea Înca una ~i a~a, oricâte. Simt ca aici esie 0

fundatura. Voi Îneerca sa merg mai departe ~i sa gasesc cevanou.

- Dar copiii bolnavi se vindeca daca parintii ~tiu care esteata~area - a spus el.

- Da, se Însanato~esc - am oftat eu..- Atunci cum ramâne? Sa le refuzam copiilor ajutorul?

- Întelegi, medicul trateaza un organ - am Îneeput eu - ~ise Îmbolnave~te altul. Înainte boala se târa de la un organ laaltul În \0-20 de ani. Acum Îi trebuie dcar câteva lun;. 1 se taiefemeii anexele, i se Îndepârteaza un chist de pe ovare, vinedupa trei luni la doctor iar acolo se dovede~te ca situatia e ne-schimbata, de parca nici n-ar fi fost operatâ. Exista 0 filozofiea corpului ~i una a câmpului. Trupul este un organism unitaree trebuie tratat in totalitatea lui. La fel biocâmpul este unorganism unitar. Se pare ca aici trebuiesc masuri radicale.

- Dar exista cardiologi, urologi care Îi vindeca pe oameni.~i acesta-i fundamentul Întregii medicini moderne.

- Medicina este una, iar bioenergetica alla.

86

""'-i--- «OE..:..:1L tet:: ;:3 ~ ..::ÇQr--<r-.E u

~--=-==-U91.l

J..---

"'ri;'1

Desigur, nu ~i-a Întrerupt Îneercarile de a testa ~i vindeca.

Din respect pentru memoria lui voi fi mai precis. Un asemeneadialog nu a existat În realitate. Au fost câteva fraze, situatii ~iimaginea generala pe care a redat-o dialogul Închipuit acum de

mine ~i citit de dumneavoastra. Eu Îi spuneam ca, abstraqieTacând de simplitatea exterioara, la patrunderea În structurilesubtile ale omului pot aparea situatii imprevizibile. Estenecesara 0 vizualizare directa a biocâmpului ~i 0 pennanentainterpretare filozofica a eeea ce se petrece. Metoda mea s-anaseut În primul rând ca un sistem de autoaparare. Fara uncontrol permanent asupra sinelui, asupra propriilor structuri decâmp, situatia poate scapa de sub control. El a plecat singur pe

un drum. Dupa un an i s-a descoperit un cancer la plamâni.Apropia!ii lui au insistat sa ma caute.

- ~tiu de ce sunt ata~at, Îmi spunea bolnavul.Dupa doua luni a muri!. Lucra la fel ca un medic ce trateaza

corect un anume organ. Dar daca demersul pragmatic fata detrup este admisibil, În rapon cu sutletul, acesta s-a dovedit a fide nepermis.

Am vazut Înca 0 data cât de respo,lsabila ~i riscanta estepatrunderea În profunzimea sutletului omenesc. De aceea mapregatesc atât de Îndelung pentru scrierea fiecarei car(i neti-nând seama de falsuri le aparute.

Informatia cruda, neprelucrata poate fi periculoasa pentrucititor. De aceea fiecare text treee printr-o dubla redactare:Întâi energo-informationala ~i apoi obi~nuita. De~i se Întâmpla

~inostimade. Aseara eram la baia de aburi ~i un cunoscut de-almeu, care citise de curând a palra mea carte, a observat

ràutàcios:

-".

87

\

--

l'I

1"

1',1

Iii

,l',

1"i''I

I

l,

1

'1

.::: cuQU

-

,-,--

- Solzii de la pe~te nu-i manânci, dar pe altii Îi pui.Am Tacutochii mari.

- Dar ce, sunt nebun oare, ca sa le cer oamenilor a~aceva?- Dar tu singur ai scris În a patra carte: "Trebuie mâncat

pe~tele cu so/zi".

Treptat am inleles despre ce era vorba.este nisetrul, mreana, liparul. Pe~tele cucrapul, platica.

- Am avut În vedere ca trebuie mâncat pe~tele care areso/zi.

Zâmbea.

- Siava Domnu/ui, eu chiar am crezut ca trebuie samanânc solzi.

0 data, 0 femeie Însarcinata rn-a intrebat:

- Ali spus ca este interzis consumul de carne in a cincialuna de sarcina. N-am mâncat ~iacum am 0 carenla de fier.

- Înlelegeti - i-am raspuns - nu se poate sa /uali oriceinformalie ca fiind invariabi/fi. lata, s-au Tacut experimente peanimale. Daca În prima faza a gestaliei anima/ul era Înfometat,progenitura era mai puternica ~i mai viabila. De ce? Pentru cadependen(a de lumea Înconjuratoare cu valorile ei se realizea-za prin trup. Daca nivelul exterior este limitat, se intensificacel interior. Acela~i lucru se petrece ~icu omul.

Cu cât femeia, În luna a cincia de sarc;na, se deta~eaza detoate problemele, cu atât depinde mai pulin de alimentalie (iarcea cu carne, cu delicatese intensifica ata~amentul fata delume) ~i efectul asupra ei ~i asupra copilului este mai bun. Darin acela~i timp intuitia ~i dorinta femeii sunt mai importante

decât orice regula. Daca in orice perioada a graviditatii ali

Pe~tele Tara solzi

solzi - bibanul,

88

1\'

dorit ~i carne atunci mâncali, se permite. Astazi, pacientilor lespun in felul urmator:

- Sistemul de prioritati pentru barbat ~i femeie esteurmatorul:

Pentru barbat - intâi iubirea fata de Dumnezeu, apoispiritualitatea, apoi partea materiala. Pentru femeie - intâi

iubirea fata de Dumnezeu, apoi partea materiala, apoi ceaspirituala, adica trebuie sa fie un echilibru, 0 impar(ire amuncii. Daca barbatul filozofeaza, se concentreaza asupragândirii ~i spiritualitatea este pentru el cu mult mai importanta

decât materialitatea, inca nu este chiar a~a de periculos, dardaca acela~i lucru il face femeia lui, echilibrul se strica brusc.În masura În care barbatul traie~te din ratiune, femeia trebuiesa traiasca din sentiment. Atunci ~icasnicia va fi armonioasa ~isanatatea, cariera ~i soarta barbatului vor fi normale. Dacafemeia este 0 vegetariana convinsa, ii poate cre~te multorientarea spre spiritualitate ~i poate cauza mari problemesOlului. Nici din mâncare nu este admisibil sa-Ii faci un idol,oricât ar fi ea de corecta, adica vreau sa spun Înca 0 dataadresându-ma cititorilor: orice schem;; rigida, ralionala, oricedirectionare prin mental nu poate fi vreodata sigura. Trebuie sava orientali spre sentimentul de dragoste din sufletuldumneavoastra. El va va spune care este dorin(a ~i gândulcorect. $i cu cât il aveti mai mult in suflet, cu atât sentlmentele

~i gândurile dumneavoastra vor reflecta situalia reala ~i va vorindica drumul cel bun.

89

-+=::::: -(cE..: ; i:i. t:

~~~i Z5

--=0='-'...........-

.aga:

.-,....

,.

--

Ii

i:; -.- ~QU

--~~~.-

~ ~ ~

Dio ce cauza se dezlipe~te retioa?

Voi porni de la acele cazuri cu care are tangenta. Cel maiadesea din cauza agresivitatii, al carei motiv este gelozia.

Femeia poate, de exemplu, sa nu aiba ie$iri violente de ura,

suparare pe barbat, dar nemultumirea $i iritarea pot dura ani de

zile. Cu cât omul are un caracter mai rigid cu atât mai ascuns,

mai profund patrunde agresivitatea În subcon$tient $i devine

mai pericLlloasa. ~i daca de la parinti sau din vietile anterioare

s-a mO$tenit LIn fond de nemultumire, mai devreme sau mai

târziu se produce explozia. Cu cât este mai dur caracterulomului $i reactia la 0 situatie neplacuta, cu atât manifestarea

bolilor va fi mai grava. Caracterul nostru profund este identic

cu caracterul afectiunii. Nemultumirea permanenta fata de

.Iumea Întreaga $i propria soarta poate genera afectiuni cronice

grave, incurabile.

Cum poti sa apreciezi cât de puternica a fost reactia fata de

un om sau altul? Raspunsul este simplu - daca ati decis ca

omul este un ticalos $i un netrebnic de 0 suta de procente $i ati

purtat multa vreme aceasta evaluare cu dumneavoastra,

agtesivitatea dumneavoastra este de 0 suta de procente. Daca

Însa ati reu$it sa-I aprobati 20%, agresivitatea dumneavoastra

este de 80%. Daca vedeti În toate vointa divina, iubiti În

fiecare om pe Dumnezeu $i apoi eu-Ilui omenesc, daca lumea

Înconjuriitoare $i pe fiecare om il iubiti ca pe copilul dum-

neavoastra, adica ÎI puteti pedepsi, certa, daca acesta nu va

inlluenteaza iubirea, atunci suparându-va pe om, certându-va

90

cu el, pedepsindu-I 0 yeti face superficial. Agresivitateasubcon$tientii va ramâne la zero. Sinceritatea sentimentelorajuta la purificarea sulletului. Nu este permis sa ascundeti Î~sullet ura, compatimirea, supararea. Fiecare secunda a vlet"noastre 0 fructificam, prin comportamentul nostru, fie caagresivitate, fie ca iubire. Cale de mijloc nu exista. Daca ,ne

jenam de sentimentul iubirii, ne jenam sa ne manlfestambunatatea, atunci Începem sa actionam nu pnn IUblre, Cl pnn

fmla, comportamentulnostru devine agresiv $i la exterior $i Îninterior.

Î

i!

,

Nu este suficient sa evitam agresivitatea, trebuie sa ne

educam emotiile În a$a fel Încât sa nu existe agresivitate

interioara. ~i atunc; yom vedea În fiecare om 0 posibilitate de

a ne manifesta iubirea $i bunatatea. Figurat vorbind: toata viata

noastra este un antrenament pentru acumularea iubirii. ~i daca

ne straduim sa 0 folosim În alte scopuri, ea se rupe. Fondul de

ura $i suparare se dezvolta $i se transforma În program de

autodistrugere. La Început aparitia lui poate lua forma unor

permanente dureri de cap, a slabiciunii generale,. hemoragllior

nazale, problemelor de vedere $i auz, inllamarii rmofannglene,

a distrugerii dentitiei. Apoi totul se lasa În jos $i când ajunge la

prima ceakra, programul se poate realiza Într-o varianta mult

mai dura. Perturbarea functiilor trece În deforman orgal1lce.

Daca am dat 0 interpretare severa comportamentului altLli

om, daca la invidie s-a adaugat dispretul, daca În caracter

avem vanitate $i cruzime, blocajul produs de programul de

autodistrug~re se va manifesta mai degrabâ ca rupere a retinei

sau orbire, sau un gray traumatism cranian.

91

-.:J-c::::CE..:..; i:i.

~~~.Ë

,.

(

~P..-r.u

~.......=====-

H91Z

JI!"

-.- CQI:U

~ .:---'"

!'I

'{)e ~ ~

1,'11

Am lasat În urma doua divorturi ~i patru anj desinguratate. Are sens sa stabilesc 0 relatie en vreo femeie?Am anulat pretentiile atat fata de prima, cat ~i fata de adona nevasta.

Sens are, dar nu v-ati pus În ordine complet. Înainte de-pendenta de relatii era de 3-4 ori mai mare decat nivelul criticde idealuri la fel. În acest interval s-an produs schimbari:

Dependenta de relatii a revenit la normal, adica constituie ]0-20 % din cea critica, dar dependenta de idealuri este ca ~iÎnainte de cateva ori mai mare decât nivelul critic. De ce? Înprimul rand nu este eliminata insatisfactia fata de dumnea-voastra În~iva ~i soarta dumneavoastra, adica trebuie saÎndepartati prin rugaciune agresivitatea anterioara fata deiubire, În toate forme le, nu doar În relatia cu ceilalti dar ;i fatade dumneavoastra.

Sa mergem mai departe. Ati eliminat pretentiile dar con-ceptia despre lume, În esen!ii, nu s-a modificat.

Ca ~i Înainte traiti din idealuri, nu din dragoste. ~i candfemeia se va comporta altfe] decat v-ati a~teptat, nemultumireapoate izbucni rara voia dumneavoastra. Încercati sa Întelegeti

~i sa simtiti urmatoarele:Orice om ~i mai ales femeia iubita se comporta În relatia cu

dumneavoastra altfel decat doriti, nu a~a cum va comportati

?umneavoastra cu ea, nu a~a cum 0 cere morala ~i simtul etic.ln primul rand, femeia se va comporta cum a hotaratDumnezeu ~i aici pretentia ~i controlul asupra situatiei sunt

92

Il

1

.---_.._--

nerezonabile. Cu cat este mai multa "murdarie" În sullet, cu

atat mai mare trebuie sa fie supararea provocata de femeie.În masura În care conceptia dumneavoastra despre lume

este gre~ita ~i ea s-a depus În caracterul dumneavoastra,Încercarile de a va pune În armonie cu lumea vor fi maidrastice. Pe cat yeti fi de pregatit, din timp, sa acceptati oricedurere, conservand sentimentul iubirii, neemitand pretentii, pe

atat de bune vor fi relatiile dumneavoastrii cu lumea din jur. Pecat yeti renunta la a controla situatia, pe atat se va Îmbunatatiea. Înviitati sa iubiti ceea ce nu vii place.

Omul celalalt are dreptul de a nu va semana, de a aveacaracterul lui, soarta lui. Agresivitatea se na~te ÎI1urma uneiconceptii gre~ite despre lume.

Retraiti de multe ori propria viata sau schimbati unghiul devedere asupra tuturor evenimentelor care s-au Întamplat, darnu cu unul omenesc ci cu cel divin, atunci ~i viitorul se vaschimba.

'{)e ~ ~

Nu reu~esc deloc:1) sa scap de teama pentru copil;2) sa scap de singuratate;3) sa ca~tig destui bani.

Unde este cauza?

Adesea teama pentru copil apare cand lucrurile merg prost

iar marna simte acest lucru. Copilul Într-adevar nu este În

ordine. Nivelul trufiei este uria~. În mare miisura datoritâ

93

0"""+::::: ;:;~§"te. ~~f-f-.E Li

=-===-H9a:

---,.,

r

1

t

-- .nQU

-

1

1

1

11

mamei, adica datorita dumneavoastra. Agresivitatea dumnea-

voastra subcon~tienta În raport cu barba!ii este de 340 de

unità!i. Cramponarea de aptitudini cca 350, adica de 3 ori maimare decât cea critica. Dependen!a de idealuri este de asemeniridicata. Când a!i fost tratata prin Înjosire, suparare, ne~anse nu

a!i putut accepta. Acumularea de agresivitate s-a transmiscopilului ~i s-a dezvoltat În el ca un program de autodistrugere.

Teama ruineazà: mai bine sa-I ajuta!i pe copil sa-~i revizuiascaatitudinea fa!a de viala ~i evenimentele de pâna la na~tere ~ipâna la concep!ie. Mai bine Încerca!i sa va modifica!i

caracterul ~i concep!ia despre lume, adica trebuie nu sa vateme!i pentru copi!, ci sa-I salva!i.

În ce prive~te singuratatea. Agresivitatea dumneavoastrasubcon~tienta fa!a de barba!i este 0 data ~ijumatate mai maredecât cea mortala. Daca un barbat va fi mereu În prezen!adumneavoastrâ , se va imbolnavi sau va muri. Dacâ interiorullui se va dovedi plin de bunatate, boala ~i moartea va voratinge pe dumneavoastra, ,au pe copilul dumneavoastra. Deaceea sunteti singurâ.

Insuficien!a banilor este 0 Înjosin' a trufiei dumneavoastra.Acest lucru Îi purifica pe copilul dumneavoastra. Daca yeticâ~tiga mul!i bani, pute!i avea probleme de sanatate dum-neavoastra sau copi lui dumneavoastra. Daca ve!i reu~i sa vaschimba!i, ~.idumneavoastra, ~i copilului vi se va permite saave!i ~isanatate ~i bani.

1 .

Ii

1

~,

1..1

94

~'§)e ~

De câtiva ani am dureri În coloana vertebraHi. Care este(diagnosticul meu? Ce sa fac?

Durerea În coloana vertebrala este de regula supararea pe

~mul apropiat, pe sine, pe soarta. Daca amploarea supararilor

~te mare, poate sa apara 0 deformare a coloanei, sa se Întârn-',' 0 fractura a coloanei, sa se formeze 0 cocoa~a. Deosebit de'1 'culos este sa va supara!i pe soarta, a~a Încat va trebui sa va

"'gati pentru dumneavoastra ~i pentru Întregul neam ca sa fie

epartate supararile, nemul!umirile de sine, de situa!ie ~i

. Omul apropiat, Îndragit, este dat de soarta ~i

mnezeu, iar supararile mari la adresa lui sunt, simultan,

'1.l>firaripe soarta ~i Dumnezeu. A~a Încât prin rugaciune ~i

rttil se poate cere eliminarea din sufletul dumneavoastra ~i

: sufletul urma~ilor dumneavoastra a supararilor nu doar la1: ,.

sa celor apropiati, dar ~i la adresa sortll.

~'§)e ~

\.çe se poate face când s-a instalat 0 lene, 0 indiferenta.

luta fata de orice? Cum sa scap de lacomie?

icât ar fi de ciudat, tot ceea ce ati enumerat estetul unui bun echilibru. De la parinti a!i mo~tenit 0

ndentil crescutafata de aptitudini, intelect ~i idealuri. $i Înrmitate cu ele, un orgoliu nepotolit, 0 foarte puternica

ultumire fa!a de lumea Înconjuratoare ~i fata de sine. Cu

95

''''''+:::0:: ;:::~ ~-ij 8- c::~E-<r-~ Li

~--"'==-U9LZ

~".

~.

:it

-~

-- -J::;.!:: c:Icu

-

cat va veti dezvolta aptitudinile, veti intensifica dorinteleomene~ti, cu atat va cre~te nivelul de agresivitate ~i se va Întari

programul de autodistrugere. Prin dorinte ne legam de valorile

omene~ti. Absenta dorintelor, lenea, miqoreaza dependenta.

Apetitul exagerat opre~te programul de autodistrugere. În

plan subtil sexul ~i mancarea arata la fel, ~i daca iubirea nu

este destula, tendinta exagerata pentru sexualitate ~i mancare

compenseaza Într-o oarecare masura situatia primejdioasa.

Are sens, În primul rand, sa lucrati asupra conceptiei despre

lume ~i a caracterului. Trebuie sa acceptati toate ne~ansele

anterioare, falimentul situatiilor de pana acum ca pe un me-

dicamen!. Trebuie sa Învatati sa cedati ~i sa apartineti de ceva.

Puteti În afara de rugaciune sa va ocupati cu autosugestie. Sa

repetati, de pilda: "Nu eu controlez situatia, totul se petrececonform Vointei Supreme, eu renunt la controlul asupra situ-

atiei, Doamne, În toate este voia Ta. Puteti sa repetati mecanic

dimineata dupa trezire ~i seara Înainte de 50111n:"Doamne,.

voia Ta 0 vad În toate. N~ regret nimic, nu ma tem de nimic.

Primesc totul ca fiind dat de Tine".

În masura În care omul ~tie sa se deta~eze de situatie, Îi este

mai u~or sa Învinga dependenta de aptitudini, intelect, de valo-

rile spirituale superioare. Prin urmare, antrenamentele regu-

late, de relaxare totala a mu~chilor ~i a mintii sunt foarte utile.

Încordarea mental a provoaca 0 Încordare musculara. De aceea

relaxarea totala, masajul, hidroterapia, baia de aburi, exercitiile

fizice periodice ~i culturismul, renuntarea la mancare, consti-

tuie un fond favorabil pentru 0 mai u~oara schimbare a carac-

terului ~i a conceptiei despre lume. Cand sunteti fizic ~i

spiritual deta~at de orice, cand trecand de mai mu/te ori prin

96

rtoata viata ati eliminat agresivitatea În raport cu iubirea,. atunci

rugaciunea devine mai eficienta ~i mutarea prmclpalulUl punct

de sprijin de pe omenesc pe divin se petrece mal repede ~I mal

putin dureros.

~ ~ ~

Am 52 de ani. 0 menopauzii ce se pre.lun~e~te pe ~I-1 a an Ex citatie a sjstemului nervos. ln sange, pen-noua e. ,

.VS"

. - la 65 Care su nt recomandiirile dumnea-OdIC, pana .voastra?

Sa vedem cum au stat lucrurile pana la menopa~za.

Agresivitatea subcon~tienta În raport cu barbat!! era de 220

230 de unitiiti. Dependenta crescuta fata de aptltudll1l,

intelect ~i idealuri, adica trufie. [nacceptarea situatllior

traumatizante. . ~ .

Acum agresivitatea subcon~tienta - 20 Ul1ltatL Dependenta

de aptitudini, intelect ~i idealuri a scazut drastlc. De aceea

1.

te S'imp la Meno pauza este starea de trecere de lacone UZla es."-maturitate la batranete. Starea de batranete este aceea m care

dependenta de valorile umane scade brusc. Dar nu pnn mal1l:

festari exterioare (boli, traumatisme, necazun) CI mtenoare.

diminuarea dorintelor, a activitâtii con~tiin!ei, Îngustarea pOS.I-

bilitatilor. Din cauza faptului ca acest proces decurge dm.

t.0'

r batranetea nu este privita ca boalii ~i nenoroctre,m en , .ditprocesul de reducere a omenescului ~i deta~area e e es e

resimtit ca 0 treapta di1\spre omenesc spre divin. P: cat ~e u~or

se Înscrie omul În regimul Divin ~i-I acceptâ, pe atat de mcet ~I

97

--+::::::A E..:..: i:i.g§~~.Ë

«:b;:;:«:u

~--=-

LL9/.l-- ~

r

....- .nQU

-1

1-lru

lini$tit se produce stingerea omenescuIui. Bâtrâne(ea estepregâtirea pentru viitoarea via(â. Cu cât omul, benevol, depune

eforturi pentru depâ$irea $i eliberareaomenescului din sine, cu

atât amploarea pregâtirii fOr(ate (constrângerea) este mai mica.

Spre deosebire de bâtrâne(e, trecerea dintr-o stare În alta se

resimte destu/ de dureros. Cu cât dependen(a omului de valo-

rile umane este mai puternica $i agresivitatea Iegata de ea se

acumuleazâ În suflet, cu atât mai dureroasâ este 0 astfel de

trecere. Prin urmare la fel ca omul bolnav care-$i schimba

caracterul $i concep(ia despre lume Însânâto$indu-se, trebuie

sâ va schimba(i $i dumneavoastra.

Menopauza este 0 situa(ie la fel de traumatizanta ca $i

durerea, neplâcerea, supârarea sau trâdarea. În mâsura În cafe

nu vrem sa acceptam durerea ea ni se da $i mai multa.

Înca un fapt interesant.

Oamenii de $tiin(a au Tacut cercetari incitante. Reiese ca

menopauza Începe la femei nu ca un proces lin de diminuare a

func(ii/or endocrine. S-a dovedit ca Înainte de climaterium

(menopauza) ovarele femeii au 0 activitate maxima. Acest fapt

rastoarna reprezentarile noastre despre mecanismu!. batrâne(ii.

Se poate trage urmatoarea concluzie.

Batrâne(ea nu este 0 acumuJare lentii de accidente genetice

$i nici 0 uzura treptatâ a tuturor resurse!or organismului. Este

dimpotriva, un b/oc,y al activita(ii În cre$tere a organismu/ui $i

legat de aceasta al amplificarii dependen(ei de va/orile umane.

Prin urmare, cu cât omu! este mai bun launtric cu atât va

Îmbatrâni mai Încet. Cu cât omul Î$i invinge mai U$or stresul(iar stresul este despar(irea de valorile omene$ti) cu atât

procesul de Îmbatrânire se va desÎ~ura mai lent.

98 ,"'"

1,1

~Rezulta ca Întinerirea organismului este posibila pr~ntr-o

periodica anulare a dependen(ei de tot ceeaœ ne leaga. Ne

1 am de aœasta lume prin con$tiin(a, rela(u, vorblre, respl-eg- ..

tt ' e al imentatie momente de intimitate sexuala, $1pnn me a-ra,1 , . ,

bolism, de când cu œlelalte....

Realizând deta$area periodica, nu doar func(ule extenoare:

dar $i cele interioare, nu doar de obiectele ata$amentulu_i, dar$~

de dorin(ele $i senti mente le Înse~i, yoghll1u au reu~lt sa ob!m~

moditicari comparabile cu cele provocate de batrâne(e,,$1 daca

viteza de diminuare a dependen(ei de oriœ omenesc mtreœa

viteza de Îmbâtranire, se producea Întinerirea. Acest mecamsm

lucreaza În fiecare dintre noi. De obiœi, acest proces nu este

de durata, de aœea nu constatam modificari reale.

~ i) ~

Durerile de cap suut de naturâ migrenicâ. Care-i

cauza?

Anula(i-va preten(iile fa!a de barba(i.

~ i) ~

Îmi iubesc sotul, dar câteodatâ apare dorinta deintimitate cu un aIt barbaI. Trebuie sa ma lupt cu acestsentiment?

Dependenta fa!a de toate va lorile omene'lti Începe atuncicând În omul/ iubit omenescul Întuneca divinul, adica

99

y,

-+:::::c~§~g.a:H ~..<::

<t:~u

==-==::0:-H9ll

l

-.

f1

~

~ 1

1l'

il1

1"',1

.~QU

-

_."'; J..'-'<."

importan!a Înveli~ului fizic al eu-lui omenesc este prioritara.

Atunci devine imposibil de acceptat umilirea omenescului În

cel pe care ÎI lndragim sau În noi În~ine. Întrucât punctul de

sprijin se muta pe omenesc, noi nu putem primi destabilizarea

lui ~i apare agresivitatea. $i fie ca renun(âm de bunavoie la

ni~te valori umane, fie suntem constrân~i sa 0 facem.

Ivirea atrac(iei sexuale fa!a de ait barbat miqoreaza aten!ia

permanenta fa!a de sol ~i În felul acesta descrqte dependen(a

de el ~i iubirea pentru el, adica În acest sentiment, mai degraba

În trezirea lui, se ascunde mecanismul de protec(ie ~i de aceea

nu este voie sa-I inhiba!i. Într-o situa!ie obi~nuita, cu cat va

yeti iubi mai puternic so!ul, cu atM mai repede se va ivi 0

atrac!ie sexuala pentru alti barba!i.

Daca yeti reprima acest sentiment, se poate intensifica

agresivitatea subcon~tienta fa!a de propriul sOI fiindca

dependen!a va cre~te, ceea ce poate duce la Îmbolnavirea ~i

declan~area un or probleme grave la sOI.

Prin urmare, nu se admite Înfranarea interesului pentru alti

barba!i. Dar nici sa-l stimula!i nu este cazu!. Daca yeti sus!ine

ln totalitate acest sentiment, adulterul frecvent poate duce la

distrugerea structurilor spirituale subtile ce se formeaza În

mod constant ca rezultat al rela!iei dintre doi oameni care se

iubesc ~i, În final, distruge familia Însa~i. În primul caz linia

comportamentala duce la oprimarea divinului. În al doilea, la

dezintegtarea omenescului.

De aceea nu este permis nÎci sa va lupta!i cu acest

sentiment dar nici sa-l tolera!i nu meritâ. Rezolvarea princi-

piala a respectivei probleme consta În altceva. Forta orientarii

spre ait barbat este determinata de dependen!a dumneavoastra

100

-- A:..

interioara fa!a de iubirea pentru sOI. Prin urmare cu cat yeti

pune mai multa bunatate În rela!ia cu al!i oameni, fire~te ~i cu

so!ul dumneavoastra, cu atM dependen!a va fi mai mica.

În masura În care yeti Înva!a sa va iubi!i so!ul cu toate

neajunsurile lui, sa-I ierta!i, sa nu'-i purta!i resentimente ~i va

yeti stradui ca sentimentul iubirii din sufletul dumneavoastra

sa nu depinda de nimic, orientarea catre alti barba!i va fi mai

mica ~i rela!ia cu propriul sOI mai armonioasa.

'§>to ~ ~

Marna mea a murit la 58 de ani de cancer, tata, la 35 deani, s-a Împu~cat. Toate femeHe din neamul nostru mor decancer, barbatii sfiir~esc tragic. Sotul meu a decedat Într-un accident de ma~ina. Eu am 0 afectiune a glandei tiroide.Am 34 de ani.

Înainte a~ fi spus ca purta!i ln dumneavoastra un blestemdin a cincia aeneratie Pe linie feminina. Acum, spun ca ave!i ln0 ,

dumneavoastra 0 concep!ie gre~ita despre lume a carei initi-

atoare este stra-strabunica dumneavoastra. Aceasta gre~ita

concep!ie despre lume a fost consolidata de 0 imensa agresi-

vitate În raport cu iubirea. Ea s-a putut manifesta printr-un gest

sau pur ~i simplu printr-un efort de voin!a pentru renegarea

iubirii.

Care este cauza unor astfel de blesteme - programe ce

distrug adesea multe genera!ii? Mecanismul este simplu., Problema constâ ln aceea ca posibilita!ile noastre de a ierta, de

a nu compâtimi ~i de a nu judeca, ln medie, nu sunt mari. Ele

101

oË:~- g~~~.Ë LJ

~,

~-

H9LZ

---II"

r

1

-- .!::œQU

"~--

1,1 su nt conditionate de caracterulnostru, de educa!ie, de viziunea

asupra lumii. Din toate acestea se constituie capacitatea de a

su porta durerea cand pierdem valori umane ~i de a pastra

iubirea. Daca ni se ofera 0 iubire de acelea~i dimensiuni cu

capacitatea noastra de a ierta ~i accepta, suntem sanato~i ~i

fericiti, la fel ~i urma~ii no~tri. Dar daca sentimentul iubirii

fata de aIt om este de cateva ori mai mare decat posibilitatile

noastre, atunci trebuie sa mârim de câteva ori ~i iubireadivinului. Dar adesea ne dovedim a nu fi În stare. Nu Întele-

gem un adevâr elementar. În mâsura În care am primit fericire

omeneascâ, În aceea!;iimâsurâ trebuie 5-0 pierdem !?itrebuie safim gata sa primim 0 ascmenea pierdere, În tiecare secundâ. Pc

cat de mare este dimensiullca sentimentului iubirii resimtitpentru un ait om, pe atat el trebuie insultat ~i umilit. $i daca

amui nu poate accepta Înjosirea acestui sentiment, conservand

iubirea pentru Dumnezeu, vor fi Înjosite toate verigile

urmâtoare clin am !?Îclin urma!?ii lui, adicâ se VOl'Înjosi soarta,

caracterul, sânâtatea omului.

Agresivitatea dumneavoastra subcon~tienta În raport cu

barba!ii este d" aproape 900 unita!i ~i ea se realizeaza indepen-

dent de vointa dumneavoastra. Teama de a-I pierde pe omul

iubit, daca este permanenta, devine agresivitate În raport cu el.

Bunica dumneavoastra, la a patra generatie, a trait 0 imensa

iubire ~i nu a putut sa su porte Înjosirea ei, urandu-I pe omul

pril1 care i-a fost data purificarea ~i s-a urat pe sine Însa~i. Ea a

ucis iubirea din sufletul barbatului ~i iubirea din propriul

suflet. Femeile din neamul dumneavoastra au tendinta de a-I

idolatriza pe omul Îndragit, apoi de a-lurÎ, apoi de a se urÎ pe

sine. Cu cat agresivitatea În raport cu barbatul se gasejte mai

Il

102

'l,

,.. ~

\t'.

1 if.1':;

1

adânc, cu atat moare el mai repede iar agresivitatea În raport

cu sine duce la afec!iuni oncologice. Dumnezeu este iubire,omul este con~tiinta. Dumnezeu dirijeaza lumea, adica lumeaeste condusa de iubire. Pentru ca femeia sa nasca un copilsanatos ea trebuie sa-~i conduca barbatul prin iubire, dar dacaomenescul Întuneca divinul, principala direc!ionare se reali-

zeazii prin con~tiinta. Si tot mai activ se conecteaza aspectul deforta adica se intensifica, nu controlul exterior, ci cel interior.

Pe cat nivelul exterior al controlului Îi este indispensabil omu-lui pentru evolu!ia lui, pe atat este de periculos cel interior.Celula nu poate dirija organismul.

Întrucat glanda tiroida este legata de controlul asuprasitua!iei, 0 incorectii atitudine fala de lume, generand tensiunisuplimentare, "Iove~te" glanda tiroida ~i prin ea se raspande~teasupra celorlalte glande. Frecventele angine la copii, de exem-plu, indica un control subcon~tient marit asupra situaliei ~i, ca

urmare, provoaca un traumatism amplificat, nemullumirea fa!ade soarta ~isitualie.

În primul rand, trebuie sa recepta!i jignirea iubirii omene~tica pe 0 purifi"are a divinului. Cu cat veli fi mai pregatita samenlineli iubirea fa!a de om, indiferent cum acesta ar jigni ~iumili iubirea dumneavoastra, cu atat veli iubi În el divinul maimult decat omenescul. Cere!i ca de pe neamul dumneavoastrasa fie Înlaturata ca un blestem, dorinta de a-I venera pe omuliubit. Amintiti-va de toata viata ~i prin cain!a elibera!i-va desupararile ~i nemullumirea fa!a de barba!i. Orice ar facebarbatul iubit, el nu este vinovat. Cu cat mai multa dragoste letrebuie copiilor dumneavoastra pentru a fi sanato~i ~i ferici!icu atât În dumneavoastra va fi Înjosit tot ce este omenesc. Pe

,\

103

1:::..:...:i:i.

~~~.E

,.

1

1

!

::;:-<:u

-H9LZ

-""

1~~

':'

l

t"'J'.. 1

<Il

.....- .b caQU

-

1

i!cat v-a suparat omul iubit, pe atat va este acordata posibilitatea

de a-i salva ~i a-i face fericit; pe urma~ii dumneavoastra.

Este important un lucru. Nu ne rugam pentru a cere ceva, ci

pentru ca prin rugaciune ~i orientare spre Dumnezeu sa ne

schimbam.

.1

l' 1

il ,II

,1

'I!III

1

,11'

1

l,III,

1

1

",1

1

~~ ~

Va implor, ajutati-ma! Fiul meu sufera de uu an raraÎntrerupere de bron~ita ~i pneumonie. Medicamentele uu-iajutii. Care este cauza bolii lui?

Agresivitatea subcon~tienta a baietelului este de 410

unitati. Este foarte mult. Are 0 permanenta suparare

subcon~tienta pe sine, pe soarta, pe lumea Înconjuratoare.

Dependenta de aptitudini, intelect, idealuri este de cateva ori

.mai Înalta decât nivelul periculos. Cauza 0 constituie

permanente le suparari ale mamei ~i bunicii. Trebuia sa accep-

tati Înjosirea trufiei dumneavoastra cu vreo 70 de procente. Ati

primit-o În 'propor(ie de 10-15%. Toate supararile ~i

nemul(umirile pe care n-ati ~tiut sa le iertati ~i sa le eliminati s-

au aruncat asupra fiului. Situatia care trebuie sa apara peste

cativa ani are loc deocamdata În plan subtil ~i fiul

dumneavoastra de pe acum nu 0 accepta. Aceasta inacceptare

este frânata prin boala. În copii se amplifica de cateva ori ~i

meritele ~i neajunsurile noastre. Cu deosebire În câteva

perioade determinate: cu 3-4 ani Înainte de na~tere ~i cu câteva

luni Înainte de concepere. În aceste perioade supararile noastre

se pot amplifica În copii nu de 2-3 ori, ci de cateva zeci de ori.

l'I'11

Il'1',

l,'

104

1 ~

Ii

lar aceste intervale trebuie retraite nu doar acceptand princilin(â supararile ~i cerand ca ele sa plece din sufleteleurma~ilor; trebuie scoasa complet din functiune logica ome-neasca ~i retraita viata dupa logica divinului, iertandu-i pe toti

~i acceptandu-Ie pe toate. Renuntati la sentimentul proprieiimportante ~i identificati-va propriul eu nu cu principiile, nu

cu aptitudinile, I1llcu demnitatea, ci cu iubirea. Atunci ~i fiuluiÎi va fi mai u~or.

~ ~ ~

De curaud la Întrepriudere ne-a murit directorul, iaracum, foarte frecveut, de geamurile cliidirii se izbesc ~iuneori mor, pasarile. Este acesta un semn de sus?

Da, este, Directorul dumneavoastra a fost foarte puternicconcentrat asupra intelectului, aptitudinilor, controlului asuprasituatiilor. Acestea au devenit pentru el unicul scop. Orientareasubcon~tienta a conducatorului a Început sa se transmitacolaboratoril6r ~i sa le ameninte viata ~i sanatatea. De aceeadirectorul a murit. Dar dizarmonia a ramas În colaboratoriifirmei. Daca ar fi sa diagnosticam colectivul ca pe un orga-nism unitar, s-ar putea spune ca dependenta de aptitudini ~iintelect depa~e~te de cinci ori nivelul critic. În asemeneacolective se Întâmpla adesea nenorociri; daca un astfel de grupzboara cu avionul se poate Întampla un accident aviatic fiindcastarea oamenilor influenteaza lumea din jur. $i la pasari sepoate Întalni 0 dependenta crescuta fata de aptitudini ~i

controlul situatiei. Atunci simtul orientarii se pierde ~i ele

105

-.+:::::- «CI E .. i:i. t:~~o= ~O::H- f-..c: u

===0;:""""=-=-H911---""

.-

--

I l'Il:11

,:'

:{

l,II

'II

iIl1

1:,

~

'I,

ii1;

Il

:1

l'

" -.- ~QU

-

con fun da suprafata geamului CU spatiul. Cele ce se aseamana

se atrag. A~a ca ar trebui ca fiecare angajat al firmei sa lucreze

asupra sa ~i sa elimine orice pretentie cat de mica fata de

directorul defunc!. Cu cat ne suparam mai tare pe un om cu

atâta mai puternic preluâm "murdaria" lui karmicâ.

Mai exista lin mecanÎsm.

0 data mi s-a adresat 0 femeie cu 0 problema neobi~nuita.

- Scuza!i-ma, dar de cateva luni nu mi se opre~temenstrua!ia. Nu ajuta nici un fel de medicament, eu nu În!eleg

nimic. Îmi vine sa Înnebunesc!

- V-a murit cineva dintre apropia!i sau cunoscu!i cucâteva luni În urmâ? - am Întrebat eu.

- Da, a murit ~efulmeu.

- V -a!i suparat pe el?-Da, au fost ~i suparari ~i nemul!umiri.~ lata, Înainte va supara!i pe un om, acum va supara\i pe

toata lumea de dincolo, unde se afla sufletul lui ~i toata rezerva.de 5uparari acumulate se Întoarce ca În oglinda ~i cu tcata

cantitatea, Înapoi.

Sangerare.l permanenta blocheaza programul de autodis-

trugere ~i va obliga sa va schimba!i launtric ~i sa renun!a!i la

preten!ii. Daca nu se produc modificari ferme, func(ia se poate

restabili dar Încep deformarile organice, adica ciclul se poateregla, dar dupa un timp oarecare va aparea 0 tumoare. Cu cat

un om are mai multa importan!a pentru viala noastra, cu atat

este mai periculos sa avem Înauntrulnostru preten!ii fa!a de el.Cu cat iubim divinul În fiecare om, cu atat mai pu!ina

"murdarie" omeneasca va trece spre noi de pe Înveli~ul luicorporal ~i spiritual.

106

~~ ~,il:~fi Împreuna cu sotul meu n-am reu~it sa gasim 0 afectiune

i. <: reciproca, ciclul me~strual est~ dureros, sistemul meu uro-

~; genital este bolnav. ln ce consta cauza ?~~'.f'Ji'!'f',;; .

Aspira!ia noastra catre Divinitate se realizeaza prin ampli-

ficarea dimensiunilor omenescului ~i depa~irea lui.

Cu cat avem mai multe valori ol11el1e~ti, aspiratia catre

Dumneze~ trebuie sa fie mai mare. Altfel Începem sa depin-

dem de uman ~i apar bolile. necazurile, suferin!ele suflete~ti ~i.,

,; fizice.

Cu cat resimtim mai ITIultâ dragoste omcneasca, cu atat mai. multâ dragoste divina trebuie sa fie În sufletul nostru. lubireai)

divinului este aceea care nu depinde de omenesc ~i seamana

nu a baltoaca, ci a izvor, cand posibilitatea de a oferi dragoste

omului iubit devine 0 adevarata fericire. Este 0 iubire taracOrbpatimiri, nemul!umiri, temeri ~i suparari. ~i vrem sau nu,

dar cu fiecare viala capacitatea noastra de a iubi devine tot mai

mare. Singura posibilitate de a supravie(ui ~i de a fi fericit În

aceste condi!ii este sa marim iubirea divina din noi. Daca

amui, con~tientizandpericolul unei mari iubiri, va Încerca sa

;: fugiide ea, va ajunge la boli, nenorociri ~i moarte.,

Dar daca nu ~tie sa se comporte cu dragostea omeneasca: este ajutat sa perceapa iubirea divina prin nereu~ite În aceasta,1 dragaste, prin boli ~i suferin!e.

Îmi cer iertare ca 0 sa ma exprim În cifre dar capacitatea. ~astra de a iubi sa zicem ca este de 220 unÎta!i, iar disponi-.

&ilitatea de a ierta ~i de a nu judeca numai de 40, adica iubirea

107

-+::::: <1:0 E.;.; i:i. ~~~~.Ë G

=---====-

H9/.Z-,..

.i

1i, :

\1

Of

---. .!:: cccu

----- c i <-

1

1 i,

1 :,1 omeneasca este de ~ase ori mai puternica decât cea divina.

Daca vi se va da 0 iubire la nivelul posibilita!ilor dumneavoas-tra, ~i asta se Întâmpla În iubirea Împartâ~itâ, pur ~i simplu nuyeti putea s-o suporta!i. De aceea izbucnirea sentimentului

omenesc de dragoste se potole~te prin lipsa reciprocita!ii. Dar,În lac sa primi!i totul ~i sa comuta!i pe iubirea divina,dumneavoastrâ va Încâpâtânati În cea omeneasca. De aceea vinsupararile, dispre!ul, cri tic a, nemul!umirea fa!a de barba!i.

Cielul dureras la femeie se praduce când agresivitatea sub-

con~tienta fa!a de barba!i este marita. Problemele cu sistemul

ura-genital Înseamna agresivitate fa!a de barba!i deelan~ata de

pragramul de autodistrugere.

Ce trebuie Tacut intr-un astfel de caz am scris deja. Lucra!i,

var fi rezultate.

1

l':1

I,

Il

1"1

~ ~'§><o

Fiica mai mare are alergii care, când dis par complet,când se agraveazâ. Cu ce pot s-o ajut ?

Il!I' Nici un am nu evolueaza În linie dreapta. Înaintarea se face

În zig-zag. Important este ca rezultanta sa fie corect orientata.

Daca pentru cea mai mica abatere amui ar fi drastic pedepsit,

el n-ar mai avea voin!a proprie.

Unui am bun În interiorul sau i se poate da a doza foarte

mare de libertate. Pe un asemenea am libertatea nu-I va dis-

truge deoarece orientarea sufletului spre iubire Îi va permite sa

aleaga direc!ia potrivita. Cu cât un am este mai bun, cu atât Îi

este mai u~or sa intuiasca orientarea corectâ ~i astfel sa Învinga

11 i1

]08

1

bolile,necazurile sau impasul În viala. Fiica dumneavoastra

are.mai multa bunatate decât dumneavoastra. Dar fiindca

C". programul se amplifica În copii, cramponarea dumneavoastra

de idealuri, atitudinea severa fa!a de barba!i au crescut În. 6ufletul ei ~i au patruns destul de adânc. Au ajuns la acel nivel.; onde a suparare mare poate duce la Îmbolnavirea sau moartea

. b8rbatului iubit. Corespunzator. are lac un viraj Înapoi. Pielea. fi intestinul sunt segmente le care, la copii, preiau adeseaprogramul asupra lor, permi!ând celorlalte organe sa func!i-

oneze normal. Când alergia se agraveaza este un rezultat al

, supararilor interioare ~i al nemul!umirii fa!a de oamenii.apropia!i ~i lumea Înconjuratoare apartinând feti!ei.

Înjosirea pe care a prime~te prin boala, a face mai buna,

mai delicata. Agresivitatea subcon~tienta scade, alergiaslabe~te.

Cum sa lucra!i asupra dumneavoastra am scris deja.

Încerca!i sa-I implica!i În aceasta munca ~i pe copil. Nu a!iftiut sa fi!i buna. Înva!a!i-o pe tiica dumneavoastra sa fie.Explica!i-i: cu cât mai bun va fi sufletul ei cu atât mai pu!ine

. neplaceri v, avea ulterior. Când apare a ameliorare, sa se

raage, sa !ina regim. Lucra!i ~i asupra dumneavoastra, perioa-

dele de ameliorare se var Întinde pe intervale mai lungi. lardaca yeti reu~i sa va schimba!i cu adevarat, alergia Îi va trecefeti!ei complet. Mul!i Îmi pun Întrebarea:

"Daca micu\U1are câteva luni sau un an, un an ~ijumatate,cum poate fi Înva!at sa se raage?"

Cu copilul se poate vorbi Înca din vremea sarcinii. 1 sepoate povesti ca pe Dumnezeu trebuie sa-I iubeascâ mai mult

, decât pe parin!ii lui, ca !elul principal al vie!ii este acumularea

109

ZQr=~.Ë

r

..:u

U91l

-,..

~

-..------- .= a~u

În suflet a iubirii pentru Dumnezeu, dezvoltarea launtrica a

divinita\ii. ~i crede\i-ma, copilul va va auzi ~i acest lucru se va

reflecta benefic În caracterul ~i soarta sa. Se poate comunica

cu copilul adormit spunând cu voce tare rugaciuni, vorbindu-i.

~i poate fi mult mai eficient decât 0 convorbire În starea decon~tien\a. Con~tien\a adesea Împiedica receptarea informa\iei.

Psihologii multa vreme n-au În\eles ni~te fapte. De exem-

plu, când În America s-au format universita\ile s-au adus ste-

nograme ale profesorilor din Europa, dupa care studen\ii

Înva\au singuri. Rezultatul a fost nul. I-au dus atunci pe stll-

den\i În Europa ~i au audiat cllrsurile predate de profesorii

europeni. Totu~i profesorii exp"neau acelea~i texte. Rezultatlll

s-a dovedit a fi excelent. Unul dintre psihologi a tras 0 conc\u-

zie nea~teptatâ: informa\ia principala se transmite prin modali-

tâ\i nonverbale, adica În afara cuvintelor; chipul, mi~carea,

contactul energetic, sunete!e sunt canalele principale ale infor-

ma\iei. De aceea eând comunica\i cu un copil mic, dar ~i cu

urul mare, nu va baza\i pe cuvinte, nu va vor fi de folos,

educa\ia trebuie Tacuta prin senti mente, prin transmiterea lor.

Daea vre\i .sa-i spune\i ca trebuie pastratâ iubirea ~i atunci

când cineva I-a suparat, imagina\i-va la Început ca v-au suparat

~i insultat pe dumneavoastra. Deta~a\i-va de logica omeneasca,percepe\i-va Dumnezeirea din suflet ~i dupa aceea vorbi\i-i

copilului despre acestea. Pute\i de asemenea sa vorbi\i cu

copilul dumneavoastra la distan\a ~i efectul nu va fi mai mie.

Important este ca dumneavoastra În~iva sa trai\i un

senÜment autentic.Adesea, În timpul prelegerilor, spun ca oamenii n4 trebuie

sa-~i tensioneze con~tiin\a. Toate fOr\ele trebuie cheltuite nu

!

1\0

\

i

pentru a În\elege, ci pentru a sim\i. La una din ultimele prele-

geri am fost Întrebat de ce este atât de dificil sa În\elegi Biblia?Am povestit atunci cum am ajuns eu la Biblie.Aveam 20 de ani. Înso\eam un grllp de excursioni~ti la

biserica Afonie cel Nou. Dupa instruc\iuni trebuia sa fac.:propaganda ateista ~i sa plec spre locul destina\iei. Dar textul

care Înfiera biserica ~i religia era atât de stupid Încât nuputeam sa-I rostesc. Vroiam, În toate, sa ma lamllrese singur.

Am Început sa studiez lucrarile doctorilor În ~tiin\e consacratetemelor ~eligioase, dar erau atât de gaunoase, un delir verbal.

0 idee sub\iriea la zece pagini. Atunci am Început sa citescBiblia. ~i am fost uluit de densitatea informa\iei. În spatelefiecarei fraze erau zeei de idei. Am observat ca informa\iavenea În tran~e. Cite~ti a doua oara ~i vezi totul Într-o luminanoua. Atunci am În\eles de ce, În Biblie, multe nu au logica ~isunt de neÎn\eles.

Intelectul nostru ~i stratul superficial al con~tiin\ei au 0

si'1gura variantâ. Subcon~tientlll nostru are multe straturi,-unulmai cuprinzator decât altul. Acest lucru se afla În conexiune cufaptul ca in':electul ~i con~tiin\a noastra sunt legate de trup ~i

au un volum mic. Daca informa\ia depa~e~te, prin dimensiuni,acest volum, ea va fi respinsa. AltfeI con~tiin\a se fractureazâ,se sparge ca un balon de sapun. Dar pe lânga eorpul fizic,avem multe alte corpuri care sunt mult mai extinse În timp ~i

. spatiu. Dublura corpului, de pilda, se mentine pe trei vie\i,

corpul Îngerului pazitor aproape ~apte, corpul destinului campatru vieti, ~.a.m.d. Aceste straturi ale subcon~tientului, de

. dimensiuni mai largi sunt percepute nu prin gânduri ci prinsentimente, adica, În esenta, gândurile sunt Încheierea

1]1

f:!i~~~ 8

,.

1

1

r

,/

--=====

H91.Z

,...

,.j

....--

l,

"

III

11111

lill

1'"Il

1

1,1

.= cu~u-

eunoa~terii lumii prin sentimente. Prin urmare, daea ineeream

Sa eunoa~tem lumea pornind numai de la logiea ~i inteleet, ne

Închidem Într-o sfera minuscula, seetor al eon~tiintei noastre

legat de corpul nostru.

a asemenea eunoa~tere nu este doar foarte putin eficienta

dar ~i perieuloasa daca nu treee În eunoa~terea prin sentimente.

Celula trebuie sa aiba logica sa, dar ea trebuie ~i mai mult sa

eunoasea logica organismului. altfel devine eancerigena. Reli-

gia a fost Întemeiata de cei in sufletul carora Divinul statea pe

primul plan ~i nu se Întuneca prin omenesc.

Seara de mari me ~i densitatea informatiei erau enorme ~i

logica omeneasca obi~nuita nu era, aiei, deeat un obstaeol.

Într-un asemenea eontext logica omeneasea a fost Întotdeauna

secundara. De aeeea la exterior parea trunchiata ~i ineoerenta.

Aeest meeanism a fost mai tarziu utilizat de impresioni~ti. S-a

Constatat ea ruperea lanturilor obi~nuite ale logicii ~i ale

formei exterioare poate da 0 intensifieare a eonsistentei ~i În

gl~neral, a intluentei.

A~adar, citind Biblia am Înteles ca ea nu trebuie leeturata ci

Perceputa prin sentimente. $i, cu cat mai u~or se Înlatura

logica omeneasca, schemele ~i stereotipurile, cu atat mai

repede se intuie~te sensul celor spuse În Biblie. Am Înteles de

Ce cre~tinismul acordâ notiunii de ~~credintâ" 0 atât de mare

Însemnatate. Credinta este conservarea iubirii de Dumnezeu

cand tmite reprezentarile con~tiente, logiee, despre Dumnezeuse nâruie.

Dumnezeu este iubire. amuI este con~tiinta. Credinta ajutasa pastrezi iubirea cand con~tiinta s-a dezintegrat. Daca nu este

destula credinta, atunci trebuie sa aspiri catre Dumnezeu prin

112

~ -'

con~tiin!à. Dar con~tiinta noastra se descompune constant ~i,În consecinta, a distinge ~i a cunoa~te Creatorul nu vom puteaniciodata prin con~tiinta.

Totul În Univers se na~te din iubire. Dragostea genereazatoate sentimentele. Sentimentele se transforma În ide;' Ideilecapata dimensiuni tot mai mari, se compacteaza ~i se transfor-ma În sentimente. $i toate sentimentele se Înalta spre sursa lor

- iubirea. Noi venim din Dumnezeu, cre~tem Dumnezeirea innai, ne Întoarcem În Dumnezeu ~idevenim Dumnezeu.

Dio tot ceea ce se nume~te "am" partea cea mai mica 0ocupa coqiul ~i con~tiinta, dar Tara ele omul nu va puteaevolua. $i tocmai aceasta parte minuscula ~i neÎnsemnata sepercepe ca fiind eentrul Universului.

Nu este Întamplator, altfel proeesul evolutiei s-ar puteaopri. Procesul evolutiei Universului implica În tendinta lui ca

fiecare, cel mai marunt sector al lui, sa se compare prindimensiuni cu Universul Însu~i. lar asta Înseamna, În primulrand, coneentrarea informatiei. Cand densitatea informatiei

depa~e~te 0 anume limita, timpul, spatiul ~i materia se unificaÎntr-un tot. ~i mersul vremii se opre~te. Punctul a devenitinfini!. Universul s-a redus la un punc!. amui s-a Întors În

Dumnezeu.În cuvinte obi~nuite se poate spune a~a: În intelectul sec,

abstract al omului, cu timpul, vor trebui sa apara tot mai multe

:.senti mente cal de care sa se transforme Într-o perceptie a iubirii

:11Ifinite.Unificarea gandirii rationale cu eea irationala a senti-;QIentelordevine, acum, 0 conditie indispensabila pentru evo-

ia ulterioara. $i aeeasta se nume~te "unirea ~tiintei cu

ligia". Apropo, cu timpul am Înteles cum se denaturau

113

~~- --=0, E..1 t::~~~.E ~

~

=-===-==-H9ll

,....

,.

\."

..... .~QU

-

r" N '

faptele În perioada sovietica pentru demascarea bisericii ~ireligiei; comportamentul reprobabil al slujitorilor bisericii saual bisericii Înse~i se echivala cu notiunile "religie" ~i

"Dumnezeu". Este tot una cu a fi amendati degeaba de politiacirculatiei ~i a striga dupa, ca toate semnele ~i regulile decirculatie ~i drumul Însu~i, În general, sunt prostii ~i nu maivreti sa credeti În ele.

Religia cre~tina este un drum ce duce Înspre Dumnezeu ~ispre 0 corecta ÎnteJegere a dimensiunii interioare din imaginea

Jumii. Biserica ~i reprezentantii ei sunt slujitorii de pe acestdrum. Ei se schimba În permanenta. Cateodata se schimbasemnele dar drumul ramane. Înainte, nu realizam ce roi micare con~tiinta noastra ~i ce roi imens joaca ceea ce, de obicei,nu observam. Nu observam, Cum nu dam atentie pamantuluipe care pa~im. În planul subtil se vede cum Înrautatirea brusca

a stari i de spirit, traumatismele fizice ale unui om provoaca 0

izbucnire emotionala la ceJ apropiat lui. Nu este un iluzoriuc.ontact informational ci unul energetic foarte puternic. Noi pur

~i simplu nu vedem cauzele reale ale celor ce se petrec cu noi.Am stat d, vorba cu un om de ~tiintâ ce lucreaza Într-unul din

instituteJe de frunte ale Rusiei.

-Exista un fapt uluitor - Îmi povestea el - omul se afla Încoma, nu-Î mai functioneaza nimic, nici un feI de reactie,

encefaJograma este goala, la Întepatura nici 0 reactie, luminaÎn ochi - reaqie nula, arsura - la fel, ~oc electric, puternicebatai din palme ~i orice ait sunet - nici un fel de reactie, adica

imaginati-va - un cadavru. ~i iatâ ca de boJnav se apropieomul lui de suflet ~i-I cheama pe nume ~i encefalograma seactiveaza!

114

l,

l':1 i

i

1;'

iIl

T:f::

':~

~<

"',

,~

Înseamna ca viata nu se ascunde În cap. Sentimentul iubiriise dovede~te a fi mai presus de moarte! Felul În care secomporta omul În fata lumii contureaza caracterul lui. ~tiintade a pune corect accentele este, În cele din urma, ~tiinta de a-tiforma corect reflexele. Am avut 0 perioada În care pictamdestul de bine, ulterior am abandonat. Ma incomoda vizibilceva. Nu de mult am Înteles despre ce era vorba. Mi s-aincubat ideea ca pictorul deseneaza ceea ce vede iar pe minenu ma interesa sa pictez ceea ce vâd. Ce consideram canoane

clasice ~i Încercam sa ma conformez lor, În realitate era logicaomeneascâ, cOJl~tiinta superficialà pe cafe ma temeam 5-0contrazic ~icare sufoca sentimentele mele,

Am Înteles ca pictorul, În primul rand trebuie sa pictezeceea ce simte ~i sa adauge dupa dorinta cum vede acest lucru.

Tablourile se fac cu dragoste ~i sentimente ~i apoi se lacuiesccu ganduri. De curand, un prieten mi-a povestit despresapaturile efectuate la Pompei;

.- Cenu~a a acoperit totul atM de repede ca multi n-au avuttimp sa Înteleaga care-i treaba, Apoi corpurile sau dezintegratiar În cavi,atile formate s-a turnat Ipsos ~i Într-unul din mulajes-a vazut un corp de barbat ~i un corp de femeie care raceaudragoste. Închipuiti-va moarte În timpul iubirii!

- Nu-i tocmai exact, I-am corectat eu. Iubire În timpulmortii.

Prin urmare, daca vederea noastra ne permite sa patrundemprin membrana subtire ~i iluzorie a realitatii obi~nuite ~i sa

vedem realitatea superioara, conceptia corecta despre lume cese formeaza ne permite sa ne schimbam ~i caracterul, ~i

destinu!.

;<

'z'

115

T- +0::::: ;:;CI E..:..; i:i. ::;:;0.:::;:;III)::: ..;c::QE-f-<.c u

...............---==-=-

H9ll

--1\"

"

~

~ .n~u

-

r~_:..~

~ ~ ~

Sotul meu se Îmbata crunt, iese din betie cu ajutorulmedicilor. Cine este În mai mare masura autorul acesteisituatii, eu sau el? Care este solutia, cum sa tuerez asupramea?

" >În a treia viata v-ati adorat sotul. Era lumina ochilor dum-

neavoastra. Totul În el stamea admiratia. Va Îmbatati deiubirea pentru el. ~i treptat punctul principal de spr(jin a trecutpe Înveli~ullui omenesc. Cu cat femeia vede mai putin Divinul

din lumea Înconjuratoare ~i din omul Îndragit cu atat mai multilleaga pe acesta de tot ce este omenesc, cu iubirea ei. Atunc;'el fie ca moare, fie Ca se Îmbolnavqte, fie i se deformeaza

caracterul ~i pierde ceea ce femeia venereaza În el. Daca ea I-aiubit fiindca era bogat - il ajunge saracia; daca I-a iubit fiindcaera de~tept ~i capabil

- devine natang ~i ghinionist; daca I-a-;ubit fiindca era cumsecade ~i virtuos

- devine nememic ~imar~av.

Cu cat'mai tare femeia nu va accepta Înjosirea omenesculuidin sotul sau cu atat se va Înrautati situa!ia sotului.

Ata~area dumneavoastra la idea/uri depa~e~te de 5-7 orinivelul critic, de aceea exista un fond adanc ~i putemic de

nemultumire fa!a de tot ceea ce nu corespunde idealurilordumneavoastra. Alcoolismul este a boala. El leaga agresivi-tatea profunda a femeii, la fe/ cum ar face-o cancerul, psori-azisul ~i alte afec(iuni. Dar niciodata cauza nu se atla Într-unsingur am. Agresivitatea dumneavoastra ÎI "Iove~te" pe so!uldumneavoastra pentru ca În doua vieti anterioare, el i-a

1'1'II1

I

ii

Il

1

,1

1l,

"Il

lfi

:1

'1'1

116

~,_. ,.',

'~'~

,1

"'1-.'Î']:'

dispre(uit ~i comportat trufa~ cu cei care Îi erau inferiori

spiritual ~i intelectual. Capacitatea lui de a se schimba este de

30-40%. A dumneavoastra corespunde la 60-70%. Trans-formandu-va profund, rugandu-va pentru urma~i il yeti ajuta ~i

e sotul dumneavoastra, dar prea putin ca sa elimina!i oriceP. .

A..nemultumire fata de sa! ~i sa-I izbaviti prm urma~1. ICItre-

buie sa va schimbati ~i atitudinea fa!a de lumea Înconjuratoare.Ce este aderen!a la idealuri? Este tendin!a de a-i vedea

~eoamenii din jur ~i Întreaga lume conform unei imagini. lnmaslira În cafe aceastâ imagine se atM. În con~tiintâ, ea estestatica. Con~tiin!a prin chiar structura ei este statica. De aceea,daca vrem sa subordonam lumea unui desen realizat În con~ti-inta noastra se produce a completa oprire a evolu!iei. Chiar dinprimele secunde apare a discordanta Între tabloul imaginar ~irea/itate. ~i se treze~te agresivitatea ca a Încercare de a proteJaimaginea atlata În descompunere. Dar cum sa visam, cum saalcatuim proiecte În acest caz?

Orice vis al nostru se na~te din dorin!a de a capata confort

~i satisfaqie. Confortul superior ~i mul!umirea suprema estesentimentul de iubire din sutlet. De aceea nu vlsam pnnganduri, ci cu iubirea ~i sentimentele. Întrucat iubirea nu are

forma cand este multii iubire În vise ele se Împlinesc repede ~Idetali:le nu conteaza. Cand În vise se atla multe ganduri ~iputina iubire, forma are atunci foarte multa import~n!a ~i ceamai mica nepotrivire cu proiectele na~te nemul(umlfe ~I agre-sivitate. De acea este interzis a crea un ideal de sa! care nubea, este de~tept, bun ~i frumos ~i a trai cu acest ideal.Provocarea agresivita!ii este iminenta. Trebuie sa va spunetl:

117

~ --+~ ;::CI E..:...;A. ;;:i:t: ::1 10

= ..::CClr-<I-..c: u

1,~

1

,.

,

--=---=-U9LZ

~~""

ut,1

..-- ~111

","U-

-_J

'1

Il

1111;1

I:i

1~:

il

1

1

- Daca ma voi Îndragosti de el, il voi iubi cu toateneajunsuri!e ~i virtutile, indiferent cum va fi.

Totul Începe de la iubirea divinului ~i se termina cu ceaomeneasca. Iubirea divina autentica nu depinde de nimic. ~idaca sotul dumneavoastra va deveni invalid, impotent, ticaJos

~i nemernic, daca va va trada sau va pleca la alta femeie, vamuri sau va Îmbatrâni tot ÎI veti iubi cu aceea~i putere. Va fipentru dumneavoastra u~a prin care intrati În lumea dragostei.

~i nu conteaza cum arata aceasta u~a. Nu este permis saconstruiti modele Înghetate, ele se alcatuiesc În con~tiinta.Trebuie sa Întelegeti ca lumea este imprevizibila.

Un caz interesant s-a petrecut la 0 conferinta În Sankt-Peterburg. Dintr-un ait ora~, cu aceasta ocazie, a venit untânar.

- Situatia mea este critica - a Început sa povesteasca el -trebuie sa primesc licenta ~i totul Îmi cade din mâini. Nu pot sama concentrez. Gândurile Îmi zboara, nu retin nimic.

Catastrora tata/a.

- Este salvareadumneavoastra- il corectez eu - dumnea-voastra a,i alungat toate sentimentele ~i ati inceput sa traiti

prin con~tiinta. Cariera, licenta intelectul au devenit pentru

dumneavoas.tra unicu! scop. Daca ati fi primit licenta ati fiÎnnebunit sau ati fi racut alta boala grava ce v-ar fi blocatorientarea puternica spre idealuri, spre spiritualitate.

Încercatisa traiti din sentimente. Revizuiti atitudinea fata de cariera

dumneavoastra ~i licen(â. Mergeti În salon, lucrati asupra dum-neavoastra ~iveniti dupa prelegere.

Când s-a apropiat dupa conferinta am vazut ca situatia lui'

,era ~i mai proasta ca Înainte.

118

... - ~.-

- În timpul prelegerii se petrece 0 accentuare intensa a

tuturor proceselor - i-am spus tânârului - daca lucrati corect se

produce 0 ameliorare putemica dar, daca va mentineti orientarea

gre~itâ fie ~i pal1ial veti Începe sa va ruinatl ac!iv. Prm urmare,a~

Început sa va rugati, sa Îndepartati suparârile, nemultumlflle fata

de altii ~i dumneavoastrâ În~iva. Dar imaginea dumneavoastra

static~ despre lume a râmas ca Înainte. Va agatati cu "dintii" de

schemele pe care vi le-ati desenat. Traiti ca ~i pâna acum prin

ratiune iar daca con~tiinta se pune Înaintea sentimentului devine

a~esiva. Întelegeti - lumea este imprevizibila. Omul iubit este

imprevizibil. El se comporta dupa cum i-a dat Dumnezeu; logIca

divina n-o yeti intelege ~âna nu va veti Întoarce În Dumnezeu ~I

nu yeti deveni Dumnezeu. Nu va bazati niciodata pe loglca

dumn~avoastra ~i pe schemele proprii, va vor trada mereu. Nu se

poate trai rara ele, dar În fiecare dipa trebuie sa le simtiti ca fiind

secundare. Retineti: În fiecare clipa, cu dumneavoastra se poate

Întâmpla ceva complet neprevâzut. ~i trebuie sa resimtiti aceasta

nu ca pe 0 neplacere ci ca pe 0 posibilitate de a va dezvolta

con~tiinta. Cu cât În suflet va fi mai multâ dragoste, cu_atât se va

primi ma' u~or orice schimbare nea~teptatâ de situatie. Invatati sa

trimiteti ratiunea ~i con~tiinta În planul doi când este vorba despre

dragoste".

Dupa aceasta conversatie tânarul a revenit la normal.

Ma adresez femeii care a scris biletul:

- Con~tiinta dumneavoastra, În permanenta, evalueazacritic situatia ~i genereaza agresivitate. Învatati sa nu gânditi,

sa nu apreciati În nici un fel situatia. Când nu va place ceva:

repetati: "Doamne, În toate este voia Ta". Repetati ac~asta ~I

dimineata ~i seara. Renuntati la controlul asupra sltuatleI.

119

T_-t-::::::QE..: : i:i

~~~.E

..:f-~U

~-=-=-

L~9a:

---,..

'.

L ::IÇ..)

~I

.Stradui!i-va sa deplasa!i con~tiinta pe al doilea plan - se va

m'c~ora dependen!a de valorile umane, va slabi fondul deagresivitate fa!a de sOI - ~i el nu va mai trebui sa bea ca sa

supravietuiasca. '

'{Jo ~ ~

Ajutati-ma va rog macar În câteva cuvinte. Învatati-macum sa normalizez, În familie, relatia dintre sol ~i 'tatalmeu. Sunt permanente scandaluri. Copiii traiesc În conditiianormale. M-am straduit sa scap de 0 boala, mi-a apar~talta.

Conllictul dintre sOI ~i tatal dumneavoastra se explica Înfelul urmator. Amandoi traiesc din !eluri, principii ~i idealuri.De aceea, amandoi se considera lideri ~i Încearca sa-~i impunavOIl1!a,principiile ~i idealurile celor din jur. In asemenea ca-

zll'fi conllictul este inevitabil. Daca se va stinge În afara se vacontinua Înauntru ~i se va traduce prin boli. '

Ce se poate face În asemenea cazuri ?

.Dispre!ul fatâ de oamenii care nu corespund !elurilor ~i

,dealunlor dumneavoastra, În principal, le-a!i mo~tenit de la

tatal dumneavoastra ~i În adancul dumneavoastra este prezentade asemeni dorinta de a va aleatui un ideal care sa includanumai trasaturi pozitive ~i de a sanc!iona dur, tot ceea ce nucorespunde acestui ideal. Tendin!a respectiva a!i transmis-ocopnlor. Dumneavoastra ~i copiii trai!i În condi!ii anormalepentru ca nu va este permis sa ave!i condi!ii normale. Daca ladumneavoastra totul va fi În regula, tendin!a subcon~tienta de

120

U9Ll

-II'"

~1.

a-l venera pe omul iubit, de a face din el un ideal se vaamplifica. În mod corespunzator, dependenta de principii,

idealuri, spiritualitate va Începe sa creasca la sot ~i copii ~i, Înconsecinta, so!ul se va Îmbolnavi ~i toate afacerile lui vor

aluneca spre faliment. În cele din urma, dumneavoastra ve!iavea un sOIbolnav sau muribund ~icopii În aceea~i situa!ie. Ea

s-ar schimba daca sotul ar Începe sa se comporte incorect fa!ade dumneavoastra, sa va umileasca, sa se certe cu dumnea-voastra. Dar pentru ca nu-I va lasa caracterul s-o faca, sedeclan~eazâ un ait factor de echilibrare, adica certurile dintre

sOI ~i tatal dumneavoastra. Pe cat de puternic va Începe sacreasca nemul!umirea dumneavoastra fata de situa\ie, pe atat

de puternic ve!i Începe sa va aga\a!i de principii, vise ~iidealuri. Aceasta se va transmite so\ului ~i agresivitatea luicon~tienta ~i subcon~tienta se va amplifica. Se va transmite ~itatalui iar agresivitatea lui interioara va Începe de asemenea sacreasca. Cine va fi oprit primu! ~i cum vor fi pedepsi!i to!i se

va dovedi cu timpul. Sa schimba!i În mod real situa!ia din jUfuldumneavoastra se poate doar modificandu-va dumneavoastra.

Prim,llucru care trebuie Tacu!:sa renun\a\i la dorin\a de a

controla situa!ia. Sà În\elege!i cà situa!ia, lucrand În detaliiÎmpotriva dumneavoastrà, În principal lucreazà pentru dum-neavoastra. Opri\i logica omeneascà ~i accepta\i tot ce seÎntampla. Nu Încerca\i sà stabili\i cine are dreptate, so!ul sau

tatàl. Mai departe, revizui\i-va viala ~i primi\i orice e~uare aidealurilor ca pe un medicament pentru dumneavoastrà ~i co-piii dumneavoastrà, eliminand acuzele ~i nemul\umirea fa\à de

al\ii ~i fa\à de dumneavoastrà. Daca va crampona\i de bani,langà dumneavoastrà va trebui sa se aile un sol prin care sà vi

121

-- .;:; ~.~u -

--1

se dea purificarea. Daca sunte(i ata~ata de idealuri, langa dum-

neavoastra va trebui sa fie prezent un om al carui chip,caracter, comportament ~i atitudine fa(ii de

dumneavoastra ~icellal(, sa se opuna idealurilordumneavoastra. "i cand va v t

.. . . ~ elreVIZU,Vla(a, va yeti schimba,transformari favorabile vo~aparea ~i .in sUllete~e so(ului ~i tatalui. Pute(i sa va ruga(ipentru stramo~1 cerand sa Ji se elimine dorin(a de a iubi

omenescul mai mult decatdumnezeiescul, pentru ca iubirea safie ma, pres us de con~tiin(a. Pentru ca dumneavoastra sa traiti

dm IUb,re ~i nu din principii ~i idealuri. În felul acesta pri~dumneavoastra va yeti ajuta ~i tatiil. Pute(i de asemeni sa varuga(1 pentru unna~i ~i prin ei il Yeti ajuta pe sot. lar acumunuJ dmtre lucrurile cele mai im

portante Vo b.

d- ~ . . . m VOr 1 espreradacmlle care hranesc

ancorarea dumneav oastra- de . ...- . pnnclpll,nazum(e ~i idealuri.

-Ce inseamna sa traie~ti din vise, speran(e

~i idealuri?Inseamna sa vrei ca lumea intreaga~i to(i oamenii sa fie bunide~tep(i, cu sim( etic, &umo~i, adica este dorin(a de a invest:

lum~a numai cu trasaturiminunate. Este dorin(a de. a pune

~un~taka pe un piedestal ~i de a alunga rau/. Este dorin(a de aImpar(1 lumea in bine ~i rau, de a cura(a ~i salvgarda binele ~ide a dlstruge rau/. Dar se dovede~te ca no(iunile de bine"

.- " "~I"rau sunt generate de trupul ~i con~tiin(a noastra, mai exact

de a~eJ strat al con~tiin(ei allat În conexiune cu corpul nostru.Daca trupulUJI-e bille acesta este binele, daca i-e rau este rau/.

DlIlcolod~ limiteJe corpului nu exista bine ~i rau. A~adar,

filozofia care Imparte lume intreaga in bine ~i rau este filozofiacon~tllll(ei corporale ~i, in primul rand, ea rellecta

intereseletrupului. Dorin(a de a apJica 0 asemenea filozofie Întregii lumi

,,1l,l,

l',

l'''l ',1l"

'il1 l'l'"l', 1,1

"",

l'

l",'II,l'"

'I"

"l,1,1

"II,

111",'

, (Il',

1

122

!

1;,~

t"

:~:

este dorinta celulei de a-~i impune logica intregului organism,

adica este filozofia celulei canceroase.

Prin urmare, vorbind despre bine ~i rau trebuie sa intelegem

~i sa simtim ca ele se pot aplica doar stratului superficial al': realitatii inconjuratoare. Eu-I su peri or al omului se situeaza in

afara limitelor binelui ~i raului ~i fire~te, Creatorul se alla din-

colo de hotarele binelui ~i raului. De aceea, daca noi consi-

deram ca Dumnezeu este doar bun, inseamna ca cineva trebuie

sa fie doar rau ~i acest cineva rau nu se supune lui Dumnezeu,

ceea ce Însemna ca este al doilea Dumnezeu ~i ajungem la

filozofia indianâ În care exista Dumnezeu - creator, existaDumnezeu - distrugator ~.a.m.d.

Când Îllcercam sa ne Îl1chipuimun Dumnezeu bun, generos,cumsecade ii atribuim' Demiurgului trasaturi omene~ti. Este

dorin(a de a cunoa~te divinul prin omenesc. Dar divinul se

cunoa~te prin deta~area de tot ce este omenesc. Întrucat

con~tiin(a este legata de trup, iar trupul se delimiteaza de mediul

inconjurator, adica imparte intreaga lume in doca parti,

con~tiinta imparte ~i ea toata lumea În doua. lata - eu ~i iata -

restullul1ii. Con~tiinta divide in permanenta lumea in dreapta ~i

stanga, În jos ~i sus. Dumnezeu se alla dincolo de hotarele

binelui ~i raului. Dumnezeu este iubirea iar iubirea este ~i stanga

~i dreapta, sublim ~i josnic, rau ~i bine. De aceea lumea trebuie

cunoscutii, in primul rand, nu din punctul de vedere al binelui ~i

raului, ci din punctul de vedere al iubirii Divinului. Cu atat mai

mult cu cat Întelesul de "bine" ~i "rau" se schimba mereu.

leri am intrat În apa rece ~i am Tacut un guturai, apa rece

este rau/. Astazi am Început sa ma calesc ~i sa ma scald În apa

rece, s-a Îmbunatatit sanatatea ~i apa rece a devenit binele.

123

J

-+::::: «0 E.;.; i:i ~f:5~~.Ë 0

~....-====-:.:--

uga--"..

r

..--- .nQU

..., -

r r--"

1'1

l'"

"1111

,1'II

1'1111

'It'I

Il

:::'

,

/1"

,"1I!,'1,l'

1

l'

1

leri rn-a jignit un om ~i eu consider ca este un nemernic ~i

dU~manul meu. Astazi am Înteles ca am meritat-o ~i considerca s-a comportat just ~i poate fi numit prietenul meu.

Cand Începem sa Întelegem ~i sa simtim acest lucru, pentrunoi nu mai este 0 enigma piIda cu Adam ~i Eva care au

savar~it, În rai, primul pacat (pacatul originar) ce a slujit dreptcauza pentru caderea În pacat ? Gustarea din fructul binelui ~ial raului, fructul cunoa~terii. Daca ar fi sa traducem aceasta În

limbajul contemporan, lucrurile ar arâta În felul urmator: panala dobandirea unui corp ~i a unei con~tiinte dezvoltate, omulnu se delimita de lumea Înconjuratoare, traia Întai din iubire ~iapoi din con~tiintâ. Divinul era pentru el primordial

~i apoiurma omenescul. Ulterior, cand con~tiinta ~i trupul au Începutsa se dezvolte, omul a Început sa Opuna eu.1 sau lumii, sa

Împarta Întreaga lume În bine ~i rau, sa a~eze con~tiinta maipresus de iubire, adica umanul a Început sa Întunece divinul.

Parabola ne-ar aminti parca, de faptul ca purtam În noi acestpacat originar - a pune con~tiin(a mai sus de iubire, a ÎmpartiÎntreaga lume În bine ~i rau, a a~eza omenescul mai presus dedivin. ~i În masura În cafe avem tot mai rouit omenesc, trebuiesa depunem eforturi tot mai mari pentru dobandirea În sufletul

nostru a divinului.

124

J- ~",,-"--_.__..-

'§J<> ~ ~

.t Ca viat, a mea este În impas.În ultima vreme s.m

Ajutafi-ma, sugerafi-mi canza.

