49 consideraŢii privind asistenŢa judiciarĂ

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 4/2011

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2011

49

CONSIDERAŢII PRIVIND ASISTENŢA

JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ ÎN

MATERIE PENALĂ

Drd. Silviu VĂCARU Şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii

Organizate Craiova

Abstract: Judicial assistance in criminal matters could be construed broadly and in a narrower sense: broadly assistance includes extradition, and judicial assistance in limited connection it refers to the transfer procedures, transfer of sentenced persons, and the recognition and decisions execution.

The judicial assistance in limited connection (small or incidental legal assistance) it refers to support provided by a state judicial authorities, of another state of carrying out investigations, communication of summons or other proceedings, or simply to provide information.

The juridical complexity of the judicial assistance is a consequence of the accumulation of international and national regulations, which must to be applied at the same time: the requesting authorities must determine what is the instrument applicable in each case, to determine whether there are more favorable provisions, and in regard to multilateral conventions to identify the parties, as well statements or communications concerning possible ways, of transmission and supported languages.

Cuvinte cheie: asistenţă judiciară internaţională în materie penală, Interpol, Europol.

1. Consideraţii generale În condiţiile în care criminalitatea

internaţională a căpătat, odată cu deschiderea frontierelor, o amploare din ce în ce mai mare, cooperarea şi implicit asistenţa judiciară internaţională în materie penală, constituie mijloace eficiente de a răspunde acestui fenomen îngrijorător.

România a fost şi continuă să fie, atât în planul preocupărilor de ordin legislativ, cât şi în cel al preocupărilor de ordin doctrinar, în avangarda luptei împotriva criminalităţii internaţionale, în ceea ce

CONSIDERATIONS REGARDING THE

INTERNATIONAL JUDICIAL

ASSISTANCE IN CRIMINAL

MATTERSS

Silviu VĂCARU, PhD The Head of the Brigade for Combating the

Organized Criminality, Craiova

Abstract: Judicial assistance in criminal matterss could be construed broadly and in a narrower sense: broad assistance includes extradition, and judicial assistance in limited connection refers to transfer procedures, transfer of sentenced persons, and recognition and execution of decisions.

Judicial assistance in limited connection (small or incidental legal assistance) refers to support provided by a state judicial authorities, of another state of carrying out investigations, communication of summons or other proceedings, or simply to provide information.

The juridical complexity of the judicial assistance is a consequence of the accumulation of international and national regulations, which must be applied at the same time: the requesting authorities must determine what is the instrument applicable in every case, determine whether there are more favourable provisions, and in regard to multilateral conventions identify the parties, as well statements or communications concerning possible ways, of transmission and supported languages.

Key words: international judicial assistance in criminal matterss, Interpol, Europol.

1. General considerations Since international criminality has

achieved, at the same time with the opening of the frontiers, a bigger and bigger importance, the cooperation and implicitly the international judicial assistance in criminal matterss constitute efficient means of responding to this concerning phenomenon.

Romania has been, both regarding the legislative and the doctrinaire concerns, in



50

priveşte realizarea unui cadru juridic adecvat şi punerea în aplicare a prevederilor legale cu privire la cooperarea şi asistenţa judiciară internaţională în materie penală. [1, p. 11]

Asistenţa judiciară în materie penală poate fi înţeleasă în sens larg, dar şi într-un sens mai restrâns: asistenţa judiciară în sens larg include extrădarea, iar asistenţa judiciară în sens restrâns se referă la: transferul procedurilor, transferul persoanelor condamnate, precum şi la recunoaşterea şi executarea hotărârilor.

Asistenţa judiciară, în sens restrâns (asistenţa judiciară mică sau accesorie), se referă la sprijinul furnizat de autorităţile judiciare ale unui stat, celor ale unui alt stat pentru realizarea anchetelor, comunicarea de citaţii sau de alte acte de procedură, sau pur şi simplu, pentru furnizarea de informaţii.

Complexitatea juridică a asistenţei judiciare este o consecinţă a acumulării de reglementări internaţionale şi naţionale, care trebuie aplicate în acelaşi timp: autorităţile solicitante trebuie să stabilească în fiecare situaţie care este instrumentul aplicabil, să verifice dacă există prevederi mai favorabile şi, în ceea ce priveşte convenţiile multilaterale, să identifice părţile, precum şi posibilele declaraţii sau comunicări, cu privire la modalităţile de transmitere şi limbile acceptate.

România promovează în relaţiile sale internaţionale principiul cooperării, care astfel a devenit parte integrantă a politicii sale externe.

Statele nu-şi realizează astfel opera lor de justiţie în mod ermetic, izolat unele de altele, ci se ajută acordându-şi reciproc asistenţă. [2, p.678]

Deşi iniţial cooperarea internaţională în materie penală avea un caracter exclusiv guvernamental, a căpătat în zilele noastre noi dimensiuni şi valenţe.

Dacă în trecut se folosea sintagma „asistenţă juridică internaţională” pentru a desemna diferite forme de întrajutorare interstatală în acest domeniu, astăzi folosindu-se termenul de „cooperare” pentru

the van of the fight against international criminality, regarding the accomplishment of an adequate juridical framework and the application of the legal stipulations referring to the cooperation and the international judicial assistance in criminal matterss. [1, p. 11]

Judicial assistance in criminal matterss may be largely, but also restrainedly understood: judicial assistance in a large sense includes extradition, and judicial assistance in a restrained sense refers to: the transfer of procedures, the transfer of sentenced persons, and also the acknowledgement and the execution of decisions.

Judicial assistance, in a restrained sense (the small or accessory judicial assistance), refers to the support supplied by the judicial authorities of a state, the ones of another state for accomplishing the investigations, the communication of subpoenas or of other procedure documents, or simply for the information supply.

The juridical complexity of judicial assistance is a consequence of the accumulation of international and national regulations that should be applied at the same time: the demanding authorities should establish, in each case, which is the applicable tool, they should check if there are more favourable stipulations and, regarding the multilateral conventions, they should identify the parties, and also the possible declarations or communications, regarding the ways of transmission and the accepted languages.

Romania promotes, in its international relations, the cooperation principle that has become thus an integrating party of its external policy.

The states do not accomplish thus hermetically their justice work, in an isolated way one from another, but they help each other by granting mutual assistance. [2, p.678]

Even if initially the international cooperation in criminal matterss had an



51

a evidenţia o nouă abordare: nu mai este vorba doar de a acorda, pasiv, asistenţă unui alt stat în diverse proceduri judiciare, ci de a colabora activ cu toate autorităţile acelui stat. [3, p.19]

Este îndeobşte cunoscut că frontierele nu mai reprezintă de mult un obstacol în calea infractorilor. Din păcate, ele mai reprezintă încă o barieră în calea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, de exemplu, ca o consecinţă a suveranităţii statelor şi a principiului teritorialităţii legii penale, o autoritate judiciară din România nu poate confisca nemijlocit o sumă de bani aflată într-un cont bancar din străinatate.

Cum până şi între statele membre ale Uniunii Europene suveranitatea statelor ramâne una din limitele cooperării împotriva criminalităţii, singura soluţie este asistenţa pe care statele şi-o acordă reciproc în combaterea infracţionalităţii. [3, p.76]

Extrădarea este una din formele cooperării judiciare internaţionale în materie penală ce poate fi definită ca fiind o procedură juridică internaţională prin intermediul căreia un stat suveran (statul solicitat) acceptă să predea unui alt stat (statul solicitant) o persoană care se află pe teritoriul său şi care este urmărită penal sau trimisă în judecată pentru o infracţiune ori este căutată în vederea executării unei pedepse în statul solicitant.

Mandatul european de arestare reprezintă o adevărată revoluţie în ceea ce priveşte procedura de extrădare şi predare a tuturor persoanelor care se sustrag de la urmărirea penală, judecată sau de la executarea pedepselor.

Mandatul european de arestare este prima măsură concretă în domeniul dreptului penal care implementează principiul recunoaşterii reciproce, pe care Consiliul European o aprecia ca fiind „piatra unghiulară” a cooperării judiciare în materie penală.

Totodată, mandatul european de arestare se emite numai atunci când un mandat de arestare preventivă sau de

exclusively governmental feature, nowadays it has got new sizes and valences.

If, in the past, we used the terms of “international juridical assistance” for assigning different forms of interstate help in this field, nowadays we use “cooperation” for emphasizing a new approach: it is not about passively granting assistance to another state in different judicial procedures anymore, but it is about actively collaborating with all the authorities of that state. [3, p.19]

It is known that the frontiers do not represent an obstacle for the criminals anymore. Unfortunately, they still represent a barrier for the authorities of applying the law. Thus, for example, as a consequence of the state sovereignty and of the criminal law territoriality principle, a judicial authority in Romania cannot confiscate directly a sum of money placed in a bank account abroad.

As, even between the member states of the European Union, the state sovereignty remains one of the cooperation limits against criminality, the only solution is the assistance the states mutually grant in combating the criminality. [3, p.76]

Extradition is one of the forms of international judicial cooperation in criminal matterss that may be defined as an international juridical procedure by means of which a sovereign state (the demanded state) accepts to render to another state (the demanding state) a person placed on its territory and who is criminally investigated or sent to the court for an offence or who is wanted in order to execute a punishment in the demanding state.

The European arrest warrant represents a real revolution regarding the extradition procedure and the one of rendering all the persons skipping the criminal investigation, the judgement or the punishment execution.

The European arrest warrant is the first actual measure in the field of the criminal law implementing the mutual acknowledgement principle that the



52

executare a pedepsei închisorii nu poate fi adus la îndeplinire în ţară, întrucât persoana în cauză se sustrage pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene.

Unul dintre obiectivele declarate ale U.E. este aşa cum se statuează la art. 29 paragraful 1 din Tratatul Uniunii Europene: „să asigure cetăţenilor săi un nivel ridicat de protecţie într-un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, elaborând o acţiune în comun în domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală, prevenind rasismul şi xenofobia şi luptând cu aceste fenomene”.

În conformitate cu prevederile celui de-al doilea paragraf al art. 29, acest obiectiv este atins prin prevenirea criminalităţii organizate, dar nu numai, şi lupta împotriva acestui fenomen, în principal a terorismului, traficului de fiinţe umane şi a infracţiunilor împotriva copiilor, traficului de droguri, traficului de arme, corupţiei şi fraudei, prin următoarele mijloace:

� cooperarea mai strânsă între forţele de poliţie, autorităţile vamale şi celelalte autorităţi competente din statele membre, deopotrivă direct şi prin intermediul Oficiului European de Poliţie (Europol);

� cooperarea mai strânsă între autorităţile judiciare şi celelalte autorităţi competente din statele membre, inclusiv Unitatea europeană de cooperare judiciară (Eurojust);

� apropierea, atât cât este nevoie, a normelor de drept penal ale statelor membre. Aşadar, primele două mijloace avute în vedere de articolul 29 din Tratatul Uniunii Europene sunt intensificarea cooperării poliţieneşti, vamale şi judiciare în materie penală.

Este indiscutabil că fără o cooperare strânsă în aceste domenii, este de neconceput îndeplinirea obiectivului stabilit prin art. 2 din Tratatul de la Amsterdam, de a construi, menţine şi dezvolta un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.

De asemenea, se subliniază că o componentă esenţială a Pilonului III al Uniunii este cooperarea judiciară în materie

European Council appreciated as being “the angular stone” of the judicial cooperation in criminal matters.

At the same time, the European arrest warrant is emitted only when the preventive arrest warrant or the one of executing the prison punishment cannot be accomplished in the country whereas the respective person backs out on the territory of another member state of the European Union.

One of the EU declared objectives, is, as it is stated at art. 29 paragraph 1 of the European Union Treaty: “providing to its citizens a high level of protection in a space of freedom, security and justice, by elaborating a common action in the field of police and judicial cooperation in criminal matterss, preventing racism and xenophobia and fighting against this phenomena”.

According to the stipulations of the second paragraph of art. 29, this objective is reached by preventing organized criminality, but also by fighting against this phenomenon, mainly against terrorism, traffic of human beings and offences against children, drug trade, weapons traffic, corruption and fraud, by the following means:

� The tighter cooperation between police forces, custom authorities and other relevant authorities of the member states, both directly and by means of the European Police Office (Europol);

� The tighter cooperation between the judicial authorities and the other competent authorities of the member states, including the European Unit of Judicial Cooperation (Eurojust);

� The closeness, as much as necessary, of the criminal law norms of the member states. Therefore, the first two means considered by article 29 of the Union European Treaty are the intensification of police, custom and judicial cooperation in criminal matterss.

Far and away, with no tight cooperation in these fields, we cannot think



53

penală, al cărei temei juridic se găseşte în articolul 31 din Tratatul Uniunii Europene. Potrivit acestui articol, „acţiunea în comun în domeniul cooperării judiciare în materie penală vizează, între altele, să:

a) faciliteze şi accelereze cooperarea între ministerele şi autorităţile judiciare sau echivalente competente ale statelor membre, inclusiv, atunci când este cazul, prin intermediul Eurojust, în ceea ce priveşte procesul penal şi executarea hotărârilor;

b) faciliteze extrădarea între statele membre;

c) asigure, în măsura necesară îmbunătăţirii acestei cooperări, compatibilitatea regulilor aplicabile în statele membre; d) prevină conflictele de competenţă între statele membre;

e) adopte progresiv măsuri instaurând reguli minime privind elementele constitutive ale infracţiunilor penale şi sancţiunilor aplicabile în domeniul criminalităţii organizate, terorismului şi traficului de droguri”.