Dependenta dumneavoastra de aptitudini, idealuri ~i in~.

lect depa~e~t~ de trei ori nivelul periculos. Dependenta .e'1

.re ale valorilor spirituale este ~I ea prezenta.

~~~~;ut~;;~:~:IUi este de zece ori mai Înalt decat .normaluL Cu... .

robleme De aceea orice reu~lta este pen cu-COplll sunt man p.

r.

loasa acum pentru dumneavoastra, orice Îndep '~lI~e a pro;iectelor ~i sperantelor, de asemeni. Natura lucreaza, m,pnmu.

rand pentru salvarea urma~ilor. Pen!ru ca pe lume,'a apara

co i;i dumneavoastra ~i sa supravieluiasca, !rebllle sa acumu.

lat; iubire În su flet, de cateva ori mal multa ca acu'.".. Pentru." fi' d sa la Cel care genereaza lublfea,aceasta trebllle sa III au,

fi.

'd 'rtata deadica la Dumnezeu. :;Ji pentru 0 vreme, sa III m e!,a..,

e" iubirea adica tot omenescul. Daca aIl mtratceea ce va "sug"

d " 1 i Dumnezeu.~.

e artea omeneasca, a resatl-va U..~it~~~P:~,t;U : vreme de cariera, proiecte, sper~~le ~i relatille

cu c~il~'ti oameni. Opriti nu doar logica ~i con~tllnla omenea~-"

,

Posibilitatilor ~i activitatea omeneasca.ca dar ln masura ,C ' 1 rati

' .ati va de dumneavoastra. lIIU sa uc .Uitati de toate ~I ocup . -

.asup~a dumneavoastra este spus În cartl.

'§J<> ~ ~

t rost Nu dem nit amA

Intotdeanna am avnt nn en p .,. - t

. m Începnt sab ' b at care m.-a placn ~I acunoscut un ar

125

--i-::::::CE..:..; i:i.Pi:::J 11.1:::Q:)~f-<..c

l

,.

1

1

"

«f-;:;:«l.J

---......-~-===

H9a~-

""

..

~ .~~u

-

r ...; ;;:""'~ ~~

Il(

traiesc CU el. Toata fat.a mi s-a umplut de - . V -raDl. a rog,explica!i-rni care este cauza ?

:11'11 l, Tenul ferneii este legat de idealuri. Traurnatismele fetei sau

ale din(ilo~, problemele cu paru 1, toate blocheaza cramp~narea

de Idealun. Aveti 0 de pendenta crescut a' 'ata' de 1 t ".d. .' , Ji , re a,lI, 1 ea-

lun, omul ,ubit ~i cand a!i primit"mere Tara fiere" dependenta

a crescut brusc. .Prin urmare, e vorba fie vreo Îmbolnavire a barbatulLii

dumneavoastra ~i apoi a dumneavoastra, fie În cazul unui bun

echilibru, de 0 descre~tere, prin probleme cosmetice a orienta-

rii spre idealLlri, proiecte. De obicei, În astfel de ca;uri femeia

se irita, se enerveaza, sufera, Începe sa LImble pe la doctori ~i

daca reu~e~te sa-~i rezolve problemele dintai, LIlterior, fie ca se

ÎnraLlta!esc drastic reJa!iile cu omul Îndragit, fie se strica de totfie se Îmbolnave~te barbatLiI ~i apoi femeia. '

De aceea este de dorit sa va pLlne!i toate fortele nu În

rezolvarea exterioara a problemelor ci pe modific~rea starii

IIltenoare pentru a nu muta problema dintr-un loc În al tu!.

l,

'l'

l'I,

1 Il'

Ijli,

.1

:

,

'

.

"

l,1

'1

~~ ~

Durnueavoastra a!i seris ca de parin!i depind copiii.Curn depind parin!ii de copii?

În. princi?iu dependen!a este egala 100 la 100. Diferen(a~onsta doar IIItl~p. Abaterile parin!ilor de pana la concep!ie ~iIII tlmpul sarClll1I ca ~I dupa na~tere dar În mai mica masura

IIllluen!eaza sanatatea ~i destinul copiilor. Trec 10-15 ani ~;

126

k

J. - --~--

pentru abaterile copiilor Încep sa raspunda parin!ii. Pe cat degreu se transforma copiii În interior, pe atat de greu se

Însanato~esc ~i-~i rezolva problemele parin!ii ~i-n momentelecritice pentru copil, se Îmbolnavesc ~i mor În primul randparin!ii, ca sursa a unei eronate concep!ii despre lume ~i a unuicaracter rau.

Nu demult am vorbit cu 0 femeie. Are mari probleme desanatate. Lucreaza asupra sa Îndelung ~i chinuitor. A citit toatecar(ile, a vazut videocasetele. Exista rezultate, dar periodicapare ceva nou. "Pana cand fiica dumneavoastra nu se vaschimba profund, vor fi probleme". I-am spus.

- Dar fiicei Îi este foarte greu sa se schimbe - a spusfemeia - cand vine la biserica i se face foarte rau, sau pur ~isimplu Î~ipÎerde cuno~tin!a. Nici nu ~tiu ce sa fac!

- Cum ce sa face!i? Continua!i s-o duce!i la biserica.Înainte de a merge acolo sa !ina post sau sa renun!e lamâncare, sa.-Î ierte pe toti, sa Încerce sa se roage ~i pe urmâ samearga la biserica repetand ca ~i starea proasta, ~i le~inulle'vaprimi ca 0 purificare a sulletului. Energetica bisericii Însa~i

umile~te omenescul În fa!a divinului, ÎI a~eaza pe al doileaplan. Cu cat În adancurile sulletului omenescul sta mai sus deDumnezeire, ~i respectiv, agresivitatea fa(â de dragoste estemai mare, cu atat omului Îi poate fi În biserica mai rau.

În masura În care omul este,gata sa se schimbe ~i se ajutape sine În sensul acesta la exterior ~i În interior, frecventarea

bisericii poate deveni un confort. Prin sentimentele ~i gându-rile noastre, În fiecare secunda, sau Îi ajutam pe urma~ii no~trisau Îi "Înecâm". Dacâ În aceastâ viatâ resimtim În permanentânemul(umirea, dispre(Uim ~i etichetam, inhibam mereu senti-

127

T o::::: ;:;CI E..:..; i:i il:0:; ::J 11.1:::

~a::1~!--o..c u

~---==-=-

H91l--p

.'

t.

-- ..."QU

1III

III

"

mentul iubirii ~i prin aceasta mutilam sufletele copiilor no~tri,

În viala viitoare yom avea un caracter minunat, plin de

bunatate dar copiii no~tri vor fi sinteza a tot ce am Tacut rau În

viala anterioara. Vor fi suferin!a noastra pe toata viala ~i vor

avea corpuri ~i suflete deformate. Daca omul este lini~tit ~i bun

la exterior, Însemnâ ca este de asemenea curat lâuntric.

De aceea, oricât de bine ~i confortabil v-a!i sim!i la

exterior, trebuie sa continua!i sa lucra!i asupra dumneavoastra,

Întrucât copiii sunt reflectarea starii dumneavoastra foarte

profunde care depa~e~te intervaIul unei vie!i.

III,Il!!I

1

I!'"

l'j,

'l, 1

"l,1

,1

l'II ~'5>0 ~illI,Il'

III Am fost cu fiica mea la 0 Întalnire cu dumneavoastra.

Apoi noaptea, ea s-a chi nuit foarte tare cu crize de durerila stomac. Stomacul n-a deranjat-o Înainte, niciodata. ~iiata, acum au aparut acelea~i dureri, premergator veniriiplanuite de dnmneavoastra În ora~ul nostru (am vrut savenim din nou Împreuna). Acum fiica mea snstine ni~teexamene, nu ~i-a mai pro pus sa vina la conferinta ~i nu amai avut dureri.

P.S. Am sentimentul ca feti!a va avea probleme cuviitorul. Pana la na~terea ei toti erau Împotriva casatoriei

~i a copilnlui. În ultimii 2-3 ani snb ochii fetitei se petreeaccidente. Cu un an În urma era cat pe ce sa intre Într-unaccident. Lucram asupra noastra dar ma tem sa nuÎntarziem.. .

128

Omul evolueaza prin rela!ii. Suntem lega!i de parin!i ~i

preluam caracterul lor, experien!a lor, concep!ia lor despre

lume. Acest lucru ne ajuta sa dobândim mai repede ceva in

via!à.Suntem lega!i de profesorii no~tri ~i primim de la ei

cuno~tin!e. Avem un om pe care ÎI divinizam ~i de la care de

asemenea luam, subcon~tient, informa!ie utiIa. Dar În afara de

aceste contacte exista ~i unele neumane. Sunt contactele cu

lumea de dincolo de mormânt, cu alte Iumi, cu alte planuri ~i

entita!i.

Prin contactul cu planurile superioare vine un imens ~uvoi

de informa!ie. Ea este perceputa ca 0 senza!ie de fericire,

lumina, caldura, bunatate ~i generozitate. În masura in care

omul se straduie~te sa nu se comporte josnic, sa nu jigneasca ~i

sa nu umileasca al!i oameni, sa nu reprime sentimentul

sublimului din sufletul sau, cre~te contactul lui cu planurile

supenoare.

La contactul cu planurile multiple ~i de mare an\'ergura are

acces doar omu! cu mari rezerve de iubire in suflet. Dacaiubire~ este pu!ina contactul il va ucide, adica dragostea pentn'

Dumnezeu genereaza iubirea fa!a de lume ~i oameni. lubirea

na~tespiritualitate.Spiritualitatea na~te aptitudini ~i intelect, adica, mai

devreme sau mai târziu, contactul cu planurile superioare

confera posibilita!i foarte mari ~i amplifica dimensiunile

personalita!ii umane. Dar oricât de inalt ar fi nivelul con-

tactului ~i nivelul spirituaIita!ii toate acestea sunt omene~ti ~i

Înseamna ca poate cre~te dependen!a, se poate mari agresi-

vitatea ~i miqora dragostea din suflet. De aceea are loc 0

129

-of::::;;

~§~s.CQE-oE-o.E

.0::t:~u

~-===-=-

.agLl'

---".

"'-

---- .nQU

-

t. .~"),01;~"'~~'

periodica purificare, adica anularea contactului cu planurilesuperioare ne determina comportamentul, În viala noastraapare dintr-o data un om al carui fel este conturat de planurile

marunte, pamânte~ti. El este gata sa tradeze ~i sa renege tot ceeste sacru de dragul banilor. Pentru el este de mii de ori mai

important, decât orice convorbire abstractâ, ceea ce se poatepipai ~i line În mâini.

Daca nu dispreluim ~i nu judecam un asemenea om, nurespingem În interiorul nostru iubirea pentru el, vindecarea seproduce normal $i putem menline contactul cu planurile

supenoare.Astfel, 0 femeie superioara, buna ~i entuziasta are adesea

un sol ce se dovede$te a fi un pragmatic cinic, om dur $i Îaraprincipii.

lar daca ea continua sa-I iubeasca, copiii vor fi puri. Dardaca va Începe sa se enerveze, $i sa-$i dispreluiasca solul, varenega iubirea $i-i va lipsi de ea pe copiii sai. lubirea fiindpUlina, contactul cu planurile superioare va fi periculos $icopiii vor pierde ~i ei. Însa rezultatul iubirii ~i contactului seva rnzotine oricum În ei, adica vor avea un nivel mai Înalt d~

posibilitali, aptitudini ~i intelect. Dar fiindca iubirea ~i avântulsufletesc nu sunt resimlite de copiii, ei Încep sa se orientezespre ceea ce stapânesc În mod real. Însa orientarea excesivaspre aptitudini $i intelect intensifica puternic trufia ~i provoaca0 agresivitate de mari dimensiuni falâ de oameni ~i lumea

Înconjuratoare. Acest proces, mai devreme sau mai târziu seopre~te. Acum relativ la problema dumneavoastra. În vielileanterioare ali avut un foarte Înalt nivel al bunatalii,spiritualita(ii, virtu(ii, sentimentelor superioare. Ali Început sa

,'1111

1Il;i,

1,,;'1,1

,l""

1111111

1

'I1

t30

depinde(i tot mai mult de acest lucru. Când au Început sa va

trateze prin sol ~i al(i oameni, În viala anterioara, nu a(i trecutproba. În aceasta viala, Într-o masura oarecare la fel. Cândcopi!ul are orgoliul marit, perioada concepliei sarcinii ~i a

venirii pe lume trebuie sa fie Înso(ita de Înjosire ~i lipsabunastarii omene$ti; daca parinlii, mai ales marna, trec cu bineprin acest segment de viala ei il ajuta pe copil sa revina la

ofdine. ~i for(ele principale din educalie nu trebuie cheltuitepentru dezvoltarea aptitudinilor, pentru 0 mai buna ~coala ~icariera, ci pentru ~tiin(a de a ierta, de a nu gandi urat despreoameni, pentru 0 mai mare concentrare asupra iubirii decâtasupra raliunii ~i con~tiinlei.

Orientarea fiicei dumneavoastra câtre aptitudini $i intelecteste de patru ori mai mare decat nivelul de risc. Contactul estedur. Tendinla de a gandi rau despre oameni ~i lumeaÎnconjuratoare este Înalta. lar cand prin ganduri ~i cuvinte Îisuparam pe cei din jur, franarea se produce prin probleme customacul nostru.

În timpul prelegerilor spectatorii intfa În contact cu mine.Toati "murdaria" se ridica la suprafa(a. Pe de 0 parte. Pe dealta parte, eu le indic cum sa Învingem toate astea. ~i dacaomul s-a lenevit, sau n-a În(eles ceva ~i nu s-a putut schimba,agresivitatea ramasa se activeaza, dureros ~i ÎI ajuta sa seschimbe prin constrangere. Cand fetila a decis sa mearga laconferin(a s-a Întamplat acela~i lucru. Cand a hotarat sa nu.mearga, contactul s-a Închis ~i procesul acumularii a lut-o pe

drumul sau. Ce se poate face În aceasta situa(ie?Pentru 0 vreme este mai bine ca fetila sa uite de licenla,

cariera, de aptitudini. Mai bine 0 munca fizica, monotona, Îara

t31

T_+::::;QE..:..; P..

~~~,Ë

->::1-2i:«u

~-~-H911u_p

.-

---- .-= N","U

1',1

,l,

nici un gând În minte. Cu cât posibilitatea de a câ~tiga bani vafi mai mica ~i În acela~i timp cu cât mai grea va fi munca, cuatât mai bine pentru ea. Postul, renun(area temporara la

mâncare, mersul ~i rugâciunea, oriee muncâ mic~orâl1d sen-timentul propriei importante, pot ajuta la schimbarea de sine.

Dar partea cea mai importanta a lucrului cu sine trebuieexecutata de mama, adica de dumneavoastra. Trebuie acceptat

~i iertat tatal, so(ul, orice barbat prin care fiind Înjosit ome-nescul, s-a acordat percep(ia iubirii de Dumnezeu. Trebuie satrece(i de zeci ~i zeci de ori prin situa(ia În care au fost Înjositecele mai Înalte ~i sfinte valori umane ~i sa repeta(i ca iubireaeste mai importanta pentru dumneavoastra ~i ca, de draguliubirii pentru Dumnezeu, sunte(i gata sa renun(a(i la cele maiinalte valori spirituale. Sa Înva(a(i dumneavoastra În~iva ~i sava Înva(a(i fiica sa cedeze, sa se supuna, sa fie de acord cubarbatul când el nu are dreptate. Acestea creeaza un bun fondpentru lucrul cu eu-I propriu. ~i daca la inceput efectullipse~te, nu dispera(i ~i continua(i. Daca 0 ameliorare vizibila

s-a produs, nu va relaxa(i ~i nu Înceta(i lucrul, merge(i ÎnainteÎnce.i~or ~i neÎntrerupt, ~i, atunci rezultatul va aparea ~i I:Usecven(ial ci pe timp lung.

:1

1:

~ ~ ~

Cum sa Înliitur ata~ameutele În geueral?

Înainte spuneam: "Anula(i agresivitatea, supararile, nemul-(umirea fa(a de al(ii". ~i no(iunea de "agresivitatea subcon-

~tienta", indica În primul rând, fondul de preten(ii fa(a de al(i

132

T_+:::::

~ §t 8-C:H-.t-..E

oameni. Apoi am În(eles ca este pu(in, ca nemul(umirea,suparari le fa(a de sine, fa(a de caracterul, vârsta personala,posibilita(ile limitate, reduse, sunt periculoase, patrund adâncÎnauntru, fiindca fata de noi suntem deschi~i, putând ajunge la

foarte mari dimensiuni.Pe orma am con~tientizat ca simpla nemultumire pentru

situa(ia În care te gase~ti, fa(a de soarta, societate, lumeaÎnconjuratoare este mai pu(in evidenta decât ura fa(a de vecini,

dar rezultatele negative sunt considerabil mai semnificative.Am Început sa le spun pacien(ilor:

- La Început pute(i sa va amintiti fiecare situa(ie concreta,pe cine ~i ce v-a suparat ~i sa le retrai(i iertând tot. Apoiispa~i(i-va agresivitatea fata de iubire, aparuta În sufletuldumneavoastrâ În lIrma supârârii pe sine, pe soartâ !?iprezentâÎn sufletele altor oameni În urma judecarii lor, a preten(iilorfa(a de ei.

Am privit pm1ea de care omul este cel mai tare ata~at ~i ampropus sa se lucreze mai mult În aceea direc(ie. Apoi am vazut

ca În afara de Îndepartarea unui ata~ament, gelozia de pilda,ori t;ufia sau ata~ari de idealori, trebuie anulat fondul generalde apartenen(a la omenesc. ~i În acest plan este obligatoriemodÎficarea conceptiei despre lume. Mi-au trebuit câ(iva anipentru a spune Într-o fraza acel În(eles al lumÎi pe care I-am

!

prÎmit.

Este periculoasa ~i plina de responsabilÎtate nu doar

stapânirea valorilor spirituale, ci ~i a celor materiale. lar

evolu(ia nu este un drum larg pe care devii tot mai putemic ~i

mai aparat, el seamana mai degraba cu cararea unui alpinist,

cu cât nivelul tau este mai Înalt, cu atât calea pe care orci este

133

~~.0::V

~--""'"""'=-

uga

".

~u

Il,

i:

mai riscanta. Înainte consideram ca stapanirea valorilor

spirituale Înseamna un singur lucru, doar binele. Nicaieri in

literatura nu am gasit Întelegerea faptului ca pana ~i valorile

spirituale superioare nu pot constitui telul unic. Se poate ca

despre aceasta sa fi vorbit 0 singura fraza din Biblie: "Fericiti

cei saraci cu duhul, caci a lor este Împaratia Ceru!ui". Oaca

stapanirea valorilor spirituale poate fi periculoasa, Înseamna ca

nu este admis vreodata ca ele sa se constituie În te! superior.

Înseamna ca sunt secundare ~i nu este permis sa depinzi de ele.

Orice fericire umana este posesiune de va lori materiale ~i

spirituale. De aceea nici nu poate fi telul principal ci doar un

mijloc, 0 pârghie pentru amphficarea divinului din sine'

~tiinta de a primi În orice secunda pierderea fericirii omene~ti

aspirand În acel moment spre divin reprezinta posibilitatea

unei evolutii normale.

a parte din fericirea omeneasca trebuie respinsa. Reiese ca

omului bogat i se mentine capitalu! cand ofera sume semni-

ficative pentru aqiuni de binefacere ~i Întelege ca acumularea

financiara nu poate fi scopul principal. Pentru ca un stat sa

exis'e, fiecare trebuie sa plateasca impozite. ~i daca omul .IU

vrea s-o faca vine un executor statal ~i Îi confisca proprietatea.

Noi Îi platim lui Oumnezeu un tribut de iubire. Oaca nu 0

facem pierdem fericirea omeneasca. Oaca omul se desparte

periodic de tot ceea ce Îi este drag traind mental moartea celor

apropiati ~i propria moarte, este deja gata sa-~i jertfeasca

fericirea omeneasca. Dar numai În cazul În care acceptam totul

ca fiind dat de Oumnezeu ~i pastram iubirea pentru el.

Oaca schimbarea are loc În perioada În care v-ati iubit, eu

repet : "Ooamne, te iubesc mai mult decât pe el, mai mult

,

1

134

t decat pe copiii mei, mai mult decat tot ceea ce Îmi estescump", daca 0 facem permanent, putem darui iubirea omului

iubit fara sa ne temem pentru el. Independenta interioara fata

de valorile umane ne confera ~i 0 proteqie exterioara, tizica.Organismul devine mai rezistent fata de boh, infectii,,temperaturi ~i suprasohcitari fizice. Am vorbit odatâ cu un om

care se ocupa de Îmbaierile la copca.

- ~tii care este regula principala a scaldatului În apa rece?

- m-a Întrebat el. - Sa intri În apa cu bunatate În sutlet ~i binedispus. Oaca te temi, sau e~ti suparat pe cineva În acel moment

sau pur ~i simplu te nelini~te~ti, poti sa race~ti. De aceeaÎnainte de a te sca!da alunga IDate temerile ~i supararile,umple-te de bunatate ~i apoi sari. Atunci sanatatea !i se vafortifica!

Mi-am amintit ce mi-a povestit 0 cuno~tinta:

- Am citit cartile dumneavoastra, am lucrat asupra mea ~i

exista efecte, dar este foarte greu sa lucrez cu eu-I de

bunavoie.

:C:xista 0 metoda de Însanato~ire - mersul pe carblmi

aprin~i. Am Încercat ~i ~titi, cu sanatatea stau mult mai bine.

Pentru ca mi-a trezit interesu! am ruga: 0 sa-mi povesteasca

despre starea pe care 0 resimte Înainte de a trece peste ~antul

de cinci metri, ump!ut cu carbuni aprln~i.

- Instructoarea noastra ne-a spus urmatoarele - a Început

ea - imaginati-va cea mai mare pierdere din viata dumnea-

voastra ~i acceptati-o. Apoi adresati-va fortelor superioare ~i

cereti-Ie ajutor. Cand am facut acest lucru - povestea

cuno~tinta - mâinile mi-au devenit fierbinti de parca ar fi ie~it

135

U9ir:

1'"

11

r

1

\1.

1

!'11

..

..... .=,QU

-

l'1

Il

'i,1

curent din ele. Am sim!it cà sunt gata ~i am pà~it lini~tità

trecând peste càrbuni.

Am În!eles cà aici lucreazâ acela~i mecanism. Dacà omul

nu poate sà-I ierte pe careva sau nu poate accepta pierderea a

ceva scump, corpul lui depinde de mediul Înconjuràtor ~i nu

suportà modificarile bru~te. În màsura În care omul este În

stare sà se deta~eze de con~tiin!à ~i de eu-Ilui omenesc, corpuI

lui este mai pu!in supus distrugerii. Vikingii mâncau Înainte de

luptà bure!i pestri!i (ciuperci otràvitoare) pentru a se debarasa

de con~tiin!a propriului eu ~i a fi capabili de acte de vitejie.

Unii luptatori din Orient Îndeplineau ritualul propriei morti ~i

mergeau la luptà de parcà ar fi murit deja. Frica dispàrea,

capacitàtile se Înzeceau. Femeia care nici nu poate ridica

cincizeci de kg, vàzând cum copilul ei a nimerit sub 0 ma~inà

ridicà un camion de opt tone, eu-I ei personal dispare În acest

moment cu toate probleme sale. Ea traie~te din dorin(a de a-~i

. ajuta copilul.

Apropo, am citit pe urmà un articol despre un trib care

calcà pe foc. Înainte de acest act, indienii, timp de câteva zile

Î~i'creeazà 0 anumità stare. Principalul este sà elim:ne

contacte le sexuale, hrana gustoasà, adicà tot ce ne leaga de eu-

1nostru omenesc. Mi-am amintit cum au aràtat la televizor un

om Îmbracat Într-o tunicà albà. Lua 0 bagheta În mânà, se

Înclina ~i intra Într-o anumità stare. Dupa aceasta, la comanda

lui i se tuma pe spate un borcan de cinci litri cu acid sulfuric.

Tunica se destràma sfârâind În câteva secunde iar pe spinarea

lui nu râmanea I1ici 0 arsura.

Am inteles de unde vin minunile sàvar~ite de sfinti ~i de ce

nu au putut fi ei otraviti, de ce ie~eau vii din foc, ~i de ce

Ii;11

:111'

l'

l' i,Il

'l'l' "

I,

.1'1'

1" 1

l'1

1

l'1

136

:1i'';

zburau prin aer. Asemenea lucruri raceau ~i yoghinii În India.Reiese ca nu erau basme ci fapte reale. La 0 anumita scarà a

deta~àrii de eu-I omenesc se poate nu doar vindeca boala, dar

~i Învia mortii:Eu-I nostru omenesc este multi-stratificat.Trecerea de la eu-I trupesc la trepteIe lui mai Înalte ~i

deschiderea unor largi posibilita!i rara màrirea rezervelor dejubire din suflet dau 0 cre~tere considerabilà a propriei

importante ~i ulterior tot mai multe probleme. De aceea indife-

rent de ineficienta externâ, gândul constant catre Dumnezeu ~iiubirea care nu depinde de nimic, nu numai de eu-I nostruomenesc dar ~i de straturiIe superioare, de mai mare anver-gurà, confera 0 sànàtate reala ~i0 fericire autenticà,

'!Jv ~ ~

Încerc sa iert, dar nu reu~esc, ce sa fac?

Stàteam odatà la baia de abur cu un prieten ~i comentai'n 0

situa!ie ce mi se Întâmplase de curând. Dupa cum se Întâm-

plase adesea, fusesem În~elat de un om pe care il ajutasem.

Am Încercat sà Îndepartez supàràrile imerioare repetând cà nu

fusese Întâmplàtor, cà fuse se dat de sus, dar nemul!umirea nu-

mi trecea. lar eu continuam sà clocotesc de preten!ii:

- Asculta - Îmi zâmbi prietenul meu- tu Îi Înveti pe altiica nu este permis sajudeci dar ce faci În clipa de fata?

- Nu judec ci dau pur ~i simplu 0 apreciere logica celorÎntâmplate.

137

QÊ~~ ~~~~,Ë 0

==-==-=-.H9LZ

",

.-

If<

~ .!:: caQU -

r'

'IIl'

- Atunci gase~te ceva bun - nu se lasa prietenul - macarun element, te va u~ura!

Am Încercat ~i am constatat ca dorin!a de a judeca ~i de a

"scormoni" logic În cele petrecute s-a redus. De aceea va;propune sa face!i urmatoarele cand cineva v-a suparat:

1. Încerca!i sa-I aproba!i pe amui care v-a suparat;

2. Gasi!i-i ni~te trasaturi pozitive;

3. Stradui!i-va sa va pune!i În locul lui, adica sa va

deta~a!i de eu-I persan al cu supararile ~i preten!iile lui.

Mai departe: În masura În care toate for!ele dumneavoastra

se concentreaza pe eu-I omenesc, supararea va fi mai grea,

ampla ~i profunda. Cu cat yeti lucra pentru deta~area de

sentimentul propriei importal1(e, cedând ~i aprobând al!i

o3meni, neimpunându-Je vointa dumlleavoastrâ, repetândperiodic ca peste tot ~i În toate vede!i ~i sim!i!i voin!a divina,

cu atât yeti corecta treptat situa!ia.

Principalul - sa nu tainui!i supararea adânc În primele

câteva ore. Aici este important sa nu reflecta!i, sa nu evalua!i

situa!ia. Omul nu are nici a vina, este dat de Dumnezeu, nu

este Întâmplator. Mai departe: pe cât yeti depinde mai tart' de

toate valorile omene~ti: pe atât va va fi mai greu sa suporta!i

supararea. De aceea trebuie lucrat mereu asupra eu-lui pentru

miqorarea dependen!ei. Daca yeti Începe sa va antrena!i În

permanen!a atunc; yeti aVea parte de reu~ite la competi!iile

numite"supârarea grea".

l,

Înca un fapt.

M-am dus odata la magazinul universal dupa cumparaturi.Era la ara deschiderii ~i la intrare statea a mul!ime de oameni.

138

--_J..-

.U~ s-a deschis ~i to!i au luat-o Înainte. În acelmoment cinevarn-a calcat tare pe calcâi. M-am Întors. Un barbat nu prea Înalt.s-a uitat cu indiferen!a la mine ~ia pa~it lini~tit mai departe.. "Fir-ar sa fie - m-am gândit ~ rn-a calcat pe picioare ~i nici

.macarnu s-a scuzat - m-am suparat de doua ori". Apoi mi-am

Juat seama: "Doamne, dar ce fac?" ~i iata ca ma plimb prin

;rnagazin, adun pachetele, trec de la un raion la altul ~i Încerc

sa-I iert pe amui respectiv. Ma rog ~i ma caiesc. Rog sa plece

supararea din sufletul meu, repet ca nu lin supararea pe el,

repet ca el nu avea nici a vina. Dar supararea nu trece. ~tiu ca

este important sa nu emit preten!ii, ulteriar va fi mai u~or de

iertat. Ce sa le spun pacien!ilor daca Într-un moment critic nu

pot eu ÎnslImÎ sa ma pUll Îll ordine? Important aici este sa nu teopre~ti ~i sa continui Încercarile. Încapa!ânarea nu-mi lipse~te.

Pot sa fac 10 Încercari, 20, 100, 1000 - pâna rezolv problema.

Nu este a Încapa!anare stupida. Daca se fac zeci de Încercari ~i

Tara rezultat Încep sa diversific, sa caut alte caio De ce rn-a

atins aceasta situa!ie atât de tare? În mintea mea ~u era decâto

varianta: adica se deschide u~a, to!i intra lini~ti!i Tara a se

incomoda unul pe altul. Întrucât toata energia era Îndre~'tata

spre acest model nu am avut farta. lar supararea a aparut

pentru a proteja modelul vechi ~i a nu accepta modelul nou.

Înseamna ca daca a~ fi avut În cap 5-7.variante de posibile

modificari ale situa!iei a~ fi reac!ionat altfel la varianta

neplacuta pentru mine. Mi-a fast mai u~or dar În adâncul

sufletului mi-a mai ramas un ghimpe. "Dacâ acel om nu are

nici a vina - Înseamna ca pricina celor Întâmplate nu se afla În

el, ci În mine. Înseamna ca eu sunt cel vinovat de faptul ca a

fast pus sa ma umileasca. Prin urmare trebuie sa-i cer iertare

139

T_+:::::0 E..:...; i:i.

g5~~.Ë

<>:f--<;:;-(u

~--==-===--

H9.lZ-p

--- .-r'I/=>u

J.' r'-

,11 11

,1Il

pentru asta"."Omule - am gândit eu strângând din dinti -

iarta-ma ca te-am provocat sa te compOr(i a~a".

Ciudat, supararea s-a volatilizat imediat. Acum acest lucrua ajuns la mine un automatism. Daca ma impinge cineva cu

brutalitate sau ma calea pe picior, imediat ii cer in gând iertare

pentru asta. Poti cere iertare pâna ~i de la cel care te va ucide

pentru ca I-ai provocat interior la un gest pentru care pe urma

va plati.

În principiu supararea noastra pe un ait om este un lin~aj.

Daca el Într-adevar a savâr~it 0 crima impotriva iubirii ~i a

incaleat legile superioare suparându-ne, sa ne amestecam in

treaba aceasta cu supararile noastre nu va fi decât spre propria

paguba.

Nu de mult, la 0 consultatie, mi s-a povestit urmatorul caz.

- Cu câtiva ani În urma am vâzut cum 0 persoanâ Î.~iincuraja micul fiu sa arunce cu pietre În cei care I-au suparat.

Alaturi se afla 0 alta femeie.

- Ce faceti cu el ? - a intrebat ea.- Îi veti s!:Îlei caracterul.De acum se va razbuna pentru cea mai mica suparare.

.- Nu va bagati unde nu e treaba dumneavoastra, .

i-ataiat-o mama - il Înval sa se apere.

- Acum invatati-I sa ierte - spunea femeia.- Când va

cre~te va inva(a repede sa se apere. Dar mama nu a putut fi

convmsa, ~I a continuat propria politica.

- ~titi, au trecut doi ani de când am vazut aceasta scena.Cu un an in urma mama copi lu lui a murit de cancer la stomac.

Când Încercam sa "impingem" sub justitia noastra logica,

omeneascâ, Îlltreaga Iume Îllconjurâtoare, se termina mereu

tragic. Oameni cu vedere larga au inteles intotdeauna ca logica

l'

l',l, 1

Il "

1

il "

",'

1

,,'l,

140

1Ir'omeneasca este necesara ~i dreptatea de asemel1l. Dar ele

trebuie sa aiba limitele lor.

Îmi amintesc, mi s-a povestit de mult 0 istorie despre un

negustor. Venea la tara ~i vindea marfuri. Câteodata dadea ~i

pe datorie. ~i iata ca il cheama pe omul carui~data trecuta ii

dâduse 0 marra pe cuvânt de onoare lar acela 11 prOlTI1te ~I se

jura ca data viitoare ii va da banii. Vine din nou negutatorul in

sat ~i il cheama din nou pe om.

- Vezi am pus 0 cruciulita, ii explica negustorul. Eu nu uit

datoriile, pe aceasta sa nu contezi'

Omul iar se jura ~i promite sa-i dea banii. Vine a treia oara

negustorul ~i se repeta aceea~i scena.

- ~tii, ii spune negutatorul, data viitGare nu mai trimitdupa tine, sa vii singur. ~i daca nu-mi dai banii 0 sa tai

cruciulita. N-o sa-ti mai iau datoria... Ti-o va lua Dumnezeu.Jar Durnnezeu ia mai mult decât omul.

Din toate cele de mai sus se trage concluzia : 0 suparare

grea care nu trece este deja boalâ ~i destul de grava. Indica unneajuns foarte seri os din organism. Când 0 astfel de boala

e"olueaza primim inevitabil medicamente pe care le numimne plâcere" nenorocire", .,boalâ" sau "moarte".

" ", .

~ ~ ~

Pictor, membru al Uniunii Arti~tilor Plastici, bolnav din

copilârie de 0 eczema cu mâncârimi. Poate restaura ~i

picta icoane? Este adevarat ca gândacii apar din cauza

gândurilor rele ~i certurilor marunte din familie?

14]

...~~~"ij 0-aH""E-.Ë

..

~u-=-

U9L1:

- "..

'.

~1"'"

.:1

,1'1

l,'l'

l'I'

1'1,~".'l ,',

1:',\

""'! 1l'l,l,

"'I,',''1l

""11",1

'l'" "','il,II",'

'1","11,l,' ".,

"'"(, 1

l

',:'

J:"

r

li ','.1

,,,

1,' iii,

Il':''

,,1

"l',,1

l'

:,/

.~~u

j

r" ~~--

So(ul dumneavoastra are un nivel interior al spiritualita(iifoarte ridicat ~i contactul cu nive/urile superioare

~i planurilenepâmantene fac din el un pictor talenta!. Dar la el nu S-aformat mecanismul de contracarare a cramponarii de va/orilespirituaJe superioare. De aceea este prezenta tendinra de a traiÎn permanen(a din idealuri. Acest /ucru genereaza un fond

adanc de nemul(umirefara de lumea Înconjuratoare ce nucorespunde acelei lumi mirifice la care sufletul lui are acces.

Agresivitatea aparuta ca !"aspuns se franeaza prin eczema.Eczema Înjose~te idea/uri/e. Daca nu ar fi ea, cramponarea deidealuri ar ajunge la aproape 1000 unitari. A~a Însa nu depa-

~e~te20-30, adica eczema Îi permite soruluidumneavoastra safie În contact cu planuri/e superioare

~i sa-~i extraga de acoloinspiraria Tara urmari periculoase. Prin urmare icoanele luisunt curate. Sa zugraveasca

~i sa restaureze icoane este permis~i chiar f%sitor. În ce prive~te gandacii. lnsectele

domesticese Înmul(esc mai activ cand energia locuitorilordintr-o casa nueste prea buna, Gandacii apar În genere cand se actua/izeaza

!l'ma relariilor, a geJoziei, la fel~i plo~nirele.

Fumicile ~i ran(arii - cand este prezenta trufia.Mi-a povestit 0 femeie cum avea În apartament foarte multe

fumici.

- Mi-ari spus ca am trufie, am Început sa /ucrez asupramea. ~i Închipui(i-va furnicile au disparut. A trecut un timp,mi-am ie~it din fire ~i iar au aparu!.

Nu chiar de mult am pa(it 0 istorie haz/ie. Mi-au venit ni~temusafiri din America, doi tineri, rumeni, bine Tacu(i, plesnindde sanatate. [-am invitat la casa de la tara

. .

/42

r~.

- Sunt rântari acolo? - s-a interesat cu grija unul dinmusafiri.

- Prapad - i-amraspuns eu cu sânge rece.- Ce vorbe~ti? Nu, nu mergem, a~a 0 sa fie un chin, nu

odihna.

- În primu/ rând ca am glumit - i-am spus - practic nuexista ran(a!"iacolo (am minrit, erau 0 mulrime).

În al doilea rand, copii, m-ari Întrebat de curand cum sepoate indrepta destinul pentru ca amandoi nu sta(i prea bine laacest capitol. În afara de asta v-am spus ca averi un orgoliumarit iar pentru oamenii de afaceri este periculos. lata va spunun mijloc dintre cele mai bune pentru corectarea sortii.

Însanato~irea se realizeaza prin ranrari. Ce este În(epatura de(ân(ar? 0 mica neplacere pe partea sor(ii. Daca renunra(i sa

detesta(i (an(arii, nu va iritari, nu va teme(i ~i ramane(i buni,aderen(a fara de soarta se mic~oreaza. Mai departe, cand(ânrarul va În(eapa este 0 umi/in(a pentru dumneavoastra. Eleste de mii de ori mai mic decat dumneavoastra ~i reu~e~te sava În(epe sim(itor. Din nou, daca nu va enerva(i trufia des-

c.re~te.A~a ca, baie(i, iar n-ave(i noroc În viala. La (ara tan(ariisunt purini ~in-o sa reu~iri sa va dari pe brazda cum trebuie.

Ne-am dus la (ara. Am intrat În casa. Am pus masa. Dupacateva ore, mai spre seara am ie~it pe prisp~. Aerul zumzaia de(ân(ari. Daca Înainte (an(arii se apropiau ~i zburau un timp În

rotocoale alegand locul, acum traiectoria 10r era În linie drea-pŒ. Veneau ~i din zbor, se Înfigeau prin trening În piele. Am

umblat cateva minute de colo-colo plesnind insectele dar n-amrezistat la zeci ~i zeci de alte Înrepaturi ~i rn-am bagat la loc Încasa. M-am uitat la baierii care stateau la masa ~i m-am gandi!.

><

/43

;i

~ ~_.~

-+::::::QE..: ; i::i.

ê5~~.Ë

1

A'

-<1-il:«u

~.....=-=-

H9Ll--"..

",

--r1

1

l,l'

l'

l,; l,l,II

, }'I,1 qI

i

i' 1i' ,1;

1,,11

I,,!II

,1

111,11

l"l,

' l' l, ',

1

l "il"I'

/'1',"il'::"!

Ii"

1

11,,

""l'

Ir'i1

"'hll'

,

l'l, "1,,,

Il

"1,'1,

,',

li'I'11

Il'1,,

1

,!l'

"

.~QU

4::'-.J.-"f.--

- De plictisit nu 0 sa ave!i timp sa va plictisi!i!Am stat la tara doua zile. Musafirii nu prea atrageau atentia

!an!arilor. Lucrul cel mai interesant e ca am vazut ca În;r-adevar pe ei !ân!arii nu-i in!epau. M-a impresionat atât de tare

chestia asta ca am Început $i eu sa lucrez asupra mea $i sa-mi

schimb atitudinea falii de !an!ari.

Am observat ca Înainte, daca zbura un !an!ar noaptea prin

apartament, ma alegea tocmai pe mine. $i zumzaia fix

deasupra urechii. Cate 2-3 ore din noapte nu le dormeam.

Stateam Întins, a$teptând cu 0 bucurie rautacioasa sa se a$ezepe f~!a mea. Apoi ma plesneam În viteza peste falii sau corp $ib1l1ell1!eles !ân!arul zbura. Dar dupa 2-3 ore, În medie totu$i ÎI

omoram. $i dupa aceea adormeam lini$tit, e adevarat, daca nu

aparea altul.

A$adar, dupa acea Întâmplare am Început sa dorm lini$tit.De Îndata ce am În!eles ca !an!arii pot Într-adevar sa te ajute la

ameliorarea destinului $i miqorarea trufiei, nu i-am mai bagat.

În seama. Da, sa lasam !ân!arii, sa ne Întoarcem la tablouri.

Am constatat ades,a un detaliu interesant. amui are 0

Înalta agresivitate subcon$tienta $i un biocâmp nu prea grozav.

Dupa logica lucrurilor, toata aceasta"murdarie" ar trebui s-o

puna În tabloul sau. Dar iata ca pictorul se a$eaza În fa!a

$evaletului $i toata "murdaria" se aduna Într-un ghem $i se da

de-o parte, iar campul Începe sa lumineze frumos, adica el

intra Într-o stare din care prive$te asupra lumii cu totul a/tfel.

$i tabloul lui este absolut curat. Dar pentru aceasta trebuie sa

se deta$eze interior de toate. Daca Însa omul creeaza $i conti-

nua sa-$i !ina În minte $i În suflet toate problemele, neJini$tile,

144

temerile, regretele, tabloul lui poate sa-i dàuneze celui ce-I va

aga!a pe perete.

Nu de mult, un om de afaceri rn-a invitat la el În vizita.

Stateam În sufrageria lui $i beam ceai.

- N-ai putea sa-mi explici $i mie un lucru: uita-te la lustra.

La unul din braIe tot timpul se arde becu/. Am verificat dulia,

este normala. Cel mai interesant este ca am rotit lampa $i iar s-

a ars becul dar În aceea$i zona a tavanului. E clar ca ceva are

legatura cu energetica locului dar nu În!eleg care-i cauza.

- Cauza este tabloul - i-am raspuns - vezi: tabloul se afla

În apropierea acestui loc. Reprezinta Un copac solitar cu

frunzele cazute $i un peisaj mohorât. În tablou a fost pus un

puternic program de autodistrugere care se raspânde$te În tot

apartamentul $i pe obiectele din apropiere.

De aceea becul se arde mai des. Pictorul a avut 0 foarte

puternica ata$are de idealuri $i dorin!a de a muri cànd

idealurile se naruiau, nemu]!umirea fa!a de situa!ie $i soarta.

Toate aceste1 le-a transmis tabloului sau.

- Apropo, - m-arn adresat eu primitoarei gazde: acum ai

probleme În afaceri $i" asta - i-am aratat tabloul - este una din

cauze.

- Bine, dar cum sa aflu ce trebuie sa pun pe perete, ce sa

pun În col!uri? rn-a Întrebat uimit interl~cutorul meu.

- Crezi ca degeaba, În Occident, munca unui bun designer

costa atàt de mul!i bani? Un bun designer este În primul rând

acela care vede nu cu ochii, ci cu sentimentele! Nu ai un bun

decorator, Încredin!eaza-i so!iei amplasarea mobilei $i" a

tablourilor. Barba!ii se sprijina mai mult pe logica, femeile

aleg intuitiv.

145

- + ~ ::. =:--~§"'-'o.il: -ÇQE-o~l§ G

H9a,...

,

.'

.I!..

---F'

il

} 'l'j

:';'1,l'i

I

f 1,"'"

".'

,'l'

1

'

l

' "; ('il 1

'1111Il

'1 '1l,' ,

Il' ",'

1',1'11

'l',

III'" ii! ,'!,

I~'" '1111,1

I,",1

.~~u

-

r-.,-,",.-:c..

- Sa lasam, continua cunoscutul - În spatele tau suntatarnate trei icoane: lisus Hristos, Sfantul Mucenic ~i FecioaraMaria. Spune-mi ceva despre ele.

- "Mucenicul" are un dispre( fa!a de sine din cauza nepla-cerilor legate de soarta ~i În plus 0 dorin!a puternica de a numai trai. Agresivitatea subcon~tienta 220 unita!i. A~a Ca nu eun mucenic ci pur ~i simplu un om care se chinuie~te. Pro babilca pictorul s-a desenat pe sine, nu pe sfant.

- Ei bine, dar "Fecioara Maria"?, Întreaba uimit interlo-cutoru!.

- 0 Îngrozitoare gelozie, aderen!a fa!a de rela!ii ~iidealuri.

- Atunci curn râmâne cu "Hristos" ?- Aici sunt ambi!ii enorme, ura ~idispre! fa!a de oameni.Prietenul statea În fotoliu ~i ma privirea tacut.

- Aceste icoane au fost pictate cu 250 de ani Înainte, vrei saspui ca atunci, pictorul ar fi putut sa le zugraveasca În acest fel?

Am dat din umeri: "Nu vreau sa spun nimic. Am primitinforma!ia ~i ti-am transmis-o. Asta-i tot".

,,0 vreme am sta!. Dintr-o data interlocutorul meu ma

Întreaba.

- Mi-a venit un gând: "Nu de muIt am dat icoanele larestaurat. Ar fi putut toate aceste programe sa le Încarce

restauratorul Însu~i? "- ~i Înca cum - i-am raspuns eu.- Ai putea sa vezi asta de la distan(ii ~i În trecut?

- Desigur. Spune-mi numele.Prietenul mi-a spus numele, eu rn-am uitat la acel om ~I

totul s-a clarificat.

146

f

- ~tii, icoanele au fost curate pana atunci. Pur ~i simplurestauratorulLli, cand a Început sa lucreze cu ele, nu i s-a aprins

scanteia iubirii În sullet. În starea În care se alla, a Început sa

restaureze, dar orice tablou, mai ales 0 icoana func(ioneazii ca

0 lentila ce mare~te starea de spirit a pictorului. A~a ca este

mai bine sa nu ai pe pere(i nici 0 pictura decat 0 pictLlra

proasta.

Înainte nu În!elegeam de ce opera aLltentica se vinde la un

pre! enonn iar 0 copie excelenta mai nimic În compara!ie cu

originalLlI. Am priceput de cLlrând - forma este aceea~i,con!inutul diferit. De regula, crea(ia aLltentica poarta un volum

de informa!ie extrem de bogat din planul subtil. În original,

tabloul Însu~i este un mijloc de a transmite starea În care se

gasea pictorul. În copie Însa, tabloul este de obicei un scop, de

aceea interioritatea se stinge. În toate ~colile de pictura,

institutele ~i academiile plasticianul este Înva!at nu cum sa-~i

dobandeasca 0 stare proprie crea!iei ci cum sa-~i exprime

propria staF;.

Însa problema consta În aceea ca forma este determinata de

continut ~i fiecare nora stare necesitâ forme nai prin cafe sa se

realizeze. De aceea, adesea, institutele de arta dau un puternic

impuls crea(iei Înva!aceilor la Început, dupa care Încep invo-

luntar sa stinga acest impuls. Nu degeaba 80% din geniile in

pictura, nu au avut licen!e În arte. Daca omul, În primul rând,

Înva(ii ~i tinde sa atinga starea În care sulletul traie~te În per-

manen!a prin divin, atunci respectiva stare ce se nume~te

"talent" sau "genialitate", mai devreme sau mai tarziu se vafructifica. Este 0 problema secundara daca omul va deveni

pictor sau politician, om de afaceri sau muzician.

147

---i-o::::0 E..:..; i:i.

~~~.Ë

«::l-r;:<CU

~--=-=-H9LZ

---".

,-

---

!: Ii

'l'

1

Il'Ii III:

III'III

1

!"

,'!II"

' !'1

l'1,1

'! I!II' i

1111

d'1"1111'

"1!,

'l,il

'11::;1

1

!',,"!'III"

111:'1.1

i,!'

'l'1

1

'1,"

,

1

,1

1

11

.t::-=QU.. -

~).1 ",.

~ ~ ~

Curn se poate purilica energetica unei indnte ?

În pri~nul rand, ea nu trebuie impurificata, Daca aveti 0

mare suparare sau tnstete Încerca(i sa nu aduceti aceste s f-

mente acas' l 'f -. en 1

. .a. e~I.11Il strada (cu deosebire Înlocuri Înverzite ) 'iphmbatl-va Nu fac f d' d

y

." e.1 111casa umneavoastrâ 0 groapa dgunol energetica.

e

- Am a~ut oc~zia sa vad 0 data În Spania chilia unui calugar.

h~ ac:asta chlhe era un compartiment mic din lemn În carecalugarul se ruga. De ce? Pentru ca cel' b

. .-. . mal Ille te rogl cand

te-al deta~at de once mai ales de temeri supa-" ..

1. '

ran ~I regreteIIlC USIVde resturile care plutesc În spatiul Înca p "

'

D - 1 .. . enl.

-~ca OCUltlde cativ~ani ~i ati saturat spatiul cu regrete,

, sup~ran ~I~palme: ~mllltlti-va momentele În care v-ati certat ~isuparat, a~ezatl~va 111acel loc, iertati, anulati agresivitatea fatade luhIre, rugatl-va. Traiti sentimentul ca v-ati eliberat de toa;e

~I IUbirea dumneavoa'stra nu mai este sta pani ta' d ..1

.- ". e nImlC uatlln maInI un pahar ~

~. ~. '"cu apa ~I II1Cepetlsa va rugati. Stropiti ap .

cu aceasta a~a to~te Încaperile ~i va fi mai bine. De cural;d m~~sunat dlll alta tara 0 cuno~tinta.

- Vreau sa va invit În apartamentul meu N t. .

.1. . . -a 1 putea sa

V!lua !latl energetica lui?.

- Spuneti-mi numarul apartamen tlllul' pentru a putea luamai u~or informatia i-am spus eu.

Mi I-a spus ~i am Început sa privesc.

148

În apartament era un puternic program de autodistrugereapartinand unui barba!. Probabil ca pana alunci locuise acolo

un barbat care În interiorul sau nu vroia sa traiasca.

- Pana la mine apartamentul a fost Închiriat de un

narcoman - mi-a spus ea. lar Înainte de el a locuit un om care

a muri!. Dar, Întrucat programul este masculin, are vreo influ-

: entaasupramea?- a Întrebat femeia.

- Nu, acest program nu va influenteaza, dar arhitectul care

a construit casa era puternic ata~at de idealuri, a~a ca, În timp,poate aparea un program feminin allipsei dorintei de a trai dincauza falimentului idealurilor.

- Bine, ~i cum sa ma apar de acest program? - m-a

Întrebat ea cu 0 voce confuza.

- Cititi cu atentie Biblia ~i Încerca\i sa resimtiti cee.a ce asimtit lisus Hristos. El a fost Înjosit ~i În privinta relatiilor ~i aaptitudinilor, ~i a sortii, ~i a idealurilor. ÎI ucideau ~i totu~i a

c"ntinuat sa-i iubeasca pe acei oameni. Daca reu~iti sapercepeti s'area lui, În care a Încetat sa mai depinda de tot ce

era omenesc, atunci puteti sa nu va mai alarmati În medesential.

~~~

În primavara aceasta peste copilul meu a cazut un sloide gheata de pe acoperi~. Câta vina am eu În celeÎntârnplate? Copilului i se agraveaza scolioza. Eu Însami

am pielonegrita iar sotul are probleme cu coloanavertebrala.

149

QÊ~R~~~.Ë

r

<'(l-i>:<'(u

~-

H9lG'

' ""

~

Su

1 -r iAl' III

1 1j

" l'

So(ul dumneavoastra este mai mult sau mai pu(in un omarmonios ~i bun la suflet. Dar are suparari interioare pe el ~i pe

dumneavoastra. De aceea agresivitateadumneavoastra treceprin scutul lui de aparare ~i cauzeaza dureri vertebrale. Cu

dumneavoastra Însa lucrurile nu stau bine. Preaslavirea inte-rioara a omului iubit, ata~area de valorile spirituale superioare,de idealuri, ca ~i de aptitudini ~i intelect sunt prezente. Nivelul

orgoliului este de vreo 20 de ori mai sus de norma, agresi-vitatea subcon~tienta În raport cu barba(ii 280 unita(i. Toateacestea au fost transferate asupra fiului ~i nepo(ilor. În campulfiului apare 0 posibila moarte a doi copii. ln acest caz pot murisau se pot Îmbolnavi gray copiii lui sau poate fi steril el Însu~i.Cu atat mai mult cu cat a foarte puternica aderen(a la idealuriÎi Închide viitorul cu 300-700 %, adica inacceptarea launtrica a

injosirii omenescului, la dumneavoastra~i la sot, injosireamorala a sim(ului etic, idealurilor, la copil se transforma În

incapacitatea de a privi destabilizarea lor. Intrucat purificareaprÙl oameni are pu(ine ~anse sa fie admisa de el, a Început 0

purificare directa prin neplaceri ce pot deveni nenorociri ~iboli. A~a Încat ave:.i mu!t de lucrat. ~i orice probleme curinichii, (in de trufie, de dorin(a de a impune propria voin(acelorlal(i, de aprecierea severa a oamenilor ~i situa(iilor.

, ,1."1

Il

"hl1

l,id',1

"

,

1111',1'."

'"II, ,l,

" "'l',

",1

,'','

~ ~ ~

Am mari probleme cu fiul. Diagnosticulmedicilor:sindrom spastic, chist al lobului temporal drept. Sfaturile

dumneavoastra.

150

-+:: :.- <:QE.:..:ir ~P=:::j<l)::; <:CQf-<f-<..c u

~.....====:::0:=-B!!!!!!

U9a'

--1\1"

La ambii parin(i, mai ales la tata, au existat izbucniri aleurii interioare fa(a de oameni, cand le-au fost Înjosite idea-lurile. La fiu predispozi(ia respectiva este de cinci ori maimare'. De aici ~i starea lui. Trebuie sa lucreze asupra lor, ambii

parin(i.

~ ~ ~

Nu ma consider nefericita dar În casnicie nu am noroc.De primul sot am divortat pentru ca bea mult cu prietenii.AI doilea sot s-a intoxicat cu bauturi spirtoase În lipsa mea.

De al treilea sot rn-am despartit tarii sa Înteleg motivulesential -i Ini Îi placea sa bea dar nn ne-am despariit din. ''i'aceasta cauza. Nn-mi plac alcoolicii dar În viata mea sunt

" mereu prezenti barbati carora le plac spirtoasele.'"

Lamuriti-ma de ce este legat acest lucru.

Agresivitatea dumneavoastra subcon~tienta În raport cubarbatii este de 400 unita(i. În medie, pentru un barbat este

. mortai nivelul de 200-220. De aceea barbatul este atras debautura, pentru a se apiira. Sau rela(iile trebuie sa se rupa. Da-.Caamui, sa zicem ~i-a omorat sOfiadin gelozie, cateva vle(1 la

r' rand i se var da femei care fac tot ce se poate imagina ~i nu seil' poate imagina În planul În~elarii. Cu cat legile superioar~ aui: fast Încalcate la scara mai mare cu atat pUflficarea se da la

1. scara mai mare. ~i acest lucru nu se poate ascunde nicaieri..~.

Sau el prime~te sa fie În~elat iubindu-~i sOfia, sau se Îmbol:

i nave~te ~i moare. ln viala anterioara i-a(i dispr~luit pe b:(lvI~~)[ acest lucru a daunat sufletului dumneavoastra. ln aceasta VIalA

.~

r

1

t5t

~ .: =aI=>U

/',

",l"

1 11

,:1,

, ,

l 'vi s-a oferit posibilitatea de a va purifica, de a Învata sa iubiti

omul cu toate neajunsurile lui. A!i continuat sa v~ sus!ine;ischema mentala rigida care va desena tipul de 50! ce va trebuie

~I sa va reprima!i prin ea sentimentele. În felul acesta ati Înra-uta!it doar situa!ia. Pana cand nu-I yeti accepta launtric '~inu-Iyeti ierta pe omul iubit care bea, ar fi greu sa conta!i pe 0 viala

de cuplu.

Il,;

: Ii'" 'I,

.,

!'

l

''

,.

j"i:'

,i' 1'1

Il' ,1'"il il

l," 11,1

l, ',1il' Il

l'il]'

Ir 1

[;1,1,,1'

'1 '

~~ "'#

J. Fiica este casâtorita de ~apte ani, n-are copii. ~i-afiicut analize, totul este În regula.

2. Sotul este alcoolic, se Îndreapta spre moarte, dareste un om foarte bun. Ce sa fac?

Iii ',"

I

i'1

1

l'l,

l',', ,

Fondul pretentiilor dumneavoastra fa!a de 50! se afla foarte

.adanc. În vie(ile anterioare v-a!i divinizat so!ul. V-a!i patruns

În asemenea masura de acest lucru, a!i Început sa depinde!i atat

de mult de valorile spirituale Încat fondul unor preten!ii cons-

tante fafâ de sa! s-a canstituit Înca din viala anterioara.

În viala aceasta a!i avut de cateva ari izbucniri de nemul-

!umiri interiaare. Mai ales pana la cancep!ie ~i În timpul

sarcinii cu, fiica. Tendin!a a luat-o nu spre ameliarare ci spre

aprobare. ln biacampul fiicei se afla sufletele a patru capii cuslabe ~anse de supravie!uire. Agresivitatea ei subcan~tienta În

rapart cu barba!ii e aproape 400 unita!i, dispanibilitatea de a

primi Înjasirea aspectelor spirituale superiaare este prac!ic nu-

la. Situa!ia este atat de proasta, Încat ivirea pe lume a copiilor

este blocata nu la nivel fizic ci la nivelul biacampului.

, '1:,1

"

1",1'

1'1,1

l',q

152

Daca sa!ul dumneavaastra ar fi avut un caracter mai rau v-I ar fi fast mai u~ar sa lucra!i asupra dumneavaastra. Primul

lucru pe care trebuie sa-I face!i este sa-I elibera!i interior pe

50(, stradui!i-va sa va gandi!i mai pu!in la el. Prelucra!i de zeei

de ari, l'el de l'el de scenarii de despar(ire ~i privi!i aceasta stare

de lucruri ca pe un dar al lui Dumnezeu. Înva!a!i sa va

desprinde!i de tat ce va este drag. Încerca!i sa fi!i pentru un

timp singura, departe de rude, duce!i-va la manastire, de :xem-

plu, ~i lucra!i asupra dumneavaastra În tat acest interval. Inain-

te exista 0 bUlla traditie: lângâ mànastiri crau case de gàzduire

~i amui putea sa vina ~i sa se scufunde În atmasfera deta~arii.Lucrand asupra dumneavaastra pute!i sa va ajuta!i ~i sa!ul ~i

fiica, de~i fiica are un caracter sever ~i luerul cu sine insa~i ii

este necesar ~i ei ca ~i rugaciunea pentru capii.

~ ~ "'#

Am tJ.ei copii, toti au tulburari nervoase. Suut dis-perata. Sfiituiti-ma cum pot sa influentez situatia?

Prababil ca a!i citit car(ile mele.

Agresivitatea subcon~tienta fa!a de barba!i este minima ~i

caracterul dumneavaastra destul de bland dar agresivitatea În

relatiile cu dumneavoastra este faarte mare. V-a!i reprimat

sen;,mentul de iubire din suflet cand a!i fast tratata prin

Înjasirea rela!iilar, idealurilar ~i iubirii amene~ti. Înauntrul

dumneavaastra sunte!i un om faarte gelas. Dar aceasta gelazie

se manifesta la dumneavaastra ca un refuz al vie!ii, al iubirii,

cand sunte!i tratata prin În~elare, cearta, suparare. De a~a ceva

153

+::::; -«:0 E.:..: ci. k:~~~,g 25

:::oIJI::::I::-lL9a:

---~"'"

.-

~

r'

1

--- .=,QU

1r,1

'l'!"

..~,",~"-'

a!i avut parte mult in perioada de dinaintea concep!ii ~i

sarcmll, de aceea programul negativ este foarte puternic in

copii. Acest lucru provoaca tulburarea nervoasa.Il1

,11

!,I1 ~'{;/'e ~

"i",,,;"1'"

1, Se Întâmpla a~a ca viata mea este construita nu de

mine ci de altii, parca a~ fi oarba, condusa de cineva. Ce

este aceasta?

2. Ce Înseamna cre~terea parului pe fata la femei?

v oin!a ~i dorin!ele noastre se leaga, in cazul unui sentimentcrescut al propriei importante, când uitam ca noi suntem peplanul al doilea. :;ii În acela~i plan sunt gândurile noastre

sentimentele ~i dorin!ele. Cu câ! ma concentrez mai mul;asupra mea ~i-mi a~ez eu-I in centrul a toate, cu atât i sepermite eu-lui meu sa evolueze mai pu!in,

Parul de pe fa!a apare, de obicei, la femeile dure ~i autorita-re, co~espunzator unei agresivita!i crescute in raport cu bar-

ba!ii. Incerca!i sa va sim!i!i delicata ~i lipsi(â de aparare,vulnerabila in toate. lubiti, ierta!i, supune(i-va, cedati, fi!i deacord În toate ~i totul va fi bine. E vorba În mod special deduritate launtrica ~i inflexibilitate.

'l,iJI'jll

"':',1

'111/

~:1,1

i'

'{;/'e ~ ~

Cum putem vorbi de pocainta, confesiune, daca nutrebuie sa regreti trecutul, ci sa-I accepti În totalitate?

t54

. Daca eu ma adresez Creatorului ~i-i cer iertare pentru faptul

'~: ca nu m-am purtat corect atunci acest lucru reprezinta

l, purificarea mea in fa!a Judecatorului Suprem. Daca insa eu ma

il detest ~i sUTarpentru ceea ce am Tacut, acest lucru echivaleaza

l,,

'

,...,

'

,

"cu 0 auto-judecata, iar pe~t~u aceasta omul se. pedepse~te~

r Sensul pocam(el nu consta m a te detesta, CI m faptul ca

if trebuie sa te schimbi in a~a fel Încât sa nu mai comi!i crime:~ impotriva iubirii.

'{;/'e ~ ~

0 parte din cler considera Învatatura dumneavoastradiavolism. Sunt multe contradictii cu cre~tinismul: karma

~i vietile trecute; sfaturile de a nu lupta pentru idealurilecre~tine, anularea pretentiilor fata de sine (absenta cain-tei), programul de autodistrugere ~i altele. Veti dezmintiunele din aceste acuzatii?

y~. Hinduismul, budismul ~i iudaismul sunt ~i ele in contra-

dic!ie cu cre~tinismul, fiindca ~i in ele se regase~te notiunea de

"reÎncarnare". Dar nu m-a~ Încumeta sa le numesc erezii, cu

atât mai mult cu cât ele au aparut inaintea cre~tinismului. Ceea

ce propovaduia Hristos venea in contradic!ie cu canoanele

religioase ale timpului, din acest motiv El a ~i fost rastignit.

Eu sunt savant-psiholog, lucrez cu structurile subtile ale

biocâmpului uman ~i cercetez faptele, generalizându-Ie. În

unna cercetarilor am ajuns la acelea~i adevaruri ~i la aceea~i

intelegere a lumii, care su nt prezente in religiile lumii. De-

oarece sunt savant ~i trag concluzii din fapte concrete, in

~~1

~

1

155

-oÊ':1l ~§5~~.E 25

~--=-==-lUll

IP'

"

--- .~"'"u

-

cercetarile mele sunt multe tangente cu oricare din religiilelumii dar ~i multe deosebiri. Când ~tiin\a Începe sa depinda de0 ideologie oarecare, fie ea comunista sau religioasa, acestlucru se termina lamentabil.

Sa ne amintim de genetica sovietica, de Galilei ~i GiordanoBruno. În prezent În lume coexista În mod fericit mii demetode ~i tehnici de vindecare a omului: chirurgicale, medica-mentoase ~i bioenergetice. Se recurge la vrajitorie, magie, ladiferite talismane, la tehnici de influen(are psihica ~i psiho-logica asupra sufletului ~i corpului uman. ~i cu fiecare an

influen\a aceasta devine tot mai profunda ~i de propor\ii totmal man.

Din punctul meu de vedere, În multe cazuri, odata cu

trecerea timpului aceste influente al' putea avea consecin\e

noci ve.

Analizând sute de astfel de metode am ajuns la concluzia

ca acestea sunt lipsite de perspectiva. Eu m-am straduit sa

creei 0 metoda de vindecare a omului prin acumularea de

iubire pentru Dumnezeu, prin amplificarea bunata\ii din suflet.

Nici prin cap nu-mi trece de ce unii considera toate acestea

diavolism. Cu atât mai mult cu cât celor ce mi-au citit cartile Ii

se schimba caracterul, devin mai buni, rela\iile În familii se

Îmbunata\esc ~i copiii se Însanato~esc.

'!Je Qi) ~

Eu am lucrat la câteva firme ~i mi s-a creat impresia càsunt "geniul riiu" al acestora, fiindca În scurt timp firmeleÎ~i Încetau activitatea sau aveau probleme financiare. N-am

156

~._+::::::CI E..: ; i:i.~~~.Ë

mai putut "Învinge" ultima finnii ..a ca am Îuceput sà amneplaceri. Mi se propune acum un post la 0 firma ~i mai

mare. Explicati-mi, và rog, de ce mi se Întampla toateacestea?

La dumneavoastra fondul interior al bunata\ii ~i iubirii

acumulat În vie\ile trecute este foarte mare ~i treptat volumul

posibilita\ilor a ajuns destul de mare, adica dumneavoastra

influen\a\i - În planul subtil - mai puternic asupra situa\ieicreate decât al\i oameni. Aceasta creare a bunastarii umane,

cafe a Început Într-o viata anterioarâ a ajuns În prezent la 0

stabilitate ~i a Început sa va orienteze Înspre eu-I uman ~i sa

puna În umbra Divinul din sufletul dumneavoastra. Daca mul\i

sunt aidoma unar dealuri În cre~tere, dumneavoastra semânati

cu un munte care se naruie. Sunte\i un om echilibrat.

posibilita\ile sunt mari, Însa orientarea e gre~ita. Dumneavoas-

tra transmite\i aceasta energie firme 101'la care sunte\i angajat

~i cie Însep sa dea faliment. Într-una din firme directoarea s-adovedit a fi launtric mult mai armonioasa decât dumneavoas-

tra, de aceea v-a!; lovit ca de un perete. A~adar la dumnea-

voastra problema neplacerilor ~i a bolilor este 0 prolema legata

de timp. Ar trebui sa Începe\i lucrul asupra dumneavoastra

chiaI' acum.

'!Je Qi) ~

0 cuno~tinta de-a mea, În varsta de ~aizeci de ani ~i Ïarafamilie, se afla acum la tratament, la sec\ia de oncologie.

S-a straduit toata viala sa traiasca Ïara a judeca pe nimeni,

157

«;

f--c::~u

=-===-U9li:

1\"'"

~ .~QU

-

TIT'Il 1

i~, i

'II

ii1,

r"-~ l:.-'-.'"

1

!i'

1 l' j'"l"

"::"1,,1,

l ,,'',i! f

v-a citit ~i recitit toate cat1iIe, este 0 admiratoare de-a

dumneavoastra. În uItimul an s-a confruntat cu 0 serie deaccidente aproape mortale (era cat pe ce s-o loveasca 0ma~ina ~i era cat pe ce sa se asfixieze În cazangerie; laracum - spitalul. Ea Încearca sa Înteleaga de ce lucruriledecurg astfe!. Explicati-ne, va rog.

Agresiunea subcoll~tiellta la aceasta femeie este zero, Ea IlU

s-a ata~at de rela!ii, de capacita!i, de idealuri. $i firea ei este

blajilla. Îllsa volumul acumularii de iubire este Ilegativ (-60),

ceea ce corespullde ollcologiei, iar ÎIl biocampul ei eu vad 0

posibila moarte a so(ului. Asta Înseamna ca ea ori nu va avea

SOt deloc, sau, daca acesta va fi alaturi de ea s-ar putea

Îmbolnavi ~i muri. La ea, 0 singura veriga nu este În regula,

dar la parametri foarte mari. E vorba de divinizarea launtrica a

omului iubit. S-a Încalcat prima porunca a lui Isus Hristos,

adica umanul din persoana iubita a eclipsat În Întregime

Divinu!. $i atunci cand ea era tratata prin umilirea iubiri;

omene~ti ea 0 suprima permanent În sufletul sau. S-a pus În

mi~care un mecal!ism puternic de lichidare a propriei iubiri.

Legile omene~ti erau Îndeplinite, cele dumnezeie~ti- nu.

Pur ~i simplu a-Ii reprima sentimentul iubirii din suflet e

mult mai periculos decat a urÎ, a blestema ~i a te deda la acte

de huliganism. A~a ca, În primul rand, ea trebuie sa-~i traiasca

din nou viala, cu senza!ia ca sentimentul iubirii din suflet este

intangibi!. El nu poate fi dirijat ~i cu atât mai mult reprimat.

Lui nu i se poate ordona, pOli doar sa i te supui. $i trebuie sa-Ii

convingi sufletul ~i sa sim!i ca fericirea esen!iala ~i beati-

tudinea constau În acumularea de iubire câtre Dumnezeu. lar

l'.

I

l'i

"i"~

1''l'''I'iIj,i!'jlj

i Il', .1'1j',I'I'1

"l'1.,Il:,!I

,

'11:'1'

Ii!

1,l,

'l,1

l,

1 158,1:11

1,',1

'dl,

i..

omul iubit ~i iubirea pentru el sunt doar mijloace pentru

atingerea acestui !e!.

'f)to ~ ~

Ma gandesc la ceva bun - se Îndeplin~te pe de-a-ndoa-selea, ma gandescla ceva râu - se Împline~te imediat.

Cand omul traie~te prin idealuri, planuri, speran!e, uitand

faptul ca fericirea adevarata e aici, acum, În suflet, atunci acest

om este lecuit În mod diferit.

Unuia i se destrama pianu ri le ~i speran!ele, indiferent daca

gande~te bine sau rau. Altul este În permanen(ii tradat ~i lumea

are 0 atitudine nedreapta fa!a de e!. Celui de-al treilea i se des-

trama destinul, la al patrulea - caracterul, celui de-al cincilea-sanatatea, la al ~aselea - se duc de rapa rela!iile cu persoanele

apropiate ~i sanatatea acestora. Mul!i dintre noi traiesc cu

amintirile despre trecut sau cu planurile ~i speran!ele de viitor.

Însa trecutul ~i viitorul nu sunt altceva decat ganduri, mai

multa con~tiin!a decat sentiment, pe cand prezentul Înseamna

iubire În suflet ~i evolu!ie - nu trebuie sa ne dezicem de

prezent ~i nici sa Încercam sa patrundem În viitorul luminos.

Vorbim despre evolu!ie atunci cand prezentul devine tot mai

mare, cuprinzand totodata ~i trecutul, ~i viitoru!.

În cele din urma trecutul ~i viitorul se revarsa În prezent.Timpul dispare, con~tiinta stagneaza. Con~tiin!a Începe sa

func!ioneze atunci cand comparam un obiect cu altul, ~i atuncicand deosebim un eveniment de altu!.

159

.-+::::::QE..:...; i:i.

CI:::;:I lU 1:::I:CIF-f-<..c

1

"

\

1

1

«:f-c::-<u

~-

.aga

--- ,.

,..

"",',,l,

:'1"1',

',l,' "J'

Iii."..'

.1' ,',IJ,'

rl,:.

;:'ilf!'II'l'ii

:1'

i1j'

i

.- CI:!QU

...""':1"'----

Daca timpul se opre~te, comparatia este imposibila. Trebuie

Sa simtim Ca viitorul Î~i are Începutul În prezent; a~a cum SUn-

tem in prezent, a~a ne va fi ~i viitorul. Deci, daca vrem sa

~bt.ine~ ceva În viitor, atunci trebuie sa ne transformâm pe noiJI]~me JI]prezent.

~ i) ~

SOtul meu e alcoolie, nu mai are chef de viala. Citind

ca~ile dumneavoastra, 0 saptamana a fost fericit, dupa cares-a mtors la vechea stare. De ce?

Oricum, În planul subtil, situatia lui este de doua ori mai buna

decat era Înainte. Nivelul agresivitatiisubcon~tiente s-a mic~orat

de 1,5 ori. De asemenea, i s-a miqorat ~i orgoliul. Daca va dori

sa lucreze asupra eu-lui sau, Îi va fi deja mai u~or sa scape.

Cand oamenii pleaca dupaconsultatÎe, eu le spun :

- Aveti acum un biocamp curat, dar asta e doar lasuprafa(a, e ceva instabÎI. SchÎmbarile cât de cat stabile Încep

pesle 2-3 luni. .Unora le spun :

. - Veti avea rezultate concludente aproximativ pesteJumatate de an de lucru asupra eu-lui propriu.InformatÎa pecare eu v-o dau ajuta la vindecare, dar principalaposibilitate seascunde .În omul Însu~i.

Cu jumatate de an În urma am discutat cu 0 doamna. Fiul ei

consuma droguri puternice iar situatia se agrava tot mai mult.

Am vorbit cu ea ~i i-am explicat care e cauza. Întelegea cu

greu ce-i spuneam. Luandu-mi ramas-bun i-am spus:

100

~- Ar trebui sa ne Întalnim peste 0 saptamana: trebuie sa

vad dinamica schimbariÎ biocampurilor. Programati-va sa lu-

crati Întens vreo trei luni.La urmatoarea audien(à doamna n-a venit. A decis, pro-

babil, ca e de ajuns. Câteva luni fiul ei n-a consumat nici undrog, dar nu demult a Început dinnou.

Multi au 0 Idee incorecta despre ceea ce reprezinta sulletulnostru, sentimentele ~i emotille noastre. Gandurile noastre au 0

inertie mica, selltimentele au 0 inertie de mii de ori mai mare.$i trebuie sa depui extraordinar de multe eforturi pentru a-ticonvinge sulletul sa se mi~te În directia corecta. Multi gandescastfel: "Eu am Înteles totul ~i-mi este suficient".

În asemenea cazur; eu le explic:

- Imaginati-va ca ati luat periuta de dinti, v-ati curatat 0data dintii ~i spuneti: "Gata, e de-ajuns, de astazi eu voi avea

dÎnti albi, curati." Dumneavoastra il{sa nu faceti asta ci vaspalati dintii În fiecare zi. Exista 0 igiena a corpuluÎ. TrebuieSa existe ~i 0 igiena a suf1etului.

Apoi, daca unul din sOti are probleme, e necesar ca, ÎnprÎmul rând, sa 'ucreze Împreuna. Acesta este Înca un lucrufoarte important.

le~irea din sÎtuatia de crizâ nu este niciodata linÎara.Procesul se desIa~oara sub forma unei sinusoide. SÎmtim laÎnceput 0 Îmbuna!atire, ulterior iese la suprafata stratul karmic

~i nu vedem nici un fel de rezultate, chiar daca lucram asupranoastra. E un fel de Încercare. $i cu cât trece mai u~or omul deea, cu atât mai u~or Îi va fi sa depa~easca urmatoarea cadere.Eu ~tiu un lucru: daca omul a hotarât, 0 data pentru totdeaunasa pastreze ~i sa Înmulteasca iubirea din sulletul sau, daca el

161

-+-~ ..~CI E..:...: 0.. c::cG:::Iv:;;: -(CQ(-f-..c:: u

-=-==0'-"==::::::III:::-

lI-gll

,..

j

1r

.-

~.

1.

QU

nu are pretentii profunde fa(â de lumea Înconjuratoare ~i fatade sme, atunc. maI devreme sau mai tarziu va avea parte de un

rezultat pozitiv.

~ ~ ~

. ~um proc~dati În cazul caud la dumneavoastrii se pre-zmta un pacleut ~i va spune ca medicii i-au stabilit undiaguostic ~ii-au recomandat tratamentul?

Eu nu discut niciodata În contradict ort' u cu d '". . me ICII.Medlcma se ocupa de consecinte iar eu ma straduiesc sa lucrez

asupra cauzei bolii. Cu cat mai puternic se schimba omullaun-

tric, În directia buna, cu atât mai putine medicamente Îi sunt

necesare ~i cu atât mai (epede poate Învinge boala. Din punctul

m~u de vedere medicamentele, ca ~i alte tehnici de vindecare(dleta, foamea, exercitii de respiratie), alcatuiesc un fond care-

l aJuta pe om sa se vindece. însa foarte multe de pind d 1- . e eII1SU~1.

~ ~ ~

1. Se pedepse~te spiritismul ~i practicarea acestuia?

.2. Oiubire mare fata de animale poate fi 0 crima În fatalUIDumnezeu?

Pentru aptitudinile omului e responsabila dublul sau ener-

get.c care se alla În lumea de dincolo de mormânt. Deoarece

punctele temporale sunt mai Îndepartate decât În lumea

162

ojj'

f~:,f"l'iti'iti'f.i;.::t'

t~

f

noastra, de aeolo viitorul se vede mai bine. Spiritualitatea,

nobletea ~i idealurile le resimtim În noi doar prin contactul cu

alte lumi. Fieeare dintre noi vine În contact cu toate entita!ile

UniversuJui. Nivelul aeestui contact este determinat de

armonia interioara a fiecaruia ~i de rezerva de iubire fa!a de

Dumnezeu. Daca omul poate În mod deliberat sa largeasca

nivelul contaetului cu lumea de apoi, atunci orientarea lui catre

aptitudini ~i intelect cre~te brusc. Cre~te, de asemenea, ~i tru-

fia. ~i În cele din urma toate acestea pot provoea neplaceri ~i

boli, inclusiv psihice. lar pc de alta parte, daca omul devine

mai bun ~i se umple de iubire, atunci ~i rara anumite tehnici

speciale nivelul eontaetului cu alte planuri permite man

posibilitati ~i aptitudini.

a iubire puternica, indiferent cui ii este adresata, nu e

niciodatâ 0 crimâ. E 0 crimà sâ-~i sliprimi iubirea sau sa te

deziei de ea. Dar daea noi nu sesiziim Divinul din omul pe care

I-am iubit, atunei Începem sa depindem de momentele supre-

me ai< umanului ~i apare agresivitatea ca dorin!a de a pastra

acest liman, fiindcâ nai Începem sa ne contopim cu el, sa ne

identificam cu <1. Cu cat e mai puternica iubirea noastra fata

de Dumnezeu, cu atat mai profund ne identificam cu Di vinu\.

Animalele se alla pe 0 alta treapta a dezvoltarii. Ele se deose-

besc de om prin eonfigura!ia corpului ~i prin nivelul con~tiin-

tei. Animalele domestice traiesc mai putin decât stapanullor ~ipier mai des. De aceea iubirea pentru animalele domestice nu

creeaza dependen!e ~i ata~amente foarte puternice ~i actionea-

zii benefie asupra sulletului omului. Daca Însa stapanul se

ata~eaza foarte mult de animalul preferat, atunci acesta se

poate Îmbolnavi ~i pieri, ca ~i omul iubi!.

163

-+~ <CIE.:..;i:.i. ~~~~.Ë 0

l

1j:

1

r'

11

111

1

(

~-

H911

---'"

""

.- eQ~u

r' ":;}.l o>

l'Ii

.Totul trebuie iubit prin Dumnezeu iar 0 mare parte de

IUblre trebule oferita lui Dumnezeu. ~i atunci iubirea, oricât de

mare ar fi, va fi 0 sursa, neÎntinata de nimic, de fericire umana.

~ ~ ~

1

'l

'"

Il

:are este atitudinea dumneavoastra fata de astrologie ~ifata de horoscoapele individuale, bine Întocmite?

i

1

1

.Î~chipui(i-va ca un astrolog va alcatuie~te un horoscop bun

adlca exact din . - '. . ' care reœse ca dUlTIlleavoastrâ ar trebui samun(1 pe.ste doi ani. Ce veti face? Sunteti Încredin(ati ca Înace~tl dO! anl nu ve(i suprima sentimentul iubirii În sufJetul

dumneavoastra?

Nu Întâmplator viitorul devine inaccesl' b,' 1 M .

d. al eparte:co~form horoscopului În cel mai apropiat timp

dumneavoastra.ve(1 pl~~de 0 suma mare de bani. Face(i tot posibilul ca sap~eve_nlt' ple~derea ~i nu pierdeti banii. Se prea poate Însa cap,erzand ban Il, trecând prin În~elaciune

'i tradar e d~

y , umnea-voas~ra sa va schimba(i În bine ~i sa nu mai primi(i 0 boalagrava, care-~I anunta aparitia. V-ati

Pastrat banii . -. - - . - ' ~I, m Conse-cm(a, va vetl IInbolnavi. Va va ajuta astrologia sa va vindec t'

de boala? a,1

~ do~mna care se ocupa cu alcatuirea horoscoapelor mi s-adestâmUlt: "Horoscopul e perfect curat, iar omul a murit. ~i nuam Idee de ce".

As~ro!ogia prezice ce se va Întâmpla cu corpul dumnea-voastra, msa nu va spune ce se va Întâmpla cu sufJetul - iata de

unde vme pencolul.

",'

"Ip!.,1('

IIil'1

:

1

:'

(1,:"'1',,11,

II

I,

;;'',,'

",1',",

1

Il!

IfIl:

H

i'164

J..-

Nu am auzit de nici un astro]ogcare sa fi avut 0 exactitateminutioasa a prezicerii, de~i unele horoscoape au fost reu~ite.Consider un plus al astrologiei f~ptul ca aceasta ofera senti-mentul predestinarii ~i ajuta la depa~irea sentimentului proprieiimportante. Uneori cunoa~terea viitorului contribuie la accep-

i; tarea mai u~oara a unei situatii traumatizante; racându-I pe om

sa Înteleaga ca aceasta situatie e inevitabila il ajuta sa-~imenajeze nervii ~i sanatatea. Acest lucru e valabil pentrupersoanele cu nervi tari ~icu 0 viziune corecta asupra lumii.

Vrem cu tOtii sa afJam viitorul, sperând ca acesta va fi bun.

Însa cunoa~terea viitorului rara consecinte negative de departenu e permisa oricui. Trebuie sa ai 0 atitudine serioasa fata de0 astrologie serioasa iar din punctul meu de vedere aceastareprezintâ cam 20/0.

~ ~ ~\

Dupa ce am citit cactile dumneavoastra am devenit fata-list, adica traiesc a~a: ce-o Ii 0 fi! E liresc acest lucru? Sunt În

permanenta urmarit de dorinta de a trai cat mai departe desocietate. Ce sa fac?

Observ, În planul subtil, mari neplaceri cu copiii. Acestlucru e cauzat de faptul ca ata~amentul dumneavoastra fata deidealuri este foarte mare. 0 dependenta accentuata fata devalorile spirituale nu va permite sa reactionati corect la pier-derea lor ~i aceasta stare de lucruri se rasfrânge asupra sufJe-telor actualilor ~i viitorilor copii ~i, respectiv asupra sanatatiilor.

165

"""-1-0::::

~ ~ii S.1:CIf-f-..:

1"

-.:!--1i:-.:u

=-==-.a9Ll

'"

/

..'"

.- cOQU

r.::",.G"-~'

1'1l '

dl III

I

II,',III

1):,

'l

'l, '

,

'1111

1111"

'11,11

'II l'

"!"'I

iil !,

~i Întrucât valorile spirituale ne parvin prin comunicare,atunci deconectarea de la procesul comunicarii pentru 0 anu-mita perioada de timp va va ajuta sa reduce!i aceasta depen-

den!a ~i sa pastra!i valorile spirituale rara ca acest Jucru sa vapericliteze sanatatea. Chiar ~i fatalismul va va fi util pentru unanumit timp. Acesta va va ajuta sa nu va mai gândi!i la viitor

~i sa nu consuma!i energia pentru planuri, temeri, emotii.Procesul care are loc În sulletul dumneavoastra e unulnormal.Trebuie sa continua!i sa lucra!i asupra eu-lui propriu.

~ ~ "'#

Eu am Costpentru marna mea un copil nedorit. În pre-zent, ori de cate ori apare vreo situatie conflictuala, maÎncearca 0 puternica dorinta de a nu mai trai.

Un copil nedorit de obicei este un copil cu un oraoliu.binterior exagerat. ~i dorin!a de a nu mai trai, survenita În urma

unor certuri ~i conllicte, e tot un simptom al trufiei exagerate.

Nivelul dependen!ei de capacitate ~i intelect, la fel ca ~i niveluldependen!ei fa!a de-al doilea stat, mai fin - idealuri,spiritualitate, noble!e - este foarte Înalt. Toate acestea le ave!ide la marna ~i bunica dumneavoastra, ~i din alte doua vie!i

anterioare. DUr.1neavoastra ~ti!i ~i singura cum trebuie salucra!i asupra propriei persoane.

166

J-

~ ~ "'#

Când ati Cost aici data ttecuta (20 Cebruarie) sotul meu,:venind du~a mine ca sa ma Însoteasca la lectia dumnea-voastra, a avut un accident de ma~ina. Ce Înseamna acestlucru ?

Pâna la acea lec!ie 0 moarte posibila se alla În biocâmpul

so!ului dumneavoastra. Dependen!a de capacita!i era de doua

ori mai mare decât nivelul mortal; dependen!a de Idealurl,

spiritualitate - era de treÎ ori mai mare, adica viito~ul Îi~era

Închis cu 300 de unita!i. Ata~amentul dumneavoastra fa!a de

idealuri era de doua ori mai mare decât nivelul cri tic..

Agresiunea subcon~tienta fa!a de so!ul dumneavoastra oscil~

Între 220 ~i 300 de unita!i. În prezen.t. ata$amentul so!ulul fa!a

de capacita!i este de 80 de unita!i, iar cel fa!a de viitor este Î,n

jur de 100 de unita!i. Nu e prea bine, dar e mult '~al blll~ decatera Înainte. Nu exista moarte În biocâmpul lUi. Dupa toare

probabilita!ile, În loc de 0 boala grava sau moarte a avut parte

de un accident nefericit.

1,1:~.

Agresiunea dumneavoastra subcon$tienta fa!a de sot ~ste de

circa 100 de unita!i. Eu nu În zadar scriu despre faptul ca a Cltl

cartile mele ~i'a merge la lec!iile me le e mai bine pentru 0.- a' t de ca' t pr egatita Procesul de purificare are loc Înpersoana c .

...afara vointei mele. "Murdaria" din sullet lese $1 ar fi bille ca

dorinta o~ului de a lucra asupra sa În planul renun!arii la

supar~ri $i preten!ii sa fie mai mare decât stratul de "murda-

rie" care iese din suflet.

167

~+:::::: ~0 E..:..: i:i E:O::::::I~t::: -<:c:n""f-<..<:: u

---agl.l

-".

"

.

r-- .;-1~u

-

---':''!-i~.,"n

~1 t

; 1Ii

:1il

Il

i 1.

Îmi amintesc - 1 d.

1..ca a una ln eC\1I a avut loc 0 situa!ie

similara.

Pe la mijlocul discursului a ie~it pe scena, pe nea~teptate,

un barbat tanar. El mi-a ~optit ca so!ia lui e gravida ~i ca acum

se simte prost. Am cercetat prin intermediul lui biocampul

so!iei. Fondul de preten!ii fa!a de so!ul ei era foarte mare.

- Eu sunt barbat, - am Început sa-i explic, - ~i daca insulletul femeii e 0 suparare puternica pe tata ori pe sOI, atunci

aceasta suparare va ataca orice barbat cu care femeia va intra

În contact. Fondul agresiunii orientat catre mine se Îlltoarce

Înapoi ~i genereaza 0 Înrauta!ire a starii sanata(ii. Ea trebuie sa

renun!e retroactiv la toate supararile provocate de barbati mai

ales la ofensele provocate de tata ~i sol.. ,

Am cercetat peste zece minute biocâmpul acestei femei ~i

am vazut ca totul e bine. Agresiunea subcon~tienta a scazut de

la 200 de unita!i la 50, iar ata~amentul fa!a de idealuri ~i viitor

s-a mic~orat de cateva ori. Toate aceste au inlluen!at benefic ~i

stare] copilului.

Femeia nu era În sala, ea plecase. Peste zece minute ea s-a

Întors la locul ,.au ~i a stat lini~tita pana la sfâr~itul Întalnirii.

ii

Il, 1

1l, 1 l,

1

1,1I!

'§>G ~ ~

Cand urmiiresc caseta cu discursurile dumneavoastra

adorm. E bun sau e rau acest lucru?

Oensitatea informa!iei pe videocasete este mai mare decat

În carti. Nici 0 informa!ie nu poate fi acceptata doar cu mintea,

daca nu participa ~i sim!urile.

168

.....

Informa!ia noua duce la modificari ale structurii informa-

tionale ale organismului ~i cu cat ea este mai mare cu atat maigreu au loc modificarile. Cand la transmiterea sau receptarea

informa!iei puterile s-au epui~at, omul Începe sa ca~te sauadoarme. Cu cat orgoliul este mai mare ~i cu cat mai Înalt este

nivelul agresiunii, cu atat mai repede omul adoarme candurmare~te Înregistrarile video.

Unul din pacien!i mi-a povestit ca vecinii lui adonnÎmpreuna cu toata familia atunci cand Încep sa urmareascaÎnregistrarile cu discursurile mele. Adoarme ~i caine le lor.Apropo, cand omul doarme, informa!ia trece mai bine, deci

cand suntem treji noi lucram asupra informaliei de moment,tactice, iar În timpul unui somn profund intram În contact cuinforma!ia strategica, necesara pentru 0 existen!a normala Înviitor. lata de ce Îi sfâtuiesc pe parin!i sa puna Biblia la capulcopiilor sau sub perna. /

'§>G ~ ~

De ce Îmi place sa ma Dit la foc?

Focul ~i apa nu sunt controlate de con~tiin!a, de aceeaatunci cand omul se uita la foc sau la 0 apa curgatoare, sauasculta 0 muzica ritmica, con~tiin!a lui stagneaza ~i omului Îivine mult mai u~or sa Înfranga situa!ia de stres ~i sa sedeconecteze de orice probleme generate de con~tiin!a.

169

---TI-L/-i-:::::É2 §-ii.9-a:n r-..E

"

~1>::...::u

~

=-==-l~IILl

--",.

...