Paragraful 2 al art. 31 din Tratatul Uniunii Europene solicită Consiliului Europei să încurajeze cooperarea prin intermediul Eurojust, permiţându-i acestuia să contribuie la o bună coordonare între autorităţile naţionale ale statelor membre însărcinate cu urmărirea penală, să îşi dea concursul la anchetele referitoare la infracţiuni de criminalitate transfrontalieră gravă, în particular în cazurile de criminalitate organizată. De asemenea, se încurajează o cooperare strânsă între Eurojust şi Reţeaua Judiciară Europeană, pentru executarea comisiilor rogatorii şi soluţionarea cererilor de extrădare.

Competenţa teritorială este, alături de competenţa materială şi de competenţa funcţională, una din formele fundamentale de competenţă, fără de care nu se poate stabili competenţa precisă a unui organ judiciar în rezolvarea unei cauze penale. [4, p.59]

Dintre formele fundamentale de competenţă, competenţa teritorială se impune

about accomplishing the objective established by art. 2 of the Amsterdam Treaty, of building, keeping and developing a space of freedom, security and justice.

Also, it is emphasized that an essential component of Pillar III of the Union is the judicial cooperation in criminal matterss, whose juridical basis is found in article 31 of the European Union Treaty. According to this article, “the common action in the judicial cooperation field in criminal matterss refers, among others, to:

d) Easing and accelerating the cooperation between ministries and the judicial or equivalent competent authorities of member states, including, where appropriate, by means of Eurojust, regarding the criminal process and the execution of decisions;

e) Easing extradition between member states;

f) Providing, as much as necessary for the improvement of this cooperation, the compatibility of rules applicable in the member states; d) preventing the jurisdiction conflicts between member state;

f) Progressively adopting measures by installing minimum rules regarding the constitutive elements of the criminal offences and of the sanctions applicable in the field of organized criminality, terrorism and drug trade”.

Paragraph 2 of art. 31 of the European Union Treaty requires to the European Council to encourage the cooperation by means of Eurojust, by allowing it to contribute to a good coordination between the national authorities of the member states charged with the criminal investigation, to participate to the investigations referring to the offences of serious transfrontier criminality, especially in the cases of organized criminality. Also, a tight cooperation between Eurojust and the European Judicial Network is encouraged for executing the delegated commissions and settling extraditions demands.



54

prin deosebita sa importanţă, ea fiind imuabilă, în sensul că organele judiciare nu pot instrumenta sau judeca o cauză penală decât dacă sunt competente din punct de vedere teritorial.

Plecând de la această calificare apare ca deosebit de importantă cunoaşterea criteriilor în funcţie de care se stabileşte competenţa teritorială şi modul în care acestea sunt aplicate.

În lumina reglementărilor procesual penale române, determinarea competenţei teritoriale a organelor judiciare se realizează după două coordonate principale – art.30 C.p.pen. (competenţa pentru infracţiunile săvârşite în ţară) şi art. 31 C.p.pen. (competenţa pentru infracţiunile săvârşite în străinătate).

Stabilirea competenţei teritoriale, ca şi criteriu de determinare a competenţei teritoriale în materie penală, presupune antamarea atât a unor aspecte de drept penal, cât şi a unor aspecte de drept procesual penal.

Astfel, din punct de vedere al dreptului substanţial, aprecierea locului unde a fost săvârşită o infracţiune se face prin aplicarea principiului teritorialităţii. Aplicarea însăşi a principiului teritorialităţii în determinarea locului săvârşirii infracţiunii a fost caracterizată prin abordări diferite ce au îmbrăcat în doctrina dreptului penal mai multe forme în jurul cărora s-au construit mai multe teorii – teoria acţiunii, a rezultatului, a ilegalităţii, a preponderenţei a ubicuităţii.

În final, din punct de vedere al dreptului procesual, analiza şi definirea locului săvârşirii infracţiunii se face în conformitate cu teoria ubicuităţii sau a echivalenţei, teorie dominantă în prezent în doctrina penală.

Asistenţa judiciară cu caracter procesual se concretizează în efectuarea unor acte procedurale penale internaţionale necesare soluţionării anumitor cauze penale: extrădarea, predarea în baza unui mandat european de arestare, transferul de proceduri

Territorial jurisdiction is, beside the material jurisdiction and the functional jurisdiction, one of the basic forms of jurisdiction without which we cannot establish the exact jurisdiction of a judicial organ in settling a criminal cause. [4, p.59]

Among the basic forms of jurisdiction, the territorial jurisdiction is imposed by its special importance, as it is immutable, meaning that the judicial organs cannot conclude or judge a criminal cause unless they are territorially competent.

Starting from this qualification, it seems to be especially important to know the criteria depending on which territorial jurisdiction is established and the way they are applied.

In the light of the Romanian criminal procedural regulations, the determination of the territorial jurisdiction of the judicial organs is accomplished according to two main coordinates – art.30 of the Criminal Procedure Code (the jurisdiction for the offences accomplished inside the country) and art. 31 of the Criminal Procedure Code (the jurisdiction for the offences accomplished abroad).

The establishment of territorial jurisdiction in criminal matters, as a determining criterion of territorial jurisdiction in criminal matters, supposes the opening of both certain criminal law aspects and criminal procedural law ones.

Therefore, from the substantial law viewpoint, the appreciation of the place where an offence has been accomplished is made by applying the territoriality principle. The application itself of the territoriality principle in determining the place of accomplishing the offence was featured by different approaches having, in the criminal law doctrine, several forms based on which there were several theories – the action theory, the result one, the illegitimacy one, the ubiquity preponderance one.

Finally, from the procedural law viewpoint, the analysis and the definition of the place where the offence has been



55

în materie penală, transferul persoanelor condamnate, comisiile rogatorii, notificarea actelor de procedură care se întocmesc şi se depun într-un dosar penal etc.

Prin prisma noţiunii de asistenţă judiciară în materie penală, se constată că ea conţine atât forme de cooperare cu caracter personal, cât şi cu caracter informativ.

Extrădarea sau executarea hotărârilor penale pronunţate în străinătate sunt două dintre instituţiile reglementate de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, aflate în corelaţie directă cu problema competenţei în cazul infracţiunilor săvârşite în străinătate.

Comisia rogatorie internaţională în materie penală este acea formă de asistenţă judiciară internaţională care constă în împuternicirea pe care o autoritate judiciară dintr-un stat o acordă unei autorităţi de acelaşi fel din alt stat, mandatată să îndeplinească, în locul şi în numele său unele activităţi judiciare privitoare la un anumit proces penal.

Informaţiile primite de la autorităţile competente ale statelor străine în cadrul schimbului de informaţii se primesc de către Ministerul Justiţiei, care le trimite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru a se proceda în raport cu atribuţiile corespunzătoare organelor judiciare române.

Art. 6 CEDO precizează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil de către o instanţă imparţială şi independentă, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzaţii.

Respectarea dezideratelor enunţate s-a transpus în plan legislativ prin introducerea art. 4081 C.p.pen, care prevede că hotărârile pronunţate în cauzele în care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale pot fi supuse revizuirii dacă există consecinţe grave ale

accomplished are made according to the ubiquity or equivalence theory, a theory that currently dominates the criminal doctrine.

The procedural judicial assistance is concretised in accomplishing certain international criminal procedural documents necessary for settling certain criminal causes: extradition, rendering based on an European arrest warrant, transfer of procedures in criminal matters, transfer of sentenced persons, delegated commissions, notifying the procedural documents accomplished and laid down in a criminal file etc.

By means of the judicial assistance notion in criminal matters, it is found that it contains both personal and informative cooperation forms.

The extradition or the execution of judicial decisions pronounced abroad are two of the institutions regulated by Law no. 302/2004 regarding international judicial cooperation in criminal matters, placed in direct correlation to the jurisdiction problem in case of the offences accomplished abroad.

The international delegated Commission in criminal matters is that form of international judicial assistance consisting of the delegacy a judicial authority of a state grants to an authority of the same kind of another state, mandated to accomplish, in its place and name, certain judicial activities regarding a certain criminal process.

The information received from the competent authorities of the foreign states in frame of the information exchange is received by the Ministry of Justice that sends it to the Prosecutor’s Office near the High Court of Cassation and Justice and to the Ministry of Administration and Intern Affairs, in order to proceed in report to the attributions corresponding to the Romanian judicial organs.

Art. 6 ECHU specifies that any person has the right to be judged equitably, publically and in a reasonable term by an impartial and independent court instituted by the law, that will decide on the solidity of any accusation.



56

acestei încălcări care continuă să se producă şi care nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. Competenţa de soluţionare a cererii de revizuire revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în complet de 9 judecători.

Elementul principal care a stat la baza apariţiei şi dezvoltării ulterioare a cooperării internaţionale şi fără de care aceasta nu se putea concepe, l-a constituit încrederea reciprocă într-un cadru instituţional bine reglementat.

Cooperarea judiciară internaţională în materie penală reprezintă doar un domeniu în cadrul activităţilor specifice de cooperare între statele lumii, domeniu extrem de important care s-a impus cu necesitate încă de la începutul secolului trecut.

Cooperarea judiciară internaţională în materie penală nu este o noţiune inventată în secolul trecut,fiind cunoscută din cele mai vechi timpuri. Fireşte că la început cooperarea judiciară se rezuma la rezolvarea intereselor, de multe ori personale ale monarhilor în lupta acestora cu opozanţii lor politici. [5, p.16]

Dezvoltarea fără precedent a relaţiilor internaţionale în societatea contemporană a fost însoţită de o creştere, de asemenea fără precedent, a criminalităţii internaţionale, prin proliferarea unor forme ale criminalităţii organizate pe teritoriul mai multor state.

La momentul actual cooperarea judiciară internaţională în materie penală reprezintă o necesitate stringent asumată de majoritatea statelor, care poate conduce la obţinerea unor succese importante în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere.

La nivelul Uniunii Europene s-au creat structuri specializate, atât pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere, cât şi pentru identificarea, prinderea şi tragerea la răspundere penală a autorilor unor infracţiuni care se sustrăgeau cercetărilor.

Simplificarea procedurilor de extrădare prin introducerea mandatului european de arestare reprezintă, un exemplu

Respecting the listed desiderata was legislatively transposed by introducing art. 4081 of the Criminal Procedure Code stipulating that the decisions pronounced in the causes when the European Court of Human Rights has found a deviation from a right stipulated by the Convention for Protecting the Human Basic Rights and the Liberties, we may submit to the review, if there are serious consequences of this deviation that continues to be produced and that can be remediated only by reviewing the pronounced decision. The jurisdiction of settling the reviewing demand belongs to the High Court of Cassation and Justice in all 9 judges.

The main element that was basis of the subsequent appearance and development of international cooperation and without which it could not have been conceived, consisted of the mutual trust in a well regulated institutional frame.

International judicial cooperation in criminal matters represents only a field in frame of the specific activities of cooperation between the world states, an extremely important field that has been necessarily imposed since the beginning of the past century.

The international judicial cooperation in criminal matters is not a notion invented in the past century, as it has been known since the oldest times. Naturally, at the beginning the judicial cooperation was resumed at settling the interests, often the personal ones of the monarchs in their fight against their political opposition. [5, p.16]

The development with no precedent of the international relations in the contemporary society was accompanied by an increase, also with no precedent, of the international criminality, by proliferating certain forms of the organized criminality on the territory of several states.

At present, the international judicial cooperation in criminal matters represents a necessity stringently assumed by most of the states, that may lead to the obtaining of some



57

elocvent din acest punct de vedere. Crearea unui spaţiu de libertate,

securitate şi justiţie, deziderat declarat şi asumat de Uniunea Europeană, nu se poate realiza decât în contextul perfecţionării cooperării judiciare în materie penală între statele membre.

În ultimii ani, cooperarea judiciară internaţională a cunoscut noi şi diversificate forme, unele legiferate prin norme juridice interne altele prevazute în diferite tratate şi convenţii internaţionale.

Lupta contra fenomenului infracţional necesită combaterea lui nu numai în limitele hotarelor unor ţări, ci impune măsuri de colaborare şi pe plan internaţional. Printre aceste măsuri, trebuie amintite în primul rând convenţiile de asistenţă judiciară ce se încheie între diversele state. De pildă, ţara noastră are încheiate convenţii de asistenţă judiciară cu toate statele vecine şi cu o seamă de alte ţări.

În materia asistenţei judiciare în lipsa unor convenţii internaţionale pot căpăta eficienţă regulile generale ale reciprocităţii, foarte frecvent întâlnită în domeniul relaţiilor internaţionale.

Potrivit prevederilor Legii 302/2004, asistenţa judiciară internaţională în materie penală cuprinde îndeosebi următoarele forme de cooperare:

� comisiile rogatorii internaţionale; � audierile prin videoconferinţe; � transmiterea spontană de

informaţii; � livrările supravegheate; � anchetele sub acoperire; � supravegerea transfrontalieră; � interceptarea şi înregistrarea

convorbirilor şi comunicărilor etc. [5, p.416] Apariţia cadrului legal ce

reglementează activitatea investigatorilor sub acoperire a fost determinată de necesităţile luptei împotriva unor forme de criminalitate atipice, ce se desfăşoară într-un mod organizat şi ermetic, astfel încat activitatea de probare a actelor infracţionale prin

important successes in the fight against the cross-border criminality.

At the European Union level, they created specialized structures both for preventing and combating the cross-border criminality and for identifying, catching and using the criminal responsibility of the authors of certain offences that skipped the researches.

The simplification of extradition procedures by introducing the European arrest warrant represents an eloquent example from this viewpoint.

The creation of a space of freedom, security and justice, a desideratum declared and assumed by the European Union can only be accomplished in the context of improving the judicial cooperation in criminal matters between the member states.

During the recent years, the international judicial cooperation has known new and diversified forms, some of them being enacted by domestic juridical norms, others being stipulated in different international treaties and conventions.