~. QU

'§)<> ~ ~

Conform cartilor dnmneavoastrâ, animalele domestice ianasupra lor karma stapanului ~i se pot Îmbolnavi sau muri.Totodata, se spune ca pisica, de exemplu, se culca pe locul

bolnav ~iomul se simte mai bine, cainele linge locul bolnav ~iajuta la vindecarea rânilor. Cum ar trebui sa Întelegem aceste

lucruri?

Sa Încercam sa ne imaginam dai prieteni: unul este faartegelas. celalalt nu este gelas delac. Camunicarea cu cel de-aldailea il va influen!a benefic $i pe primul. Daca Însa cel de-aldailea va depinde În multe de primul $i va fi receptiv fa!a deacesta, atunei $i el va Începe sa fie tat mai gelas, iar unele balide la prietenul sau gelas s-ar putea sa treaca $i la el.Camunicând, nai ta!i recep!ianam unul de la altul infonnatia

În planul subtil $i fie Învingem "murdaria", purificându-i ~ecel de care suntem ata$a!i, fie Începem sa bolim de bolileacelara pe care Îi iubim. Daca În primul caz raul Învins ÎI ajutape omul apropiat sa se schimbe În bine, În cel de-al dailea caz

toatâ "murdâria" curge pe nai, omul nu se schimbâ, de~i simte0 u$urare, Însa ulterior Începe 0 perioada $i mai dificila. Deaceea, daca nu miqoram distan(a dintre noi $i omul iubit $i-iacceptam În interiorul nostru libertatea $i voin!a lui, adicaÎnstrainarea de noi, acest lucru va actiona benefic asupraamandurora.

Acela~i lucru se Întâmpla ~icu animalele.Daca noi iubim un animal domestic, dar Ii permitem

Într-o oarecare mâsurâ sâ nu depindâ lâuntric de noi ,

170

H9ll

--""

;atunci animalul prime$te de la noi energia murdarâ $i ne

":retumeazâ energie curatâ. Animalului ii este mult mai

"

u~or sâ infrângâ depen-Clen\a de valorile umane.

.'Configura\ia lui energeticâ se deo-sebe$te de cea umanâ,

de$i la nivelele de profunzime 0 asemenea diferen\â nuexistâ. Apropo, acela$i lucru se intâm-plâ $i cu plantele.Atunci când sâdim 0 plantâ, 0 udâm, 0 cre$tem are loc unschimb intensiv de energie. ~i fiindcâ agre-siunea

: accentuatâ $i bolile apar ca 0 dependen\â hipertrofiatâ de

diferite straturi ale con$tiin!ei (ceea ce noi numim

"intelect" nu e altceva decât un strat al con$tiin\ei), atunciplantei care are straturile superioare ale con$tiin\ei

" nedezvoltate, ii este mult mai u$or sâ infrângâ informa\ianegativâ. latâ de ce sâdind În grâdinâ diferite plante noicre$tem, intr-o oarecare mâsur~, 0 farmacie de casâ.

1e$irile in naturâ au asupra noastrâ 0 ac\iune curativâ,pentru câ energetica spa\iului aeolo e mai bine echilibratâ

decat in ora$. În ora$ele mari spa\iul este codificat printr-

0 orientare sporitâ câtre capacitâ\i, intelect, valori umane.Dacâ un om se ocupâ de munca intelectualâ $i nu sedeconecteazâ periodic de atmosfera orâ$eneascâ, acest

lucru poate genera cu timpul consecin\e nocive.. Structura informa\ionalâ a spa\iului am resim\-o acut

cu un an $i jumâtate in urmâ, când mâ aflam in Israel. Numâ sim\eam bine. Se declan$ase activitatea unui nivelkamlÎc foarte inalt, dependen\a pe care nu 0 puteam nici-

,decum anihila. Slavâ Domnului câ in timpul audien\ei euintru intr-o stare de renun\are lâuntricâ care e suficientâpentru ca problemele mele sâ nu se transmitâ pacien\ilor.

.-

171..

1i"

'

-

''

l

','i

ll',1

,Iii',l'II',

",'l,", Il!,

,1

',1,

',1'1,111111

,,1'1jJ:III'I"II,;,'111111

'l"," "'"

:'1'1'

Il',',

I,I!I,

1,I'ili

,:ilii

,1,'1~'

1,1

Il'

Il,idl

!,'jIl,

,III,II!;'!I['I,,"'lj",I,""1Iii,IiIl'}'I.111'1,i~~Il:, '

,;[

ii,'/,

'

i'

1

.- CUQU

r'~.-'",,:~ ,"

Însii ie~irea mea la oricare nive! nou se soldeazii cu pier-deri, nepliiceri ~i boh.

Aveam 0 mâncarime permanenta În urechi ~i nici un fel derugaciuni nu-mi ajutau. Nu departe de Eilat, unde locuiam,exista 0 rezervatie sub forma de pustiu, dar nu un pustiu cunisip, ci un foarte ciudat relief muntos. Un cunoscut de-al meu

mi-a propus sa mergem acolo ~i eu am cazut de acord.Ne deplasam pe traseu ~i eu admiram lordania, care se alla

la câtiva kilometri de la drum, ~i munlii extraordinari, avândcele mai nastru~nice configuralii. De jur Împrejur e un teritoriuvast cu arbu~ti rari ~i lastari~ pipernicit. Singurullucru care ma

Împiedica sa ma bucur de frumusetea acelor locuri era mânca-rimea permanenta din urechi. Am iqit de pe traseu ~i par-curgând Înca vreo câtiva kilometri am Început calatoria peteritoriul rezervaliei.

Nici nu banuiam ca un loc În pustiu poate fi atât de frumos.Un peis~ frumos treze~te În sullet anumite sentimente. Dacapeisajele se schinba În permanenta, deosebindu-se substanlialunul de altu!, atunci În sullet se creeaza 0 gama de modele

sentimentale, generând 0 ;'atisfaqie imensa. Un designer bunsau un arhitect, amenajând doua sau trei camere din Încapere,lasa În fiecare din acestea stilul sau, caracteru! sau, energeticasa. Trecând dintr-o camera În alta te treze~ti În spalii diferite.Când spatiul Î~i modifica caracteristicile se modifica ~I

structura energo-informationala a omului, iar acest lucru Îilarge~te posibilitâtile cognitive.

Eu delimitez foarte simplu un spectacol bun de unu! prost,un tablou bun de unul mai pUlin bun. Un spectacol este cu atâtmai interesant cu cât spatiul ~i timpul de pe scena se deosebesc

172

...--

i mult de spaliul ~i timpul din sala. Cu cât spaliul tabloului

e mai Încordat, se op une/ realitâlii Înconjuratoare ~I se

I~stanleaza de aceasta cu atât valoarea t~bloului este mal mare:' Multi oameni comit 0 eroare construmdu-~Icasa de vacanla

"1 conformitate cu apartamentul lor ~i energetica acestUia.,', n.. . .

1.

t b.e sa se deosebeasca lai'Construclia unel vile ~I spallU el re UI -j.'maximum de apartamentul unde omullocuiqte În permanenla.

'i Atunci el se va putea elibera mult mai u~or de problemele sale,

'~i va putea reveni la normalitate. , .,M-am abatut de la tema. Sa reVenllTI la PUStIU. Timp de

i

b.

vatie dupa care am merspatru ore ne-am plim at pnn rezer . ,.

acasa.

Am ie~it la traseu ~i pe loc a ~i reÎnceput mâncarimea din

urechi. De-abia acum am Înleles ca tot timpul cât ne-am allat. . . ,,-' ea ea pur ~I sllTIpluÎn rezervatie nu am mal slmtlt mancanITI , .

disparuse, Atunci am Înteles de ce rugaciune~ multor _oan1enl

nu are efect. Catre Dumnezeu trebuie sa mergl curat, sa UI(l deT b

.sa i te adresezl catoate ~i sa le la~; pe toate deoparte. re Ole

. .un copil mic care nu are nimic altceva, decat ~orinla de a IUb..

Multi se roaga, cramponandu-se putermc III IIltenor de pla:. . .. d t tii regrete ~i ofense. ~Inuri le pentru zlUa de maille, e pre en. , . -nu se roaga macar ca sa se ridice de-asupra a toate ~I s~renunte la toate ~i astfel sa se schimbe launtnc, CI se roag~

pentr~ a cere sanatate, bunastare ~i alte valori omene~~.. Daca

la baza unei mari rugaciuni se alla considerente de cllIhplrglU

atunci ea va fi, În cel mai bun caz, lipsita de efect..

Dar sa revenim la animalele, de la care am parmI.-'Oricat de mult s-ar stradui sa ne ajute cei care sunt alatun

de noi ~i cei care ne iubesc acesta va fi doar fondul. Daca nOI

173

~§"t-ga:n-f-<.E

"

!::~u

-=--l~9lZ

.~"

;;Jtt

-- ...~u

;:;)..(;"""...'.

Il'1 :Iii,:1

pastram Înrairea ~i justificam ura noastra, daca nu ne puter1ldezlce de eu-I nostru uman, atunci nici un fond nu ne pOale

aJuta: Le Yom dauna doar celor care incearca sa ne ajute dinextenor ~idin interior.

1,1:

'l'

Il''1

, ,11

~~ ~

l""'j.I',~

,1\

11\

I~

,'!,'II:I'II

1)",Ii

",l,l,II;.]

l 'j

'11,1'

,1

Stimate S.N., va multumim peutru nepot, u-a ramas nie;

u~ma.diu trauma pe care a avut-o la ua~tere. Daca pute!i,

aJutat.-1 pe fiul nostru de ~aptesprezece ani: a intrat Îutr-ocompanie proasta, ue facem griji peutru soarta lui. Cumpoate fi ajutat?

1Il

,II!,,,1

!,I,I

l'!'I:,I''~

1

'1

"i,

!I, i" I'

"'l"'"r"

Trauma de la na~tere a nepotului era legata de karma

familiala. Parintii Încep sa lucreze asupra loI', ii ajuta bunicul

~i. bunica ~i starea fizica se poate schimba destul de repede,

Frul are nu numai karma parinteasca ci ~i pe cea a vietii sale

anterioare. Dependenta de principii, idealuri, etc., adica de

valori spirituale de nivelul al doilea este destul de mare. lata

de ce poate fi prezenta lipsa dorintei de a Învata, de a citi caqi,

tendll1(a catre 0 purtare vaduvita de spiritualitate, tendinta

ciitre ~istrugerea destinului, adica a renuntare de proportii ~i

treptata de la va lori le spirituale, Aici parintii ar trebui sa

lucreze În continuare. Ar trebui sa fie adus În ordine primul

strat, cel mai u~or, al karmei familiale. ~i daca eforturile su nt

permanente dupa trecerea unei perioade de timp Încep sa se

modlfIce straturiIe de profunzime. S-ar pute a ca la copil Îmbu-

natatirile sa nu fie sesizate de la Început: s-ar putea chiaI' sa fie

unele Înrautatiri, nu va temeti de acest lucru. Daca ati Început""

174

---

va ruga!i, uita!i de orice temeri. Frica ar putea anula orice

rt al dumneavoastra, ~i apoi, Iacând abstrac!ie de parametriiabi, starea generala a biocâlnpului fiului dumneavoastra este

J!jnultmai buna. Continua!i deci sa lucra!i mai departe.

~ ~ ~

Ce-i de facut câud copilui uu vrea sa Învete?

Lipsa dorin!ei de a Înva!a e acela~i lucru ca ~i temperatura

Înaltii la cap il ~i denota a stare evidenta de nemul!umireinterioara. Aceasta situa!ie trebuie tratatii, În primul rând, prinintermediul schimbarilor În interiorul dumneavoastra ~i sa nu.credeti ca În timp de a saptiimâna yeti rezolva aceastaprobl~ma. Trebuie sa conta!i pe a munca serioasa asupra eu-luidumneavoastra.

Îmi amintesc ca În primele mele apari!ii la New-York m-avizitat a doamna care avea probleme cu fiica ei. I-am spus ca

situa!ia e deplorabila. Orientarea sporita catre intelect,capacita!i ~i cariera a Început sa-i distruga soarta. Pentru a

atare orientare spre cariera ~i capacitii!i e nevoie de rezerve deiubire de cinci ori mai mari ~i de a orientare catre acumulareade iubire. Femeia a Început sa lucreze asupra eu-lui sau iarpeste 0 luna fiica ei a parasit ~coala.

- Eu nu vreau sa il1vât, - ii spune ea mamei sale, - ~i nicinu voi invâta!

Era de a~ord sa se roage, dar nu voia sa Înve!e. N-a mers la

~coala un an Întreg. Dupa aceea s-a Întors la ~coala ~i ~i-acontinuat studiile. Nu demult rn-am Întâlnit din nou cu ele.

175

-+::::::

~ §~.e.lJ:)f-f-oJ::;!:- --=~ -u

agLl--

""

"

..

r-- .rIQU

1

-

.--:...'),J;~"'-~'

, l')"

1 Acum aveau 0 problema de alta natura.

-. $tlli, - mi-a spus fata, - am suslinut examenele de ad, .tere slmultan 'i 1 1 ".

ni.y a co eglU ~, la Umversitatea C 1 b

.d' 1 . . . 0 um la, una

ln ce e mal prestJglOase din America S- .. a constatat ca treClJSecu succesexamenele ln ambele locuri

A' v .' d .. -

. y rea sa ~tlU aca potsa Invat tara' ".

.' a-m, pncmul vreun rau la U. .

C 1 b' 'mversltatea

0 um la sau e mai bine sa merg la colegiu?

. -. Ap tacut fala Incercarii. Starea dumneavoastra eafIn

llIoasa Nu . . o-. . . ~

am mCI un fel de pretenlii. Pute Ii acum sa Invatali

hnl~t'ta la Ul1Iversitatea ColUlnb ' '...

la, - 1-8111raspuns.

!il',i'

,1

i 1'1

i rY:

1111i.

,1,:1;,'

"'l'il l'

i' !""

, 11 !',I,I ~~ ~

F.iUI m.eu are doisprezece ani ~i e al patrulea an de candare (mnmtatea puternic sciizuta ,j t '.. . y emperatura. Nu ( s-ap~s

.mCI ~n diagnostic concret. A fost nevoit În tot acest

rastJmp sa nn frecventeze ~coala.

Cine e vinovatul ?

Iiil" 1l,

Daca temperatura se mentine mult fInsea - bl ..'

IInp, acest lucru

d

mna pro

-eme cu vlltorii copii. ln biocampul copi/ului

um,

neavoastra se vede 0 posibila moarte a doi copii'i al

trel ea cu putme d"

y

. . . . ~anse e supravlelUlre. Ata~amentul fata decapacltal' este de 250-300%, iar fala de viitor ~i de ideaiuri e

de, a~roxlmatlv 700. Vorbind mai pe Inleles, nivelullauntric alman nel este Imens. De la 0 boala grava 'i d 1

1 O b o.y e a moarte 11

sa veaza unatatea dm caracterul sau.

Bunatatea i-a venit tiului de la d ..d

umneavoastra, dar ~I fon-ul de trufie tot de la dumneavoastra I-a mo' ten,' t N

.'f . il aveatl 0

"1

1

1

1

'I

Ii

1

l,

176

c

1

.'iiiziune a lumii prea buna ln perioada cand ali conceput copi-Ju!. N-ali reu~it deloc sa treceli peste Incercarile de umilire a,'aptitudinilor, a intelectului, de con~tientizare a eu-lui dumnea-. voastra uman.

Fondul de pretenlii fala de sol era foarte mare. $i va placea.

sa judecali oamenii. Pentru ca fiul dumneavoastra sa poataavea copii trebuie sa-i fie Înjosit orgoliul ~i acest lucru poate fiobtinut prin scaderea imunitalii, temperaturii Inalte, slabiciu-nii. E necesar ca pentru 0 anumita perioada de timp sa Incetezeorientarea catre capacitali, intelect ~i cariera. Fiindca dacaaceasta dependenla se va amplifica, baiatul poate muri. Înrau-tâlirea sanatalii face imposibila frecventarea ~colii ~i salveazabaiatu!.

Trebuie, ln primul rand, sa va ocupali de propria persoana.,

Orice femeie trebuie sa Înceapa prin a renunla la pretenliilesale fala de toli barbalii, iertandu-i, Începand cu varsta cea maifrageda, ~i gandindu-se nu numai pentru sine ci ~i pentru

urma~i. Amint;li-va de toate clipele cand ali suprimat În sinesentimentul iubirii ~i retraili-Ie, de aceasta datâ pastrand acestsentiment. Trecand prin liatâ acceptali orice Înjosire ca pe unmedicament prelios pentru sine ~i pentru fiul dumneavoastra.

Învalali-va sa va deconectati con~tiin\a, Înlaturati regretele,temerile, critica, analiza situatiei.

În timpul cand lucrali asupra eu-lui con~tiinla nu trebuie sava Împiedice. Straduili-va sa ganditi cat mai putin posibi!.Solitudinea, foamea, exercitiile de respiralie ~i alte tehnicii dedeconectare va vor ajuta În acest plan.

Peste 0 luna - 0 luna ~ijumatate dupa ce ali Început lucrulasupra eu-lui dumneavoastra, va puteli pregati pUlin cate pulin

177

--i--'-- i5.~§"t]: 0:ÇQf-f-<.c 0

-=.......~-

H9LZ"

IP"

,-

"'-

,/' '1'

1

"" l

'i'i

" l,Ii,

'l',1,Iii',

,"j,II;1111

,11',', !

I!d 1'" ~

l,i\I'

I:'I"III,,'1

'1 "

lil'I.' "1,;1'

'l' l ':,

_

,'

,

"", -, 111111

l'i'l'''i ,,'

f,' I"'I'"Il''1'",' 1Il, 1

111\l'

1'1""i,

'I

I

'

,

'

,

",

",

'",Ir ,l'',l'1

'Ii:/",I',

11

1"/ i1,1,':1,;1',1

,',Ir(,

l'I}'

l':'!,.,''j',1

'l' ,"

,

1',i,1

"'i, 1

""l'"Il,1",1

1l,

'1"1>

1

1

'1

\il

1

,"

.- ~~U

r ."..,u-,,'>-L--?.

fiul pentru 0 noua informa(ie ~i i-o pute(i furniza treptat, rara

a-l obliga, ci propunandu-i-o. În intervalul de la zece la pai-sprezece ani se formeaza activ soarta baiatului ~i, de aseme-nea, caracterul, sanatatea ~i destinul viitorilor sai copii. $i În

aceasta perioada, bunicul ~i bunica viitorilor nepo(i au 0 maimare influen(a asupra lor decat copilul lor, adica viitorul pa-rinte. De fapt, pentru sanatatea nepo(ilor bunicul ~i bunicapoarta deseori raspunderea În mai mare masura decat parin(i ilor.

0 viziune asupra lumii bine pusa la punct ~i caraderulsalveaza nu numai copiii no~tri, ci ~i nepo(ii. Emo(iile agresiveale parin(ilor În perioada puberta(ii copilului limiteaza rezervaenergiilor pe care copilul le cheltuie~te pentru formarea unuidestin favorabil ~i pentru descoperirea posibilita(ilor sale.

Totalitatea posibilita(ilor unui om ~i bunastarea destinului sausunt definite În cea mai mare parte de starea launtrica aparin(ilor lui pana la concepere ~i În timpul gravidita(ii, dar ~iÎn perioada maturizari i sexuale.

De altfel, 0 via(â sexuala timpurie vlaguie~te considerabilpoten(ialul spiritual al copilului, diminuandu-i serios posibili-tatea realizarii În viitor. De obicei, tendin(a catre 0 via(asexuala timpurie 0 demonstreazii acei copii carora pentru asupravie(ui le este necesara 0 diminuare brusca a poten(ialuluispiritual, adica acei copii, ai caror parin(i i-au ata~at de valorilespirituale prin regrete permanente, temeri, blamari ~i insulte.

În S.U.A tendin(a copiilor catre 0 via(â sexuala timpurie efoarte raspandita ~i acesta e un lucru de În(eles. Acolo se ducoamenii cu un poten(ial spiritual remarcabil iar la pragma-tismul american, orientarea accentuata spre bunurile materiale,

178

---~--"j._-

>mai salveaza pentru 0 perioada de timp situa(ia. Dar acest'program exagerat Îi lipsqte pe copii treptat de acel~ st~uctun

tiPirituale fine din care iau na~tere vlltoarele lor pos,bIl,ta(1..

' Daca din na~tere copiii nu au un poten(ml splntual puterl1lc

:'~tunci aceasta tendin(a Îi lipse~te de mLilteperspective. Parin(ii:ar trebui sa În(eleaga, În primLiI rand, un lucru s,mplLi. Dm,

P ilarie ne stradLiim sa ferim copilLiI de orice boli ~i astfel nuro.

!'acordam aten(ie caracterulLii sau, atitudinii ILiifa(a de oamenl, . fata de ILimeaÎnconjLlratoare uitand ca tocmai aici Î~i au":~igi;,ea radacinile viitoarelor maladii ~i a viitorului destin

nefavorabil. $i cu cat mai devreme yom aduce la normal sufle-

fui copilLlILIiCLiatat mai fericit ~i mai sanatos va fi nu numai. copilLiI ci ~i noi În~ine.

'§Je ~ ~

Serghei Nikolaevici, ce sa Cacca sa ma marit? Am vreo,ansa?

Azi dimineatâ n-aveati nici 0 ~ansà. Acum aveti, dar nu

prea mLilte. Programa(i-va pentru doi ani de mLinca serioasa

asupra eu-lui propriu..

InsLiccesele le-a(i mo~tenit ~i pe linia paterna ~, pe cea

materna. E vorba de gel(jzie, de trufie, ~i de Linfond imens de

preten(ii fa(â de oamenii. Eu cred ca ar fi bine pentru ce~a

timp sa nu va gandi(i deloc la mariti~. E 0 doza prea puterl1lca.

E de dorit ca la Început sa va canaliza(i toate fOr(ele pentru

schimbarile laLintrice, chiar daca rela(iile cLiLInbarbat vor fi de

scurta dLirata ~i el va fi cel care va pLine capat rela(iei.

179

~+-~~ ;:;0 E..:..; i:i 5:ca::: ::1 ~:= ...:p::n !-..<:: u

--=---===---H9ll

---II"

.-

;

..

l'

"

:,,

"

1,

'i ,

1

,1

Il l'

" 1,1'II

'''IIII,II"'I!'II

I

,1,

,'l'III ',"

"

1

l',,'

l":I,',I",il!I,'

1,'li,II'/'"

1"1

'1

'1,11 ,'I

,1'

1

",

'

,

",

'"

l ,',~ ,:1,,i"

l

"'"

[" '1''II'I,,!,I',I'I

'1111

l,

1

'

:',1""

,'1 1',

,

'l,

",",,'1'

Il,

1,,1,

Ii III ,l'i

~'Ilii'"1.1

1

1'lil,',!",l'l'

1

1111""1;,1"',11,, '_l'"l,' 1

1" 1,

,."""

,Ii ,II

'i'l'I~","'

1

"

:1:,,,

',ilj:', ,

l

'l',,:,,

!,

":

""

'l'';,1'

Iiii'

j

,'I

,!

il.1

1:

.- œQU

r"-.~,,>'!,

~sentialul e sa va Învatati a gandi iubirea ~i a 0 simti.

Invatatl,va sa fiti buna cu barbatul care e alaturi de dum,

n,eavoastra, sa nU:i Înaintati pretentii dar totodata sa pastratilauntnc 0 anUiTIIta dlstanta fata de el D

,. .. '.'

aca vetl putea reahzaaceste lucrun atunci problema casatoriei va fi doar una detimp.

~ ~ ~

Exista ,muIte c~zuri cand dupa citirea cartilor dum-

n~avoastra, oamemlor Ii s-a Îmbunatatit caracteruI, s-auvmdecat de boIile, au avut un destin ma,' b E .

. . un. loartemuIta hteratura de acest gen dar car e nu ar " .. ' e nlCI un elect.N-at. putea sa ne explicati cauza?

Sin~er sa fiu nici eu nu rn-am a~teptat la un impact atat deputerl1lc. Pnma carte am scris-o <i

Pentru ca sa' 1.

,'" "

'f uerez mal u~orcu paclentll mel ~I ca un remediu profilactic Împotriva bolilor

~I a ne':oroclrdor. La Început totul era obi~nllit. Pacientul nu

Tacea nlmlc, lar eu ac(ionam asupra lui cautand permanent

metode nOi de corectare a starii sanatatii

.~Iterior am observat ca daca pacie~t~1 nu vrea sa ma ajute

~I sa lucreze asupra sa, efectul era mult mai slab. Au trecut ani

lungl. ~I chll1U1tori pana am ajuns la un nivel mai Înal!. Cand

a~ vazut structurile karmice ~i am Început sa lucrez cu ele am

vazut ceea Ce pentru mine a reprezentat 0 descoperire. Liniile

denaturate ale destinului ~i sanatatii s-au dovedit a fi legate de

emotlile agreslve ale omului. lar emotiile erau la randu! lor

legate de caracter ~i de viziunea aSlipra lumii.

180

. Am Înteles, În primul rand, ca pacientul nu trebuie doar sama ajute pe mine, el trebuie sa fie cel care lucreazii asupraschimbarilor caracterului, iar eu ÎI pot ajuta doar energetic.

Aceasta era doar 0 chirurgie la nivelul biocampului.Îi numeam omului 0 anumita data, 0 situatie cand el se su-

parase, urase sau fusese gelos. El se ruga iar eu stateam În fatalui, cu mainile pe genunchi ~i cu ochii Închi~i, uitandu-ma cu

,privirea interioara cum se schimba biocampul sau ~i culoarea

aurei sale.

Daca biocampul Începea sa se lumineze Însemna cà el se

ruga corect ~i În sufletul lui aveau loc modificari benefice.

Daca observam ca situatia se Înrautatea Îl opream ~i Încercam

Împreuna sa ne dumirim unde Încercarea sa a fost gre~ita.

Faptul ca structurile karmice sunt supuse modificarilor m-a

adus spre a doua descoDerire. S-a vazut ca ceea ce noi numim

"bioeâmpul" ~i "sufletul" omului, "SUbColl~tientul" lui, e ullul

~i acela~i lucru, adica ac(ionand energetic asupra corpuluiuman, noi ac(ionam ~i asupra sufletului sau. ~i fiindca În plan

energetic noi suntem În relatie unul cu altul devine foarte

important cine actioneala, adica cerintele fata de cel care tra-

teazii devin mult mai Înalte. ~i cu cat mai adanca ~i În straturi

mai fine e patrunderea În sufletul altui om, cu atat mai mare e

responsabilitatea pe care 0 poarta tamaduitorul ~i cu atat mai

pur trebuie sa fie sufletullui.

~i descoDerirea a trei"" foarte importantâ.

Am observat ca toate metodele de influentare a sufletului

uman - logice, extrasenzoriale, vrajitore~ti, energetice, psihice(hipnoza, sugestionare) au un efect pozitiv de scurta durata. La

181

+:::::::iB-;j;;'aH-'" f-.E

1

f

"

~"--(u

--=---H9a

iiJill"

.

"l,

tr

.

II .

:'

,"l,

,

:,

1

.''1:,

,

'

,

:

, 1',,1111"

I

l.,

.1

'" l' ,'~ ",

l' '1'11,'i IIJIII, l'il

,l,l"!"';

'11

:i

'.

"1l'

i')'",Iii

il1':

1

'11".,.'.,...,

iii ,

'J'..:I'"

1,1

1

1,1,.

'l'!,:','II,'

,

'1 'Il',11,"','1,:'l',

''",1'

""1',1'

'11 ~l,..

1.' 1

';d:''l,

1,

',

1

11

/.',,1

!"-,',

.- eQ~U

1'::':,..-",""

0 ac(iune mai puternica, cu cât starea corpului fizic e mai buna

cu atât e mai rea starea planului subtil."Murdaria" este arun-

cata asupra urma~ilor. Unicul lucru care nu avea consecin!enocive, indiferent de cât de adânc se patrundea ln su flet, erau

cain!a ~i rugaciunea, deci ca savant am ajuns la concluzia ca 0

Însanâto~ire completa a corpului ~i sufletului este imposibilâ

Tara 0 con~tiin!â religioasa, Tara no!iunea de "iubire pentru

Dumnezeu" .Atunci când e vorba de sanatatea fizica ~i spirituala a omu-

lui, viziunea jtiin!ifica asupra lumii, oricât de dezvoltata ar fi,

trebuie sa conlucreze cu viziunea religioasa asupra lumii. A-

ceasta ar trebui sa de!ina Întâietatea În problemele esen!iale.

A patra descoverire pe care am Tacut-o.Mama, modificându-~i starea sa de profunzime, Î~i poate

feri copilul de bolile de acum ~i cele din viitor, Ii poate Imbu-

nata!i caracterul ~i soarta, in spatele acestei concluzii seascund multelucruri importante.

A cincia descooerire.

Multe boh incurabile nu pot fi tratale de medici deoarece

cauza acestora nu line de omul bolnav, ci de copiii ~i nepo!ii lui.

El plate~te pentru acea nerealizare pc care a transmis-o urma~ilor

La a sasea descoperire am ajuns pe nea~teptate. M-a sunat 0

cunoscuta care se gasea Într-o situa!ie foarte proasta. Biocâm-pul ei era deplorabil. Altadata i-a~ fi spus:

- Roaga-te pentru situa!ia În care te-ai suparat, roaga-tepentru situa!ia ln care ai urât, etc.

182

J..- ~-_.-

M-am decis la Început sa-i explic de ce s-a suparat ~i de ce

a urât. ii explicam ca supararile ~i preten!iile ei sunt rezultatul

atitudinii incorecte fa(a de Jume.

ii spuneam toate acestea pentru ca atunci când va Începe sa

se roage con~tiin(a ei sa nu se Împotriveasca, Hotarâsem sa

trec la lucruri concrete când am observat ca biocâmpul cu nos-

cUlei mele e deja curat.,

Se vede ca eu nu trebuia sa ac(ionez asupra ei energetic, ea:' nu avea nevoie sa-ji aminteasca de multiplele ei suparari.

Deci, 0 viziune corecta asupra lumii poate vindeca mai abitirdecât orice influen(are energetica.

inseamna ca În(elegerea corecta a lumii, expusa În car(i, iipoate ajuta pe oameni sa se vindece ji Taraparticiparea mea.

A saptea descoperire.Consideram ca de!inerea unor astfel de valori spirituale

superioare precum morala, etica, idealurile, principiile poartaÎn sine un sens pozitiv ji nu pot avea consecin(e nocive. S-avazut ca grejesc.

Tot ceea ce situam l1ai presus de iubirea fa!a de Dumnezeugenereaza treptat consecin(e nocive. Am În(eles de ce ne-am

nascut pe aceastâ lume, pentru ce traim. Traim pentru a acu-mula iubire fa(â de Dumnezeu, pentru a Înmul!i tot ceea ce eDivin În sufletul noslru, apelând penlru aceasta la Înlreagapaleta a fericirii umane.

.Multe din car(ile pe care le-am cilit au fost scrise de oamem

care descriu calea cunoajterii ca pe 0 scara, ce se ridica ln sus.Dar nu era acolo nimic din experien(a lor. De aceea multe dintrepte lipseau. Noi putem urca pe cinci trepte dar daca

183

- +>c- ~Q E..:...:p.. 0:~~~.Ë (j

~.....=--

aga

l,

"'"

r

...

"'\" Il

"1

J .1l,l,,', 1

l'!!I ~ ";1"",1: 1:i,'I) Il";',1.',1111,

1:1

'1',,'1''jl','

1,"'.illl:!I ,

l,' 1

I!"'I,W"'I,!,

,'l',

il

,

il' ',',

,l'

'i':,1,1

'"

jil

1l',,i

~u

.:.-;,...~.--

urmatoarele cinci trepte sunt lipsa atunci nu ne mai intereseazacât de lunga e scara.

Când lucram asupra car(ilor, pentru mine era foarteimportant nu numarul treptelor, ci legatura dintre acestea.Acest lucru permitea ~i altor oameni sa urce pe aceste trepte,pe calea pe care eu deja 0 parcursesem. ~i atunci când eu ma

apropii de trepte noi, adica ating un strat nou de informa!ie,

viziunea mea nu mai func!ioneaza. Problema nu poate Ilvazuta de jos, ea poate fi vazuta clar de sus. Am parte deneplaceri, ma Îmbolnavesc, sunt tradat a nu ~tiu câta oara. Îmispun rugaciunile, ;ert, ma straduiesc sa pastrez iubirea cu orice

pre! ~; tot a~a luna dupa luna, pâna când nu-m; Înving boala ~inu ma Înstrainez de la acea informa!ia pe care am primit-o.

Înca din copilarie sim!eam Înm;ne aptitudini mari. Daca nuvoi putea sa Împarta~esc oamenilor ceea ce port În mine atunc;nu voi putea nici sa-mi dezvolt propriile posibilita!i interioare.Pentru mine esen!iala a fost Întotdeauna necesitatea de atransmite altora ceea ce eu am În!eles ~iam resim!it.

~i fiindca pentru a transmite informa!ia trebuia s-o includÎntr-un sistem - iar aCt st lucru era dificil - am Început În mod

con~tient sa frânez realizarea aptitudinilor mele. Credeam canu-mi va reu~i nimic, dar s-a Întâmplat tocmai contrariul.Pentru a primi ceva s-a vazut ca trebuie sa Înve!i, pentruÎnceput, a ceda ceva.

'§>o> ~ ~

Îmi iubesc pariutii, Însa de la vârsta de unsprezece ani aÎnceput sa-mi slabeasca vederea. Cum credeti, de ce?

184

-- ~..~,"~

Parametrii externi ~i desenul biocâmpurilor dumneavoastra

':nU arata prea rau. Parametrul interior, cel de profunzime, este':'o:deplorabil: dependen(à accentuata de rela!ii, idealuri, de omul

iubit.. În celelalte vie!i a!i blamat mult ~i i-a!i dispre!uit pe cei

.1 1 d l nie straturile supreme ale.

prin care a!i ÎnjoSit re a!ii e, i ea u' ,con~tiin1ei. .

În aceasta viala chiar ~i 0 gelozie ~i un dispre! nu prea man. pot genera consecin!e serioase. În perioada maturi~àrii se~uale

are loc un contact sporit nu numal cu urma~lI, adlca cu

viitorul, ci ~i cu vie!ile anterioare. În acest tip se pot agrava

orice fel de boli.

Trebuie sà Învà!àm, În primul rând, a iubi; a nu fi de-

penden!i ~i a nu ne aga!a de persoana iubità. Sà iube~ti ~i sa fii

gata În orice clipà 5,'1-1pierzi pe omul iubit.

~ ~ ~

Eu mi-am schimbat numele ~i prenumele, luerez dupacartile dumneavoastra Însa am parte de 0 distrugere com-ple;a a destinului, n-am 0 slujba, n-am sot, apa~amen~, ~i

eu ~i copilul suntem aproape tot timpul bolnavl. Ce-l defilcut?

~ansele copilului de a fi sànàtos ~i de a supravi~!ui erau de2%. Ata~amentul fa!à de aptitudini era de opt on mal maredecât nivelul mortal. Ata~amentul fa!à de idealuri era ma.mare de ~apte ori, adicà viitorul Îi era Închis de ~apte on.

185

- + --- "'"QE..:..;1i, ~~:::IV::: ...:a:n-f ::: u

T 1

~'-~-

U9a:

".

Su

r~.~~~..."'.

Nivelul trufiei era de douazeci de ori mai mare decât norma.Cauza: caracterul mamei ~i viziunea ei asupra lumii. În prezent

~ansele copilului de a supravie(ui~i de a fi sanatos sunt de

60%. Trufia este de doua ori mai mare decât limita. Stareagenerala a boicâmpului este satisfâcatoare.

Viziunea dumnea-voastra asupra lumii s-a Îmbunata!it, caracterul e În continuaregreoi. În aceasta direc!ie avansarea e deocamdata lenta ~i se va

men!ine la acest nivel inca jumatate de an. Daca ve!i putea sava pastra!i iubirea ~i sa merge!i mai departe ve!i Învinge toate

obstacolele.

~ ~ ~

Fiul meu (iuvalid, 21 de ani) ma Întreaba deseori:"Maiube~ti?" Rugaciuuile ÎI fac sa plauga.

În vie!ile anterioare On cea de-a doua, a treia ~i a patra)cauza bolii ~i a mor!ii fiului dumneavoastra a fost gelozia.

Dependen!a de omul iubit era imensa. Teama de a pierdepersoana iubita era tot atât de mare. Urma~ii lui pâna la a patragenera!ie sunt marca!i de 0 dependen(â imensa de relatiile cupersoana iubitâ. .

La el Însu~i ata~amentul fa!a de rela!ii e de noua ori maimare decât nivelul mortal, adica 0 astfel de Încercare n-ar fi

reu~it s-odepa~easca În viala ~i, prin intermediul oamenilornu ar fi putut sa se purifice. lata de ce s-a nascut bolnav. Cândomul se roaga el tinde catre Dumnezeu ~i În acest moment se

Îndeparteaza vrând-nevrând de fericirea umana, de tot ce-i estedrag.

186

~i fiindca dependen!a de fericirea umana a atat de puternica

la el, lacrimile sunt rezultatul chinurilor sufletqti la 0 astfel de

despar!ire.

Sa se roage cât mai des, sufletul se va obi~nui treptat. lar

dumneavoastra trebuie sa va ruga!i, amintindu-va de timpurile

când era!i gravida. Modificarile de profunzime ale dumnea-

voastra ~i renun!area launtrica de la tot ce va este drag I-ar

putea ajuta foarte mult pe fiul dumneavoastra.

~ ~ ~

A~ putea sa ma viudec de bolile de piele? Care esteatitudinea dumneavoastra fata de Biserica Ortodoxa?

Ave!i mari probleme În legatura cu viitorii copii. Ata~a-mentul fa!a de rela!ii ~i aptitudini e mai mult sau mai pu!innorma/. Câl prive~te ceea ce sta la baza lor - spiritualitatea,noble!ea, idealurile - la capitolul acesta situa!ia e deplorabila.

În dipa când a!i scris acest bile!e/. acceptarea situa!iei de ava purifica prin tradare, nedreptate, prabu~irea idealurilor eraude 10% ~i ar fi trebuit sa fie minimum de 50%. 0 agresiune

subcon~tienta puternica fa!a de barba!i se transforma Într-unprogram de autodistrugere. Agresiunea subcon~tienta fa!a desine este de 300 de unita!i. Restul revine sistemului uro-genital

~i a copiilor. Ar trebuie sa lucra!i serios asupra dumneavoastra,altfel nu veti putea evita problemele cu copiii ~i cu propriasanatate.

Am 0 atitudine buna fa!a de Biserica Ortodoxa.

187

- +"::::;- ~0 E..:.:; i:i. 1i:D::;::sv::: -0::1=Qf-<f-<..<:: u

--=-::::III:-=::-H91l--"

, 1111

1

100.

-~<>

tf

l

--'=>U

.; c';,..L~'-'

~ ~ ~

Se poate denumi univoc cauza psoriazisului? Sau suntcauze concrete pentru fiecare În parte?

Aceasta cauza nu poate fi definita univoc.

Pielea blocheaza programul de autodistrugere. La unele

persoane acest blocaj se realizeaza prin intermediul bolilor

oncologice sau al problemelor grave ale intestinului sau ale

sistemului uro genital. Generalizând tot ce am vazut pot spune

ca psoriazisul nu este 0 tema a geloziei, ci a unui orgoliu nes-

tavilit ~i, de obicei, aceasta se Întâmpla atunci când orgoliulle-

a daunat copiilor, celor de acum sau viitorilor copii.

Este vorba de 0 renun!are launtrica la iubirea de oameni

când p\incipiile ~i scopurile personale, bunastarea proprie ~;

aptitudinile devin foarte importante.

~ ~ ~,

-

Fiica noastra s-a decis sa mearga la manastire. Fetita ede~teapta, eminenta. Noi am perceput acest lucru ca pe 0tragedie. De unde vine un astrel de program? Cum trebuie

sa ne comportam În asemenea cazuri? Ni se pare ca amerge la manastire e acela~i lucru cu a te sinucide. A~aeste?

Sinuciderea Împovareaza sutletul, pe când În manastire

sutletul se purifica: sunt doua lucruri diferite. Fiicei dumnea-

voastra i se Închide posibilitatea de a avea copii ~i ea simte

188

;

acest lucru. Dependen!a fa!a de aptitudini la ea este de 200 deunita!i, iar dependen!a de spiritualitate ~i idealuri este deaproximativ 700 de unita!i. Este imposibil sa traie~ti 0 viala

normala cu asemenea parametri ~i ea simte acest lucru. A

mo~tenit foarte multe de la ambii parin!i, adica ~i de la dum-neavoastra. În primul rând ar trebui sa va ierta!i unul altuiasupararile reciproce de pâna la concepere ~i din timpul gravi-

dita!ii. Ave!i 0 atitudine prea severa fa!a de Ililne ~i oorientarecatre con~tiin!a.

Ar trebui sa face!i amândoi ceea ce fac calugarii Înmanastire: sa va dezice!i de problemele corpului ~i con~tiin!eiproprii, sa va ocupa!i de modifieari bineraeatoare În sutletuldumneavoastra. Cât de mult ve!i reu~i sa va adueeti În ordine

pe dumneavoastra, Într-atât ve!i putea sa va ajuta!i fiiea ~i sa

Învia!i sutletele nepo!ilor. Atunei fiieei dumneavoastra Îi vatrebui sa se Îndeparteze mai pu!in de tot eeea ce Înseamnaferieirea omeneasea pentru a se putea dezvolta normal Încontinuare.

:~ ~ ~

Exista vreo relatie Între karma ~i meridianele energeticeclasice, miraculoase?

Dacii da, care este ea?

Pentru a ne dezvolta normal noi trebuie sa interaction am cu

lumea Îneonjuratoare.

Toate cele ~ase organe de sim! ale noastre sunt orientate În

aeeasta diree!ie. Aeesta este Însa nivelul exterior, destul de

189

'9'=.....

~~~Ï ~

.-

,

::=---==

U91l

--",

Su

~~....

superficial al schimbului. Noi nu Yom putea exista rara unsch,mb energetic ~i rara un contact energetic fin cu Întregul

Univers. ~I fimdca Îmbolnavirea Începe in planul subtil, lucrul

c,analeJor ~nergetice se deregleaza primul, ulterior manifes-tandu-se d.sfunc(ii ale organelor, glandelor etc.

Ac(ionand asupra canalelor energetice noi putem vindecaun ~m de

~anumita boala Într-un mod mult mai eficient. Dar

daca, tOtU~I,la pacient nu apar modificari benefice În sullet

consecin(ele nocive s-ar putea sa se manifeste nu sub form~une. boh, ci sub forma unor neplaceri În viala sau a unorprobleme cu urma~ii. Cu cat este mai armonios launtric sulle-tul tamaduitorului care aqioneaza ~i cu cat este mai pregatitpaclentul de a se schllnba Pozitiv cu a'~ t

. .

'. 'I.a mal putme con se-

cm(e nOCIve va avea 0 astfel de inlluentare, .

~ ~ ~

Serghei Nikolaevici, ajutati-ma va ro g sa- rna- d b. 1", , e arasez

de Ideea fixa ca Înmoartea bnnicii mele §i Într-un §ir de

decese ale r~delor §i ale celor care ma Înconjoara e §i vina

rnea. Sunt §I acurn În relatii foarte Încordate cu marna mea

care e grav bolnava.

a doamna mi-a spus:

-=- Acum În(e.legca sunt vinovata de boala fiicei mele ~i catoata responsabdltatea cade pe mine.

- a astfel de atitudine fa(à de situa(ia data este 0sinucidere lenta, - i,am explicat eu.

190

1

1

Cand noi spunem "eu" subÎn(elegem prin acest cuvant. corpul nostru ~i con~tiin(a noastra. Însa, fiindca noi to(i ÎI

avem pe Dumnezeu În suflet, eu-I nostru suprem se dizolva În

: Dumnezeu ~i În iubire, iar eu-I uman secundar e cel dincon~tiin(à, adica din timp, spa(iu ~i materie. ~i daca eu-I ve~nic

e' alcatuit din iubire, atunci eu-I uman conslà din cumulul

. situa(iilor În care s-a aflat Înveli~ul fizic; adica eu-I nostru.

uman este totalitatea faptelor, sentimentelor ~i a gandurilor din

care se structureaza caracterul ~i viziunea omului asupra lumii.lata de ce omul nu are dreptul sa spuna: "Eu sunt vinovat".

Sunt vinovate viziunea noastra incorectâ asupra lumii,caracterul nostru, proasta noastra educa(ie, 0 atitudine inco-recta fa(à de. car(ile citite ~i fa(a de informa(ia primilà. Toateacestea trebuie schimbate ~i trebuie sa ne ocupam de acestlucru. Atunci cand se lucreaza corect asupra eu-lui are loccre~terea spiritului Divin din suflet. Aceasta stare de lucrurieste sim(ita ca 0 fericire ~i 0 bucurie continua, care nu depindede nimic, oricum s-ar modifica amplitudinea zborurilor ~icàderilor omene~ti. amui care a Început sa traiasca Întru ma-rirea Spiritului Divi:J se ajuta nu numai pe sine ci, chiar ~i lanivelul fizic, Î~iajuta rude le. Pacien(ii mei Îmi spuneau deseori

ca dupa Întalnirile cu mine se modifica nu numai starea fizica

~i destinullor ci §i ale tuturor rudelor - §i toate acestea aveauloc chiar de a doua zi. '

La Început mi-a fost foaTte greu sa cred Într-o legaturaenergetica atat de putemica, ulterior Însa, observand zeci §izeci de cazuri similare, am acceptai acest lucru ca pe un faptdat. De obicei toate' rude le sunt legate de oarecare tendinlacomuna, de un caracter de profunzime §i de 0 viziune asupra

191

""'::::::

~§iiS.IXH-"'f-~

~

1

."

~<tU

---~H9ll

--.,1;

i

.- cu~u

r"': ...:i.~~_:~'

lumii. Grajie acestei legaturi fiecare se simte aparat ~i În sigu-

ranjii pentru 0 perioada de timp. Dar tot aceasta legatura presu-

pune ~, 0 mare responsabilitate pentru fapteIe noastre fiindca

putem raspunde pentru prejudiciuI adus nu numai copiilor

no~tri ci ~i Întregului neam. Noi Înaintam ca alpini~tii, legaji

unul de altuJ, ~i n-are rost Sa te bucuri sau sa protestezi de unul

s~ngur. Periodic, În viata fiecarui popor, a Întregii omeniri, Învla(a Pamântului ~i a Soarelui concentrarea este Îndreptata pre-

dommant asupra unor sau altor valori. ~i daca tendinja nega-t,va a neamului se aila În rezonanja cu 0 astfel de revarsare

atunci neamul moare. A~a ca daca au Început deodata sa va

moara rudele inseamna ca e timpul sa va rugaji lui Dumnezeu

~I sa lucraji asupra eu-lui propriu.

\\)0> ~ ~

8timate Serghei Nikolaevici, daca un tratameut oarecare

se afla la Îndemâna (ne este u~or accesibil) ce atitudine ar

trebui sa avem fafa de acesta? 8a-1 percepem ca pe 0 ispita

sau Dumnezeu ne oier;; posibilitatea sa ne u~uram Într-uu fel

existenfa?

Nu demult 0 doamna mi s-a destainuit:

- ~ti(i, am fost prezenta la seminarul dumneavoastra.Dupa seminar starea sanata(ii me le s-a inrauta(it brusc: dureri

acute de intestin, de care mai suferisem cu patru ani În urmâ ~i

de care ma vindecasem. Acum medicamentele nu m-au mai

ajutat. Medicii mi-au spus ca e vorba de 0 infec(ie situata În

intestin ~i care periodic se agraveaza. De astii data durerile nu

192

11

1.-

conteneau ~i pe deasupra incepuse sa se agraveze ~i starea

sanatii\ii fiului meu. Am mers la 0 femeie care se ocupa demagie ~i vindecare ~i ea mi-a ajutat - starea mea s-a imbu-

nata\it. Spune(i-mi, va rog, n-am Încalcat vreo lege?

- Nu, nu vad nici un fel de Încalcari, - i-am raspuns eu. -~ti(i, ~i eu Într-o asemenea situa(ie a~ fi alergat la 0 baba

doftoroaie. Aici, Însa, e vorba mai degraba de 0 amânare abolii ~i nicidecum de 0 vindecare. ~i apoi nu Întotdeauna tama-duitorul muta pur ~i simplu boala dintr-un loc În altul. Închi-puiji-va ca Într-o viala anterioara tamaduitoarea era nespus degeloasa, Insa ea a inceput sa ierte, s-a Înva(at sa-~i pastreze

iubirea ~i ~i-a Învins gelozia. lar acum ea va transmite in-con~tient experienta ei În a Învinge gelozia. Dacâ motivulproblemei dumneavoastra era legat de geloz.ie atunci va avealoc 0 ameliorare a situa(iei Tara nici un fel de consecin\enegative. Dacâ Însa viziunea dumneavoastrâ aSlipra lumii nuse va schimba ~i dumneavoastra yeti Începe sa fi(i iar geloasacu 0 noua forjii, va pute(i imbolnavi atunci de 0 boala mult maigrava, pe care tamaduitoarea nu 0 va mai putea vindeca. Iatii

de ce 0 viziune c >rectii asupra lumii ~i un comportamentcorect sunt mai importante decât oricare med icamente, ~iatunci, mai devreme sau mai târziu yeti fi sanato~i. Uneori Însa

omul Începe sa se mi~te intr-o direcjie corectii, dar subcon-~tientul sau e prea inert ~i-n aeest caz un tratament suplimentare binevenit pentru a men(ine controlul asupra situa(iei.

- Am avut urmatorul caz... 0 pacienta mi-a spus camarna ei e bolnava de ca~cer. Maica-sa Îmi citise car(ile ~i arefuzat pastilele ~i oricare ait tratament. Am cercetat bio-

193

+:::::

~ ~~&,:Qf-<f-<..E

"

"

-.:;1-5:--<u

--==:=II:

U911'

-,1

i:>u

~-------

r- ':::.o..",-,~

campul femeii ~i ;-am spus fiicei sale ca trebuie reluat

tratamentul medicamentos ~i continuat cateva luni. În perioadaaceasta ea ar putea sa scape de sub control inertia caracteruluisau ~i pe cea a viziunii de profunzime asupra lumii. Modifi-cari le reale În energetica de profunzime Încep peste trei luni.

A~a ca e mai bine sa continue tratamentul,schimbandu-se Înaceste trei luni, iar apoi organismul singur Îi va sugera ce

trebuie sa faca, de~i uneori modificarile de profunzime au locfoarte repede.

Recent 0 pacienta mi-a spus ca mamei sale, În varstâ de

optzeci de ani, i s-a descoperit 0 tumoare canceroasa. Tumoa-

rea continua sa se dezvolte rara a raspunde la nici un trata-

ment. Dupa ce batranica mi-a citit car!ile ~i ~i-a revizuit viala,

tumoarea a Încetat sa mai creasca, dar nu s-a resorbit. Femeia

Întreabâ cafe e cauza?

- Con~tiin!a noastra e alcatuita din mai multe straturi -i-am explicat, - atunci cand se modifica caracterul ~i viziu~eanoastra asupra lumii Încep modificariJe primului strat al

con~tiin!ei. Daca ncodificarile decurg În mod stabil ~i omul sedezice de tot ce-i este drag În favoarea iubirii pentru

Dumnezeu atunci Începe luminarea celui de-al doilea strat. Sazicem ca primele doua straturi suntem noi ~i copiii no~tri, panala cel de-al patrulea strat sunt nepo!ii, pana la cel de-al ~apte~lea - stranepo!ii. ~i fiecare strat are 0 inertie a lui ~i e necesarun anumit timp pentru a-ri purifica În profunzime sufletu/. Totceea ce sim!eau tatal ~i marna noastra, bunicii ~i bunicile

noastre este 0 parte a sentimenteJor noastre de acum, dinaceasta secunda, adica schimbandu-ne noi schimbam ~i karma

]94

vie!ilor anterioare ~i pe cea a parin!ilor. ~i asta Înca nu e tot.Noi traim de asemenea ~i prin sentimente le copiilor no~tri ~i aviitorilor nepo!i ~i stranepo!i. Eu le-am explicat de multe oripacien!ilor:

- Dumneavoastra nu mai vre!i sa trai!i, a!i pierdut gustul~i sensul vie!ii, dar acestea nu sunt emo!iile dumneavoastra ciale copilului dumneavoastra. Toate aceste emo!ii se gasescaculll În subcon~tientul lui ~i-i pot provoca moartea. lata de ce0 parte considerabila a acestor emo!ii se Întorc la dumneavoas-tra. in adolescen(â i-a!i transillis copilului dumneavoastraaceste emo!ii, ele s-au amplificat În el ~i aculll se reÎntorc ladUl11neavoastrâ.A~a cà schimbati-va nu Ilumai În prezent, ci ~iÎn trecut.

- Tumoarea nu s-a resorbit - Îi explicam eu femeii, -fiindca la mailla dumneavoastra programul de agresiune fatade iubire a patruns pana la nivelul stranepo(ilor din cauzaatitudinii incorecte fa!a de lume. Ea trebuie pur ~i simplu sacontinue sa lucreze asupra sa pentru ca modificarile sa fie catmai importante, ~i bineÎn!eles trebuie sa se roage pentru

urma~1I el. ,.

Sa revenim la Întrebarea din bile!e!.

Orice medicamente, pastile sau interven!ii energetice

influenteazà concret un om cafe a initiat un curs de tratament,

Însa nu ac!ioneaza asupra copiilor ~i nepo!ilor sai. ~i daca

problema ma vizeaza doar pe mine persona 1, ~i nicidecum pe

descendentii mei atunci tratamentul poate fi eficient. În ulti-, ,

mul timp s-a Înte!it legatura noastra cu urma~ii ~i cazuri din

acestea se Întâlnesc tot mai rar.

195

~+:::::::CI E,..:...; i:i.

~~~.E

\!:~

1

l'

"

t-

-.-:'f--5:«u

~....~-

H9lG"-~

'"

l',1

l

,

'

.,

I

".,.j

l,,

1

l'

1

-. cu~u

~):ot-;:'"~--

lata de ce eu cred ca trebuie sa Îneepem sa lucram asupra

noastra. Daca dumneavoastra simIi!i ca modificarile pe care

le-a!i ob!inut sunt insuficiente, În pofida unei munci sporite,

atunci se poate ape]a]a medicamente.

Apropo, 0 doamna rn-a Întrebat:

- De obicei bem eeaiuri speciale ~i esen!e pentru cura!area

organismului. Recent am citit carIile dumneavoastra ~i

organismul a Început sa se purifiee. Ar mai trebui sa beau

esen!e purificatoare?

- În principiu organismul singur trebuie sa se debaraseze

de reziduuri, - i-am raspuns eu, - chiar ~i cele mai bune medi-camente ~i esente nu su nt altceva decât ni~te "cârje". Ima-

gina!i-va ca omul a Înva!at sa mearga ~i Întreaba: "Trebuie sa

mai folosesc carjele?"

\?<> ~ ~

Scrie!i În ciirtile dumneavoastrii cii sunteti oarecum

ghidat, vi se permite sii primi!i informatia, adicii subliniati

cii sunteti un exec'iJtant ~i nu autorul, ~i totodatii spuneti În

permanentâ: "Eu am fient, eu am tras concIuzia". Nusubliniazii acest fapt propria dumneavoastrii importan!ii?

Da, eu simt ca sunt in mai mare masura executant deciit

autor. ~i a~ fi dorit sa va spun ca eu nu am aici nici un merit,sunt doar un intermediar Între cititori ~i ceva de ordin superior.Însa in sistematizarea cuno~tinIelor pe care vi le-am prezentatmie nu mi-a ajutat nimeni in mod direct. Am muncit la aeeastatimp de treizeci de ani. În eereetarile despre care am relatat in

196

.J --

carIile mele erau ~i rateuri, ~i gre~e]i, ~i concluzii eronate. ~idaca eu sunt doar intermediarul atunci pe seama cui sa pungre~elile? Inten!ionasem la Început sa-mi public carIile cupseudo-nim, dar am hotarât ca informa!ia este foarte impor-

tanta iar ca eercetator eu nu sunt asigurat Împotriva gre~elilor

~i a ratacirilor. De aceea am ~i decis ca nu ma voi ascundedupa un pseudonim ~i acest lucru ma face sa fiu mult maisincer.

\?<> ~ ~

Este oare util sistemul dumneavoastrii În afaceri? La

dumneavoastrii În audientii vin oameni de afaceri impor-

tanti?

Businessul este 0 parte a vie!ii ~i a destinului nostru. lar

. luerul asupra eu-lui permite modificari În toate - inclusiv Înafaceri. Oamenii de afaeeri importan!i nu vin la mine la

,consultatii. Ei trateaza oric:'e lucru Într-un mod foarte prag-. rnatic; iar Întelegerea sistemului meu ca un mod de dobândire',~ banilor po~te fi daunator atât pentru sanatate cât ~i pentru'Portofelul pacientului respectiv. De~i au avut loc ~i unele't8zuri curioase. La una din consulta!ii s-a prezentat un barbat:,'." - Ma În!elege!i, eu sunt de~tept, energetic, - Îmi spunea el,

,am avut bani ~i destul de mul!i, dar acum stau de jumatate de',1UtÎn Moscova Tara 0 le!caie. Ma gândesc ca nu mi-a mai

as decât sa ma apuc sa matur strazile. Am Tacut zeci de:'\eercari de a schimba ceva ~i-am suferit un e~ec total. E ca un

~estem asupra mea.

197

-+::::::::~ ~i1 S.a:n""'f-1::

~5:-«u

--==-.H91.l

---~'"

1

.-

J-~

.'

1,~.

.- ee!:lU

- Uita!i-va la dumneavoastra, - i-am raspuns eu, - la ca-racterul dumneavoastra, la atitudinea fa!a de oameni, fa!a de

sine. Acesta este blestemul dumneavoastra. Schimba!i-va ~i vi

se va schimba ~i viala.

Peste câteva luni barbatul a venit din nou la consulta!ie.

Starea biocâmpului - deplorabila.

- Modificarile se produc la dumneavoastra foarte greu.V-a!i ata~at foarte puternic de vechea viziune asupra lumii ~i

de vechile tabieturi.

- Asculta!i-ma, a sa va povestesc ce mi s-a Întâmplat,- a

Îneeputel. - mi-ati SpllSeà viteza marea tutl/rorproeeselor sepastreaza În decursul a câtorva zile dupa ~edin!a ~i de aceea e

de dorit ca amui sa renun!e la toate ~i sa-~i dedice viala lucru-

lui asupra eu-lui propriu. Ceea ce am ~i Tacul. ~i iata ce-a fast

mai departe. Peste trei saptamâni rn-a vizitat cineva. Erau ni~te

oameni eàrora le Împrumutasem cu doi ani În urma 0 sum3mare de bani. M-au gasit În Moscova ~i mi-au dat banii

datora!i. Peste Înca a saptamâna eu m-am În!eles cu a banc asa-mi Împrumute Tara procente a suma foarte mare de bani.

Am În!eles ca faz," proasta a trecut ~i am hotarât sa-mi Întaresc

pozi(iile. Am mers la a vrajitoare care-!i face farmece ca sa ai

succes. Ea s-a rugat mult lânga mine, Îndeplinea ni~te ritualuri,

ma presara cu ceva, mai apoi rni-a dat nisipul descântat ~i mi-a

spus sa-I Împra~tii prin casa. Peste câteva zile am mers la

banca unde mi s-a refuzat Împrumutul. lar ca rezultat al aces-

tor Încercari am pierdut ~i banii care-mi fusesera returna!i.

Acum situa!ia mea este ~i mai proasta decât atunci când am

venit la dumneavoastra prima data. Acum ma caiesc ~i sunt

gata sàtuerezÎn continuare.

198

~i

- Schimbarile dumneavoastra sunt foarte superficiale, -i-am spus acestui barbaI. - Ambi!iile ~i orientarea catre un

destin favorabil sunt mai puternice decât iubirea. Ca banii sa

vina Înspre dumneavoastra trebuie ca În plan launtric sa va

Îndeparta!i de ei. Încerca!i a doua oara, la modul real, sa va: schimba!i. Toate acestea var dura acum mai mult timp ~i var fi

mult mai dificil de executal.

Ulterior asistentulmi-a povestit ca amui acesta a mers mult

timp prin camera, vorbind Încet de unul singur.

- A~adar, trebuie sa-mi purific de urgen(a karma. 0 sa

ma-ncui În camera a saptamâna sau chiar doua. Timp de doua

saptamâni voi face foamea. E purin. Ce-a~ putea sa mai faco

Ma deconectez de la toate gândurile, planurile ~i regretele.

Simt ca ~i asta e purin. Ce-ar mai fi de Tacut? Cum a~ putea sa-

mi purific karma? Sa ma spânzur, poateO Nu, e prea devreme.

Nu I-am mai vazut de atunci. Sper, Însa, ca a În!eles corect

În ce direetie trebuie sa meargâ. În general, Înainte aveam 0

atitudinc sovietica fata de "business". Murdarirea pentru Îmbo-ga!ire ~i jecmanirea celorlalti - iata la ce se reducea pentrumine no!iunea de' "busirress". Ulterior parerile mele au Început

purin câte purin sa se schÎmbe. Îmi amintesc cum corespon-

den!ii sovietici Îi luau un interviu unui miliardar japonez.

Batrânelulin casca de proteC\Îe ~i Într-un combinezon de lucru

Î~i inspecta unul din ~antierele sale navale:

- De ce mai lucrati? - nu În!elegeau coresponden!ii. -

Ooar ave!i a groaza de banio

- Acesta e scopul vostru - sa ave!i bani ca sa nu mailucra!i, - le-a explicat miliardarul, - dar pentru mine esen!ialuleste lucrul, posibilitatea de a ma realiza, de a fi mai inteligent,

199

~ §7;:gP:H-~:E

1

...

1\

!-~u

===--

.H9a

Pi'"

;p.

t

i,.

1

t'

i

-QU

.:-.:..

de a avea un nivel mai Înalt de dezvoltare. Banii sunt doar unprodus secundar al muncii mele asupra mea.

Nu voi distrage atentia cititorilor cu discutii despre busi-

ness. În cercetarile mele esentialul e sanatatea omului ~i a ur-ma~ilor sai. E posibil ca În viitoarea carte sa tratez aceastatema mai detaliat.

'§)<o ~ ~

Cat de nociv este telefonul mobil?

M-am uitat ce se Întampla ÎIl planul subtil În timpul

d.scutiei telefonice.

În primele 30 de secunde energetica organismului blochea-

za influente le negative, ulterior apararea Începe sa cedeze lent.

0 convorbire telefonica ce dureaza mai mult (je un minut se

poate rasfrange negativ asupra sanatatii. De altfel, oricât de

straniu ar parea, cel mai puternic patime~te nu zona capului, ci

zona sistemului genito-urinar.Dupa 0 convorbire de trei minute are loc deformarea

biocâmpului În zona capu lui, În zona sternului (adica are loc

slabirea sistemului imunitar) ~i, de asemenea, În zona primei

chakre.

A~a ca, judccând dupa toate acestea, 0 convorbire

telefonica care depa~e~te un minut este de nedorit.

200

J

'§)<o ~ ~

De cateva luni trec printr-o stare de deprimare sufle-teasdi. Simt di vor urma ~i nepl3cerile. i;>iele Într-adevar auÎnceput sa vina. V-am citit cartile, lucrez asupra mea. Dar e

ceva În mine, ceva peste care nu pot trece. Care ar putea ficauza?

Cu 0 luna În urma m-a consultat un barbat tânar:

- Ma Încearca 0 stare de deceptie pe care n-o pot controla,- Îmi spunea el.

- Cu un an În urma atÎ suferit câteva e~ecuri, ~ i-am

explicat eu, - ~i destul de serioase.

Timp de 0 luna v-a Îllcercat teama, nelini~tea, nemultu-

mirea fata de sine. Exista 0 Icgitate interesanta. Sa presupunem

ca În momentul respectiv dumneavoastra traiati cu emotiile

care v-au venit dill trecut; sa presupunem ca acestea sunt

emotii de bucurie, optimism, bunatate. ~i acum aveti parte de

neplaceri considerabile, de stres, pe care dumneavoastra nu le

puteti Învinge. ~i atunci dumneavoastra treceti prilltr-o explo-

zie de nemultumire, ura ~i deceptie. Din cantitatea aceasta de

emotii agresive dumlleavoastra simtiti doar 10%, celelalte trec

În subcon~tient. Ulterior neplacerile dispar ~i aceste 10% se

pulverizeaza repede la nivelul exterior. În toata aceasta peri-

oada ati trait doar din rezerva de emotii vechi. Peste un ail, În

aceea~i perioada a anului, sentimentele agresive care au trecut

În strafundul con~tiintei urca la suprafata ~i pe fondul

dumneavoastra curat, lipsit de nori, Încep ipohondria, deceptia,

201

"''''=~~"Ë PoQ:lf-<E-.Ë

r

(

-

~u

-=--=H9LZ

-"...

,t~

~~

1 Il

'i.1

,il

i~

1

-.- euQU

~-~-,..'.r-

explozii de nemul!umire fa!a de lumea Înconjuratoare. Daca

dumneavoastra nu yeti trece de aceasta stare de lucruri vorÎncepe sa se distruga nu numai starea dumneavoastra

interioara, ci ~i sanatatea, ~i afacerile dumneavoastra. Oriceeveniment se Întinde În timp. Ca ~i cum de la el ar plecacercuri În trecut ~i În viitor. A~a ca daca a!i avut 0 stare deipohondrie uitati-va În trecut sa vede!i ce evenimente au avutloc În acea zi ~i luna ~i retrai!i-Ie launtric corect. Sa admitemca În viala anterioara la varsta de 40 de ani ati Început sa ave!iparte de neplaceri ~i nenorociri. Acestea au durat doi - trei ani.

~i În tot acest rastimp dumneavoastra emana!i În permanen!aemotii negative. Peste Înca cinci ani v-a!i Îmbolnavit grav ~iulterior a!i decedat. ~i-n aceasta viala, la 40 de ani, chiar dacanu ave!i neplaceri, vi se Înrauta!e~te starea interioara. Nu se

~tie de unde-~i face apari!ia sentimentul de agresivitate. ~i,Tacand abstrac!ie de faptul ca În prezent ave!i 0 viziune corectaasupra lumÎi ~i ca Începe!i sa lucra!i asupra eu-lui dumnea-voastri!, nu yeti reu~i sa face!i fa!a pana la capat situa!iei.Aceasta stare de lucruri se poate Întinde pe doi - trei ani. Dacava ve!i lasa paguba~ ~i yeti Înceta sa mai lucra!i asupra

dumneavoastra yeti aVea parte de acela~i destin pe care l-a!Îavut În viala anterioara. Daca nu ve!i ceda ve!i avea parte dedoi ani chinuitori, Însa peste cinci ani nu va mai fi nici boa la,nici moarte.

lar daca ve!i reu~i sa lucra!Î, la modul serios, atunci

schimbarile dumneavoastra de profunzime vor atinge stratul

vie!ii anterioare ~i peste cateva luni yeti trece peste 0 astfel de

Încercare Tara sa În!elege!i chiar cat de serioasa a fost.

Cu cateva zile În urma am discutat cu un barbat:

202

J_-

- Am fost cu un an În urma la dumneavoastra, la 0

consulta!ie. Mi-a!i spus ca mi se va na~te un copil. Copilul s-a

nascut nu demult, dar ma Încearca un sentiment ciudat. A~

vrea sa va uita!i la el.

- E feti!a sau baiat?

-Feti!a.

I-am cetcetat de la distan!a biocampul.

E ciudat, trebuia sa ave!i un baiat. Dupa energetica acesta e

sulletulunui baiat.

- DUl11neavoastrami-ati SpliScà voi avea un bàÎat.- mi-a: zis el.

- E ceva ciudat: daca sexul copilului s-a schimbat În-

seamna cà actioneazâ un program nociv pentru bâiat. Dar eunu vad nici un fel de schimbari periculoase În biocampul

copilului ~i nici În biocampul dumneavoas!ra.

- Am 0 presim!ire ca feti!a s-ar putea sa moara, - a spusomul Încet.

- Poate cà dumneavoastrâ sunteti sensibilla un evenimentcare e codificat la un nivel foarte subtil pentru mine, - i-am

raspuns eu - În momentul diagnosticarii vad planuri mult mai

compacte. Sa Încercam sa ne uitam la vie!ile anterioare.

Optzeci - nouazeci de procente ale evenimentelor din viala

noastra su nt defin.ite de ultimele trei - patru vie!i. Pre! de doua

ore am Încercat sa rezolvam aceasta problema. ~i În sfar~it mi-

am da! seama despre ce e vorba.

- ~titi, - i-am spus eu, - cand cercetez biocampul vadimediat structurile urii, dispre!ului, insultelor, adica agresivi-

tatea În raport cu alti oameni. Agresivitatea În raport cu sine,

de cele mai mu!te ori este invizibila. ln sa ea dauneaza consi-

203

.-+;::::CE..:...; i:i.~::Io,):::

O::U--<f-..c:

"

j

«;f-~U

=-

H9a

",-

al'

~u

........

derabil sanatatii ~i destinului. Dumneavoastra În celelalte vieti

ati izbutit multe ~i sentimentul importantei proprii a depa~;t

limitele periculoase. Inainte de na~terea copilului vi s-a dat 0

Încercare pe care n-ati trecut-o. $i În loc de 0 explozie de

iubire ati avut una de deceptie ~i autodistrugere. Ati avut În

viata a treia un fiu, care a murit dupa na~tere. ln cea de-a doua

viata s-a Întâmplat acela~i lucru. ln viata trecuta vi s-a nascut 0

fata, dar ~i ea a murit dupa na~tere. $i de fiecare data, dar mai

ales În viata a doua ~i a treia, dumneavoastra n-ati putut pastra

iubirea În cantitate suficienta. ln aceasta viata ati Început sa

lucrati asupra eu-lui. Situatia s-a Îmbunatatit cu mult, dar mai

e mult de lucru. Trebuie sa continuati acela~i lucru ~i sa va

rugati nu numai pentru copii, ci ~i pentru nepoti ~i stranepoti.

De obicei În câte vieti trecute dumneavoastra ati suprimat

iubirea, tot În atâtea generatii viitoare de descendenti va

persista aceasta tendinta.

- Cu ce ar trebui sa Încep? - rn-a Întrebat pacientu!.- Imaginati-va ca În viata aceasta copilul dumneavoastra p

murit ~i straduiti-va sa pastrati iubirea pentru Dumnezeu cu

orice preto Atunci fetita va trai. $i continuati sa va schimbati

mult mai temeinic decât Înainte.

Exista ~i 0 a treia lege. ln viata aceasta putem sa ne atlam

În acela~i loc În care am locuit anterior. $i atunci ne Încearca

dintr-odata 0 exolozie de emotii de altadata. $i daca emotiile

sunt negative atunci consecintele pot fi imprevizibile pentru

noi. Am simtit acest lucru pe propria-mi piele.

Cu câtiva ani În urma ma atlam la Roma. Intr-una din nopti

rn-am trezit cu senzatia clara ca-mi ies dÎn minti. Am Început

sa ma rog dar nimic nu-mi ajuta. Trecuse 0 ora ~i situatia se

204

1l

Înrautiitea vertiginos iar mie Îmi era mai greu sa-mi dau seama

ce se Întâmpla. Este foarte greu sa pui un diagnostic când teafti sub intluenta fricii. Desenam agitat cu pixul pe 0 coala dehârtie Încercând sa Înteleg ce mi se Întâmpla. În cele din urmaparca am Început sa Înteleg. Într-una din vietile anterioare i-amblamat puternic ~i i-am dispretuit pe oamenii care locuiau peteritoriul Italiei. Dreptatea, spiritualitatea, idealurile erau pen-tru mine' mai presus de orice. $i daca Înainte eu atacam unpopor Întreg la nivelul superficial al emotiilor mele, acum

atacul se desfii~ura În stratul de profunzime, foarte periculos.Este inadmisibil sa daunezi unui grup de oameni prinagresivitatea ta. Deci acest proces trebuia stopat. Puteam muri

În urma unei traume a capului sau prin dezintegrareacon~tiin-

tei, care declan~a ~i agresiunea. Probabil ca Înspre dimineataera sa-mi ies din min1i. Am Început Îllsa sa ma rog ~i sa ma

caiesc ca am blestemat ~i am detestat un popor Întreg. Pestecinci minute eram Îlltr-o dispozi1ie minunata, iar peste zece

minut~ am adormit.

Eu Înteleg ca nu fiecare are aptitudini pentru un astfel de

diagnostic. Insa .daca Începem sa lucram cu mult timp Înainte

de situatia critica, schimbându-ne viziunea asupra lumii ~i ca-

racterul, atunci putem trece prin orice situatie cu mult mai

putine pierderi.

"f><> ~ ~

Cat de importanta este pentru 0 casiitorie cunu niareligioasa? Daca sotii vor sa se cunnne dar nu au Încredere În

biserica se pot cununa acasa?

205

"-';:::;'

~§~B-1XIf-<f-<~

r

\

1 '

~u

--=-§;;

H9LZ

-~"..

.',

~~

..

....-- .~co;QU

1

Am studiat biocâmpul tinerilor casatori(i pâna la cununiareligioasa ~i dupa ~i am observat 0 Îmbunata(ire a structurilor

karmice. Când tinerii se casatoresc ei vad unul În altul numai

ceea ce e omenesc ~i dependen(a de uman va cre~te cu timpul.

Cre~tinismul se bazeaza pe faptul ca iubirea pentru Dumnezeu

e mai presus decat oricare va lori umane iar ràstigllÎrea lui

Hristos a demonstrat acest lucru. Asupra sentimentului iubirii

la Hristos nu a putut influenta nici tradarea, niei jignirea. ~i

nici moartea fiziea. ~i când În procesul comunicari i sutletelor

a doi oameni cafe se iubesc e prezent ritualul adresârii ditreDumnezeu acest lucru Îi ajuta sa vada Spiritul Divin În fiecare

din ei ~i sa diminueze dependen(a de tot cc e omenesc.

Înseamna ca vor fi mai putine certuri ~i inlidelitali conjugale.

tradari ~i ofense. Ceea ce Înseamna ca ~i copiii vor fi mai

sanato~i.Aprapo, un cunoscut mi-a povestit ca sotia a Început sa-I

În~ele ~i nu au adus-o pe drumul cel drept nici un fel de batai

sau vorbe bune. Au mers la biserica ~i s-au cununat. Dup}

cununie lucrurile au reintrat În albia lor normala. A~a ca ÎIl

multe ritualuri, care noua ni se par deseori lipsite de sens,

importan(a launtrica s-a pastrar pâna În prezent. De~i am vazut

~i familii care s-au destramat dupa cununia religioasa ~i care

aveau ~i dupa cununie 0 graaza de probleme; toate acestea dill

cauza cà sotii vedeau În cununia religioasa doar un ritual

frumos ~i la moda, tara a-~i da osteneala sa se schimbe launtric

~i orientându-se ca ~i mai Înainte spre valorile omene~ti, lar ditprive~te locul În care preotul oficiaza cununia - eu cred ca

acest lucru nu este relevant. (Aprapo, mi-am amintit Înca 0

istorioara despre cununie. Dupa ~aptesprezece ani de viata ÎIl

Il,1

1.'

1,J

~.

1

l'1

1

206

~---

comun so(ii au hotarât sa se cunune, În general la insisten(ele

sotiei, al carei sot era un chefliu ~i jumatate. Dupa cununie>1

sotul chefuie~te tot ca Înainte, În schimb sotia Îi accepta mult

mai u~or ~i cu mai mult calm ie~irile.)

'§»o ~ ~

Avântul sentimentelor atrage dupa sine suferin(ele: dar

e posibil ea prin rugaciune sa preÎntâmpini tumultul sufe-rin(elor?

Un om se sim(ea Înaripat de iubire, de senti mente frumoa-

se Însâ iubirea Î-a ramas tara râspuns, selltimentele - nerea-,

lizate; ~i atunci el le-a transpus pe toate În crea(ia sa ~i a

devenit fericit.

Altul s-a Îndragostit, dar nu i-a mers În iubire ~i s-a

spânzurat. ~i Într-un caz ~i În altul e vorba de suferin(e.

Suferin(e care Însa sunt total diferite ca nivel ~i calitate.

Yom suferi Întotdeauna. Însa daca iubirea omeneasca a Început

sa treaca În cea divina atunci omul, suferind, devine fericit ~i Îi

face ~i pe altii ferici(i.

lar daca iubirea omeneasca s-a Închis În sine atunci

suferin(ele devin chinut'l insuportabile. ~i atunci omul e nevoit

sa se condamne la nefericire pe sine ~i pe altii.

207

.HQLZ

",-

r

1"...

.

'IIIi'IL

,1

'1'1

l'

J!Ii

III,

l,l,

.- œQU

Astazi, Înainte de a dicta textul cartii a cincia am stat. ,doua ceasuri langa telefon. A~teptam sa ma sune cei care

fusesera la seminarul precedent. Va prezint toate acesteÎntrebari ~i raspunsurile mele.

~ ~ ~

Primul teletà"

Pacientul avea probleme cu vederea, intestinul ~i

sistemul uro-genital. N-a avut loc nici 0 schimbare, de~i

trecusera doua luni.

- Ave!i anumite schimbari - Îi spun eu, - ~i destul desemnificative. Vreau sa va previn Înca 0 data: cu cât mai mult

va concentra!i dumneavoastra asupra rezultatului dorit, Înce-

peti sa va emotionati, sa va temeti sau sa va Întristati, cu atât e

mai rau pentru dumneavoastra. Concentrarea nu trebuie sa fie

un impediment pentru iubirea din sullet. Va rog sa ma credeJ:i:

sanatatea sulleteasca e mu/t mai importanta decât cea fizica.

Daca sulletul s-a Însanato~it atunci ~i corpul se va Însanato~i

mai devreme sau mai tarziu. Concentrati-va nu asupra În-

departarii bolilor ~i problemelor fizice ci asupra propriilor

schimbari, asupra rezolvarii corecte a acelor situatii, care v-al!

fost date astazi.

208

\1

~,

~ ~ ~

Al dai/eu telefon.

0 femeie tanara spune ca i s-a Îmbunâtatit stareasiinata!ii iar caracterul i-a devenit mai maleabil. Are Însaprobleme cu un tanar. 0 clarvazatoare i"a spus ca baiatul

este blestemat,

- A~ fi vrut sa allu de la dumneavoastra., - spune fata, -daca mai pot continua rela!iile cu acest mnar?

- Eu nu am dreptul sa va ofer astfel de sfaturi. - i-amraspulls.- A veti Incredere În sentimentul dumneavoastra.

- Bine. ~i mai am 0 Întrebare. Cu doua saptamâni În urma

câinele meu a avut un acces de epilepsie. Pâna acum câinele

n-a avut nici 0 problema cu sanatatea.

- E mascul sau femela? - 0 Întreb.- Femela.~ Spulleti-mi cum 0 cheamâ, - 0 rog eu.

Fata Îmi spune numele ca!elei ~i eu cercetez de la distan!a

biocampul acesteia. Vâd În zona primei chakre, adica acolo

unde se alla organele genitale, 0 foarte puternica deformare a

biocâmpului. Da, progresul de autodistrugere e~te foarte puter-

nic - 0 agresiune ln cre~teœ Împotriva iubirii. Insa blocaJul se

instaleaza În zona capului. Cauza e, bineÎn!eles, stapâna. V 1-

ziunea ei de profunzime asupra lumii i s-a transmis câinelui ~i

s-a amplificat, tot a~a cum aceasta se amplifica la copii.

- Eu v-am explicat doar la seminar ce Înseamna ata~a-mentul pentru idealuri. Nu e vorba numai de permanentele

preten!ii fa!a de lumea Înconjuratoare ~i fa!a de sine, când

209

iHiig. "a::IE--E <:: ~

l'

----='=H9LZu,~

('\.t1':;f"<i8'

!

QU

scopul principal nu mai este acumularea de iubire În suflet ci

un ideal schitat În gând. Aceasta nu e numai incapacitatea de aaccepta tradarea, prabu~irea idealurilor, destramarea planurilor

~i a sperantelor. Dependenta de ceva anume genereaza frica dea pierde ceea ce ne este drag ~i face sa ne dezicem de iubirepentru a ne pastra idealul. lata deci ca În ultimul timp atiÎnceput sa va temeti pentru viitorul dumneavoastra ~i ati supus

unei analize ~i Îndoielilor posibilitatea de a continua relatia cutânarul barbaI. Ati visat la ceva Însa primiti cu totul altceva. Îninterior simtiti atraClie pentru el. Daca yeti urma chemareaiubirii puteti sa aveti parte de suferinta În relatii ~i idealuri. ~i

dumneavoastra Încercati sa salvati situatia la suprafata, nimi-cind-o În viitor. Con~tiinta dumneavoastra Începe sa anihilezeiubirea. ~i procesul acesta se amplifica În câinele dumnea-voastra. Con~tiinta este blocata prin intermediul problemelordin zona capului.

Va mai amintiti de 0 legenda din Grecia antica? Zeulsuprem Cronos ~i-a mâncat copiii pentru ca Îi fusese prezis ~ava fi Învins de fiul sau. Unul dintre fii sai, Zeus, a fost ascuns,a ramas În viata ~i I-a Învins pe Cronos, tatal sau. CronosÎnseamna timp. În Univers timpul genereaza tot mai multspatiu ~i mai multa materie. Universul Î~i large~te tot mai multlimitele Îndreptându-se vertiginos Înapoi, spre origini. ~i ÎnUnivers se acumuleaza tot mai multa iuhire care Încearca saÎnvinga timpul ~i În cele din urma il va Învinge. Agresiunea

fata de iubire În sufletul tau e Întotdeauna 0 agresiune fata dedescendenti. Cronos Î~i ucidea copiii fiindca pentru el con~ti-inta prevala asupra iubirii. Nu va asemuiti lui, nu va ucidetiviitorii copii.

210

-!

În relatia cu un barbat ar trebui sa va intereseze doar unsingur ILicru:va place acest barbat sau nu? Dacii yeti luptaÎmpotriva sentimentelor va veti schilodi sufletul.

Aceasta - În primul rând. lar În al doilea rând: fie omul.' iubit blestemat ~i de 0 suta de ori, Însa dumneavoastra,

Îndreptându-va launtric de la uman spre divin, il veti vindeca..

de toate bolile ~i blestemele. Ceea ce noi numim "blestem",boala"'sau nenorocire" nu este altceva decât rezultatul pro-

,

~Ieme)or de ~rofunzime ÎIl caracter ~i În viziunea asupra lumii.Dumneavoastra Însa ~titi cum pot fi schimbate viziunea asupra

lumii ~i caracterul.

~ ~ ~

Al treilea telefon.

Suna un barbat $i vorbe$te despre starea sa.

- Am actionat Întocmai cum mi-at; spus, Însa la putin

timp dupa seminarul dumneavoastra am avut un accident

de ma~;n;i. lar acum am neplaceri ~i mai mari.

E straniu, - ma gândeam eu, cercetându-i biocâmpul, -

arata destul de bine. Starea lui interioara e mult mai buna decât

cu doua-trei luni În urma. E vorba de 0 gre~eala dar eu nu Înte-

leg unde. Barbatul continua:.- La 0 luna dupa seminar mi s-a nascut un fiu. Nu are nici

un fel de probleme.