The fight against the criminal phenomenon needs to combat it not only in the limits of the frontiers of a country, but it also imposes collaboration measures at international level. Among these measures, we should mention in the first place the judicial assistance conventions that are contracted between different states. For example, our country has contracted judicial assistance conventions with all the neighbour states and with a lot of other countries.

In the matter of judicial assistance, in the absence of certain international conventions, the general rules of mutuality may become efficient, as mutuality is very frequently met in the international relations field.

According to the stipulations of Law 302/2004, the international judicial assistance in criminal matters contains especially the following cooperation forms:

� international delegated commissions;



58

metodele normale devine deosebit de dificilă, dar nu imposibilă.

Examinând instituţia extrădării, apariţia şi evoluţia în timp a acesteia de la legislaţiile interne şi convenţiile bilaterale încheiate la sfârşitul secolului al XIX-lea, continuând cu Convenţia europeană privind extrădarea din 13 decembrie 1957 şi cele două Protocoale Adiţionale ale acesteia, până la formele moderne adoptate în legislaţia Uniunii Europene, respectiv Decizia-cadru privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, a demonstrat importanţa acesteia, rolul determinant pe care l-a jucat în întreaga arhitectură a prevenirii şi combaterii criminalităţii. [5, p.299]

Mandatul european de arestare nu trebuie confundat cu mandatul de arestare preventivă din dreptul intern, întrucât mandatul european de arestare este o decizie judiciară care are întotdeauna la bază un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei emis în condiţiile legii pe plan intern.

Cooperarea judiciară în materie penală are drept scop stabilirea unui spaţiu european comun de libertate, de securitate şi de justiţie ce răspunde încrederii mutuale între sistemele justiţiei penale din statele membre, care se sprijină pe principiile libertăţii şi democraţiei statului de drept şi respectă drepturile fundamentale garantate de Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Specialiştii în domeniu consideră că noţiunea de asistenţă judiciară internaţională în materie penală are în literatura juridică, două accepţiuni:

În sens larg, prin asistenţă judiciară internaţională se întelege asistenţa oferită în general, în cadrul luptei împotriva infracţionalităţii; în această accepţiune sunt incluse: cooperarea organelor de poliţie judiciară, comisiile rogatorii internaţionale în materie penală, recunoşterea hotărârilor judecătoreşti, extrădarea etc.

� hearings by videoconferences; � spontaneous transmission of

information; � supervised deliveries; � investigations under cover; � cross-border supervision; � interception and registration of

calls and of communications etc. [5, p.416] The appearance of the legal frame

regulating the activity of undercover investigators was determined by the necessities of the fight against some atypical criminality forms that are developed in an organized and hermetic way, so that the proving activity of the criminal acts by normal methods become extremely difficult, but not impossible.

By examining the extradition institution, its appearance and evolution in time since the intern legislations and the bilateral conventions contracted at the end of the 19th century, and by going on with the European Convention regarding the extradition on December 13th, 1957 and its two Additional Protocols, to the modern forms adopted in the European Union legislation, respectively the Frame-Decision regarding the European arrest warrant and the rendering procedures between the member states, it has proved its importance, the determinant role it has played in the entire architecture of preventing and combating criminality. [5, p.299]

The European arrest warrant should not be mistaken by the preventive arrest warrant in the intern law whereas the European arrest warrant is a judicial decision that is always based on a preventive arrest warrant or a mandate of executing the punishment, emitted in the law conditions at domestic level.

The purpose of judicial cooperation in criminal matters is to establish a common European space of freedom, security and justice responding to the mutual trust between the systems of criminal justice in the member states, being supported by the



59

În sens restrâns, asistenţa judiciară internaţională se referă la asistenţa juridică cu caracter judiciar prin care se întelege asistenţa pe care organele judiciare dintr-un stat o acordă în cursul procesului penal organelor judiciare din statul în care are loc activitatea judiciară şi care constă în efectuarea, predarea sau comunicarea unor acte procedurale necesare soluţionării acelei cauze. [6, p.10]

2. Colaborarea în domeniul

asistenţei judiciare internaţionale în materie penală

Particularităţile asistenţei juridice internaţionale în materie penală, parte integrantă a asistenţei internaţionale în domeniul juridic, decurg din însuşi specificul dreptului penal şi al raporturilor juridice pe care le disciplinează.

Conceput ca o totalitate a normelor ce reglementeză relaţiile sociale de luptă împotriva încălcărilor ce aduc atingere celor mai importante valori sociale, dreptul penal este legat indisolubil de ordinea juridică internă a fiecărui stat.

Raportată la această incidenţă teritorială, ideea de asistenţă şi cooperare internaţională în domeniul dreptului penal este indiscutabil legată de interesele interne ale fiecărui stat.

În dreptul penal modern nu mai guvernează exclusiv principiul teritorialităţii sub raportul aplicării sale în spaţiu, ci şi alte principii de natură să asigure activităţii respective o incidenţă şi cu privire la situaţii extrateritoriale, ceea ce conduce în mod necesar la ideea de asistenţă internaţională.

În majoritatea cazurilor, aplicarea legii penale a unui stat în vederea tragerii la răspundere penală a infractorilor necesită îndeplinirea pe teritoriul altui stat a unor acte şi măsuri necesare pentru realizarea represiunii, începând de la descoperirea infracţiunilor, identificarea şi arestarea infractorilor, percheziţii, audieri de martori şi expertize, şi terminând cu solicitarea şi acordarea extrădării, ori cu recunoaşterea

principles of freedom and of democracy of the legal state and respecting the basic rights guaranteed by the European Convention for Protecting the Basic Human Rights and Freedoms.

The specialists in the field consider that the international judicial assistance notion in criminal matters has, in the juridical literature, two meanings:

In a large sense, by international judicial assistance, we mean the assistance generally offered in frame of the fight against criminality; in this meaning, we include: the cooperation of the judicial police bodies, the international delegated commissions in criminal matters, the acknowledgement of judicial decisions, extradition etc.

In a restrained sense, the international judicial assistance refers to the juridical assistance having a judicial feature by means of which we mean the assistance the judicial organs of a state grant during the criminal process to the judicial organs of the state where there is the judicial activity and consisting of accomplishing, rendering or communicating some procedural documents necessary for settling that cause. [6, p.10]

2.Collaboration in the field of

the international judicial assistance in criminal matters

The particularities of international juridical assistance in criminal matters, an integrant part of the international assistance in the juridical field, come from the specificity of the criminal law and of the juridical reports it comprises.

Conceived as a group of the regulating the social relations of fighting against the deviations reaching the most important social values, criminal law is indissolubly connected to the domestic juridical order of every state.

Reported to this territorial incidence, the idea of international assistance and cooperation in the criminal law field is



60

hotărârilor penale străine. Prin finalitatea sa, activitatea de

prevenire şi combatere a fenomenului infracţional dobândeşte pe lângă aspectul intern şi un aspect extern; aşa fiind, principiul ubicuităţii represiunii capătă caracterul unui imperativ a cărui eficienţă implică o temeinică organizare a asistenţei şi o colaborare internaţională între state în materie penală. [1, p. 14]

Temeiul incriminărilor în legislaţia fiecărui stat, scopul pentru care acestea intervin, relaţiile pe care le ocrotesc şi valorile sociale pe care le apără, ţin de caracterul orânduirii fiecărui stat şi dau expresie intereselor de clasă respective.

Fiecare stat care nu îngăduie altui stat să efectueze pe teritoriul său acte privind represiunea, dar convine ca organele sale să îndeplinească astfel de acte solicitate de alt stat, îşi afirmă astfel suveranitatea sa şi îşi manifestă în acelaşi timp solidaritatea cu celelalte state în lupta contra criminalităţii. [7, p. 134]

Cel mai adesea, noţiunea de asistenţă penală internaţională îmbracă două accepţiuni: o accepţiune mai restrânsă, aşa-numita asistenţă juridică cu caracter judiciar („in foro”), prin care se înţelege asistenţa pe care organele judiciare din diferite state şi-o acordă în cursul procesului penal şi care se manifestă în mod obişnuit în efectuarea sau în trimiterea actelor procedurale devenite necesare, şi o accepţiune mai largă, prin care se înţelege asistenţa oferită în general în cadrul luptei împotriva infracţionalităţii („in et extra foro”).

Un pas foarte mare s-a făcut în combaterea fenomenului infracţional pe plan internaţional prin recunoaşterea şi consacrarea în codurile penale ale diferitelor state a principiului universalităţii.

În acelaşi timp, însă, pe planul colaborării statelor în direcţia prevenirii şi combaterii fenomenului infracţional, s-a manifestat şi se manifestă tot mai mult tendinţa unor înţelegeri internaţionale mai largi în acest domeniu, care să faciliteze

indisputably connected to the intern interests of every state.

In the modern criminal law, the territoriality principle under the report of its application in space does not govern exclusively anymore, but other principles able to provide to the respective activity an incidence regarding the extraterritorial situations, a fact necessarily leading to the international assistance idea.

In most of the cases, the application of the criminal law of a state in order to use the criminal responsibility of the criminals needs the accomplishment, on the territory of another state, of certain documents and measures necessary for accomplishing the repression, starting from the discovery of the offences, the identification and the arrestment of the criminals, inquisitions, witness hearings and expertises, and by ending with the requirement and the granting of extradition, or by acknowledging the foreign criminal decisions.

By its finality, the activity of preventing and combating the criminal phenomenon proves, beside the internal aspect, an external one, as well; thus, the repression ubiquity principle gets the feature of an imperative whose efficiency involves a serious organization of the assistance and an international collaboration between the states in criminal matters. [1, p. 14]

The basis of incriminations in the legislation of every state, the purpose for which these interfere, the relations they protect and the social values they defend are related to the organization feature of every state and express the respective class interests.

Every state that does not allow another state to accomplish, on its territory, acts regarding the repression, but that agrees for its organs to accomplish such acts required by another state, affirms thus its sovereignty and at the same time it manifests its solidarity to the other states in the fight against criminality. [7, p. 134]

Most often, the international criminal



61

descoperirea şi arestarea infractorilor, să facă posibilă judecarea acestora de instanţa cea mai îndreptăţită a o face şi în cele mai bune condiţii.

Prin asistenţa penală internaţională se urmăreşte prevenirea fenomenului infracţional sub ambele sale aspecte: atât ca prevenţie specială, cât şi ca prevenţie generală. Pentru realizarea acestui obiectiv complex este necesară extinderea colaborării statelor în direcţia cunoaşterii atât a fenomenului infracţional în profunzimea sa, cât şi a antecedentelor penale ale diferiţilor infractori.

Pe de altă parte, pentru desfăşurarea în bune condiţii a proceselor penale este indispensabilă cunoaşterea exactă a faptelor, şi deci examinarea tuturor probelor necesare.

Încă înainte de aderare, România a desemnat puncte de contact pentru Eurojust (din 2002), iar în baza Acordului privind cooperarea între România şi Eurojust, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2005, ratificat prin Legea nr. 58/2006, începând cu 18 septembrie 2006 un procuror român a fost detaşat la Haga, ca magistrat de legătură la Eurojust.

De la data aderării, Acordul de cooperare şi-a încetat efectele, iar România, ca stat membru UE, şi-a desemnat membrul naţional în Eurojust.

Eurojust nu trebuie confundat cu Reţeaua Judiciară Europeană (RJE / EJN), deşi are o relaţie strânsă cu aceasta. RJE a fost înfiinţată printr-o Acţiune Comună din 29 iunie 1998, tot pentru facilitarea cooperării judiciare, îndeosebi împotriva formelor grave ale criminalităţii, însă spre deosebire de Eurojust aceasta este o structură flexibilă, formată din puncte de contact desemnate de fiecare stat membru, care se întâlnesc de trei ori pe an (câte o reuniune organizată de preşedinţiile semestriale ale Consiliului, în ţara care deţine preşedinţia, şi o reuniune la Bruxelles, în luna februarie), pentru a schimba opinii privind evoluţiile în domeniu, iar în restul timpului, fiecare în ţara de origine, intermediază contactul între

assistance notion has two meanings: a more restrained meaning, the so-called juridical assistance having a judicial feature (“in foro”), by means of which we mean the assistance the judicial organs of different states grant to each other during the criminal process and that is usually manifested by accomplishing or sending the procedural acts become necessary and a larger meaning, by means of which we mean the assistance generally offered in frame of the fight against criminality (“in et extra foro”).

A very big step was made in combating the criminal phenomenon at the international level, by acknowledging and consecrating the universality principle in the criminal codes of different states.

But at the same time, at the level of the state collaboration for preventing and combating the criminal phenomenon, it has been manifested more and more the tendency of certain larger international agreements in this field that should ease the discovery and the arrestment of the criminals, that should make possible their judgement by the court that has the right to do it and in the best conditions.

By means of international criminal assistance, we want to prevent the criminal phenomenon under both of its aspects: both as a special prevention and as a general one. For accomplishing this complex objective, it is necessary to extend the state collaboration in the direction of knowing both the criminal phenomenon in its depth and the criminal records of different criminals.

On the other hand, for the development in good conditions of the criminal process, it is indispensable to know exactly the facts and to examine all the necessary evidence.

If, before accession, Romania assigned contact points for Eurojust (since 2002), and based on the Agreement regarding the cooperation between Romania and Eurojust, signed in Brussels on December 2nd, 2005, ratified by Law no. 58/2006, starting with September 18th, 2006



62

autorităţile judiciare din statele membre. RJE a creat însă excelente

instrumente informatice menite a facilita cooperarea judiciară între statele membre, între care ATLAS-ul judiciar, Fiches belges, SOLON, Compendium. Pe site-ul Reţelei, pot fi găsite astfel toate informaţiile necesare pentru asigurarea contactului direct între autorităţile judiciare din statele membre, atât în cazul mandatului european de arestare, cât şi în cazul asistenţei judiciare în materie penală.

În cadrul asistenţei şi cooperării internaţionale trebuie, aşadar, organizate identificarea şi arestarea infractorilor care s-au refugiat pe teritoriul altui stat şi strângerea probelor care vor fi puse la dispoziţia organelor judiciare cărora le revine competenţa de a realiza represiunea. Aceste operaţii se amplifică atunci când mijloacele de probă pentru unele fapte se găsesc dispersate pe teritoriile mai multor state.

Organizarea unei colaborări internaţionale între organele judiciare din diferite state în vederea asigurării unei bune administrări a justiţiei formează, obiectul asistenţei juridice internaţionale în materie penală.

3. Forme de asistenţă juridică internaţională în materie penală

3.1. Forme de asistenţă cu caracter informativ

Prin asistenţă juridică penală, în sens restrâns, se înţelege asistenţa pe care organele judiciare dintr-un stat, o acordă în cursul procesului penal organelor judiciare din statul în care are loc activitatea judiciară şi care constă în efectuarea, predarea sau comunicarea de acte procedurale, necesare soluţionării acelei cauze.

Potrivit dispoziţiilor art.158 din Legea nr.302/2004, modificat şi completat prin punctul 100 din Legea 224/2006, asistenţa judiciară cuprinde: comisiile rogatorii internaţionale, audierile prin videoconferinţă, înfăţişarea în statul solicitant a martorilor, experţilor şi a

a Romanian prosecutor was detached at Hague, as a connection magistrate to Eurojust.

Since the accession, the Cooperation Agreement has stopped its effects and Romania, as an EU member state, has assigned its national member in Eurojust.

Eurojust should not be mistaken for the European Judicial Network (EJN), even if it is tightly connected to it. EJN was settled by a Common Action on June 29th, 1998, also for easing judicial cooperation, especially against the serious types of criminality, but unlike Eurojust, this is a flexible structure formed of contact points assigned by every member state, that are met three times a year (a reunion organized by the half-yearly presidencies of the Council, in the country that owns the presidency, and a Reunion in Brussels, in February) for exchanging opinions regarding the evolution in the field, and in the rest of the time, each of them in the original country intermediates the contact between the judicial authorities in the member states.

But EJN has created excellent computerized tools meant to ease the judicial cooperation between the member states, including the judicial ATLAS, Fiches belges, SOLON, Compendium. On the Network Site we may find all the information necessary for providing the direct contact between the judicial authorities in the member states, both in case of the European arrest warrant, and in case of the judicial assistance in criminal matters.

In frame of international assistance and cooperation, we should organize thus the identification and the arrest of criminals who took refuge on the territory of another state and the collection of the evidence that will be made available to the judicial organs being able to accomplish repression. These operations are emphasized when the evidence means for certain acts are dispersed on the territories of several states.

The organization of an international collaboration between the judicial organs in



63

persoanelor urmărite, notificarea actelor de procedură care se întocmesc ori se depun într-un proces penal, cazierul judiciar. Asistenţa judiciară cuprinde, însă, şi alte forme de asistenţă, cum ar fi transmiterea spontantă de informaţii.

În cadrul formelor de asistenţă juridică penală consacrate, un prim grup al acestora îl constituie formele care servesc la realizarea luptei împotriva fenomenului infracţional în general, facilitând prin transmiterea de informaţii combaterea criminalităţii, mai ales sub aspectul prevenţiei generale.

Informaţiile procurate prin intermediul acestor forme pot, însă, servi deseori şi la descoperirea, urmărirea şi soluţionarea unui caz concret, la cunoaşterea antecedentelor unor infractori, identificarea autorilor unor infracţiuni după: urmele papilare, testele ADN, etc., facilitând astfel identificarea acestora şi individualizarea pedepselor ce li se aplică.

Se poate concluziona că aceste forme de asistenţă prin informare, aduc în principal un aport direct în sfera prevenţiei generale şi un aport indirect în sfera activităţii de represiune.

Remiterea de copii sau extrase de pe hotărârile penale, transmiterea antecedentelor penale şi schimbul de informaţii în general, au loc întotdeauna în executarea unei înţelegeri anterioare (convenţia bilaterală, de exemplu).

a) În raport cu funcţiunea lor directă, adică înlesnirea contra fenomenului infracţional, procurarea de informaţii serveşte la ţinerea în evidenţă a persoanelor socialmente periculoase, refugiate pe teritoriul unui stat. Un stat este interesat, să cunoască infracţiunile pe care cetăţenii săi le-au săvârşit pe teritoriul altor state şi condamnările pronunţate faţă de aceştia.

b) În raport cu funcţiunea lor indirectă, procurarea de informaţii este utilă realizării în bune condiţii a justiţiei penale.

Toate legislaţiile penale sunt de acord cu faptul că pentru aplicarea unei pedepse

different states in order to provide a good administration of the justice forms the object of the international juridical assistance in criminal matters.

3. Forms of international juridical assistance in criminal matters

3.1. Forms of informative assistance

By criminal juridical assistance, in a restrained sense, we mean the assistance the judicial organs of a state grant, during the criminal process, to the judicial organs of the state where the judicial activity has place and consisting of accomplishing, rendering or communicating procedural documents necessary for settling that cause.

According to the stipulations of art.158 of Law no. 302/2004, amended and completed by point 100 of Law 224/2006, the judicial assistance comprises: international delegated commissions, hearings by videoconference, appearance of witnesses, of experts and of wanted persons in the demanding state, the notification of procedure documents that are accomplished or laid down in a criminal process, the judicial record. But the judicial assistance also contains other forms of assistance, such as the spontaneous transmission of information.

In frame of the consecrated forms of criminal juridical assistance, their first group is constituted by the forms serving to the accomplishment of the fight against the criminal phenomenon in general, by easing the combating of criminality by transmitting information, especially under the aspect of general prevention.

The information achieved by means of these forms may often serve for discovering, investigating and settling a concrete case, for knowing the records of certain criminals, for identifying the authors of certain offences by using: the papillary tracks, the DNA tests, etc., by easing thus their identification and the individualization of punishments that are applied to them.



64

juste, trebuie să se ţină seama de personalitatea infractorului, personalitate care din punct de vedere penal poate fi cunoscută şi prin antecedentele sale penale, prin condamnările sale anterioare.

3.2. Forme de asistenţă cu

caracter procesual Tratatul de la Amsterdam stipulează

că Uniunea Europeană trebuie să menţină şi să dezvolte un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.

Libertatea presupune existenţa unui spaţiu judiciar comun, în care cetăţenii europeni să poată să se adreseze justiţiei în unul din statele membre ca şi în propria ţară.

În acelaşi timp, trebuie eliminată posibilitatea ca infractorii să exploateze diferenţele dintre sistemele juridice ale statelor, de aceea se impune ca hotărârile judecătoreşti, să fie recunoscute şi executate în străinătate fără formalităţile prevăzute, de convenţiile clasice privind asistenţa judiciară internaţională.

Formele de asistenţă cu caracter procesual se caracterizează prin aceea că ele se desfăşoară în sfera activităţii de represiune în mod concret, fiecare din aceste forme reprezentând un mijloc de colaborare între state, în realizarea represiunii împotriva unor infracţiuni determinate.

Desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal, temeinica soluţionare a cauzelor, reclamă cu necesitate, în fiecare caz, cunoaşterea completă a faptelor aşa cum s-au petrecut ele în realitate.

Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată prin Legea nr.224/2006 şi ulterior prin Legea nr. 222/2008, a precizat în mod clar formele de cooperare ca fiind:

extrădarea; predarea în baza unui mandat

european de arestare; transferul de proceduri în materie

penală; recunoaşterea şi executarea

We may conclude that these forms of assistance by informing mainly bring a direct contribution in the sphere of the general prevention and an indirect contribution in the sphere of the repression activity.

The copy remission or the ones extracted from the judicial decisions, the transmission of the criminal records and the information exchange always occur in general in the execution of a previous agreement (for example, the bilateral convention).

c) In relation to their direct function, namely the ease against the criminal phenomenon, the information achievement serves for keeping the evidence of the socially dangerous persons who took refuge on the territory of another state. A state is interested in knowing the offences its citizens have accomplished on the territory of other states and the sentences pronounced for them.

d) In report to their indirect function, the information achievement is useful for accomplishing the criminal justice in good condition.

All the criminal legislations agree on the fact that, for the application of a just punishment, we should consider the criminal’s personality that can be criminally known by his criminal records, by his previous sentences.

3.2. Forms of procedural assistance

The Amsterdam Treaty stipulates that the European Union should keep and develop a space of freedom, security and justice.

Freedom supposes the existence of a common judicial space where the European citizens can address to justice in one of the member states like in their own country.

At the same time, we should remove the possibility for criminals to exploit the differences between the juridical systems of the states, this is why it is imposed for judicial decisions to be acknowledged and



65

hotărârilor în materie penală; transferarea persoanelor

condamnate; asistenţa judiciară în materie

penală; alte forme de cooperare judiciară

internaţională în materie penală, respectiv:

i. comisiile rogatorii; ii. notificarea actelor de

procedură; iii. cazierul judiciar.

3.3. Cooperarea organelor de

poliţie judiciară În epoca modernă, organele de poliţie

naţionale întâmpină, serioase greutăţi la declanşarea proceselor penale, fiindcă facilitatea cu care se trec frontierele face, nu numai ca prinderea şi arestarea unor infractori să nu poată fi efectuată, dar şi ca unele mijloace de probă să fie insuficiente.

Lipsa unei cooperări între state în identificarea, arestarea şi remiterea infractorilor constituie, o serioasă piedică în realizarea activităţii de tragere la răspundere penală, în statul unde au fost săvârşite infracţiunile.

Activitatea de urmărire penală, oricât de perfecţionată ar fi, dacă se desfăşoară exclusiv pe teritoriul unui stat, lipsită fiind de participarea activă a organelor de poliţie din diferite state, poate rămâne adesea infructuoasă.

Ideea de cooperare a statelor în domeniul activităţii de poliţie judiciară, a format la început obiectul unor preocupări sporadice şi izolate, concretizate în unele înţelegeri cu caracter bilateral. Ulterior, interesul pentru această idee a căpătat o amploare deosebită, formând obiectul unor studii şi cercetări tot mai largi pe plan internaţional.

În ajunul primului război mondial a avut loc, în aprilie 1914, la Moscova, un prim congres internaţional al poliţiei judiciare, având ca obiect, printre altele, problema centralizării documentelor relative

executed abroad without the formalities stipulated by the classic conventions regarding the international judicial assistance.

The forms of procedural assistance are featured by the fact that they are concretely developed in the sphere of repression activity, as each of these forms represents a collaboration means between the states, in the accomplishment of the repression against certain determined offences.

The development in good conditions of the criminal process, the serious settling of the causes necessarily claims, in each case, the complete knowledge of the facts as they really happened.

Law no. 302/2004 regarding the international judicial cooperation in criminal matters, amended and completed by Law no. 224/2006 and subsequently by Law no 222/2008, has clearly specified the cooperation forms as being:

The extradition; The rendering based on a

European arrest warrant; The transfer of procedures in

criminal matters; The acknowledgement and the

execution of the decisions in criminal matters;

The transfer of sentenced persons;

The judicial assistance in criminal matters;

Other forms of international judicial cooperation in criminal matters, namely:

delegated commissions; notification of procedure

acts; judicial records.

3.3. Cooperation of judicial police

organs In the modern age, the national police

organs meet serious difficulties when unleashing the criminal processes because



66

la identificarea infractorilor, facilităţile ce trebuie asigurate cercetărilor internaţionale şi procedura de extrădare.

În 1923, la Congresul internaţional de poliţie de la Viena, s-a constituit o comisie internaţională de poliţie criminală, ale cărei lucrări s-au desfăşurat de atunci anual, până la al II-lea război mondial.

În activitatea acestei comisii internaţionale găsim originea actualei Organizaţii internaţionale a poliţiei criminale, Interpol, care a luat fiinţă în 1956, sediul său iniţial fiind la Paris. Dintre principalele instituţii implicate în cooperarea judiciară internaţională în materie penală, putem menţiona: Interpolul, Europolul, Punctul Naţional Focal. Interpolul

Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală (O.I.P.C.) - INTERPOL este o instituţie interguvernamentală ce asigură asistenţa reciprocă între poliţiile ţărilor membre, pentru prevenirea şi reprimarea criminalităţii de drept comun; nu intervine în probleme cu caracter politic, militar, religios sau rasial; respectă suveranitatea şi independenţa fiecărei ţări; asigură schimbul de informaţii cu caracter poliţienesc la nivel internaţional; identifică infractorii internaţionali împotriva cărora s-au emis mandate de arestare; coordonează activitatea de supraveghere şi prindere a infractorilor internaţionali; la cerere, solicită informaţii necesare soluţionării unor cauze penale.

Interpolul are în fiecare stat membru O.I.P.C. câte un Birou Central Naţional, format din funcţionari naţionali care acţionează întotdeauna în cadrul juridic oferit de legislaţia ţării lor.

Rolul acestor Birouri Centrale este de a surmonta obstacolele pe care le întâmpină cooperarea internaţională datorită diferenţei de structuri între poliţiile naţionale, barierelor lingvistice şi diferenţelor de sisteme juridice ale ţărilor membre.

În general, rolul unui Birou Central Naţional constă în [8, p.39]:

the facility of passing the frontiers makes the catching and the arresting of certain criminals not only be accomplished, but it also makes certain evidence means be insufficient.

The absence of cooperation between the states in identifying, arresting and remitting the criminals constitutes a serious obstacle in accomplishing the activity of using the criminal responsibility in the state where offences have been accomplished.

The criminal pursuit activity, as improved as it is, if it is developed exclusively on the territory of a state, being lacked by the active participation of the police organs of different states, may often remain fruitless.