Cercetez biocâmpul fiului ~i totul se clarifica. Sunt posibile

moartea sau anumite nenorociri. Programul de autodistrugere e

de vreo ~apte ori mai mare decât limita mortala. Prin de putere

211

~.;:::: ~i2§"ij& ~!:C!-f-<.E;j

-=-

l~9a:

III'""

.-

t,

!;Ij,~.~,

\

Il

l,

l,'l,

11

II~

Il

1

1

i

',~

1Il

'1

. euQU

.' ','";.':t-L~,-","-

trufia, adica baiatul nu va putea accepta nici 0 neplacere sau

un e~ec. Orice situa!ie traumatizanta se va solda nu cu pastra-

rea iubirii, ci cu nemul!umire rigida fa!a de sine ~i cu lipsa

dorin!ei de a trai. Baie!elul trebuie Înva!at sa traiasca din iubire

~i s-o sai veze cand toate cele laite se aduc de rapa. ~i fiindca

trufia se mo~tene~te de la tata, acesta trebuie de zece ori sa-~i

distruga stabilitatea valorilor umane, ca Tacand fa!a acestor

Încercari sa-i indice fiului 0 direc!ie corecta. Îi explic toate

acestea tatalui.

- Reac(ionati acum mai mult sau mai pu!/il corect la

situaiiiie care ao aparut. Purificarea are loc, de~i destul de lent.

Însa pentru a va purifica baiatul toate acestea sunt insuticiente,

iata de ce situa!ia nu se Îmbunata!qte, ci dimpotriva. V-am

spus În cadrul seminarului ca e greu sa murdare~ti karmic Lill

copi 1, dar nici sa-I purifici nu e u~or. Cum se face acest lucru

v-am explicat, a~a ca trebuie sa continua!i lucrul.

'$» ~ ~

Al patrulea telefon.

Suna 0 doamna care are probleme cn nepotica.

- Situa!ia s-a Îmounata!it pu!in - ii spun eu, - de~i ana-lizele sunt foarte proaste. Fiica dumneavoastra n-a renun!at

lâuntric la preten!iile fa!a de 50!.

- Da, - e de acord doamna, - a deveni! mult mai ma-

leabila, Însa cateva lucruri din comportamentul barbatului fata

de ea nu le poate accepta.

212

- Ma În!elege!i, - Îi explic doamnei, - Într-o astfel desitua!ie omul sau se schimba radical, sau nu se schimba deloc.

./Aici nu e vorba de un magazin În care a!i achitat banii pentru

200 grame de salam ~i I-a!i primit. Trecerea de la logica

tlmana la cea diVina e foarte dificila dar ea e necesara ~i

jumata!ile de masura nu-~i gasesc aici locul.

- Bine, 0 sa-i transmit, - continua pacienta, - 'mai am

Însa 0 Întrebare. Le-am adus parin!ilor mei car!ile dumnea-

voastra ~i le-am vorbit ~i despre sistemul dumneavoastra.

Ulterior a Început sa ma doara 0 ureche ~i era cat pe ce sa

raman Tara auz. Medicamentele 11ll-miajuta. Exista vre-o lega-

tura Între aceste doua Întamplariry

- Da, existâ. În plan launtric v-a!i stresat pu!in parin!ii

cand le-a!i adus car!ile.

V-ati simtit, Într-o oarecare màsura, superioara lor.

"Eu toate acestea le În!eleg, iar ei - nu". Senza!ia launtrica

ca sunte!i superioara cuiva e deja 0 agresiune fa(â de cineva.

lar cand acest lucru se raporteaza la persoanele iubite - paria!i,

copii, sol - aici ~i avantajele ~i dezavantajele de amplifica de

cateva ori. Se declan~eaza atunci agresiunea, care se transfor-

ma Într-un program de autodistrugere, blocat la randul sau de

durerea din ureche. Informa!ia din caI1i este foarte serioasa.

Poate fi periculos sa Împingi pe cineva brutal spre aceste

lucruri. Carte~ de la dumneavoastra va fi luata cu interes acum

cand se va observa ca v-a!i schimbat În profunzime. Pentru a

va schimba eu-I uman e necesar pentru Început sa va

convinge!i pe dumneavoastra În~iva ~i nu pe parin!i.

Apropo, nu demult eu am descoperit una din cele mai

periculoase surse ale trufiei: atitudinea aroganta fa!a de cei pe

213

~;::::::""fi f3.;.; 8- ~

aH-"'~.E C=--==-

H9LZ

-"'"

"

\

.- cuQU

..1

':'11

1 1

.1 .

l'Iii 1i III,

1

care Îi iubim. Noi ne iubim Înt td -' .. .1-

0 eauna panntll <'"

auntric, indiferent dacii ~tim a t 1 - . ..

y' COpll1, ,. ces ucru. Daca .-atl umilit Î

gand, daca v-a!. considerat superioarii piirintilor .-

"~

trufia dumneavoastrii depii<e<te d ':.'

sa ~t.!. ca

. y y e cateva on nlvel 1 d .Ce. care din copiliirie nu-~i permiteau s

, ,d - ~

a m.s.

-' . a gan easca rau depanntl, nu aveau fricii de ei nu 1

. '.spre

.d "

'erau II1gu~lton cu' .

. olatnzau, nu-. detestau ~i " .e., nU-1

,.'

I1ICI nu erau arogantl cu ei au decateva on ma. multe ~anse decât ait" ~.

.

atâtea.,

d'.11.,,' nu demult, viizând de

on cat e penculoase sunt preten! iile fat' d -' .am Î t 1 '

.a e panntl eun,e es 111ce constii sensul profund 1 ", "

C t - . a porunclI blbhce'

"II1Se~te pe tatal ~. pe ma ma ta".

.

1 Il;1'

Il! '

l

'il',

1

1/'

~'Po> "'?!

l,

,l,

Al cincilea telelon.

- Starea nepotului meu e m It . -~ . ,. u mal buna, - spuneemela, - mamte nici nu voia sa dO t

., . ISCU e Jar atunci c' d"

clteam pove~tÎ nu vroia sa asculte 'an Il

, ~I ne astupa gumana, era de necontrolat NI'

, ra cu. CI acum nu vrea s- 1

citim Însa ne roaga mereu sa-Î Ca' t- 1a ~scu te ce-i

. n am. ar cand u'CcuvlDtele el ni le aminte~te.

1 am

1

!

- ~titi, - Îi Spun eu - la fil'ca d, umneavoa t - .

ciitre con~tiin(iieste de zece ori mai mare d 't

s ra onentarea

iub' ~. .eca onentarea spre

Ire. "', de asemenea, nivelul or goliul ul'.

t.

d' . ln en or este extraor-lI1ar de mare~ AgreslUnea subcon~tientii a copilului fatii d

s.~e este 0 data ~IJumatate mai mare decât nive lui let', ~

atat tlmp cât con~tiinta lui e Încetinitii a tal. Insa

stare d 'ces program se allii În

e repaus. Dacii veti Înce pe -' d .. sa-. ezvolta!. gândirea

214

--~--

. Iogica programul se va declan~a ~i-l va ucide. lata de ce el nu..umai ca nu vrea sa se uite la televizor ~i sa citeasca pove~ti

1 .

: clar nu vrea nici macar sa vorbeasca. Cu cât dumneavoastra.veti vorbi ~iveti gândi mai putin, cu atât mai bine va fi pentru

copil. Cunoa~terea rationala a lumii este nociva pentru el, iar

. cea senzoriala este necesara. Dati-i ni~te creioane colorate ~ilasa!i-I sa se joace cu diferite game coloristice - deja acest

) lucru ii va fi de folos. ~i mai are nevoie de muzica ritmicii, de, cât mai multe proceduricu apa ~ide ie~iriÎn natura.

- Dar de ce Î~i mu~ca uneori mâinile?- Prin intermediul mâinilor la copil se dezvolta activ apti-

tudinile ~i con~tiinta. În momentul de fata mâinile sunt pentru

. el 0 adevaratà sursa de pericole. Deseori copiii se bat cu mâi-nile În cap sau cu capul de perete - cauza e una ~i aceea~i.Oricât de greu e sa depa~e~ti importan(a con~tiintei, totu~i,putin câte putin, trebuie sa continua!i drumuL Alta cale nuexistà.

Femeia a Închis telefonul ~i eu m-am gândit cât de peri-

culoasa este necunoa~terea legilor universale pentru oricesocietate sat: stat. Din prime le clase Îi Învatam pe copii logica,analiza ~i ne grabim sa le altoim gândirea rationala iar maitârziu ne miram: de unde vine ura ~i agresiunea fa(à de altioameni, sinuciderile ~i depresiile. În clasele primare copilul

are nevoie În primul rând de teatru, muzica, desen, Înot,excursii, de cunoa~terea lumii În imagini. Ca sa nu mai vorbim

de perceperea corectà a vietii. lar orientarea spre valori,Însu~ità În copilarie, se schimba greu ~ichinuitor. Noi uitàm caaceste orientàri sunt Întàrite nu numai În gândurile ci ~i Însentimentele noastre, ~i În emotiile noastre În profunzime. Ni

215

oe:':R ~~~~B ~

~--

JUl~

':tf!-'?

.-

QU

1

'il

l,

se p:re ça daçij ne sçhimbam gândurile atunçi ne sçhimbam ~i

nOI 1I1~lI1e.$~ doar peste 0 perioada de timp observam çu

nedumenre ça, de fapt, În interior nu s-a sdlimbat nimiç U

gând trebuie sa fie reluat de sute ~i sute de ori ~i sa fie Î~tar;;

pnn fapte ça ulterior sa fie urmat, la Înœput, de straturile de

su?rafala iar apoi de œle de profunzime ale sentimentelor.Gandunle ~I sentimentele aparent ata' t d ey . ' e eJemere, au 0struçtura bille stabilita ~i 0 imensa inertie CI

.e It .y . . . y mu mal greu

sa al de a façe çu ele deçât çu wrpul fiziç.Il11

III1

1 ill'"

III!I1

1"II,!,i

1

"II11

Il:,1,1Ii'1

'1

~'b'o ~

.Mi-am amintit de Înça un telefon, de açum çâteva zile. Sa

va povestesç la Înœput preistoria aœstui telefon.

Am vorbit În urma çu trei luni çu un çunosçut de-al meu.

- $tll, starea ta s-a Înrautalit brusç ., - I-am spus.(Cunosçutulma suna din ait ora~)

- Ei, ~i œ-am mai fikut? - mi-a raspuns vesel amiçul.- Deœamdata nimiç, dar judeçând dupa to t 1

.'t' 1

. a e, 1 se va111amp a œva În viitor. Tu ai reaçlionat deja launtriç la situatiaçare l' se va Întâmpla peste trei luni.

.

- Adicâ, voi avea În toamnâ ceva neplâceri ~i eu nu v .faœ t; t -' . .1

01a.a lI1œrçan or? - E ~i mai rau Judee a' ild d .

. . . , upa toate, tuvel da lovltura: lar launtriç tu deja ai œdat. Dependenla de undestll1 favorabJ!, de aptitudini ~i idealuri a cresçut brusç ~i,respeçtJv, a çresçut ~i agresiunea subwn~tienta.

- ~i œ mi se poate Întâmpla? - s-a interesat el- ln çazul tau nu e vorba de boala, çi mai degraba de

moarte, - '-am spus amiçului.

2]6

- Se mai poate sçhimba œva"

- Se poate. Urçà În avion ~i vino sa vorbim.1- În œl mai bun çaz pot sa vin doar pentru 0 zi. Nu e posi-

bil sa realizam 0 ~edinta la telefon?

- Ai 0 atitudine neserioasa fata de œea œ li-am wmuni-çat eu. Înçearça, totu~i, sa vii aid.

M-am gândit ça daça va putea veni maçar pentru 0 zi atunçi

mai are 0 ~ansa de supravietuire. E vorba Într-un fel de Înde-,

partarea de afaœri, de bunastare, ~i astfel dependenla defericirea omeneasca se va diminua.

Când a ajuns, amiçulm-a Întrebat çum trebuie sa luçreze.

- Trebuie sa stai singur cateva ore Într-ocamera goala $isa lucrezi a~a curn recomand eu În càrti ~i la seminare. Însa

mult mai serios deçât 0 raœai tu Înainte.

- Asta e œea œ line de treÇUt, dar çum sa luçrez çu vii-

torul?

- Amintqte-!i În gând de toate visele ~i planurile tale, de

la œle mai m;d ~i pâna la œle mai mari posibile. Înœpe de la

œle mai m;ç;. Conœntreaza-te asupra lor. Înœarça sa-Ii ima-

ginezi În Întregime toata gama feridrii ~i buçuriei tale. Treçi

treptat la bUÇUrii~i mai mari oferite de soarta. Conœntreaza-te

asupra feriçirii çare pentru line este mai presus de oriœ.

Familiarizeaza-te çu ea, simte-te feriçit. Înœarça mai apoi sa

reduç; Înœtul çu Înœtul din importanta aœstei feriçiri. Imagi-

neaza-ti ça te-ai Îmbolnavit de SIDA, çà ai Îmbatrânit ~i ai

murit, adica fericirea ta omeneascâ a ramas, i-ar tu te-ai dezin-

tegrat. $i simte ça În aœasta dipa tu ai mult mai multa feriçire

pe çare 0 purtai În tine rara sa banuie~ti maçar. Aœasta e œea

œ te leaga pe tine de Creator: sentimentul iubirii çare nu

217

- +--- -<CI E.. ~ t:~~~.Ë ~

~-

U9ll

J'

.- CI:!

<=ou

1:1

'1depinde de nimic. Concentreaza-te asupra lui Înlaturându-Ie petoate celelalte ~i uitând de toate. Imagineaza-!i apoi ca toata

fericirea omeneasca spre care ai tins s-a destramat, iar tu airamas În viala. $i concentreaza-te din nou asupra sentimen-tului de iubire fa!a de Dumnezeu, din sufletul tau. Apoi

imagineaza-!i ca s-a destramat tot ce !i-a fost drag ~i te-aidezintegrat ~i tu. $i concentreaza-te din nou asupra senti-mentului de iubire fa!ii de Dumnezeu. Revino apoi armonios lavisele tale ~i simte cât de neimportante sunt ele În compara!iecu iubirea fa!a de Dumnezeu.

El bineÎn!eles ca s-a straduit sa lucreze asupra sa. ExistaÎnsa stereotipuri greu de Învins. Noi consideram ca vedem cuochii ~i auzim cu urechile. De fapt, noi vedem ~i auzim cusufletul. lar creierul ~i ochii sunt doar intermediari. Dacasufletul nostru e insensibil, atunci noi, vazând ~i auzind, nuvedem ~i nu auzim. Daca omul se straduie~te sa se schimbe,apelând doar la ra!iune, atunci În cel mai bun caz, nu vor aveaIe,cnici un fel de schimbari.

Aceasta este, cred, una din gre~elile esen!iale. Omui secaie~te, se 'oaga, Î~i revede viata, dar nu vrea sa se schimbe.Însa schimbarile bineÎacatoare Încep numai atunci când noi ne

sim!im secundari fa!a de iubire. Când ne sim!im total neapara!iÎn fa!a iubirii ~i nici nu Încercam sa ne aparam de ea. Laamicul meu schimbarile bineÎacatoare au Începu!. Totu~i, s-a

observat 0 anumita frivolitate În revizuirea valorilor autentice.Cu câteva zile În urma rn-a sunat din nou.

- Lucrez Încontinuu asupra mea, - mi-a spus el, - ~i-midau seama ca sistemul funqioneaza.

- Cum adica? - rn-am interesat eu.

l",II''1

)i1'1

l,!

Ir

, if

il

II,

H

Ii

Iii

1

1

1

ri

218

1

)

- leri seara mergeam Într-o ma~ina prin ora~. Am trecut

intersec!ia pe culoarea verde a semaforului. N-am observat ca,0 ma~ina a trecut pe ro~u În Întâmpinarea noastra. Ne-am lovit

de ea cu viteza de optzeci de kilometri la ora. Eu stateam pelocul din fa!a ~i n-aveam pusa centura de siguran!a. Însa per-nele protectoare din fata mea ~i a ~oferului au func!iona!. Din

. ma~ina au ramas doar volanul ~i ro!ile, Eu ~i ~oferul n-avem

: nici 0 zgârietura. Cel care a trecut pe ro~u a ramas În viala, dare internat la spital.

- Apropo, ave!i acelea~i ata~amente ca ~i el. numai ca la

el sunt de doua-trei ori mai mari, respectiv ~i agreslunea e malmare, Daca ar fi fost invers, ma~inile ~i-ar fi schimbat locul.

- Ar fi putut sa aiba influen!a asupra celor intâmplatefaptul ca eu mi-am cumparat cu 0 saptamâna În urma unapartament ~i ca a Început sa-mi mearga bine În afaceri" - m-aÎntrebat Încrrijorat amicul meu., 0

Am strans din umeri:

- Tocmai despre aceasta am ~i vorbit asta vara. \1ul!i

oameni Î~i cumpara apartamente, iar apoi se Îmbolnavesc sau

mor. Ei COLlsideraca e un deochi sau un blestem cand, de fapt,

~i aici e acela~i mecanism.

- Apropo, - m-am interesat eu, - cum merge cu lucrulasupra eu-lui tau?

- Da, acum simt ca Încep sa ma schimb la modul real, -

mi-a raspuns.

M-am gandit cat de puternica ~i de neclintita mi se parelumea materiala ce ne Înconjoara. $i cat de fragila ~i deneaparata este ea În realitate. Ni se pare 0 ve~nicie ~i 0 mare

219

+:::::::

~§~B-CCf-of-o.E

,-

:.;

~u--=-III!!!!!!!!!!==

.H9ll

-- ,..

'.

Q~

r':';.~~ Ai

realitate piramida lui Kheops care' a existat Înca cu mii de ani

Înaintea aparitiei noastre. ~i noua ni se pare 0 iluzie ~i bataia

aripilor unui Iluture, sentimentul iubirii care vine ~i se dizolva

În sufletul nostm. Noi spunem: "Iubirea trece", - când de fapt

ne trecem noi, zburând ca fluturii deasupra Ilacarilor. Din per-

spectiva ve~niciei, iubirea este unic~ realitate iar toate celelalte

sunt doar iluzii. Corpul ~i con~tiinta noastra ne fOr(eaza mereu

sa credem ca adevarata realitate este cea care seamana cu

corpul nostru ~i cu con~tiinta noastra. ~i cu cât mai mult auzim

noi vocea eu-lui nostru autentic, dizolvat Într-o iubire tara de

sfâr~it, cu atât mai u~or ne va fi sa pastram ~i sa nu distrugem

acea iluzie, pe care noi 0 numim "realitate",

~ ~ ~

Diferite nivele ale iubirii. La unul iubirea e ca 0

lumânare, la altul - ca 0 candela, la al treilea - ca un soare.De ce depinde viteza de secare a sentimentului de iubire?

Cu cât IlIbirea depinde mai mult de fericirea omeneasca, cu

atât ea Începe sa piarda din putere ~i sa se diminueze.

~ ~ ~

Serghei Nikolaevici, nu ma pot nicidecum concentra.Am 0 stare de irascibi/itate ~i frisoane. Toate Îmi mergprost ~i asta tocmai În saptamâna aceasta când e semi-narul. ~i altceva: când te straduie~ti sa te Îndepartezi de unom, Wiimaginezi pierderea lui, te Împaci cu gândul acesta,

220

Îti dai seama la un moment dat ca el ti-e indiferent ~i nu-I~ai iube~ti. Ce-i de fiicut daca acest om Îti este sot?

ln timpul seminarului are loc 0 reorientare interioara _a.

1 1..

ner geticii sale. Cu catemotiilor de profU11ZIme a e omu UI ~I a e .,omui este mai puternic depende nt de fericirea pa~nanteasca cuatât mai greu Îi va fi sa faca aceasta trecere. ln ,acest caz,

con~tiinta activa ÎI poate doar Împiedica sa faca ~eea cetrebuie. Pentru a trece mai u~or la iubire se amphficadesta-bilizarca con~tiintei. Frisoanele launtrice reprezinta teama de a

Pierde acel punct de sprijin. pe care-I aveati În trecut. Llpsa de.. .

t' ,ita de a dormiconcentrare, sJabirea memonel, donllta nes aVI

11d sunt factorii care contribuie la diminuarea depen-~.a.1 . .,.

dentei de con~tiill\a, adica de toate valonle umane..

Cea dc-a doua intrebare pe care mi-ati pus-o ne pnve~te pe, .

fi. . a se alimenteaza cunoi loti. lubirea lIl11ana care se 111Iflpeaz

.'iubire divina, illsa lIindca omul are 0 dubla natura - În mtenor

. , .t cu doua Întele,un ~Idivinâ, iar În extenor, umalla - atuilci es e

. '-.1

. ' om EXIsta stratulsentimentul de iublre care- mcearca pe .

interior care nu depinde de nimic ~i cel secundar - stratul de

rafata - când sentimentele noastre depind de cât de bogatSU

tP

~ul daca este frumos, spiritual, echitabil, cumsecade ~Ies e 0 ,. .

l' - blreab ".) .,ata cum are loc con~tientlzarea faptu U1 ca lUU)l"~"-. . ..

l' 0 mIca ne-divina este primordiala. Unul om 1 se mtamp a. .. . .b , multumlt.Iublrealacere ~i 0 plerdere. El este IraSCI 1. ne . .

~mana este oprimatii ~i aceasta Îi genereaza persoanel respec-tive 0 senzatie de nefericire.

" ". . .

e "1 dm nouApoi i se Întâmpla 0 nenoroc!re ~I mal mar . y..'.

U a a pol boh ~!pierdem iubire pe planul extenor. rmeaz

22t

+::::::

~§~g.~!-f-<..<::

.'

~;s:..:u--=-~

H9il'

1"""

'"

.- ~QU

n~placeri ~i mai mari. La Început se distrug situa!iile, apoi ned.strugem noi În~ine. ~i deodata, cand am pierdut prac!icaproa-pe tot, inclusiv eu-I personal, toate În jur se lumineaziide ciildura ~i iubire. Cand venim În contact cu Divinul.

omenescul trebuie sa tie oprimat iar dependen!a de el -diminuata. lar atunci cand ne adresam benevol Divinitatii ar

, eloc, pentru 0 anumita perioada de timp, tocirea tuturor senti-

mentelor umane, fiindca noi ne straduimsa unim, sa Îmbinam

Împreuna umanul ~i divinul, iar acest lucru este inadmisibil.

amui ar putea pur ~i simplu muri daca s-ar permite 0 atingere

brusca a Divinului, Tara a avea pregatirea necesara. lata de ce

cu câ! mai mult ~i mai staruitor transforma 0 parte a iubirii sale

omene~ti În iubire divinâ, cu atât mai repede are un inter-mediar Între Divin ~i uman. ~i atunci, purtand În sine legaturacu Dumnezeu, el Î~i pastreaza totodata umanul, iar la contactul

cu Divinul, omenescul nu mai piere ~i nici nu este oprimat.

Con~tiin!a ira!ianala se completeaza cu cea ra!ionala. ~tiin!a

:ompleteaza religia. Cu cat mai mult spirit divin acumulam În

sullet, cu atat mai mult e posibila dezvoltarea umanului.

Vorbind mai simplu, ata~amentul launtric fata de sot

dependen!a de tat ce e uman În el ~i, respectiv dep~ndenta d~

iubirea umana sunt exagerate. lar contactul cu Divinul' este

limitat la minimum. E de ajuns sa va imagina!i ca a!i pierdutce ave!i mai scump ca va ~i Încearca 0 senza!ie de dezagregare

~i de pierdere a iubirii din sullet. Daca orientarea spre iubirea

divina cre~te În sullet, atunci stratul superticial al iubiriiumane, legat de ea, se distruge partial ~i senza!ia de nesfar~itafericire ~i bucurie se pastreaza orice s-ar Întampla.

222

a data 0 pacienta mi-a povestit istoria sa.

- Mi-amur;tfiu],pe care-I iubeam foarte mult, - Îmi po-vestea ea, - durerea era atat de insuportabila ca sim!eam ca-mi

ies din min!i. Mergeam ore Întregi prin ora~ rugandu-ma. ~i laun moment dat am sim!it a~a 0 fericire ~i 0 beatitudine pe carenu le sim!isem niciodata În viala. Îmi murise tiul iar sulletulmeu era patruns de senza!ia unei fericiri inexplicabile. Eraceva atat de Îngrozitor ~i de neÎn!eles pentru mine, ca amÎnceput sa ma lupt cu aceastii senza!ie de fericire. lar acumdiscutand cu dumneavoastra, mi-am dat seama cat de ne-dreapta am fost.

- Spre deosebire de lumea tizica, - Îi explicam eu, - În cea

spirituala totul poate ti Îndreptat retroactiv. A~a ca retrai!i

acele cIipe ~i cere!i iertare pentru ca dezicandu-va de iubireadumnezeiasca a!i pricinuit rau sulletului dumneavoastra ~i

celui al tiului dumneavaastra. Spiritul divin se instaureazachinuitor În om, ~i este, la Început, nespus de greu sa traie~ti.conform celar doua lagici, umana ~i divina. Apropo, Înca multtimp dupa aceasta discu!ie eram convins ca evenimentele ce auloc În planul tizic sunt ireversibile. Ulteriar am ajuns la con-cIuzia ca lucrurile stau altfel, adica ireversibilitatea evenimen-telor nu este nicidecum 0 lege, ci doar 0 regula.

Îmi amintesc ca la 0 cansulta!ie a daamna mi-a Împarta~it

temerile sale:

- Fiica mea era faarte capabila, tatu-i mergea bine. Aveachiar ~i aptitudini extrasenzariale. Acum nimic nu-i iese cum

trebuie ~i e proasta rau de tot. Probabil ca a fost deocheata.

Acum nu mai este capabila sa faca nimic.

223

-1-:::::;: ...

~§1js.~~E-E-.E u

.-

-=-==-§§!

H9LZ

,...-

.- cuQU

r.:o~'"

1.

1

- Aceasta nu e deochi, ci puternicul Înger-pâzitor,- i-am

râs~~ns eu, - aptitudinile fiicei dumneavoastrâ n'am dispârutIllcalen. Ele sunt neopera!ionale pentru 0 perioadâ de timp, ca

filca dumneavoastrâ sâ nascâ copii sânâtO$i. Vâzând privirea

neÎn!elegâtoare a femeii, am continuaI:

- Dacâ aptitudinile ei n-ar fi fost acum limitate, depen-den!a de ele putea crqte, $i atunci ar fi Început sâ piardâ iubire

din suflet iar viitorii ei copii n-ar fi apârut pe Jume. Fetita a

fost lâsatâ acum Tarâ apârare $i e vulnerabilâ ca ea sâ tind~ $i

mal puternlc spre iubire $i acest impuls ea I-a transmis $i

copiilor.

Femeia dâdea din cap in!elegâtor. Ea voia deja sâ plece

cand mi-am amintit de aptitudinile extrasenzoriale:

- Apropo, ce fel de aptitudini avea fiica dumneavoastrâ Înplanul diagnosticârii ~i al tratârii?

Doamna a zâmbit stingheritâ:

- Aptitudinile ~i le-a demonstrat doar 0 singurâ datâ. Mer-

'geam cu ma~ina ~i so!ul meu a câlcat Întâmplâtor un câine.

Am iqit din ma~inâ ~i am vâzut câineJe murind. Oraanele Îi.. ~ ble~lserâ 1:1afarâ iar sângele se Împrâ~tiase pe asfaJt. Fetita s-a

apropiat de câine ~i a inceput sâ facâ un gest În aer de pa;câ ar

fi adunat totul la un loc ~i, sub privirile noastre, intestinele ~i

sangele s-au resorbit În interior, coastele fracturate s-au

reTacut iar câinele s-a ridicat ~i a fugit.

- Da, - am spus eu mirat, - feti!a are capacitâ!i deosebite.Dupâ ce pacienta a plecat rn-am uitat ce se Întâmpla În

momentul Învierii câinelui. Feti!a s-a conectat fulgerâtor la

nivelurile superioare. Conectarea la acestea pentru un timp

defll1lt genera un nivel extraordinar al aptitudinilor. Puteam

.1

1l ,

,'II

Il .

1

l'i

224

T

+:::::::"'"CI E t;:

go:: ::1~ e. -IXH-'"f-..E iJ

--=--H91.Z

.~ ,-

!

!

!'iltt

1ir

doar diagnostica aceste nivele, de~i totul era Împra~tiat ~ineclar. Daca a$ fi lucrat În contact cu un asemenea nivel cel

pu!in jumatate de an nu a$ mai avea $anse de supravie!uir~.Dar cine ~tie cu ce se vor solda cercetari le meleo Aveam 111tinere!e ciudata senza!ie a unui sentiment lâuntric: mi se pareaca aptitudinile mele sunt nelimitate. Probabil ca fiecare Încear-ca aceste senza!ii În copilârie ~i adolescentii. Ulterior uitam deele. Eu lin minte $; simt acest lucru pâna În prezent. Nu demultam mers cu prietenii la 0 baie publicâ. Unul din ei seschimbase cumva $i nu puteam nicidecum sa În!eleg ce seÎntâmpla. ~; dintr-o data totul s-a clarificat.

- Asculta, tu doar Încarun!isei cu totul, iar acum jumatate

din pârul tau este negru. .- Vezi parul de pe piept- era ~i el carunt- iar acum nu mal

am nici un fir alb.

- Împartà~e~te-ne ~i noua aceastà taina Îngrozitoare, -

I-am rugat eu, - 0 voi relata cititorilor Într-una din car\ile mele.

- M-am Îndrâgostit, nu mai beau, fac sport - mi-a <.'âspunsscurt amicul.

~i din nou mi-am amintit ca iubirea trebuie sa Învingatimpul. ~i când acest lucru se va Întâmpla, nu vor mai fi,probabil, procese ireversibile!

11:

'f)8 ~ "'-t:!

Stimate Serghei Nikolaevici, v-am citit cartile: schim-

barile fizice ~i emotionale su nt pIJr ~i sim plu uimitoare,

Însa nu am În continuare nici un fel de viata personala.

Spuneti-mi, În ce directie ar trebui sa luerez?

225

..

.- CI:IQU

r":,:,;~"

"',

,l',1 IlIII:

'l' ',

il

Ati avut 0 dependenta foarte puternica de relatii, de omuliubi!. Aceasta dependentâ se manifesta nu ca gelozie, ura ~i

suparare pe barbati, prin care se face purificarea, ci ca lipsa

dorintei de a trai, ca un refuz al iubirii proprii. Toate acestea

s-au transmis sulletului copilului pe care eu Î/ vâd În bio-

câmpul dumneavoastra. Refuzul de a' trai În cearta, tradare,

infidelitate, la copil e mai mare decât la dumneavoastra. Cu câtvor fi mai bune relatiile dumneavoastra cu barbatii cu atât mai. .daunator va fi acest lucru pentru copi/. Continuati sa lucrati

asupra dumneavoastra ~i rugati-va pentru copii ~i nepoti. Unastfel de mecanism este destul de raspândit: am În vedere pro-

blemele din viata personala cauzate de orientarea de

profunzime gre~ita a copiilor.

i"Îmi amintesc CUm 0 femeie Îmi vorbea cu uimire despre

problemele sale.

- Sunt rara sot ~i Îmi cresc singura fata. Ori de câte ori. Încep 0 relatie, mi se Îmbolnave~te fiica. Rup relatia ~i fiica

mea se face bine. ~i acest lucru se repeta de fiecare data. AJt

exemp/u, Nu de mult 0 cuno~tintâ de-a mea mi-a sugerat sa ma

uit la biocâmpul prietenei sale.

- Ce s-a Întâmplat?- Iatii fotografia sotului ei: a parasit-o. Se Întoarce uneori,

plânge, Îi spune ca 0 iube~te ~i iar pleaca rara urma. Toti zic ca

i s-au racut farmece, dar nimeni nu i le poate dezlega.

Obosit, ma uit spre tavan. Informatia nu e disponibila.

- ~i ce Înseamnaacestlucru?- e curioasa arnica mea.- Asta Înseamna ca nu pot s-o ajut. Caracterul ei e foarte

dur, trufia e imensa. ~i mai degraba ea este vinoyata de toate ~i

226

- +-~- ~CE..:...; 0... c::~:::Iv::: ..::CClf-<f-<..c: v

--=--==-=-!!!!!!!!!!!!!!!

H9li:

l 1""

nu sotul ei. Jar judecând dupa energetica nu este la curent nici

cu car(ile mele.

- Da, ea are 0 atitudine critica fata de cârtile tale.- Poate fi ajutat cel care a vrut sa se ridice ~ia Încercat s-o

faca,- i-am raspuns eu, - dar pe cel care zace ~i ceresafie dusde cineva e periculos sa-i ajuti.

Cât de interesant decurg toate, - ma gândesc.

Periodic primesc sfaturi referitor la car(ile mele."Sunt

foarte multe repetari ~i orice caz s-ar analiza, sfâr~itul e unul ~i

acela~i: cel mai mult sa-I iubiti pe Dumnezeu." ~i de fiecaredata spun despre car(ile mele ca nu sunt romane despre aven-

turile cuiva, ci tratate de supravietuire. Fiecare volum vizeazasa-i ajute În primul rând pe cei care au citit cartile anterioare ~i

nu ~i-au rezolvat problemele. Nu am deocamdata puteri sa ma

gândesc la valoarea literara a car(ilor mele. Mai bine sa repet

un lucru de trei ori decât sa-I las rara atentia cuvenita ~i din

cauza asta cuiva sa i se Întâmple 0 tragedie.

"

Am În fata un biletel pe care n-am reu~it sa-I citesc În

timpul ~~dintei. La sfâr~itul biletelului e un numar de telefon

scris de fratele unei femei tinere.

'f><o ~ ~

Sora mea era 0 admiratoare Înfliiciiratii a ciirtilor

dumneavoastrii ~i le-a propus pentru a fi citite ~i multor

rude. Nu demult ea s-a sinucis, liisand În urmii un biiietei

de cinci luni. Curn se poate explica acest lucru?

227

'Ii,

"II,

Il

III

'1','/!I

IIIl,Il

'11Il

1

.- CUQU

r-.::';~'"

.Prin inte~mediul grafologiei am ajuns la biocâmpul fratelui

el, apol la blOcâmpul surorii moarte ~i apoi rn-am uitat cum se

desfij~oaraaceasta situatie În timp. L-am sunat mai târziu efratele acestei nefericite ~i i-am spus ce-am vazut p

- În vietile anterioare sora dumneavoastra ~vea un nivelimens al trufiei. În doua din vietile trecute, din cauza

pretentiilor permanente fata de sot, i-au murit copiii. Ea simteaca poarta În sine programul de lichidare a propriilor copii'

~ima. slmtea ca informatia din car(ile mele 0 ajuta, ProgramulÎnsa s-a dovedit a fi mai putemic ~i de propor(ii mai mari. În

subcon~tient femeia Î~i dadea seama ca nu va putea invingemecal1lsmul de lichidare a propriului copil ~i atunci I-a intors

impotri~a sa. Apropo, nici biocâmpul copilului nu arata preabme. N,velul orgoliului ~i lipsa dorintei de a trai in cazu! unor

e~ecuri este cu mu!t mai mare decât limita admisa. Daca ceicare il inconjoara var gasi inauntru 1lor puteri sa se roage atat

pen~ru el cât ~i pentru ei, atunci ace~tia Îi vor salva copilului ~isanatatea, ~IVIata.

~ ~ ~

Stimate Serghei Nikolaevici, citesc ~i recitesc În caz de

nevoie ciirtile dumneavoastrii. La serviciu (en lucrez la~coalii) nu mii Înteleg cn directornl, avem relatii tensionate

de~i sincer IIn-i doresc riinl! Din aceastii cauzii mii Încearc;

deseori crize de negare totalii a capacitiitii mele de a preda.

Am Inat În prezent decizia de a pleca din ~coalii la sfâr~itnl

anulni ~colar. Care este canza karmicii?

228

~-

La dumneavoastra agresiunea subcon~tientâ fata de barbati

este de aproximativ 400 de unitati. Ata~amentul pentru idealuri

~i Îngradirea viitorului depâ~esc de câteva ori nivelul peri-culos. Nu aratâ prea bine nici situatia copiilor, a nepotilor ~i

stranepotilor. De la douazeci pâna la douazeci ~i patru de ani

ati avut foarte multe suparari ~i pretentii fata de barbati, pecare i-ati ~i detestat. Tratamentul prin Înjosirea idealurilor nu 1-

ati annal. lata de ce oricare barbat simte intuitiv in dumnea-voastra un peri col ~i Încearca sâ se apere. Nici dorin!a dum-neavoastrâ de a pleca din Învâ!âmânt nu se explicâ princonflictul cu directorul. Cu cât pedagogul este mai putemicorientat spre spiritualitate ~i nu spre iubire, cu atât acest !ucrue mai periculos ~i pentru el ~i pentru elevi. Dumneavaastra

mi-ati citit car(ile, Însa nu v-ati putut schimba launtric.Amintiti-va de relatiile dumneavoastra cu parin!ii ~i Începetide acolo. Retine!i un singur lucru: pentru a va schimba eu-Idumneavoastra uman trebuie sa ie~i din limitele lui. În plansubtÎI omul ocupa Întregul Univers. A ie~i dincolo de hotareleUnÎversului se poate numai prin intermediul iubirii fa!a deDumnezeu. Asta Înseamna câ atât timp cât nu ve!i anihilaagresiunea fa(â de iubire nu va ve!Î putea schimba În profun-zime. Aveti 0 nemul!umire profundâ ~i fa!â de sine. Înca din

adolescenta v-au ramas multe pretentii fa!â de bârbati ~i, deasemenea, fata de parinti. A~a ca !ucra!i În continuare. ~i cucât lucrul dumneavoastra va fi mai eficace, cu atât mai repedese va schimba ~i atÎtudinea fatâ de dumneavaastra a bârba!i!or

~Î a altor oameni.ExÎsta 0 ghicitoare: "Cum sâ define~ti a aristocrata

adevarata?" - "Dupa felul cum se imbracâ, cum i~i vopse~te

229

-l'-::=:':" ;:;CI E..:..;i:i ;;:~~~.Ë 0

~--~-

H9a'

~

.'

Su

unghiile, dupa parfumurile pe care le folose~te, dupa mersul ei

sau dupa felul cum se poarta cu alti oameni?" raspunsul corecte urmatorul: ,,0 aristocrata adevarata poate fi definita dupa

atitudinea pe care 0 au fata de ea ceilalti oameni".

M-a sunat din ait ora~, cu câteva luni În urma, un cunoscutde-al meu.

- Se pare ca situatia mea nu e deloc buna, - mi-a spus el. -La serviciu am numai neplâceri, rn-amcertat cu vecinii, nu nemai salutam.

- Ai 0 parere foarte buna despre tine, - i-am raspuns, -afacerile au Început sa-Ii mearga foarte bine. Atât timp cât aiavut doar insuccese fondul de trufie ~i de dispre! fata deoameni era ca ~i a!ipit. Însa când ai obtinut succese mai maridecât puteai tu suporta launtric s-a activat pe nesimtite senti-mentul propriei importante, preluat dintr-o viala anterioara; iaracum se declan~eaza mecanismul de echilibrare.

Peste zece zile rn-a sunat din nou.

- Biocâmpul tau arata mult mai bine, - i-amspus.- Eu am Înteles acest lucru acum doua zile, - mi-a con-

firmat el, - vecina a fost prima care a Început din nou sa masalute.

.

~ ~ ~

Sunt casatorita, copi; nu am. Cu 0 luna În urma mi-am

Îacut programare la 0 consultatie la dumneavoastra. Cu

patru zile În urma am fiert oua tari ~i Ie-am pus În frigider.

Ouale le-am fiert mult. leri am spart unul din auale fierte

230

i~r din acesta a curs sange ro~u - aprins. Cum se expliciiaceasta ?

Acest lucru e În legatura cu sufletele copiilor dumnea-

voastra. E un fel de ,semn ~i nu atât pentru dumneavoastra, cât

pentru mine. În timpul consultatiilor sufletele copiilor nenas-

cuti deseori ne fac anumite semne ca sa ne atraga atentia. Ei au

nevoie sa se nasca sau sa se purifice. Acest lucru ma face sa

studiez mai detaliat anumite probleme. pentru a le ajuta

copiilor sa se nasca sau sa se purifice.

~ ~ ~

Cum pot sa Înteleg daca sunt sau nu ata~at de idealuri?

Daca nu pute!i spune "nu" atunci când sufletul dumnea-voastra protesteaza Înseamna ca sunteti ata~at de idealuri.Daca va sim!i!i incomod sa verifica!i 0 persoana, care va furadin bani, Înseamna ca sunte!i dependent de idealuri. Daca ju-

decati sever oamenii ~i evenimentele, Înseamna ca principiilesunt pentru dumneavoastra mai importante decât iubirea. Dacaaveti 0 astfel de atitudine fata de lume Înseamna ca problemele. ,va sunt asigurate.

231

-+--~- ~CI E..:...: i:i. 5:~~~,g G

--=---=-.H91l

-"-'~

..

.'l

.- ea~u

~~.

~~ ~

Avem mari probleme cu copiii. Sotia mea Însa nu vreasa citeasca cartile dumueavoastra ~i nu vrea sa lucrezeasupra sa. Ce-i de Ïacut?

Oaca cineva nu vrea sa accepte informa!ia Înseamna ca dinanumite motive el nu este pregatit pentru acest lucru. Nu vapute!i supara pe so!ie ~i nu trebuie s-o for!a!i sa-mi citeascacartile.

$i-n al doilea rand: daca dumneavoastra Începe!i sa vaschimba!i launtric, mergand În direc!ia corecta, atunci copilulse va apropia intuitiv de dumneavoastra ~i va depinde malmult de dumneavoastra, decat de mama.

Am vazut deseori cum copiii Încep sa se ata~eze maiputeroic de mama sau tatal adoptivi ~i Înceteaza practic sa maidepinda de karma parin!ilor naturali. Probabil ca din aceastacauza exista obiceiul na~ilor de botez. Atunci copilul se poatesustrage intuitiv "murdariei" karmice a parin!ilor ~i se poateconecta la karma unui om mai curat.

~~ ~

Daca pariutii mei au murit cum pot eu sa-i eliberez depacate?

Tot ce au sim!it stramo~ii dumneavoastra ~i ceea ce atisim!it dumneavoastra În vie!ile anterioare este acum codific~tÎn caracterul dumneavoastra ~i În sentimentele dumneavoastrade profunzime. Cat de profund va yeti schimba dumneavoastra

232

tot atM d~ repede va disparea acel rau pe care I-a!i mo~tenit de

la stramo~ii dumneavoastra.

~ ~ ~

Cum sa uu depind de omul iubit dacâ acesta Îmi place

foarte mult?

Înva!ati-va sa vede!i În bine raul ~i În rau - binele, ~i apoi

sa iubiti ~i unul ~i altul concomitent.

~ ~ ~

Cand primul nostru copil a Împlinit un an, sotul meu aprimit un post nou ~i practic nu mai trecea pe acasa. Cu uu

an În urma I-am nascut pe cel de-al doilea copil ~i practicse repeta aceea~i situa\ie. Care poate fi ca uza?

La un an copilul Începe sa mearga ~i sa vorbeasca. Oaca În

acest timp dependenta mamei de valorile uman.e nu este prea

mare copilul se dezvolta activ ~i aceasta nu pune În peri col

sanatatea ~i viata lui. Oaca Însa mama se cufunda În tot ce line

de omenesc, atunci copilul se poate Îmbolnavi ~i dezvoltarea

lui este Îngreunata. În acest caz i se ia femeii sursa principala a

omenescului, adica rela!ia ei cu barbatul. Cand barbatul nu

este alaturi nu exista nici primul pas de la dezicerea de

Dumnezeu, omul iubit fiind identificat În subcon~tient cu

Oumnezeu. Absenta omului apropiat de alâturi reprezinta 0

Înjosire a rela!iilor, idealurilor ~i a destinului. Dar pastrand

233

+~ ~CI E..:...: i:i 5:~~~.Ë j

-=0::::0:--=H9Ll

""

,.

1

j

1

cu

;",.'

bunatatea, acest lucru echilibreaza energetica interi~ara a ma-

mei ~i a copilului.

~ ~ ~

Cand ma Îndragostesc Îmi pierd pofta de mancare. Dece?

[n planul subtil al energeticii sentimentul sexual ~i cel al

foamei arata la fel. Evolu!ia omului consta În aceea ca el trece

de la emo!iile animale la cele umane iar mai apoi- la cele

divine. Când amui se Îndragoste~te se emana a cantitate enor-

ma de energie. Concentrarea pe aspectul sexual nu-i permite

sentimentului sa se dezvolte corec!. Când dumneavoastra Înce-

tati sa mai mancati, concentrarea pe aspectul fizic, sexual,

scade. ~i atunci sentimentele dumneavoastra se dezvolta Într-o

direcfie corecta. Adica organismul trece iutuitiv la un regim

corect de existen!a.

~ ~ ~

De ce plang cand sunt insnltata. de sot? Probabil caacesta e un lucru rau?

E mai bine sa plânge!i, decât sa urâ!i. Daca n-a!i reu~it sava Învinge!i pe dumneavoastra În~iva atonci agresiunea se

acumuleaza În mod inevitabil. ~i, eliberându-se, va va ucidepe dumneavoastra sau pe so!ul dumneavoastra. Atunci când

plânge!i agresiunea aparuta se distruge ~i nu pricinuie~te rau

234

nimanui. Nu Întâmplator copiii mici plâng de suparare - acesta

e un mecanism de aparare creat de natura.

Femeia trebuie sa se teama de puterea ei, ~i nu de slabi-ciunea

ei. lubirea nu vine prin intermediul puterii, ci prin slabiciune.

~ ~ ~

De unde provine puternica mea alergie fata de animale?

Ma pregateam odata sa merg cu un grup de prieteni lamariile sudice. Acestea mi~unau de rechini ~i baie!ii rn-au ru-gat sa verific daca vreunul din noi va fi Înghi!it de rechin.

- Rechinul il va mânca pe acela care manifesta agresiunesubcon~tienta puternica fa!a de animale, - le-am spus, - vreodoua persoane din echipa noastra risca cu siguran!a.

Oamenii s-au nelini~ti!. .- Ei bine, dar de unde apare a asemenea agresiune puter-

nica fa!a de animale?

- Nici eu nu ~tiu, - am strans din umeri, - sa Încercâmsane uitam.

Peste câteva minute mi-am dat seama ce se Întâmpla.Pe orice am noi ÎI percepem ca pe a natura dubla: ca pe un

Înveli~ spiritual ~i ca pe un corp fizic. Pe animale Însa lepercepem numai ca pe corpuri fizice. Iata de ce, daca noi

manifestam agresiune fa!a de corpul uman, atunci yom mani-festa agresiune subcon~tienta ~i fa!a de animale, chiar daca nubanuiam acest lucru.

- Ei bine, dar cine manifesta agresiune fa(ii de corpuluman?

235

+::::::

~§~g.a::If-f-..s:::

..

\

~:

ir1.

~......::u

-=-

H9lG"

~

~-.L..

QU

Eu am zambit din nou ~i-am strans din umeri:

- Cum cine, fra!ilor? Gelo~ii.Daca a!i fost gelos in vie!ile anterioare ~i in aceasta via!â v-

a!i amplificat sentimente le agresive de profunzime, atuncipute!i avea probleme cu orice animal: yeti putea avea ~i aler-gie, ~i boli contactate de la animale, pe care dumneavoastra le

yeti lua mult mai repede decat al!ii, ~i yeti putea fi ~i obiectul

agresiunii din partea animalelor. De obicei, rechinii nu atacaniciodatâ un om cafe se atla În barcâ. Vazuscm Într-o revistâ 0fotografie ~i relatarea despre faptul cum un rechin uria~, iqinddin apa langa un iaht, I-a in~fi'icatpe un tanar care statea langabord ~i s-a cufundat in apa. Am cercetat de la distan!a

biocâmpul tanarului: ata~amentul acestuia fa!a de rela!ii era de~apte ori mai mare decat limita mortala.

Peste pu!in am mai vazut 0 fotografie. Un rechin inghi!iseun barbat sub ochii prietenilor in!epeni!i de frica. Peste pu!intimp rechinull-a vomitat pur ~i simplu ~is-a retras in adancuri.

Am incercat sa vad in planul subtil ce s-a intamplat totu~i?

~i iata ce se intamplase: barbatul avea 0 dependen!a derela!i' de patru ori mai mare decat nivelul mortal. Cand fuses,~inghi!it de rechin el ~i-a luat atât de repede ramas-bun de laviala, de la toata lumea ~i toate rela!iile sale, incat gelozia luiprofunda ~i agresiunea au disparut ca fumul. Un astfel de omnu poate fi mancat. Rechinului pur ~i simplu i-a venit sa

vomite ~inein!elegand ce se intampla s-a indepartat. Noi uitamca in planul subtil to!i suntem uni!i, ca radacinile copacului.Noua ni se pare ca manifestam agresiune numai fa!a de unsingur lucru, dar uitam ca atunci cand agresiunea coboara la

radacinile noastre noi incepem sa atacam tot ce e insufle!it ~i

236

neinsufle!it din Univers. Cred ca n-ar trebui sa uitam acestelucruri.

~4{)8 ~

Cum sa te abtii de a judeca pe cineva?

Ave!i grija cum vorbi!i..Se poate spune "murdar ca un porc", dar se poate spune ~I

murdar ca un purcelu~"." Care din aceste expresii apar(ine unui om bolnav ~i care -

celui sanatos?

Eu cred ca yeti in!elege.

4{)8 ~ ~

Prietenul meu lucreaza conform sistemuluidumneavoastra. El mi-a pus diagnosticul ~i mi-a spus caviitoruJ meu este Închis 100%. E adevarat?

Prietenul dumneavoastra gre~e~te. Pentru a vorbi de anu-mi!i parametri trebuie sa intri in structurile fine ale omului ~isa interac!ionezi cu ele luand informa!ia. Acest lucru poate fipericulos ~i pentru cel care pune diagnosticul, ~i pentru pa-cient. Asta - În primul rand.

~i În al doilea rand: intreg sistemul meu ~i cercetarile meleau aparut dupa ce eu am vazut in biocamp~1 omul~' s~ructunlekarmice. M-am strâduit mul!i ani de-a randul sa patrund I~nivelul acesta subtil dar nu reu~eam nimic. Pentru a afirma ca

237

Q E~~gtt::::I~::: ...::a:a t-..<::: u

----==-=-=.H91l

l'

,-

1

,

f

t

1

1l,

1

bu

r-':'--;::.;::~~-;

lucrezi conform metodei mele trebuie ~i sa parcurgi acea calepe care eu am parcurs-o. Iata de ce când cineva afirma ca

lucreaza dupa "metoda lui Lazarev" sau gre~e~te, sau faceacest lucru cu un anumit scop. Eu cred ca sunt destul de mul!i

clarvazatori mai buni decât mine. Fiecare Însa lucreaza În felulsau ~i nu au de ce se ascunde În spate/e metodei mele sau a

numelui meu. U~urin!a cu care sunt defini!i parametrii unuisubiect anume este foarte amagitoare. Am lucrat timp de optani la limita posibiJita!ilor mele dar nici acum nu ma orientez

corect Întotdeauna. Nu v-a~ STatuisa face!i experimente infil-trându-va În sufletul cuiva.

I-am pus doua Întrebari unei paciente care a venit sa maconsulte.

Ea mi-a povestit pe scurt ca s°tul ei nu câ~tiga bani, ca sepoarta ca un nemernic cu ea, 0 parase~te des, ca viala cu el ~i-a

pierdut orice sens. Am Întrebat-o:

- Va plictisi!i cu el?Ea rn-a privit nedumerita ~i, dupa 0 mica ezitare, a spus:

-Nu.- Va simtiti atrasa de el?~i dupa 0 pauza scurta, chinuitoare a zis:-Da.

- Asta-i tot. Plecati.Vad silueta ei Încremenita ~i În ochii ei nedumerire. ~i

dintr-o data fata i se Însenineaza. Zâmbe~te voios. Îmi

multume~te ~i pleaca.

238

..J

'§)o ~ ~

. - d boala- grea ca re Îi afecteazaFiica mea SUlera e 0picioarele. Care este cauza?

E vorba de fondul de agresiune fata de barbati ~ide trufie -un fond care se prelunge~te de-a lungul a trei genera!ii pe liniafeminina. Pentru a na~te un copil ea trebuie periodic sa accepteÎnjosirea a tot ce e uman din partea barbatului. Practic ea nuare nici 0 ~ansa pentru a se purifica În acest modolata de ce areparte de Înjosiri În fiecare secunda, În portii mici, da~permanente. E vorba sau de 0 boala incurabila sau de 0 traumaserioasa a membrelor. Cu cât parin!ii, mai ales marna ~I bu-nica vor Învata retroactiv sa accepte Înjosirea umanului ~i vorÎnva;a sa pastreze iubirea cu orice pret, iertându-i pe to!i ~iÎn!elegând ca nimeni nu e vinovat, vazând În. toate. ~OI~Domnului, cu atât mai repede fata se va simti mal bine. ~l Incaceva. Daca blocajul s-a declan~at În zona picioarelor Înseamnaca În vie!ile anterioare ati fost foarte nemuJtumita de sine, desitua!ia ~i starea dumneavoastra. Prin urmare e necesar sa vadebarasati de nemultumirea provocata de boala. Boala cor-pu/ui este un vaccin Împotriva ÎmboJnavirii ~i distrugeriisufletului.

Am Întrebat-o pe una din paciente : ~ti!i cum este 0 femeiede IOO%?

- Spuneti-mi, s-a arâtat ea curioasa.

- E 0 astfel de femeie care ~tie ca so!ui ei n-are dreptate100%, ~i cu toate acestea Îi spune: "Sunt de acord cu tine,iubitule".

239

-+::'::::CI E..:..; j:i."'::1...,=a:H-f-,..c:

.-

«c-s;«u

~--==-.H1I1l-- "..-

QU

. --

~ ~ ~

Vreau sa ajut oamenii, dar de cate ori Îi ajut Încep sama simt prost fizic: am crampe, slabicinni.

Dumneavoastra ajuta(i oamenii nefiind ghidat de iubire, cide moralitate, spiritualitate, de idealuri. $i fiecare fapta a dum-neavoastra amplifica orientarea spre spiritualitate ~i ideaJuri.lubirea v-ar putea sugera pe cine trebuie sa ajuta(i ~i cine sepoate descurca singur. Con~tiin(a În acest plan nu esteniciodata exacta.

~ ~ ~

Sotul meu Îmi spuue ca Îu mine coabiteaza doi oameni-unul e bun, cumsecade, moral ~i spiritual, celalalt e dur,ura~te ~i dispre(uie~te. Eu nu am pricinuit niciodata raunimanui. M-am purtat tot timpul corect. Ma deranjeazadoar unele lucruri la oameni. Simt Însa ca sotul aredreptate. Simt ca sunt duala. Prin ce se explicâ aceasta?

Dumneavoastra v-a(i pastrat În profunzime rezerve de

iubire ~i sunteti un om destul de bun. Însa educatia dumnea-, .voastra, car(ile citite, v-au orientat În a~a fel Încat (elurile,principiile ~i idealurile s-au dovedit a fi mai presus de iubire.Acest proces e În continua cre~tere ~i cu timpul va poatedistruge ~i bunatatea, ~i iubirea dumneavoastra. Retrai(i-va ingand viala ~i schimba(i-va atitudinea nu numai fa(a de

240

il

1

evenimente ~i de oameni, ci ~i fa(a de cartile citite, in careprincipiile erau mai importante decat iubirea ~i viala. Revizui(i

sfaturile pe care le-a(Î primit În copilarie ~i adolescen(a. Cu catomul e mai armonios dezvoltat, cu atat e mai periculoasa vizi-

unea lui asupra lumii: la Început doar pentru ceilal(i, ulterior ~ipentru el Însu~i.

Revolu(ia socialista a fost Tacuta de oameni in general

spirituali ~i principiali. A fost Însa de ajuns sa accepte teza ca

poli ucide În numele viitorului luminos, principiile ~i (elurilefiind mai importante decat iubirea ~i viala, ca treptat ace~tia sa

se transforme din oameni morali ~i spirituali in calai, iar maiapoi În jertfe.

Kirov a fost unul din cei mai respecta(i oameni fiindca to(i

ii vedeau principialitatea, cinstea ~i omenia. Am aflat un lucrucare m-a ~ocat. El a dat afara zece mii de familii de inte-lectuali, in Leningrad, ~i i-a instalat acolo pe muncitori. Pe cei

cu studii superioare i-a cazat in baraci, unde ace~tia mureau.Daca el ar fi fost mai pu(in principial ace~ti oameni ar fisupravie(uit.

Ra,boiul din Crimeea era greu ~i cu mari varsari de sangt

În ambele tabere. Comandantul de o~ti sovietic Frunze ( nascutin actuala Republica Moldova) a spus ca vrea sa opreascavarsarea de sange ~i a jurat pe onoarea sa de ofi(er ca tuturorcelor care se vor preda le va fi garantata viala. $aizeci de miide albgardi~ti au depus annele ~i au fost ulterior macelari(i.Ordinul nu fusese dat de Frunze, aceasta chiar a vrut sa seimpu~te dupa acest caz. Un om onorabil, indus in eroare, poateface mai multe rele decât ultima canalie. La baza tuturoracestor gre~eli ~i rataciri se afla (elurile umane, situate mai

,,f1!i

241

+:=::: ;:::i2 ~~ 8- ~~E-<E-<J:: (]

=--=:::l:1lI:-

U91Z

1"'"

,.

1

~

!

Su

"..'

presus de viata ~i iubire, când tot ce e uman Încearca sa

Înabu~e spiritul divin.Într-una din lucrarile lui Fr. Engels am citit 0 fraza curi-

oasa: "Când e vorba de interesele de clasa ale proprietarului,nu poate fi vorba de nici un fel de etica ~imoralitate".

Trebuie sa ne amintim mereu ca nici 0 valoare umana nupoate fi scop În sine.

lubirea fata de Dumnezeu na~te iubirea fatii de lumea În-conjuratoare ~ioameni.

lubirea fata de oameni e cea care genereaza eticul ~i mora-litatea. Acestea, la rândullor, genereazâ nobletea ~i idealurile.

Spiritualitatea creeaza familia, aptitudinile, intelectul ~idestinul favorabil. Iata de ce noi traim, În primul rând, pentru aacumula iubire fata de Dumnezeu ~i acest lucru este esential ~itrebuie sa ne fie Îndrumator pentru faptele noastre.

Doar atunci iubirea ~i viata vor fi mai importante decât altescopuri ~i probleme. ~i nici un fel de teorii ~i proiecte, oricâtde grandioase ar fi acestea, nu vor duce la moartea oameni\or

~i a Întregii omeniri. În alte cazuri ne vom ata~a În permanentiide ba1i, de principii ~i idealuri, de etic ~i moralitate divi.nizându-Ie, ceea ce va cauza inevitabil crahul ~i moartea a totceea ce ne-am dorit ~i pentru care ne-am rugat.

~ ~ ~

Am 0 senzatie de disconfort atunci când comunic la

serviciu cu 0 anumita subaIterna. Simt din partea ei 0

anumita agresiune fata de mine. Pot s-o concediez?

242

~\

"ff Daca vreti sa va debarasa!i de un factor traumatizant, Taraa

va schimba, veti avea parte de 0 trauma ~i mai mare. Ave!i unrespect deosebit fatii de femei. lata de ce a aparut aceastafemeie, prin intermediul careia orientarea dumneavoastra spredivinizarea femeii scade. Lucrând corect asupra eu-lui, facto-

rul traumatizant ar trebui sa plece singur, adica sau femeia vadeveni \âuntric mai maleabila fa!a de dumneavoastra sau Î~i va

da singura demisia.

1.1

\f1

)

1

1

i

~ ~~

Marna mea sufera de leucemie. Îmi fiiceam mari grijipentru ea. La un moment dat Însa mi-am spus: "Daca vamuri Înseamna ca asta a fost voia Domnului". UIteriorstarea mamei s-a Îmbunatatit brusc. Aceste doua Împre-jurari au legatura una cu aIta?

,

Problemele mamei sunt legate de dumneavoastra; dacadumn'eavoastra Începeti sa va purta!i corect, Înceta!i sa malucideti iubirea cu temeri ~i regrete, atunci ~i starea mameldumneavoastra se va Îmbunatâti.

~ ~ ~

Spuneam În rugaciunea mea: Doamne, Îti cer iertare

pentru ca mi-am iubit fiica mai muIt decât pe Tine: Dupa

aceasta flica mea nu mai voia sa trâiasca. De ce?

1

il

243

T_+:::::

~§~Ë-aa-f-<1::

\

1\

i

f1

«:!-i'i:-«u

=-aga:-----

"'"u

Nu poti cere iertare pentru ca iube~ti. Poti cere iertarepentru suprimarea iubirii, iar cainta nu poate fi transformata

intr-o nemultumire de sine. E necesar sa simti cat mai puternicspiritul divin in tine ~i in altii, adica nu trebuie sa te dezici de

tot ce e omenesc, ci trebuie in tot ce e omenesc sa iube~ti ~i savezi tot mai mult spiritul divin.

'f>o ~ ~

Cand eu ~i sotia ne punem inelele de casatorie, imediatne ~i Îmbolnavim. Le scoatem - ~i ne facem bine.

Launtric sunte!i foarte ata~ati unul de celalalt iar omenesculpune tot mai mult in umbra spiritul divin. Atunci cand va

puneti verighetele procesul dependen!ei de omenesc se ampIi-fica brusc. ~i fiindca ne ata~am de omenesc, in primul rand,prin agresiunea fata de iubire, trebuie sa va iertati reciproc ~i

sa vii deziceti de supararile din trecut ~i mai ales de cele diaperioadele cand vindecarea avea loc prin intermediul injosiriirela!iilor ~i idealurilor.

'f>o ~ ~

Mi se Întâmpla lucruri aproape mistice, fel de fel de

tampenii aiurite care n-au niei 0 explicatie. Simt ca toate

acestea sunt 0 avertizare, nurnai ca nu Înteleg ce se

Întâmpla de fa pt?

244

\

~

Am cercetat biocampul barbatului ~i la inceput n-am intelesnimic. Din cauza comportamentului sau incorect puteau muri

oameni În alte lumi, in deosebi un pericol mare il pa~tea peunul din ei. Problema parea de nerezolvat. Am inceput sa-Icercetez cu mai multa atentie. Nu ~tiu de ce barbatul se dezi-

cea de iubirea acestor oameni, iar ei tindeau spre el. Fiind lalimita posibilitatilor am incercat inca putin timp sa stabilescdespre ce fel de oameni era vorba. ~i deodata toate s-auclarificat. Acestea erau sulletele viitorilor sai copii, dar nuTacuticu sotia lui. Am Înteles totul.

- Aveti sotie?

-Da"- 0 iubiti?-Da.

- Ave!i amanta"-Am.

- 0 iubiti?-Da.

- Nu vreti sa aveti copii cu amanta?-- Nu vreau.Se pare, totu~i, ca va trebui sa aiba copii.

'f>o ~ ~

Locuiesc la tara ~i am În gospodarie vaei ~i porei. Odatale dadeam mâncare poreilor ~i un purcelu~ se baga oa-recum obraznic Înaintea celorlalti. M-am suparat ~i I-amlovit cu 0 jordie. Dupa asta purcelu~ul a Început sa

245

- +~- ~~~-ig. ~.c:Qt-t I:: U

~....===-

il.ga

1"""

'1

\

!i'

1r1

.- cc"'"u <'f!"

. ":..L~

1

Il

.11

j'!boleasca ~i nu-i ajuta nimic: nici Îngrijirea sporita, nici

brana suplimentara. Am mers la 0 baba-doftoroaie care

locuie~te la noi În saI.

- Vinde purcelul, - mi-a zis ea, - ~iatunci Î~iva reveni.- Pai cine-I cumpara, - i-am zis eu, - ca a ramas din el

doar pietea ~i oasele.

- la ~ivinde-I feciorului tau, pentru 0 rubla.M-am Întors acasa ~i le-am povestit alor mei ce mi-a zis

batrana, iar a doua zi, În prezenta rudelor, fiul meu mi-a

Înmanat solemn 0 rubla ~i eu i-am vandut porcul. ~i, de~i

dupa asta braneam animalele ca ~i mai Înainte, purcelul

acela a Început sa se Întremeze foarte repede iar peste 0

lu na chiar Îi Întrecuse pe ceilalti În greutate ~i Înaltime.

Cum se explica aceasta?

Jlli

1

1

.1,

1

Il

Savan(ii spun ca electronul este concomitent ~i particulara,

~i unda. Orice obiect, având 0 fOl111aconcreta ~i 0 suprafa(a,este amplasat in timp ~i in spatiu. De asemenea ~i orice emotie

este dispersata in spa(iu ~i timp. Cu cât 0 emotie este mai

puteTIica cu atât mai mult ea se prelunge~te din inertie in vii-

tor. Emo(ia dumneavoastra ucidea purcelul, el era receptiv ~i

depindea de dumneavoastra ca stâpân. lar când I-a(i "vândut"

el a ineetat sa mai depinda de energetica dumneavoastra. ~i de

aeeea s-a ~i Iacut bine.

'!Je ~ ~

De cate ori ma rog lui Dumnezeu Încep sa case. De ce?

246

\

l,

il

Pe Dumnezeu noi il pereepem prin iubire ~i con~tiinta neÎmpiedica in acest sens. lar daca noi nu putem sa indepartam

con~tiinta, s-o "inghe(am", atunci sau nu ne yom putea ruga,

sau rugaciunea noastra va fi lipsita de sens. Daca dumneavoas-tra cascati inseamna ca nici con~tiinta nu s-a deconectat pâna

la capat ~i se desIa~oara un blocaj intuitiv.Deci, efectul unei rugaciuni este mai mic daca textul ei este

gândit mult timp. Cu cât sunt mai pu(ine cuvinte in rugaciune

~i cu cât rugaciunea aduee mai mult a poezie, cu atât mai bine.În versuri gândul treee in sentiment. Aeela~i lucru trebuie sa seÎntâmple ~i la rugaciune.

'!Je ~ ~

Ce ne stanjene~te cel mai muIt când ne rugam?

.ff'

Agresiunea fa(a de iubire, incapacitatea de a-ti dizolvapropriul eu uman, de care trebuie sa ui(i atunci când te rogi luiDumnezeu.

'!Je ~ ~

Care pacienti sunt tratati cel mai greu?

Acei care in permanen(â se tem ~i au dubii.

Acei care vor sa aiba garantii:

- Într-adevar ma voi sim(i mai bine daca ma voi ruga?Persoanele a caror con~tiin(a e prea activata din cauza

func(iilor ~i a boga(iei.

247

l1

1

1.

"

i

1;-

(

- +::::::".A E..:..:i:i. ~~~~.Ë 25

~---

H9a

if

..,

.- cu~u t'r<:"

,11

ill,.

1

III

Il

1

Il,

[II

1

1

1

III

1:

1

Acei care au comis crime Împotriva iubirii. Unui am Înrait

~i lipsit de orientare Îi va fi mai greu sa se Însanato~easca decatunuia onest ~i bun.

i)"§}<o ~

Tatal meu a fost un om foarte bun ~i onest ~i n-a filcutrau nimanui. S-a Îmbolnavit de cancer ~i peste putin timp

s-a stins din viata: nu i-an ajutat nici un fel demedicamente. Îmi puteti explica de ce?

0 doamna mi-a ariitat la a consultatie poza unui sfânl.

- A murit de cancer, ~ mi-a spus. - Exista a tendinta stra-

nie: mul!i dintre sfinti mor tocmai din cauza cancerului.

- De ce se Întampla a~a ceva?Ei nu ~tiau ca nu te poti gandi la tine insu!i cu umilire ~i

dispret.

lsus Hristos spunea:

-'- Eu sunt În Dumnezeu ~i Dumnezeu este in mine.Adica in El spiritul divin era mai mult decat umanul ~i

Încetase de a mai depinde de ce e omenesc. Eu-I nostru suprem

se regase~te În Dumnezeu ~i Dumnezeu se regase~te În fiecare

dintre noi.

Nemul!umirea superficiala fa!a de sine ~i fata de situa!ia În

care te afli te Îndeamna la ac!iune. Nemultumirea de sine, in

straturile de profunzime, dispretul fata de sine ~i umilirea

reprezinta a agresiune fatii de sine ~i umilirea reprezinta 0

agresiune fa!a de iubire ~i Dumnezeu, ~i ea trebuie stopata.

248

i) ~"§}<o

Mi-am dorit sa-I vad pe fiul meu mai bun, mai de~tept ~i

mai frumos, ~i cu dit mai mult mi-am dorit acest lucru cuatat mai nervos ~i mai rau devenea el.

Ati trait cu gandul la idealuri, adica la viitor, ceea ce

Însea;"na ca ati fost În permanenta nemu!tumita de prezenl. Cucat mai putemic va ata~ati de idealuri În privinta fiului cu atatmai repede acestea se vor destrama. .

Fiecare dintre noi 11poarta În sine pe Dumnezeu. Pe cat

suntem În stare sa vedem spiritul divin ~i sa ne Înva!am sa.1vedem ~i mai mult, pe atât Întelegeam cat de frumos e copilu!nostru acum, În aceasta clipa ~i secunda, ~i cu cat mai multaiubire avem În noi, cu atât mai frumos se face copilul nostru.Frumuse!ea se na~te din iubire ~i nu din idealuri.

"§}<o i) ~

Înca din co pila rie fiica mea nu poate manca legume,

fructe verdeturi - are 0 alergie foarte puternica. De unde i, ,

se trag toate acestea?

În doua vieti trecute ea a locuit În India ~i a fost vege-

tari ana. Orientarea catre valorile spirituale a devenit pericu-

loasa. Pentru a supravietui se dezvolta a orientare sporita catre

valori materiale, pamante~ti.

~i cu cat parintii vor ridica retroactiv agresiunea fa!a de

iubire - atunci cand erau vindecati prin Înjosirea spiritualitatii

249

~;::::: ~~§"tg. ~a:a-f-<..s:: u

r

=-=-

H91i:"~

f.

t~.f"t~'qi.1(.-

...;. ea::OU et!"'

,..

- cu atât contactul cu valorile spirituale va fi mai pulin

periculos pentru feti\â.

'{)e ~ ~

Am visat un vis ciudat. Sa Încep cu Începutul. A veam un

sot dar ne-am des partit cand am allat ca ma În~ela. Nu

demuIt I-am vazut În vis: Ïara maini, Cara picioare,

schilod, pe jumatate orb, neÎntelegand nimic. Ma bucur În

somn, plâng de bucurie ~i-ispun :

- În sfii~itte-am gasit. Siava lui Dnmnezeu! i?i

deodata totul dis pare. Cum poate fi explicat acest vis?

Aptitudinile sunt legate de zona mâinilor, destinul - de cea

a picioarelor, intelectul - de cea a felei, Înlelegerea - de

con~tiinta.V -ali iubit so\Ol pentru aptitudini, spiritualitate,

adica treptat con~tiinla a Început sa Însemne pentru dumnea-

voastra mai mult decât iubirea. Vi s-a oferit 0 portita de sal-

vare - destabilizarea con~tiinlei prin infidelitatea sOtului. N-ali

acceptat oferta data ~i v-ali dezis de iubire ~i, judecând dupa

toate, ar fi trebuit sa murili sau, În cel mai bun caz, sa va

Îmbolnaviti. În somn con~tiinta este Încetinita ~i e mai u~or sa

faci fala Încercarii de a pastra iubirea. Ali trecut cu bine de

aceasta Încercare - iata de ce aveli acum ~ansa de a supravielui

~i a fi sanatoasa.

'{)e ~ ~

Cum se poate determina cat de eficient lucrezi asupra ta?

250

Dupa starea launtrica a dumneavoastra ~i dupa atitudinea

e care 0 au oamenii fala de dumneavoastra. Senzalia cap1.b-

.1

spiritu\ divin este prezent În toate este un semn ca sc 1Im an ebineracatoare au Început.

'{)e ~ ~

Lucrez asupra mea dar nu sunt nici un Celde schimbari.

Cum pot determina cat am Jacut deja?

Nt1 trebuie sa deterll1inati. Lucrati În continuare.

'{)e ~ ~

Su nt bolnav de epilepsie. Înca din copilarie, de cand ma

tin (Ilinte, ma chinuiesc În permanenta starile dedeprimare. Cand Încep sa ma rog simt În jurul men un

cerc Închis. De ce?

.Deceplia este, În profunzill1e, 0 nemultumire fala de sine ~i

de soartii, adica e 0 perpetuaagresiune fata de iubire.Epilepsiaeste rezultatul unei depresiuni de profunzime. Trebuie sa te

rogi lui Dumnezeu atunci când te-ai dezis de tot ce e omenesc.

de toate problemele, ell1otiile, temerile ~i decepli,ile.Daca omenescul v-a acaparat destul de mult puteli Începe

cu un antrenament mental. Puteli repeta:

- Totu-i creat de Dumnezeu ~i eu accept În suflet acest

lucru. Eu nu conduc pe nimeni ~i nimic, nu-mi fac emolii pen-

Tru prezent, nu ma tem de viitor. Nu ma deranjeazà absolut

251

~

H9ll'

--r-

1

.'

-- .=,~u

1

d!:'

nimic. Îi iert pe to!i. În sufletul meu e bucurie, lumina ~i iu-bire.

Pentru primul pas acest antrenament e destul de eficient.

~'f>o ~

SotuJ rn-a Jasat cu copii mici. Copiii au crescut ~i spunca au fost tipsiti de copilarie ~i Î~i blameaza tatiil. Ce sa lespun?

La copiii dumneavoastra dependen!a de amui iubit, deidealuri ~i rela!ii a depa~it cu mult nivelul periculos. ~i ei pu-teau fi salva!i prin Înjosirea rela!iilar ~i a idealurilor. Daca nuar fi fast lipsi!i de copilarie, Ii s-ar fi luat viala. Cand var În-

!elege aceste lucruri eu cred ca ei Î~ivar ierta tata!.

'f>o ~ ~

leri am auzit ca În Rusia a Început 0 epidemÎe detuberculoza, Într-o forma noua, care nu raspunde la niciun tratament. Pentru cercetari sunt necesare sume enormede bani, care lipsesc. Ce ar putea face În acest caz tiecaredin noi?

În planul energetic tuberculoza este consecin!a faptului cane suparam pe noi În~ine ~i pe destin. Suntem nemultumiti de

tara În :are traim, suntem supara!i pe func!ionari ~i ~e lu.meadm JUr. ln prezent, În Rusia, are lac cea mai mare destabilizarea con~tiin!ei. ludecand dupa toate acestea, s-ar putea ca rara

252

t-

acest lucru sa nu fie posibila ie~irea la un nou nivel de gandire.Ca sa faci un pas decisiv Înspre spiritul divin trebuie sa

"cIatini" tot ce line de omenesc. Nu În zadar Moise ~i-a purtatpatruzeci de ani poporul sau prin pustiu. Înca nu demult Rusia

se Închina saraciei. Principala divinitate a Rusiei erau planu-rile, principiile ~i !elurile. Dar n-a ie~it nimic din toate acestea.

Rusia a bolit de socialism ~i s-a vindecat. Acum tara Încearcasa se Închine boga!iei ~i divinitatea suprema este bunastareapersona la. Ne vom Însanato~i dupa ce vom boli ~i de aceasta.Pentru ca noi sa avem idei ~i bani nu trebuie sa depindemlauntric nici de unele, nici de celelalte. Cu cat mai repede varavea lac schimbari bineracatoare În sufletele noastre, cu atatmai repede Rusia va pune bazele unei societa!i În care banii nuvar ucide spiritualitatea, iar principiile ~i idealurile nu var ficauza saraciei. ~i pe cat de mult nu vom sim!i launtriclegita!ile a ceea ce se Întampla cu Rusia, cu atat mai multe varfi bolile incurabile ~iepidemiile.

'f>o ~ ~

Sunt Întrebat deseori: ,,~i ce sa fac, totu~i, daca nu-mi

trece supararea? Vreau sa iert uu om dar când Îmiamintesc ce-a lacut - gata, nu mai pot, e mai presus deputerile mele."

- DUlDneavoastra nu trebuie sa-I ierta(i. - Îi explic - cand

ve!i În(elege ca el nu e vinovat, dar absolut de lac, supararea va

va trece de la sine. Pe cat yeti vedea ~i sim!i voia Domnului În

toate, pe ata! de patrunzator yeti sim!i caracterul secundar ~i

253

Cle:':'â, ~0::::::145 ~ÇQf-<f-.E u

:::=:0:::0=::-

U9LZ

-l

"

.fi

.- ~QU d!!"

r'c.:.;~";;;;

iJuzoriu al voin(ei umane. lar atunci va trebui sa depune(i totmai pu(ine eforturi pentru ca supararea sa plece din sufletul

dumneavoastra ~idin sufletele urma~ilor dumneavoastra. Ca savezi ln toate voia Domnului trebuie sa fucrezi greu ~i multasupra ta. Daca am primit 0 prima substan(iala noi sesizam

destul de u~or voia Domnului ~i-i mul(umim. Când pestecâteva zile aceasta prima ne-a fost furata ne e mai greu savedem aici tot voia Domnului. lar când Inca peste câteva zileyeti fi batut, pentru nimic, la intrarea ln blocuf În care locui(i

-s-ar putea sa nu vede(i deloc in aceasta voia Domnului. Însacât de des ne straduim sa vedem spiritul divin În jur ~i,respectiv, pastram launtric iubirea pentru tot ce ne Înconjoara,tot atât de mult spiritul divin Începe sa se desfa~oare În sufletul

nostru. Pe cât de mult spirit divin vedem În orice om ~ipastram launtric iubirea pentru el, pe atât noi ne apropiem despiritul divin ~i atunci În noi nu se destrama, ci se dezvoltaactiv omenescul. Am putea gasi foarte multe exemple. 0 sa vadau un exemplu, pe care-I cunoa~te(i cu to(ii.

Înainte ma tot straduiam sa În(eleg de ce Noul Testamente~te seris a~a?

Sunt patru Evanghelii ~i În fiecare este expusa propriaversiune asupra Înal!iirii ~i mortii lui Hristos. Nu ar fi fost maisimplu sa i se adune toate poruncile ~i Înva(aturile ~i sa fieurmate Întru totul? Mai apoi am In(eles ca deseori situa(iile ~i

interdependen(a dintre fenomene poarta 0 informa(ie ne carenoi nu 0 putem con~tientiza de la Început, Însa pe care 0receptam cu sim(urile noastre ~i incon~tient tragem anumite

conc/uzii. Sa Încercam sa analizam, din punctul de vedere allogicii umane, comportamentul Inva(aceilor lui Isus Hristos ~i

254

----

caracterul acestora. Daca ne yom Întreba care din apostoli estecel fricos yom vedea ca acesta e Apostolul Petru. El de trei ori

s-a dezis cu Înfrico~are de Înva(atorul sau. Un amestec ciudatde frica ~i curaj. Când Hristos mergea pe apa tocmai Petru afost cel care i-a mers În Întâmpinare ~i tot Petru a pus la

Îndoiala Înva(atura lui Hristos ~i nu a crezut În El ~i atunci aÎnceput sa se Înece. Reiese ca necredin(a la Petru era mult maiputernica decât credin(a; la~itatea era mult mai puternica decâtcurajul. De ce, totu~i, Hristos i-a oferit acestuia, dintre to(idiscipolii sai, rolul principal?

Sa ne Întoarcem acum la luda. ludecând dupa tot ce ~tim,luda era cel mai principial ~i avea cea mai mare voin(a dintreto(i Apostolii. Cu cât omul are mai multa voin(a, mai mult

intelect ~i spiritualitate, cu atât mai dur el poate reaC\iona laorice nedreptate. lar comportamentullui Hristos Înainte de a firastignit a fost, din punct de vedere al logicii omene~ti, ilogic

~i incorect. El facea ceea ce-~i permiteau doar oamenij boga(i.luda Î~i zamislise În sufletul sau chipul nnui Înva(atorextraordinar de talentat, inteligent ~i dezinteresat. :;>idintr-od.lta acest ideal s-a destramat: luda nu a vrut sa mai slujeascacelui care i-a tradat ~i i-a Întinat idealurile. To(i Înva(aceii ÎIcriticau pe Isus Hristos pentru un comportament inadecvat Însaluda, omul cel mai puternic ~i mai volitiv, a dus aceasta criticapâna la capat. Trebuia oprita dezagregarea morala a Înva(a-torului, trebuia pastrat chipul sau luminos În fa(a celor carecredeau În El. lar pentru aceasta El trebuia sa fie omorât. :;>iceitreizeci de arginli nu erau aici 0 banala dorinla de parvenire ciexprimarea unei tendinle care exista În sufletul fiecaruia dintrenol.

255

~ §~ 1a:lE-F-.E

"

~u

-=-==--===--:

U9LZ

-"..-

""

~ij~ t: -=~-II!!!!!!!!!i:C:!-E-.E u ==

a91l

~r"~

,1

l'

1

1

QU ",..

-

Daca tot Ce e_1 "

.

'"

e slant e ca cat m plcloare, atunci scuipi pesplfltuaiitate . -" . .

. ~I trale~tl cu valorlle materlale, cu bani adicafapta lUI!ud'l

"

'reprezenta 0 dezlcere slmbolica de la spirituali-tatea Înca!cat- . ,. .

'1 ~I gaslrea unul nou punct de sprijin - banii casens suprem. S " .. ..,. ,e SlI1ucld,de oblcel, oamenll mandrl. De ce msaluda s-a decis ". .

, sa'~1 puna capat zIielor? Sa se fi deziluzionatatat de reped' . ,

.e ~Ide bal1l? Este msa imposibil sa te deziluzi-

onezl de bani'

,-Intr,un termen atat de scurt. !nseamna ca a avut

altfel de moti ve. Care-s acestea?Sa-i comp'l - , -. .., ram II1ca0 data pe acqtl dOIApostoli, reprezen-

tand fiecare cil .. te 0 tendm!ii. A~adar, omul principial, inteligent

~I cu multa Va' - d. ,.

. Inla a at faiiment 10 vIala ~i s-a sinucis. CelfrIcos, la~, ~0V'. . ..

'"'Iltor a aJuns prInclpalul propovaduitor ~i purta-

tor al IdeIl de . .. cre~tll1lsm. Care este cauza celor Întamplate ~i

prIn ce se deosb

.,. . e eau el atat de mult? Exista 0 diferenta. Cand

HrIstos ~I.a Îl1t b ' -," ..

. ."re at mvatacell: "Cine sunt eu, ce ma conside-

raIl VOl?.

toli ., .<lpostoii au mceput sa-I raspunda ca Îi considera

proroc, clarvaz' . ,. ator, etc. El vedeau 10 El doar ceea ce era

omenesc ~I do . - . .. .

"<Ir Petru a vazut 111El pe Flul Domnulul, adica a

s.mtlt splrItul d' . ,. Ivm m spatele celor lume~ti. Pe cat sunt<m ÎI1stare sa vedem .. 1d

. . ,, . sPmtu Ivm 10 ait om, tot pe atâta acest spirit

cre~te m 1101.". . ., ,,1-atUI1CItot e omel1esc - slab ~I mra puteri -mcepe sa se Îl1t' -',

<lreasca ~I sa se dezvolte.Tragedia lu' 1 . -., 1 uda consta 10 faptul ca acesta, simlindu-se

IIder lI1 compar'".

"aIle cu ceIialll, se concentra tat mai mult asupra

aptltudmIiar il)t 1 1.. ..

J. - ..

. ' e ectu UI ~I splrItua Italll. ~i amenescul puneatat mal mult Ît}

b ' d " 1 d.