The idea of state cooperation in the field of the judicial police activity, formed, at the beginning, the subject of certain sporadic and isolated concerns concretized in some bilateral agreements. Subsequently, the interest for this idea has got a special importance, by being the subject of some larger and larger studies and researches, at the international level.

The eve of the First World War was in April 1914, in Moscow, a first international congress of the judicial police, having the subject, among others, the problem of centralizing the documents referring to the identification of the criminals, the facilities that should be provided to the international researches and the extradition procedure.

In 1923, at the International Police Congress in Vienne, they formed an international commission of criminal police, whose works developed yearly since, until the 2nd world war.

In the activity of this international commission, we find the origins of the current International Organization of the Criminal Police, Interpol, that was settled in 1956, and its initial headquarters was in Paris. Among the main institutions involved in the international judicial



67

� centralizarea informaţiilor criminale şi a documentaţiei, în raport direct cu cooperarea poliţienească internaţională, obţinute din ţară şi transmiterea lor celorlalte B.C.N.-uri şi Secretariatului General;

� declanşarea, pe teritoriul naţional, a operaţiunilor şi actelor de poliţie solicitate de celelalte state membre prin intermediul Birourilor Centrale Naţionale;

� primirea cererilor de informaţii, de verificări, etc., transmise de la alte B.C.N.-uri şi transmiterea răspunsurilor către B.C.N.-urile interesate.

Pentru atingerea scopurilor prevăzute în statut, Interpolul are la dispoziţie următoarele instrumente de cooperare:

1) Reţeaua de comunicaţii I-24/7, care asigură schimbul de mesaje poliţieneşti, între Birourile Centrale Naţionale şi între acestea şi Secretariatul General Interpol. Este o reţea care are ca suport fizic Internetul şi din această cauză, foloseşte cele mai noi tehnologii de securitate, majoritatea B.C.N.-urilor dispunând de servere de e-mail care se conectează la serverul central situat la Secretariatul General Interpol;

2) Sistemele informatice, referitoare la: bazele de date EASF, referitoare la persoanele urmărite, vehiculele urmărite, numele şi alias-urile indivizilor implicaţi în infracţiuni în context internaţional, infracţiuni clasate după: gen, loc de comitere şi mod de operare, confiscările de droguri, confiscările de monedă falsă, amprentele digitale ale infractorilor internaţionali, fotografiile infractorilor cu moduri de operare deosebite, recidiviştilor şi ale

cooperation in criminal matters, we mention: Interpol, Europol, the Focal National Point. Interpol

The International Organization of Criminal Police (I.O.C.P.) - INTERPOL is an intergovernmental institution providing mutual assistance between the polices of the member states, for preventing and repressing the common law criminality; it does not interfere in political, military, religious or racial matters; it respects the sovereignty and the independence of every country; it identifies the international criminals against whom they have emitted arrest warrants; it coordinates the activity of supervising and catching some international criminals; at the demand, it requires information necessary for settling some criminal causes.

Interpol has, in every I.O.C.P, a National Central Office, formed of national workers who always act in the juridical framework offered by the legislation of their country.

The role of these Central Offices is to surmount the obstacles met by the international cooperation due to the structure difference between the national polices, the linguistic frontiers and the juridical systems structures of the member states.

In general, the role of a National Central Office consists of [8, p.39]:

� Centralizing the criminal information and documentation, in a direct report to the international police cooperation, obtained in the country and their transmission to the other N.C.O. and to the General Secretariat;

� Unleashing, on the national territory, the operations and the police acts required by the other member states by means of the National Central Offices;

� Receiving information demands, checking information, etc., transmitted from other N.C.O. and transmitting the answers to the interested N.C.O..

For reaching the purposes stipulated in the status, Interpol has the following cooperation tools:



68

persoanelor dispărute, statistici criminale;

3) Notiţele internaţionale, grupate la rândul lor în 6 categorii:

� prin care se solicită arestarea unei persoane în vederea extrădării; � pentru obţinerea de

informaţii asupra unei persoane; � preventive; � privind persoanele

dispărute; � privind cadavrele

neidentificate; � prin care se semnalează

descoperirile de arme sau dispozitivele explozive disimulate.

În România, Biroul Naţional Interpol a fost creat în anul 1973, iar în prezent se asigură schimbul de date şi informaţii cu peste 180 de state membre ale O.I.P.C.

În prezent, B.N. Interpol România a identificat 5 arii cheie, pentru asigurarea unui cadru de lucru necesar şi exercitarea controlului asupra activităţilor criminale internaţionale:

� siguranţa publică şi terorismul; � traficul de carne vie şi pedofilia; � drogurile şi crima organizată; � criminalitatea financiară şi

informatică; � urmăriţii internaţionali.

Europolul

Ideea unui Oficiu European de Poliţie a fost lansată pentru prima oară cu ocazia Consiliului European de la Luxemburg, din 29 iunie 1991. Planul de atunci avea în vedere, înfiinţarea unui nou organism care să ofere cadrul necesar pentru dezvoltarea colaborării organelor de poliţie din statele membre ale Uniunii Europene, pentru prevenirea şi combaterea pe plan internaţional a crimei organizate, inclusiv a terorismului şi a traficului de droguri. [9, p.12]

Communication network I-24/7, providing the exchange of police messages, between the National Central Offices and between them and Interpol General Secretariat. It is a network that has Internet as a physical support and this is why it uses the newest security technologies, as most of the N.C.O. have e-mail servers that connect to the central server placed at Interpol General Secretariat;

Computerized systems, referring to: the databases EASF, referring to the wanted persons, the wanted vehicles, the name and the aliases of the individuals involved in international offences, offences classified according to: the type, the accomplishing place and the operating way, the drug confiscations, the fake coin confiscations, the digital prints of international criminals, the photos of the individuals having special operating ways, the photos of the recidivists and of the disappeared persons, the criminal statistics;

International Notes, grouped in 6 categories: � By means of which we

require the arrestment of a person in order to extradite him; � For obtaining information

about a person; � Preventive ones; � Regarding the disappeared

persons; � Regarding the unidentified

dead bodies; � By means of which we

signal the arm discoveries or the dissimulated explosive devices.

In Romania, Interpol National Office was created in 1973, and at present it is provided the data and information exchange with more than 180 member states of I.O.C.P.

At present, Interpol N.B. of Romania has identified 5 key areas for providing a necessary work frame and for exerting the control on the international criminal



69

Convenţia prin care s-au pus bazele Europolului a fost semnată în iulie 1995 şi a intrat în vigoare, la 01 octombrie 1998.

România a devenit membru Europol în urma acordului semnat cu Oficiul European de Poliţie la 25 noiembrie 2003. Acest acord a fost ratificat prin Legea nr.197/2004, în prezent România având drept de decizie în cadrul Europol.

Domeniile de criminalitate incluse în mandatul Europol (Anexa 1 din Legea nr.197/2004) sunt:

� traficul ilegal de droguri; � infracţiunile legate de substanţe

radioactive şi nucleare; � contrabanda cu imigranţi; � traficul cu fiinţe umane; � infracţionalitatea cu vehicule cu

motor; � falsificarea de bani şi mijloace de

plată; � activităţi ilegale de spălare a

banilor. Atribuţiile Europol includ în

principal: strângerea, stocarea, prelucrarea

şi analizarea informaţiilor, precum şi schimbul de informaţii transmise în special de autorităţile statelor membre, sau de ţări ori autorităţi terţe;

coordonarea, organizarea şi realizarea de acţiuni cu caracter de investigaţie şi operaţional, derulate împreună cu autorităţile competente, ale statelor membre.

Pentru a se realiza o colaborare cât mai fructuoasă, România şi Europol au convenit a-şi delega reciproc ofiţeri de legătură (art.14 și art.15 din Legea nr.197/2004).

Totodată, art.16 din Legea nr.197/2004 menţionează că România, va fi răspunzătoare, potrivit legislaţiei sale naţionale, de orice prejudiciu cauzat unei persoane fizice, rezultat în urma unor erori de drept sau de fapt, în informaţiile schimbate cu Europol.

activities: Public security and terrorism; Human being traffic and

paedophilia; Drugs and organized crime; Financial and computerized

criminality; international wanted people.

Europol The idea of a European Police Office

was launched for the first time with the occasion of the Luxemburg European Council, on June 29th, 1991. The plan considered then the settlement of a new organism that should offer the frame necessary for the development of the collaboration of the police organs in the member states of the European Union for internationally preventing and combating the organized crime, inclusively the terrorism and the drug trade. [9, p.12]

The Convention that was at the basis of Europol was signed in July 1995 and it was enforced on October 1st, 1998.

Romania became an Europol member after the agreement signed with the European Police Office on November 25th, 2003. This agreement was ratified by Law no. 197/2004, and at present Romania has the right to decide in frame of Europol.

The criminality fields included in the Europol mandate (Annex 1 of Law no. 197/2004) are:

illegal drug trade; offences related to radioactive

and nuclear substances; contraband with immigrants; human beings traffic; Criminality with engine vehicles; Faking money and paying means; Illegal activities of money

washing. The Europol attributions mainly

include: Collecting, stocking, processing

and analyzing information, and also the exchange of information transmitted mainly



70

De asemenea, dacă erorile de drept sau de fapt s-au produs ca rezultat al unor date comunicate eronat ori al neîndeplinirii obligaţiilor asumate de către Europol, sau unul dintre statele membre ale Uniunii Europene ori altă parte terţă, Europol va fi obligat să ramburseze, la cerere, sumele plătite drept compensaţie, numai dacă informaţiile au fost folosite la încălcarea acordului.

Pentru întărirea luptei împotriva crimei organizate, Consiliul European de la Tampere, în octombrie 1999, a decis crearea unei divizii Eurojust compusă din: procurori naţionali, magistraţi, ofiţeri de poliţie, detaşaţi din fiecare stat membru.

Eurojust are ca sarcină facilitarea coordonării autorităţilor judiciare naţionale şi sprijinirea investigaţiilor în cazurile de crimă organizată. [10, p.23]

La 22.06.2005, a avut loc conferinţa de închidere a Convenţiei de twinning privind înfiinţarea Europol, care a devenit operaţional la 01.07.2005. Punctul Naţional Focal

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 201/2000 privind crearea cadrului instituţional necesar în vederea funcţionării Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (S.E.C.I.) pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, la data de 01.12.2000 s-a înfiinţat Punctul Naţional Focal (P.N.F.).

Obiectul de activitate al acestei structuri îl reprezintă asigurarea cooperării operative între structurile abilitate cu atribuţii pe această linie cu agenţiile corespondente din statele participante la S.E.C.I., pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, respectiv: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Macedonia, Moldova, România, Turcia şi Ungaria şi statele care au statutul de observatori: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania şi Ucraina.

În baza prevederilor acordului de cooperare dintre România şi Europol, la data de 15 februarie 2004, Punctul Naţional Focal

by the authorities of the member states, or by the countries or the third authorities;

Coordinating, organizing and accomplishing actions having an investigational and operational feature, developed together with the competent authorities of the member states.

In order to accomplish collaboration as productive as possible, Romania and Europol agreed to mutually delegate connection officers (art.14 and art.15 of Law no. 197/2004).

At the same time, art.16 of Law no. 197/2004 mentions that Romania will be responsible, according to its national legislation, for any prejudice caused to a physical person, resulted after certain legal or actual errors, in the information exchanged with Europol.

Also, if the legal or actual errors produced as a result of some data wrongly communicated or of non-accomplishing the obligations assumed by Europol, or if one of the member state of the European Union or another third part, Europol will be forced to reimburse, at the demand, the amounts paid as a compensation, only if the information was used for disrespecting the agreement.

For reinforcing the fight against organized crime, the Tampere European Council, in October 1999, decided to create a Eurojust division consisting of: national prosecutors, magistrates, police offices, detached from every member state.

The task of Eurojust is to ease the coordination of the national judicial authorities and to support the investigations in the cases of organized crime. [10, p.23]

On 22.06.2005, there was the closing conference of the Twinning Convention regarding the Europol settlement that has become operational on 01.07.2005. The Focal National Point

According to the stipulation of G.E.D. no. 201/2000 regarding the creation of the institutional framework necessary for the operating of the Regional Centre of Cooperation Initiative in South-Eastern



71

a fost desemnat ca: „unitate specializată din cadrul Ministerului Adminiatraţiei şi Internelor din România, care să acţioneze ca punct naţional de contact pentru Europol”, conform standardelor Uniunii Europene, care va avea la bază cooperarea inter-agenţii la nivelul naţional şi internaţional.

Principalele acţiuni în cadrul Punctului Naţional Focal vizează combaterea infracţiunilor legate de: traficul de carne vie, cele de natură financiară şi cibernetică, traficul de droguri, terorismul, etc.

Punctul Naţional Focal primeşte/transmite cereri de asistenţă, care privesc:

� informaţii de interes operativ pentru combaterea infracţionalităţii; � completarea probatoriului în

cazul infracţiunilor cu caracter transfrontalier; � solicitări de sprijin, în declanşarea

unor acţiuni comune sau colaborări pentru schimbul de date şi informaţii în cazuri cu implicaţii, sau care necesită efectuarea de acte procedurale pe teritoriul mai multor state.

Solicitările de date şi informaţii adresate Punctului Naţional Focal se realizează prin intermediul cererilor de asistenţă, care trebuie să conţină, în mod obligatoriu, anumite menţiuni.

Cererile de asistenţă trebuie formulate în scris. Există şi excepţii: spre exemplu, potrivit art.4 din Tratatul între România şi Statele Unite ale Americii cu privire la asistenţa judiciară în materie penală, Washington, 26 mai 1999, cererea de asistenţă judiciară se va face în scris, în afară de cazul în care autoritatea centrală a statului solicitat acceptă o cerere, într-o altă formă în situaţii urgente.