1-. Um ra Ivmu me. A Început sa traiascadupa laglca oll) e .' -

,1

.neasca ~I sa se mc line acesteia. ~i În Hristas

vedea daar ce . ,~ra omenesc. ~I cand ceea ce era omenesc Î-a

256

i

jucat festa, el s-a dezis de tat ce e uman.Ce s-a Întâmplat mai apai? luda a vazut cum s-a purtat

Hristas dupa ce a fast aresta!. luda era Încredinlat cà atunci

cand amenescul din Isus Hristas va Începe sa se destrame,lacul lui va fi luat de durere ~i chin, de ura ~i suparare. Cand

insa valul omenescului a Început sa cada de pe Hristos atunciluda a vazut În lac de ura, depresie ~i teama, aceea~i iubire pecare 0 vazuse ~i Înainte. Omenescul s-a destramat ~i luda avazut În sfâr~it, divinu!. ~i atunci a Înleles ca a tractat nu cevaamenesc, ci spiritul Divin ~i ca nu a mcut dreptate ci a calcat

În piciaare divinul din sufletul sau. Acest lucru I-a ~i Împinsspre sinucidere. luda era asemenea unui munte care se prabu-

~e~te, iar Petru era asemenea unui deal care se Înalla. Hristas~tia ca avand 0 astfel de viziune asupra lumii luda este predes-tinat sa tradeze ~i sa se dezica de iubire. luda era purtatorulunei tendinle care-~i gase~te lac pana azi În sufletele noastre.lata de ce Hristas i-a spus: "Mergi ~i Înmptuie~te ce-ai gandit".

~i tatadatii Hristas a vazut ca fricasul, ~ovai!orul Petru, darcare putea vedea divinul, va putea duce dupa sine ~i pe ceilalli.!3r tat ce e amenesc În el va Înflari ~i nu se va destrama ca laJuda.

ApostaluJ Pavel, caruia i se spune cel de-al treisprezeceleaapastal, ~i-a Început calea de viala ca ~i Juda, mra a vedea

divinul În alti aameni, urmand cu tot mai multa severitatelogica umana; apai s-a Înseninat, a putut sa vada ~i sa atingaspiritul divin din \umea Înconjuratoare. ~i dupa asta a mers pecalea Apastolului Petru, Înfrangand chingile can~tiinlei ~isimlind ca Dumnezeu este iubire.

Noi citim În prezent Biblia, ne batem jac de Iuda ~i avem 0

257

{

."

. eaC:>U

L

co

r:'

.

~":'::..:;;;6...J$"/:'~

aptitudine aroganta fa\â de acesta. E nevoie de cineva rau ca

noi sa ne sim!im buni. Dar Într-un moment oarecare noiÎncetam de ce a mai sim!i Voia Divina În tot ce se Întâmpla,noi nu mai vedem divinul din fiecare om ~i devenim sclavi aiomenescului ~i mergem spre distrugere ~i ucidere. Unul aputut sa-~i suprime omenescul din el ~i i-a condus spre fericire

~i ispa~ire ~i pe ceilal!i. Altul n-a putut ~i-a sfâr~it tragic. Înfiecare secunda noi sau ne dezicem de spiritul divin sau mer-gem Înspre el. Noi sau suprimam iubirea, sau 0 salvam ~i 0

pastram. ~i aici foarte multe depind de fiecare dintre noi.

'f)8 ~ ~

Surar de varice, am probleme de natura ginecologica,Îmi amor1esc ~i ma dor mâinile din cauza aOuentei insu-ficiente a sângelni. Îndeosebi de rau ma simt În timpullumii pline.

Racirea membrelor e 0 problema ce line de gelozie, de

âta~area de rela!ii. Problemele ginecologice sunt rezultatulagresiunii fa!a de barba!i În planul rela!iilor ~i al idealurilor.Varicele vin din faptul ca sunte!i suparata pe sine, pe soarta, canu vre!i sa trai!i atunci când omul iubit va provoaca neplaceri.Când e luna plina are loc activarea subconjtientului iarsupararile care s-au adunat din vie!ile anterioare, gelozia ~ilipsa dorin!ei de viala amplifica raul. În primul rând, retrage\i

orice agresiune fa\a de iubire pe care a\i avut-o În vialadumneavoastra. Retrage\i-va preten!iile fa\a de barba\i. Retra-

i\i În .gând periodic situa!ii În care sa-; ierta\i pe cei care va

258

r:J

H911

--L. .- -~---

.~

lifit

1

sunt dragi ~i tot ce va este drag. Din când În când sta\i singura.Starea sanata\ii dumneavoastra se va Îmbunata\i În masura În

care ve\i putea vedea spiritul divin În tot ce va este drag ~i vayeti putea Îndeparta de ceea ce este superficial.

Apropo, unei doamne cu acelea~i probleme i-am spus:

- Imagina\i-va ca v-a parasit so\ul, v-a În~elat sau a murit~iÎncerca\i sa va pastra\i iubirea În suflet.

Peste pu\in timp doamna mi-a spus uimita:

- Am Încercat sa fac ce m-a\i STatuit~i-au Început sa-mi

"arda" mâinile ~i picioarele.- E bine, i-am spus, - energia se restabile~te, venele se

largesc.Însa pentru 0 restabilire complexa a sanata!ii e necesar sa

va convinge\i sufletul ca În raport cu sentimentul iubirii, omuliubit este secundar.

.-

!,.

'f)8 ~ ~

Copiii raspund pentru parinti, scrieti dumneavoastra.

Onde e aici dreptatea?

il~i""

Când ma ocupam de cercetari ~i am vazut zeci ~i sute dedovezi cum ca soarta, caracterul ~i sanatatea copiilor depindede parin\ii lor, nici prin cap nu mi-a trecut daca acest lucru estedrept sau nedrept. Exista date, ele pot fi generalizate ~i din ele

se poate extrage ceva util. Parin\ii Î~i pot educa bine copilul ~iatunci el va avea un caracter bun ~i un destin favorabil. Dar eipot sa-i dea copi lului ni~te orientari valorice incorecte ~i aces-

tea Îi vor distruge sanatatea, caracterul ~i destinul. Copiii

1

259

i::>u~

1

1 depind Într-o masura mare de parin!i. Pe noi Însa aceasta

dependen!a nu ne indigneaza.Ait exemplu.$oferul autoturismului, capitanul unei corabi i sau pilotul

unui avion s-au purtat incorect ~i din cauza aceasta au murit

mul!i oameni. Noi doar nu ne Întrebam: "Unde e dreptatea?"Noi ~tim pur ~i simplu ca 0 astfel de dependen!ii este un faptdat ~i ca pentru a se Întampla cat mai pu!ine trageoii trebuie sale acordam cat mai mult timp ~i energie celor de care depinde

viala cuiva. Cercetarile mele demonstreaza ca nu numai copiiidepind de parin!i. Atitudinea incorecta fa!a de lume, transmisacopiilor con~tient sau incon~tient, este chiar cauza unor boligrave ~i incurabile. Nimanui cred ca nu i-a trecut prin cap calegea gravita!iei universale este incorecta. Noi 0 receptâm ca

un fapt dat ~i cu cat mai bine 0 studiem cu atât mai multeperspective ni se deschid. lar legile, dupa care exista sufletulnostru, noi de abia am Început sa le cunoa~tem.

11

~ ~ ~

- Dumneavoastra recomandati rugaciunea pentru a neschimba ~i a Învinge bolile. Nu considerati dumneavoastracr~tinismul, catolicismul, mahomedanismul mai competentedecât dumneavoastra În aceasta problema? $i daca e saÎntrebati pe cineva cni sa te rogi, e mai bine sa Întrebi unpreot decât pe dnmneavoastra?

- Eu sunt savant ~i ma ocup de cercetarea ~i analizareafaptelor. Pe baza acestor date eu va pot spune ca rugaciunea

260

11

ac!ioneaza mult mai benefic asupra omului ~idestinului sau decatorice antrenament mental. Autosugestia ~i hipnoza sunt lucruridespre care eu va vorbesc. Cu cat omul va reu~i Înainte derugaciune sa renun!e la toate ~isa uite de toate problemele lui, cu

atat de putemic va fi efectul bineÎacator al rugaciunii. $i Înca ce-va. Daca omul nu a putut ierta pe cineva ~i regreta În permanen!âtrecutul, atunci rugaciunea nu va avea nici un efec!.

"Dumnezeu este iubire" - se spune În Biblie. Cu cat maides am suprimat În viala sentimentul iubirii ~i am manifestatagre-siune fa!a de el, blamand al!i oameni, evenimente curente

sau soarta, cu atâ( mai pu!ine sunt ~ansele de a ne purifica prinrugaciune. $i daca Înainte de rugaciune omul Î~i aminte~te desitua!iile esen!iale din viala sa ~i trece peste acestea pastrandiubirea ~i retragand orice preten!ii, atunci 0 astfel de rugaciunevindeca ~i sufletul, ~i corpul.

Mul!i oameni se roaga ~i totu~i se Îmbolnavesc ~i mor.Unora rugaciunea le ajutâ, altora - nu. Existâ ~i aici anumitelegitâ!i. Studierea lor ne pennite sa În!elegem de ce rugaciuneale ajuta unora, iar altora ~ nu. Daca omul se roaga pentru a-i

cere lui Dumnezeu sanatate, bunastare sau alte bunuri atunciaceasta rugaciune poate, În cele din urma, sa-i dauneze.

Cred ca multe din lucrurile pe care le-am aflat ~i le-am

În!eles au fost deja descoperite ~i spuse de al!i savan!i ~imilitan!i religio~i. Eu nu am nici timp ~i nici puteri ca sa afluce s-a spus pana la mine ~i ce n-a fost spus. Eu trebuie sa ajutconcret un om. Acesta Î~i revede viala, devine mai bun, Î~iretrage preten!iile, starea lui se Îmbunatâ!e~te, Însa boala nucedeaza definitiv. Omul se roaga, Însa nu au loc nici un fel deschimbari de profunzime. Eu Încerc sa-I ajut ca el sa se

261

C> F ~ ~

~3"iiB- ~C::U-f-..E u

--=--H9a

0 '-

.'

;

( ~:,~

cu....

.""";::..L~,,,,-_..

1 i

Învinga pe sine. Îi explic ca rugaciunea trebuie sa fie dezin-

teresata.

- Noi nu ne rugam pentru a primi mai multa fericireomeneasca, ci dimpotriva - ne rugam pentru a ne dezice defericirea omeneasca, pentru a diminua dependen!a de ea ~ipentru a sim!i ca exista 0 fericire mult mai intensa ~i de mailunga durata decât orice valori umane. Omul Începe sa seroage astfel ~i eu vad cum el Începe sa Învinga boaJa. Probabilca nici el n-a reu~it sa citeasca toate car!ile sfinte ~i toate

tratatele ~tiin!ifice. De ce sa nu-l >uutcu ceea ce ~tiu?Eu vad ca teama de viitor, frica de moarte ~i neÎncrederea

În for!ele sale ÎI Împiedica pe om sa se Însanato~easca.

Încetati sa nu mai aveti Încredere În dUlTIneavoastrâ,~ Îispun, - puterile va sunt determinate de dorin(a dumneavoastra.

Daca ave!i 0 dorin!a mare de a va schimba yeti Învinge boala.

Nu va mai teme!i de viitor. Din cauza fricii, a regretelor ~i a

nemul!umirii de sine pierde!i foarte multa energie. lar ea va e

necesara acum pentru a lucra asupra dumneavoastra. Nu va te-

me!i de moarte. Dumneavoastra va identifica!i eu-I persona! cu

Înveli~ul fizic ~i din aceasta cauza va sperit atât de mult deza-

gregarea posibiJa a corpului dumneavoastra. Eu-I care e legat

de corpul dumneavoastra nu este unicu/. Eu-I dumneavoastra

suprem, adevarat, se afla dincolo de limitele timpului. El este

ve~nic ~i se regase~te În Dumnezeu ~i În iubire.

lar cât prive~te eu-I dumneavoastra fizic daca va este sortit sa

muriti yeti muri ~i nimeni nu va va"'salva: nici vracii, nicimedicamentele. De aceea accepta!i-va cu anticipa!ie propriul de-

ces. Trebuie sa va purifica!i sufletul indiferent daca yeti supra-

vie(ui sau ve!i muri. lar excesul launtric al emo!iilor dauneazii ~i

III

262!1

1

i'f.J,

sufletului, ~i corpului. Omul se calmeazii ~iÎncepe sa lucreze asu-pra sa cu succes. Dar ceva totu~i nu merge bine. Vad ca orien-

tarea spre valorile umane, con~tiin(aeste Înca destul de mare.

- Dumnezeu e iubire, iar omul e con~tiin!a, - Îi explic, -cu cât mai tare va ve!i Îndeparta de con~tiin!a cu atât maimulta iubire va veni În sufletul dumneavoastra. Acum e dedorit sa gândi!i, sa cuteza!i ~i sa analiza!i cât mai pu!in posibi/.Astfel are loc excitarea con~tiin!ei. Sentimentul puterii, alÎncrederii ~i siguran!ei este asigurat de iubire, nu de con~tiin!a.lata de ce când va ruga!i lui Dumnezeu nu trebuie sa va gândi!ila nimic. Fi!i cu totu! deschis ~i sincer. Trebuie sa va sim!i!islab ~i neaparat ca un nou-nascut. De obicei, Înainte de a se ru-ga oamenii Î~i amintesc de toate problemele lor. Nu pOli merge

cu probleme la Dumnezeu. La Dumnezeu se merge cu iubire.

~i când te rogi lui Dumnezeu Încearca sa iu!i de tine. ~i ceeace ve!i sim!; În acel moment poate fi mai bun decât oricemedicament. Pe masura ce avansez În cercetarile sufletuluiuman eu ma conving ca pe alocuri n-am avut dreptate, cevan-am În!eles, ~i ma straduiesc sa-mi revad ~i sa-mi corectezgre~elile. Sper ca rezultatul de ansamblu d cercetarilor melede viitor va fi pozitiv.

f1;'

1 l'

:'-

'i><' ~ ~ti! Ce ne facem

virusurilor?cu bolile transmise prin intermediul

,,,

Cu cât sunt mai bolnave caracterul ~i sufletul omului, cu

atât mai puternice sunt blocajele constituite din boli fizice ~i

263

ri

~ +-~- ~CI E..: : 0.. P:~:::I01J= ~~t-E-.J:::: U

---='-"~-H9Ll

l""

1 '

1;1

,"

il

~u,.'

l,11

spirituale. Boala poate avea orice origine, inclusiv una

virotica. Am studiat energetica unor grupuri de oameni ~i a

Întregii omeniri. Se vede ca periodic au loc amplificari sau

reduceri ale anumitor programe. Sa admitem ca are loc cre~-

terea dependen(ei de rela(ii - tema geloziei- deci are loccre~terea fondului launtric agresiv al multor oameni. Oamenii

cu 0 orientare asemanatoare se pot Îmbolnavi de diferite boli

grave, precum reumatismul, poliartrita, probleme auditive

~,a.m.d. $i cu cât mai repede vor fi stopate intensificarea

depend~n(ei ~i agresiunea, cu atât consecin(ele vor fi mai pu(in

grave. ln diferite zone a avut loc activarea orientarii sporite

catre oricare dintre valorile umane soldata cu boli grave.

Fiecare popor, fiecare civiliza(ie era ca un om; cu un anumit

caracter, energetica, cu un anumit nivel al dependen(ei de

valori umane. Unul se Îmbolnavea ~i murea, iar altul se dez-

volta ~i lasa urma~i. E vorba de zeci ~i sute de oameni

(popoare) $i fiecare avea 0 forma individuala de cunoa~tere a

lumii. Gre~eala unuia nu costa viala altuia. În toata lumea, ca

Într-un organism unic, aveau loc periodic explozii ale

dependen(ei de valori umane ~i atunci muLe civilizatii mureau

dar supravie(uiau cele al caror poten(ial de dezvolta~e corecta

era mai mare. Diferen(ele dintre popoare, state ~i civilizatii

(Împra~tierea În spa(iu), insularitatea lor le Încetineau ev~-

lu(ia, dar le permiteau În general sa supravie(uiasca. În prezent

putem vorbi despre Întreaga omenire ca despre 0 singura

civiliza(ie nu numai fiindca s-au deschis frontierele ~i au loc

modificari genetice, nu numai din cauza dezvoltarii transpor-

tului ~i a turismului, ci din cauza radioului, televiziunii $i a

sistemului prin salelit, toate acestea reprezentând un per-

,Il

1 1

il,1 (

",

1

264

Ii

manent schimb de informa(ii. Corpora(iile industriale lucreaza

conform acelora~i legi În toate (arile lumii ~i În plan economic

toata lumea e un ansamblu de rela(ii. De douazeci de ani

existâm ca 0 civiliza(ie unica. Comuniunea la nivel energetic

amplifica de câteva sute de ori posibilita(ile fiecaruia dintre

noi. 0 omenire unita este În a$teptarea unei explozii de noi

posibilita(i $i noi perspective - acestea su nt avantajele.

Sa vorbim acum despre dezavantaje.

Pentru fiecare grqeala, nu va suferi doar 0 parte din

omenire, ci Întreaga omenire. Cel11lai probabil e ca daca vor

aparea noi boli ele vor cuprinde Întreaga omenire, indiferent

de eforturile 11ledicinii. $i pentn. gre$elile grave În viziunea

asupra IU11lii, 011lenirea ar putea plati nu cu 11l0artea unei

civiliza(ii aparte sau cu dispari(ia unui popor ci cu propria

moarte $i dispari(ie. Vorbim aCU11ldespre faptul ca to(i locui-

torii devin 0 singura na(iune. $i posibilita(ile, ~i responsabi-

lita(ile sunt enor11le. Nu suntem pregati(i nici pentru une le, niei

pentru celelalte. $ i aceasta 1ipsa de pregatire Î~i va spune

cuvântul $i În propor(ii din ce În ce mai mari. Mai departe;

fiecare religie a pus bazele unei civHizatii mai mici, cafe aveau

0 viziune $i mai redusa asupra lumii. Însa aceasta comasare a

amplifieat semnificativ dezvoltarea religiei respective, dar a ~i

agravat conflictul cu altâ religie, cu alta civiliza(ie. Conflictul

economic care a fost cauza multor razboaie e mult mai purin

pericuJos decât conflictul ideologic.

$i iata cum se prezinta situa(ia acum.

Faptul ca omenirea este Împar(itâ În eâteva civiliza(ii reli-

gioase poate face ca acest conflict sa duc a la pieirea tuturor. Pe

de alta parte, tot ce e comun În planul subtil ~i În planul pur

265

+:::::

~ §"i.9-CClI-E-o:E

.'

1\

~(j-=-

l~9a:

8

iSu .,

!. ~~~->

l'Il'1

exterior- Îmbracaminte, moda, computere, obiecte de uz casnic

- poate fi la fel de periculos.

Totul se Întampla nespus de repede iar omul nu s-a adaptat

Înca la viteze $i posibilita!i foarte mari.

Cu cat va fi mai pu!in pregatit fiecare din noi pentru

volumul mult mai mare al posibilita!ilor umane in deceniul

apropiat ~i pentru 0 mai mare responsabilitate pentru acestevaJori, cu atât mai puternic va fi Încetinitâ unirea omenirii: 0

izolare la nivel economic este imposibila, deci ea va decurge

mult mai activ la nivel spiritual. Ceea ce Înseamna 0 ampli-

ficare a conflictelor religioase $i politice cu tendin!a crescanda

de a se transforma În razboaie, ale caror consecin!e ni le putem

imagina cu u$urin!a.

Înseamna ca pentru supravie!uirea tuturor $i a fiecaruia dinnoi trebuie sa fim pregati!i pentru ceea ce se va Întampla peste

cateva decenii ~i ceea ce a Început deja.

Cand spre noi vine 0 mare cantitate de fericire omeneasca

-bani, bunastare, aptitudini, Împlinirea planurilor noastre $i a

speran!elor, noi - traim 0 senza!ie de bucurie $i euforie. Noi nu$tim ca fericirea ucide mai repede decat nefericirea. Daca În

suflet cantitatea de iubire este mai mica decat fericirea care ne-

a parvenit, dependen(a sporita de valori umane ne destrama

sufletul $i ne ucide corpul foarte repede. Ideologia, viziunea

asupra lumii $i caracterul omenirii, În prezent, nu permit, ju-

decand dupa toate, fiecarui om sa acumuleze În suflet acea

cantitate de iubire care i-ar permite sa nu depinda de

bunastarea materiala de care va dispune omenirea În timpul

apropiat. ~i cu cat fiecare dintre noi depune mai multe eforturipentru a-$i aduce În ordine sufletul sau, cu atat el ajuta prin

l,:,

266

aceasta Întregii omeniri În Învingerea viitoarelor epidemii, boli

$i razboaie.

'§><> ~ ~

Toate ceasurile pe care le port la mana se opresc pentrnnn anumit timp. Daca nn se opresc ceasurile atunci mi sernp bratiirile.

M-a consultat 0 data un barbat tanar care mi-a povestit

u rmatoare 1e:

- Am in!eles din car!ile dumneavoastra ca starea launtricaa omului se rasfrange asupra lucrurilor care il Înconjoara. ~i

d~ca omul are un puternic program interior de autodistrugere

atunci i se strica ~i i se autodistrug cu mult mai repede lucru-

ri le care Îi apar(in. În cazul meu procesul acesta s-a agravat.

Lucrurile mele au inceput sa se uzeze mult mai repede. Mi-am

cumparat În Emiratele Arabe 0 ma~ina "Toyota" ~i am adus-o

În (ara. Ma~ina era noua, avea doar câteva luni. $i deodata

Începe sa se strice. Mecanicii se uita la ea ~i ma Întreaba:"Ca!i

ani are?" ~i nu ma cred cand le spun ca ma~ina e noua.

Istoria pe care mi-a povestit-o acest barbat tanar nu este

una extraordinara. Astfel de cazuri sunt destul de frecvente. Cu

cat programul de autodistrugere patrunde mai profund În noi

cu atat mai repede se degradeaza corpul nostru ~i tot ce ne

Înconjoara. Programul de autodistrugere este consecin!a pre-

tentiilor foarte mari fa!a de lume. lar acestea, la randul lor,

sun~ rezuItatu1 dependen(ei sporite fa!a de valori umane.

Valorile umane sUnt alcatuite din materie, spa!iu $i timp. Fie-

267

QE.t-~ ~O:::::Iv:::: ...:1:Qf-<f-..c: u

--==-H91.l

l

~

11l'!

r

'1il,

1

l'

Ii

Su ...

care lucru din Univers poarta În sine cauza prim ara ~i este

dependent de ea, lar noi to(i - tot ce e viu ~i tot ce eneÎnsufle(it - ÎI purtâm În noi pe Dumnezeu. Dar sunt ~i factoriexteriori, cu a anumita cantitate de iubire, care determina spe-

cificul unui lucru. Materia con(ine În sine a anumita cantitate

de iubire. În spa(iu e mai multa iubire. lar În timp e ~i mai

multa. Omul e limitat la parametrii corpului sau. Din acest

motiv el se dezvolta mai activ În spa(iu ~i În timp. Cu cât

parametrii valorilor sale spirituale sunt mai mari, cu atât mai

mult spa(iu ~i timp se gasesc În structurile lui spirituale. Însa

orientarea esen(iala trebuie sa fie Întotdeauna cea câtre iubire,

caci ea guverneaza ~i timpul. ~i spa(iul, ~i materia. Daca

aceasta orientare se atellueaza atullci se amplifica dependen(a

de nivelul exterior ~i Î~i face apari(ia agresiullea fa(a de iubire.

Agresiunea noastra nu va patrunde catre Creator, Însa va

afecta straturile de suprafa(a ale iubirii. ~i fiindca iubirea ge-

nereaza timpul, spa(iul ~i materia, atunci agresiunea fa(a de

iubire este ~i a agresiune fa(a de toate celelalte, adica Încep sa

se distruga lucrurile de care depindem ~i pentru care ne rugam.

Sa revenim la autorul bile(elului.Daca ne orientam spre iubire mai mult decât spre orice

altceva, atunci, fiindca iubirea trece dincolo de limitele spa-(iului ~i ale timpului, noi ne sim(im launtric ca un tot unitar ~inici nu putem fi nemul(umi(i de ceva sau de cineva. Daca ba-lan(a se Înclina spre parametrii valorilor spirituale, noiÎncepem sa resim(im eu-I nostru autentic deja nu ca iubire, cica pe un corp material care exista În spa(iu ~i in timp. ~i pentrua supravie(ui se declan~eaza mecanismul agresiunii. Cu cât e

268

\1

mai mare volumul valorilor spirituale, cu atât mai mare ~i maifina e agresiunea.

Daca la amui limitat ~i ancorat În teluric agresiunea estedirec(iollata mai mult spre exterior, spre planul fizic, iubirea

având mai pu(in de suferit, la omul spiritual agresiunea sedesfâ~oara nu numai În planul material, ci ~i la nivelurilespa(ial ~i temporal. Unuia nu-i place cum se comporta vecinul,

altuia nu-i place cum se comporta vecinul ~i cum gânde~teaceasta, celui de-al treilea nu-i place cum se comporta vecinul,

cum gânde~te el ~i nu-i place ca aceasta exista pe lume.Ceasurile pe care le purtam la mâna merg Într-un anumit

regim temporal. ~i daca apare a mare dorin(a agresiva de acontrola situa(ia nu numai În plan fizic - material sau spiritual

- spa(ial, ci ~i În cel temporal. atunci ceasul este perceput ca

un "vecin" independent care se comporta inadecvat, gânde~teincorect, care a aparut din gre~eala pe aceasta lume În care nicimacar nu ~i-a gasit locul potrivit. Agresiunea fa(a de timp este

~i una Împotriva ceasurilor, iat<lde ce acestea se pot defecta.0 astfel de agresiune vorbe~te despre rezerva interioara de

spiritualitate, despre dependen(a extr,m de puternica anivelurilor Înalte ale spiritului ~i despre volumul mare alagresiunii de profunzime, care poate crea probleme ~i celui

care poarta ceasul ~i genera(iilor ulterioare. În orice caz,observ la autorul bile(elului, În plan fin, mari neplaceri cuproprii copii. Ceasurile nu numai ca se pot strica dar Î~i pot

schimba ~i mersul.De obicei când sunt Încalcate legile supreme ceasurile se

grabesc. În cazul unor schimburi pozitive mersul timpului seÎncetine:;;teoarecum. însâ ele Întarzie nu În permanentâ ci doar

269

"e~"ii0::::1 out;:

aH f-o..c

ri

1

1

1

1

~u:=-II!!!III!

=====-

H91.l

"...-

~.;::;::

""~§Hi"ii go ~-=a:a-f-..c: u =

a9ll- !"""

----- .r:-t-::.u

1

..

r'''-.~~~~.r'~

la Începutul schimbarilor pozitive. Atunci cand te Îndepartezi

brus~ d~ valoril~ umane are loc 0 Încetinire a timpului. În pri-

~a z,., cand am mceput sa lucrez asupra acestei car(i dictarea ~imreg,strarea materialului au du rat În jur de cinci ore. În acesttimp ceasul meu a ramas În urma cu trei ore ~i jumatate. A

doua zi mergea ca de obicei ~i nu Întarzia. Au mai fost multe

situa!ii curioase ~i 0 sa va relatez una dintre ele.

Mi-am cumparat un ceas de perete În biroul unde aveam

consulta!ii. Mai apoi am observat ca ceasul e defect, minutarul

mergea bine, Însa limba care indica ora statea pe loc. Am vrut

sa merg sa-I Înlocuiesc cu ait ceas dar nu gaseam timp

n.clcum. Peste cateva zile am discutat cu un barbat care rn-a

sunat dupa 0 consulta!ie ~i mi-a spus cu uimire ca ceasul lui

care c~sta 700$ merge ciudat. Acul care indica orele sta pe loc,lar mll1utarul continua sa mearga de parca nimic nu s-ar fi

Întamplat. Mi-am dat seama ca nu e vorba de ceas ci de starea

mea interioara. Am Început sa cercetez planul subtil ~i peste

ceva tlJnp am descoperit cauza. Se vede ca la consultatii 0-

rientarea mea catre Îmbunata!irea condi!iei fizice a de~a~it

onentarea catre spiritul divin. S-a declan,.at 0 agresiune fata de

timp ~i ceasurile au reac!ionat atat de ciudat. Peste cateva' zile

ceasuJ meu ~i ceasul barbatului de care v-am vorbit ~i-au reve-

nit ~i merg rara nic; un fel de abateri.

"l',1

"'1

Il,1'\

"IIl,1

l,,1

"

1,,1l,

l'"1

"1

l,

l"

'1,'1

Il

1

l,1

l'

1

1

~ ~ oIÇ!

S. N, care este atitudineadumneavoastra fata de

Incrarile lui Rerih, BIavatskaia, Daniil Andreev (Tran-

datirullumii"), Naumkin ("Kalaghia")?

270

Daca am testa lucrarile autorilor aminti!i aici am vedea cape to!i Îi une~te 0 dependen!a sporita fa(â de idealuri,spiritualitate, noble!e, tendin!a catre idealurile binelui, victoria

binelui asupra raului. ~i În cele din urma Îi une~te 0 tot maiputernica orientare spre con~tiinta care devine pentru e~scopul

suprem. Dumnezeu este iubire, amui - con~tiin(â. IntregulUnivers este 0 forma de con~tiin!a. Gandurile noastre suntalcatuite concomitent din con~tiin!a, timp ~i materie.

Con~tiil1!ae cea care Împarte lumea ÎI1dreapta ~i stal1ga,luminos ~i Întunecat, În sublim ~i abject. [ubirea adevarata nucompara, nu face aprecieri ~i nu critica dintr-un simplu ~otiv:

ea se alla dincolo de limitele spa!iului ~i ale timpului. ln eatotul e uimitor: ~i sublimul, ~i abjectul, ~i binele, ~i raul.Agresiunea se declan~eaza cand apare posibilitatea de a com-para ~i a aprecia situa!ia. Compara!ia e posibila atunci cand

exista spa!iu ~i timp. lar daca omul vrea sa traiasca cuidealurile noble!ei, ale purita!ii, vrea sa vada lumea doar prinintermediul frumosului, atunci el traie~te nu prin iubire, ci princon~tiin(â. Cu cat amui divinizeaza mai mult binele cu atât maimult ura~te ~i dispre!uie~te raul. 0 femeie se Îndragoste~te deun barbat ~i Î~i imagineaza chipul'ui doar În culori luminoase.

~i cu cat ea este mai Încantata de spiritualitatea, noble!ea ~ifrumuse!ea lui, cu atat mai multa trufie ~i dispre! simte fa!a dealti barbati În care ea vede abjectul ~i imperfec!iunea. Cu cat,

"ea este mai Încantata de valorile con~tiin!ei, cu atât mai pu-ternic acestea Înlatura iubirea de sulletul ei.

La un moment dat are lac 0 schimbare neobservata.Valorile con~tiin!ei se situeaza pe primul loc, iar iubirea - pe

271

"1

f

III'

11

11

'1

l'l'l,

1

IlIl

; I,i"Il

Il'1'III

l,Ii

1;,1

1,1

,II '

Il'l,

!I!'I

: '1

1

"

, ,1,

'1

'111

l'

,'1

III:

. ~

"'"U ...

r"'C.:..;~~

locul al doilea. Idealurile dreptatii, spiritualitatii, ale frumusetii

~, puritatii devin mai importante decât iubirea ~i viata. C~I

mai mic neajuns observat la omul iubit este motiv de e~ervare

~I nemultumire. lar agresiunea În permanenta cre~tere distruge111cele dll1 urma con~tiinta.

.M-am gândit mult timp: care este, totu~i, sensul pacatului

pnmar pe care-I purtam În noi de pe vremea lui Adam ~i Eva?

N_uputeam ~e fel Întelege urmatoarea situatie: 0 femeie ~i un

bar~at alergand dezbracati printr-o poiana au mâncat ceva ~i-au II1ceput sa se ru~ineze iar dupa asta au ~i paciituit. Ce-i

d~e~t, gratie acestui pacat, noi toti traim pe acest pamântpacatos ~I tot, suntem - Înca din nascare - vinovati fata de

Dumnezeu. Nu demult Însa am receptionat aceasta pa~abo'la cu

totul altfe!.

Omul se alla În rai ~i era tara pacat pana a gustat din

roadele cunoa~terii, roadele binelui ~i ale raului, adica omul a

gustat din rodul con~tiintei. S-a constituit con~tiinta, s-a

revendicat iubirea, ~i În ea ~i-a gasit loc timpul, spatiul ~i

matena. A aparut eu-I personal, individual, ~i eu-I acesta a

Început sa compare, sa aprecieze ~i s., analizeze. A aparut

rU~lI1ea ca 0 consecinta a aprecierii situatiei. Eu-I uman a

Început sa lucreze pentru sine. A aparut posibilitatea de a face

un scop În sine dÎn cunoa~tere ~i con~tiinta. Umanul a ie~it din

spmtul d,vll1. Acest fapt i-a permis 0 dezvoltare rapida dar I-a

pus totodata În fata ispitei de a face din con~tiinta ~i nu din

IUblfe scopul principal În viata.

Sentimentul iubirii pe care-I simtim are Întotdeauna doua

straturi - cel divin ~i cel uman. Noi primim prin intermedÎul

atractiei sexuale ~i a dorintei de procreare un impuls puternic

272

catre dezvoltarea a tot ce e uman ~i viu. Daca Însa În acest

impuls placerea fizica este esen\iala, atunci are loc 0 redirec\i-

onare brusca În planul con~tiin\ei ~i nu al iubirii; deci, 0

atitudine eronata fa\a de sentimentele sexuale ne poate face

repede ~i pe neobservate sclavi ai umanului. ~i atunci iubirea

divina va fi Înlaturata de cea umana, dimpreuna cu geloZla,

frica, ura ~i dispre!ul caracteristice acesteia.

Sa vorbim mai clar: când omul nu avea 0 con~tiin\a

individuala, iubirea era pentru el mai importanta, umanul nu

punea În umbra divinu!. Cu cât omul se dezvoltâ mai mult cu

atât mai frumoase devin corpul, sulletul ~i spiritul lui, dar cu

atat mai mari sunt ~i ispitele de a se orienta catre valorile uma-

ne supreme ca fiind cele esen\iale. Învingerea, În fiecare dintre

noi, a pacatului primar este totodata ~i victoria asupra orienta-

rii sporite spre spa\iu, timp ~i materie, spre con~tiin\a ~i va-

lori le umane supreme. Acest lucru e posibil doar cand tinzi

mereu catre iubire ~i Dumnezeu. E necesar un efort constant

pentru a pastra ~i a Înmul\i iubirea.

Conform Bibliei, În istoria lumii noastre sunt doua pacate

esentiale. Primul e pacatul lui Adam ~i .1 Evei, iar al doilea -

sau ~ai bine zis primul - e pacatul Îngerului care s-a pre-

schimbat ulterior În diavol, adica acest pacat e ca al Întregului

Univers. S-a pretacut În diavol cel mai inteligent ~i mai talen-

tat dintre Îngeri, deci cel care avea con~tiin\a mai dezvoltata

decât a celorlal!i.

Purtam cu to!ii În noi cauza primara. La baza con~tiin!ei,

Însa, se afla iubirea. ~i atât timp cat Îngerul ~Î-a sim\it unitatea

cu Dumnezeu el a fost Înger. Ulterior Însa con~tiin\a a decis sa

se separe de iubire ~i Îngerul s-a declarat Dumnezeu, adica ~i-a

273

+:::::

~ ~~.e.~!-!-.E

j

1

.'

~s:<1:U

--==-H9LZ

-- "...

&-~;

>!--,"".,1~-

l'l,'

l'II1,1

ilr 1l,

1

I:!

l,

.- eu~u ...

r.:.o~-

numit cu numele de Dumnezeu eu-l sau secundar- aptitu-

dinile ~i intelectul.

Copacul care-~i pierde radacinile la Început se Înnegre~te ~iapoi se prabu~e~te. A~a ca diavolismul nu este 0 personalitate,

ci 0 tendinla câtre 0 evolulie gre~ita. Oricât de mareala ar fi

omenirea ea va fi Întotdeauna secundara fala de iubire.De obicei, cele mai mari realizari spirituale sunt legate de

cunoa~terea religioasa a lumii. În budism, de exemplu, starealui Buddha nu este altceva decât Înfrângerea dependenlei detoate formele con~tiinlei. Acest lucru provoacii 0 senzalie deumilire ~i fericire: aceasta este senzalia divinului În sufletulnostru. 0 atare senzalie simte fiecare din noi cand Îl iarta pecel care I-a trMat! 0 astfel de senzalie 0 simt femeile care-~iiubesc solul cu toate neajunsurile ~i calitalile lui. Cand iubimlumea Înconjuratoare În toate manifestarile ei atunci iubireanoastra Înceteaza de a mai depinde de lumea Înconjuratoare ~i,În cele din urma, ~i de con~tiinla. Cu cat suntem mai mult Înstare sa-I vedem pe Dumnezcu În toate, cu atat mai pregnantva fi spiritul divin in sufletul nostru.

~i atunci cand inmullim valorile "pirituale ~i intram incontact cu planurile superioare nu trebuie sa uitiim nici pentru0 clipa ca, sentimentul cald al iubirii pe care 0 purtiim in sufletva fi mai important decât cea mai mare ~i mai necesara

informalie.

~ ~ ~

S.N., dupa 0 trauma sotul meu a inceput sa sufere de

epilepsie. Care e cauza? Sunt eu oare vinovata?

274

11

-

t?

Launtric l-ali admirat intotdeauna pentru spiritualitatea sa,

l-ali tacot un ideal. Respectiv, nu ali mai putut accepta ceea cenu mai corespundea idealurilor dumneavoastra. La dumnea-voastra e exageratii agresiunea subcon~tienta. $i aceasta influ-

enleazâ Într-o oarecare masura asupra sanatalii ~i destinuluisolului.

Mai departe. Daca femeia iube~te În barbat la Începutspiritul divin ~i apoi omenescul din el, atunci aceasta iubire nudepinde de uman. Atunci când e vorba de iubire, pe dum-neavoastra pulin va intereseaza daca e nobil solul dumnea-voastra sau e 0 lichea, e inteligent sau e tâmpit, e frumos sau einvalid. Daca Însa sOlia Î~i iube~te sOlul fiindca acesta e bogat

ea se ata~eaza prin aceasta iubire de banii lui de zece ori maiputernic ~i sOlul Î~i pierde sau banii, sau sanatatea, sau viafa.Daca ea ÎI iube~te pentru ca e un bun familist, atunci, daca elnu va chefui În stanga ~i-n dreapta se poate Îmbolnavi ~i muri.Daca ea il iube~te pentru ca el este capabil ~i inteligent el vatrebui sa aiba parte de În~eliiciuni ~i insuccese sau va trebui

sa-~i injoseasca aptitudinile. Daca femeia iube~te un barbatpentru ca acesta e spiritual, nobil atur'ci el sau incepe sa sepoarte josnic, sau Încep sa nu-i mai mearga afacerile, sau eltrebuie sa aiba 0 atitudine nedreapta ~i lipsita de noblele falade ea, etc.

Cu cat barbatul se orienteaza mai pulin spre spiritul divindin sufletul sau: cu atat mai repede femeia ii va invingedependenfa de valorile umane ~i cu atat mai repede el vapierde aceste valori, sau sanatatea, sau viafa. ~i inca: daca

femeia are un ata~ament de 100%, atunci la barbat el este de200%, deci procesul de dezagregare are loc mult mai repede.

275

~;:::;: ;::~§-iig. ~a:a-f-o..c u

--==-~H9iZ

t

1

1

r-.-.

...

~

1';1

"

l'1

1

~u...

În cazul dat, ata~amentul fa!a de idealuri este de câteva ori

mai mare decât nivelul morta!. Se desTa~oara În permanenta un

fond de nemul!umire fa!a de al!ii ~i fa!a de sine Însu~i. A~resi-

unea subcon~tienta s-a transformat Într-un program de autodis-

truger~. Agresiunea interioara fa!a de sine i-a cauzat trauma. ~i

fill1dca trauma nu a anihilat complet programul de autodistru-

gere, epilepsia a devenit 0 veriga ajutatoare În acest proces.

Ce se poate face În acest caz? La Început trebuie sa lucrati

dumneavoastra: Îndepartati-va de omenesc ~i sim!i!i spirit~1

d,vll1. Accepta!i Înjosirea omenescului ca 0 purificare a eu-lui

dumneavoastra suprem. lerta!i-i pe to!i cei prin care vi s-a dat

purificarea. Ace$ti oameni nu au nici 0 vina.

lertati-va, În primul rând, so!ul, retraind În gând viata dusa

Împreuna. În!elege!i ca purtarea so!ului dumneavoastra' este 0

refiectare a starii dumneavoastra launtrice. Accepta!i ca pe 0

punficare falimentul idealurilor, tradarea, nedreptatea ~i

Încerca!, sa sim!i!i ca orice valori spirituale chiar ~i cele mai

sfinte, sunt secundare În raport cu iubirea. Înva!ati-va sa va

iubi!i so!ul cu toate neajunsurile lui. Nu va Închi~ati În fata

calita!ilor ~i atunci nu ve!i dispre!ui nici defectele.'.

Când ve!i sim!i schimbari serioase În interiorul dum-

neavoastra atunci ele vor fi urmate ~i de schimbari În sufietul

so!ului. E de dorit ca el sa renun!e la toate supararile cauzate

de dumneavoastra ~i de el Însu~i. ~i daca viziunea dum-

neavoastra incorecta asupra lumii nu s-a transmis copiilor ~i

nepo!J!or atunci schimbarile În bine vor veni destul de repede.

Mai repede sau mai Încet, Însa schimbarile au loc

Întotdeauna.

2761

1

Nu demult m-am Întâlnit Întâmplator cu un barbaI.

- ~ti!i, am citit toatecele patru caqi ale dumneavoastra,-mi-a spus el, - Însa e foarte greu sa ma schimb, nu-mi ajungputerile.

- Dumneavoastrav-a!i ~i schimbatdeja, - i-am spus eu, -'. numai ca Înca nu ~ti!i lucrul acesta! La dumneavoastra

dependenta de idealuri era de trei ori mai mare decât nive lui

admis. lar acum sunte!i la limita. Avea!i 0 agresiune sub-. con~tienta de 210 unita!i. Nu trebuie sa va deda!i la acte de

eroism, ci lucra!i pu!in câte pu!in asupra sa, Încontinuu, ~i va

ve!i schimba. Rezultatul va este garantat.Revin Însa la Întrebarea din bile!e!. Ca sa pute!i controla

toate suparari le trebuie sa ~ti!i a va Îndeparta de toate formele

con~tiin!ei. Con~tiin!a reprezinta valorile noastre materiale ~;spirituale, ea reprezinta ~i controlul asupra situa!iei, analiza ~i

aprecierea evenimentelor.

Un pacient mi-a povestit 0 istorie curioasa În care a fost

antrenat. Îl ofensase un om. 5i nu-I putea ierta, oricâte eforturi

ar fi depus. Solu!ia i-a ven;t pe nea~teptate.Din lucrurile sale a

ales pe cele care-; placeau cel mai mult ~i i le-a daruit celui

care l-a ofensat. Dupa aceasta i-a trecut supararea. Daca v-a

ofensat s-au v-a jignit 0 persoana, sau vi s-a Întâmplat 0 mare

neplacere spune!i-va ca pentru sine:

- Peste 0 luna voi aprecia situa!ia ~i voi decide cine are

dreptate ~i cine e vinovat, dar acum spun doar un singur lucru:

"Ceea ce mi s-a Întâmplat mi-a fost dat de la Dumnezeu, vino-va!i nu exista. Daca s-a Întâmplat Înseamna ca exista 0 ra!iunesuprema ~i mie nu-mi ramâne altceva de Tacutdecât sa accept

cele Întâmplate."

277

-+::::: ~~§-tË- ~ClH ~:E (]

-==-

U9LZ

"....

,-

-- ....~u

1]..

-::;.

III:

1

1

,,,,',

1

Trebuie sa Înva!âm sa Întelegem ca logica umana estesecundara.

Odata i-am spus unei doamne:

- Încercati macar 0 data pe saptamâna sa va deziceti decontrolul asupra barbatului dumneavoastra.

0 astfel de fa!â ca a doamnei careia i-am spus lucrurile demai sus poti vedea doar la un om care vede ca se prabu~qtelumea. Când ~i-a mai revenit un pic am adaugat:

- $i mai Încercati 0 data pe saptamâna sa va lasati dusa decurent, sa nu va gândi(i la nimic ~i sa traiti doar prin emotii. $iatunci so!ul dumneavoastra va fi mai sanatos.

$tim cu to!ii ca primii care au gustat din roadele cunoa~-terii, ale binelui ~i raului, au fost Eva ~i Adam, adica, reie~inddin acestea, femeia este mult mai pacatoasa decât barbatul. CeÎnseamnâ, totu~i, acest lucru? Aceasta Înseamnâ ca prima cafea Iacut un pas În direc!ia valorilor umane a fost femeia ~i carolul ei În Înfrângerea valorilor umane ar trebui sa fie maiimportant. Tendinta de a diviniza omul iubit e mai putemica lafemei decât la barba!i. $i atunci când omenescul la 0 femeieÎncepe a pune În umbra spiritul divin acela~i proces se

declan~eaza ~i la barbat.lata de ce natura a Iacut-o pe femeie mai doroica de iubire

decât barbatul ~i omenescul din femeie a fost Înjosit mult maiputeroic decât cel din barbat. $i cu cât erau mai fragile ~i mai

vulnerabile corpul femeii, starea ei materiala, politica ~i fami-liala cu atât mai tare tindea ea catre iubirea de Dumnezeu.

Pentru a na~te un copil femeia trebuie sa-i transmita unimpuls - tendinla catre Dumnezeu - ~i impulsul aeesta trebuiesa fie de câteva ori mai mare decât tendinta spre alte posibile

278

f.1~

valori umane. Cu cât femeia se simte launtric mai neaparata ~ilipsita de putere, cu atât mai u~or Îi va fi sa pastreze iubirea

atunci când este Înjosit omenescul din ca.Fiecare barbat vede, În mod incon~tient, În fiecare femeie

propria marna. $i dependen!a lui este sporita. latâ de ce.atunci

când ofensele ~i pretentiile se ridica deasupra IUblm aeestlucru love~te nu numai În copii ci ~i În sotul ei.

Sa va mai prezint un exemplu.Sotul femeii care mi-a vorbit despre viala ei a fost internat

cu douazeci de ani În urma Într-o clinica de psihiatrie ~i a statacolo câteva luni. Femeia nu aveanici regrete, nici pretentii ~inici un fel de temeri. Ea il iubea ~i avea grija de el. Barbatuls-a Însanato~it, a avut parte de suceese În viata ~i douazeci deani nu a prezentat nici 0 urma ca ar fi fost bolnav. $i dintr-odata boala a recidivat.

- Nu Înteleg nicidecum cum s-a putut Întâmpla una caasta? - spune cu uimire femeia dezolata.

- Sa Încercam sa clarif.cam situatia, - i-am propus eu. Laotul dumneavoastra s-a amplificat brusc orientarea catres .

.con~tiin!â. lar dereglarea psihica a wnit c~ 0 frânare a mten:

sificarii dependentei de va lorile spirituale. Insa cauza stâm lUitine de schimbiirile din dumneavoastra. În ultima jumatate de~n vi s-au amplificat preten!iile de profunzime fata de sot ~idealte persoane, În general, vi s-a marit brusc trufia ~i depe~-denta fata de principii ~i idealuri. Ce evenimente au avut loc multimul an În viata dumneavoastra?

Femeia a Îneeput sa-~i aminteasca ~i sa povesteasca ~i totula Îneeput sa se clarifiee. Ea dintotdeauna ii admira launtricaptitudinile ~i spiritualitatea sotului. Nu avea nici un fel

1 ~

i1> 279

~:==:::: ~~§"iig. ~,:Qf-f-o..c: u

----l~9'-l

l""'"

,.

\

\\

"

1

1.

QU..

pretentii fata de el, iar dependenta de aceste valori cre~teatreptat. Femeia avuse tot timpul 0 slujba care nu-i placea, nu-i

permitea sa-~i dezvaluie aptitudinile in toata amploarea lor. Cuun an in urma a obtinut 0 slujba prestigioasa cu un salariu

foarte bun. Iubirea divina a trecut pe neobservate pe planul aldoilea. lar pe primul plan au ie~it cariera, aptitudinile, intelec-tul spiritualitatea ~i con~tiinta. ~i dintr-o data a strMulgerat-oun gând:

- Sotul meu nu e chiar atât de inteligent ~i spiritual cumcredeam eu Înainte.

Nemultumirile ~iprietenie, caldura ~ifost deplorabil:

- Întelegeti - ii spuneam eu, - omul iubit e un pretextpentru a simti iubirea. ~i daca el a fost motivul iubirii atunciputeti sa va debarasati de tot ceea ce impiedica acest senti-ment. Atât timp cât omenescul din dumneavoastra era injosit,

dumneavoastra va lasati ghidata de iubire. Ati primit insa cevamai multe posibilitati omene~ti ~i nu le-ati putut face fata.

Încercati sa invingeti importanta a ce',a Ce aveti deja. Daca nureu~iti, renuntati la slujba. Acel sentiment de iubire pe care-Iaveti pentru sOtuldumneavoastra

- iubire rara pretentii, temeri~i regrete pentru dumneavoastra, sOtul ~i unna~ii dumnea-voastra este de 0 mie de ori mai importantâ decât orice carieraa dumneavoastra ~i orice realizare spirituaIa. De foarte multeori cariera, politica, puterea unui magnat financiar sau doar

descoperirea unui savant notoriu sun! doar expresia ~i reali-zarea unei cantitati mari de iubire din sulletul ~i realizarea unei

cantitati mari de iubire din sulletul sotiei sale.

iritâriJe erau dÎn ce În ce mai muJte, iariubire erau tot mai pUtine. Rezultatul a

280

- 1..

barbatul genereazâ efectul exterior, iarln cunoa~terea umllD - femeia vrea sa-~i cheltuiasca. pe cel mtenor. aca .fem~1a -.

ntru obtinerea efectului exterior ea devmetoata energla pe.- 'b- batii din jurul ei se Îmbolnavesc,sterila ~I smguratJca sau ar .

.d totul ~i mor.

-pler

.. .b

.ea de Dumnezeu ca valoare suprema,1 C d ce femell lU Ir .a a.e

. 'de a ierta ~i a uita ofensele, capacltateamanl1lmla, pnceperea.

-' d posibilitatea sa devinade a astra iubirea cu once pret Il au.'" -'cu ad~varat fericita ~i sa-i faca ferici!i pe sotul ~I COpll1saI.

~ ~ ~

ilul meu ca poateS N 0 ghicitoare mi-a spus despre cop .. .,. babil va mun la varsta de dOlspre-muri, ~i di cel mm pro

".?. Ce po ate influenta aceasta preZlcere.zece am. ,

.."1 1

.dumneavoastra nu este Într-adevar prea

:ltua:Iav:io~~~c~i~ starea dumneavoastra de pâna ~a,citireabuna. Va

.1 1

.dumneavoastra m chpa- .

l' apoi, starea COpIu Ul . .cartdor me e lar.

t 1 fata de aptitudml- p' - la citirea cartdor ata~amenu .de fata. ana.d

.'t 'velul critic. Ata~amentul fatad d ua ori mal mare eca nI

dera e o..

.' .1de mare. Nivelul trufiei era ede principlI ~I Ide

dalu~lt

::~~U~eadmiS. Concentrarea pe propriul7-8 on mal mare eca .t- fata de' It- Agresiunea subcon~tIen a .era foarte ma a.

1eu

b

umand 400 de unitati. Mai exista ~i un fond de nemu -bar atl era e : - 0 1cu un orgoliu exa-

tumire fata,del~me~:I~:~~I:~~~;el~un:~c de ceva. ~i acestagera

etst

ees::z~~:::u~:~etii actual~ ci ~i a doua vieti anterioare Atinu ,

1 b rva AureslUnea' t - _a schimbati ~i rezultate e se 0 se . 0>mcerca sa v ,

281

-9-;::;:: ~~§"tg. ~aH--<E-..c u

-=-H91;>;

-. r-

...

1,1

,i,:

l'l',

il111

1

Su ..

~.~

subcon~tienta fatâ de barbati i de ,.

120-15 0 d '., .'~ lumeamconjuratoareestede

e umtatl. Tot! param tr'" .centra!ia depa~e~;e Înc~ de 2-3

e II s'au Imbunata!it. Insacon-

Don tendm!a spre IUbire

'i Spreumnezeu. '

dlata de ce schimbarile la copil decurg foarte lent.La el

ependen!a de mtelect ~i aptitudini este de 6 8 . .decât nivel l"

. on malmare

este de patr~:enculos, lar dependen!a de principii ~i idealuri

ori limita admn.m;1mare. Nivelul trufiei depa~e~tede20 de

./sa. n penoada matunzarii sexuale, de ladoi-sprezece la p3lsprezece ani la c Î' .ev

. 'Opl , m planul fm au loeacele

emmente c~re trebuie sa i se Întâmp!e În viito;. La 0 astfelde dependenla puternica fata de tot Ce .

t' . . e omenesc copdul are

~~,~n: ~:nse. sa !ma piept incercarii chiar ~i În plan subtil. A~am r-a eva~ va, avea parte de probleme. Sa vedem acum ce

se poate face m sltua!la creata.

În primul rând Î 1 .

divi . . 'COpi U trebUle tacot sa În!eleaga ca spiritul

n e pnmar lar cel omenesc '

reeducati <i d. e secundar. Incerca!i sa va

, y pe umneavoastra În~iv" , .

retraiti În gând' '.a ~I pe copd. Trebme sa

trebui'e sa acce p~~~!~n;oO

nce

lmsucce" neplacerile din destin,

, "SIrI e ca pe 0 salva fi 1. d

neavoastra renuntand1 '. .re a lU Ut um-

de ceilalti Simti;" .a cele mal mici preten!ii fa!a de sine ~i

. ', .1 m mtenorul dumneavoastra .,

" dpartati-va de tot . ve~mcla, n e-

. ce e omenesc <, ac t.,. .

sub oricefo . .y cep a!1 mjos/rea acestuia

.,rma, ca 0 punficare a eu-lui suprem, Ru ai-v'

pentru IUblrea suprt ' mata"

, ,g 1 a

m sme ~' 1"co pilul d .

1 m a 111.Ruga!i-va pentruumneavoastra ca acesta sa n -' l A'

rand' d. . . U ~I sa veze, m pnmul

, man na ~I prmcipiile sale' .b '

din sufJetu ". 'CI lU Irea pentru Dumnezeu

1sau ~I sentlmentu! propriu-zis al iu' bt' r " 1 ".Il. magmall-va

282

ca sunteli rara puteri, rara aparare ~i vulnerabila. Renun!ali lavoin!a de a guvema lumea Înconjuratoare ~i Încercali unsentiment de bucurie. Nu regretali trecutul. Nu va faceli grijipentru prezent. Nu va temeli de viitor. Învalali-va sa gândi\i

mai pUlin ~i sa sim\ili mai mult. ~i atunci când dorinlele dum-neavoastra omene~ti vor dispare rugali-va pentru copii ~inepo\i. Rugali-va ca fericirea suprema pentru ei sa fieacumularea spiritului divin În sufJetul lor. Ca mai Întâi ~i Întâi

sa vada ~i sa iubeasca În sine ~i În cei din jur spiritul divin ~idoar apoi pe toate celelalte. Rugali-va sa poata ierta În\elegândca nu exista vinova\i În fala lui Dumnezeu. Tot ce este legat dedezvoltarea intelectului ~i a aptitudinilor poate fi periculospentru copil. lata de ce nu e voie sa certa\i copilul pentru noteproaste. Cunoa~terea lumii trebuie sa fie senzoriala, Cântul,dansurile, muzica, desenul ~i artele plastice trebuie sa fieformele esenliale ale Învalamântului. Copilul ar trebui deo-camdata sa se lipseasca de computer ~i televizor. Ede dorit cahrana sa fie uniforma. Dulciurile amplifica gelozia, dar reducorgoliul, deci le puteli da dulciuri copiilor. E bine ca hainele sa

fie simple, sa nu scoata cu nimic C)pilul În evidenla. Înotul,traseele turistice, mersul pe jos timp de mai multe ore ~imunca fizica pe lânga casele de vacan\a asigura un fondpozitiv. Puteli lasa copilul singur Într-o camera ca el sa stea

acolo ~i sa se roage ~i sa se obi~nuiasca treptat cu acest lucru.Sunt foarte multe posibilitali de a salva un copil ~i de a-iÎmbunata\i destinul. Posibilitatea esenliala 0 reprezinta Însaschimbarile de profunzime În caracterul mamei ~i În viziuneaei asupra lumii. A~a ca, În primul rând, dumneavoastra trebuiesa va schimba\i.

283

--i--.0:;

~§~1 ~p::Jf-<f-<.E G

~--.H9LC:

r

1

,-

i1

,.

,.

--- ....QU

'1""!~

:1'1

1,

l ,1

;'1

,1

,,1

, 'III

l'I'Il,,1,,111:,

"II'l'i""1;1

1 :1

",'II',.1,

'1,11

~'~~.

~ ~

Sotului meu, dupa ce a fost

~Ieoolului, i-a seazut bruse potenta.IDtre aeeste doua lueruri?

1, .

.qeodifieat' ÎmpotrivaExista vreo legatura

Natura 0 apara pe femeie pentru pastrarea ~i supravietuirea

neamulUI lata de .d '

. .

. . ce 0 atJlu me mcorectii fata de lume S -

frange n' t . . e ras.lai pu ermc asupra copiilor ei decat asupra ei Însa~i.

.,Am observat deseon la soti aceea~i imagine a biocam

pu-fi or. Sotla are 0 a . . .. .' greslllne Incon~tlenta sporita fata d 1

dmconJuratoare ~i de barbati, iar sotul- 0 agreSiune's

Po:it~'7a:a~e SlOe.'

ProgramuJ de autodistrugere la barbat est rÎncep t die

a Imentat la

.u e nep acerile de la serviciu, apoi ~i de cele de r'

destmulUl. Mai tarziu el Începe sa bea pentru a .pe Ulla

gramul d d'mcetml pro-

. . e auto lstrugere sau Îi provoaca neplaceri sotiei

~ce~cand s-o echilibreze. sau face ~i una ~i alta concomit~nt'aca nu ar face aceste lucruri s-ar putea Îmb 1 -

".'

Dac' fi . 0 naVI ~l mUn

"

a el~ela este sincera ~i bunâ, pretentiile ei nu vor a'un ~

;n stratunl: de profunzime. ~i chiar daca nu le poate co;tro~

.atsupraf~a ele sunt cu mult mai putin periculoase decat Î~

IDenor.. aca. ea tinde intuitiv câtre iubire ~i renunta la

pretentu atuncl starea ei se echilibreaza'1

. .

b -'lar u tenor se echili-

reaza ~I starea sotului ei. Daca .1115a- ea . .

I~I "cosmetizeazâ"

l'

1Codificarea - metodâ de (ratament DI' - .

combaterea alcoolism ulul' (d0 ~slta ln general pentru

. ar nu numal) M ( d .Implantarea subcutanata a unei CI' e 0 a consUi JO

producând consumatorului de alaP

lsdu.e ce reaqi?neaza instantaneu,

COD Iverse reactll (greatà, etc.)

284

sentimentele exterioare, pastrand iritarea În interior, ea Î~ipoate ucide sotul Tara a banui macar. Daca barbatul va Înceta

sa bea atunci programul de autodistrugere Îi poate provocadiferite boh sau diminuarea functiilor diferitor organe.

lata de ce (rebuie sa lucreze Împreuna dar, În primul rand,femeia. Sa se ierte unul pe altul retraind În gand Întreaga viata.

Nu este necesar sa va amintiti cu minutiozitate fiecare detaliu.E mai bine sa retraie~ti În gand 0 singura situatie serioasa de-cat sa-ti aminte~ti de 0 suta de situatii nerelevante. Schim-bandu-va atitudinea fata de trecut va schimbati acum, Înprezen!. Retraiti-va viata vazand În toate logica divina.

Revedeti orice situatie din punctul de vedere al logicii divine

~i nu al celei omene~ti. Imaginati-va ca ati murit azi dimineata.Mai târziu imaginati-vâ di ati ITIuritCLIcâteva luni În uTllla!?i

ca problemele dumneavoastra ~i corpul dumneavoastra suntdeja În trecu!. Luati-va ramas-bun de la tot ce va este drag ~i

renuntati la toate. Amintiti-va cele mai mari nenorociri ~iuitati-va la ele Tara nici.o emotie. Amintiti-va de cea maineplacuta situa(ie din viata dumneavoastra ~i uitati-va la ea dinpunctul de vedere al ve~niciei. Sau 5a admitem ca v-a jignit ~i

v-a Înjosit cineva. Retraiti aceasta situatie Înlauntrul dumnea-voastra ~i aminti(i-va de sentimente le dumneavoastra. AcumÎncercati sa va imaginati aceea~i situatie din punctul de vedereal parintilor dumneavoastra. Mai reveniti Înca 0 data la situatiarespectiva din punctul de vedere al ofensatorului. Treceti prinaceasta situatie imaginandu-va ca Înca nu sunte(i nascuta ~iconceputii. Apoi treceti aceea~i situatie imaginandu-va casunte(i un batran sau 0 batrana neajutorata. În cele din urma artrebui sa ave(i senzatia de iubire pentru orice, orice s-ar fi

285

+:::::

~ §~.e.a:n-f-<.E

.'

~;s:...:u-=-

H9Le,....-

III

Il

"l,

i'1',1,

l,',l,

l'11Il

1III

1

'1

''l

''I!

,'1'1l,II

1',11111",',1,

" l'"1(;'11

' 1'1,/11

'il,"1

,/"l"l,II

Il' 1''l'

l,II"

',l'1

.- =~Ud!'

r-'''-:~-,",~~

intamplat. Ceea ce inseamna ca va ulta(i deja la situa(ia dataprin perspectiva divina.

Trebuie sa intelege(i ca orice situatie din viata dum-neavoastra, buna sau rea, este un mijloc de a acumu;a iubirepentru Dumnezeu ~i spiritul divin in sufletul dumneavoastra.Nu impartiti lumea inconjuriitoare in rau ~i in bine. Aceste

notiuni sunt legate numai de corpul ~i con~tiinta noastra.Ce este binele? E ceva folositor pentru corpul ~i con~tiinta

noastra. Ce este raul? E ceva dauniitor, insa ceea ce a fo~tnociv ieri astazi poate fi util. Dincolo de limitele corpuluinostru ~i ale con~tiintei noastre nu exista bine ~i rau, existadoar iubire. Atunci cand ne straduiam sa incadram lumeaÎntreagâÎn notiuniJede "bine" ~i "rau"noi ne asemuim uneicelule canceroase care incearca sa impuna intregului organism,loglca "corpului" ei, programul ei individual.

N°liunile de,,~ine" ~i "rau"au existat ~i Vormai exista Înca.Trebuiepur ~isllTIplusa ne dam seama cat de relative sunt ele.

Sa revenim la codificacea impotriva alcoolului.Lucrand asupra sa, schimbandu-ti atitudinea fata de lume

cerandu-(i iertare pentru agresiun~a fata de iubire, pot ~evitate consecin(ele nedorite ale codificarii.

Nu demult mi s-a pus a intrebare curioasa: daca un am deafaceri se lasa de baut, chiar rara a se codifica, el devinedeseori, in mod patologic, lacom. 1se modifica ~i caracteru! ~inu inspre bine. Am fast rugat sa explic. ce se intampla. S-a

dovedit ca banii multi sunt, in primul rand, nu valori materiale,

ci spirituale. Pentru a detine a mare suma de bani trebuie sa aimari aptitudini, sa detii controlul asupra situatiei, sa guvernezia situalie din viitor, adica sa ai a intuitie dezvoltata, etc.

286

Nu poti fi bogat rara a rezerva launtrica de valori spirituale.lata, deci, ca pentru un am de afaceri pericolul principal ilreprezinta nu ata~amentul fata de valorile materiale, ci ata~a-

mentul fala de valorile spirituale. Cand acesta consuma alcool,frecventeaza baia cu aburi, iese deseori in natura are lac aincetinire a con~tiinlei. Dependenla de valorile spirituale semic~oreaza ~i delinerea unor sume enorme nu mai este peri-culoasa. Daca insa nu are lac destabilizarea con~tiinlei atuncidependenla de valorile spirituale se amplifica brusc. ~i atunci,pentru a supravielui, amui se arunca de la cele spirituale la

cele materiale. Scuipa pe tot ce e sfant ~i incepe sa aibaapucaturi de am marginit. El devine un materialist inrait ~i incele din urma potenlialul spiritual i se diminueaza, ulteriorincepe sa piarda banii, adica lacomia ~i pragmatismul exageratreprezinta, provizoriu, a masura de salvare. Iata de ce a avea

mulli bani ~i a nu bea, rara a-i dauna caracterului ~i destinului,poate doar amui care crede launtric in Dumnezeu ~i care are a

rezerva mare de iubire ;i bunatate. Pentru ceilalli cred eu, emai bine sa bea.

Drogurile, alcoolul ~i fumatul sunt forme ale destabilizarii

con~tiinlei. lar neplacerile, nenorocirile ~i bolile sunt ~i eleforme ale destabilizarii con~tiinlei. lata de ce alcoolul ~i liga-rile sunt un factor antÎstres. ÎI sratuiam pe unul din cunosculiimet:

- Dependen(a ta fala de valorile umane e atat de mareÎncâtÎntr-osituatie critica vei avea 0 izbucnire de ura~i nu veimai vrea sa traie~ti. Daca stresul e foarte puternic ~i situalia epericuloasa urmeaza, in ordine, cateva proceduri. Intra in cada

de baie ~ida drumul pe rand la apa fierbinte ~i rece, Daca simli

287

-t-;;:::;:

~§~g.lXI~fo-..<:::

"

\\!

;:

~u-=-!!!!!!!III!====-

L,9Ll

r-

~".n"'"u

d!"

...;..

ca !i-a mai trecut - mergi la bucatarie. la un baton de salam, 0

bucata de paine ~i 0 sticla d@vin sau votca. Taie 0 felie sub!ire

de salam ~i una de paine. Bea ~i mananca ceva. Mai a~teapta

cateva minute. Daca sim!i ca !i se activeaza con~tiin!a reia din

nou procedura. Mai tarziu daca ai În casa un fotoliu balansoar

a~eaza-te În el ~i leagana"te pre! de 0 ora. Mi~carile ritmice, ca

de pendul, franeaza bine con~tiin!a. Nu În zadar copii mici

sunt legana!i. A~a poate fi Învins stresul prin franarea

con~tiin!ei. Daca nu ave!i un fotoliu balansoar va pute!i plimba

câteva ore.

În timpul stresului e important sa nu apreciezi situa!ia ~i sa

te straduie~ti sa ai emo!ii pozitive. Însa cea mai buna aparare

Împotriva stresului e sa ~ti!i ca stresul nu e Întamplator ~i ca

exista În aceasta 0 logica suprema.

Mijloacele pentru depa~irea situa!iilor dificile despre care

am vorbit acum sunt destul de primitive ~i nu pot fi folosite de

multe ori. Cel mai bun mijloc de a Învinge stresul este acu-

mularea de spirit divin Îf suflet, este acea stare cand noi iubim

tot ce e omenesc, dar nu depindem de acesta. În acest plan

posibilita!ile de lucru sunt inepuimbile. $i e de dorit sa se

lucreze În aceasta direc!ie.

~ ~ ~

Copilul are ~apte ani ~i este un piroman patologic: a dat

foc la apartament, continua sa ia chibrituri din casa, incen-

diaza tot ce poate ~i deseneaza incendii. Nu demult a fost

codificat. Când vede focul Îi vine sa vomite. Nue peri-

culoasa aceasta codificare pentru el?

288

1

1!

Va voi comunica la Început rezultatele diagnosticarii iar

mai apoi yom trage concluziile. Ata~amentul copilului fa!a de

principii ~i idealuri este de 900 de unita!i, adica depa~e~te de

noua ori nivelul periculos. Ata~amentul pentru idealuri este

dorin!a de a vedea lumea Întreaga luminoasa ~i curata, de a

vedea imaginea omului iubit, nu mai În culori luminoase

~.a.m.d. În conformitate cu principiile ~i visurile sale omul

Încearca sa-~i "modeleze" oamenii apropia!i ~i lumea Înconju-

ratoare. Are loc 0 lupta permanenta ~i se declan~eaza 0 agre-

siune impotriva oamenilor apropiati ~i a intregii lumi. Lumea

ideala este moarta, ea nu mai evolueaza. Se dezvolta doar

lumea care iube~te. $i nu exista iubire Tara murdarie ~i

imperfec!iuni. Mama copilului are un fond permanent de ne-

mul!umire fa!a de 50! ~i lumea Înconjuratoare ~i 0 concentrare

foarte puternica pe idealuri ~i spiritualitate. Orientarea

copilului catre con~tiin!a e atat de mare Încat acesta cauta

intuitiv 0 forma de destabilizare. Apa curgatoare ~i focul sunt

percepute ca ni~te simb.,luri ale destabilizarii care Încetinesc

con~tiin(a iar dependen(a de ea scade. Agresiunea subcon-

~tienta a copilului fa!a de lumea ÎLconjuratoare este de 100 de

unita!i. Cu timpul Însa ar fi putut cre~te. Dupa codificare

ata~amentul fa!a de idealuri a scazut pana la zero. S-a miqorat

~i agresiunea subcon~tienta fa!a de lumea Înconjuratoare. S-aamplificat Însa brusc programul de autodistrugere. În bi~

ocampul copilului ~i-au Tacut apari!ia copiii, nepo!ii ~I

stranepo!ii cu ~anse mici de supravie!uire, adica agresiunea

fatâ de lume s-a Întors Împotriva autorului ei ~i aceasta

sci1imbare va crea anumite probleme În destinul copi lului ~i al

descenden!ilor sai.

289

~.;::::;: ....

i2§~ 0. t:aH"'~.Ë ~

~-~

U9'-l'

r,

1

1

!

---~.

IIIii,

'l',il',l'fi'

'11

"

1

'11

,

'"1

Il

l'l'1IIIi"

,',l':,,1',11

l'"Il!'II'1

1IIIi'I"

'I,!I',

1,,

1

,1

'"

",1

1!I'lil,II'

,,11,1'1

,111"1

Il,1''1'

1

Il

,

'i,

,

/

'1

,,i, 1Il,l'j1

1

'"I,i'

1",l,

Iii'III

il,

,il

U

.n"'"u

4!:'

.~ .-

lata de ce codificarea are indiscutabil avantajele, dar ~ineajunsurile sale, Parin!ii baiatului nu au aceeptat destabi-lizarea principiilor, a idealurilor ~i a con~tiin!ei lor, aparând În

suflet nu iubirea, ci valorile umane" La copil aceasta tendin(âeste de câteva ori mai mare. Însa cu cât mai mult ne rugampentru valorile umane, cu atât mai mult cre~te În noi dorin!a de

a le demola ~i nimici. ~i aceasta este, oricât de paradoxal pare.0 masura de protec!ie. Orice Încercare fOr(ata de a redresasitua!ia se soldeaza inevitabil cu consecin!e nocive. lata de ceambii parin!i, dar mai ales marna, trebuie sa inceapa schim-barile cu ea insa~i.

'f)e ~ ~

De ce copiii Î~i rod deseori unghiile?

Mâinile sunt intr-o anumita rela!ie cu aptitudinile. Dacaomul are un nivel inalt al aptitudinilor ~i i se amplifica bruscdependen!a de aeestea atunci ii pot fi traumatizate mâinile sauii pot fi afectate de 0 eczema ~.a.n\'.d.

Apropo, a~a-zisa buza de iepure la copii este ~i ea 0

consecin!a a blocajului dependen!ei exagerate fa!a de aptitu-dini ~i intelect. Daca parin!ii au un nivel inalt al perfec!iunii ~ial aptitudinilor ~i ei nu i-au putut line piept, atunci copiiiprimesc nu numai problemele legate de soarta ~i boli, dar ~iproblemele legate de mâini. Uneori, copilul Î~i roade unghiile

- ceea ce constituie 0 incercare intuitiva de a se echilibra ,miqorând ata~amentul de capacita!i, adica umilind mâinile ~iaptitudinile in acela~i timp.

290

~.

În consecin!a, parin!ii trebuie sa parcurga in mod just toateneplacerile ~i umilin!ele, miqorând cadrul nemul!umirii de

, sine mai ales pana la conceperea copilului ~i În timpul sarcinii.Mai exista un moment important.Cel mai puternic contact cu urma~ii are loc la Îneeputul

primaverii, adica de la mijlocul lui februarie pana la mijlocul

lui aprilie. În aceastâ perioada posibilitatea de a ne schimba penoi În~ine ~i prin noi de a-i ajuta pe copii, nepo!i ~i stranepo!ieste destul de mare. De la mijlocul lui noiembrie pana lamij locul lui decembrie exista de asemenea aeeasta tendin!a.

Daca copilul i~i roade unghiile, iar dumneavoastra incerca!i

sa-I convinge!i ca eel mai important lucru in viala esteob!inerea unei situa!ii bune, dezvoltarea aptitudinilor, de adeveni mai de~tep!i decât al!ii, prin aeeasta pute!i sa trau-matiza!i viala ~i sanatatea copilului. Este neeesar sa i seaminteasca mai des copilului ca toate aeestea sunt secundare ~i

nu reprezinta lucrurile cele mai importante in viala. În masurain care aptitudinile ~i s'Jceesul vor Înceta sa constituie scopulprincipal al vie!ii lui, in aceea~i masura i se va pennite sa

ob!ina mai mult.

'f)e ~ ~

M-am nase ut prematur, la 7 luni. De ce de pinde acestlucru ~i poate avea vreo influenta asupra soartei viitoare aomulni?

În viala, copi lui treee prin doua perioade importante.Acestea sunt formarea În perioada sarcinii ~i maturizarea

291

., :;::: .....~ ~'ij& "oo~!-.E ~

=-=--~a9Ll

, "

r

1

""

'Ir"1

l'

1

i

" il'III,

I,}I 1,'

Il'',,

IIIil

'i,II'1

',i

"i,',l'!'

'h'"','i

il,'l"

f,l:'l,,;

;:,

,'1

1

1

.- œ~u

-r'

r ".~~.-"

sexuala. Na~terea prematura Înseamna umilirea mandriei. '..

"pre-

cum ~I a aptltudmdor ~I a Idealurilor. Acest lucru permite ca În

decurs de 20-30 de ani de la na~tere sa mic~oreze nivelul d

dependenta fata de aptitudini, de intelect ~i de spiritualitat:

Na~terea prematura ~i prin cezariana, statura mica toate

acestea constituie cele mai indulg';nte forme care co~duc , .

0f 0 -

aln ranarea mandriei.

Astfel, daca apreciem urmarile na~terii premature, atunciele, pe plan general, sunt pozitive. Copiii nascuti prematur

sunt deseon slabi ~i bolnavicio~i, iar aceasta Înseamna aceea~iblocare a mandriei.

~ ~ ~

Stimate domn, se vorbe~te ca dumneavoastra ati renun-tat deja la cercetarile ~i parerile dumneavoa~tra d'.

1ID

prIme e carti. Este adevarat?

Deseori sunt Întrebat daca se strecoara g re'eli -d

. . . mlagnostIcarile ~i În prognozele mele.

Eu raspund ca se Întampla. În diagnosticare exista infor-

matu eronate atunci cand eu ma framant ~i sunt nelini~tit. Daca

sunt deta~at ~i lini~tit, atunci informatiile curg cu exactitate.

Nlcl eu nu pot sajudec Întotdeaunajust ~i sa trag concluzii din

'~fo.rmatiile obi~nuite. lata de ce eu nu schimb textul În toatecartlle mele pentru a putea vedea evolutia, precum ~i avan-

~area :nea destul de anevoioasa. Nu pot sa-mi reneg cartile,mtrucat este vorba despre cercetari obiective. Daca un savant a

descopent 0 anumita lege, el poate sa renunte la ea de 0 suta

292

::::::: ~

~§~a. ~O:H-f-.E u

-----.a9LZ

ori, Însa acest lucru nu mai poate avea nici 0 Însemnatate.

u pot sa renunt la activitatea mea viitoare precum ~i la'I~rcetare daca vad ca nu ma descurc sau daca simt ca am

:obosit ~i nu mai doresc sa ma ocup de acea problema. Dar

,jJescoperirile mele referitoare la legitatile dezvoltarii corpului

,'ti spiritului nostru au existat pana la cercetarile mele ~i vor

. j:xista ~i dupa ele.,Daca furnica dore~te sa renunte la muntele, pe care se

,catara, poate face acest lucru de câte ori dore~te, dar aceasta

,

nu schimba nimic. Pur ~i simplu, cercetarile mele nu suntcomparate cu caracterul meu ~i conceptia mea despre lume.

Datorita cercetarilor am dobândit un caracter mai blând, am

devenit mai nobil În ceea ce prive~te conceptia mea despre

lume. Dintre toti pacientii pe care i-am vawt, eu am fost

probabil unul dintre cei mai rai. Pentru mine, În decursul vietii,

a existat un singur far calauzitor - sentimentul dragostei din

suftet. Toate celelalte au fost estompate ~i strivite. Mergând

Înspre acest far, eu, din ateu am devenit credincios. Neavând

~anse de supravietuire ~i de a avea copii, am reu~it totu~i sadepa~esc toate acestea.

lata de ce, daca eu voi renunta la ceva, acestea vor fiambitiile mari, supararea ~i ranchiuna. Sper ca voi putearealiza acesl lucru.

.f

~

~ ~ ~

Fortele vitale au fost epuizate pana la capat, de~imedicii nu gasesc nimic. A disparut eu-I interior. Cum sa-Iredobandesc? Va implor, ajutati-ma!

293

,....

ITI', ,',1

l':'1"

IJI

"1'1

" i,Il'I!I

1,','1,1

,'1

" ,

1, '

1

',,",1l'II

1111

1'I", ',1

Ir'll'lll11

1

1''11;11"11"

",'r,li,' Il'':

'1 'Il,,1,1

il 1]'"

''l'l'III'j

l'IIl ''-,!"J'1 ,' /',' l'l ,"''il!i

l,

'1' , 11l'

1":1"il

1

','

.- coQU ..

V-ati rugat prea mult pentru spiritualitate 1i idealuri, Deprea multe on atl criticat bârbat. 0 ' -

,

b '- 'L Imensa agreslune

su con~tlenta a fost t ' - dransm'sa e dumneavoastrâ copiluluiToate acestea s-au transformat În copil Într-un flux de

autod:strugere, 0 parte din acest f)ux de autodistrugere se

arunca asupra dumneavoastrâ cu sco p ul de '

"

'J 1a supravietui

cop~ u , Starea dumneavoastrâ este de fapt starea profundâ' a

bCOP

I'~Ulul dum~eavoastrâ care cu timpul se poate transforma În

oa a traumatlsm .

um'

"'

~I moarte, Dumneavoastra ati trait cu eu-I

, -an, cu con~tllnta dumneavoastra, cu corpul dumneavoastra

~I m permanentâ ati Înce rc t - - -b ","

a sa ma U~I!Isentimentul iubirii dinsuflet, lar pentru a putea supravietui, copilul are nevoie de 0

mare cant,tate de ' b' p

". ~

lU Ife. entru ca dumneavoastra sa titinnpmsa câtre iubire trebuia sa se ' '

- 'mlqoreze eu-I dumnea-

voastra uman, con~tiin!a dumneavoastrâ cor pul dtra~ C . '

umneavoas-, eea ce v, se <i - t' 1-- - "

y m amp a, Dumneavoastrâ sunteti sâ-natoasa, dar sufeql pentru boala copilulu ' d '

, 1 umneavoastrâ, Atiavut 0 concep!le nesânâtoasâ despre lume ~i caracter ~i toat~acestea le-at, tral1 ' ' l '

,, smls cop ului am plificat e de ' t '

A r. 1 ' ca eva onst e, nu dumneavoastrâ trebuie sa fiti salvatâ

CI' C ' 1 l'

dum - "Opl U

-neavoastra,Cum sâ faceti acest lucru, eu cred câ veti

mtelegedaca veti citi cartile mele, '

~ ~ ~

Mul!i credincio~i au pur ~i sim plu nev ' -. -- '1 Ole sa clteasca

ca.~. e du~.neavoastrâ, Întrucat ace~tia au nereguli În fa-

mll.e, COplII sunt bolnavi ~i numeroasebol.' t fiar pu ea 1

294

",t.

I~

lecuite dupa sistemul dumneavoastrâ. Dar ei nu citesc

ear!ile dumneavoastra Întrucat În ele se vorbe~te desprereÎncarnare, ~i chiar ~i cuvantul "karma" Îi sperie. Poate

ca ar fi bine sa Înlatura!i din drtile dumneavoastra acesteno!iuni pentru a ajuta mai mul!i oameni, Întrucat În toate

,celelaIte probleme, cercetarile dumneavoastra corespundpe deplin cu ortodoxia.

Când am vizitat Israelul, mi s-a spus ca cercetarile mele

corespund pe deplin cu Kabbala, Au venit la Întâlnirea cu mine

musulmani care au terminat Facultatea de teologie din târile

arabe, "Tot ceea ce a!i povestit despre mine ~i despre carac-

terul meu corespunde adevârului - a spus musulmanul - ~i tot

ceea ce mi-ati aratat În general corespunde Coranului ~i

religiei mele, Eu vâ multumesc foarte mult pentru acest lucru,

Întrucât acum ~tiu cum sa lucrez asupra mea ~i cum sa ma

schimb" ,

latâ, deci, câ Ir, Întâlnirile cu mine vin musulmani ~i budi~ti,

iudei ~i catolici, ortodoqi ~i atei, Tuturor le spun acela~i lucru:

- Fiecare obiect din Univers provine din cauza primarâ ~i

este legat de aceasta, Creatorul se gâse~te În afara limitelor

spatiului, timpului ~i a materiei, Totodatâ, El este prezent ~i În

aceastâ lume, Con~tiinta constâ din spatiu, timp ~i materie, de

aceea nu se poate, prin intermediul con~tiintei, sa În!elegem

Creatoru!. Singura modalitate prin care putem sâ Întelegem

Creatorul este iubirea,

Toate marile adevaruri au fost descoperite ~i cunoscute prin

iubire, iar con~tiinta a introdus acestea În plan uman, Ortodoc~ii,

catolicii, musulmanii, iudeii, Î~i schimba adeseori religia ~i

295

T-- +::::::

§;2 § ~ 2-i:C1-1-.E

::i:i:-(u

==-==-,uya:

l

--,....-

r

""

......-

I

l,

,

:,

Il

l"

'illIl

"'Ii'd!.IIl'II'I!,'

,1

,:'1",1ill\1:lt:

"i'IIIII'

' 111'1l,

)

" 1,'11

111

,1',1 l,

':111',;.1

'1111'11

,'i' I"11

1IIIi'"1,1

",1111

Il'1,.1'1,l'II

1,1. .1l'

Ilj':!

,'II,'

l':

,,1,1

1

'i,1

l,!

.=,~U

'"

continua sa traiasca ~i sa nasca copii, Dar nici unul nu a

supravieluit negân,d iubirea; chiar daca a supravieluit, atunci aumunt urma~ii lui. ln viala omului, religia joaca un roi important.