Dacă cererea nu este făcută în scris, ea va fi confirmată în scris în termen de 10 zile, în afară de cazul în care autoritatea centrală a statului solicitat convine altfel.

Potrivit dispoziţiilor art.16 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, competenţa

Europe (S.E.C.I.) for combating the transfrontier criminality, on 01.12.2000 they settled the Focal National Point (F.N.P).

The activity subject of this structure is represented by providing the operative cooperation between the structures skilled with attributions on this line with the correspondent agencies in the states participating to S.E.C.I., for combating the transfrontier criminality, respectively: Albania, Bosnia and Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Greece, Macedonia, Moldavia, Romania, Turkey and Hungary and the states having the observer status: Austria, Belgium, France, Germany, Italy, Great Britain, Spain and Ukraine.

Based on the stipulations of the cooperation agreement between Romania and, on February 15th, 2004, the Focal National Point was assigned as: “a specialized in frame of the Ministry of Administration and Intern Affairs of Romania, that should act as a national contact point for Europol”, according to the European Union standards that will be based on the inter-agencies cooperation at the national and international level.

The main actions in frame of the Focal National Point refer to combating the offences related to: human beings traffic, the financial and cybernetic ones, drug trade, terrorism etc.

The Focal National Point receives/transmits assistance demands, regarding: � Operative interest information for

combating criminality; � The completion of the evidence in

case of the transfrontier offences; � The supporting requirements, in

the unleashing of certain common actions or collaborations for the data and information exchange in cases with implications or in cases needing the accomplishment of procedural documents on the territory of several states.

The demands of data and information addressed to the Focal National Point are



72

autorităţilor române pentru a formula o cerere în domeniul cooperării judiciare, sau de a executa o asemenea cerere este stabilită de dispoziţiile titlurilor legii speciale (Legea nr.222/2008), precum şi de alte acte normative pertinente.

Potrivit art.3 din Tratatul între România şi Statele Unite ale Americii cu privire la asistenţa judiciară în materie penală, Washington, 26 mai 1999, cererile se formulează de către procurorul general sau de către persoana desemnată de către acesta.

Potrivit art.1 şi art.2 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, nu se aplică modalităţilor specifice de cooperare poliţienească internaţională dacă, potrivit legii, acestea nu se află sub control judiciar.

Per a contrario, Legea nr.302/2004 se aplică şi cooperării poliţieneşti dacă aceasta se desfăşoară sub control judiciar (în sensul Codului de procedură penală, după începerea urmăririi penale).

Diferenţa dintre cooperarea poliţienească şi cea judiciară rezidă în absenţa unei proceduri legale de remediere pentru persoana în cauză. În unele cazuri, ambele forme de cooperare pot fi folosite alternativ, în scopul obţinerii unui anume rezultat.

Cooperarea prin autorităţile poliţieneşti sau judiciare nu înseamnă neapărat că un anume caz este fie de asistenţă judiciară, fie de cooperare poliţienească.

În ceea ce priveşte cooperarea poliţienescă în cadrul Uniunii Europene, Acordul Schengen din 14 iunie 1985 şi Convenţia de aplicare a Acordului Schengen din 19 iunie 1990 reglementează cooperarea poliţienească.

România a ratificat Convenţia Europeană privind asistenţa judiciară în materie penală prin Legea nr.236/1998, precum şi prin primul său Protocol Adiţional.

De asemenea, la data de 08 noiembrie 2001, România a semnat cel de-al doilea Protocol Adiţional al Convenţiei Europene

accomplished by means of the assistance demands that should compulsorily contain certain mentions.

The assistance demands should be formulated in writing. There are also exceptions: for example, according to art.4 of the Treaty between Romania and the United States of America regarding the judicial assistance in criminal matters, Washington, May 26th, 1999, the judicial assistance demand will be made in written, except for the case when the central authority of the demanded state accepts a requirement in a different form in emergent situations.

If the demand is not made in writing, it will be confirmed in writing in 10 days, except for the case when the central authority of the demanded state decides differently.

According to the stipulations of art.16 of Law no. 302/2004 regarding the international judicial cooperation in criminal matters, the jurisdiction of the Romanian authorities of formulating a demand in the judicial cooperation field or of executing such a demand is established by the stipulations of the special law titles (Law no. 222/2008), and also other pertinent normative documents.

According to art.3 of the Treaty between Romania and the United States of America regarding the judicial assistance in criminal matters, Washington, May 26th, 1999, the demands are formulated by the general prosecutor or by the person assigned by him.

According to art.1 and art.2 of Law no. 302/2004 regarding the international judicial cooperation in criminal matters, it is not applied to the specific ways of international police cooperation if, according to the law, they are not under judicial control.

Per a contrario, Law no. 302/2004 also applies to the police cooperation if it is developed under judicial control (in the sense of the Criminal Procedure Code, after the start of the criminal investigation).

The difference between the police



73

privind asistenţa judiciară în materie penală, ratificându-l în anul 2004, modificându-şi în acest sens şi prevederile Codului de Procedură Penală, prin Legea nr.281/2003.

Acquis-ul relevant: Acquis-ul relevant în domeniul

cooperării judiciare în materie penală îl reprezintă următoarele documente: [11, p.55]

Art. 48-53, 54-58, 67-69 ale Convenţiei pentru implementarea Acordului Schengen;

Convenţia europeană privind asistenţa judiciară în materie penală;

Primul Protocol Adiţional al Convenţiei Europene privind asistenţa judiciară penală;

Cel de-al doilea Protocol Adiţional al Convenţiei Europene privind asistenţa judiciară penală;

Decizia Cadru nr.584/2002, privind Mandatul European de Arestare şi procedura de predare între Statele Membre;

Convenţia Europeană privind extrădarea, Paris, 13 decembrie 1957 şi cele două Protocoale Adiţionale, semnate la Strasbourg, la 15 octombrie 1975, respectiv 17 martie 1978;

Convenţia privind procedurile simplificate de extrădare între statele membre U.E., din 10 martie 1995;

Convenţia de Extrădare între statele membre, din 27 septembrie 1996;

Convenţia Europeană privind transferul persoanelor condamnate;

Protocolul Adiţional al Convenţiei Europene privind transferul persoanelor condamnate.

Asistenţa judiciară poate fi solicitată în baza:

I. tratatelor bilaterale, în măsura în care acestea nu au fost abrogate

cooperation and the judicial ones consists of the absence of a legal procedure of remediation for the respective person. In certain cases, both of the cooperation forms may be alternatively used, in order to obtain a certain result.

The cooperation between police or judicial authorities does not necessarily mean that a certain case is either related to the judicial assistance or to the police cooperation.

Regarding the police cooperation in frame of the European Union, the Schengen Agreement on June 14th, 1985 and the Convention of applying the Schengen Agreement on June 19th 1990 regulate the police cooperation.

Romania ratified the European Convention regarding the judicial assistance in criminal matters by Law no. 236/1998, and also by its first Additional Protocol.

Also, on November 8th, 2001, Romania signed the second Additional Protocol of the European Convention regarding the judicial assistance in criminal matters, by ratifying it in 2004, by changing in this sense the stipulations of the Criminal Procedure Code, by Law no. 281/2003.

The relevant acquis: The acquis relevant in the field of the

judicial cooperation in criminal matters is represented by the following documents: [11, p.55]

Art. 48-53, 54-58, 67-69 of the Convention for implementing the Schengen Agreement;

The European Convention regarding the judicial assistance in criminal matters;

The First Additional Protocol of the European Convention regarding the criminal judicial assistance;

The Second Additional Protocol of the European Convention regarding the criminal judicial assistance;

The Frame Decision no. 584/2002, regarding the European Arrest warrant and the rendering procedure between the



74

prin tratatele multilaterale la care România şi statul solicitant sunt parte;

II. convenţiilor multilaterale adoptate la nivelul Consiliului Europei şi al Organizaţiei Naţiunilor Unite, la care atât România cât şi statul solicitant/solicitat sunt parte, care reglementează asistenţa judiciară în materie penală sau care conţin prevederi în acest sens, adoptate pentru anumite categorii de infracţiuni:

a) Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959, ratificat de România prin Legea nr.236/1998;

b) Protocolul adiţional la Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, adoptat la Strasbourg la 17 martie 1978, ratificat prin Legea nr.236/1998;

c) Al doilea Protocol la Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, adoptat la Strasbourg, ratificat prin Legea nr.368/2004.

Consiliul Europei: a) art.8 din Convenţia europeană

pentru reprimarea terorismului, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1977, ratificată de România prin Legea nr.19/1997; Protocolul de amendare a Convenţiei europene pentru reprimarea terorismului, Strasbourg, 15.05.2003, ratificat prin Legea nr.366/2004;

b) art.8 - art.31din Convenţia europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, ratificată prin Legea nr.263/2002;

c) art.26 - art.31 din Convenţia penală privind corupţia, adoptată la

Member States; The European Convention

regarding the extradition, Paris, December 13th, 1957 and the two Additional Protocols signed in Strasbourg, on October 15th, 1975, respectively March 17th, 1978;

The Convention regarding the simplified procedures of extradition between the E.U. member states, on March 10th, 1995;

The Extradition Convention between the member states, on September 27th 1996;

The European Convention regarding the transfer of the sentenced persons;

The Additional Protocol of the European Convention regarding the transfer of the sentenced persons.

The judicial assistance may be required based on:

Bilateral treaties, as long as they have not been annulled by the multilateral treaties Romania and the demanding state participate to;

Multilateral conventions adopted at the level of the European Council and of the United Nations Organization where both Romania and the demanding/demanded state are a party that regulates the judicial assistance in criminal matters or containing stipulations in this sense, adopted for certain categories of offences: The European Convention of judicial assistance in criminal matters, adopted in Strasbourg on April 20th, 1959, ratified by Romania by Law no. 236/1998;

The Additional Protocol of the European Convention of judicial assistance in criminal matters, adopted in Strasbourg on March 17th, 1978, ratified by Law no. 236/1998;

The Second Protocol of the European Convention of judicial assistance in criminal matters, adopted in Strasbourg, ratified by Law no. 368/2004. The European Council:

d) art.8 of the European Convention for repressing terrorism, adopted in



75

Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată prin Legea nr.27/2002; Protocolul din 15 mai 2003 la Convenţia penală privind corupţia a fost ratificat de România prin Legea nr.260/2004; Organizaţia Naţiunilor Unite:

a) Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, şi Protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare, New York, 15 noiembrie 2000, ratificate de România prin Legea nr.565/2002;

b) Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, New York, 31 octombrie 2003, ratificată prin Legea nr.365/2004;

c) Convenţiile Naţiunilor Unite în domeniul terorismului.

III. reciprocităţii. În relaţia cu Statele Membre ale

Uniunii Europene se vor aplica Convenţiile adoptate la nivelul Consiliului Europei care reglementează asistenţa juridică în materie penală şi cele adoptate în cadrul Uniunii Europene, precum şi Deciziile Cadru, adoptate pentru anumite domenii:

a) Convenţia de asistenţă reciprocă în materie penală între Statele Membre ale Uniunii Europene, adoptată la Bruxelles, la 29 mai 2000 (OJ L197 din 12 iulie 2000);

b) Protocolul la Convenţia de asistenţă reciprocă în materie penală între Statele Membre ale Uniunii Europene, din 16 octombrie 2001 (OJ C326 din 21 noiembrie 2001);

c) Convenţia de aplicare a Acordului Schengen, încheiat la 14 iunie 1985, privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnată la

Strasbourg on January 27th, 1977, ratified by Romania by Law no. 19/1997; the Protocol of amending the European Convention for repressing terrorism, Strasbourg, 15.05.2003, ratified by Law no. 366/2004;

e) art.8 - art.31 of the European Convention regarding the washing, the discovery, the impounding and the confiscation of the offence products, contracted in Strasbourg on November 8th, 1990, ratified by Law no.263/2002;

f) art.26 - art.31 of the Criminal Convention regarding corruption, adopted in Strasbourg on January 27th, 1999, ratified by Law no. 27/2002; the Protocol on May 15th, 2003 of the Criminal Convention regarding corruption was ratified by Romania by means of Law no. 260/2004; The United Nations Organization:

d) The United Nations Convention against organized transnational criminality, the Protocol regarding the prevention, the repression and the sanctioning of the persons traffic, especially the one of the women and children, additional to the United Nations Convention against the organized transnational criminality, and the Protocol against the illegal traffic of migrants on the terrestrial way, in the air and on the sea, New York, November 15th, 2000, ratified by Romania by Law no..565/2002;

e) The United Nations Convention against corruption, New York, October 31st, 2003, ratified by Law no. 365/2004;

f) The United Nations Conventions in the terrorism field.

Mutuality relations. In relation with the Member States of

the European Union, we will apply the Conventions adopted at the level of the European Council regulating the juridical assistance in criminal matters and the ones adopted in frame of the European Union, and also the Frame Decisions adopted for certain fields:

The Mutual Assistance Convention in criminal matters between the Member States of the European Union,



76

19 iunie 1990; d) Decizia Cadru din 22 iulie 2003

privind executarea în cadrul Uniunii Europene a mandatelor de indisponibilizare a mijloacelor de probă şi a bunurilor (OJ L196 din 2 august 2003);

e) Decizia cadru din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă (OJ L162 din 20 iunie 2002).

4. Principiile asistenţei juridice internaţionale în materie penală

Asistenţa judiciară poate fi solicitată (acordată) în baza unui tratat, bi sau multilateral, aplicabil între România şi statul solicitat, ori în lipsa unui astfel de instrument, pe bază de reciprocitate.