Numeroase tendinle religioase, se straduiesc, fiecare in felul eisa cunoasca Creatorul ~isa se apropie de Acesta, '

Cu cât exista mai multa iu~ire la baza unei religii, cu atâtmai mult aceasta ofera 0 imagine asupra moralei ~i eticii ~iconduce la dezvoltarea spirituala. Religiile mondiale actualeau creat civilizalia existenta. Nascându-se dintr-o singura rada-cina, religiile lumii au diferite trunchiuri ~i ramuri. În planreligios, intreaga lume este divizata in câteva parti, iar in plan

informational, energetic ~i economic, !loi suntem deja cu totiiacela~i popor, aceea~i nalie, aceea~i civilizalie. Dar da~aparerile noastre vor fi indreptate asupra a ceea ce desparte 0religie de alta, atunci rara doar ~i poate se va pune problema:

"care religie ~i cafe papor este mai bun. "Înseamnâ ca maidevreme saumai târziu se va na~te dorinla distrugerii celei mairele religii ~i a celui mai rau popor. lar in conditiile mijloa-celor tehnice contemporane, aceasta inseamna disparilia civili-zatiei.

Daca Yom analiza ceea ce ne une~te, intelegând ca in fatalui Dumnezeu nu exjstâ nimic mai bun ~i nimic mai rau, ~âprin iubire noi suntem uniti, atunci Yom indrepta toate forteleÎnspre salvarea omenirii ~i nu Înspre nimicirea acesteia, '

4p.o ~ .qPe copi/ul meu I-au durut un timp Îndelungat picioa-

rele. Dupa un anumit timp durerea a disparut, dar câinele

296

~.i\.

.'

J

a murit În urma unei afectiuni la picioare. Sa fie oarelegate Între ele aceste doua evenimente?

Judecand dupa toate posibilitatile, s-ar parea ca da, Atunci

cand omul este nemultumit de soarta sa, il dor adeseori

picioarele. Atunci cand omul este gata ca pentru 0 soarta mai

buna sa,i faca rau unei alte persoane sau sa se dispretuiasca pe

sine, daca prosperitatea se naruie, atunci toate acestea pot da ~i

dureri, traume ale picioarelor ~i 0 dilatare varicoasa a venelor.

Initial la copil actiona un program de autodistrugere din cauza

idolatrizarii soartei, iar apoi, probabil ca sub influenta medica-

mentelor sau ~i a altor cauze, starea lui sa se fi imbunatii(it, dar

acest program a trecut asupra copiilor pe care urma sa-i aiba.

De ce este periculos acest transfer asupra altei persoane' Pe de

0 parte - ofera un repaus temporar, 0 aman are. $i daca omul se

schimba, atunci acest rastimp poate fi folosit ca sa se sai veze

~i pe sine ~i pe Llrma~ii sai. Pericolul consta in faptul ca atuncicand raspundemnoi În~ine pentru gre~elile noastre, noi ne

schimbam in bine mai repede.

Dar daca pentru concept'a noastra de via(à ~i pentru caracterul

nostru incorect platesc copiii ~i nepotii, atunci cand yom incepe

noi sa platim, deseori nu mai avem forta necesara. Adica 0

amanare de durata in cazul unei conceptii incorecte de via(à este

vatamatoare ~i pentru urma~i ~i pentru noi. Animalele domestice

sunt ca ni~te copii. $i in cami de fata programul de autodistrugere

aruncat asupra copiilor care urmeaza sa apara pe lume, s-a

transferat asupra càinelui. Cand copilului ii va veni vremea sa

aiba la randul sau copii, daca au un suflet intunecat, atunci pot sa

nu mai apara niciodatâ pe lume sau sa se nasca bolnavi,

297

::2~~

~~ S.Q:lf E

/

r

1

,

(

.....t:~u

-=-lI.91.2'

r-

T'~

,/1Il,II:,

,l,'1

illl'll\,I

"".'1 1,1,,;l'1

, q~l;ilil

Il Y",

""

1

'111

l'II,i'1,11 1'

1

11,,' ,

1',1

Il'11"

""",11'1",1"1,

1.1,l,l'

1,II'i,': Il1,'\',1

111,

,"/,"1'!il'I

,1;1

"

',!II,',),:

,,1,1

. 1

Il1

1

Su..

r..:;~~....-

Daca sufletele sunt mai luminoase, atunci Înainte de

concepere Începe procesul lor de purificare, ~i viitorul lor tata

- al copiilor de astazi - poate avea din nou dureri la picioare,fracturi ale picioarelor, inllama(ii, erizipel etc. Poate sa se.

realizeze ~i 0 alta varianta. Copiii au un sullet pur, ei se nasc

sanato~i, iar tatal lor Illi prezinta nici un fel de probleme. Dar

Întrucât mina aC(iunii Încetinite se alla În câmpul lor, mai

devreme sau mai târziu, va, exploda. $i daca acest lucru va

amenin(a copiii, atunci se va transfera mult mai puternic Înspre

tata. $i atunci, la câ(iva ani dupa na~terea copiilor, tatal poate

sa-~i piarda picioarele sau sa aiba 0 afec(iune grava la picioare.

lar acum nu voi mai intra În detalii, Întrucât ele nu sunt

necesare. Daca parin(ii ~i copilul se vor schimba ~i vor lucra

asupra propriilor lor persoane, aceste probleme pot fi ocolite,

'f)<o ~ ~

Daca prin sterilitate se blocheaza ceva, atunci ce se aflaÎn spatele na~terii unor gemeni, tripleti ~.a.m.d,?

Unul dintre componentele mândriei ÎI constituie sentimen-

tul tau de unicitate ~i irepetabilitate. $i daca omul are ~anse

mici de a supravie(ui când se na~te singur, atunci când se nasc

gemeni, mândria le este Înftânata ~i acest lucru le permite sa

traiasea. Chiar ~i În uterul mamei, gemenii sunt obliga(i sa se

orienteze nu atât asupra propriei persoane, cât asupra rela(iilor

dintre ei. Concentrarea asupra aptitudinilor se transfera În

concentrarea asupra rela(iilor, mândria Înlocuindu-se cu gelo-

zia. Aceasta este una din formele de armonizare naturala.

298

--

'f)<o ~ ~

Eu ÎI insult foarte tare pe fiul meu ~; ma supar pe el

. pentru faptul ca neaga familia, Învatatura, etc. Ce e de,flicut? Aceasta se Întampla de la sine, În ciuda striidaniilormele de a-I iubi.

Dumneavoastra ave(i 0 dependen(a interioara foarte mare

fata de toate va lori le. V-a(i manifestat agresivitatea fata de

IU;l1ea Înconjuratoare, fa(a de oameni, aptitudini ~I destin

favorabil ~i În planul principiilor ~i al idealurilor. Pentru ca fiul

dumneavoastra sa supravietuiasca, este nevoit sa renun,te ~i la

morala ~i la idealuri, precum ~i la destinul favorabd ~i la

aptitudini. Nivelulmândriei la el nu este n~are. ~I se ase_al~ana

cu cel care este gata sa Împra~tie tO(1 ban~' ~I sa devma saracnumai pentru a pastra iubirea În suflel. ln cazu~ de fata, el

tinde sa atinga un nivel spiritual mai inalt, ignora,nd Complet

terl' ala' lar la dumneavoastra nivelul mandne, estepartea ma ,. -' .

foarte mare. Încerca(i sa eiti(i cu aten(le eartlle mele ~I sa

lucrati mai Îndelungat asupra propriei persoane. Atunel se va

schÎl~ba ~i caracterul fiului dumneavoastra.

'f)<o ~ ~

Domnule Lazarev, cum poate fi explicata urmatoarea.t ,'? La multi dintre ce; care Încercau sa vina la pre-SI ua~le. .

legerile dumneavoastrii apiireau urmatoarele o~sta~ole(traumatisme ale picioarelor, accentuarea radlcuhtei,

299

- +:::::.: -<QE..:..: Q.. 15:

g5~~.E ;5

~......===-=-=

LI9Ll

l1

,....

,

J,:1

r

---

1;1

1

il1

.-::1"'1~u

..

.--

ruperea tiilpilor de la pantofi, lovirea cotului, pierdereatuturor cheilor de la tocuin!ii)?

La prelegeri, cantitatea de informa(ie este mare ~i

accelerarea tuturor proceselor este mult mai puternica decât În

momentul lecturarii car!ilor. Are loc un proees insesizabil, dar

foarte intens asupra propriei persoane. Daca omul nu este

pregatit pentru un asemenea proces, atunci lui Îi dispare

dorin!a de a ajunge la prelegere. Daca În interiorul sau el este

pregatit, atunci acest proceS Începe Înainte de prelegere. Au

loc diferite neplaceri, iar omul, trecând prin aeestea În mod

just, primqte in decursul a doua ore de expunere, posibilitatea

de a desÎa~ura 0 activitate mai intensa. Uneori eu, sau nu sunt

pregatit pentru a da informa!ii pure, sau nu am puterea sa

asigur oamenii din sala În timpul ~edin(ei, sau sala este practic

goala iar atunci fie se pierde dorin!a mea de a prezenta

expunerea fie se conecteaza mecanismul secundar de autoapa-

rare. Acum eu lucrez asupra temei legate de "personalitate".

Despre aceste cercetari doresc sa relatez mai amanuntit În

viitoarea mea carte. Iata,În timpul activita!ii cu sala au 'avut

loc lucruri stranii. De obieei eu prezint cercetarile mele ~i

informa!iile noi dupa 2-3 luni dupa ce le-am derulat ~i le-am

trecut prin filtrul meu. De aeeea, nu ma Întâlnesc des cu

spectatorii. Acum am hotarât sa fac 0 bucurie ascultatorilor

prezentând informa(ii noi, de~i de fapt nu le-am verificat de~

plin pe propria-mi piele. Primele me le expuneri, pur ~i simplu

dm cunozltate, le-am Înregistrat cu 0 videocamera pentru a

ana/iza gre~elile mele ~i pentru a line cont de par(ile pozitive.

Apoi, cuno~tin(ele mele' au Început sa-mi ceara videocasetele,

300

,afirmând ca au 0 influen!a mult mai puternica decât car!ile. Înprimul rând, toate car(ile erau coneentrate Într-o singura

conferin(a. În al doilea rând, informa!ia de baza va parvme nu

prin text, ci prin voce, mi~care. În al treilea rând, interac!iunea

prin videocaseta este mai puternica decât prin carte. Este mal

u~or sa lucrezi asupra ta, este mai u~or sa te schimbi. Dupa

aceasta eu m-am straduit sa Înregistrez pe videocasete toate

conferin(ele. În general, Înregistrarea pe videocasete se adre-

seaza aeelora care doreau sa ajunga la consulta(ie. Dupa ee

vizionau casetele, mie ÎmÎ era mult mai lI~or sa explic ÎI1 ce

consta esen(a problemelor omului ~i cum trebuie rezolvate. De

exemplu, În Saratov, operatorul a pornit videocamera, a fixat-o

pe cortina scenei, a trecut spre mine apoi a Început sa ma

filmeze. Camera s-a op rit. Încercarile de a 0 reconecta nu au

reu~it. A fixat camera pe cortina ~i a Îneercat sa 0 conecteze.

Camera a pornit. Ca sa nu mai apara aceea~i problema, el a

hotarât sa nu 0 atinga, iar 0 ora Întreaga, pe ecran, s-a vazut

cortina ~i s-a F.Uzit numai glasul meu. Dupa 0 ora, el a În-

dreptat camera spre mine. Nu s-a mai Întâmplat nimic, ~i

videocamera continua sa func(ioneze normal. Dar eu apaream

Într-o imagine foarte mica. Atunci operatorul a decis sa ma

prezinte În prim plan. De Îndata ee figura mea a ocupat tot

ecranul, videocamera s-a oprit din nou. A fost nevoit sa filme-

ze din nou cortina.

Întorcându-ne la Sankt Peterburg s-a verificat video

camera; totul a fost În regula, ea func!iona irepro~abil. Dupa 0

saptàmâna, am (inut 0 conferin(a la Orcol. Eram con~tient ca

noua tema pe care 0 abordasem deja reu~isem sa 0 funda-

mentez. Pentru a Încheia aceastâ tema trebuia sa primesc 0

301

1"':::::::

~ ~"ii&OOt-r-..E

r -

'1

~u=-=--

ag/.Zr-

.....-

Il!:,I1

",II!,'I:I

1111

1111

1

1',1

l,

.nQU ..

noua portie de neplaceri, de nenoraciri de umilinte sa trec, .,prin ele În mod corect ~i sa ma deta~ez mai mult de valorile

umane pentru a ma ridica pe 0 noua treapta a cunoa~terii. Nu

am chef de expunere ~i anulez aceasta conferinta, Dar deja s-a

Tacut reclama, organizatorii cheltuisera bani ~i am fost rugat sa

n-o anulez, ci sa 0 reprogramez, Eu am fost de acord, De dataasta, la Oreol am luat cu mine doua camere video, de doua

tipuri diferite, M-am gândit ca nu se pot strica amândoua

deodata, Înainte de conferin!ii, 150 de persoane au dat Înapoi

biletele la casa, Uitându-ma la sala destul de goala, eu am

Încercat sa-mi adun gândurile. Apoi, dupa conferinta, citind

biletele venite din sala, am observat ca une le dintre ele erau

pur ~i simplu j ignitoare, Un asemenea lucru,nu s-a mai Întâm-

plat niciodata pâna acum. Sa trecem la videocamere, Prima, a

refuzat sa functioneze din start, Ea s-a stricat pur ~i simplu,

De~i semnalul luminos era aprins, nu a Înregistrat nimic, A

doua videocamera a Înregistrat limpede expunerea, Tara nici un

cusur. Eu m-am uitat pe vizor ~i m-am gândit:

- ::;i iata ca totu~i mi-am atins scopul ~i am reu~it saÎnregistrez,

Dupa aceea m-am Întors la Peterburg ~i am introdus caseta

În aparatul video, Imaginea era foarte clara, Eu cascam gura ~i

dadeam din mâini În mod convingatoL Sunetul insa nu se

auzea. Videocamera nu s-a stricat, dar nu a inregistrat nici un

sunet. Dupa aceasta, ea a fost folositii de nenumarate ori la

Înregistrarile obi~nuite, Însa niciodata nu s-a mai Întâmplat a~a

ceva cu ea.Mi-am amintit ca a mai avut loc ceva asemanator cu

informatiilemele. Cu un an ~ijumatate În urma, la New York,

302

am consultat 0 persoana care suferea de cancer la gât. Acesta

era un mare specialist În domeniul vindecarii prin regim,

- Dumneavoastra aveti cancer Întrucât ati hotarât ca omul

se vindecii prin regim ~i spirÎtualitate, Dar pe om ÎI vindeca de

fapt iubirea, Dieta ~i spiritualitatea contribuie doar la aceasta,

Am mai discutat 0 vreme, apoi el a plecat. Dupa aceasta a

aparut ~i imbunatatirea starii lui de sanatate, Dupa 0 jumatate

de an omul a hotarât sa le relateze americanilor des pre cartile,

~i cercetiirile mele. A avut loc 0 Întreaga conferinta, Totul afost Înregistrat pe casete video ~i audio, Însa nici aparatul

video, nici cel audio nu au Îl1registrat nimic, a=?a curn am

constatat ulterioL Poate ca informatia mea a fost destul de

seaca. Sau el a expus lucrurile din punctul lui de vedere,

dându-i 0 interpretare informationala proprie, ceea ce putea fi

periculos, dar in general, nu s-a inregistrat nimic,

În principiu eu ma bucur ca se intâmpla asemenea lucruri.

Am foarte multe probleme dar dispun de foarte putina putere

pentru a putea controla informatiile pe care le primesc, Daca

aceste mecanisme straine de control functioneaza, Înseamna ca

nu trebuie sa ne Îngrijor,',m ca eu, prin informatia mea a~ pu-

tea aduce prejudicii cititorilor.

..g;.. ~ ~

În a patra carte a dumneavoastra exista un episod Încare se vorbe~te despre 0 transfuzie de sange care vi s-aÏacut . Eu nu am putut sa citesc aceste randuri. În generaI,

eu nu pot vedea sange ~i nici sa aud des pre rani. Din cecauzâ?

303

.,.-.:; t:[;J § -;; g. ~«IE-oE-o...:: u

-=-~L~9a:

r '~

1

,/

ri

1

--l'Ili

.'1'

'l

'

,

',i,'',!

)"'l,'II "

,

.1

rl'/Ii

: Il!

l'III'

":"

1,:,"',

1

:

' 1"

Il,1,

''l''.1'1

""/"

1

l'i "",,1,

'

:'

1

',

"'1

/

'"

,,1l,

1

l,,!'1Il!I

i,il

.n-~u

df:O

0 ~~

'"~"ii jj-

~(-of-<..c:

Fl:;.,::.:.i-'" -"..~

,!r

Înainte, oamenij au considerat c' .În sange/e sau În m od sub .

a sulletul omu/Ill se gase~te. con~tlent om / . .

1 -tatea sa mai mu It de' d . '

U I~I eaga persollal i-sallge ecat de corp S' cr .

Îlljosirea tuturor fUllqiilor vitale ~i a tutu~ora~:~ra~eaII1seam~a

acela<i tim p De '

on or umane 111v . aceea Prll1 sang .

'.erare s-au vll1decat multe b r

111trecut ~I de aceea donarea de sail e .0 1

sanatate N'. . . . geste folosltoare pentru

. ICI 111penoada clclului la fem .nu este Îlltam p lat A

el scurgerea de sallgeoare. cest lucru cOllti. .

b. .

prin Înjosirea latu .. era 0 IZ UCI11rea Iubirii

.fil umalle. Daca femeia este foarte . -

atuncl menstruatii/ e pot ' d. . mandra,

, sa Ispara.

a femeie mi-a po t' . .

Nivelul de sPiritualitat;e:r~ ;~:~~a ri~~::;rii.copilului sau.

A vea menstruatie 0 data e . ~I trufia IIllellsa.

Însarcinata <i ÎI; ac 1.

pail: ApOl a ramas totu~i Îlltr-ull felv e a~1 tlmp 1 s-a pus d' .

mare maligna a creierului P t, un lagllostlc - illlla-

. . ell ru a face Ope t' b 'IJ1treru pta sarc l' ,la I -C::: '.ra,la, tre ula

. s-a ,acut ~I 0 d .

pentru a vedea ÎIl 1 .d

.la~llostlcare cu ultrasulletece una e sarCll1as Il" A

indicat Ilimic, Tatul nu e'. .e a a. paratul nu a

alla ÎIl a treia IUlla de sarc~~~~'ia~:a i~:~tesemne le. fe~eia se

dar sarcilla exista. Înseal1na c'p

b

nu se alla 111pantece,

Treb' . . a nu tre ula efectuata operatia

1.

ilia sa a~tepte. Au illternat-o ÎIl clillica, unde a statd' :

Ull/. MedlCII au mai supus-o Înca 0 d . . oua

ultrasullete Fe' d..

ata dragllosticarii cu. mela era eJa 111a cillcia l' . . .

aparatul arâta iara~i ea nu ex,.stW"

u~la de sarema, Jara IlICI un cop" D - 1 .

~edere ÎIl spital, femeia a al bit cu totul 1. upa.o ulla de

orbeasca Med'" J '"'

ar apOI a II1ceput sa. ICII au JOtarat ca este pt'. .. .

opera!ie pe creier. Au a~teptat sa vad::~ :rzlu .sa-I mal faca 0

tevatura D . d. .. e se II1chele aceasta

. upa ImellslUllIle panteceluise ' h

. .c. . 1 - ' II1C ela de'a aII1cra ulla de graviditate Deod C . ". a a, mtr-o noapte, veeiniiei au

'1

1

1

1

1

1

1,

304

'""

fost trezi!i de ni~te sunete ciudate, Femeia vorbea Într-o limba

neculloscuta, allalldu-se ÎIl contact efectlv cu cineva. A vorbit

astfel cateva ore, ÎIl a treia zi dupa acea Iloapte a Începutsa i seÎllllegreasca parul ~i Îllcetul cu Încetul i s-a restabilit Îlltru totul

vederea. Medicii au hotarât sa cerceteze pelltru orice eventu-alitate cum se comporta inflama!ia. Ea IlU se mai gasea pe

creier, Illflama!ia callceroasa a disparut rara urma, Apoi, prinradiografierea pâlltecelui s-a distills un copiI de cillci IUlli pe

care dupa alte patru IUlliI-a adus cu bille pe lume.

- Cu mâlldria dumlleavoastra ~i cu ata~amentul fa!a deidealuri ~i spiritualitate practic IlU avea!i ~allse sa face!i un

copi/. De aceea au Început sa va pregateascacu ajutorul unor

astfe! de metode sa pute!i na~tecopilul, i-am explicat eu. Ull

caracter putemic poate cOllduce la 0 imellsa trufie, dar el poate

~i ajuta la depa~irea acelor obstacole pe care ait caracter IlU le-ar suporta, adica este 0 pârghie care poate zdrobi omul, dar il

~i poate ridica , daca omul va sim!i corect direqia.- ~ti!i, ca dupa acest eveniment eu am Început sa cred În

Dumnezeu, - a spus ea, - ~i Întreaga mea viata s-a transformat.

Eu traiesc acum numai cu gâlldul la Dumllezeu ~i vreau sa

Înfiin!ez Ull celltru spiritua/.

- Dar ata~amelltul fa!a de spiritualitate exista totu~i ladumneavoastra - i-am comullicat eu cu amabilitate, ar fi dedorit sa lucra!i asupra propriei persoane.

Dupa doua zile m-am convills de corectitudillea diagllos-

ticului meu.

- Noi mergem totu~i pe cai diferite, - a spus cu triste!e ea.Dumneavoastrâ ati venit În ora~ul nostru, oamenii viseaza

Ilumai sa va poata vedea, iar dumneavoastra petrece!i Ilop!ile

.-

1

1305

'"

~u=-=---

lt9a:-,....

....-

...1'1.'

III

Il

.~QU

-~.;,;~.-JI-

racând be!ii ~i târaboi. A~a ca fi!i bun, elibera!i apartamentul

pe care vi I-am pus la dispozi!ie.

Sper ca totu~i dependen(a ridicata de principii ~i idealuri s-a

diminuat la ea.

Sa ne Întoarcem la autorul Întrebarii. Întrucat dumneavoas-

tra va orienta!i asupra eu-lui, asupra corpului superior, atunci

fa!a de orice pericol la care este expus corpul ~i viala.

dumneavoastra va comporta(i cu 0 frica exagerata. Cum put~ti

sa va reveni!i, miqorand mandria dumneavoastra eu sper c~

ve(i În!elege din car!ile mele.

'!J>o ~ ~

Stimate Serghei Nicolaevici, dupa a doua sau a treiaemisiune a dumneavoastra sub titIul "Bumerang" eu amfost !iutuita la pat, sim!ind dureri acute În tot corpul. Pur

~i sim plu alti fost !intuita la pat, nu am putut sa-mi mi~cnici mana. Timp de cinci zile ~i cinci nop!i uu am putut sama ridie .,i nici sa ma Întorc, Întrucat orice rni.,care Îmiprovoca dureri Îngrozitoare. Ce mi s-a Întâmplat? De fapt,eu nu reac!ionam uici la Ciumak ~i nici la Ka~pirovski.Acum rn-am Îmbolnavit gray, de~i Încerc sa lucrez asupramea. Doresc sa am un copil (casâtorie tarzie, varsta de 37aui). Cum sa ma pregatesc, cum sa ma purific? Spune!i-mice sa fac, ajuta!i-ma va rog.

În momentul privirii emisiunii, dumneavoastra a!i avut 0

concep!ie justa despre lume ~i un caracter ural. În straturile

306

1"<::::: ;:~ ~~;;. -tQf-~.E ~

=-=---l a91.Z

r

.~.j"~

r,},[

adânci ale caracterului dumneavoastra, nive lui mândriei ~iagresivita!ii fa!a de barba!i a fost imens ca ~i dorin!a de adiviniza omul iubit care statea la baza acestuia. Dacadumneavoastra a!i fi avut 0 concep!ie incorecta despre lume,

atunci nu a!i fi suportat purificarea care ar fi condus laaccentuarea agresivita!ii, iar treaba ar fi putut sa se termine cu

0 Îmbolnavire grava. De aceea, fie n-a!i fi dorit sa privi!iemisiunea, pur ~i simplu neconectand televizorul, fie nu a!i fiputut privi chiar din primele minute. Dumneavoastra a!i

ob!inut purificarea prin nenorocire, suparare, boala ~itraumatisme. Însâ, Întrucat ati Începllt sa va manifestati coreet

fata de lume eu-I dumneavoastra superior s-a folosit de acest. ,

moment pentru a scoate la suprafa!a "murdaria" ~i agresivi-tatea, iar orientarea corecta v-a ajulat sa depa~i!i mai repedenegativul pe care I-a!i purtal. Acum situa!ia este mult mai

buna. Boala dumneavoastra actuala ml mai este legata dedumneavoastra, ci de viitorul copi/. Continua!i sa lucra!iasupra propriei persoane, ruga!i-va pentru dumneavoastra,pentru copii ~i nepo!i. Merita sa va uita!i la casetele cuultimele conferin!e ADJlo yeti gasi 0 informa!ie care nu estereflectata În carli. În primul rand, sa sim!i!i În sinea dum-neavoastra la Început Divinitatea, iar apoi umanu/. În sotuldumneavoastra Încerca!i sa iubi!i la Început Divinitatea, ~i abiaapoi umanul, adica Închipui!i-va ca so!ul dumneavoastra amurit, v-a parasit, a plecat sau a devenit dintr-o data minunat,tanar, deosebit de spiritual ~i bun. Dupa aceea, imagina!i-va ca

so!ul se Îmbolnave~te ~i devine invalid. Încerca!i sa pastra!iiubirea fa!a de Divinitatea dinlauntrullui, indiferent de cum nu

s-ar schimba latura sa umana. Atunci ~i umanul ÎI yeti iubi rara

,

1

.'

307

----

11

',1

' 1l'

1

'II

l'1

.~QU

..

F"-.:.."".,-~

frica, Tarasuparare ~i pretentii, Astfel purificarea va avea loc

mal repede ~i mai u~or.

~ ~ ~

Cn cat - t -d '

,ma s ra Ulesc mal mnlt sa ma sn pnn sot 1 '

". ,u UI, cu

atat mal mnlt Încerc 0 presinne mai mare .i nm '

"t - D

?. v 1 ln a. e

ce. .

Trebuie sa va supuneti lui Dumnezeu ~i nu sotului, ÎntrucatDumnezeu va conduce prin intermediul sotului, Cand va

~upunetl, sotului, va supuneti de fapt logicii umane, ceea ceIDseamna ca Începeti sa depindeti de ea, Cu cat depindeti maimult de logica umana, cu atM mai mult se na~te Înla~ntrul

du~neavoastrâ agresivitatea. Dumneavoastrâ "Îndesati" Înadancul dumneavoastra agresivitatea, Încercand sa fiti bl'

d 'A .'

an aID extenor <i cu cat

,t ' ' d '

, ,

. '( IDfa mal a ane agreslvltatea Însubcon~tlent, cu atM mai periculoasa este pentru sotul

dumneavoastra, Totodata el este sili t sa,

d "

,", evma mal agreslv

pentru a supravietui,

Mama cedeaza adesea În fata capriciilor copilului sau ~i nu

se enerveaza În fata comportamentului stupid, ~i totu~i prin

asta ea nu se supune lui, lata de ce este mai bine sa nu i te

supui sotului, ci sa-i cedezi. Nu este voie sa te simti mai presus

de sot, dar nu este voie totodata sa te simti mai prejos de el. În

dragoste noi suntem egali ~i unici, Daca simtiti ca supunerea

d~mneavoastrâ trece În robie, Înseamnâ cà nu vedeti divi-I1Itatea ascunsa dupa Înveli~ul uman al sotului dumneavoastra,

Putet' sa spuneti În gand:

308

!\

- Eu primesc umilinta nu de la tine, ci de la Dumnezeucare te-a trimis,

Daca simtiti Însa ca totu~i va supuneti umanului, atunci e

mai bine sa strigati, sa zgariati fata sotului dumneavoastra,Cand femeia are În suflet multa dragoste ~i ea se concentreaza

,asupra acesteia, atunci intuitia lucreaza mai bine decat la

barbat ~i la orice situatie ea se uita cu mai multa Întelepciune,

În acest caz, sotul nu trebuie s-o umileasca, El dirijeazalucrurile marunte ~i Îi va ceda mereu sotiei În problemeleesentiale, Daca Însa În suflet exista iubire putina, atunci fiefemeia va exercita presiune asupra sotului, fie el asupra ei,Toate divergentele se rezolva prin iubire, Pentru aceasta estenecesar sa tindem spre dragoste ~i sa ne orientam mai multspre sentimente, decat asupra unor prejudecati ~i principii ,

Femeia trebuie sa se comporte În a~a fel Încat sa il apropie atatpe sot cat ~i pe ea de Dumnezeu, Pentru aceasta este nevoie saintensifice dragostea atM În sufletul ei, cat ~i În sufletulsotului, lata de ce, uneori, este mai folositor sa ii strice bunadispozitie sotului, sa nu fie de acord cu el, sa fie pus Într-osituatie nea~teptata ~i "rin aceasta sa se destabilizeze umanul,fiindu-i astfel sotului mai u~or sa simta dragostea din sufletullui, Supunerea oarba fata de dorintele sotului ÎI ancoreaza maiputernic de toate valorile, agresivitatea lui cre~te ~i sedenatureaza caracterul.

Nu demult, un tanar mi-a marturisit urmatoarele:

- M-am plimbat cu 0 fata timp de cateva luni, În cele dinurma am hotarat ferm sa ma despart de ea, lar acum ma simtdin nou atras de ea, Însa eu sunt ferm hotârat sa ma despart,Cum sa procedez?

,.).~-

'-'<.

{'

309

"1"=~ ~~ 8-a:n-f-..c

r

\

...!::~u

~--

U91.Z

r-

--. i,

"',1 l'

1

"

'1

11

l' 1

1,1

l',1

',l","

l',1

'II'Il! ,

.nQU

.1t""

l" ;';-~~.-~

- Cum ce sa faci? Ignora hotarârea. Daca vrei sa 0 vezi,du-te la ea. Daca te atrage, du-te ~i nu mai acorda aten!ie lanimic. Indiferent cum se comportii ea, orice !i-ar spune ~i orices-ar spune despre ea, Sa ai Încredere În sentimente le tale. DacaÎn adâncul tau nu dore~ti sa 0 vezi de~i principiile,

~i moralaimpun Întâlnirea, nu te duce la aceasta. Sa nu te Întâlnqti dinmila sau din motive morale. Va fi mai rau ~i pentru tine ~ipentru ea. BineÎn!eles, În rela!ii trebuie sa existe ~i moralitate

~i principii ~i logica, dar principala orientare trebuie sa seÎndrepte mereu spre sentimentul dragostei din suflet. Cu catamuI este mai sincer ~i mai binevoitor, cu atât Îi va fi mai u~orsa faca alegerea corecta. Este bine sa cunoa~tem faptul calogica ~i con~tiin!a umana nu vor putea niciodata determina pedeplin cum trebuie sa se comporte omul. Comportamentul adoi oameni Îndragosti!i este imprevizibil

~i determinat delogica divina care nu este accesibila con~tiin!ei. lata un

exemplu.

Se Întâlne~te un tanar cu 0 fata. El se Îndragoste~te de ea.Ea, prin comportamen~ ~i sentimente cDntribuie la acest lucru.

Între ei Începe un joc al dragostei care dureaza 0 saptamana, 0luna, doua, trei. Ea nu Îi cedeazii sexual. El mi s-a adresat mie

~i a Încercat sa afle ce se Întampla.

- Aceasta poate fi 0 Întamplare obi~nuita de vampirism,atunci cand femeia stame~te În mod artificial pasiunea bar-batului, dar nu se culea cu el. În acel moment el cheltuie~te Înfavoarea ei energie, aptitudini ~i bani. $i cu cât depinde maimult de aceasta pasiune ~i de toate sentimentele umane, cu atateste mai mult golit sufletullui de aceastii femeie.

310

.,.

'"'-

~.'W-

~

Dar aici avem un ait caz. Eu vàd sentimente reale. Mai multdecat atât, eu vad În câmpullor un copil comun.

Dumneavoastra ve!i avea cu ea un copil - i-am spus eu - ~ise pare ca amândoi ave!i sentimente reale de iubire.

Dar dupa doua luni ei se despart, ea nu se culea cu el. Dupa0 jumatate de an el vine iara~i la mine ~i Îmi spune ca ei nu s-au mai vazut ~i este pu!in probabil sa se mai vada.

- Dar copi lui În campul nostru este comun? - ma Întreabael.

Eu ma uit În câmpul lui. Nu mai vad copi luI. Nu maiÎn!eleg nimic.

- Probabil ca peste câtva timp va ve!i Întalni ~i ve!i aveaun copil - am presupus eu.

El se uita la mine cu parere de rau, da din umeri ~i pleaca.Eu, chinuindu-ma, Încerc sa În!eleg unde am gre~it. Dar nu

În!eleg nimic. $i astfel de cazuri au mai fost dar de fiecare datanu am În!eles nimic. lIuminarea vine Încet ~i chinuitor. Se pareca genotipu! campului copilului, st!l!lctura spiritului ~i sufle-tului se formeaza În timp de câteva vie!i. Se Întalne~te tanarulcu 0 fata, nutresc sen imente puternice unul fa!a de celalalt ~iÎn campul lor are loc conceperea spirituala a copilului. Se

desfii~oara un proces activ de formare a structuri i spirituale acopilului. Dar tinerii nu se culea Împreuna. Ceva Îi Împiedica,ceva nu permite acest lucru. Se pare ca daca Încep 0 viala

sexuala activa, caldura sufleteasca scade brusc. Astfel, struc-tura În formare a copilului va fi lipsita de energie. Se franeazabrusc dezvoltarea copilului. Natura face Însa totul pentru asalva copilul ~i a continua procesul lui de dezvoltare. Poateaparea alta situa!ie. Dupa primul contact sexual, nu se ~tie de

31l

'f"<:::: t:~§ijg. ~i:C:E-<E-..c:: u

--H9/.Z

,.,-

.'

11

1

~'1

.1,1 !

1 ""

1

Il'

Il

.n-cu

r"-~.,;...>!.......-j

4!:"

unde, apare 0 Îmbolnavire venerica, de~i pana atunci ambii

parteneri au fost pe deplin sanato~i. Aceasta Întamplare stupida

poate sa-i desparta sau soarta Îi arunca În diferite ora~e. Daca

judecam dupa logica umana, acest lucru ÎI putem numi prostie,

stupiditate sau tragedie.

Aici avem Însa de a face cu 0 alta logica, logica salvarii ~i

dezvoltarii copilului la nivelul câmpului. Astfel, timp de

cateva vie!i ei se Întalnesc, fac cuno~tin(â, iar schema compor-

tamentului ~i rela!iilor lor este determinata de particularitatea

formarii copilului În campul lor. ~i cu cat se vor supune mai

mult partenerii logicii iubirii, ~i nu vor avea preten!ii unul fa(â

de celai ait, cu atat mai echilibrat se va na~te copilul.

Dar daca parin!ii cedeaza În fa!a logicii umane, Înabu~a

iubirea sau daca cedeaza corpului omenesc ~i transforma

iubirea În pasiune sexuala, campul genotip al copilului se

deformeaza ~i este rectificat pe parcursul a catorva vie!i prin

bolile ~i nefericirile din viala viitorilor parin!i. Energia cea mai

utila ~i Înal!atoare se consuma pentru cele mai importante

strategii ale omului. Cu cat mai Înal(âtoare ~i pozitive sunt

senti mente le pe care. le simte copilul În timpul maturizarii

sexuale, cu atat mai mult aceasta energie 1

subtila se vaconsuma pentru formarea soartei omului, a destinului ~i sana-

ta!ii viitorilor sai copii. Moralitatea, spiritualitatea, bunatatea,

se nasc din dragoste omeneasca, iar aceasta la randul ei se

na~te din iubirea fa!a de Dumnezeu. Cu cat copilul În perioada

maturizârii sexuale va nazui câtre Dumnezeu, cu cât se va afla

Într-o stare de bunatate ~i dragoste, cu cat se vor Încerca

sentimente Înal!atoare ~i de bunatate, cu atat mai favorabila va

fi soarta acestuia ~i a copiilor care vor urma. Dar daca ado-

312

';lescentul Începe de timpuriu viala sexuala sau, urmand'.exemplul parintilor, se Înfurie ~i Înabu~a dragostea din suf1et,atunci acesta Î~i deterioreaza soarta lui ~i a copiilor ce vorurma. Dupa aceea, pentru aceasta poarta raspunderea atât elcat ~i parintii. Unul din mijloacele cele mai bune de purificare

a kannei ÎI constituie educatia corectâ. Daca noi nu Îi educamÎn mod corect pe copiii no~tri, sau elevii no~tri, atunci purtamresponsabilitatea ~i pentru acest lucru.

Cu cat tanarul Începe mai tarziu viata sexuala, cu atat mai

multe posibilitati existâ sa aiba copii armonio~i, ~i 0 soartaechilibrata.

Sa ne Închipuim 0 situatie: omul, dupa 2-3 ani, trebuie sasufere schimbari imense În soarta. El poate beneficia de 0Îmbunâtatire brusca a afacerilor, de multi bani, iar Înainte deaceasta, ;rece prin pregatire ~i verificare prin neplaceri,nenorociri ~i pierderi de bani.

Fata de aceste Încercari, el trebuie sa se apropie cu 0Încar;atura acumulatâ de dragoste, b4natate ~i spiritualitate. ~i

deodata, din senin, Începând cu ziua de azi, omul dore~te sa fie

În singuratate, dispa"e pofta, dispare atractia sexuala, dore~tesa traiasca În dragoste ~i sentimente Înaltatoare rara placerisexuale. Omul se sperie ~i i se adreseaza medicului. Deodatâ,se na~te ideea: "Dar daca am devenit impotent? Daca amdobândit 0 boala necunoscuta?"

În loc sa se deta~eze de toate acestea ~i sa se ajute pe sineÎnsu~i, el, rara mila, consuma energie subtila, trecând-o În planexterior, vizibil. Dupa 2-3 luni, totul revine la normal, iar aceleÎncercâricafe vor avea loc peste dai ani, el Încâ nu le-a trecut.Asta-i tot. Nu vor fi bani. Nu vor fi succese. Nu va fi sanatate.

313

~::::::

iBi:i&a::H-f- .E

.-

-.f::~u

-==--

H9a.---

--- .~~u

d!"

'"

1 :1j'jl'f

l,

:1'1

i

j

,1ilr

ii

---

Dar acum stereotipul obi~nuit le-a Învins. Logica umana

tnu~Ia. Totul este În deplina ordine. Iata de ce În relatiiledin-tre ba~bat ~I femeie ~i În relatiile fata de sine, este necesar sa

a~c~lta~ dlvm~tatea din interiorul sufletului nostru. A fi pre-gat.tl sa acceptam sltuatla traumatizanta ~i de umilire dinlaun-

tr~ nu. Înse~mna 0 supunere totala ~i oarba fata de exterior.Cate dlscutl! au existat În jurul celor spuse de Christos: "Dac a

l'-~ dat 0 palma peste un obraz, Întoarce-I ~i pe celalalt". AueXlstat numeroase Încercari de a aplica aceasta porunca ad

hteram. Dar, trebuie sa Înlelegem pur ~i simplu ca porunca lui

Chnstos se refera nu la corpul nostru, ci la sufletul nost

Trebule pur ~i simplu sa Înlelegem acest lucru. Daca cineva ;~~

a J,lgnlt, te-a suparat, te-a tradat, nu te razbuna pe acel om, nu-I

un ~I nu te su para pe el, Întrucat acest lucru este dat de

~umnezeu. Sa fii gata sa fii supus Înca une; asemenea Încer-cano Omului pOli sa-i raspunzi, dar lui Dumnezeu nu. Dacacmev.a ne atacâ ~i vrea sa ne jefuiasca sau sa ne omoare nai

tre~~le "sa ne apârâm la exterior, dar nu avem voie s; neaparam m launtrul nostru.

II I''1III

1'1Il Il

! 1

'ii 11

1 ~

'§>e ~ "~

. Du~a sistemul dumneavoastra aceasta Înseamna: sa-IIUbe~tI pe cel care te-a lovit ~Î sa nu te aperi?

Dumnezeu este În toate 'i noi trebui e sa- 1.

b.

. ..y - lU.m pe

Dumnezeul. dm toate ~I dm tOli: ~i din uciga~ul care a venit sane curme viala ~i din hotul care a venit sa ne ia averea ~i din

314

1,il

fJe

ticalosul care ne-a tradat Încrederea. Dar ~i În exterior ne

putem apara În mod diferi!.

M-ajignit un om - am luat un cUlit~i I-am omoral. Este 0

modalitate de a te apara. Sau I-am batut zdravan ca raspuns.Este de asemenea un mod de aparare. Sau i-am spus:

- E~ti un ticalos, un nememic, pleava societatii, - ~i eu maapar din nou.

Sau Îi spun:

- Ai Încercat sa ma jigne~ti, dar cu aceasta te Înjose~ti

doar pe tine.

Sau ma apar Într-un ait mod, spunandu-i:

- Probabil ai avut ultimele doua zile lipsite de sucees,

daca Îi ura~ti a~a pe to(i.

Sau, dand din umeri, Îi spun:

- Dumnezeu sa te judece.Sau nu-i raspund nimic ~i Încep sa ma rog ~i În sinea mea Îi

cer scuze pentru ca i-am stamit dorinla de a ma jigni, aceasta

fiind tot c modalitate de a te apara. BineÎn(eles, mult mai

eficace. Aceasta Întrucat se schimba caracterul meu ~i dispare

motivul de a-I jigni..cu cat ne schimbam mai putin aparandu-

ne, cu atat mai mult atragem atacul asupra noastra ~i cu atat

mai mare este agresivitatea care izbucne~te În sufletul.

nostru... Cu ce se poate sfâr~i, eu cred ca cititorul În(elege.

Informa(ia noua trece printr-o situa(ie neplacuta, nea~tep-

tata. $i cu cat mai crunt ne aparam, cu atat mai mult scade

posibilitatea de a ne adapta la mediul Înconjurator.

Nu demult, 0 fata mi-a povestit 0 situatie nea~teptata care i

s-a Întamplal. Ea a urcat cu liftul Împreuna cu un barbat care

I-a oprit Între etaje ~i a vrut sa 0 violeze. Ea a Început sa se

315

c +:::::: ~0:: ~..:..: a. ;;:a:lE-~.E i3

---H9a

,......

"

---

Il

l'I,'

1

l'i,1

1

'l'

,'i,'

1

1

i,'1 11;

!'

1

'I1

,1!

.rIQU

-

""';';'N:~--

roage, apoi, Tara suparare ~i Tara ura, a Început sa vorbeasca cu

el. Ei au stat de vorba, apoi au coborat la primul etaj. El a ie~it

din lift a Tacut un semn de ramas bun cu mana ~i a plecat.

Astfel, noi trebuie sa ne aparam, dar apararea trebuie sa se

bazeze pe iubire ~i nu pe ura. Pe cat de mult vedem ~i sim!im

noi voin!a divina În tot ceea ce se petrece, pe atâ( de pu!in ne

sunt necesare ura ~i furia pentru apararea noastra.

':\>0 ~ ~

Stimate Serghei Nicolaevici, am 24 de ani ~i snfar de 0puternica osteohondroza. TotuI scartaie În permanenta (Înspecial gatnl); pur ~i sim plu simt ca se rnpe ceva În mine.Încerc sa Îmbunata(esc starea mea, dar nu ren~esc. Va sunt

recnnoscâtor ~i pentru car(ile dnmneavoastra. ele rn-auajntat foarte mult. Încâ 0 data mii de mul(nmiri.

Sa Începem cu parametrii. Pana cand a!i Tacut cuno~tin!a cu

cartile mele, a!i avut 0 dependen!a putemica fa!a de rela!ii (de

patru ori peste norn;al), fa!a de idealuri (de asemenea de 4-5

ori mai mult decât nivelul limita) ~i fa!a de dorinta de a va.ruga pentru omul iubit. Acum, dependen!a aceasta a scazut de

cateva ori, dar dorin(a de a va ruga pentru omul iubit s-a

pastrat totu~i, adica În ciuda schimbarilor substan!iale, deo-

camdata nu au avut loc schimbari cardinale ~i profunde.[n interiorul dumneavoastra, Înca mai considera!i ca

valorile omene~ti, sunt fericirea ~i !dul suprem. Imagina!i-va

ca cele mai [uminoase visuri s-au adeverit ~i În plan mental

primi!i tot ceea ce a!i visat ~i chiar mai mult. Apoi Încerca!i sa

3]6

~ + ~ ;:;-- ==:-~~-tg. ~ =1:Qf-f-..c: u ~

H9a

,....

. ~ .' dumneavoastra. Închipui!i-vaasigurati pe deplm lenCIrea. - . . ..

- .. - - Îmbolnaviti iar apol ca mun!t. Trece!1 pnnÎmbatral1l!1ca va .

. dumneavoastrata viata <i elimina!i nu numal ceea ce pentrud

. y

.. .Pentru umnea-1- t <') Pretentllie dar ~I ceea ceste nep acu y

.' .d

.. - t leuand ca 0 sa pler etl toate'oastrâ este cel mal scump, lI1,e t> . ... . . t: D prin asta Slm!I!' nu.

ceste lucruri mdlferent ce a!1 ace. ar.

~ - d. .. bire mal mare lata eica, parere de rau ~i tnste!e, CI 0 lU .Dumnezeu.

.un tanar. Nu era la primaNu demult a venit la mme

. audien!a1

. - familie situatia con-- Totul se destrama, a spus e lar m .

duce la divort. . .t '

.- 1 .' ramas ulUlt - SI ua!la eraAm cercetat campul UI ~I am - . -- itoare Printre altele, el a citit toate cartlle mele. A vazutmgroz.

.1 d' ente Ata~amentul fa!a devideocasetele ~i a fost la mme a au 1 . . . . ~ t- d1

.de zece on mal man la a eidealuri Închiderea viitoru UI erau .

1.,

- - Î de a explica motive e care aunivelul pHiculos. Incercan e

..f 1 de rezultate. Apoi.

'1 lucru nu au dat I1ICIun e. determmat aces- .

tat cum anume1 t" du pa care rn-am UIam examinat camp~ SO.lel,1 1

. .1h' bau În ultimul timp structurile de camp a e UI ~I a ese sc lm

1 1. . . - t Încet s-a conturat tablou genera.sO!lel~l mce'. . us eu lui. Va este frica- Sunteti prea bme educat - I-am sp

bl - ". -' .'ca Pro ema 'II m~

-' e sotie cu cea mal ml.sa 0 supara!1 p. . Acest lucru Însainteriorul dumneavoastra va ruga\! pentru ea..d itt a fata de ea lar nu e muÎntare~te dependen!a dumneavoas r

..

a ~otiei a ie~it latim structura karmicâ a vletll antenoare'. y

sup~afata. În aceasta exista un pachet Întreg de dlspre:, de ura.-' ". b ea exista 0 structura ~I mal~i trufie fa!a de barbaIt. yi su

.-

317

f,

.......- .=,QU....

adânca de divinizare a omului iubi!. Daca dumneavoastra ati fi

~l1ers dupa sentimentul de dragoste, atunci ati fi jignit-o, ati fi

'~JOSlt-Osau v-ati fi certat cu ea, demonstrând În acela~i timp~, dragoste fata de ea. Dar principiile dumneavoastra, morali-

tatea, nu v-au permis s-o face!i. Prin aceasta, dumneavoastra

v-ati ata~at de principii ~i idealuri ~i de sOtie În acela~i timp.

lar dependenta ei de valorile umane respectiv agresivitatea au

Început sa creasca ~i mai rapide Înca vreo câteva luni ~i cineva

s-ar fi Îmbolnavit ~i ar fi muri!: fie dumneavoastra, fie ea. De

aceea sa nu va fie teama sa jigniti omul iubit. Pur ~i simplu nu

treblile sa sariti calul ~i sa manifesta!i neÎncetat bunatate. A~a

cum spunea un filozof: "fericirea barbatului ~i a femeii nu

consta În faptul de a se uita unulla celalalt, ci În faptul de a se

uita În aceea~i direc!ie". Daca sOtii Încearca sa traga rela!iile

lor intr-o linie dreapta ascendenta, aceasta linie cade În jos În

poz,!,e vertlcala. Linia dreapta Înseamna moarte, iar cea

sinusoidala Înseamna viala. Raceala În relatiile dintre soti este

din când În când necesara, precum ~i marirea distan!ei di~tre ei

În mod periodic. Cu cât fiecare dintre sOti se straduie~te sa

accentueze divinita,ea din sufletul sau, tinzând spre iubire ~i

spre Dumnezeu, cu atât aceast~ linie sinusoidala va fi mai

pUtin dureroasa. Racirea temporara a rela!iilor se va putea

folosl ca 0 posibilitate de a sim!i prioritatea iubirii divine fata

d: cea umana. Însa, daca orientarea spre valorile umane Înce~e

sa creasca, atunci racirea temporara a rela!iilor se transforma

Într-o racire de duratâ ~i va sluji drept cauza pentru În~elari ~i

destramarea familiei.

Facem cu tOtii 0 gre~eala des Întâlnita. Închipuiti-va ca noi

am vazut un om nu prea puternic, slab ~i gârbovit ~i i-am spus:

318

~âine sa te scoli frumos ~i sanatos". Apoi ne suparamfngrozitor pe el a doua zi daca nu a devenit astfel. Situatia se

iprezinta comic. Oricine ~tie ca trupul are a inertie ~i ca estenevoie sa muncim mult ~i permanent pentru a schimba situatia.

. lar cu sufletul este ~i mai greu. Cu toate acestea noi dorim caomul invidios ~i Îngâmfat sa devina În câtiva ani bun ~isensibil. El vrea sa devina astfel dar nu reu~e~te. $i astfel,asemeni coco~atului care nu poate sa se Îndrepte, adesea nu sepot Îndrepta nici cei cu spirit ~i sullet coco~at. Fiecare am aredreptul sa-~i traiasca soarta. Fiecare om are dreptul sa nu

. semene cu noie Fiecare dintre noi LaÎnceput este executant,, apoi actor. În sfâr~it, fiecare am se poate Îndrepta. Pentru

aceasta este Însa nevoie sa gâsim punctul de reper În noi.

Acest lucru este posibil numai prin iubire fata de Dumnezeu.

Pentru a putea atinge ceva În viala este necesar sa se lucreze În, permanenta. Pentru a fi fericit este nevoie de a activitate

permanenta pentru a mari iubirea din sullet. $i cu cât lucram

mai mult, neÎncetat, În aceasta directie, cu atât mai repede ~i

mai mult obtinem În viatâ clin tot ceea ce numim "sânâtate" ~i

,Jericire" .

'fJ'o ~ ~

Am sentimente puternice fata de 0 fata. Dar a~a cum secomporta ea, nu se potrive~te cu cadrul conceptiilor mele.Încerc sa ma despart de ea, dar nu pot. Ce sa fac?

Dacà va veti despartiti de ea, Înabu~indu-va sentimentele,atunci dupa un timp va veti putea Îmbolnavi grav. Mi se pare

t 319

~:::::::: ~~ ~~;;. ~~f-<~.E 0

=--==-~.H9LZ

l

r--

1

.-

-- .nQU

d!!'

;;

ca este mai bine sa suferiti din dragoste decât din cauza uneiboli.

1 i

,1 _1

l' 1"1Il;

1

;,

1

/

;,11

il

l"'Iii, Il'

III

1

:

Ii Il'[' 1

,,1 ", Il,

III r1':I'th"-

I

-:'

,

'iIl ~

':1

,'

'[il,

[.-

;,

'.,

1

,

1

'l',Il'il l''1, ' 1

'l ',Il

ii ;il,

,1

"',':1 '

l

"

!',Ii /j!l, !I

Ii 'I

1

[,II'

l' [

'U'. iIl'i'1

!j,':'j

~'{Je ~

Cu trei ani În urma am pierdut un om foarte apropiat ~ifoarte iubit, dupa care, la scurt timp, rn-am Îmbolnavit. M-a durut stomacul, s-a deteriorat sistemul digestiv, ampierdnt mult din greutate ~i ÎnÏati~area mea s-a schimbatcu douazeci de ani. Medicina nu Îmi pune un diagnostic(nici internistul, nici oncologul). Ce am de Ïacut?

Cu 0 jumatate de an În urma, daca ar fi trebuit sa va pun un

diagnostic, v-a~ fi spus urmatoarele:

- Ati avut un ata~ament puternic fata de idealuri. Nu ati

trait a~a cum se poate, ci cum trebuie. Ati trait ÎIl viitor ~i nu În

prezent. Cu cat mai puternic se transfera punctul de sprijin În

viitor, cu atat mai puternic veti depinde de planuri, sperante ~i

idealuri. Pierderea idealurilor se poate materializa ca 0 tradare,

ca 0 prabu~ire a scopurilor, planurilor ~i sperantelor, ca 0 Îm-

bolnâvire grava sau ca 0 scâdere a vederii, a memoriei, 0

trauma a fetei. Moartea celor apropiati ~i a rudelor Înseamna

tot 0 pierdere a idealurilor. Cu cât reprezinta mai putin pentru

dumneavoastra. sentimentul iubirii din sullet În comparatie cu

idealurile, cu atat mai aspra va fi neacceptarea unei situatii

traumatizante. Când traiti prin iubire, ceea ce a fost În trecut ~i

ceea ce va fi În viitor nu reprezintâ pentru dumneavoastrâ

principalul lucru. Principalul este ca dumneavoastra puteti

acum simti În sullet sentimentul de iubire. În prezent pastrati

320

iubirea ~i 0 amplificati. Ce se va Întampla În viitor nu veti

" decide Însadumneavoastra.Dar ati trait altfel. Acum vedeti Întrecut - moartea, iar În viitor - un gol ~i singuratate. Avand Învedere faptul ca ati trait nu În prezent, ci În trecut ~i viitor,

" acum pentru dumneavoastra apar În fiecare secunda situatiitraumatizante. În fiecare zi ~i cu fiecare luna se mare~teprogramul de autodistrugere. Acest program este parlial Înfra-

nat de dureri de cap ~i probleme legate de tractul digestiv.Stomacul reprezinta 0 insatisfactie teribila fata de altii, fata desine ~i fata de soarta proprie. 0 Îmbatranire puternica, schim-barea felei reprezinta 0 Înjosire a idealurilor. Cu cat mai pu-ternic veti fi umilit În prezent În directia valorilor spirituale, cu

atat mai u~or va fi sa suportati pierderea omului iubit. Deaceea schimbarea felei, bolile, neplacerile, va ajuta sa depa~itiaceasta pierdere. Daca reu~ili sa faceti singura acest lucru,atunci nu aveti nevoie de un asemenea ajutor.

Ce se poate face În acest sens" În primul rand este

importa"t de Înteles urmatorul lucru: noi, Înlauntrul nostru, În

plan subtil, nu ne despar(im niciodata. Oriunde s-ar alla

sulletele noastre, pe Pamant, În lumea de dincolo de mormant

sau În alte lumi, nai continuâm sa comunicâm, sa ne iubim

reciproc ~i sa ne ajutam unul pe celalalt. Distrugerea stratului

superi or legat de corp nu poate avea aici nici 0 semnificatie. În

al doilea rand: cu cat mai mult suferili ~i nu acceptati moartea

omului apropiat, cu atat mai mare prejudiciu Îi aduceti

sulletului lui, Îngreunând patrunderea ~i instalarea În lumea de

dincolo de mormant ~i trecerea ulterioara prin alte lumi. De

fapt, cu cât are mai pUlina dragoste sulletul dumneavoastra, cu

atM mai mult 0 preluati de la sulletul celui disparut. În al

321

T"::::: '0;

~~~s. t:aH f-<,E ~

~-

H9/.Z1 -

ri

---' .~QU

1

r'":':, ,"""--

d!!'

,i 1!; 1

III.il.

i',1i'1

fi ,1

Ii !I

:il..1

'i,I' ,

1 .

'l'III

1

.,1 .., 1

l,l'l,

"

.1

"

.1

'.1."1 1

',l'll,' !: i'i',1 i

treilea rand: cu cat dumneavoastra sim\iti mai mult voin!adivina În toate, cu atat mai mult În!elege!i ca fiecare om are 0schema de paras ire a Pamantului, fapt care are loc dupa 0logica proprie, ~i cu atM mai u~or va fi sa accepta!i plecarea

omului iubi!.În continuare: dumneavoastra a!i trait numai cu logica

umana, superficiala. Aceasta a fost strans legata de iubire.Cand logica de suprafa!a s-a destramat Însa, a Început sa sedestrame ~i sentimentul de iubire din sufletul dumneavoastra.Uita!i pentru un timp logica umana ~i Încerca!i sa trai!i cu ceadivina. Nu gandi!i, nu aprecia!i situa!ia, sa nu va para rau dupatrecut ~i sa nu va fie frica de viitor. Con~tiin!a dumneavoastraa Înabu~it prea mult sentimentele dumneavoastra. Este foartesimplu sa te sim!i fericit. Trebuie sa Înve!i sa te debarasezi depovara grijilor, a fricii ~i parerii de rau. Aduce!i-va aminteperioada cand avea!i 5-7 ani. Sim!i!i-va ca un copi! care nu are

trecut ~ipe care Îi framanta mai pu!in viitorul.Eu am Înleles de curand de ce Iisus Christos a spus: "Fili

precum copiii". Indiferent cali ani ali avea, trebuie sa va

simlili ca un copil suflete~te. Astfel, nici un fel de cunoa~teresau tit!u, nici un fel de bani sau datorii, nici un fel de pierderesau cucerire nu va umbresc fericirea dumneavoastra. Însapentru ca sa simlili acest sentiment ~i sa va debarasa!i depovara con~tiinlei. trebuie, prin rugaciune, ~i smerenie sa

scoateli din suflet agresivitatea fatâ de iubire. Programuldumneavoastra de autodistrugere a patruns destul de adanc. Euam Început de curand sa lucrez cu structuri care determinaprocesele de Îmbatranire ale organismului. Nu va pot spunemulte, dar ~tiu ca agresiunea care a patruns adanc pana la

1

Ii,l'

':'::1]

'ii 'I,

1il: !!!

,11,11

Il'.1Il

'1: il

j":il'

,

l'11

1l'1

1

Il1

1

Iii

322

nivelul subtil, poate sa accelereze brusc procesele deÎmbatranire, atat În noi cat ~iÎn copiii no~tri.

Cu cat mai sus se afla planurile suflete~ti de care se apropieomul, cu atat mai mult responsabilitatea ~i rezultatele unuicomportament gre~it sunt mai periculoase. Prin atitudinea

dumneavoastra incorecta fa!a de trecut, a!i adus prejudicii nu

numai sufletului propriu dar ~i sufletului omului disparutprecum ~i sufletelor copiilor dumneavoastra. Mai aveli un ra-gaz de un an. Totul se poate corecta ~i Îndrepta. Daca

informa!ia negativa nu dispare pana la 0 perioada anume, eapatrunde În acele ~traturi unde va trebui sa depunem un efort

de zeci sau sute de ori mai mare pentru a pune IOtu!În ordine.

'§)G ~ ~

Ce se Întamplii cu sutletele copiilor avorta Ii? Se maipoate Îndrepta ceva?

~~,\;"..~

Eu am vazut cum uneori sufletul copilului, dupa avort, nupleaca În lumea cealalta, ci ramane În campul mamei. Dupaaceea are loc a doua sau a treia Încercare. Daca copilui nu sena~te, sufletul lui pleaca pentru mult timp În lumea de dincolode morman!. Se Întâmpla ca În cazul avortului, principalul sanu fie Întreruperea fizica a sarcinii, ci renunlarea la dragostea

fatâ de copil ~i la motivele dupa care s-a condus marna cand aÎntrerupt sarcina. Starea interioara a tata!ui are de asemenea 0mare Însemniitate În aceste cazuri. Cu cat sufletul copiluluiviitor are 0 orientare spre valorile umane, ~i În consecintâ spreagresivitatea subcon~tienta, cu atât mai des se poate Întrerupe

323

..,.;;:::;: ...

il ~'ij;;' ~I:CE-f-<.E G

=----~U91.l

,......

,.

---

i'

I

'

.

'

l'"Il '1 '

ill

1

J

:/

.n~u

d!:"

"~~-

sarcina ~i CUatât mai putin parintilar lar, mai ales tatalui, i se

na~te dannta de a avea capii. Astfel, trebuie sa ne rugam nu

nu~al pentru nai În~ine, dar ~i pentru sufletul capiluluinenascut.

~ ~ ~

Curn int1uenteazii cornputerele siiniitatea copiilor?

În legatura cu tema aceasta mi se pun deseori Întrebari,

Dql nu dispuneam de fapte, eu trebuia sa raspund, ceea ce nu

a fast u~ar. lata de ce a sa va relatez ceea ce s-a Întâmplat cu

15 Zlie ID urma, expunând cancluziile la care am ajuns. Anul

acesta m-am adihnit cu familia În Crim eea Co '" ".. plll me. ~I-au

petrecut de mal multe ori vacan (a În sudul tarii ~i s-au simtitbine. De data aceasta a venit la mine fiul meu de 12 a~iaratându-mi mâinile. De pe buricele degetelor se cajea pielea. '

- Aceasta este probabil de la apa marii - am spus eu.- Dar ~ianul trecut m-am scaldat ~i nu am patit nimic.- Nu ~tiu, am dat din umeri eu, a sa-ti treaca.A trecut a saptamâna ~i iar mi-a aratat mâinile. Pielea se

cajea pâna la carne.

- Tata, ce mi se Întâmpla mie, - m-a Întrebat din nau fiulmeu. Pati sa-mi explici?

- Ciudat, am spus eu, - este faarte clar ca nu este vorba deapa.

Dupa aceea, cineva din cuna~tintele mele a presupus caeste vorba de avitaminaza. Dar ce avitaminaza paate fi În sud

~i Înca vara? Eu am trecut la diagnasticarea fiului ~i nu am

324

1.L

~;<,t

,(';;'

-inteles nimic. Faarte brusc ~i puternic s-a accentUat ata~a-mentul fata de saarta favarabila. A crescut nivelul mandriei ~i

al agresivitatii subcan~tiente. Mainile sunt legate de aptitudini.Daca intelectul, aptitudinile ~i saarta favarabila Încep sacanteze faarte mult pentru nai, aceasta reprezinta punctul deparnire a ceea ce numim "mândrie", Nu am Înteles delac ceputea sa-I ata~eze de aptitudini, intelect ~idestin favarabiJ.

- Prababil ca i-a placut prea mult adihna În sud - m-amgândit eu.

Ne-am Întars acasa ~ tatul a treeut.

Yersiunea a fast slaba, dar neavând alta am hatarât sa maaprese asupra acesteia. A mai trecut Însa a saptamâna ~i dupace m-am uitat din nau la mâinile fiului, am Înteles ca nu e deglumit ~i m-am impacientat. Buricele degetelar al' devenit

ro~ii. Atârnau din ele fâ~ii de rama~ite de piele. Priveam ~i nuÎntelegeam nimic.. Ata~amentul de aptitudini, intelect ~i saartafavarabila depa~ea de câteva ari nivelul eritie, Dar ou Întele-geam În cOlltinuare ce a constituit izvorul acestei siuJatii peri-eulaase. Situatia a fast salvata de a prietena a satiei: "~tii ce -a spus ea - mi se pare ca el s-a cantaminat de la camputere cua ciuperca". Deadata mi-a picat fisa. Capila~ul, ca un fanatic,fugea În fiecare zi la jacuri]e mecanice care se aflau la a

distanta ce depa~ea un kilametru. Jacurile se gaseau la capatulplajei. Chiar când nu mai avea bani, fugea tatu~i acala ca sapriveasca cum se jaaca ceilalti capii. Am examina! cum I-ainfluentat jacul pe computer.

Tatul carespundea. Orientarea puternica asupraaptitudinilar, intelectului ~i a saartei favarabile. Daca lucrurilevar continua astfel, atunci lui var Începe sa i se estompeze

325

.-<::; ....

~~-;;e- ~~E-o~.E ~

-=--L~9'-l

r--""

1"

~ .J"'I"'"u

d'!O

,iiil

PI1 !

i1

aptitudinile, intelectul ~i vor Începe neplacerile ~i nefericirea

pe linia destinului.

- Nu mai ai voie sa te joci la computere - i-am spus eu.- Dar tu ai putea sa te ui!i ca sa vezi care sunt cele mai

periculoase jocuri de pe computere, a replicat fiul neastam-

parat.

- Cu placere - am cazut eu de acord. - Astfel, cel maipericulos joc este acela cu lupte. Acolo, pOli sa-i snopqti pe

to!i. Tu e~ti cel mai capabil ~i mai grozav dintre to!i. Prin asta

jocul Î!i creeaza impresia ca e~ti cel mai bun

- Dar acolo unde alergi pentru a supravie!ui? - a Întrebatel.

i!

- Acola, exista de asemenea 0 orÎentare puternica aSLIpradestinului favorabil.

- lar jocurile strategice?

- Sunt mai bune, cu toate ca intelectul este solicitat.- Ce zici de jocul compus de programatorii no~tri ru~i la

care jOI"~eu?

- lnteresant - m-am mirat eu - acest joc este, practicnormal. Dar cu bate acestea, la computerele de aici n-o sa te

maijoci.

Dupa câteva zile eu am plecat ~i dupa 0 saptamâna am

sunat În Crimeea pentru a afla care este starea fiului. În aceste

zece zile pielea de pe degetele lui s-a reracut complet. De fapt

~i bioenergia sa.

Eu am Început sa calculez cât de des poate copi lui sa se

joace la computer. S-a adeverit ca varianta cea mai buna era:

numai 0 data pe saptamâna. La televizor putea sa se uite

maximum trei zile Într-o sâptâmânâ.

Il

i:1

,{!I

'Ii'.;

1

1

l'iil

,l'

':\'

il'l'

326

Il,

Dupa aceastà poveste, printre altele, mi-am adus aminte de

"valea cu siliciu" (cremene) din Statele Unite, unde se desra-

~oara 0 activitate ferventà pentru crearea computerelor ~i pro-

gramelor pentru ele. Acolo s-a petrecut un fapt interesant.

Speciali~tii de seama din America au creat programe educa!i-

onale pentru copii. Dupa un timp, ei au refuzat sa se mai joace

la computere. Era de neexplicat. Apoi cuiva i-a trecut prÎn cap

ideea sa Încredin!eze crearea unor programe educa!ionale celor

de origine rusa. Au Încercat, ~i totul a mers. Copiii s-au jucat

la computere cu un interes deosebit. Concep!ia despre lume a

celui carS' creeaza programe, orientarile sale nepre!Uite, emo!ii-

le sale deosebit de profunde, toate acestea se transmit ~i se

accentueaza Înlauntrul copi lu lui care sta În fa!a computerului.

Acesta creeaza din ce În ce mai mult senza!ia realità!ii. Nu mai

este 0 simpla jucarie, ci un mecanism de formare a copilului

care sta În fata computerului. Printre altele, computerul re-

prezinta 0 Jupa. Este de do rit sa fie trase Înainte concluziile

coresp'-lI1zatoare.

~ ~ ~

&~\:f

Ce se Întâmpla În cazul În care nu exista sentimentmatern, de~i exista copii?

Exista 0 poveste care se repetà adeseori. Femeia se com-

porta indiferent fala de sOlul ei. Nu mai are fa!a de el nici un

fel de sentiment, În afara de respect. Apoi se Îndragoste~te de

un ait barbat ~i astfel ia na~tere 0 poveste lunga ~i chinuitoare.

În cele din urma ea decide sa fie cinstita ~i pleaca de la so!U1ei

327

OP+::;:; -::.

0::: 3":""; B- c::Q:)t-o~.E ;5

.....-.....-

H9lZ

r--

il

.-

--l1;1 '

l

'

'l, ,

Iii

Ii: ill

'III d1 1,1

'1:1'"

'l'!I

l:

.1

,.,

'1;.

"IIl,'! 1'1 !

',1Il '1'1

'

1,[1;,1

,l" ':1.' 1:,1';!'I,i

1'1 'Hill

:'1, l'

1:111

Ir!:,

1'),':::1,!Ii

l'!,

'I,I

,

:]'!l"Il',I",III "

i,:1

'11

,

l'1

l,

Il

,I1

.n~u

...

la celalalt barba!. Trec câteva luni, ~i brusc Îi vine iluminarea,

Îi devine clar ca ea ~i-a iubit cu adevarat Întotdeauna sotul iar, ,fara de celalalt barbat a sim!:it numai 0 atrac(ie puternica ~i 0

izbucnire a pasiunii. Ce s-a Întâmplat?

Se pare ca 0 fa(eta exhaustiva a naturii ~i a starii personale

a omului i se ofera aceluia care este bine orienta!. Sa diferen-

(ieze pasiunea sau atractia de iubire poate sa 0 faca numai

acela pentru care iubirea fata de Dumnezeu este mai presus de

toate celelalte. Adeseori, daca femeia este gata launtric sa se

roage pentru barbatul iubit, trupul lui, relatiile cu el, momen-

tele spirituale superioare de apropiere devin un scop principal

~i 0 Îlltruchipare a fericirii; În acest caz, cu cat sunt mai bunerelatiile lor, cu atiit mai mu It femeia Întelege ca Î~i iube~tesotul, cu atât mai periculos devine pentru amândoi acest lucru.

Casatoria poate fi salvata numai de sentimentul ca ea nu-~i

iube~te sotul. Iubindu-I cu adevarat, ea nu banuiqte acest

lucru. ~i invers - se considera adesea În~elata. Ata~amentul se

miqoreaza; la fel ~i agresivitatea. Adica subcon~tientulnostru

ne condllee nu numai câtre imbolnâviri ~i traume ca sa

mic~oreze depel!den]a de fericirea omeneasca. Uneori boala

este Înlocuita de senti mente care nu reflecta corect 0 situatie.

~i acest lucru ne salveaza În mod obligatoriu ~i ne

echilibreaza.

Sa ne Întoarcem la autoruI biletului. Dumneavoastra ave]i

tendin(a sa va ruga]i pentru bârbatul iubit ~i În special pentru

copiii dumneavoastra., iar tendin(a este foarte puternica. De

aceea subcon~tientul dumneavoastra frâneazà sentimentele

materne. Daca vreti sa trai]i bucuria comunicarii cu copiii ~i a

iubirii pe care le-o purta]i, Învâ]ati-va sa va Îndepartati launtric

328

de tot ceea ce va este mai drag ~i de persoana care va estedraga În favoarea iubirii fata de Dumnezeu. În masura În care

sunteti În stafe sa simtiti cà fericirea omeneascâ este se-

cundara, În aceea~i masura vi se va pennite sa 0 traiti.

Procesul de educare a sentil11entelor dumneavoastra este

foarte Îndelungat, a~a ca nu a~teptati un rezultat rapid. Femeia

pentru care are 0 Însemnâtate cam mare plâcerea sexualâ

alaturi de un barbat, devine frigida. ~i cu cât relatiile prie-

tene~ti ~i Divinitatea din sutlet devin mai importante decât,

1110mentelesexuale, cu atât mai mult va Începe trupul sa serevigoreze. Noi Începem sa-i iubim pe cei apropia]i În

mOl11entul În care ne Îndepartam de ei, când Îi privim nu pe ei,

ci În adâncul sufletului nostru. Este important nu ceea ce se

petrece ~i cum se petrece ci cum ne raportam noi la aceasta.

Starea noastra launtrica este de 0 mie de ori mai importanta

decât ceea ce are lac cu !loi În exterior. Trebuie sa lucrati În

medie cam doi ani - doi ani ~ijumatate pentru a Îndeparta real

depenJenta fa]a de oamenii Îndragiti ~i pentru a trai bucuria ~,

fericirea comunicarii cu ei.

'§>o ~ ~

Daca de mine s-au Îndragostit trei barba(i iar eu pot saiubese doar pe anul dintre ei, eu ucid dragostea În ceilal(i?Ce sa fae?

Daca nu ave]i nici un fel de sentiment fata de barbatul care

va declara iubirea sa, atunci este perfect normal sa ÎI respin-

geti. Sentimentul iubirii este Întotdeauna reciproc, Întrucât În

329

"'-";::::~ §"Ë&i:Cr-.r-.,E

If'

"<::

§ -=-==-~

~

H9Ll

r-

-- .nQU

...

spatele lui se ascunde apari!ia urma~ilor. lar acel ceva pe care

noi il llumim "indrâgostire", "pasiune", "atractie puternicâ" -toate acestea pot fi neÎmparta~ite. Dar ele constituie 0 energiefoarte puternica ~i ea se poate transforma Într-o agresivitate fieÎmpotriva femeii, fie Împotriva aceluia care a sim!it un

sentiment puternic ~i Începe autodistrugerea. Cu cât este maiputernic În sânul femeii nazuin!a catre Dumnezeu, cu atât Îi

este mai u~or sa-~i transfere pasiunea puternica ~i senza!iilesexuale Într-un plan superior al rela!iilor de prietenie ~i al celorÎnal!atoare care se transforma apoi În sentimente Divine.atunci cand omul iubÎt devine nu un scop, ci un mijloc pentru aatinge Divinitatea din sullet. Femeia poate sa Îi spuna

barbatului:

- Tu te-ai Îndragostit de mine, sim!i fa!a de mine 0atrac!ie puternica; iarta-ma, dar eu nu am astfel de sentimente.Haide sa pastram 0 rela!ie de prietenie.

Aceasta este de multe ori mult mai durabila decât simplapasiune. Cu cât femeia ÎI ajuta pe barbat sa transforme 0 starctrupeasca dificila Într-un sentiment cu orientare preponderentacatre Dumnezeu, cu atât Îi salveaza prin aceasta ~i pe barbatulÎndragostit de ea ~i pe sine.

i,! Il

II I!Ii' Il

!

'l'

,l

"

,'ii

: 1

1 !

" l'

,"l'

,1

'f)u i) ""il

Eu sunt un om blajin, dar de ce cu toate astea mul!ioameni prefera sa pastreze distanta În relatiile cn mine?

La copiii ~i nepo!ii dumneavoastra În emo!iile profundeeste cuprins dispre!ul fa(il de oameni din cauza idolatrizarii

330

'/

idealurilor. Dumneavoastra sunte!i mai mult sau mai purin Înregula. Dar ceea ce sim!i!i profund În interior ~i ceea ce simt

. copiii dumneavoastra actuali ~i viitori, precum ~i nepo!ii,constituie unul ~i acela~i lucru. lar pe parcursul comunicarii,oamenii se orienteaza În primul rând asupra nivelului profund

al emo!iilor. Din aceasta cauza ave!i ~i probleme de comu-nicare. Daea aveti asemenea copii ~i nepoti Înseamnâ di atiavut un caracter corespunzâtor ÎIl vietile anterioare. Continuati

sa lucra!i asupra dumneavoastra ~i schimba!i-va. 0 datâ cenivelul schimbarii atinge 0 adâncime suficientâ, se vor schim-

ba ~i rela!iile cu ceilal!i oameni.

'f)u i) ""il

Cum Îi influenteaza pe copii mândria ~i intransigenta

mamei?

J'

Nu demult m-am ÎntâlnÎt cu 0 femeie care a venit la audi-

en!a din cauza fiului ei. Ea a scos 0 scrisorica ~i a enumerat pe

puncte ceea ce 6 framânta În legatura cu fiul ei, ~i anume:1) Nu vrea sa Înve!e.

2) Nu poate sa se adune launtric.

3) Aten!ia este difuza.

4) Nu simte ca nu are dreptate.

5) Nu vrea sa fie un elev dirijat.

6) Nu simte mila fa!a de alte persoane.

7) Îi dispre!uie~te pe cei slabi.

8) Îi place sa-~i batiijoc de cei slabi.

9) Se târa~te În mocirla spre 0 viala obscura.

331

't"..:::::....

~§~B-t:

a:I~E-<.E ~--=-

H9/.Z

,-

-- .nQU

~

'r r~~,:'"

riIi ,',, :',

10) Nu comunica cu al!ii.

Il) Este Închis ~i singuratic.]2) Din copilarie scotea din

ascundea În camera.]3) Copil fiind, Înlelegand deja totul, scria pe pere!i În

col!urile camerelor.]4) Fura.

15) Minte.

16) Chiar ~i atunci cand este prins asupra faptei, continua

sa minta ~i sa fure.

Femeia a enumerat aceste puncte cu scopul de a primi

raspuns la fiecare. Eu i-am spus ca raspunsul la fiecare

problel11a este unul - mandria.

Dumneavoastra nu a!i trecut examenul privindpurificarea iubirii catre DUl11nezeu Înainte de a se na~te

copilul. Motiv pentru care, orientarea profunda a copilului este

Îndreptata nu spre iubire, ci asupra con~tiin!a. lata de ce Încet-

Încet, el merge spre saracia spirituala pentru a pastra dragostea

În sufle!. Furtul ~i minciuna constituie 0 renegare a spi-

ritualita!ii ~i b,mata!ii. Aten!ia difuza, lipsa de dorin!a de a

Înva!a Înseamna refuzul aptitudinilor. Lipsa de mila fa!a de

al!ii Înseamna renegarea iubirii fa!a de oameni ~i a moralei. La

copilul dumneavoastra se manifesta tendin!a destramarii va-

lorilor umane. În ultima instan!a, se va destrama soarta lui,

corpullui, adica el va muri.

Încerca!i sa va revede!i mental viala ~i s-o retrai!i corec!.

Cand ea a revenit la mine dupa 0 ora, am cercetat campul

fiu/ui ei. În mod obi~nuit nu ma mai mir de nimic, dar acum

am fost Într-adevar ului!. Pentru aprecierea schimbarilor este

'1 !

l "l'!.

1

,.1

, .11,1

',II:

'1111

frigider mancarea ~i 0

l,

'1,11

,1

1 1

l,

1

332

~..:::::

~ §~&~ E-<.E

il '1

1 ~:

nevoie de 0 anumita scala. Astfel, bunatatea omeneasca se

diagnosticheaza În felul urmator: plus 60 - foarte bine, 0 -

neÎnsemnat, minus 60 - foarte rau. Mai rau de aceasta poate fi

moartea cuiva. La acest bâiat, În viitor "atârnau" ~ase sau ~apte

cazuri de moarte efectiva, nesocotindu-Ie pe cele colaterale,

plus invalidita!i, boli ~i moarte În cateva din vie!ile viitoare.

Acest lucru se Întampla pana În clipa În care a lucrat asupra

propriei persoane. Marna a Încercat sa Î~i schimbe pozi!ia fa!ii

de evenimente ~i fa!ii de sine În decurs de 0 ora. BineÎn!eles, În

acest caz ajucat un roi important faptul ca În timpul audien!ei

are loc intensificarea profunda a tuturor proceselor karmice.

Ca urmare, În camplll fiului ci IlU a mai apàrut nici un semnde moarte. Nici a altor persoane, niei a sa. Parametrul sulle-

tului s-a stabilizat la plus 60. Diavolul s-a destramat ~i eu am

vazut sufletul Îngerului. Înseamna ca marna a simtit puternic

cat de importanta este iubirea fa!a de Dumnezeu În comparatie

cu con~tiinta ~i tot ceea ce este liman.

ÎE ultimele secole, omenirea s-a Îndepartat din ce În ce mai

mult de la iubire, concentrandu-se asupra diferitelor forme ale

con~tiin!ei. Pentru femeie, cariera, principiile, idealurile

deveneau tot mai importante Întunecand Divinitatea din sulle!.

Acest lucru a avut 0 influenta indubitabila asupra copiilor. Tot

mai des copiii au 0 inhibare a dezvoltarii, Încep sa vorbeasca

tarziu, se manifesta cu cruzime fa!a de animale ~i oameni.

Copiii se Îndobitocesc cu narcotice. Sufera de tulburari

nervoase. Parin!ii cauta vinovati. Desfac farmece ~i blesteme

sau Îi urasc pe proprii copii, Tara sa Înteleaga ca propria lor

atitudine incorecta fa!a de via!ii a mutilat caracterul ~i soarta

copiilor lor. Adeseori parin!ii nu concep cat de multe se pot

,-

333l'

:5~u

--H9LZ

---1"'"'

----

Iii!'

ii'Ii"

Iii

1'1

.~~u

....

';:'-~-"

ob!ine În vederea salvarii propriilor copii prin schimbarea

propriei concep!ii despre viala, prin a lucra asupra caracterului

persona!.

4§>e ~ ~

Ce se Întampla atunci cand În decursuI vietii nu reu~e~ti

sa Iii slab?

,Trebuie sa fii slab În fa!a iubirii ~i complet lipsit de aparare

10 mtenor. Daca la dumneavoastra aceste lucruri stau astfel

atunci În celelalte manifestari puterea dumneavoastra nu est~

periculoasa.

4§>e ~ ~

Çei care studiaza KabbaIa spun ca ceea ce afirmati

dumneavoastra este prezentat deja În Kabbala ~inu exist;'nici 0 diferenta În ceea ce scrieti În caJiile dumneavoastra

fata de ceea ce se spune În Kabbala. Ce atitudine aveti fatade aceasta?

Va cite sc câteva fraze dintr-o scrisoare pe care mi-a trimis-

0 un cititor din Asia centrala.

- "La mine totul coincide cu parerile dumneavoastra.

Concep!ia dumneavoastra despre lume coincide pe deplin cu

Înva\âtura Coranului. Nu am gasit În Coran faptul ca omul

traie~te câteva vie!i. În rest, a!i redat Coranul Într-un limbaj

334

1

1

l,fA

l

contemporan. Dupa ce am citit ~i am analizat ~i Însu~it prima,

~i a doua carte, eu am devenit un ait om"., În cercetarile mele nu rn-am bazat pe nici un izvor. ~i daca.tot ce am scris este deja cuprins În cartile sfinte, acest lucru nupoate decât sa ma bucure ~i Înseamna ca eu ma Îndrept În.direc!ia corecta. Pentru mine este important faptul ca aceastacale am parcurs-o singur. Aceasta este cauza faptului ca eu maorientez mai liber În fa!a oricarei informa!ii ~i nu depind dedogme. Din pacate, nu pot sa ma laud În ceea ce prive~tefaptul ca am suficiente cuno~tin!e În domeniul studieriiCabbalei ~i a Coranului, Sper ca În urmatorii doi ani voi puteaacoperi ignoran!a mea În acest domeniu.

4§>e ~ ~

Care este pozitia dumneavoastra fata de ceea ce scrieti?

Nu demult, 0 cuno~tinta de-a mea mi-a pus 0 Întrebareinteresanta

- Auzi, tu pOlisa-mi dai un raspuns serios?

- Pot, despre ce este vorba?- Tu ai scris câteva carti, dar tu Însu!i crezi În tot ce ai

seris?Eu am privit În jur, ~i cu un glas scazut, i-am spus:

- Î!i raspund cinstit. Eu credoÎngândurat, el s-a uitat la mine, s-a scarpinat În cap ~i mi-a

spus:

- Da, În general, probabil ca e ceva adevarat. ~tii ceÎntâmplare a avut loc În ora~elul nostru acum 25 de ani? Acest

335

~~ j::~~-;;g. ~g:n-f-..c:: u

=-=---U9J.l

r-

,-

\

---

l'

1.

1

.~~u

...

r~~~.:;:

lucru s-a Întamplat În !inutul Kuban. Eu eram copil ~i aveam

JO ani. Ora~elul nu era mare, avea case construite În general

din lemn. Nu ~tiu cum, dar 0 casa a luat foc. Pana cand au

fugit, s-au agitat, au chemat pompierii, casa a ars. În momentul

acela ~i-au adus aminte ca În casa ramasese 0 feti!a de cinci

ani. Dupa ce au stins focul, au intrat În casa care fUlllega

pentru ca sa scoata macar trupul copilului. Cand s-au uitat.

Într-o camera stâtea copilul Îmbracat În rochi!a, iar În jurul lui.

aproximativ pe 0 raza de 1111metru, podeaua era intacta, Au

Început 5-0 Întrebe ce a sim!it ~i ce a vazut.

- Cand s-a aprins totul - povestea ea - eu alll vrut sa hlgdin casa, dar n-am putut; atunci Ill-am ridicat ~i am stat În

mijlocul camerei. Dupa aceea totul a devenit fierbinte,

Deodata am vazut ca zburau catre mine ni~te baie!ei cu aripi.

~i mi~cand din aripi În jurul meu, am sim!it 0 adiere racoroasa,

Au mi~cat astfel din aripi pana cand focul s-a stins.

Dupa aceasta am Încercat sa adun informa!ia. A trecut mult

timp de la acest incendiu ~i n-am mai putut sa strang informa!ii

de la Illaliorii oculari; dar judecand dupa toate, spre fata au

venit sufletek viitorilor copii ~i nepo!i pe care urma sa-; nasca.

Daca sufletele nepo!ilor ~i ale copiilor sunt pure ~i ele trebuie

sa apara pe Jume, atunci parin!ii lor l'aman adeseori În via(à

chiaI' ~i atunci cand nu este posibil teoretic sa supravie!uiasca.

Astfel are Iqc fenomenul pe care-I numim "misticism",

"minune" sau "semn".

336

'§Je ~ <4!

. d' a mai bine zis el. E.-am facut farmece sotulUl meu, a IC -U 1 . . dus la vra-. ut sa umble pe alatun, .ar eu rn-am.

-,

.

8 tncepd - dup a care el a tncetat sa. d sa-Ilege e casa,jitoar~ rU

I.ga

b

n

e-Ao.

dori sa ~tiu dacii i-am pricinuit lui vreun'se ma. p lm . ,riu san nu.

r

Eu alll cercetat call1pui so!ului. -~ Sa ~ti!i ca În interiorul lui exista. 0 bunatate de ne-. - Nu vad nici un l'au pricinuit acestllla,patruns, ,- t

,a poi a Spus 1I1cet:Femeia a tacut Ull tmp,

w

- Dar de fapt el a Încetat sa mai umble dupa ac~ast~.eu Haideti sa anahzam 1I1treaga- Interesant - am spus. ,

dUlllneavoastra familie. .'d am cercetatEu alll Înteles des pre ce este vorba atuncl can .

' "Ior q la na~terea" Pâna la conceperea COpll ,câlllPul COpll or." l ' 1 Umane a fost crescutâ la.

t ea asupra va on oracestora, onell al' .ocedura de purifica-dUlllneavoastrâ. Trebuia sa parcurge!! 0 pr - depa~easca ata~a-.

b' ea fatii de Dumnezeu sare pelltru ca lU If.Dumneavoastrâ, cu1 t C d tot ceea ce este uman.mentu a,a e

. , - la capat aceasta,,' re 0 aveti, nu atl parcurs pana .mandna pe, ca. '- ." robleme, Cand situa!Ia loI'

purificare. ln consec1l1!a, COplll au p,

t sa se formeze.d' - În Planul subtIl au 1I1cepus-a Înrauta!lt, a Ica '- 'ba loc so!ul. de ne laceri ~i boli care urmau sa al '...Sllllptome

t - ~ Început În subcon~tient sa sai veze COplll,dumneavoas ra. .. .. 1 "\ ci 1eavoastra.,

d nevrând umilind princlpllie ~I Idea un e UIllI ..1

vran - . "mpul copu or s-aVrajitoarea a Întrerupt acest proces, lar caÎnrautatit" .

337

::::::::

~ § 'ii §-CQ~f-<..<::

1

f

J

1

1

ri

1

;:~u

--==l~9/.1:

..-

--- .rt-~u

....

1;1 '~~-

1

j'i,l'i,

l,!

; iil, 1,

11

- Deci, eu le-am racut rau copiilor?Am ridicat din umeri:

- Da, a~a s-a Întâmplat. Dar acum sotul nu mai umbla? -am Întrebat-o eu.

Femeia a oftat:

- Nu, nu mai umbla.- Nu va framântati, am Început sa 0 lini~tesc. Nu e nimic

Îngrazitor În acest lucru. Acum Începeti sa lucrati asupra

dumneavoastra, schimbati-va, reu~ind prin asta sa va ajutaticopiii, adica schimbati purificarea fortata cu una voluntara.

Eu mi-am adus aminte ca mersul la vrajitoare se poatesfâr~i de fiecare data În mod diferit.

La una din femei, exagerat de geloasa, sotul a umblat Înpermanenta. Dupa una dintre vizitele la vrajitoare, sotul, dupaun timp, i-a comunicat Îllcrezâtor sotiei:

- Sa ~tii ca dupa contactul cu aceasta vrajitoare mi s-aÎntâmplat ceva rau cu potenta.

A~a cum s-a clarificat ulterior, sciiderea potentei a avut locnumai În relatiile cu sotia. În' schimb, numarul femeilor

"fericite" de ,1, În afara de sotie, a crescut.

Ii1IIIi

,

'1/1/'

l'II'1

1"

il'

,1,1il,1

l'Ill'

l'

~'§)e ~

Vi se intampla des sa aveti cazuri pe care nu le potexplica doctorii ~i speciali~tii din domeniul medicinii

netraditionale?

Tocmai asemenea pacienti ma viziteaza În general. Pe dealtâ parte, daca se Întelege bine ceea ce scriu eu, atunci În

338

principiu, omul poate sa se descurce singur În cazurile legate

de problemele sale. Eu tocmai de aceea scriu cartile, caoamenii sa poata pune ordine În viata lor, rara sa ajunga lamine În audienta. Cei care vin În audienta sunt fie lene~i, carenu au aprofundat cartile mele sau au citit numai una sau douadintre ele; fie sunt oameni care au 0 situatie foarte grea, adicaei Înteleg totul, lucreazii asupra lor, dar prea mult timp nu s-aucomportat corect cu lumea, ~i n-au forta sa poarte aceastapovara. Sunt ~i persoane care vin cu probleme pe care euÎnsumi nu le Înteleg. Nivelul meu nu este suficient de Înaltpentru a putea lega totul Într-un singur tablou. Aceste persoane

sunt Pacientii cei mai doriti de câtre mine. Ajutându-i, eu. . jÎnsumi pot sa evoluez.

Majoritatea, Însa, sunt cei care au citit cartile dar care, din

anumite motive nu le pot adapta la situatia lor ~i nu pot trage

concluziile adecvate. Adica omul cite~te cartea, este de acord

cu totul, dar nu vrea sa se schimbe.

'Ji'':~-

Alaltaieri rn-am Întâlnit cu doua femei: marna ~i fiica. Ele

au venit dir.tr-un ait ora~. Timp de 0 luna ~i jumatate au

Încercat sa ajunga la mine la audienta. În prezent eu nu ma mai

ocup de audiente ~i de consultatii. De data aceasta am primit

un telefon de la un cunoscut ~i rn-a rugat sa fac 0 exceptie.

- 0 sa fie interesant ~i pentru tine - a spus el.Doctorii au pus diagnosticul fiicei ~i au operat-o. Însa nu

s-a pradus nici 0 schimbare. Dimpotriva, starea ei s-a Înra-

utatit. Atunci, medicii au pus un ait diagnostic ~i au Început s-o

trateze. lara~i rara nici un efect. Dar starea ei se Înrautâte~te.

339

-+::::: < .---~§~& ~ ==~E-!-.E =

L~9a:

,...

"

(

.... .~~u

..

i,Doctorii au mai Tacut cateva Încercari dupa care au dat dinumeri:

- $tili ce? Duceli-va la babe.S-au dus la vrajitoare - la una, la doua, la trei. Fiecare

dintre ele au examinat-o ~i au spus:

- Vad farmece ~i blestem dar nu le pot desface. Ele au

Înleles ca totul este În zadar. S-au dus la un bioenergeticiancunoscu!. El a lucrat ~i starea ei s-a Îmbunatalit un pic. Lasfâr~it, el a spus:

- Aici este un caz karmic ~i Înca foarte gray.lata ca În fala mea s-au a~ezat cele doua femei. 0 fata

plapanda ~i speriata, iar alaturi de ea - mama, a carei privire

nu pot spune cà este nici delicata nici speriata. Mi-au ajunscinci secunde ca sa vad 0 imagine clara.

- Aveli un caz elementar - am spus eu abatu!. În campulfetei e posibila moartea copilului ei, Întrucat mama ei viitoare,adica dumneavoastra nu veli trece Încercarile de purificare aiubirii de Dumnezeu. Nu veli trece de aceste Încercari Întrucatata~amentul fala de idealuri, principii ~i spiritualitate este ladumneavoas.rra de 9 ori mai ridicat decât nivelul mortal, adica

la nivelul con~tiinlei puteli trece acest examen, dar sentimen-tele dumneavoastra vor lucra Împotriva propriei persoane. 0asemenea situalie neÎnsemnata este legata de faptu! ca mamadumneavoastra nu a trecut peste cea mai importanta Încercaredin via\â ~i anume pastrarea ~i salvarea iubirii. Eu vâd 0explozie de pretenlii fala de sol atat În timpul sarcinii dar ~ipana la conceperea copilului.

- Sotul meu m-a parasit În timpul sarcinii, a marturisit

ill1

,'1'1

Încet marna.

340

1l '~

~:

- Dumneavoastra. ali trait cu idealuri, principii ~i spirituali-

tate, ignorand dragostea - am Început sa-i explic eu mamei. La

fiica dumneavoastra Însa orientarea spre idealuri este ~i mai mare

decat la dumneavoastra. Copilul nu avea ~anse de supravieluire.

Singura posibilitate era umilirea brusca ~i jignirea idealurilor,

principiilor ~i speranlelor, Începand chiar cu omul apropiat,

Întrucat iubirea pentru acesta este mai u~or de pastrat. Dumnea-

voastra trebuia sa suportali circa 70-80% din Încercare, iar În

cazul extrem, 50 %. Dumneavoastra Însa ali rezistat numai 30 %

ceea ce era suficient pentru a salva viatJl fetei. Dar pentru ca fiica

sa fie sanatoasa, fericita ~i sa aiba copii, nu i-a mai ajuns iubire.

- Aceasta Înseamna ca fiica mea are acum 0 stare proasta?

- a Întrebat speriata mama.- Mai rau nu se poate - am raspuns eu - În mod normal

cand karma viitorului este Închisa de trei ori; ~ansele de viala

~i de sanatate sunt mici. La fiica dumneavoastra karma esteÎnchisa de 9 ori.

- Doamne, e groaznic, - a replicat speriatâ marna.

- Acest lucru nu este groaznic, ci este realitatea, am spus

eu. Dar ea l'°ate fi schimbata. Însa numai În cazul În care va

schimbali Înlâuntrul dumneavoastra ~i va schimbali ~l

atitudinea fala de situalie.

- $tili ce? A intervenit fata, eu m-am Îndragostit de un

barbaI. El ma În~ela, pleca, apoi se Întorcea, ma ruga sa-I iert

~i iar ma În~ela. La urma urmei ne-am Împacat. El s-a Întors ~i

mi-a Tacut "cadou" 0 boala venerica. De~i el se jura ca este

sanatos ~i nu ~tie de un de a aparut boala.

- El avea dreptate, am spus eu. El purta 0 infeclie ascunsacare nu s-a manifestat niciodata. Dar daca relaliile dumnea-

341

~

~§~s.aH""'~1:

"

t:c..«:u

--I!!!!!!!!!!!!!====

U9L;:"r-

......

Il

.~,"u...

voastra calduroase ~i echilibrate ar fi durat 0 jumatate de ansau mai mult, ali fi murit. De asemenea, daca el n-a mai vrutsa continue purificarea dumneavoastra, atunci, ca 0 salvare s-adeclan~t mecanismul bolii care a aparut nu se ~tie de unde.

- Eu I-am iertat, a spus fata. De fapt, amândoi ne-amvindecat, dar dupa un anumit timp mi-a Tacut din nou un

"cadou", Cu toate acestea, eu simt ca cineva acolo sus maocrotqte, În ciuda tuturor neplacerilor.

- Este foarte corect, am confirmat eu, copilul dumnea-voastra are un sutlet curat ~i trebuie sa se nasca. Ar fi trebuitsa fili pregatita dur câliva ani pentru a-I na~te, iar punctulnegativ pe care nu I-ali fi putut depa~i, s-ar fi oprit În modartificial ~is-ar fi reconectat dupa na~terea copilului.

- Adica acest lucru este inevitabil? - a Întrebat fata.- Nicidecum. Marna dumneavoastra trece din nou prin

viala ei, Î~ischimba pozilia fala de oameni ~i fa(â de ea Însa~i.Lucrali ~i dumneavoastra asupra propriei personalitali. Rugali-vii.pentru copii ~i nepoli ~i veli obline doar a zecea sau a sutaparte a acelor neplaceri care va sunt destinate.

- Da, ,"ai este ceva - mi-am adus eu aminte - barbatultrebuie sa cultive la Început, iubirea fala de Dumnezeu, dupaaceea cea sutleteasca ~i abia pe urma cea materiala. Femeile,inilial, iubirea pentru Dumnezeu, apoi cea materiala ~i apoi ceaspirituala. Daca sOlii merg În direclia spiritualitalii, acest lucruconduce la sterilitate. Cu cat se gande~te mai mult sOlul, cuatat mai pulin trebuie sa gandeasca sOlia~i mai mult sa traiascacu ajutorul sentimentelor. Cu cat mai mult este spiritualizat ~ievoluat solul, cu atat mai pragmatica ~i cu picioarele pepamant trebuie sa fie solia. Problema dumneavoastra consta nu

342

În faptul de a mari spiritualitatea, ci cum sa depindeli maipUlin de aceasta. Iatâ de ce trebuie sa mancali mai des carne ~isa va concentrali mai mult asupra problemelor materiale. Pen-tru dumneavoastra corpul trebuie sa fie mai important decatspiritul, iar iubirea din sutlet trebuie sa fie mai presus ~i de una

~i de cealaltâ.Întalnirea noastra s-a Încheiat. Marna cu fiica s-au Întors ln

Urali. Eu vazusem deja un ait destin-al fiicei, un ait caracter,mai bine zis, caracterul ei s-a corectat. Emoliile ei profunde s-au dus dupa conceplia ei justa despre lume. Destinul nostrueste caracterul nostru. lar caracterul nostru este pozilia saurelalia noastra fala de sine ~i fa(â de alte persoane. Relaliilecorecte cu alte persoane sunt posibile În cazul corelarii juste avalorilor noastre. ~i cel caruia Ii este dat sa simta cu cat estemai mare iubirea fatii de Dumnezeu În comparalie cu fericirea

~i diversele valori umane, acel om este fericit În fiecaresecunda, iar ln orice clipa salveazâ ~i se ajuta nu numai pe el

Insu~i ci ~iÎntregul neam omenesc.

'f>o ~ ~

k.'

Nu demult copilul meu a racit puternic, a avut guturai.Dupa aceea s-a Însanato~it. Dupa 0 saptamâna, diu senin,

Ïara sa paraseasca locuinta, s-a Îmbolnavit din nou. AmÎnteles ca tiind mijlocul lunii septembrie timpul e schim-bâtor, dar copilul nu a ie~it afara. În prezent Însa, vedetidumneavoastra are tuse convulsiva Însolita de ragu~eala.Seamana cu pneumonia. Nu il ajuta nici un medicament.Spuneti-mi ce sa Cac?

343

-- +:;::: ~c:q:..:..: s- 1S:~~~.E G

--

H911,..-

\,

11

" 1

-- .~,QU

Il

1"

1

,

1 1

I

l'

1,

1/

1

1

'Iii

l,

i,l

1

',1

1:1,

l'

Il

344

..

cunoa~te(i catoate suparari.

, :\'.'\ it

-w

....

. Acum aduce(i-va aminte de Întreaga viala petrecuta alaturi de

sot, de toate supararile dumneavoastra. Ce v-a venit În minte,

cafe este cea mai mare supârare?

- Pana la nunta m-am suparat pe sot.

- Dumneavoastra v-a(i Închipuit relatiile Într-un fel iar ele

s-au petrecut altfel?

-Da.

- Au fost Înjosite rela(iile ~i idealurile?-Da.

- Cafe este urmâtoare supârarea cafe v-a vellit În minte?

- La mijlocul convie(uirii noastre so(ul m-a suparat, mi-a

În~elat increderea În el.

- A(i fost supara(i mult timp?

- Mult. El nu avea dreptate.

- lata toate supararile dumneavoastra~ ~i arat spre copil.

Înteleoeti ca sotul nu a avut nimic de-a face cu aceasta., b, .

Situa(ia a constituit purificarea dumneavoastra ~i salvarea co-

piilor dumneavoastra - Î'1(elegand asta, va ajuta(i pe

dumneavoastra ~i pe copil.

În ziua urmatoare am cercetat camp,,1 fetei. Înainte campul

fusese sec(ionat În zona pieptului ~i a organelor genitale.

Acum campul a devenit pur, neted ~i luminos. M-am interesat

la mama cum se simte copi lui:

- Feti(a a incetat sa tu~easca ~i se simte normal, a raspuns

femeia.Nu demult am citit un articol cu un interviu luat de la un

mare om de afaceri evreu. El a fost Întrebat

345

1"~~§~s.PH r-.E

"

"

1:...-<u

-=-

Cercetez femeia ~i Îmi aduc aminte de mine. Aveam 12 ani

~i am avut ~i eu 0 tu se uscata asemaniitoare. Dupa aceea 0

bron~ita putemica. Apoi a Început 0 recuperare chinuitoare, iar

eu am expectorat 0 singura data 0 jumatate de pahar de sputa.

Au existat momente cand nu puteam sa tu~esc. Eu am Încercat

din toate puterile, dar flegma care s-a ridicat mi-a blocat caile

respiratorii. M-au lasat repede for(ele ~i am Început sa-mi

pierd cuno~tin(a. În clipa aceea a intrat in camera mama mea.

Ea era asistenta medicala ~i avea spirt la Îndemana. Cand m-a

vazut albastru la fa(a, cu 0 privire fixa, ea a luat spirtul, a

tumat pe piept ~i a Început sa ma frec(ioneze. Eu am Început sa

~uier ~i mi-am revenit treptat.

De abia acum În(eleg ca bron~ita mea a fost direct legata de

caracterul meu supâracios. Dacâ ajungeam sa ma supâr, atuilci

supararea tinea mult timp.

Tanara femeie, ma ma fetei, era suparata pe sot Înainte de

nunta. Supararea se reflecta acum asupra starii copilului ~i de

aceea a Început un ~ir Întreg de Îmbolnaviri. Feti(a are apro-

ximativ un an. E straniu, dar de obicei, problemele parintilor au

efect asupra copiilor de 3-5 ani. Probabi, ca, avand În vedere ca

este toamna, la mama s-au activizat supararile din subcon~tient,

iar la copil acest lucru s-a amplificat. Însa mama ~i-a revizuit

deja via(a ei, a lucrat asupra propriei persoane ~i a citit cartile

mele. Nu pot sa Împing cu degetul pe fiecare pacient ~i sa-i

spun: "Aicinu ai lucrat pana la capat, asta ai uitat-o".

M-am gandit cum s-o Înva( pe mama ca sa se descurce Tara

ajutorul meu.

- Poftim, am spus eu, dumneavoastrâtuberculoza, pneumonia ~i bron~ita constituie

H911

r-

-- .nt::.u

..

r.:'.;,rol'~:;"

11

i

Il

- De ce, În lumea Întreaga, cei mai mari bancheri suntevreii? De ce au plecat din Rusia bancherii ru~i, iar evreii au

ramas la cânna puterii financiare?

El a spus ca daca bancherii ru~i dau faliment, atunci nu-~i

mai pot reveni, iar evreii Î~i pot reveni de mai multe ori

deoarece pe ei i-a calit viala ~i umilirea pennanentâ..

iIl

,II,

1

1.

Este greu de crezut ca numai astfel se poate explica talentul

poporului evreu. La noi, nu numai cei mai buni speciali~tiÎnfinanle sunt evrei, dar ~i cei mai buni muzicieni ~i cei mai buni

umori~ti. Cu toate acestea, prin ce se poate explica talentul

poporului evreu?

Omul care poseda simlul umorului iarta ~i uita mult mai

u~or ~i mult mai repede jignirile ~i supararile În comparalie cu

cel care nu are simlul umorului. Cu umor puteli trata situalia

numai atunci când ali Încetat sa depindeli de ea. Capacitatea de

a ie~i dintr-o situalie 0 poseda acela care diminueaza depen-

den(a de valorile umane. Pen~rua deveni bancher trebuie sa nu

depinzi de destinul favorabil, trebuie sa ai un talent subtil de

abstractizare a situaliei. Acest lucru este posibil daca exista un

nivel destul de Înalt de spiritualitate. Pentru a fi un muzician

bun ~i pentru a obline ceva În arta trebuie sa pOli sa te

delimitezi de con~tiinla ca atare, iar aceasta se poate realizaprin adresarea catre Dumnezeu. Pagânul se roaga pentru

fiecare divinitate separata ~i depinde de ea. Eu am auzit ca În

Roma antica au existat 3 milioane de zei pagâni. Un om se

ruga la zeul care Întruchipeaza banii, altul la zeul care

Întruchipeaza familia, iar al treilea la zeul~care raspunde de

sanatate etc.

:I!1l'

1

Il1.

346

Închinarea la zeii pagâni a permis abstractizarea unui

anumit obiect, concentrarea unui anumit grup de valori ~i

punerea În dependenla fa1à de ceva invizibil, dar superior.

.Pagânismul I-a ajutat pe om sà se deta~eze de lumea Încon-,

juràtoare, sà diminueze dependenla de valorile vitale, sà simtà

ca principalul lucru este nu ceea ce vedem ~i percepem, cà

valoarea principalà nu rezidà În lumea materialà. Dar depen-,

denla generalà de valorile umane În pàgânism nu poate fi

depà~ità. Acest lucru este posibil numai prin existenla unui

Dumnezeu unic.

Evreii au fost cel mai asuprit ~i dependent popor ~i foarte

restrans ca numar. A slipravietui În asemenea conditii a fast

posibil prin concentrarea nu asupra apàràrii exterioare ci

asupra celei interioare. În!elegerea faptului cà Dumnezeu este

unie a permis unirea puternica a poporului, a asigurat un nive!

foarte Înalt de spiritualitate ~i a màrit ~ansele de supravieluire.

Evreii au ajuns la DumnezeuI unie cu trei mii de ani mai

devreme decât popoarele ElI"opei. Este normal cà posibilità!ile

de dezvoltare atât În plan spiritual cat ~i În cel material ale

omului care purta În genele sale 0 experien!à de cinci mii de

ani, depà~ind umanul ~i nàzuinla spre divinitate, pot fi mai

mari decat pentru aceia care au unnat mai târziu acest drum.

Dar este vorba despre no!iuni generale. Cu cât omul, În

sufletul lui, nàzuie~te spre Dumnezeu ~i spre iubire, cu atât

drumul Întortocheat de douà- cinci mii de ani poate fi parcurs

În perioada actualà În decurs de 10- 15 ani.

.~t;(

347

,;1.

~.;::::....

~§~s. ~aH""~.E G

~-~H91l

r-

,°

......-

1

l'I,

'l',l'!,

':1

1' l''II, ;!II

111

llil

.!:: =QU

...

'f)v ~ ~

Am avut mari probleme cu fata. Am Început sa ma rog

~i sa-i cer lui Dumnezeu sa ma vindece. Dupa un timp, fata

mea s-a vindecat perfecto Dupa cateva luni, am avut dureri

p'uteruice la articulatii, iar aceste dureri nu au contenit

pana În prezent. Au vreo legatura aceste doua evenimente

unul cu celalaIt?

Eu cred ca daca sunt citite cu aten!ie cartile mele, atunci se

poate Întelege ~i Tara consulta!iile me le ce s-a petrecu!.

Valorile spirituale au mai multe straturi. Primul nivel este cel

mai dens ~i reprezinta relatiile, aptitudinile, intelectul ~i

destinu!. Dependel1(a de rela!ii este conferita de gelozie.

Însemnatatea crescuta a aptitudinilor, intelectului ~i a bunasta-

rii con duc amui spre mandrie. La baza primului nivel se

gase~te al doilea, mult mai subtil ~i mai amplu. Acesta ÎI

constituie spiritualitatea, bunatatea, visele, idealurile, principi-

ile ~i scopurile. Ceea ce se gase~teÎn cartea a patra se nume~te

"contactul cu viitorul". Daca amui se ata~eaza de idealuri,

atunci În mod automat cre~te ~i dependen(a lui fie de rela!ii, fie

de aptitudini, fie devine În acela~i timp atat gelas cat ~i

mandru. Vreau Înca a data sa subliniez faptul ca lipsa dorin!ei

de viala, renun!area la iubire atunci cand e~ti În~elat,

nemul!umirea În raport cu toata lumea, dispre!ul fa!a de sine ~i

de propria soarta, acest lucru Înseamna totodata gelozie ~i

mandrie. Dar sa trecem la autorul biletului.

A!i avut a dependen!a marita de spiritualitate, bunatate ~i

de idealuri. Întrucat nu era!i pregatit sa primi!i purificarea de la

348

...t "

oameni, vi s-a oferit purificarea prin probleme fizice. Adica

probleme legate de fa!a; daca e vorba de suprafa!a capului,

atunci Înseamna umilirea idealurilor. În principiu, daca noi

solicitam În permanen!a ceva, adresandu-ne lui Dumnezeu,

atunci aceasta dorin!a se ÎnTaptuie~te. Totul depinde Însa de

puritatea noastra, de echilibrul ~i de juste!ea dorin!elor noastre.

Dumneavoastra a!i cerut sa fi!i lipsit de propria salvare, Dar

Întrucat ave!i un suflet bun, atunci un gen de purificare a fost

schimbat cu altu!. Ata~amentul fa!a de idealuri s-a manifestat

la dumneavoastra În principal prin intennediul rela!iei, sub

forma geloziei. Gelozia a fast blocata prin problemele cu

articula!iile. Daca pute!i sa va schimbati atitudinea fa!a de. toate valorile umane, atunci ~i fa!a va fi curata ~i articula!iile

nu var mai durea.

'f)v ~ ~

Aveti reteta pentru tericirea ve~nica? În ce constaaceasta?

~tJ

Pentru noi, Întreaga fericire umana Înseamna a fi sanato~i, a

nu fi singuri, a avea un destin fericit, adica neplacerile sa nu se

transforme În tragedii ~i nefericire, de a avea bunastare

materiala, care sa permita realizarea nazuin!elor proprii etc.

Daca sintetizam toate acestea, atunci constatam di una dintre

principalele componente ale fericirii a constituie lipsa ne noro-

cirilor. Înainte se spunea: "Daca Dumnezeu iarta pacatele ~i

indica drumul Înainte, indiferent ce ar fi amui ~i unde s-ar afla,

el este deja fericit". La aceasta Întrebare a raspuns deja Iisus

349

1-<:::: ~~ S..;.; Po Ii:

CQE-<~.Ë G--~

H9ll

1

r'.

r

--- .r-IQU

...

--

Christos cu 2000 de ani În urma spunând: "Celui care iube~te

mai mult i se iarta mai multe".

În audien(â la mine a venit de mai multe ori 0 femeie. Eavroia sa În!eleaga totu!. A scos 0 lista cu 150 de Întrebari ~i mi

le-a pus, notând raspunsurile cu grija. La a treia ~edin!a i-amspus:

- Întrebarile dumneavoastra Încep sa va Împiedice sa vaschimba!i.

- Dar ea marea numarul de Întrebari de pe lista cudârzenie. Dupa aceea a Început sa aiba probleme psihice,printre altele destul de serioase. lar eu nu am putut s-o ajut.

"În sistemul meu exista un fel de defect straniu - am gânditeu - Întrucât cea mai insistentâ pacientâ, comunicând cu mine,

~i-a pricinuit un mare rau".Eu nu mi-am permis sa cad În disperare ~i sa-mi fac

complexe de inferioritate ~i am continuat sa merg mai departe,În!elegând mai târziu despr~ ce este vorba. În timpul audien!eiare loc 0 accelerare imensa a proceselor karmice. Atunci,concep!ia justa despre lume poate conduce la Însanato~ire nupeste zece ani, ci peste trei luni. Dar, 0 orientare injusta darezultate negative la fel de repede. Pacienta s-a concentrat nupe sentimentul iubirii, ci pe con~tiin!a. De aceea, a Început sa

se diminueze con~tiin!a sa.Eu vreau sa mai subliniez Înca 0 data: noi cunoa~tem lumea

prin iubire. Con~tiin!a ne ajuta Însa s-o În!elegem. Informa!ia

constituie 0 no!iune vectoriala ~i noi trebuie sa În!elegem caorice cunoa~tere În ultima instan!a, trebuie sa fie orientata spreacumularea iubirii. Pe omul rau con~tiin!a Îi schilode~te iar pe

, :, :

"[,.1.1

1:1:

:'11

.1'

,II

'II"

350

.L.~

cel bun Îi dezvolta. De aceea, În primul rând, pentru a cunoa~te

mult trebuie sa facem ordine În noi În~ine.,

~~ ~

Una dintre nepoatele mele se da cu capul de podea ~i deperete. Are seboree (0 problema cu pielea capului). A douanepoata cade des ~i nu demuIt ~i-a rupt mana. Are 0 colitaputernica. Marna lor, adica rata mea, are 0 eroziune a

colului uterin. Eu am 0 migrena ~i spasme ale vaselorsanguine. Nici un medicament nu ajuta. Daca maÎmbolnavesc nu ~tiu cu ce sa ma lecuiesc. Ce e de tacut?

St~.

1~'

Fracturarea mâinii ~i dorin!a de a se lovi cu capul de pereteconstituie franarea intelectului ~i a aptitudinilor. La dumnea-voastra ~i la to!i ceilal!i membri ai familiei este prezenta Înmod evident mândria. În situa!ii!e critice, dumneavoastra nu

a!i salvat iubirea ci demnitatea, principiile ~i idealurile, deaceea fondul dispre!ului ~i condamnarea barba!ilor este mare.Toate acestea se transforma Într-un program de autodistrugere.Printre altele, În cazul nepoatelor, tendin!a negativa nuslabe~te ci se accentueaza. La dumneavoastra programul deautodistrugere este frânat de migrene ~i de Îngustarea vaselorsanguine. La fiica - probleme ginecologice, iar la nepoate -disfunc!ionalitatea intestinelor ~i traumatismele. Astfel, ave!imult de lucrat ~i este bine sa nu amâna!i pentru mai târziu.

351

J

+::::: f5.CI E .. i:i -gs~~.Ë ~

--..---==-H9lZ

,....-

.-

---

"1

1,,1.

.

,.1,',.

':1'

i'

II.':I

'

.

.

ii".1

l

',"

.n~u

"-

~ ~ ~

Eu am vrut sa le ajut cumva pe cuno~tintele mele ~i amadus apa sfintita din biserica. Dnpa trei zile, apa sfintita aprins un miros urat. Apa a fost turnata În closet ~i chiardupa 0 saptamana se simtea mirosul de ona clocite. 0 apa

obi~nuita nu se strica a~a de repede. Cum explicati acestlucru?

Atunci cand preatul se raaga În biserica. el se canecteaza la

starea la care se afla Jisus Christas. Apa se structureaza În

canfarmitate cu aceasta. Multe depind aici ~i de starea prea-

tului. Daca se afla În casa, a asemenea apa echilibreaza

structura spatiului casei. În acea lacuinta. dependenta de

aptitudini, de intelect ~i de spirit a fast atât de mare, Încat nu

au avut lac schimbari energetice pazitive. Energia mandriei a

fast deasebit de puternica. Daca energetica lacuintei s-ar Ii

schimbat brusc, lacuitarii acesteia ar fi putut sa se

Îmbalnaveasca ~i sa maara. 0 asemenea schimbare prafunda

nu ar fi fast supartata. Înseamna ca trebuia sa se descampuna

fie ei, fie apa. Aceasta din urma a preluat energia ~i

Hmurdâria" lor, interactionând cu ei. În acest caz, În apa a avut

lac un fel de eroare infarmatianala. Umanul agresiv s-a

napustit asupra divinului. Umanul a Început sa intre În

putrefac(ie ~i În descampunere, adica, sa spunem exact: apa

sfintita nu s-a stricat. A Început sa se descampuna acea parte a

apei care a intrat În cantact cu energetica lacuintei. Mai simplu

spus, cu apa sfintita s-a Întamplat ceea ce trebuia sa se

Întample cu Întregul neam daca acesta nu schimba arientarea

352

~

spirituala, adica - descampunere ~i maarte. Omenirea, ca ~iÎntregul univers, traie~te prin pulsatii. Nai ne Îndepartam dedivinitate din ce În ce mai mult, cufundandu-ne În problemele

noastre umane ~i treptat uitam de Dumnezeu, iar apai neÎntaarcem. Cei care În interior au uitat de divinitate, adata cuatingerea Acestuia se descampun, ~i mor. Acum, in decurs de

câtiva zeci de ani, omenirea trebuie sa simta Întoarcerea divi-nului. Cei care s-au preacupat prea mult cu lucruri umane, ar fide darit sa Înteleaga ca le-a ramas prea putin timp.

~ ~ ~

0 femeie rn-a Întrebat: "Spuneti-mi cum arata campulmen acum?"

Eu mi-am adus aminte prima naastra discutie. Aceasta afost asemanataare cu un cantact cu cineva care era pe cale samoarâ .'jicafe, cu sperantâ, Întreba:

- Ei, cum a sa supravietuiesc? Care este starea sanatatiimele?

Apai a~tepta sa-i raspundeti:

- La tine tatul este bine. Cu sanatatea stai mai bine.Acestei femei eu i-am spus adevarul:

- Aveti a tendinta deasebit de mare de a diviniza amui

, iÎlhit. lata de ce ati avut relatii teribile cu fastul sat ~i de aceea,ali divor(at. Acum, at; citit cartile mele ~i ati fast la mine În

.8udienta. Din sufletul dumneavaastra s-a Îndepartat agresivi-

.fatea. Ati incercat sa va schimbati atitudinea fata de valarile;IJI11ane,dar dorinta de a va ruga pentru amui iubit ati pastrat-a

353

+~ ~~§~s. il:a:lf-f-<.E G

-"'"--==-H911

1"""'

Il

11

r

j

.....-

I-!,,,' 1

,IIill'

'I

I'1.1'1 !1II

I

'l,

,1

Ii

.~.,QU

or.

În continuare, Situatia se Înrautate~te deosebit de mult datoritafaptului ca sotul dumneavoastra actual nu va umili tot ceea ce

este uman În el ~i În dumneavoastra, El nu are un asemeneacaracter, Într-o situatie obi~nuita, careva dintre voi ar fi fostcondamnaI, În cel mai fericit caz, casatoria s-ar fi destramat

Eu am vazut 0 Întrebare tacuta ln ochii femeii,

- Ce este de Tacut?- În primul rand, schimbati-va atitudinea fata de sotul an-

terior ~i fata de viala conjugala, traind corect orice situatietraumatizanta, Închipuiti-va periodic ca sotul dumneavoastra

actual a murit, v-a In~elat, v-a parasit ~i Incercati sa pastralidragostea fala de el, Închipuili-va moartea dumneavoastra ~i

exersati cu 0 profunzime din ce ln ce mai mare ritualul iertariituturor acelora care va sunt dragi,

Dupa câteva luni, am vorbit la telefon:

- Dumneavoastrâ, ca ~i Înainte, nu va este bine - i-amspus eu, ei. Nu ati "câzut", dar nici nu v-ati "ridicat". Con-

tinuali sa lucrali mai departe,Au mai trecut Inca cateva saptamani ~i, am vorbit din nou

cu aceasta doamna la telefon:

- Va este putin mai bine - i-am comunicat eu - darrenunlarea la omenesc ln favoarea divinitatii Inca nu a aparutla dumneavoastra, Dependenta fata de omenesc este Înea foar-te mare la dumneavoastra, ~i iata ca i-am dat telefon din nou:

- Vreau sa va felicit - Ii spun femeii, Pentru prima datavad un semn de echilibru ln campul dumneavoastra,

- Eu simt ca interiorul a degajat totul, a zis pacienta, darprobabil ca trebuie sa mai renunt Înca la ceva mai mare lnfavoarea iubirii fata de Dumnezeu,

354

- Nu trebuie sa renuntati la nimic, am raspuns eu, Acum,ID primul rand, trebuie sa vedeti divinul din dumneavoastra,din omul iubit ~ideja din lumea Inconjuratoare,

Eu am simtit ca ea zambe~te:

- ~tili ceva" În ultimul timp, eu am ajuns la aceastaconcluzie pur ~i simplu din intuitie, Am reu~it ca ln spateleumanului sa vad divinuL

Am zambit ~i eu:

- Ce sa va spun? Aeum ~i eu sunt lini~tit pentru stareadumneavoastra,

'{)<> ~ ~

Copilaria mi-am petrecut-o Într-o casa cu cinci etaje.Nu am copii. Prietena mea, care stâ În aceea~i casa,(apartameutul ei se alla sub al meu) uu are uici ea copii. 0temeie care a locuit sub apartamentul prietenei, a fost

, singura ~i a murit. Au vreo legatura Între ele aceste fapte?

Sa le luam pe rand. Lipsa de copii exista atunci eand~iitorul este Inchis. Adica, dependenta de valorile spiritualeeste mai mare decat nivelul periculos. Valorile spirituale se

formeazâ atunci când oamenii comunica Între ei. Legâturile, Îmuiom cu celalalt, legatura cu un a:t obieet ln Univers,sau cu0 alta lume, legatura cu treeutul ~i viitorul, toate acestea

~reeaza 0 unitate stabila a diferitelor grupuri ~i le ajuta saiupravietuiasca ~i sa se dezvolte.

,aAm descris 0 Intamplare cand pe mine s-a suparat 0 ma~ina

'~ care nu am vrut s-o cumpar, La Inceput, a fost foarte

355

oe1'â.~r=~.E

l

l

r

-<!-i':i::

""u

"""",""",,"-...........-

H9/.Z

,....

QU

...

ciudata pentru mine ~i chiar absurda existenta sentimentelor laobiectele rara viatà. Apoi am Înteles: totul În Univers, atât ceea

ce este viu cat ~i ceea ce este neÎnsulletit, se na~te datoritasentimentului iubirii. lata de ce În plan subtil, sensibilitatea

fiintelor vii ~i obiectelor nevii este identica. Cu toate acestea,pentru mine, a fast nea~teptat faptul cand am vazut ca ~iSoarele are emotii. Una dintre emotiile sale cele mai puternice

a constituie nemultumirea fata de sine, datorita Îmbatraniriiprogresive. Stelele au emotii unele fata de altele. Ele au sis-

temul lor de comunicare ~i de schimb de informatii. Deasemenea, planete]e au sistemullor de schimburi, sistemul lor

de comunicare... Însa, daca Soarele este ca un tata din punct devedere energetic, adica barbat, Pamantul are un puternicascendent feminin, adica este pentru noi ca a marna. Marte ~iVenus au a origine feminina. Jupiter ~i Mercur au a originemasculina. S-ar putea ca, daca Pamantul nostru ar fi avut aenergetica masculina, atunci sa nu fi aparut pe acesta

civilizatia umana. Pamantul fata de Soare are emotii bune,blande ~i de iubire. Dar iata ca fata de neamul omenesc,sentimentul Pamantului este deosebit de agresiv ~i acesta aÎnceput sa se accentueze În ultimii patruzeci de ani. Judecânddupa toate, omenirea reprezinta un corp din ce În ce mai strainpentru Pamant. Eu am examinat În ce masura energeticaomului a corespuns cu energetica Pamantului cu cinci mii deani În urma. Nivelul compatibilitatii era de aproximativ 93 %.Acum doua mii de ani - 92 %, acum a suta de ani - 90 %,acum 40 de ani - 92 %, iar În prezent - 13 %. Daca aceastaseade sub zero, atunci energetica Întregii omeniri intra inantagonism cu energetica Pamantului. Aceasta nu va aduce

356

--!

:numai pagube, ci va conduce ~i la dorinta de a distruge,pamantul ca pe un corp strain. În preajma anului 2000, aceasta

.granita poate fi depa~ita. Îmi este greu sa-mi Închipui cum se

.:va apara Pamantvl de agresorul energetic. Cand amui se Îm-c.

!;Jolnave~te, el subcon~tient ridica temperatura pentru a miqora

.yitalitatea coloniilor de bacterii. A~ fi dorit ca prognoza mea sa

..RUse adevereasca, dar, judecand dupa toate, dupa anul 2000,,cataclismele naturale pot cre~te brusc.

Sa ne Întoarcem la autorul Întrebarii.Pe corpul omenesc exista meridiane energetice. Prin aceste

pnale ~i puncte energetice are lac a interactiune cu alte lumi,

,'lJuSoarele ~i Pamantul, precum ~i cu oamenii. De asemenea,~antul are ~i el meridiane ~i puncte energetice care ÎI leaga.

alte obiecte ale Universu]ui. În aceste puncte, orientareate spre unitate, spre legatura, adica spre a spiritualitate

entuata, iar amui care se alla mult timp Într-un asemenea, În mod subcon~tient, amplifica orientarea spre valorile

l\I1uluispiritual, ~i contactul lui cu Cosmosul poate fi mai

..are decât al altora. Daca a acumulat ereditar dragoste ~iatate, atunci nivelul spiritualitâtii care se marqte brusc

ite dezvoltarea aptitudinilor, intelectului ~i a posibiIita-de creatie. Cand caracterul ~i conceptia despre lume aului Împiedica acumularea iubirii, atunci are lac cre~terea

ndentei de valorile spirituale ~i atunci este posibilailitatea la femei, problemele psihice la barbati etc. Jude-d dupa toate, casa cu cinci etaje a fast construita pe un

enea canal energetic ale pamantului. Diametrul mediu alr asemenea canale, a~a cum am constatat, este de

Ximativ 50 de metri.

357

-+-<:;;..- <1:~ E .. ci. tQ::;~O)~ ~!:C!-f-..r:: u

=-::z=-.H9LZ

T'.....

.-

,i'!'

1,

1

1

'1,

,1

1",1r,1

l"l,1'1l ',l' 1

'II,l,,' 1

1

Il

l'

ii

!,/

,,[

'[l,

~ ~

'"

În general, diagnosticarea naturii nevii este foarte dificilà,

Despre rezultatele acestor diagnostice nu pot vorbi cu

certitudine, Atunci cand problemele se referà la oameni, orice

viziune ~i presupunere a mea se deruleazà de 10-100 de ori in

timpul lucrului cu pacientii, Dacà ideile sunt demonstrate de

zeci de ori prin practicà, eu pot sà am certitudine În concluziile

mele. În comunicarea cu natura nevie nu am experien!à.

Totodatà, eu simt cà este putin cam prea devreme sà mà ocup

de aceasta, cu atat mai mult cu cat stàrile fizice sunt secundarc

În comparatie cu starea interioara a omului. Daca În ceea ce

prive~te neamul are loc 0 tendinta de stinoere atunci cu vai",l:>'

,

destinului, femeia nimere~te În acea locuinta LInde aceasta

tendinta se amplifica ~i se Încheie cu sterilitatea, Daca urma~ii

trebuie sa supravietuiascà, atunci fie ca parintii schimbà

locuinta, fie cà se conecteazà sistemul de asigurare pentru

pastrarea ~i amplificarea iubirii,

Întrucat nu este posibil sa tii cont de toti factorii fizici ,i

energetici trebuie sa Întelegem ca, cea mai buna metoda de a

ne feri de factorii traumatizanti sau de a-i folosi pe ace,tia in

avantajul personal este 0 corecta nazuinta ~i permanenta

activitate asupra eu-lui,

Una din cauzele aparitiei problemelor În relatiile personale

0 constituie incompatibilitatea nivelului partenerului. Dacà

omul are 0 suma de bani care depa~e~te limita periculoasà

pentru el, fie ca pierde ace~ti bani, fie ca Începe sà se

Îmbolnaveasca, sau Începe sa aiba neplaceri, Daca omul a

primit 0 functie sau un titlu care depa~e~te posibilitatile sale,

aceasta poate sa se Încheie tragic pentru altii ~i cu ru~ine

pentru el, nemaivorbind de boli, Daca omul a luat asupra lui

358

!l

volum mare de munca, ce depa~e~te capacitatea lui,

anismulnu poate sa reziste solicitarilor permanente ~i mai

- vreme sau mai tarziu clacheaza.

Suprasolicitarea spirituala este mai periculoasa decat cea

ica, Omul poate sa e~ueze flira sà observe acest lucru ime-1,

iat, iar pe urma, ani de zile, plate,te pentru aceasta, Valorile

pirituale constituie acelea~i valori materiale numai ca În plan

3811btiL Daca este responsabil ~i periculos sà posezi ni~te bani

.çare depà~esc posibilitatile noastre, atunci posedarea de valori

!$pirituale poate fi ~i mai periculoasa.

1 Sa Începem de la lucrurile materiale. În copilarie, ni s-a tot

at În cap ca a ca~tiga la loterie reprezinta 0 mare fericire,

pare cà poate fi ~i invers. Îmi amintesc de 0 Întamplare În

gaturà cu 0 femeie care În perioada sovietica a ca~tigat 0

~ina Volga. Sotul ei i-a spus sa ia mai bine banii ~i sa-i

Ituiasca judicios. Pentru ea Însa, ma~ina era simbolul

ricirii. Ea a refuzat catr.:goric. "Noi vom avea ma~ina" a spus

Au Început certurile. La cateva luni dupa acest incident,

ilia s-a destramat. Femeia a Început sa aiba neplaceri la

III de munca, În cele din urma ea a fost con'cediata. Ea:_~i a fost nevoita sa vanda ma~ina. Divortul, pierderea

iciului, vanzarea ma~inii au doborat-o ~i ea a Început sà.,bea, Dupa un an, 0 cuno~tinta a intalnit-o ~i nu a recunoscut-o.

vàzut În fata 0 persoana prost Îmbracata, pe jumâtate beata

:.i cu 0 vanataie sub ochi. Valorile materiale, Înmultite brusc,. e potÎndepartade divinitatea pe care 0 purtam În suflet. Cand. n barbat se Întalne~te cu 0 femeie, relatiile favorabile se leaga

359

;::::

&1§-;;e.COE-<E-<..E

~;;:«u

--.--

UIILZ,..

r

i

,j

.- ~QU

--

~

mai cu seamii atunci, cand el este În plan generallider În raport

cu femeia, dar nu pentru mult timp. Dacii el va conduce prea

puternic, femeia, În interiorul ei, va depinde total de el ~i va

Începe sii simtii În general 0 singurii emotie, entuziasm, ado-

ratie ~i supunere fatii de el. Caracterul biirbatului Începe sii se

strice, dupii care urmeazii soarta ~i siiniitatea. Dacii el nu va

renunta Într-o mare miisurii la calitatea de lider, la femeie vor

apiirea aroganta ~i sentimentul de superioritate. Acesta din

urmii na~te u~or emotii de dispret ~i de condamnare. În

asemenea conditii, var suferi copiii În primul rand, iar dupa

aceea ma ma ~i tatiil. Daca barbatul alege ~i Încearca sii

piistreze pe langa el femeia care ÎI depa~e~te la capitolul

dimensiunilor interioare, el trebuie sii fie pregiitit pentru a fi

În~elat ~i Înjosit ~i aceasta nu 0 datii. Daca el se va concentrape sentimentul de dragoste, va renunta la pretentii ~i la

controlul exterior, atunci la Început, foarte lent ~i anevoios, iar

apoi tot mai repede, se va ridica la dimensiunile femeii pe care

0 iube~te ~i pe care 0 va depa~i. Dacii el nu rezistii la mai multe

jigniri ~i Înjosiri permanente, atunci nervozitatea ~i dispre(ul

devin principale le instrumente ale apararii lui. lar atunci, În loc

de a miiri dimensiunile personalitiitii lui ~i de a 0 "ajunge" pe

prietena lui, biirbatul Încearcii s-o tragii pe ea În jos, pana la

nivelul sau. Aceasta duce Însii În mod inevitabil la Încerciiri

periodice din partea femeii de a se elibera dintr-un asemenea

jug.

Îmi aduc aminte de un caz pe care mi I-a povestit un

cunoscut de-al meu.

- În tinerete, am fost un ghid În turism ~ a tiicut 0 dipii

aducandu-~i aminte de acele evenimente. $i iata, nu ~tiu cum,

360

În grupul meu a aparut 0 femeie taniirii ~i deosebit de; frumoasa. Mi-a pliicut de ea din cale afarii. Eu am Învatat chiar

~i sa cro~etez numai pentru a-i face pe plac ~i ma comportamdeosebit de delica!. La Început, nu mi-a acordat nici 0 atentie.

Apoi a aparut un fel de atentie, pe urma un interes ~i În final1

." s-a nascut un sentiment puternic pe care ea nu I-a putut

Învinge. Am Tacut dragoste ~i amandoi am simtit 0 mare

.pliicere.

- Asta e toatii povestea? m-am adresat eu cu curiozitate.

- Nu. Povestea de-abia acum Începe.

Apoi a ie~it la ivealii cii ea este ciisiitorita ~i sotu 1 este un

om cu totul neobi~nuit ~i Înstiiri!. Ea probabil cii i-a povestit

. despre sentimentele ei. $tii cum a ie~it el din aceastii situatie?Într-un mod cu totul inedit pentru pozitia sa Înalta. El 0 aducea

la mine cu Volga lui, iar dupii doua ore se Întorcea ~i 0 lua. Pe

parcursul acestor doua ore noi ne-am consacrat unui delir de

;dragoste. A~a a adus-o la mine pana cand ea s-a racori!. Dar ~i: eu rn-am lini~tit de asencenea.

Dacii noi ne Împoviiram cu 0 greutate care este peste

puterile noastre, trebuie sii fim gata sii avem rabdare ~i sa

suportiim suferintele pe de 0 parte ~i sa lucriim asupra noastra

~i sa fim gata pentru 0 niizuintii mult mai puternica fa(ii de

divinitate pe de altii parte. Altfel, aceasta greutate poate sa ne; 6triveasca.

Acum cateva ore am vorbit la telefon cu unul din pacientiimei.

Cativa ani la rand, el a cunoscut 0 femeie care pur ~i simpluÎ-a distrus. A fost Îndriigostit puternic de ea ~i a trecut prin

.:multe, dar nu a putut sa se abtina sii 0 dispretuiascii, sa se

361

+:::::: ~ii1§"ij ê- ~~~f-o..c u

--agil

"\:,.....-

,-

I!

1

il

Il

cu

"':';"':';':-.t.

supere ~i sa fie gelos. Ea s-a comportat din ce În ce mai rau ~i

În cele din urma s-au despartit.

- Dupa 0 luna, am Început sa ma simt rau - Îmi povestea

el. Au Început neplacerile, inclusiv cele legate de sanatate.

Odata m-am trezit de dimineata ~i am observat ca am 0 boala

venerica grava. Totul a Început sa se umfle ~i a pornit 0

secretie abundenta. Eu am mai avut ~i Înainte boli venerice.

dar de data aceasta a fost ceva Îngrozitor ~i s-a Întamplat foarte

repede. Mi-am adus aminte de povestea dumneavoastra. La

conferinta În care ne vorbeati despre ni~te sOti care au avut

trichomonas. Ei au Tacut cateva ~edinte de tratament, Însa nu

i-a ajutat nimic. Chiar urologul a fost uluit pentru ca dupa

ultima ~edinta de tratament lucrurile nu s-au Îndreptat, ci

dimpotriva, s-au Înrautatit. Femeia a renuntat la pretentiile fata

de SOt, precum ~i la orice agresiune legata de dragostea din

sufletul ei. S-a Îndepartat de tot ceea ce i-a fost drag ~i a

Început sa se roage. Dupa cateva zile, au Tacut 0 analiza de

control ~i aceasta a ie~it bine. A urmat vindecarea completa.

Am Început sa compar faptele ~i am ajuns la concluzia ca

nu pot s-o iert pentru ceea ce a facut ~i În subcon~tientu! meu

nu 0 absolv de vina. Toate acestea nasc agresivitate, care se

rastoarna ~i "Iovqte" În mine. Eu m-am a~ezat, mi-am analizat

viata ~i m-am deta~at de toate, i-am iertat pe tOti ~i am Început

sa ma rog. Dupa trei ore, "boala mea venericâ" a trecut tara

urme. Dupa aceea am trait 0 viata normala. Am mai avut

femei, dar am fost lini~tit În relatiile cu ele. Nu demult m-am

Întalnit cu 0 femeie care mi-a placut foarte mult ~i am petrecut

Împreuna 0 noapte. Dupa aceasta am avut un traumatism fizic

puternic. Puteti sa-mi explicati de ce?

362

- Data trecuta dumneavoastra. v-ati schimbat numai atat:. cat sa va treaca boala - i-am spus acestui om - dar nu a fost

suficient pentru a va schimba destinul. Cunoa~teti zicala: pana

cand nu tuna, tiiranul nu-~i face cruce". Daca dumneavoastra

v-ati dus deja la Dumnezeu 0 data, atunci trebuie sa mergetitot timpul. Va duceti Încet sau repede, nu conteaza, dar trebuiesa mergeti. Altfel sunetul tunetu!ui va fi din ce În ce maiputernic, ~i dupa aceea te trasne~te ~i fulgerul. În acest fel,

. dumneavoastra ati lucrat pUtin asupra eu-lui, Însa sistemul: interior al valorilor I-ati pastrat. Daca n-ati trecut Îl1cercarea cu

acea femeie, Înseamna ca dependen(a de fericirea umana acrescut brusc. Pentru a lucra asupra dumneavoastra, Înfran-gerea repetata În cazul acelor situatii s-a egalat cu situatiaplanu!ui fizic real, dumneavoastra trebuie sa Întoarceti pe toatefetele, mental, una ~i aceea~i situatie cam de 300 de ori. V-atioprit chiar la Început ~i ati avut 0 atitudine foarte superficialafatii de acest lucru. Acum va Întalniti cu 0 femeie fata de careaveti un sentiment real. Dependenta fata de ea ~i agresivitateacresc aidoma unei avalan~e. ~i iata, nu dupa 20 de ani, ci dupacativa ani se va transforma Într-un program de autodistrugere§i În consecinta - În trauma.

La dumneavoastra poate sa se Înfiripe un sentiment de treiOri mai puternic pana la Întalnirea cu femeia În plan fizic ~i

,real. Daca vrem sa fim exacti, atunci sentimentele Încep pana.

la aparitia evenimentului. ~i de data aceasta ati putea sa nulnai treceti Încercarea, de aceea pe dumneavoastra va franeazatu rouit Înainte ~i va Încurcâ În cazul unui contact viitor cu

;aceasta femeie. A treia oara poate sa "va surprinda" nu dupa$ituatie, nu În timpul desTa~urarii ei, ci pana la aceasta. Nu

363

-+:::::: ~~ § -t Ë- a:a:lE-f-.E 0=-==-=-

.H9Ll'-I!"'"'

i-

Î

Q U

""";':'J.

1

1:

Ii

numai ca nu yeti reu~iti sa aveti 0 desTatare cu femeia iubita,dar nici macar nu va yeti Întâlni cu ea. Pot aparea Îmbolnavirigrave pe un drum neted, Tara nici un motiv vizibil ~i nu va

exista nici 0 logica, Întrucât Îmbolnavirea a aparut nu dintrecut,ci din viitor.

1

11;1

1

~titi, mi-a spus un preot: "A ramas mult mai putin timp

decât credem noi". Cu cât depindem În interior mai puternic devalorile umane, cu atât mai Îneet avansam. Cu ce diferaorganismul viu de mediul Înconjurator? În mediul Înconjuratortemperatura cre~te sau scade. În organism este stabila. Stabili-tatea compozitiei chimice permite pentru 0 perioada sa supra-vietuiasca organismul În conditiile care sunt fire~ti pentruexistenta lui. Organismul ia din mediu tot eeea ee contribuie ladezvoltarea lui, adica izvorul de dezvoltare transfera din mediuÎn el Însu~i tot ee este neeesar. Cu cât este mai mare inef!iaunui asemenea proees, cu atât mai mult traie~te organismul.Exista homeostaza fiz'ca ~i exista homeostaza spirituala. Lafiecare dintre noi, au loc evenimente În viata care ne permitdezvoltarea capacitatii, a intelectului ~i a spiritualitatii. laratunci când factorul de constrângere sau favorabil a disparut,iar noi continuam sa ne perfectionam intelectul nostru,capacitatea noastra, spiritualitatea noastra, aceasta Înseamnade asemenea schimbarea izvorului de dezvoltare din mediulÎnconjurator În interior.

Când traim flacara iubirii umane iar apoi durerea legata dedestabilizarea ei, cu cat ineercam mai mult sa pastramdragostea, cu atât acest izvor al dezvoltarii il transformam innoi. Mediul inconjurator nu ne mai Împinge spre dragoste ~inu

364

exista nici 0 conditie pentru a 0 pastra, dar noi continuam satraim prin iubire. Cu cât noi, În permanenta ~i Tara oprire,Încercam sa pastram impulsul dragostei catre Dumnezeu, cu

atât mai mult pastram dragostea fatâ de un ait om Tarasa existevreo ratiune vizibila ~i cu atât mai mult pastram moralitatea,corectitudihea ~i bunatatea, când conditiile externe nu contri-

buie la aceasta. Cu cât prin antrenament minim are loc În noi 0dezvoltare aceelerata a intelectului ~i a capacitatii, cu atât mai

putin suntem supu~i imbolnavirii.

<{)e ~ ~

Cum sa facem sa nu ne suparam?

Regula principala este cunoscuta: trebuie deconectata

logica umana ~i simtita cea divina. Cu cât putem sa simtimmai mult timp divinul În sufletul nostru, cu atât mai multdispare agresivitatea ~i cu atât mai mult logica umana ramâne

numai umana. Dar omul este fiinta duala ~i are nevoie delogica umana atât pentru a dirija situatia, cât ~i pentru aparare.Dupa mai multi ani, am ajuns la 0 gândire clara ~i simpla: separe ca ura, supararea, dispretul constituie pur ~i simpluÎncercarea de a controla cu alte mijloace. Supararea, indig-

,narea ~i jignirea constituie 0 forma de condueere a altor

oameni. Aratându-ne propria jignire, noi Îneercam sa condu-

cern comportamentul altei persoane. De aici putern trage 0concluzie simpla ~i minunatâ: daca noi Învatam sa conducemsituatia altfel, atunci forme le primitive ale condueerii, adicanotiuni cajignirea, supararea ~i ura pot fi inlaturate.

365

H911

,.....-

"

1

1Il

11

1

~u

~

Aceasta Înseamna ca trebuie analizate ce forme de

conducere exista. Noi putem sa conducem situa(ia În prezent ~i

În viitor ~i putem sa conducem situa(ia schimbându-ne. Con-

ducerea superioara a situa(iei se ÎnTaptuie~te prin iubirea

divina. Dumnezeu conduce 1umea. Aceasta Înseamna ca prin

iubire noi putem sa depa~im limitele Universului, iar deplina

conducere a situa(iei, daca noi ne allam În Întregime În ea ~i

depindem de ea, este imposibila. Daca noi conducem situa(ia

nazuind spre Dumnezeu, atunci avem informa(ia deplina. iar

traumatismul psihic profund nu este posibil. Ca sa conduci

ceva, este nevoie sa ai 0 informa(ie cât se poate de completa

despre acer ceva. În iubirea divina. informa(ia este absoluta. În

timp ce la dumneavoastra cre~te iubirea pentru divin, va cre~te

~i posibilitatea de a conduce lumea. AI doilea nivel este mult

mai limitaI. Acesta este de fapt conducerea strategica.

Îlltrucât acesta este un nivel de cunoa~tere, atunci aicimomentele de fOr(a su nt Înevitabile, Însa sunt minimale.

Aceasta metoda ofera 0 restituiremairapida.de~i. bineÎn(eles,

cedeaza În fa(a primeÎ metode.

Metoda a treia este cea tactica. Se refera la momentul cânddorim sa corectam 0 situa(ie acum sau În viitorul apropiat.Aceasta este În general 0 metoda de conducere prin fOrta. Dacaomul nu ~tie deloc sa conduca. el merge fie spre 0 jignirepermanenta, nemul(umire ~i preten(Îi, fie spre Divinitate ~iatunci iubirea care sala~luie~te În sulletul lui il ajuta sa dez-volte, obiceÎuri de a conduce Taraa face vreo ~coala În aceasta

dÎrectie. Sau daca omul Înva(a În permanen(a sa conduca,atunci 10gÎca lui din agresiv-atacatoare se transforma Într-una

366

de bunatate ~i supunere. În cazul acestei conduceri gasim dince În ce mai multa iubire ~i stare Divina.

Unul din principiile de baza este: nici un proces nu trebuie

sa intervina deodata. Fiecare are iner(ia sa. Iata de ce

rabufniril~ singulare ale conducerii nu au nici un efect. Mai

exista 0 regula: con~tiin(a nu poate niciodatâ sa conduca În

totalitate situa(ia. Un ait lucru important este: Încercarea de a

conduce situa(ia În problemele marunte duce la un imens

consum de for(a ~i În ultima il1Stan(a duce la pierderea

conducerii.

Înca 0 legitate:

Orice eveniment este legat de Univers. lata de ce la nivel

exterior, evenimentele se controleaza destul de u~or. La nivel

interior, ele se controleaza slab. La nivel profund este

imposibila dirijarea con~tiin(ei, iar Încercarea de a face acest

lucru costa scump.

Cum procedam Înt"-o situa(ie obi~nuita? Când suntem lipsi(i

de posibilitatea de a conduce În mod tactic, adica conectând

planulexterior,energianevalorifçatâ ,,0 Îndemnâm" Înâuntru, iar

ea se transforma În suparare, indignare, condamnare. Dar se

poate, daca nivelul tactic este strans unit, sa se treaca la nivelul

strategic. Daca nivelul strategic este de nepatruns, solu(ia este

dezicerea de ceea ce este uman ~i trecerea la divinÎtate.

Cu mul(Î ani În urma, savan(ii au realizat urmatorul

experiment. Un grup de maimu(e au fost speriate cu ni~te su-

nete puternice. Sursa care a provocat frica nu era vizibila, iar

grupul allat În panica a umblat dintr-un col( În celalalt pe

teritoriul allat la dispozi(ia lor. Înainte de aceasta, una dintre

367

OE:t:'R ~Q:::;:::Ivt::

~Q:l1-f-..<:: u

---=--====--

aga-r-

A'

11

1

Il

! 1

!II

Il:

,1

i5u,

~:..-'.

maimute a fost legata puternic; În timp ce celelalte fugeau

dintr-un colt În celalalt ea a stat nemi~cata iar ca rezultat a

lacut un infarct. Cand animalele fug de sursa pericolului, acest

lucru constituie unul din forme le de conducere tactica a

situatiei. Daca aceasta posibilitate este Închisa, atunci energia

trece În interior ~i-I macina. Ce concluzii trebuie sa tragem din

acest lucru?

Prima concluzie: posibilitatea de a con duce 0 situatie nu

este depa~ita niciodata 100%, adica daca sunteti legat de maini

~i picioare, atunci dumne3'.'oastra puteti sa mi~cati degetele. A

doua concluzie: daca omul conduce situatia la al treilea nive!.

atunci cand se Închide un canal, energia trece pe celelalte,

adica daca a fost Închisa posibilitatea tactica de a controla

situatia, atunci lucreaza mai activ cea strategica ~i divina.

Întrucât canalele divine nu sunt oprite niciodata, atunci mare

parte a energiei trebuie sa mearga tocmai Într-acolo, iar apoi la

dirijarea strategica ~i cea mai mica parte a energiei la

conducerea tactica. ;\tunci, În orice situatie, la om nu se mai

na~te Înrairea ~i În loc de degradare are loc accelerarea

dezvoltarii. Eu Îmi aduc ami,lte de Încercarile mele de a

dezvolta forme le de conducere. Daca presupunem ca dumnea-

voastra aveti 0 posibilitate de a conduce situatia, pierderea

acesteia v-ar duce la manie ~i suparare. Daca aveti Însa zeci de

metode de conducere a situatiei date, atunci aveti ~anse mult

mai mari de a transforma energia distructiva a supararii În

energie creatoare.

Sa presupunem ca Într-un magazin, vanzatorul s-acomportat incorect. Doriti sa cereti cartea de reclamati i, dar

368

=

H9LZ

r-

f,"\t

apoi Întelegeti ca 0 asemenea carte nu existâ. Deci, posi-

bilitatile dumneavoastra s-au epuizat ~i apare supararea ~i con-

damnarea. Dar daca dumneavoastra puteti sa-I chemati pe

directorul magazinului sau sa-i explicati calm vanzatorului ca

nu are drevtate. atunci posibilitatile dumneavoastra se largesc.

0 data am intrat În magazin ~i rn-am adresat vanzatoarei:

- Pot sa cumpar la dumneavoastra zece pachete de

polietilena?

Ea s-a uitat la mine cu indiferenta:

- Nu, nu se poate.

- Dar cinci?

- Tot nu se poate.

- Dar macar unulnu se poate cumpara?

Vanzatoarea a ridicat din umeri.

- Nu se poate. Noi nu vindem În general a~a ceva.

Eu am plecat cu un sentiment de mahnire În sullet. Atunci

Înca nu exista nici una din cercetarile mele. Acum Însà Îmi era

clar cà eu m-am ata.at de ideal ~i pe mine m-au lecuit prin

vanzàtoare. Eu Încà nu ~tiam cà În primul rand trebuie sa te pui

pe tine În ordine. În acel mome"t eu am simtit pur ~i simplu cà

port În piept a puternicà iritare ~i aceasta Îi poate dàuna fie ei,

fie mie. M-am Întors În magazin ~i m-am dus din nou la

vanzatoare:

Doamnà, scuzati-mà, dar dumneavoastrà sunteti prost

crescutà. Trebuia sa-mi spuneti de la bun Început cà nu vindeli

a~a ceva - i-am zis, iar apoi m-am Întors ~i am plecat.

Sutletul mi s-a u~urat dintr-odata. Aceasta Înseamna cà

iscusinta de a formula pretentia ~i de a 0 pronunja poate ajuta

foarte mult la pàstrarea sanatatii.

.'

~

,

1

IJ

,I(1~

t!

i

1! ~1Il

369

QU

...

.~'~'

1

l',1

i;1

Un ait exemplu. Nu demult am fost la Marea Mediterana. M-

am dus sa ma scald, sa fac baie putin mai departe de plaja

ora~eneasca, pe malul stâncos. Acolo nu era multa lume. Malul

era presarat temeinic cu murdarie, cu sticle de plastic, cutii de

tablâ ~i borcane. Ceea ce era mai trist: În mare, unde am Înotat

cu ochelari subacvatici, era de asemenea plin de murdarie. A

fost dureras sa contemplu cum moare natura, iar eu iubesc

marea În mod deosebit. Pentru mine, sa vad fundul marii

murdarit a fost 0 trauma psihica. În asemenea conditii nu se

poate sta mult timp. Supararea patrunde adânc În tine ~i duce la

Îmbolnavire. Treouie Tacut ceva. În primul rând, rn-am pus În

rezonanta cu planul divin. Totul se na~te, traie~te ~i moare. Mai

devreme sau mai târziu moare Pamântul, mor piidurile, râurile ~i

marile. De aceea suferinta lâuntrica este inutila ~i chiar peri-

culoasa. Energia a fost solicitata ~i la nivel uman. Eu am

elaborat un plan strategic. M-am gândit sa scriu la ziar, sa Încerc

sa sesizez organe le locale, pentru ca macar sa fie puse

tomberoane pentru gl:l1oi ~i pe tablii sa se scrie rugamintea de a

nu se murdari marea ~i malul. Dar, având În vedere ca eu nu

locuiesc În aceastâ tara ~i nu CU!10SClimba, existau putine ~anse

de a schimba situatia. Iar sufletulnu putea sa accepte cutiile ~i

sticlele de plastic de pe fundul marii. Atunci, eu rn-am

scufundat ~i am Început sa adun de pe fundul marii toatâ

murdaria, depozitând-o pe mal. La Început am simtit În piept 0

durere sufleteasca ~i nemultumire. Treptat, acest sentiment a

disparut. Am venit În fiecare zi pe plaja aceasta stâncoasa ~i

rn-am ocupat câteva ore de cautarea ~i Înlaturarea murdariei de

pe fundul marii. Cu timpul am simtit 0 deosebita satisfactie, cu

nimic mai prejos decât satisfactia de a privi bancurile de pe~ti.

l

,

,;

Il

il

!

370

/ -,

~4{)u ~

Primesc multe ÎntrebârÎ În legiitura cu modalitatea În

care se piistreazii ~i se Îutiire~te familia.

,-Acum apraximativ un an, rn-am lovit de 0 situatie care rn-a

ajutat sa Înteleg ce este familia. La 0 pereche de tineri se

destrama familia. 0 prietena a sotiei, din senin a Început sa-i

spuna sotului ca sotia il În~eala. Sotul a capatat un complex

puternic, pe care nu I-a putut depa~i nicicum. Sotia a Început ~i

ea sa se chinuiasca. Sotul s-a dus la 0 anumita clarvazatoare ~i

ea a confirmat urmatoarele:

- Da, exact, sotia te În~eala.

~i iata ca eu stau ~i le explic sotilor ce s-a Întâmplat:

- Dumneavoastra, În interior, v-ati ata~at a~a de mult unul

de celalalt Încât poate sa se termine trist pentru amândoi.

Dumneavoastra priviti relatiile sexuale ~i le considerati de

neclintit ~i chiar ~i .gândul În legiitura cu faptu! ca ceva se

destrama, va imprima frica. Primul lucru ce trebuie Tacut este

ca Începând de acum sa Înlaturati toate suparariJe unul fata de

celalalt ~i sa va rugati pentru urma~i.

Ma adresez sotului:

- Închipuiti-va ca sotia v-a În~elat cu adevarat, scuipati ~i

uitati. Aceasta este la urma unT,ei salvarea dumneavoastra.

- Am Încercat, dar nu am reu~it, a raspuns sotul.

- Sii nu vii limitati la 0 singura Încercare, continuati maideparte. Închipuiti-va cii În ultimii ani ati fost impotent, dar

familia s-a pastrat. În ceea ce prive~te Întâlnirile sexuale ale

sotiei, priviti lucrurile cu totul altfel. Pentru dumneavoastra

371

""-.: i::f;H-;j&i:Q(-f-<.E ~ ---~

.H9LZ

r

.-

-- ~cJf)

--

'-:;'..}JÎ

principalul va deveni nu patul, ci rela!iile prietene~ti. Sau În-

chipui!i-va ca a!i murit ~i modela!i viala so!iei rara

dumneavoastra adica ea se va casatori cu altcineva ~i va na~te

copii pentru acesta. Asta e viala ~i orice fericire În viala nu

poate fi mai presus decat scopul suprem ci numai un mijloc.

Eu am vorbit cu so!ii ~i am Încercat sa În!eleg ce anume din

caracterul lor, din concep!iile lor despre lume a provocat ase-

menea probleme. Cand vrei sa aju\i pe cineva, posibilita!ile

cresc de nenumarate ori. Una dintre cuno~tin!e mi-a spus:

- Din punct de vedere biolo gie omul este astfe! construitl

'Îneat ÎI poate ajuta pe altul Într-o masura mult mai mare deeat

pe sine Însu~i.

~i toemai În acest moment, din dorin!a de a ajuta, s-anase ut În!elegerea situaliei.

Prin momentele sexuale noi ne legam foarte puternie de

fericirea umana - le-am spus eu sOlilor. Cand casatoria este

bazata numai pe senti mente sexuale, ea nu poate fi Îndelun-

gata. Cand senti mente le slabesc, intervine În~elarea, iar cas-

nicia se destrama. Tatal prietenului meu I-a sratuit: "Vrei sa ai

0 familie normal a? Casatore'te-te cu 0 femeie care Îti este, ,

prietena. Cand sentimentele sexuale se transforma În cele de

prietenie, atunci, cand se vor clatina relaliile sexuale, familia

va rezista".

În eonsecin!a, daca dumneavoastra, Împreuna cu toata

familia merge!i În excursie, face!i 0 anumita activitate

Împreuna, În permanenla va oferi!i unul altuia caldura, aten!ie

!;Ii respect, atunci sentimentele dumneavoastrâ umane se

transforma mai repede În cele divine. Cu cat acordali mai

multa atenlie dragostei ~i caldurii reciproce cu atat mai pUlin

III1

1l,,1l,

372

ve!i depinde de reJa!iile sexuale. Cu cat noi stopam mai multpierderea iubirii din sutlet, cautand pentru aceasta un anumitmotiv, cu atat Începem sa cadem În dependenla de valorile

umane.

/'

~ ~ ~

Serghei Nicolaevici, În cartea a patra, În capitolul

"Iubire ~i morala" dumueavoastra tratati fraze dinEvaughelie: "cei saraci cu duhul"... ~i afirm~ti ca peutruace~tia: ticalo~i, mâr~avi, tradatori etc., seutimentul iubiriieste mai aproape ~i mai pe Îuteles decât pentru de~tepti,morali, etc.

Dar este limpede ca ticalo~ii ~i mâr~avii uu au idee Îugeneral despre existenta iubirii. Va rog sa explicatigândurile dumneavoastra mai departe. În legatura cuaceasta, dumneavoastra prezeutati un exemplu al unuicântec despre iubire, cântecullui V. Vâsotki:

H- Stai fraiere, nu vezi ca e 0 zoaie

C-un ochi umtlat $i stramba la !urloaie

Stai, fraiere, nu !?tiicâ-i turnâtoare?

- Mâ doare-n cot, 0 vreau mai tare!"Oare aici este vorba de iubire ~i nu pur ~i sim plu de

faptul ca 0 "dore~te"?

Daca omul pur ~i simplu "0 dore~te", el nu va spune ca i sehotiira~te destinul. În acest cantec mai sunt versuri: "Astazidumneavoastra nu ma murdari!i, astazi dumneavoastra nu mamai Înteresati" - Înseamnâ cà are ce sa murdâreasca? Poate cà

373

-+::::: ~

~§"i3s. ~I::QE-<f-<..E u

----==-=-H9lZ

--- ~r-

r

1

1

..

'--;':-10--'.."

eu am exagerat datorita elanului polemic, spunând ca estevorba de cel mai bun cântec al lui Vâsotki despre iubire, darfaptul ca acest cântec este despre iubire este 0 convingere a

mea. Fiecare vorbe~te despre iubire În felul lui ~i nu se poateÎncadra acest lucru În ni~te stereotipuri. lar faptul ca dumnea-

voastra i-ati privat de sentimentul dragostei pe ticalo~i ~imâr~avi, aici mi se pare ca v-ati grabit. Doar nimeni nu seconsidera pe sine talpa iadului. Noi cu totii Încercam senti-mentul iubirii. Dar pur ~i simplu la ticalo~i acest sentimentpoate lua 0 forma urâtâ, iar la omul bun, cumsecade, el sepoate prezenta mutt mai frumos. Dar daca omul cumsecade ~i

bun considera principiile ~i idealurile sale ca un scop În sine,atonci el va omorÎ iubirea mult mai repede decât cel care nu

este cUlTlsecade~i este rau.Este mult mai u~or sa ierte ~i sa uite jignirea ~i insultele un

taran needucat ~i analfabet decât un boier spiritual ~i educat.Când neamul aristocrat a Început sa moara, domnii se casa-toreau cu tarance analfabete ~i lipsite de Învatatura. Au aparutmo~tenitorii ~i neamul a supravietuit. Deseori natura nelimiteaza ~i pe noi, ~i pe coriii no~tri În aptitudini, intelect ~ispiritualitate tocmai pentru a nu uita ca iubirea este maiimportanta decât toate.

~ ~ ~

Ce puteti spune despre Rusia de azi?

Cred ca avem un popor talentat, ~i 0 tara lipsita de talent.Talentul poporului se explica printre altele prin faptul ca

374

L,91.Z

l

r-

idealismul ~i materialismul, ~tiinta ~i religia, lTlodurile degândire occidental ~i oriental au putut sa se uneasca În sufletulomului rus. În stat, acest echilibru Înca nu s-a realizat. Deaceea, Rusia balanseaza succesiv Între ruble ~i idealuri. Acum

eu cred ca Rusia, ca stat, va putea sa uneasca cele doua tipuri/'

contradictorii de gândire ~i sa creeze 0 gândire noua. Cu atât

mai mult cu cât exista un precedent În aceasta tara, adicareforme le lui Petru I.

~ ~ ~

Acum trei luni, vara, fiul Meu a Început dintr-o data sarepete: "Eu sunt bun, eu sunt bun". Eu I-am Întrebat:

- Dar oare Înainte ai fost rau?- Da, Înainte am Costrau ~i acum sunt bun.Spuneti-mi de ce poate fi legat acest lucru ~i daca

pentru copi! este utH.În prima perioada, când noi Întelegem ca oamenii care ne

Înconjoara nu sunt vinovati, iar ca sa.i Învinuim este unnonsens, prin aceasta perioada trecem destul de repede. A

doua perioada este sa Întelegem ca noi de asemenea nu suntemvinovati ~i ca dispretul fata de noi ~i profunda nemultumirefa(â de sine constituie 0 agresiune fata de Dumnezeu. Aceastaperioada se depa~e~te destul de greu ~i chinuitor. Când Înte-legem ca nu exista vinovati, atunci noi, Încet ~i chinuitor,parcurgem prima faza care se nume~te "a Învata sa nu omori

dragostea". Dumneavoastra ati Început sa Învatati sa vaschimbati, dar profunda nemultumire de sine, de situatie ~i dedestin au ramas foarte puternice. Fiul dumneavoastra v-a ur-

r

375

..-,...i.-".--

mat exemplul ~i În mod intuitiv Încearca sa opreasca În sinepragramul de autodistrugere. Atunci când el spune: "Eu sunt

bun, eu sunt bun" - atunci preten!iile fa!ii de sine sunt

Înfrânate ~iaceasta Îi ajutâ sâ-~i pastreze iubirea.

Mi-am adus aminte despre aceasta problema când am statla coada În Ambasada Israelului. Am fast invitat sa lin aconferin!a În Israel. Oamenii deja mâ a~teptau ~i unul dinini!iatori a trimis a invita!ie. ~i iatâ ca stau la coada ~i a~teptrezultatul. leri m-a În!epat ficatul. Eu m-am uitat sa vad desprece e vorba. Era vorba de condamnarea unui grup mare deoameni de pe teritoriul Israelului. Totul era clar. Nu Îmi var daviza. ~tiu deja ca nu a sa primesc viza, dar stau totu~i la coada

~i Încerc sa Înabu~ a u~oara iritare. ~i deodata, pe nea~teptate,Îmi vine În minte: "Dar eu am posibilitatea excep!ionala de alucra asupra mea".

Nu demult eu le-am explicat pacien!ilor:

"Una din cele mai bune metode de a stapâni ofensa este dea a considera ca o. posibilitate minunata de a lucra asupraprapriei persoane~i de a te ,chimba". Dupa 10-15 minute Îmivar comunica refuzul ~i a sa-mi rabufneasca sentimentul deofensa ~i nemul!umire. În prezent, Înca nu se desfâ~urasesitua!ia reala. Ea dormita. Pe nea~teptate, Îmi vine În minte caÎn anii care au trecut, eu am lucrat cu situa!ii care au avut dejalac. Mi-am adus aminte ofensele ~i nemul!umirile mele.Aceste situa!ii le-am trait din nou ~i m-am pus În ofdine. Daremo!iile amintirilor sunt mai slabe decât cele reale de câtevasute de ori. lar eu trebuie apoi de zeci ~i sute de ori salimpezesc aceste situa!ii pentru a ma pune În ordine.

376

Eu evaluez În minte ce emo!ii a sa ma cuprinda peste 10-] 5minute. ~i astfel constat sentimente de ofensa fa!a de al!ioameni, nemul!umirea de sine ~i de situa!ie, precum ~i de

destinul meu. Încep sa ma pregatesc ~i Îmi repet Încet:

"Nimeni nu este vinovat de necazurile mele. Totul se petrecedin voia lui Dumnezeu. Eu nu ma supar ~i nu condamn pe al!ii.Totul este din voia lui Dumnezeu." Cele 10 minute care aumai ramas mi le ocup prin a ma pune la punct. Deodata sestriga numele meu. Ma aprapii Încet de ghi~eu ~i vad 0 femeiecare Îmi Înapoiaza cu compasiune documente le:

- Nu a!i demonstrat ca cei care v-au invitat sunt rude ledumneavoastra motiv pentru care nu putem sa va acordamVlza.

Ma Îndepartez de ghi~eu zâmbind. Emo!ia a~teptata a

trecut. Sentimentul de iritare ~i de ofensa a Început sa ma

cuprinda. Ma minunez În sinea mea: "De~i am fast pregatit

pentru a~a ceva, de unde aceste emo!ii puternice?" 0 expli-

catie simpla mi-a dat so!ia:

- Tu ai planificat totul. pâna la cele mai mici amanunte.

Ai calculat cu cine te duci ~i cu cine te Întâlne~ti. Calatoria a

devenit pentru tine a realitate. ~i iata de ce reac!ionezi atât de

dureras la schimbarea acestei calatorii.

- E a idee interesanta, m-am gândit eu. De acum ÎI1 cola,de fiecare data când voi planifica ceva În detaliu, pentru sfâr~it

trebuie sa-mi Închipui un e~ec total al planurilor mele ~i

trebuie sa repet: "Doamne, facâ-se voia Ta În toate", AlUnci ml

var mai exista ata\,amente.

- Acum Însa, eu trebuie sa ma descurc cu sentimentele deagresiune care ma cuprind. Agresiunea fa!ii de al!ii, slava

377

H9lZ

~ - r

.'

/

-

Domnului, a disparut. Continua ofensa adusa mie ~i destinului.

Încep sa repet:Eu sunt bun, la mine totul e bine, Doamne, faca-se Voia Ta.Dupa 5 minute, am senzatia unei lini~tiri evidente.

Zâmbesc din nou. Va fi nevoie ca În fiecare diminea(ii sa-miÎnchipui jignirile ~i insuccesele posibile ~i va trebui sa lucrezasupra lor din timp, atunci voi putea sa lucrez asupra mea cu

eficienta În momentul izbucnirii nemultumirii sau a ofensei,iar 0 asemenea munca va fi de 0 suta de ori mai eficienta decâtacele eforturi pe care le depun dupa 0 zi sau doua dupa cesituatia a avut loc.

Multi rn-au Întrebat cum sa marim eficienta muncii asuprapropriei persoane. Mi-aduc aminte cum anume am Încercat saexplic timp de câteva ore unei paciente ca ea trebuie sa-~ischimbe atitudinea fata de barbatul ei ~i fa(ii de lume. Ea aplecat ~i a lucrat asupra persoanei sale. S-a Întors ~i a Încheiat

discutia cu una ~i aceea~i fraza.

- Eu nu Înteleg totu~i ceva.- Ascultati, omul Întelege prin sentimente, iar dumnea-

voastra nu puteti simti. La dumneavoastra nu lucreaza simtul,de aceea nu ma Întelegeti. Pâna când nu va iertati sotul, nuscapati de sentimentele negative, nici munca dumneavoastraasupra propriei persoane nu va avea efect.

- Dar cum pot sa-I iert, daca el În permanenta maasupre~te ~i ma Înjose~te, - a Început sa plânga femeia.

- Ascultati, fie va depa~iti propria conditie, fie nu, - i-amspus pe un ton ridicat.

- [ar dumneavoastra sa nu tipati la mme, - a spus

plângând femeia.

378

- Ce sa fac daca dumneavoastra nu vreti sa ma Întelegeti,am Întrebat-o eu agitat, apoi rn-am oprit, am ridicat mâinile ~ii-am spus:

- Bine, ma predau. Eu nu va pot ajuta.

- Trebuia sa-mi spuneti de la Început ca nu puteti sa maajutati, a continuat sa plânga suparata femeia.

Apoi 's-a ridicat ~i a plecat. [stovit, ma culc pe masa $i

Încerc sa ma deconectez de ea, dar ceva ma Împiedica sa facacest lucru. Dupa câteva minute, cineva deschide U$a. Ridiccapul ~i0 vad din nou pe aceea$i femeie.

- Pot sa ma Înscriu la rând ~i peste 0 luna sau doua sa vindin nou la dumneavoastra În audien!a? - ma Întreaba ea.

Eu dau din umeri:

- Înscrieti-va, Înscrieti-va. Toate cele bune.Timp de 10-15 minute ma odihnesc. Dupa ce Îmi revin,

continuu audien(a. Discut cu urmatorul pacient, iar cândintervine 0 pauza, ma gândesc din nou la aceasta situatie deneÎn!eles. Dupa 2-3 audiente pe mine ma Întelege oricine. Dece În acest caz totul s-a Încheiat fâra un rezultat? Ce a Îm-piedicat posibilitatea sa În~eleaga $i sa simta ceea ce i-amspus? Eu 0 cercetez de la distanta $i vad moartea copi lului Întimpul sarcinii. În acest caz existii ceva În legatura cu ucidereaiubirii. Judecând dupa toate, acest lucru a Împiedicat posi-

bilitatile ei. Ma Întorc din nou la pacienta din fata mea $icontinuu sa discut cu ea.

A trecut 0 ora. Acum În u$a trebuia sa apara urmatorul

pacient. Se deschide U$a $i 0 vad din nou pe aceea$i femeie:

- Eu vreau sa mai ÎncercÎnca 0 data,a spus ea.

379

H9lC:

r-

r

11

- ]S'"u -~l

11

--Il"

. -"'...i."-'

Îmi vine sa ma ascund sub masa, dar nu arat acest lucru.Obosit, dau din mâini catre ea:

- Intrati, luati loc.- ~titi dumneavoastra - spune ea - eu vreau sa va

povestesc faptul ca pâna la casatorie am avut 0 idila cu unbarbat. Am ramas gravida cu eL Când am avut trei sau patruluni de sarcina, el rn-a În~elat. Eu am simtit acest lucru, iar mai

târziu am aflat. L-am iertat, dar copilul a murit În pântece.

- L-ati iertat, am spus eu, dar sufletul dumneavoastra nul-a iertat. Prea multe pretentii profunde purta sufletul dumnea-voastrâ În el. În viata anterioarâ, v-ati simtit superioarâ~ maicumsecade ~i mai Înteleapta decât sotul dumneavoastra. Pentruca sa dispretuie~ti pe cineva ~i sa-I condamni trebuie sa tesimti superior obiectului condamnarii ~i dumneavoastra I-atiasuprit pe sot ~i În sinea dumneavoastra I-ati Înjosit. În con-

secinta, nu ati putut sa acceptati nici macar În gând 0 Înjosire.În viata actuala, ati Început sa va schimbati În bine. Darsufletul dumneavoastra nu tine pasul cu dumneavoastra.Mergeti ~i rugati-va, debarasându-va de orice agresiune fata deiubire ~i atunci va fi mai u~(\r sa apara schimbari profunde.

Dupa câtva timp, ea revine din nou. Este un ait omo Alta

ÎnTati~area fetei, alte gesturi.

- ~titi ceva? Sufletul meu zâmbe~te - spune ea.Eu Încerc de asemenea sa zâmbesc:

- Ei, slava Domnului, vedeti, totul este bine.Ea pleaca.

Eu stau ~i ma gândesc. Un progres brusc are loc la solicitari,uneori foarte mari. Înca din frageda copilarie eu-am observatca pot" sa rezolv ~i sa Înteleg orice problema. Daca nu

380

-.10.-.-

Întelegeam ceva ~i nu puteam rezolva acum eram con~tient cavoi Întelege peste 5- 10 ani ~i niciodata nu uitam aceasta. Înfiecare saptamâna mi s-a schimbat efectiv imaginea conceptieidespre lume. Dar niciodata nu am avut sentimentul ca am 0soarta grea. Explicatia a venit de la sine. Când am Început salucrez Însa cu structuri karmice, am Început sa scâr(âi din toate

Încheieturile ~i aproape de fiecare data am avut impresia ca nuvoi reu~i, ca acest lucru este peste puterile mele. Daca nu intriÎn panica ~i te stapâne~ti, atunci la urma urmei '\iungi la bun

sfâr~it. Lucrurile neÎnsemnate, nuantele, au parut ca au capatatÎnsemniitate ~i totul a devenit fOaJ1eclar. Urmatorului meupacient i-am explicat:

- Întelegeti ca a spune: "Doamne, iarta-mi pacatele,Doamne,dâ-mi sânâtate"este un nonsens. Jardacâ yeti spune;'"Doamne, Înlâturâ din sufletul meu ofensa", nici asta nuÎnseamna mare lucru. Daca sufletul dumneavoastra doarme

care este eficienta rugaciunii? Amintiti-va de situatiile când ati

fost puternic ofensat sau când ati pierdut ceva ce pentru dum-

neavoastra a t'ost foarte scump. În acelmoment ati Încercat din

rasputeri sa salvati ~i sa p,'strati dragostea fata de Dumnezeu.

Daca dumneavoastra simtiti ce a rezultat, atunci Începeti sa va

rugati. Numai atunci rugaciunea dumneavoastra va avea efect.

La câteva minute dupa acest pacient, a intrat 0 fata careia

am Început sa-i explic urmatoarele:

- Noi toti ne hral1im cu dragoste a~a cum frunzele sehranesc cu umiditatea provenita de la radacini. Radacinile nu

se vad, dar Tara ele plantele nu pot trai. Divinitatea se afla În

afara timpului ~i spatiului. Dar când divinitatea intra În contact

381

QE :':R fQ:;::I"O)::;: ~

Q::I~F :::: u

'-----==-.H9Ll

r-

.-

i,i

~ ';..J

....

1'11

1

cu umanul, acesta din urma trebuie sa se Închida, sa se strânga,

Întrucât altfel va muri, se va descompune. Cele mai mari portii

de iubire le primim dupa Îmbatrânire ~i moarte. A primi aceste

por(ii ~i a ramâne În via(ii au putut numai câ(iva din Întreaga

istorie a omenirii. Por(ii mai mici de iubire putem primi când

suntem bolnavi ~i neferici(i, când suntem ofensa(i ~i Înjosi(i ~i

când lucram asupra noastra În mod voluntar pentru a Înlatura

tot ce este uman În con~tiin(a În genera!.

Daca noi lucrând asupra noastra, nu yom reu~i pâna lacapat, atunci Începem sa fim ajuta(i prin ofense ~i Înjosire,

apoi prin boala ~i ~efericire, iar dupa aceea prin Îmbatrânire ~i

moarte. Cu cât sim(im mai puternic eu-I nostru divin, cu atat

mai u~or este sa primim 0 noua portie de dragoste divina ~i sa

salvam prin aceasta umanul de la destramare. Perceperea eu-

lui nostru divin nu apare de-odata. Ea trece prin câteva etape.

La Început, Înva(iim pur ~i sim plu sa vedem divinu!. Apoi

Înva(am sa pastram În noi scânteia divina. Pe urma, aceste

scântei, aprinzându-se periodic În sufletul nostru, apar din ce

În ce mai des ~i treptat se contopesc În eu-I nostru divin. ~iapare ca "In fel de intermediar Între eu-I nostru adevarat care

sala~luie~te În Dumnezeu ~i În iubire ~i eu-I nostru uman,

Închis În corp ~i con~tiin(ii. Astfel, primul stadiu consta În a

Înva(a sa vedem divinu!. Aceasta Însa nu se poate face daca nu

a(i oprit mecanismul de reprimare a iubirii. Dumneavoastra 0

sa vede(i divinu!. În mod auto mat, se declan~eazii programul

de nimicire a iubirii. Întrucât divinul nu poate fi omorat, atunci

acest program se Întoarce ~i va omoara pe dumneavoastra.

Înseamna ca primul lucru ce trebuie Tacut este sa Înva(am sa

nu omorâm iubirea. Pentru aceasta este nevoie ca prin pocain(a

382

"""'r-r-..<:;

l1Întregului neam sa Îndepartam de la sine ~i de la urma~i orice

dorin(a de a reprima iubirea atat În al(ii, cat ~i În noi. Trebuie

În(eles ~i sim(it ca nu exista vinova(i. Cunoa~terea lui

Dumnezeu Începe cu iertarea. Daca dumneavoastra yeti sim(i

ca nu yeti atenta la iubire, aceasta nu Înseamna ca În adâncul

sufletului dumneavoastra se petrece acela~i lucru. Nu va ama-

giti Înainte de termen. Continua(i sa lucrati. Apoi Începe etapa

a doua. Dumneavoastra deja nu mai omora(i iubirea, nu 0

reprimati. Apropo, daca dumneavoastra va este ru~ine sa ex-

primati sentimentul de dragoste, precum ~i sentimentelepozitive, atunci, prin aceasta, le suprimati. Ca urmare, iata al

doilea stadiu, adica pastrarea iubirii indiferent ce s-ar Întam-

pla. Închipuiti-va ceva ce este ~i poate fi cel mai scump pentru

dumneavoastra, iar pe urma Închipuiti-va ca I-a(i pierdut ~i

Încercati din toate puterile sa pastrati iubirea pentru Dumnezeu

care nu numai ca nu trebuie sa se diminueze, ci trebuie sa seamplifice. ~i cand yeti Învata sa pastrati iubirea, indiferent ce

s-ar Întampla cu eu-I dumneavoastra uman, atunci treptat yeti

Începe sa simtiti ~i eu-I dumneavoastradivin. ~i atunci cand

realitatea.,eu-Iui dumneavoastra divin va Întrece eu-I dumnea-

voastra uman, atunci dependenta de toate valorile umane va fi

În sfâr~it depa~ita.

.'

~ ~'f)t>

Este daunator sa port inele pe mana?

Când pe degete exista inele, aceasta Înseamna ca Într-o

oarecare masura franeaza Tara voie func(iile lor. Ca atare,

383

u

Ü9/.l

-r-

...

ata~amentul fata de aptitudini ~i de intelect scade. Cerceii, deasemenea, În plan subtil Înjosesc omul care Îi poarta. Nivelulmândriei scade. Aceasta este util pentru femei. Probabil caacesta este motivul pentru care femeilor le place sa poarteinele ~icercei.

'§Je ~ ~

Pot fi mai aproape de Dumnezeu ticalo~ii ~i nemerniciideciit oamenii cumsecade ~i spirituali? Atunci ciitre ce sanazuÎm?

Trebuie sa nazuim În primul rând câtre DumneZeu ~i iubire.

Ticalo~ii ~i nemernicii sunt oameni care distrug valorile uma-

ne. Dar cine-i na~te? Tocmai cei care se roaga pentru aceste

valori umane. La cei care merg numai spre dreapta, se nasc

copii care merg numai spre stânga. Atunci când noi ne rugam

pentru valorile umane, chiar daca sunt minunate ~i Înaltatoare,

atunci divinul din sufletul nostru Începe sa saraceasca. Daca

noi rel1lintam la ceea ce ne-am rugat, atunci divinul din

sufletul nostru 0 sa se mareasca. Oamenii minunati ~i buni,

care transforma Într-un scop În sine spiritualitatea ~i bunatatea,

nase tiealo~i ~i nemernici. Aceasta nu Înseamna Însa degra-dare, ci dezvoltare pe mai departe. Noi am avut 0 conceptie

nejusta despre dezvoltare. S-a considerat ca acumularea ca-

pacitatilor, iutelectului, spiritualitatii, bunatatii ~i moralei este

scopul principal al evolutiei omului. Însa, de fapt, telul

principal al dezvoltarii Îl constituie acumularea iubirii În

sufletul fiecarui om. Tocmai dimensiunile Înaltatoare ale valo-

384

[1.911:

r-I--

~ :

rilor materiale ~i spirituale pot duce la degradare daca eledepa~esc cu mult rezervele de iubire din suflet.

1

lmaginati-va urmatoarea Întâmplare: tatal nu vrea sa-~ihraneasca copilul. Acesta, pentru a supravietui, se duce pestrada sa cer~easca. Unui trecator, care Întâmplator trecea peacolo, i se face mila de el, ~i Îi da 0 bucata de pâine. În acestrastimp vine tatal lui În fuga, smulge din mâna copilului

bucata de pâine ~i 0 manânca. Chiar ~i un uciga~ poate fi maimilostiv nu-i a~a? Arta ~i muzeele din Rusia se afla Într-osaracie lucie. Muzeele se distrug treptat. Guvernul nu a ridicatun deget pentru a-i ajuta. Vazând situatia crâncena a muzeelor,multe persoane au Început sa doneze bani pentru salvarea lor.Nu demult guvernul Rusiei a publicat 0 lege conform careiatoate donatiile voluntare trebuie sa fie date nu muzeelor, ciguyernului. Noi am Înteles deja faptul ca pe noi ne conduc

oameni care nu au habar ce este moralitatea ~i ce esteeconomia. Dar nu este vorba de ei. Spuneti, pentru ce estepedepsit poporul nostru? Pentru ce pacate i se plate~te lui cu 0

asemenea batjocura?

"

Lumea occidental a se roaga pentru ban;. ~i daca sufletuldepinde din ce În ce mai mult de corp, atunci acesta Începetreptat sa se destrame. Orientul se roaga pentru idei, daca Însacorpul depinde absolut de suflet mai mult, atunci corpul, În-cepe lent sa piara. Daca aceste ide; nu se vor uni Într-ofilozofie noua, ele se vor distruge reciproc. În lume aceastatendin!â cre~te treptat În ultimii ani. În Rusia, tendinta sa terogi pentru bani, independenta, s-a Încheiat mereu cu catas-

385

..

trofe: Novgorodul liber, reforme le lui Stolâpin, Noua PoliticaEconomica (NPE), reforme le hru~cioviene, precum ~i În-cercarile periodice din ultimii ani. Încercarea Rusiei de a seruga pentru idei s-a Încheiat tot cu un faliment. Astazi, poporul

fie se arunca sa faca afaceri, Încercând sa depuna bani În bancapentru procente, creând un mod de gândire occidental, fieinvers, chemând la restaurarea socialismului, dorind sa traiasca

numai cu principii ~i idealuri. Guvernul actual distruge cu grija

~i una ~i al)a. Pe Rusia a cazut destinul sa uneasca mate-rialismul ~i idealismul În a~a fel, Încât corpul sa nu subjugespiritul ~i spiritul sa nu omoare corpul. Pentru aceasta estenevoie sa se ridice atât deasupra corpului, cât ~i deasuprasufletului. În dureri ~i chinuri sa na~tem 0 noua concep!ie des-pre lume apoi sa 0 fixam În constitu\ie ~i legi. Concep!iadespre lume care va ac!iona pentru unificarea ~i salvareaÎntregii omeniri, va pastra totodata ~i independen!a fiecaruja.

~i cu cât mai instabila este astâzi situatia din Rusia cu atât mai. 'mare este dorinta oamenilor de a se unifica. Cu cât mai stupid

~i inconsecvent se comporta guvernul, cu atât mai activ devinepoporul ~i con~tiin!a de sine a acestuia. Mai devreme sau mai

târziu, protestul sporadic va Îmbraca forme ~i revendicariconcrete. La Început va În!elege fiecare ceea ce nu e voie sa sefaca ~i ceea ce este inaccesibil. Apoi, 0 data cu in!elegerea, vorveni ~i deciziile În legatura cu ce trebuie Tacut. În Rusia suntcomplet distruse toate tradi!iile. Astfel, totul trebuie Început de

la zero. Acest fapt este rau pentru economia !arii, dar oferatotodata posibilitatea de a crea 0 filozofie, 0 constitu!ie ~i legicomplet noi. Azi, oamenii din Orient gândesc În mod occiden-tal, adica Orientul nu existâ În mod practic. A ramas numai

386

Occidentul. ~i acest salt spre stânga este atât de puternic,

Încât poate duce la pieirea Întregii omeniri. Trebuie sa aparaneaparat state, care În baza religiei sa Încerce sa se opunaacestui proces. Sau sa apara curente politice În care totul va fisubordonat unei idei care Înghite totul. Dar ~i aceasta poate

duce la pieirea omenirii. Spiritul ~i mate ria lupta acum unul

cu celalalt În Rusia. ~i, se prea poate, ca sa nu existe un aitloc pe Pamânt unde aceastâ lupta sa se Încheie cu unechilibru ~i nu cu pieirea. Pentru aceasta, fiecare om dinRusia trebuie sa nazuiasca catre Dumnezeu ~i iubire ca 0principala condi!ie nu numai pentru propria salvare, ci ~ipentru salvarea tuturor celorlal!i. Cu cât va În!elege fiecareacest lucru, cu atât mai repede se va forma acea concep!iedespre lume Îara de care este imposibil sa pa~im În ziua demâine.

4§>0> ~ ~

Ce sa cerem În rugiciune?

Principalul este sa pastram dragostea fa!a de Dumnezeu,

indiferent daca se prabu~e~te tot ce este uman. ln tot ceea ceexistâ, trebuie sa vedem voin!a divina. Nu cauta!i vinova\i.

Nu Învinui\i nici pe al!ii, nici pe sine. ln omul drag sa vedem

~i sa iubim Începuturile divinitâ!ii, iar apoi umanul, adica Întoate ~i Întotdeauna sa vedem ~i sâ iubim divinul, sa pastram

~i sa Înmul!im cantitatea iubirii fa!a de Dumnezeu, indiferentce s-ar Întâmpla.

387

H9LZ

J

\

~-

1.

J

~

"

tf':'

'§Jo ~ ~

Cum sa ma abtin de la trufie ~i mândrie daca lucrurilevor merge bine?

Aminti!i-va de situa!ia cand a!i fost la fund de tot, candtoate planurile dumneavoastra s-au prabu~it ~i cand toateeforturile dumneavoastra au dat gre~. Daca dumneavoastra Înaceastâ situatie nu afi diutat vinovati, nu v-ati autoÎnvinuit,

n-a!i avut depresii ~i a!i pastrat bunatatea ~i optimismul, atunciÎnseamna cà la dumneavoastra mandria nu este mare. Canddumneavoastrâ va yeti afla În vârf, atunci nu 0 sa mai avetitrufie ~i multumire de sine. Cu cat omul se afla mai mult Îngroapa, invidiind ~i urand pe ceilal!i sau pe sine, cu atat devine

mai periculos cand totul Îi merge bine. Nu demult am consultatun om. Cu el trebuia sa fie Încheiat un contract, dar din cauzenecunoscute acest lucru nu a avut loc ~iel a ramas atarnat Într-

0 situa!ie nedefinita. Am vazut la distan!a cum se acumuleazaemo!iile negative ~i cand am Îneeput sa discutam, I-am În-trebat:

- Ce este mai important, contractu! sau caracterul?A~adar, contractul azi este, maine nu. Banii la fel. lar

caracterul dumneavoastra exista mereu. În consecin!a carac-terul nmtru determina daca 0 sa avem sau nu bani. 0 perioadaÎndelungatii ~i dificila de insuccese ~i nenorociri, trebuieprivita ca 0 posibilitate de a lucra asupra caracterului nostru.Ce Înseamna un caracter tare? Aeesta Înseamna iscusinta de aÎneerca 0 data, de doua, de trei ~i de 0 suta de ori rara sa fimdezamagi!i ~i sa mergem mai departe. Omul Înrait nu poate

388

realiza aeest lucru. Caracterullui slabe~te rapid. Forta se na~te

din iubire. Iata de ce cu cat pastram mai mult iubirea, buna-

tatea, În situa!ii grele, cu atat mai mult Întârim caracterul

nostru ~i atunci suceesul de duratâ nu ne va Înfrange.

'§Jo ~ ~

Cum sa Învatam sa iubim?

Daca În sufletul dumneavoastra a aparut sentimentul deiubire ~i de bucurie, Încerca!i sa le re!ine!i cat se poate maimult. Dacà În sufletul dumneavoastra este ofensa ~i condam-nare, atunci Încerca!i sa le Îndeparta!i cat mai repede.

'§Jo ~ ~

De ce Îmi miroase gura?

Acest lucru este legat de ficat.Am avut cateva paciente cu probleme similare. De fiecare

data cand preten!iile profunde fa!ii de so! cresc, atunci cre~te ~imirosul neplacut. Ficatul sufera la persoanele carora le placesa faca 0 apreciere dura a celor apropia!i. Copilul poate sa seÎmbolnaveasca de hepatita numai pentru faptul ca peste 10-15

ani Î~i va Înfrana ideile dure ~i critiee la adresa omului iubit.Întrucat ficatul sufera În general la oamenii cu voin!a, Învata!isa fi!i rara voin!a. Puteti sa spuneti pur ~i simplu: "Eu nucontrolez situatia, eu nu conduc pe nimeni, totul este dat de

389

H9ll

t,

- r-

.-

- - .._., ,~'-'

Dumnezeu". Cu cat admite\i launtric situa\ia, cu atat la exte-rior va fi mai u~or s-o dirija\i.

'fJ'e ~ "'?!

De ce este legata aparitia scbizofreniei la copii?

Daca marna este inteligenta, severa ~i cu voin\a ~i ÎncearcaÎn permanen\a sa controleze ~i sa supuna situa\ia, atunci copiii

~i nepo\ii pot avea schizofrenie. Eu am vawt femei care aratauplacute ~i politico~se. Dar În interiorullor aveau dorin\a de a-isupune pe to\i de a dirija destinele altor oameni, ceea ce aprovocat boli la copiii lor. Cu cat este mai slaba femeia, cu cat

este mai vulnerabila, cu cat mai instabila este situa\ia ei, cuatat mai pu\in Înseamna pentru ea con~tiin\a ~i Înseamna maimult iubirea. În momentul destabiliziirii con~tiin\ei, adica Înmomentele de ofensa, de pierderi, de nenorociri, 0 asemeneafemeie da un impuls mult mai mare iubirii. Femeia in\eleaptii,severa ~i cu voin\a, În cazul destabilizarii con~tiin\ei emana 0explozle de agresiune, diminuand rezervele de iubire dinsufletul ei, privandu-i pe copii ~i pe nepo\i de iubire. SeÎntampla urmatoarele: intelectul ~i capacitatea la copii pot fi

mai mari decat la parin\i, iar iubirea - mult mai mica. ~i Înmod f>.utomat se conecteazii regimul de echilibru prinsubjugarea con~tiin\ei.

390

'fJ'e ~ "'?!

Din copilarie am crescut Ïara tata. Marna mea nu rn-aiubit rn-a certat ~i rn-a suparat În perrnanenta. În prezent

viata mea personala nu se leaga. Nu demult, când amhotarât cu sotul meu sa divortarn, am ajuns la spital cu 0boala psibica puternica. Cum sa depa~esc 0 astfel desituatie?

Daca copilul este ata~at de relatii, atunci Încep problemele din

copilarie. Concentrarea asupra omului iubit duce la divinizarea lui

interioarà, iar noi Începem sa pierdem ceea ce am divinizat. Lipsa

tatalui În familie constituie Înjosirea eu-lui uman, a idealurilor ~i a

relatiilor. Marna dumneavoastra s-a framantat În permanen(à

pentru faptul ca nu a avut un tata pentru copiii ei. 0 data cu

aceasta a ata~at copiii ei de relatii ~i idealuri. Ea a Încercat În mod

intuitiv sa va salveze viata, Îndepàrtându-va de sine, Înjosind eu-I

dumneavoastra uman, idealurile dumneavoastra. Întrucat a\i

judecat superficial, era\i suparata În permanen(à pe marna, iar

periodlc a\i simtit dorinta de a nu mai trai. lata de ce nu ati reu~it

sa primi\i purificarea care venea ca lipsa a tatalui ~i ca ofensa de

la marna. Dumneavoastra v-a\i casatorit ~i concentrarea asupra

omului iubit s-a Înte\it de nenumarate ori. Eu-I lui uman devine

pentru dumneavoastra singurul punct de sprij in. La cea mai mica

ezitare apare 0 unda de fTicà, de gelozie ~i de ura În sufletul

dumneavoastra. În asemenea situa\ii, daca nu lucra\i asupra

dumneavoastra divor\U1 este inevitabil. În primul rand, trebuie sa

schimba\i atitudinea fa(à de marna Începand din perioada

copilàriei.

391

H91.l

r--

.-

\

\

QU

..

Este necesar sa va ruga!i de nenumarate ori pentru a scapa

de ofensa, condamnare ~i lipsa de dorin!a de a trai. Înlauntrulnostru, noi to!i ne iubim unii pe al!ii. Daca ni se pare ca cineva

nu ne iube~te sau se poarta urât cu noi, atunci avem dreptatenumai În proportie de 2-3 la suta. Începem sa vedem În modreal faptul cât suntem de Încarca!i de dragoste, când aceste 2-3procente ale sentimentelor umane, Încep sa se distruga.Aceasta se petrece numai dupa moartea noastra fizica. Uneoriare loc ~i Înaintea ei. Cu cât mai real efectuam procedura deramas bun fa!a de toti cei care ne sunt dragi, Închipuindu-nemoartea proprie sau a lor, cu atât mai putin ne orientam asuprapeliculei subtile de suprafata a iubirii umane ~i Începem sa

vedem stratul divin care nu depinde de oscilatiile umane.Închipui!i-va ca v-ati despartit de sot. Casatoriti-va din nou Îngând. Dati na~tere mintal, pentru el unui copil. Dupa aceeaÎnchipuiti-va ca el a muri!. Apoi imagina!i-va ca v-ati casatorit

din nou. Imaginati-va ca i-ati nascut ~i acestuia copii. Dupaaceea ati Început sa-i cre~teti. Imaginati-va ca ati murit deja.Ca v-ati luat ramas bun de la copii ~i soti. Simtiti pentru ce aufost !l-ate acestea necesare? Ca sa traiti nu cu so!ul, nu cucopiii, ci cu iubirea. Pentru a acumula ceea ce dumneavoastra

nu yeti mai pierde niciodata ~i cu fiecare viata va cre~te.

~ ~ ~

Cum recunoa~teti barbatnl dat de Dumnezeu?

Cu cât mai pu!in depinde dragostea dumneavoastra de totce este uman, cu atât tabloul lumii Înconjuratoare devine mai

392

coree!. Daea prin aeeasta notiune subÎn!elege!i omut fata de

care puteti sa manifestati cea mai mare dragoste din viatii,atunci pentru un asemenea sentiment trebuie sa fiti binepregatita. Daca iubirea dumneavoastra nu se clatina, indiferent

cât sunt de jignite sentimentele dumneavoastra, atunci Înseam-na ca În dragoste existii mult divin ~i nu este periculos sa

iubiti. Daca nu, atunci pute!i sa nu primiti un asemenea om Înviata. ~i atractia care Începe sa se Înfiripe fata de un ait om vafi imediat stinsa de 0 noua situatie. Un barbat se va schimba cualtul ~itot a~a.

~ ~ ~

De ce copilul meu minte În mod patologic?

Dumneavoastra, În decursul vietii, ati fost geloasa, adica ati

fost foarte dependenta de relatii. La baza stratului spirituallegat de relatii, de aptitudini ~i de intelect se alla un strat mult

mai subtil de spiritualitate, bunatate ~i de idealuri, adicii uncontact cu viitorul. Fiul dumneavoastra simte ca ata~amentullui fata de sotie cre~te brusc. Aceasta Înseamna ca pentru asalva familia ~i viata sa, el, Într-un fel, trebuie sa destabilizeze

relatiile ~i idealurile. A minti Înseamna a destabiliza divinul,principiile $i idealurile. În cazul de fata, minciuna este 0 În-

cercare intuitiva de a se pune cumva În ordine pe sine. Ladumneavoastra stratul profund de agresivitate fatii de sot nu a

fost Înlaturat atunci când a avut loc purificarea prin În$eliiri,certuri $i Înjosirea idealurilor. În afara de aceasta, nu a fostÎnlaturata nici nemultumirea interioara fata de sine $i fatii de

393