Potrivit art.6 din Legea nr.302/2004, în cazul în care statul român formulează o cerere de asistenţă judiciară, în baza curtoaziei internaţionale, asigurarea reciprocităţii va fi dată de către ministrul justiţiei, pentru fiecare caz, ori de câte ori va fi necesar, la cererea motivată a autorităţii judiciare române competente.

Asigurarea de reciprocitate se dă, în principiu, numai dacă statul solicitant solicită o astfel de garanţie, în sensul că România poate şi îşi exprimă disponibilitatea de a executa o cerere similară formulată, de către Statul solicitant.

O astfel de asigurare se solicită şi în cazul în care România este stat solicitant. Aceasta depinde, însă, în ambele cazuri, de practica existentă în relaţia dintre România şi statul solicitat/solicitant. Este posibil, ca executarea unei cereri să se facă şi în lipsa unei astfel de asigurări atunci când, potrivit practicii şi în virtutea relaţiilor bilaterale dintre cele două state, există certitudinea că cererea va fi executată.

Potrivit art.5 din Legea nr.302/2004, lipsa reciprocităţii nu împiedică să se dea curs unei cereri de asistenţă judiciară internaţională în materie penală, dacă

adopted in Brussels, on May 29th, 2000 (OJ L197 on July 12th, 2000);

The Protocol of the Mutual Assistance Convention in criminal matters between the Member States of the European Union, on November 16th, 2001 (OJ C326 on November 21st, 2001);

The Convention of applying the Schengen Agreement, contracted on June 14th, 1985, regarding the gradual removal of the controls at the common frontiers, signed on June 19th 1990;

The Frame Decision on July 22nd, 2003 regarding the execution in frame of the European Union of the mandates of unavailability of the evidence means and of the goods (OJ L196 on August 2nd, 2003);

The Frame Decision on June 13th, 2002 regarding the common teams of investigation (OJ L162 on June 20th, 2002). 4. The principles of international juridical assistance in criminal matters

The judicial assistance may be demanded (granted) based on a bi or multilateral treaty applicable between Romania and the demanded state, or in the absence of such an instrument, based on mutuality.

According to art.6 of Law no. 302/2004, if the Romanian state formulates a demand of judicial assistance, based on the international politesse, the providing of mutuality will be given by the ministry of justice, for every case, anytime it is necessary, at the motivated demand of the competent Romanian judicial authority.

The mutuality assurance is mainly given only if the demanding state requires such a guarantee, meaning that Romania may express its availability of executing a similar demand formulated by the Demanding State.

Such an assurance is also demanded when Romania is a demanding state. But this depends, in both of the cases, on the practice existent in the relations between Romania and the demanded/demanding state. It is possible for the execution of a demand to be



77

aceasta: a) se dovedeşte necesară datorită

naturii faptei sau nevoii de a lupta împotriva anumitor forme grave ale criminalităţii;

b) poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei inculpatului sau condamnatului sau la reintegrarea sa socială;

c) poate servi la clarificarea situaţiei judiciare a unui cetăţean român.

4.1. Principiul „non bis in idem” „Non bis in idem” este un principiu

fundamental, cunoscut în majoritatea sistemelor de drept, potrivit căruia: o persoană nu poate fi cercetată penal decât o singură dată, pentru aceleaşi fapte.

Acest principiu se regăseşte în majoritatea instrumentelor internaţionale, cu precădere în art.4 din cel de-al 7-lea Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 22 noiembrie 1984 şi în art.14, paragraful 7 din Convenţia internaţională cu privire la drepturile civile şi politice din 19 decembrie 1966.

Conform acestor instrumente, principiul este obligatoriu, doar pentru statul în care a fost pronunţată o hotărâre penală (la nivel naţional), ceea ce nu împiedică alte state să înceapă sau să continue procedurile penale pentru aceeaşi faptă.

Potivit art.4, paragraful 1 din Protocolul 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 22 noiembrie 1984: „Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicţiile aceluiaşi stat pentru săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost deja condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii şi procedurii penale ale aceluiaşi stat”.

Situaţia este diferită în cazul art.53-57 din Convenţia europeană privind validitatea internaţională a hotărârilor represive din 28 mai 1970, Haga şi art.35-art.37 din Convenţia europeană privind

done in the absence of such an assurance when, according to the practice and under the bilateral relations between the two states, there is still the certitude according to which the demand will be executed.

According to art.5 of Law no. 302/2004, the absence of mutuality does not stop us from flowing a demand of international judicial assistance in criminal matters, if it:

Proves to be necessary for the nature due to the fact or to the need of fighting against certain serious types of criminalities;

May contribute to the improvement of the situation of the accused one or of the convict or of its social integration;

May serve for clarifying the juridical situation of a Romanian citizen.

4.1. The principle of “non bis in idem”

„Non bis in idem” is a basic principle, known in most of the legal systems, according to which: a person can be criminally researched only one time for the same acts.

This principle is found in most of the international instruments, especially in art.4 of the 7th Protocol of the Convention for protecting the human basic rights and liberties on November 22nd, 1984 and in art.14, paragraph 7 of the International Convention regarding the civil and political rights on December 19th, 1966.

According to these instruments, the principle is compulsory only for the state where they pronounced a criminal decision (at the national level) that does not stop other states to start or to continue the criminal procedures for the same act.

According to art.4, paragraph 1 of the 7th Protocol of the Convention for protecting the human basic rights and liberties on November 22th, 1984: “Nobody could be followed or criminally punished by the jurisdictions of the same state for



78

transferul procedurilor penale din 15 mai 1972, în sensul că ambele convenţii, recunosc efectele transnaţionale ale principiului, instituind însă numeroase excepţii.

La nivelul Uniunii Europene, nici o persoană nu poate fi urmărită sau pedepsită penal pentru o infracţiune pentru care a fost deja achitată sau condamnată în interiorul Uniunii, printr-o hotărâre definitivă, conform legii principiul este reglementat de art.50 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, de art.54-art.58 din Convenţia de aplicare a Acordului Schengen din 19 iunie 1990, art.4 din Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 26 iulie 1995, (Convenţia este ratificată de toate Statele Membre şi este în vigoare începând cu octombrie 2002) art.7 din Convenţia privind lupta împotriva faptelor de corupţie săvârşite de oficialii Comunităţilor Europene, sau de oficialii Statelor Membre ale Uniunii Europene, art.3 şi 4 din Decizia Cadru privind mandatul european de arestare.

O contribuţie deosebită sub acest aspect este atribuită, Convenţiei de aplicare a Acordului Schengen. Convenţia obligă la aplicarea principiului între Statele Membre la un nivel transnaţional. Convenţia, introduce în ordinea juridică a Statelor Membre ale Uniunii Europene un „non bis in idem” care rezultă din hotărârile de condamnare sau de achitare, care au fost pronunţate în alte State Membre.

Principiul se aplică şi în relaţia cu Norvegia şi Islanda (în baza Acordului de asociere Schengen), precum şi în relaţia cu Marea Britanie şi Irlanda, în baza Deciziilor Consiliului din 29 mai 2000 şi 28 februarie 2002 ale Consiliului (nici Marea Britanie şi nici Irlanda nu sunt parte la Convenţie, însă au solicitat aplicarea art.54 - art.58 ale Convenţiei, cererile acestora fiind acceptate de Consiliu prin deciziile sus menţionate). Principiul cunoaşte şi în acest caz trei excepţii, potrivit cărora, Statul Membru interesat poate urmări penal o persoană chiar

accomplishing the information for which it was already convicted by a final decision according to the law and the criminal procedure of the same state”.

The situation is different in case of art.53-57 of the European Convention regarding the international validity of the repressive decisions on May 28th , 1970, Hague and art.35-art.37 of the European Convention regarding the transfer of the criminal procedures on May 15th, 1972, meaning that both of the conventions acknowledge the trans-national effects of the principle, but instituting other numerous exceptions.

At the European Union Level, no person can be criminally investigated or wanted for an offence that has been already absolved or sentenced inside the Union, by a definitive decision, according to the law, the principle is regulated by art.50 of the Charter of the Basic Rights of the European Union, of art.54-art.58 of the Convention of applying the Schengen Agreement in June 19th, 1990, art.4 of the Convention regarding the protection of the financial interests of the European Communities on July 26th, 1995, (the Convention has been ratified by all the Member States and it has been valid starting with October 2002) art.7 of the Convention regarding the fight against the corruption acts accomplished by the officials of the Member States of the European Union, , art.3 and 4 of the Frame Decision regarding the European arrest warrant.

A special contribution under this aspect is attributed, the Convention of applying the Schengen Agreement. The Convention forces us to apply the principle between the Member States at a transnational Level. The Convention introduces in the juridical order of the Member States of the European Union a „non bis in idem” resulting from the sentencing or absettling decisions that were pronounced in other Member States.

The principle also applies to the relation with Norway and Iceland (based on



79

dacă ea a fost condamnată definitiv într-un alt Stat Membru.

Art.55 permite Statelor Membre formularea, la data ratificării, de declaraţii prin care acestea îşi rezervă dreptul de a nu aplica principiul în următoarele situaţii:

a) faptele vizate de hotărârea străină s-au săvârşit în tot sau în parte pe teritoriul Statului Membru; în acest caz, excepţia nu se aplică dacă faptele s-au săvârşit în parte pe teritoriul statului membru unde s-a pronunţat hotărârea;

b) faptele vizate de hotărârea străină constituie o infracţiune contra siguranţei statului sau împotriva altor interese esenţiale ale Statului Membru;

c) faptele vizate de hotărârea străină au fost săvârşite de un funcţionar al Statului Membru prin încălcarea obligaţiilor sale de serviciu;

Dintre Statele Membre, au făcut declaraţii pentru lit.a): Austria, Danemarca, Finlanda, Suedia, Marea Britanie, iar pentru lit. b): Austria, Danemarca, Grecia, Finlanda. Nici un Stat Membru nu a făcut declaraţie pentru lit. c).

Sub aspectul asistenţei judiciare, principiul „non bis in idem” ridică întrebarea dacă, în cazul în care autorităţilor române sau străine (în funcţie de poziţia pe care o au) li se solicită asistenţa într-o cauză, în care acestea au pronunţat deja o hotărâre definitivă sau efectuează cercetări.

Răspunsul este diferit în funcţie de situaţiile care pot apărea: persoana a fost achitată, dacă a executat deja pedeapsa, dacă cercetarea penală este în curs, dacă asistenţa este solicitată pentru cercetarea participanţilor la săvârşirea infracţiunii, ori pentru revizuirea hotărârii definitive. La fel, în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, sau a altor infracţiuni care cunosc mai multe modalităţi normative, asistenţa judiciară poate fi sau nu acordată.

Bulgaria, spre exemplu, potrivit declaraţiei sale, la art.2 din Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală şi-a rezervat dreptul să refuze

the Schengen Association Agreement), and also in the relation with Great Britain and Ireland, based on the Council Decisions on May 29th, 2000 and February 28th, 2002 of the Council (neither Great Britain, nor Ireland are a part of the Convention, but they have demanded the application of art.54 - art.58 of the Convention, as their demands are accepted by the Council by the decisions mentioned above). The principle knows in this case three exceptions according to which the interested Member State may criminally pursuit a person even if he was permanently sentenced in another Member State.

Art.55 allows the Member States to formulate, at the ratification date, declarations by means of which they reserve the right not to apply the principle in the following situations:

d) The facts mentioned by the foreign decision were totally or partially accomplished on the territory of the Member State; in this case, the exception does not apply if the facts were partially accomplished on the territory of the member state where the decision was pronounced;

e) The facts mentioned by the foreign decision constitute an offence against the state security or against other essential interests of the Member State;

f) The facts mentioned by the foreign decision were accomplished by a worker of the Member State by disrespecting his job obligations;

Among the Member States, the ones who declared for letter a were a): Austria, Denmark, Finland, Sweden, Great Britain, and for letter b): Austria, Denmark, Greece, Finland. No Member State made declared anything for letter c).

Under the aspect of judicial assistance, the principle of “non bis in idem” raises the question if, in case the Romanian or foreign authorities (depending on the position they have) are demanded for assistance in a cause, where they have already pronounced a permanent decision or they have already accomplished researches.



80

asistenţa dacă, cu privire la aceeaşi persoană şi pentru aceleaşi fapte, există o procedură penală în curs, sau s-a pronunţat o hotărâre penală definitivă ori dacă s-a dispus încetarea urmăririi penale sau achitarea persoanei în cauză.

La fel, Cipru şi-a rezervat dreptul să refuze asistenţa dacă persoana care este subiectul cererii de asistenţă, a fost condamnată de către autorităţile cipriote pentru o infracţiune, care rezultă dintr-o activitate infracţională, aceeaşi cu cea care a condus la cercetarea persoanei în statul soicitant.

Conform art.10 din Legea nr.302/2004, „cooperarea judiciară internaţională nu este admisibilă dacă în România, sau în orice alt stat, s-a desfăşurat un proces penal pentru aceeaşi faptă şi dacă:

a) printr-o hotărâre definitivă s-a dispus achitarea sau încetarea procesului penal;

b) pedeapsa aplicată în cauză, printr-o hotărâre definitivă de condamnare, a fost executată sau a format obiectul unei graţieri sau amnistii, în totalitatea ei ori asupra părţii neexecutate”.

Potrivit art. 1141 din Legea nr.302/2004, persoana în privinţa căreia s-a pronunţat o hotărâre definitivă pe teritoriul unui stat membru al spaţiului Schengen nu poate fi urmărită sau judecată pentru aceleaşi fapte dacă, în caz de condamnare, hotărârea a fost executată, este în curs de executare sau nu mai poate fi executată potrivit legii statului care a pronunţat condamnarea.