~~~.E ~ -Ü9lZ

r-

i

,-

.. ~

..

propria soarta. Dumneavoastra ati refuzat cu brutalitate situatia

traumatizanta, motiv pentru care ati ata~at la valorile umane nu

numai sufletul propriu dar ~i sufletele copiilor, ale nepotilor ~i

ale stranepotilor. Mai precis, chiar pana la a patra generatie. Înacest caz trebuie lucrat mai mult de 0 luna pentru ca prinschimbarile proprii profunde sa va ajutati nu numai fiul, dar ~iviitorii lui copii ~i stranepotii. Trebuie Îndeosebi sa parcurgetidin nou perioada sarcinii ~i sa va rugati pentru ca sa disparaorice agresivitate fata de iubire.

Am Înteles fraza lui Christos despre adulter, adica daca eu

ma uit cu pofta la 0 alta femeie, atunci in suflet comit unadulter. Dar se pune Întrebarea cum sa Întelegem fraza luiChristos În legatura cu faptul ca a te casatori cu 0 femeiedivor(ata Înseamna adulter?

Pentru Început despre prima fraza. Natura se dezvolta În

felul urmator. Ceea ce este neviu se transforma În viu, cel viu

se organizeaza, adica plantele devin animale, iar animalele

devi" oameni. Omul, dezvoltandu-se din ce În ce mai mul..,este purtatorul divinitatii. Cand privim 0 femeie, la Început ca

pe ceva divin, atunci sentimentele noastre animalice, sexuale,

precum ~i sentimentele umane, prietene~ti, se dezvoltâ În mod

echilibrat. Daca ne concentram Însa numai asupra sentimen-

tului animalic, de atraC\ie sexuala, atunci noi Îngreunam tre-

cerea acestui sentiment la cel cal d, uman, ~i cu atat mai mult la

cel divin. În acest plan, literatura ~i filmele pornografice pot

dauna structurilor spirituale subtile ale oricarui om, daca fa!ii

de aceasta literatura ~i filme nu stabilim 0 relatie corecta.

394

U9ll

- r-

. În ceea ce prive~te cea de-a doua propozitie: pana nu

demult nu am putut s-o Înteleg deloc. Am fost convins ca este

vorba despre redarea inexacta a ceea ce a spus Christos. Reiese

oare ca femeia care ramane singura cu copiii nu are dreptul la

fericire? Unde este logica divina? Înseamna ca daca ÎI urmam

pe Christos, atunci milioane de familii destramate trebuie sa

ramana nefericite? Aceasta este 0 logica stranie. Acum mai

putin de 0 luna eu am În\eles despre ce este vorba. Christos a

vorbit despre suflet ~i nu despre corp. Daca te-a lovit peste un

obraz, Întoarce-I ~i pe celalalt, Înseamna sa nu te razbuni pe cel

care te-a jignit, sa nu-I Învinuie~ti. Întelege ca aceasta

Înseamna tamaduirea ta. ~i accepta acest lucru Înlauntrul tau.

Astfel, În fraza legata de adulter nu este cuprinsa 0 chemare de

a interzice casatoria cu femeile divor\ate. Aceasta fraza descrie

ceea ce se petrece În sufletele noastre. Daca 0 femeie

divorteaza, Înseamna ca În sufletul ei exista multâ agresivitate.

Daca ea Î~i parase~te sotul, Înseamna ca ea cauta ceva mai bun

~i nu dore~te sa accepte Înjosirea umana. Daca cel de-al doilea

sot va fi mai bun, atunci concentrarea ei asupra laturii umane

cre~t'. Dacà sotul parase~te femeia, Înseamna cà agresivitat,aei subcon~tienta a depa~it cu mult nivelul periculos.

La baza agresivitâtii stâ divinizarea umanului. Dacâ Însâ

femeia ramane singura, atunci dorin(a ei de a se ruga pentru

omul iubit scade, iar agresivitatea subcon~tienta scade ~i ea

treptat. Daca femeia se recàsatore~te, atunci concentrarea ei

asupra laturii animale ~i umane cre~te din nou brusc. Starea ei

interioara i se transmite barbatului. El Însa, aflandu-se În pat

cu femeia, Î~i concentreaza subcon~tientul pe latura umana ~i

placerea sexuala este 0 parghie putemicà. Aceasta poate duce

J-

395

..J ~_.

_.-i:~

omul spre divin dar poate duce ~i spre animalic. În acest cazmulte depind de starea interioara a femeii. În consecintahotarârea problemei de adulter nu consta În interzicer~~

casatoriilor ulterioare, ci ln diminuarea posibilita!ilor de des-tramare a familiei prin schimbarea profunda a concep!ieidespre lume ~I a caracterului femeii. Daca femeia ~i barbatulse despart, atunci ei trebuie sa viseze nu atât la 0 casMorienoua, mult mai reu~ita, cât la a-~i pune În ordine caracterul

concep!ia despre lume ~i de a se schimba ln a~a fel Încâ;casatoria sa fie 0 treapta spre divin ~inu spre animalic. '

~ ~ ~

Ce cuvinte sa folosim În rugaciune?

Cu cât folosim mai pu!ine cuvinte, cu atât rugaciunea estemai buna. Cuvintele reprezinta con~tiin!a. Când ne rugam ~i

concomitent gândim, acest lucru ne Împiedica sa ne apropiemde Dumnezeu. Am Încercat În cea de a doua carte a mea saprezint textul care poate fi folosit drept rugaciune. Dar mi separe ca nu.este destul de reu~it. Adica, În rugaclune, la Începutdlspar cuvllltele ~I ideile, apol imaginile ~i apoi ~i eu-I nostruuman. ~i ce ramâne? Ramâne numai iublrea.

~ ~ ~

-~m fost gravida În ultima luna. Cu doua saptamâni

mamtea na~terii copi/ului, tatal meu a venit acasa beat ~i aJacut scaudal. M-am framântat foarte mult iar copi/ul s-a

396

H91Z

Întors În pântece. Am uascut copi/ul cu picioarele Înainte,

dar În timpul na~terii era sa se sufoce. Care este ca uza?

Framantarile dumneavoastra au devenit un fel de dispre! ~i

condamnare a tatalui dumneavoastra. Nu a!i putut sa va pas-

tra!i bunatatea ~i aceasta a avut 0 influen!a negativa asupra

copi lu lui. La dumneavoastra pe linie feminina exista 0 proble-

ma nu numai În ceea ce prive~te gelozia, ci ~i În legatura cu

mandria. Înaintea na~terii copilului vi s-a oferit posibilitatea de

a pastra sanatatea ~i destinul acestuia. Dumneavoastra trebuia

sa pastra!i pentru aceasta iubirea În condi!iile În care rela!iile ~i

mandria dumneavoastra, idealurile ~i eu-I dumneavoastra

uman erau Înjosite. Întrucât nu a!i reu~it sa pastra!i iubirea,

nivelul mandriei a crescut brusc ~i s-au cuplat metode mult

mai dure de purificare. Na~terea cu picioarele Înainte ~i prin

cezariana reprezinta 0 trufie ridicata a mamei copilului. Am

avut mai multe situa!ii cand mi s-au adresat femei care au

descoperit dupa 0 examinare cu ultrasunet ca pruncul lor este

Întors cu picioarele În jos. Eu le-am explicat cauza. Ei i-au

ierta' retroactiv pe ta!i ~i pe so!i. Au trecut prin toate situa!iile

de stres pastrand iubirea cat de mult a fost posibil. Dupa aceea

copilul s-a Intors ~i s-a nascut normal.

r

~ ~ ~

1

Eu nu suut gelos pe sotie, nu mi-e frica s-o las samearga singuri, dar eu Însumi nu ma pot controla atuncicând este vorba de trecutul ei. Am un sentiment de gelozieÎn raport cu trecutul ei. De ce se Întâmpla acest lucru?

397

..-

-'-""--

Este vorba de mandrie. Simti\i ca În prezent controlatisituatia. Pute\i dirija ~i schimba situatia, pe cand trecutul nu-I

pute\i schimba. Înseamna ca nu este vorba de gelozie, ci demandrie.

~ ~ ~

Dupa ce am citit cartile dumneavoastra am Început sa

slabesc, am dat jos kilogramele de prisos, de~i am mancat

la fel. Care este cauza?

Surplusul de greutate toce~te simtul, adica posibilitatea de a

va supara pe sine ~i pe altii scade estompând agresivitatea

subcon~tienta, Cand dumneavoastra v-ati eliberat de toate pre-

tentiile ~i ati diminuat dependen\a de fericirea umana, sur-

plusul de greutate nu ~i-a mai avut rostu\.

~ ~ ~

Eu ~i cu solU\ meu vrem sa emigram În America dar Înfamilie avem prob\eme. Nu se va Înrautâti situatia?

Probabil acolo va va fi mai bine. Sunteti prea ata~a\i de

relatii ~ide idealuri, iar În America oamenii se roaga pentru cutotu\ altceva. Gelosul care nu se poate controla pe sine e maibine sa traiasca În America. Pragmatismul american accentuatrace~te destul de repede ata~amentul fata de idealuri.

398

l ~9Ll

~~.ci,

I~II

1~t

,,

r

~~ ~

De ce Îmi transpira mainile?

Exista 0 expresie: "I-au trecut toate sudorile". Acest lucru

se Întâmpla În cazulunui pericol de moarte sau a unei situa\ii

complet nea~teptate, adica atunci când omul scapa pe deplin

controlul asupra situa\iei. Daca palmele transpira, Înseamna ca

exista 0 te~din\a marita În subcon~tient de a control a situa\ia.

Adica exista un ata~ament crescut fa\a de aptitudini ~i un

destin favorabi\. Cu càt ne transpira mâinile mai mult cu atâtyom avea mai multe neplâceri ~i insuccese. Cum sa lucrâm

pentru a depa~i trufia interioara eu deja am scris. r

~ ~ ~

Care este pozilia dumneavoastra fata de dianetica?

Eu am Început la fe\. Am vazut În sulletul omului, Însubcon~tientul acestuia, 0 puternica emo\ie agresiva care sealla acolo de mult timp ~i care a provocat 0 oarecare Îm-

.bolnavire. La Început am Îndepartat-o tara sa ma adresez paci-entului. Am ac\ionat ca un chirurg, manipulând straturile a-danci ale con~tiin\ei omului respectiv ~i efectul a fost destul deputernic. Apoi am observat nu numai ca pot sa smulg orice

emo\ie tara vointa omului, dar pot sa ~i introduc orice emo\iechiar de la distan\a. ~i cu cat am lucrat mai mult În aceastadirec\ie, cu atM au crescut posibilita\ile mele, adica, la dis-tan\a, eu puteam sa schimb caracterul, sanatatea ~i destinul

\\

399

...

'1-

~.. .,~

-- ,~

omului. Printre altele, posibilitatea de a dirija spre moarte

orice am a devenit incredibil de simpla. Pentru aceasta nu estenevoie sa i se imprime gândul de sinucidere. Se poate gasi 0

emo\ie agresiva profunda, se examineaza care este ata~amentulcare genereazà aceasta emo\ie pentru a-i da un impuls in

direc\ia pe care plecase. Cel mai mare pericol consta in faptulca omului nu ii este straina aceasta emo\ie. Nimeni nu poateurmari 0 asemenea invazie. Totul are loc absolut natural. Dupa

0 perioada, omul poate sa se imbolnaveascagray sau chiar sa

moara. Cu cât mai mult au evoluat posibilita\ile mele legate demanipularea subcon~tientului uman, cu atât mai puternic am

sim\it efectul daunator al acestei metode de tamaduire, unde euraceam totul de unul singur. Am observat ca uneori, nu-I potproteja pe pacient de 0 oarecare influen\a negativa din parteamea. Treptat, am inceput sa-mi inchid (restrâng) posibilita\ile

~i m-am orientat asupra lucrului individual al pacientului.Pentru a nu fi eu cel care il schimba pe pacient, ci el sa seschimbe singur, trebuia sa desra~or 0 activitate indelungata,chinuitoare, pentru a-I ajuta in acest sens. ~i iata ca in loc ca

pm ~i simplu sa smulgem emo\ia negativa, eu trebuia sadovedesc ca nu este benefic sa fii agresiv. Pentru ca sa teschimbi pe tine, trebuie sa te ridici deasupra ta ~i sa ie~i dinlimitele eu-lui uman, ceea ce se poate nUmai ~i numai prinnazuin\a spre iubire ~i Dumnezeu. Aceasta inseamna ca trebuie

sa urcam incet, pe treptele umanului, trecând de la straturilesuperioare ale acestuia spre cele mai profunde ~i mai intinse

straturi.a asemenea cale a parut a fi de 0 suta de ori mai grea, dar

se putea parcurge de catre oricine ~i rara participarea mea. În

400

lJ.91.l

r-, .

" t prezent, una din sarcinile mele importante din timpul audien\ei1 este de a nu mai ajuta pacientul mai mult decât merita. lar

posibilita\ile mele crescânde eu le folosesc nu pentru ampli-

ficarea influen\ei, ci pentru dezvoltarea sistemului care sa ajuteomul sa se schimbe din ce in ce mai radical. La inceputu!activita\ii mele de vindecare, eu ma concentram asupraumanului, iar mai târziu am in\eles ca acest drum este inchis,incepând prin asta 0 cale lenta ~i chinuitoare, de la uman la

divin. Dianetica se ocupa de extragerea engramelor negativedin subcon~tientul omului. Ea a inghe\at la aceasta etapa. Ca 0treapta a cunoa~terii in legatura cu ce este sufletul omului ~icare este legatura bolii cu emo\iile negative, dianetica, dinpunctul meu de vedere este interesanta. În rest, mi se pare ca

este cu desavâr~ire lipsita de perspectiva..'

'{Je ~ ~

Curn sa ue ferirn de un atac nedorit În subcon~tient?

Cu cât exista in subcon~tientul dumneavoastra mai multaiubire, cu atât sunteti mai uniti cu Dumnezeu. În acest caz,orice incercare de a va conduce ~i de a va influen\a inseamnadeja 0 agresiune la adresa lui Dumnezeu ~i cu cât va fi maiputemic agresorul, cu atât va fi mai periculos pentru el. Îmi

aduc aminte ca 0 pacienta mi-a povestit urmatorul caz. Ea seafla la 0 petrecere când de ea s-a apropiat un barba\:

- Tu nu ai aura În regula - a spus el. Eu sunt doctorbioenergetician ~i hipnotizor. lmediat te voi ajuta.

401

....

A Început sa se uite fix În ochii mei. Apoi, brusc, a plecat

de lânga mine ~i s-a dus În camera de alaturi. Noi am continuatsa petrecem. lar eu am uitat complet de el. Apoi dupa 0 oral-am zarit din nou, era foarte palid.

- Tu ~tii, - a spus el - eu era sa mor. Abia rn-au salvat dela moarte.

Din experien!a mea pot sa spun ca daca dumneavoastrarenunla!i la divin ~i va concentra!i din ce În ce mai nmlt asupraumanului, atunci nu pute!i sa scapa!i de influen(a negativaconcentrata asupra dumneavoastra. Dar daca depune!i În per-

manen!a eforturi pentru depa~irea umanului, aparând ~i pas-trând dragostea În fiecare fractiune de secunda, atunci nutrebuie sa va gândi!i la aparare. Aceasta constituie cea maibuna aparare.

~ ~'i)<>

Stimate Serghei Nikolaevici, va rugam sa ne raspundeli

la Întrebarea: ce se Întâmpla cu RusÎa? De ce pe noi netrateaza prin ace~ti idioti din guvern ~i cand ~i cum se vaÎncheia toata treaba asta?

Dumneavoastra aprecia!i situa!ia În mod u~uratic. În guvern

se afla ni~te oameni care sunt departe de a fi pro~ti. Compor-

tamentul acestora, din punctul nostru de vedere, este lipsit de

orice ra!iune ~i aceasta este cu totul altceva. Conducerea (ârii

trebuie sa lucreze În folosul poporului ~i al statului; În aceasta

ar consta pentru noi, ratiunea. Daca noi vedem Însa actiuni

care duc poporul spre saracie, iar statul spre destramare, pentru

402

noi acest lucru pare 0 idio!enie. Noi uitam Însa faptul cafiecare funclionar dore~te sa lucreze În primul rând pentru el ~iapoi pentru tara ~i popor. Acest lucru este absolut natural.

Daca exista legi care sa Îi Împiedice pe func!ionari sa lucrezepentru ei În detrimentul poporului ~i al statului, atunci acti-

vitatea lor va fi logica din punctul nostru de vedere. Dacareferitor la responsabilitatea func!ionarului nu exista nici 0lege, atunci activitatea lui poate sa ni se para absurda, Întrucât

aduce a paguba de necorectat tuturor. Dar apoi devine clar caactivitatoo lui intelectuala, febrila, este pur ~i simpludireclionata pe deplin spre interesele lui.

Mai exista un lucru. Unele legi adoptate de Duma provoaca0 impresieciudata. De exemplu Dumaadopta legea cu privirela amenzile pentru Încalcarea regulilor de circulalie. Se cre-eaza un sentiment ca ~i cum au adoptat aceastii lege ni~teoameni gray bolnavi. Trece timpul ~i se conving cu to!ii caaceasta lege este proasta ~i În primul rând se convinge poporulpe propria lui piele. De~i, de la bun Început 1 fost clar ca

amenzile exagerate constituie un lucru absurd, cu toate acesteaau fost adoptate.

Sa presupunem ca În urma acestei legi membrii Dumei ar ficâ~tigat din punct de vedere material, dar În cazul de fa!a aucâ~tigat numai funclionarii de la Polilia rutiera. Acum se scrieÎn ziare cât costa cumpararea unui vot al unui deputat dinDuma de star. Citind presa, se poate calcula cât poate costaadoptarea unui proiect de lege de catre Duma de stat. Cu câtlegea este mai tâmpita, cu atât mai mare profit oblin funcli-

onarii. Desigur, se poate accepta faptul ca ~i conducerea poli-

!iei rutiere a mituit deputa!ii, iar profitul ce a rezultat a fost 0

403

H911

-r

1,

"i

P"'"""

QU lj ..

suma mai mare decât mita. 0 asemenea presupunere este Însalipsita de orice judecata rationala. Înseamna ca motivul este

altul. Daca judecam un pic, ne putem da seama care estecauza. Sistemul nu are legatura inversa. Pe deputat aceastahotiirâre nu-I atinge pentru ca politistul de la circulatie oricum

nu-I va amenda. Un deputat nu poarta nici responsabilitatemorala pentru cele mai salbatice proiecte de legi, adica noi neaflam Într-o societate lipsita de legatura inversa. Din câte ~tiueu, Rusia este unicul stat din Întreaga istorie a omenirii, unde

legile se aplica retroactiv. $i fraza de genul ca: "Acum trei luni

Întretinerea a crescut, de aceea este nevoie sa plati!i În plusretroactiv", În Rusia nu mira pe nimeni, iar cauza este aceea~i,adica lipsa unei legaturi inverse. Daca omului i se permite safaca orice dore~te ~i prin aceasta se garanteaza ca el nu va fipedepsit pentru nici 0 aqiune, dupa un timp, omul Începe sa sepoarte absurdo De~i el poate avea un intelect superior. Adica,noi numim ra!ional acele aqiuni, când omul, Înfiiptuind ceva,

~tie ce se va Întâmpla ca rezultat al aqiunii lu; ~i ca atare elface corecturile necesare. Cu cât mai Îndepartate vor fi con-sœin!ele ac!iunilor mele, cu atât mai mult trebuie sa le pr~vad.$i alunci ac!iunile mele vor fi ra!ionale. Adica ra!iuneasuperioara .~i intelectul nu exista fiira un sistem dezvoltat delegiituri inverse. Cel mai În!elept om, care nu vede rezultateleaqiunilor sale, comite treptat fapte din ce În ce mai absurde iarintelectullui Începe sa se degradeze.

Savan!ii au fiicut experien!e pe ~obolani. Daca ~obolanul

.apasa pe 0 pârghie, primea 0 bucata de carne. Animalul s-aorientat Într-o clipa ~i s-a Întors imediat ~i a apasat Înca 0 data

pe pârghie ~i a primit Înca 0 bucata de carne. În acela~i timp,

404

Într-o cu~ca alaturata, se gasea un ait ~obolan care, În

momentul apasarii pe pârghie, primea un ~oc electric. În mo-

mentul În care primul ~obolan a realizat ca apasarea pe pârghie

nu dâ numai mancare, dar provoacâ durere vecinului, acest

~obolan a renun!at la bunata!i. Aceasta Înseamna conexiune

inversa (feed-back) biologica. Cu cât aceasta legatura inversa

este mai dezvoltata la animale, cu atât mai mult va supravietui

grupul respectiv În situa!ii complicate. La om, compasiunea ~i

dorinta de a-I ajuta pe cel apropiat sunt dezvoltate mult mai

puternic decât la animale. Acesta este motivul pentru care nea-

mul omenesc a supravietuit ~i a ocupat 0 pozitie dominanta pe

Întreaga planeta. De ce oamenii din vremurile noastre, aflân-

du-se la putere, continua febril sa apese pe pârghie ~i, obtinând

mâncare gustoasa, nu observa suferin!a Întregului popor ~i

apropierea destramarii statului? Se poate trage 0 singura con-

cluzie: Întreaga tara traie~te pâna În prezent cu concep!ia din

care, lipse~te În mod practic notiunea de conexiune inversa. Eu

cred ca se În!elege ce roi a jucat În acest sens ideologia

comunismului, ~i nu numai a comunismului. Înca Înaintea erei

IDastre, au existat proiecte de societate umana ideala,unde

oamenii traiau În armonie ~i fericire. Principalullucru este Însa

pe ce baza este creata societatea ideala, societatea În care

nimeni nu trebuie silit, totul se face În mod voluntar ~i

con~tient. Tocmai a~a arata societatea fiira legiitura inversa.

Fiin!a vie se dezvolta transferând izvoarele dezvoltarii de la

mediul Înconjurator asupra sa.

Eu am fost biciuit de zece ori ~i de zece ori m-am sculat ~i

am plecat. Dar a unsprezecea oara ma scol ~i plec singur, fiira

sa mai a~tept aceste lovituri, ca ~i cum În minte rn-am biciuit

405

!i~ "-I:Q!-~.Ë

,-

!-~u

-=-

L~911-~P'

~u ."";;'"J.;~

singur ~i am plecal. Eu ma conectez la 0 realitate mai larga. ~i

primesc iar un traumatism care ma obliga sa ma mi~c. ~i cu cât

sunt mai pregatit sa ma chinui spiritual ~i nu fizic, cu atat mai

repede devine voluntara dezvoltarea impusa.

Con~tiin!a omului este limitata. De aceea, 0 con~tiin!a

deplina este teoretic imposibila. Impunerea constituie de fapt

legatura inversa. Omul se deosebe~te de animal prin faptul ca

reac!ioneaza la impunere mult mai devreme ~i de aceea are 0

posibilitate mai larga de alegere. Când con~tiin!a omului cu-

prinde Întregul Univers ~i are loc concomitent cunoa~terea

Universului În toate punctele din timp, atunci impunerea ~i

legatura inversa var deveni inutile. Dar atunci Întregul Univers

se. transforma Într-un punct ~i omul se Întoarce la Dumnezeu.

Pana cand acest lucru nu se va Întampla, impunerea va exista

Întotdeauna. lata de ce visul des pre 0 societate ideala ~i despre

un om absolut con~tient constituie divinizarea umanului.

Astfel, dorin!a de a lichida statul ca instrument de reprimare ~i

de impunere, duce la 0 ~i mai mare reprimare ~; impunere.

Daca noi credem Într-o societate ideaHi, În care totul este

ahsolut ra!ional ~i con~tient, unde omului nu-i tr~buie

impunere :?icontrol, aceasta Înseamna di noi credem ~i Într-un

guvern caruia nu-i trebuie control ~i legatura inversa. ~i

guvernul care nu este deloc controlat ~i pedepsit, mai devreme

sau mai târziu, Începe sa adopte legi absurde ~i sa comita fapte

care var duce la dispari!ia unei asemenea societa!i.

Daca socialismul ar mai fi rezistat În Rusia timp de zeci de

ani, ar fi fost stramutate nu numai raurile din Siberia, dar

schimbarile ireversibile de pe Întregul Pamânt ar fi putut avea

loc mai repede.

406

H9U

.-

Dinozaurii au trecut la cre~terea greuta!ii, folosind acest

lucru drept mijloc principal de aparare. Conexiunea inversa s-aÎnfranal. Mamiferele delicate ~i u~or de ranit, au fost mult maivulnerabile, dar tocmai de aceea au supravie!uil. Socialismul a

vrut sa uneasca toata lumea Într-un singur stal. Un astfel dedinozaur nu ar fi fost viabil. Destramarea Uniunii Sovietice afost 0 legitate. Într-un stat mic este mai u~or sa orânduie~ticonexiunea inversa. În Rusia, puterea, ca ~i inainte, nu estecontrolata. Nimeni nu ~tie cum se cheltuiesc banii. Sistemul deprivilegii este tabu. Deputa!ii ~i conducatorii !arii sunt apara!i

foarte muII. Conexiunea inversa func(ioneaza deocamdata subforma de greve ~i demonstra!ii. Daca acestea se manifesta prinrevendicariconcrete privind restabilireaconexiunea inverse Înlegi care prevad responsabilitatea func!ionarului pentru faptele

sale ~i lipsa de aparare În fa!a legilor a oricarei persoane dinstal. atunci Rusia va ramane aceea~i Rusie. Daca acest lucrunu se va Întâmpla Într-un timp apropiat, atunci este natural saa~teptam destramarea Rusiei În tari mici, separate, În carepolitica nejusta se va vedea ~i va fi Înlaturata mult mai repede.

Acum haide!i sa ne Închipuim 0 ie~ire mai buna.' To!ifunctionarii sunt priva!i de privilegii În fa!a legii. Fiecareraspunde pentru faptele sale. Ho!ie ~i legi stupide vor fi maipu!ine. Dar cum trebuie sa arate legile pentru ca statul nunumai sa trâiascâ, ci sa ~i avanseze?

Statu 1 nu este nici pre~edinte, nici guvern ~i nici Duma.

Statulnu este armata ~i nici poli!ia. Statul este În primul rand

un cod de legi ~i de ideologii. Daca acesta nu exista, atunci

legatura inversa normala nu poate sa func!ioneze. Noi putem

sa fim to\i egali În fata legii. Dar daca aceasta lege este stupida

r

407

~ ~ ~t.)

r1 ..

F -." "

~i injusta, atunci ce este de Tacut? Atunci trebuie sa respectamaparen(a legii. Unde va duce acest lucru, noi ~tim deja. În ziuade azi, vedem În Rusia destramarea totala atât a legilor

economice cat ~i a legilor morale. Statul se comporta ca un~arlatan fa!a de alte state ~i fa!a de propriul popor. S-ar puteaspune ca astfel se comporta nu statu l, ci guvernul. Dar daca

asemenea aqiuni ale guvernului nu vin În contradic!ie culegile statului ~i raman nepedepsite, atunci Înseamna ca

asemenea ac(iuni sunt comise deja de catre sta!. Nu demult aavut loc prabu~irea rublei ca valuta de sta!. În prezent, zeci demii de oameni de afaceri straini parasesc Rusia. În ace~ti ani,strainii au observat 0 particularitate interesanta. Oamenii dinconducere se schimba În permanenta, iar politica ramane la felde neprincipiala. Indiferent cat de de~tept este omul atlat laputere, acesta nu schimbâ nimic. Rusia, ca ~i Înainte,râmâne0tara a absurdita!ilor. La tribunal, un ho! a fost Întrebat:

- De ce dumneavoastra, a~a de de~tept, frumos ~i neo-bi~nuit, a!i devenit ho! ~i nu directorul unei mari Întreprinderi?

El a raspuns:

- Eu, ca ho!, ma stimez mai mu!!. Cu bol~evicii nu te po!ijuca cinsti!. Ei schimba mereu regulile jocului. Daca astazi

ob!ii un punct, ei anun!a ca jocul continua pana la 22. Ei audeja 22 de puncte ~iÎnseamna ca au ca~tiga!. A doua zi tu ai 20de puncte ~i ei au 17. Ei anun!a ca jocul continua pana la 18puncte ~i iar au ca~tiga!.

Deci iata, ca legea trebuie sa se bazeze Întotdeauna pe unfel de postulat: fie spiritua!, fie material. Într-una din car(ilesale, Friedrich Engels a scris: "Cand este vorba de interese!e

408

!

~- -~

de clasa ale proletariatului, nu poate fi vorba despre nICI 0

morala ~i nici 0 etica".

În socialism, a existat despre morala ~i etica 0 anumita

concep!ie precum ~i anumite legi economice. Dar ~i unele ~i

alte!e au fost artificiale. De aceea s-au schimbat În perma-

nen!a.

Unul din ziarele occidentale a scrisurmatoarele:"În decurs

de zeci de ani, politica sovietica a schimbat periodic direc(ia

la 180 de grade. Dar ~i În acest caz, Întotdeauna mergea pu-

ternic dupa princÎpiile leninÎste."

Nu demult, statul rus a ÎnTaptuÎt urmatorul ac!. Oamenilor

nu Ii s-au Înapoiat depunerile valutare. Mai bine zis, Ii s-au

ÎnapoÎat, dar În ruble ~i dupa cmsul valutar vechi. Astfel au

fost Încalcate În mod flagrant drepturile omului. Încii Înainte

au aparut banci care au fost controlate ~i conduse de stat, de~i

ele au fost private. Aceste banci au jefuit tot poporul. Acest

lucru ar fi putut fi prevenit, dar din nou nu s-a Tacut acest

lucru. De ce oare? Pentru ca În tara nu au func!ionat legÎle

morale ~i economice. Daca ne aducem aminte, putem constata

::a statu 1 sovietic a stors de la poporul nostru ultimi! bani,

oblÎgandu-i pe oameni sa cumpere obliga!ii de Împrumut de

sta!. Înseamna ca pana cand În RusÎa legile economice ~Î

morale nu vor deveni stabile, nu se va putea aspira la Înflorirea

statului.

Sa vedem cum au func!ionat statele În lumea Întreaga. Daca

legile ~i morala se clatina, devÎne imposibila dezvoltarea nor-

mala a societa!iÎ. Este nevoie de postulate de la care sa

porneascii legea. Postulatul material Înseamna inviolabilitatea

proprieta!ii private. AdÎca, aceasta Înseamna apararea ~i În

409

""'0:::::: t:~!hg. ~i:C;!-E-.r:: u--

i~9a" !II""'

f.

1

.-

\

\

..i..

~

consecin!a posibilitatea de a dezvolta atat averea, cat ~i pe eaca obiect.

Postulate spiritmile constituie apararea În dezvoltareamoralei ~i eticii, adica baza spirituala a omului. Tarileoccidentale, În legile lor, au dezvoltat ~i au aparat În primulrand bazele materiale. Tarile din rasarit s-au orientat mai multpe aspecte spirituale care sa ac!ioneze spre unificarea oa-

menilor. Acest lucru s-a realizat ca 0 concentrare asupraideilor na!ionale, care Îi uneau pe to!i, sau asupra unei religiisau asupra unui curent de socialism filozofic. În timp ceOccidentul s-a dezvoltat, se dezvoltau ~i postulatele spirituale,iar cele materiale s-au Întarit treptat. Atunci cand spirituldepinde pe deplin de corp, Începe decâderea. Acestei tendin!egenerale, În cadrul careia legile apara din ce În ce mai multmaterialul, trebuia sa i se contrapuna tendin\<! cu accentulcrescand asupra spiritului. Unitatea spirituala, bazata pe na!io-nalitate sau rasa unica poate conduce la fascism. Unitateaspirituala, bazata pc 0 religie, devine mai d~vreme sau maitârziu agresiva.

Socialismul a Însemnat 0 Încercare de a echilibra ~i de adirija aceste tendin!e contradictorii pe un singur raga~. Ca baza

a postulatulu; material, a fost luata proprietatea unita. Capostulat spiritual, a fost declarat codul moral de construire acomunismului. ~i iata ca ~i alte postulate nu au fost viabile din

fa~a. Din aceasta cauzâ, toate legile din statul sovietic au fostfalse ~i instabile, de~i Însa~i ideea proprieta!ii colective, dacanu este absolutizata, este necesara pentru dezvoltarea normal aa societa!ii. Ideea dezvoltarii spiritualita!ii ~i În primul randapararea celor slabi, a copiilor, a pensionarilor, Înlesnirile ~i

sprijinirea studen!ilor, a" oamenilor de arta, a permis sa se

acumuleze imense valori spirituale. ~i În ciuda moralei ~i eticiiproletare, acestea au jucat un roi imens În dezvo1tarea

societa!ii ~i a Întregii omeniri. Cand sistemul socialist s-adestramat, tendin\<!de a apara postulatele spirituale a trecut lacurente religioase, mai cu seama la mahomedanism. lata de ceobservam În lume 0 asemenea activizare a islamismului.

Ce reprezinta Rusia În ziua de azi? Rusia este un stat Încare nu exista postulate materiale ~i spirituale. Cele vechi aufost distruse ~i altele noi nu s-au creat. Constitu!ia care esteastazi În vigoare con!ine pur ~i simplu 0 enumerare mecanica aunor principii abstracte. Deci, este pur ~i simplu ireal sa nebazâm pe stabilitatea legilor.

Daca se vor aduna din nou func!ionarii care conduc tara ~ielaboreaza 0 noua Constitu!ie, aceasta va constitui 0 nouaplastografie. Gandirea omului care traie~te mult timp raralegaturi inverse, devine paguboasa. În elaborarea Constitu!iei

~i dezvoltarea acesteia trebuie sa participe masele largi deoameni, spirituale ~i religioase ~i conducatorii !arii. UnificareaRusiei numai pe baza na!ionala sau religioasa este impvsibila.Sunt prea multe na!ionalita!i ~i religii. Înseamna ca aceastatrebuie sa fie 0 concep!ie filozofica ~i religioasa Îndreptata pesprijinul ~i dezvoltarea bazei spirituale ~i etice a omului. În

acest proces trebuie sa fie atrase ~i presa ~i televiziunea.Cu cat mai repede percepem acest lucru, cu atat mai mult

indignarea, furia ~i nemultumirea noastra se vor transforma Înactiuni concrete care sa schimbe În mod real acea situatie. .catastrofala În care se afla azi Rusia ~i În care poate câdea

Întreaga omenire.

410 411

H91l

l

.'

\

\

1

1

~

...

/~I

!

~~t..',~

1

Eu sunt un diletant În ceea ce prive~teÎnsemnatateapoliticului ~i economicului ~i nu pot sa judec detaliile. DarUniversul este construit dupa un principiu unic ~i orice soci-

etate este de asemenea un organism care se dezvolta, se Îmbol-

nave~te ~i moare.

Se poate trata organismul cu pastile atunci când boala a

avansat, Însa boala nu se mai vindeca de tot. Se poate Încerca

sa depistam primele simptome ale bolii ~i atunci vindecarea

are loc mai u~or ~i mai repede.

Se poate trece de la ideea tratarii la ideea profilaxiei,

În(elegând faptul ca modul sanatos de via(a poate economisi

multa forta pentru vindecare sau, În general, evitarea bolii. La

urma urmei, omul trebuie sa ajunga la concluzia ca principalul

izvor de sanatate ÎI constituie 0 concep(ie justa despre lume ~i

educarea caracterului sau. Sistemul corect al valorilor duce ladezvoltare ~i la posibilitatea de supravie(uire.

La baza legilororicarui stat contemporan se afla Dreptul Roman. Dar Roma

antica s-a destramat având 0 baza legislativiiimensa, tocmaipentru faptul ca ideologia ei a permis

sclavagismul. A~a cumexista trei tipuri de conducatori de stat exista ~i trei ti;:>uri de

state. Într~un stat slab, legile nu sunt respectate. Statul este

jecmanit la toate nivelele ~i mai cu seama la nivel superior.

Statul mijlociu poate pedepsi pe oricine care Încalca legile,

indiferent de func(ia pe care 0 de(ine. Un astfel de stat nu mai

tinde deja spre destramare, spre despotism sau spre subjugarea

economica~i politica de câtre un aIt stat. Exista legi normale ~i0 constitu(ie gândita. Într-un stat puternic, legile care pedep-sesc lucreaza Tara gre~. Dar principalul accent nu se pune pe

acestea. Sistemul legislativ trebuie În primul rând sa nu

412

permita posibilitatea sa apara infrac(iunea, adica trebuie sa

ac(ioneze pentru prevenirea acestora. Pentru a elimina terenul

de infrac(iuni, În afara de legi, care ac(ioneaza În vederea

prevenirii, este necesara dezvoltarea culturii, iar copiii trebuie

sa fie educa(i, pentru ca sa perceapa sistemul adevarat al

valorilor. Deci, ajungem din nou la baza energetica a statului

~i a organismului. Daca statul nu are 0 concep(ie despre lume,

morala ~i ideologie, atunci orice masura economica ~i politica

0 sa duca la 0 Îmbunata(ire temporara. Astazi, Rusia este un

stat mai mult decât slab. Ea a pierdut respectul pe plan

mondial. Încrederea În stat a pierdut-o ~i poporul. În prezent,

de fapt, are loc na~terea unui nou stat. Pe de 0 parte aceasta

este În stare de deplina jefuire ~i destramare, iar pe de alta

parte drumul pe care Înainte statele le~au parcurs În mai multe

secole, Rusia ÎI parcurge azi În câ(iva ani. Cu cât mai pu(ina

spontaneitate va fi În acest proces, cu atât mai repede ~i Tara

traumatisme va avea loc acesta. Când a Început perestroica,

frâna principala, a~a cum s-a adeverit, a co"stituit-o factorul

uman. Din punct de vedere psihologic,oamenii nu au fost

"pregati(i pentru schimbari. Însa problemele Rusiei actu;de su nt

legate În primul rând nu de economic~i politic, ci de

mo~tenirea concep(iilor comuniste, când oamenii se rugaupentru viitorul luminos, pentru idealuri, morala ~i etica.

Actualul stat se comporta de asemenea Tara principii~i Taramorala, dar Încearca sa puna ordine În sufletele ceta(enilor sai.

La baza economiei ~i politicii se situeaza stratul informa-(ional-energetic, psihologia poporului. Adica totalitatea tradi-(iilor religioase ~i culturale.

j

413

+:::::CI E..:..; i:i.a::::::I~:::c::u f c

1t

!

r

~

)1

<f-~U

---=~==-==--

.Hllilr-

~ -ol...&

La nivelul energetic, Rusia arata minunat. Poporul rus atrecut periodic prin prabu~irea materiala ~i spirituala. Astfel,poporul este gata În prezent sa perceapa altfel lumea,eliminând stereotipurile din trecut. De fapt, toate insuccesele

actuate din economie ~i politica contribuie la formareaconceptiei noi despre lume. Când un medicament nu ajuta,atunci boala se agraveaza, iar omul Întelege În mod intuitiv cafiira schimbari proprii profunde el nu va supravietui. Omuldevine mai blând ~i mai bun, Î~i schimba conceptia În maibine, nu cauta vinovati ~i nu se razbuna. Î~i da seama ca bolile

~i problemele sunt ascunse În el, În caracterul ~i conceptia saincorecte. ~i apare minunea. Omul se Însanato~e~te. Cu putintimp În urma, Rusia se ruga pentru 0 idee. Acest lucru a

condus-o câtre falimentul spiritual ~i material. În ultimii zeceani Rusia a Încercat sa se roage pentru bunatatea materiala ~iacest lucru a condus-o tot câtre un faliment, În specialspiritual.

Într-un timp scurt, Rusia a parcurs drumul parcurs ~i deOrient ~i de Occident. Acum se formeazii acea concept;e careva permite unificarea tendintelor contradictorii, ref1ectareaacestora În constitutie ~i legi ~i crearea unei economii ~i poli-tici noi. Atunci vom putea vorbi nu numai despre supra-vietuirea Rusiei, ci ~idespre Înllorirea acesteia.

Unul din mijloacele puternice ale schimbarii caracteruluipropriu Înseamna sa-ti respecti cuvântl. Cu cât mai blând ~i

mai cu sullet Îi apreciem pe ceilalti oameni ~i pe sine, cu atâtmai mult ne lecuim În felul acesta. Expresiile tari, dure,categorice ~i dispretuitoare contin În sinea lor samânta Îmbol-navirilor ulterioare.

414

- ,.. ..........

1

'1

,

~'§)e ~

Nu ~tiu daca am Înteles bine: supararea trebuie sa 0prive~ti ca pe 0 Încercare ~i atunci este mai u~or sa 0

depa~e~ti?

Este corect, dar acesta este numai primul pas. La Începutapare supararea pe care nu 0 putem depa~i. Apoi Încercarea pe

care putem ~i trebuie s-o depa~im. Pe urma exista un mijloc:adica posibilitatea de a lucra asupra propriei persoane ~i de ane putea schimba. Dupa aceea intervine ajutorul acordat deDumnezeu pentru a amplifica dragostea În sullet.

'§)e ~ ~

Cum explicati moartea unui numar atât de mare deoameni În timpul razboiului?

. Daca imunitatea omului sliibe~te, atunci condi!iile În care

organismul s-a sim!it confortabil pot deveni un izvor de

Îmbolnavire. Daca imunitatea scade la nivelul Întregii omeniri,

atunci oamenii care ÎnaÎnte au trâit normal, Î~i pierd capaci-

tatea de a mai trai. A~a se explica cataclismele, razboaiele,

epidemiile.

În anii '30 din secolul trecut, adica la zece an; de la

Începerea celui de-al doilea razboi mondial, nivelul sistemului

de imunitate al omenirii a Început sa scada brusc. În ultimii

câtiva ani are loc 0 asemeneascâdere,cam cu 2-3 ori mai mare

decât Înaintea celui de-al doilea razboi mondial. Judecând

il415

H9LZ

-- r

.'

\

'~

cu

-'<n

exclusa apari\ia unor anumiteDar exista 0 speran\ii pentru

dupa toate acestea, nu esteprobleme În anii urmatori.optimi~ti.

Eu am cornpus Într-un fel ni~te grafice ~i a reie~it ca dupa1970 a Început Înrauta\irea brusca a energeticii Întregii ome-nirii, iar În anii 1996-97 trebuiau sa aiba loc Începuturile des-tramarii. Dar Începând cu anii '90, graficul a Început sa seschimbe. Cu toate ca energia este În scadere, energetica ome-nirii a inceput sa se Îmbunâtâteascâceea ce va permitesupravie\uirea ~i depa~irea multor probleme. Am impresia cacineva, acolo sus, se amesteca. Astfel, multe previziuni Înlegatura cu primul grafic legat de anii '90, nu se adeveresc.Apropo, iata un fapt interesant. La sfâr~itul anului 1997 am

fost la Miami ~i rn-am Întâlnit cu un grup de oameni care seocupa de ocultism ~i de extrasenzoria\. Cu 0 luna Înainte ei

s-au aflat În Brazilia.

- $ti\i ceva, a spus una dintre femei, se considera ca ceimai puternici magi din lume traiesc tocmp.i În Brazilia. Amluat legatura cu magul ~ef ~i el ne-a spus ca Începând cu anii

'90 În planul subtil au Început schimbari puternice În Întreagaomenire. ~i acum omenirea nu va pieri.

~ ~ ~

Cum se poate explica fraza lui 'Christos: "Nu numai cupaine se hriine~te omul, ci ~i cu cuvautul Domnului"?

Înainte, eu am În\eles aceastii fraza În felul urmator: omul

trebuie sa se gândeasca nu numai asupra lucrurilor materiale,

416

~H911

.......

...--."...

, f

ci ~i asupra celor spirituale. Ultimele experien\e rn-au condus

la urmatoarele concluzii. Sufletul se hrane~te mereu cu iubire.

Fara aceasta nu pot supravie\ui nici structurile spirituale ~i nici

cele fizice. Asta Înseamna ca periodic, primim Înauntrul nostru

portii de iubire de la Dumnezeu. În acea clipa trebuie sa ne

debarasam de uman. Cu cat noi ne concentram ~i traim numai

cu umanul, cu atât mai greu ne este sa primim divinu\. Acum,

deci, fraza lui Christos 0 percep toc mai astfe\.

~ ~ ~

Cum putem constata daca femeia ne iube~te cuadevarat sau doar se preface? "

! i

Nu trebuie sa consta\i, Întrucât tot nu yeti putea sa face\i

acest lucru. Apoi, nu este vorba de femeie, ci de dumneavoastra.

Daca va ruga\i pentru ea, Începe sa se joace cu dumneavoastra.

Daca va uita\i la ea de sus, cu Îngamfare, ea va Începe sa va dea

cu picioru\. Astfel, sa ave\i mai pu\ine ganduri ~i preten\ii de la.,

femei ~i lucra\i mai mult asupra dumneavoastra.

~ '"

~ ~ ~

Karma cui 0 mo~tene~te copilul: a mamei, sau a tatalui?

1",:;,~

În medie karma mamei În raport de 60% ~i a tatiilui - de

40%. Daca Însa unul dintre parin\i Începe sa se schimbe În

sens pozitiv, atunci copilul, În mod subcon~tient, Î~i mare~te

orientarea spre acest parinte, cu sufletul deschis.

417

r-- .= etQU

'ob

~'fi'e ~

De ce ne Îndragostirn totu~i de fernei sirnpatice ~i nu decele Înspairnântatoare?

Închipuiti-va ca pentru a avea, sa spunem un milion dedotari ~i pentru a supravietui, trebuie sa ai În suflet rezerve deiubire. Pentru a avea 100 de milioane de dolari ~i a supravietui,trebuie sa avem rezerve mult mai mari. Deci atunci când naÎprimim sume mari, În sufletut nostru se Înfiripa ~i se mare~teiubirea, ceea ce ne permite sa supravietuim. Când vedem un

om bogat, capabil, spiritual, frumos, noi, În launtrut nostru,dorim sa ne comparam cu el ~i astfet are loc În interiorulnostru izbucnirea dragostei. Noi consideram ca ne-am Îndra-gostit de cineva. Adica a avut loc În mod obligatoriu cre~tereaiubirii. Dar mai departe, aceastâ cre~tere trebuie sa se transfor-me În divin atunci când banii, aptitudinite ~i frumusetea nu aunici 0 importan(â. Daca acest tucru nu se Întâmpla, Încep saapara problemele. Poate cineva nu a Înteles ceea ce am spuseu. De aceea mai exptic odata. Iubirea de Dumnezeu na~teiubirea de oameni. lubirea de oameni na~te morala ~i etica.Morala ~i etica dau na~tere la spiritualitate ~i bunatate.Spiritualitatea na~te frumusetea corpului fizic, a intelectului, acapacitatilor, etc. Cu cât este mai frumoasa fata unei femei, cuatât mai mult a simtit ~i a mentinut În suflet un sentimentputemic de iubire. Este natural c'a barbatului Îi vine sa seÎndragosteasca de 0 asemenea femeie.

Dar fata femeii poate fi frumoasa datorita energiei, iarrezerva de spirituatitate ~i de iubire poate fi deja epuizata. În

418

-1

~.

~..

1I~.',.;

\'

asemenea cazuri, iubirea trece repede ~i de 0 asemenea femeie

ne plictisim repede. Se Întâmpla ~i invers, barbatul care s-a

Îndragostit de 0 femeie urâta cu 0 mare rezerva de dragoste ~i

bunatate În suflet 0 sa 0 iubeasca ~i mai departe. Sa ne

amintim ce se petrece la noi la estrada. Înainte cântare(ut

trebuia sa aiba un glas minunat, ceea ce constituia 0 conditie

esentiala. În prezent a aparut moda cântaretilor Tara vo~e

deoarece ei se deosebesc de tot ce a fost.

0 femeie care nu este frumoasa este orientata mai mult spre

dragoste ~i bunatate În suflet În comparatie cu cele frumoase

care depind deosebit de mult de ÎnTati~area exterioara, care le

deformeaza caracterul ~i le face nefericite. ~i iata de unde a

aparut proverbul: "Sa nu te na~ti frumos, ci sa te na~ti fericit".

'fi'e ~ ~

Sa te raportezi la lurne rara pretentii Însearnna sa teraportezi la ea echilibrat, lini~tit sau cu bucurie?

Cu bucurie, bineÎnteles. Cu cât noi vedem mai muit divinulÎn toate cele ce ne Înconjoara, cu atât mai u~or este sa privimlumea cu iubire ~i bucurie.

'fi'e ~ ~

Cum sa ocrotirn copilul de bolile ~i nefericirile viitoare?

Orice eveniment care are loc la nivelul real se repeta denenumarate ori În plan subtil.

419

-+:::::

~!:h;jj.i:Qf-of-o.E

,.

~Q:;...:u

=-==:I11II::::I:-B!!!!!B!

U9Ll

u.-"...

~ Ou

_J~-:;;,...,..,...;o

lata de ce situa(ia ac!'!lala neplacuta a dumneavoastra, sauofensa nemeritata sau, pur ~i simplu proasta dispozi(ie, toateacestea pot sa vina u~or din viitor. Cu cat ne descurcam maimult in prezent cu evenimente!e negative, cu atat mai mult lefacem inofensive in viitor. Lasand sa treaca prin noi ~i

purificand valurile evenimentelor viitoare neplacute, noiajutam ~i salvam copiii no~tri de neplaceri ~i boli viitoare.

Daca la dUlllneavoastra a aparut brusc sentimentul fricii sauputernice pareri de rau sau 0 decep(ie neplacuta toate acesteapot sa nu fie legate de dumneavoastra ci de copii dumnea-

voastra Cu cat dumneavoastra nu va lasa(i cople~i(i deaselllenea sentilllente ~i Începe(i sa va ruga(i ~i sa le depa~i(i,cu atM mai mult dumneavoastra va ve(i salva nu numai pe sineci ~i pe urma~i.

'::\>0 ~ ~

A~ fi dorit sa va prezint doua exemple in legatura cufelul in care lucreaza oamenii asupra propriilor persoane.

Primul exemplu:

0 femeie a venit la mine În audien(a, avand probleme cufiica ei.

Dupa 0 luna a povestit cu indignare prietenei elurmatoarele:

- În luna aceasta atata rn-am rugat, Încat fiica mea trebuiasa devina 0 s!anta. ~i totu~i, nu vad ca ~i Înainte nici unrezultat.

420

1,

~,

".

!. Al doi/ea exemplu:

~~:{

Acum patru luni a venit la mine În audien(a 0 femeie

tanara. Copilului ei i s-a pus un diagnostic: autism. Eu am vrut

sa-i spun cinstit ca aceasta boala nu este vindecabila; ~i ca

exista prea purine ~anse sa 0 pot ajuta. Se poate spera numai sa

aiba loc 0 anumita ameliorare. Apoi rn-am gandit: de ce sa-i

spun a~a ceva? Acest lucru 0 s-o Împiedice ~i pe ea ~i pe mine.

Cand apelezi la Dumnezeu, orice obstacol poate fi depa~it.

Nu demult ea a venit din nou la mine.

- 0 sa va po veste sc tot ceea ce s-a intamplat cu mine, aspus ea. - De obicei, dupa audien(a dumneavoastra omului Îi

apare În suflet sentimentul fericirii, ~i cel de a zbura. Eu am

plecat "verde la fa(a", Într-o stare Îngrozitoare ~i transformarile

au durat destul de mult. Am Încercat sa ma rog, dar aceasta n-a

avut nici un ecou În sufletu! meu ~i timp de 0 luna eu rn-am

rugat monoton ~i cu resemnare, a~a CUIn mi-a!i spus.

"Principalul este sa pastram iubirea fa(a de Dumnezeu indife-

rent ce s-a Întamplat ~i sa nu Învinuim pe nimeni niciodata.

Înva(am ca În toate sa vedem voin(a divina, Învaiam sa nu

omoram iubirea cand umanul se prabu~e~te, Înva(am sa pas-

tram iubirea cand am pierdut tot ce aveam. Sa Înva(am sa

traim prin iubire." ~i astfel eu rn-am rugat, dar nu a survenit

nici 0 schimbare. ~ti(i cand au Început sa apara schimbarile?

Tocmai atunci cand eu m-am resemnat În totalitate ca copi!ul

meu este autist ~i rn-am rugat Îara sa mai sper ~i Îara sa mai

contez pe ceva. Dupa aceasta copilul a Început sa se schimbe.Apoi, dupa doua luni, rn-am dus la doctorul care a retras

diagnosticul de "autism". Au trecut Înca doua luni. Doctorul a

421

--:j:::::::-CI E,..:...; i:i.

~r-::~.Ë

"

l

""=c-5:<r::u

................-~-

a9a:

--"..-

examinat din nou copilul ~i a spus ca nu exista nici un semnprivind Încetinirea dezvoltarii, adicii. copi lui este complet

sanatos.

- latâ ca ma adresez din nou cititorilor. Noi nerugam nu

pentru ca sa primim mai mul!i bani, mai multa saniitate ~i

fericire. Noi ne rugam ca sa ne debarasam ~i sa Încetiim sa

depindem de fericirea umana, adica noi ne rugiim sii devenim

ferici!i cu adevarat.

'"\.,

ÎNCHEIERE

La multe Întrebari care mi s-au pus nu am putut sa raspundÎn ace~sta carte. Eu am raspuns În primul rand la aceleÎntrebari care ne intereseaza pe fiecare dintre noi. În cazul Încare se va acumula 0 cantitate mare de Întrebari interesante, euvoi raspunde la ele În cartea urmatoare. În prezent posed des-tule informa!ii pentru a scrie 0 a ~asea carte. Nu am vrut saamestec cartea a V-a cu cea de-a VI-a. Apoi am În!eles catradez principiile mele. Cand scriu 0 carte, eu trebuie sa pre-zint În ea acele informa!ii pe care le posed pana la acea zi.Partea teoretica nu a fost Însa cuprinsa, Întrucat volJmul cartiinu a permis acest lucru.

Eu am În!eles de curand ca volumele mele anterioarereflectâ numai doua straturi ale valorilor umane, adica nive luicorpului ~i nivelul spiritului. Toate acestea pe care noi le nu-

mim valori umane trec chiar prin omoDar, omul nu este numaicorp ci ~i spirit ~i suflet ~i alte componente. Pentru a nudepinde de orice valori, trebuie sa trecem prin acel ata~ament

fa!â de corp, spirit ~i suflet, care compun Însu~i omul, Înde-partandu-ne tot mai mult de uman ~iapropiindu-ne de divin.

'[

._~

1.

f

"

423

--

c-." -',,'C'

.__'.'-t..~

Ca cezultat a zeci ~i sute de Înceccaci se elimina tceptatdicec(iile gce~ite ~i astfel se na~te Înlelegecea referitoare la ce

este chiar omul ~i cum anume se na~t.,.divinul din uman,Eu sper ca aceasta informalie a voi putea prezenta În

cartea urmâtoare.

DIN PARTEA AUTORULUI

În mod oficial declar ca de mine S,N,Lazarev suntscrise numai cinci carti ~i anume:

Diagnosticarea Karmei, carte a L (Sistemul autoreglariicâmpurilor), cartea a II-a (Kanna Pum), DiagnosticareaKarmei, cartea a III-a, "Iubirea" cartea a IV-a - "PrivireÎn viitor" ~i edi!ia actuala,

Pentru România ~i RepubIka Moldova toate drep-turile sunt rezervate s.e. Rovimed Trading S.R.L.prin Editura Dharana iar optiunea de a cumparacartile editate pirat de aite edituri, care Încalca prinaceasta principiiie expuse În lucrarile mele, vaapartine.

CU RESPECT FAT À DE CITITORI

~~,"GH. ASACHI"~-

Auront!

10 octomhrie 1998

NOTA EDITORULUI

Ca11ea aparuta sub denumirea "Karma" de S,N,Lazarev este 0 edi\ie pirat, incompletii, a volumului"Sistemul autoreglarii câmpurilor" editat de EdituraDharana,

H9LZ

l~

1

.'

1