Dispoziţiile prevăzute mai sus nu se aplică dacă:

a) faptele vizate de hotărârea străină s-au săvârşit în tot sau în parte pe teritoriul României. În acest caz, excepţia nu se aplică dacă faptele s-au săvârşit în parte pe teritoriul statului membru unde s-a pronunţat hotărârea;

b) faptele vizate de hotărârea străină constituie o infracţiune contra siguranţei statului sau împotriva altor interese esenţiale ale României;

The response is different depending on the situations that may appear: the person was absolved, if he has already executed the sanction, if the criminal research is developing, if the assistance is demanded for the investigation of the participants to the offence accomplishment, or for the review of the permanent decision. Also, in case of the drug trade offences or of other offences that do not know several normative ways, the judicial assistance may or may not be granted.

Bulgaria, for example, according to its declaration, at art.2 of the European Convention of judicial assistance in criminal matters reserved the right to refuse the assistance if, regarding the same person and for the same facts, there was a developing criminal procedure or it was pronounced a permanent criminal decision or if they disposed the stopping of the criminal investigation or the absettling of the respective person.

Also, Cyprus reserved the right to refuse the assistance if the person who is the subject of the assistance demand was sentenced by the Cypriot authorities for an offence resulting from a criminal activity, the same as the one the led to the investigation of the person in the demanding state.

According to art.10 of Law no. 302/2004, “the judicial cooperation is not admissible if in Romania, or in any other state, there was a criminal process for the same fact if:

c) A permanent decision disposed the absettling or the stopping of the criminal process;

d) The sanction applied in cause, by a permanent sentencing decision, was executed or formed the object of a pardon or of an amnesty, in its totality or on the non-executed part”.

According to art. 1141 of Law no. 302/2004, the person for which it was pronounced a permanent decision on the territory of a member state of the Schengen space cannot be wanted or judged for the



81

c) faptele vizate de hotărârea străină au fost săvârşite de un funcţionar român prin încălcarea obligaţiilor sale de serviciu.

Excepţiile amintite nu se aplică atunci când, pentru aceleaşi fapte, statul membru interesat a cerut preluarea urmăririi penale sau a acordat extrădarea persoanei în cauză.

4.2. Principiul dublei incriminări În principiu, asistenţa juridică poate fi

acordată în cea mai largă manieră posibilă, chiar dacă faptele descrise în cererea de asistenţă nu sunt sancţionate în România.

Totuşi, art.163 din Legea nr.302/2004, completată şi modificată prin Legea nr.222/2008, prevede ca în cazul cererilor având ca obiect percheziţiile, ridicarea de obiecte şi înscrisuri şi sechestrul, acordarea asistenţei să fie supusă următoarelor condiţii:

a) infracţiunea care motivează comisia rogatorie trebuie să fie susceptibilă de a da loc la extrădare în România, ca stat solicitat, prin urmare trebuie să existe dubla incriminare;

b) îndeplinirea comisiei rogatorii trebuie să fie compatibilă cu legea statului român.

Dubla incriminare nu înseamnă că România şi statul solicitant, trebuie să aibă prevederi penale identice sau ca obiectul infracţiunii să fie acelaşi (aceleaşi bunuri sau valori), fiind suficient ca faptele descrise în cererea de asistenţă să intre sub incidenţa (să corespundă) uneia din prevederile legii române. Sub aspectul aplicării legii penale în timp, are relevanţă data la care se dispune una din măsurile solicitate.

Dispoziţiile art.163 nu se aplică în relaţia cu statele parte la Convenţia de aplicare a Acordului Schengen, din 19 iunie 1990. În relaţia cu aceste state, pentru executarea cererilor de comisii rogatorii având ca obiect percheziţii sau sechestre, pot fi impuse, totuşi, următoarele condiţii:

a) legislaţia română şi cea a statului

same facts if, in case of sentencing, the decision was executed, it is executing or it cannot be executed anymore according to the law of the state that pronounced the sentencing.

The stipulations stipulated above are not applied if:

a) The facts mentioned by the foreign decision were totally or partially accomplished on Romania’s territory. In this case, the exception only applied if the facts were partially accomplished on the territory of a member state where the decision was not pronounced;

b) The fact mentioned by the foreign decision constitutes an offence against the state security or against other essential interests of Romania;

c) The facts related to the foreign decision were accomplished by a Romanian worker by disrespecting his job obligations.

The mentioned exceptions are not applied when, for the same facts, the interested member state asked for the taking over of the criminal pursuit or it granted the extradition of the respective person.

4.2.The principle of double incrimination

Mainly, the juridical assistance may be granted in the largest possible manner, even if the facts described in the assistance demand are not sanctioned in Romania.

Still, art.163 of Law no. 302/2004, completed and amended by Law no. 222/2008, stipulates that, as in case of the demands, having as an object the inquisitions, raising objects and registrations, granting the assistance for being supposed in the following conditions:

) The offence motivating the delegated commission should be susceptible to make place for extradition is Romania, as a demanded state, the next one should be about the double incrimination;

) The accomplishment of the delegated commission should be compatible with the Romanian state law.



82

solicitat/solicitant, să prevadă pentru fapta care a determinat cererea de comisie rogatorie, o pedeapsă privativă de libertate, sau o măsură de siguranţă cu caracter restrictiv de libertate, al cărei maxim este de cel puţin 6 luni, sau legislaţia unuia dintre state să prevadă o sancţiune echivalentă, iar în legislaţia celuilalt stat, fapta să fie pedepsită ca fiind o încălcare a normelor juridice, constatată de autorităţile administrative a căror decizie poate fi atacată cu recurs, în faţa unei instanţe competente, inclusiv a unei instanţe penale;

b) efectuarea comisiei rogatorii să fie compatibilă cu legea română.

Pericolul tot mai accentuat determinat de creşterea criminalităţii transfrontaliere, necesitatea prevenirii şi combaterii cu mai multă eficienţă într-un cadru organizat la nivel mondial, a determinat adoptarea unor instrumente internaţionale, zonale, regionale care să unifice eforturile statelor lumii.

Asistenţa judiciară poate fi solicitată în următoarele cazuri:

� în vederea predării autorităţilor competente dintr-un stat care le solicită a obiectelor care au fost furate sau obţinute prin mijloace criminale şi care au fost găsite într-un alt stat membru;

� pentru transferarea temporară pe teritoriul unui stat membru în care este condusă ancheta a unei persoane deţinute pe teritoriul unui alt stat membru;

� pentru audierile prin videoconferinţă;

� pentru audierile prin teleconferinţă;

� pentru a permite predări supravegheate pe teritoriul unui stat membru în cadrul unor anchete penale cu privire la infracţiuni susceptibile să genereze o extrădare. Aceste predări trebuie să fie conduse şi urmărite de autorităţile competente ale statului membru solicitat;

� două state membre sau mai multe ale Uniunii Europene pot forma o echipă comună de anchetă cu un scop specific şi

The double incrimination does not mean that Romania and the demanding state should have identical criminal stipulations or that the offence object should be the same (the same goods or values), as it is enough for the facts described in the assistance demand to enter the incidence (to correspond) of one of the stipulations of the Romanian law. Under the aspect of applying the criminal law in time, it is relevant the date when one of the required measures is disposed.

The stipulations of art.163 are not applied in the relation with the states participating to the Convention of applying the Schengen Agreement, on June 19th, 1990. In relation with these states, for executing the delegated commissions demands, having as an object inquisitions or sequestrations, we may although impose the following conditions:

c) The Romanian legislation and the one of the demanded/demanding state should foresee for the fact that determined the delegated commission demand, a sanction depriving from liberty whose maximum is at least 6 months, or the legislation of one of the states should stipulate an equivalent sanction, and in the legislation of the other state the fact should be punished as a disrespect of a juridical norms found by the administrative authorities whose decision may be attacked with an appeal court;

d) The accomplishment of the delegated commission should be compatible of the Romanian law.

The bigger and bigger determined by the transfrontier criminality increase, the need to prevent and combat, more efficiently

The judicial assistance may be required in the following cases:

� In order to render to the competent authorities in a village that require the objectives that were stolen or obtained by criminal means and that were found in another member state;

� For the temporary transfer on the territory of a member state where it is led the



83

pentru o perioadă limitată de timp; � anchete discrete pot, de

asemenea, fi conduse de agenţi ai unui stat membru (sau de agenţi naţionali) care acţionează în secret sau sub acoperire, cu condiţia ca legile şi procedurile naţionale din statele membre în care are loc ancheta să fie respectate;

� pentru a permite autorităţilor competente ale unui stat membru să solicite unui alt stat membru interceptarea telecomunicaţiilor. Comunicaţiile pot fi fie interceptate şi transmise direct autorităţilor competente ale statului solicitant, fie înregistrate în vederea transmiterii lor ulterioare. Aceste cereri trebuie să fie în conformitate cu legile şi procedurile naţionale ale statelor membre implicate.

Asistenţa judiciară în materie penală este un principiu al cooperării judiciare internaţionale. Asistenţa judiciară se utilizează atunci când un stat este incapabil să demareze o anchetă sau o procedură singur şi are nevoie de ajutorul unui alt stat în acest sens, de exemplu, pentru audierea martorilor sau pentru supravegherea persoanelor aflate în deplasare în afara teritoriului statului solicitant.

Bibliografie: [1] Stănoiu Rodica, Asistenţa

juridică internaţională în materie penală, Editura Academiei, Bucureşti, 1975;

[2] Ferenc Miklos, Cooperarea internaţională penală, Editura Alma, Cluj-Napoca, 1966; [3] Radu Florin Răzvan, Cooperarea judiciară internaţională în materie europeană şi penală”, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009; [4] Micu Bogdan, Competenţa teritorială în materie penală, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009; [5] Boroi Alexandru, Rusu Ion, Cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008; [6] Mrejeru Theodor, Mrejeru

investigation of a person arrested on another member state;

� For the hearings by videoconference;

� For the hearings by teleconference;

� For allowing the supervised rendering on a territory of a member state in frame of certain criminal investigations regarding the offences susceptible to general an extradition. These renderings should be conducted and competent authorities of the demanded member state;

� Two or several member states of the European Union may form a common investigation team with a specific purpose and for a limited lapse of time;

� Discrete investigations may also be led by the agents of a member state (or by national agents) acting secretly or under cover, if the national laws and procedures of the member states where the investigation has place deserve to have place;

� For allowing the competent authorities of a member state to require to another member state the intercepting and directly transmitted to another member state the interception of the telecommunications. The communications may be either intercepted and directly transmitted to the competent authorities of the demanding state, or registered one in order to subsequently transmit them. These demands should be according to the national laws and procedures of the involved member states.

The judicial assistance in criminal matters is a principle of the international cooperation principle. The judicial assistance is used when a state in unable to start an investigation or a procedure by itself and it needs the help of a certain state in this sense, for example, for hearing the witness or for supervising the persons placed in displacement outside the territory of the demanding state.



84

Bogdan, Cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Asistenţa judiciară-Extrădarea. Doctrină şi jurisprudenţă, Editura Universitară, Bucureşti, 2008; [7] Pop Teodor, Drept penal comparat. Partea generală, Tipografia Naţională, Cluj, 1923; [8] Bresler Frederic, Interpolul, Editura Mandarin, Londra, 1993; [9] www.europol.eu.int; [10] www.europeana.ro; [11] Planul de Acţiune Schengen, Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2004.Ascultaţi Citiţi fonetic Dicţionar - Afişaţi dicţionarul detaliat Traduceţi în peste 50 de limbi

�� ! rouge Es ist sehr

interessant! sư tử hoje está ensolarado 국수 Hjelp! Je ne sais pas ! Wie bitte?

שמח •děti Wie heißen Sie? Buongiorno

Principessa!

Bibliography: [1] Stănoiu Rodica, International

Juridical Assistance in Criminal matters, Academy Press, Bucharest, 1975;

[2] Ferenc Miklos, Criminal International Cooperation, Alma Press, Cluj-Napoca, 1966; [3] Radu Florin Răzvan, International Judicial Cooperation in European and Criminal matters”, Wolters Kluwer Press, Bucharest, 2009; [4] Micu Bogdan, Territorial Jurisdiction in Criminal matters, Wolters Kluwer Press, Bucharest, 2009; [5] Boroi Alexandru, Rusu Ion, International Judicial Cooperation in Criminal matters, C.H.Beck Press, Bucharest, 2008; [6] Mrejeru Theodor, Mrejeru Bogdan, International Judicial Cooperation in Criminal matters. Judicial Assistance – Extradition, Doctrine and Jurisprudence, Universitară Press, Bucharest, 2008; [7] Pop Teodor, Compared Criminal Law. General Part, National Typography, Cluj, 1923; [8] Bresler Frederic, Interpol, Mandarin Press, London, 1993; [9] www.europol.eu.int; [10] www.europeana.ro; [11] Schengen Action Plan, Ministry of Administration and Internal Affairs Press, Bucharest, 2004.AscultaţiCitiţi fonetic Dicţionar - Afişaţi dicţionarul detaliat Traduceţi în peste 50 de limbi

�� ! rouge Es ist sehr

interessant! sư tử hoje está ensolarado



85

παραλία hello miracoloso กาแฟ Vær så snill Простите ��

أحب آرة القدم •Langweilig Wie gehts? mijn vriend Wie spät ist es? ��

��. Pardon ?? χρησμός さようなら haydi gidelim escargots Je parle un petit

peu français. La voiture

Utilizaţi Google Traducere în mai multe feluri

국수 Hjelp! Je ne sais pas ! Wie bitte?

שמח •děti Wie heißen Sie? Buongiorno Principessa! παραλία hello miracoloso กาแฟ Vær så snill Простите ��

أحب آرة القدم •Langweilig Wie gehts? mijn vriend Wie spät ist es? ��

��. Pardon ?? χρησμός さようなら haydi gidelim escargots Je parle un petit peu

français. La voiture

Utilizaţi Google Traducere în mai multe feluri

49 consideraŢii privind asistenŢa judiciarĂ

Documents