4 patologia splinei

Download 4 Patologia splinei

Post on 16-Dec-2015

13 views

Category:

Documents

6 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs splina chirurgie pantelimon

TRANSCRIPT

  • Patologia chirurgicala a splinei Traumatisme splenice Hipersplenismul Chistul hidatic Tumori benigne si maligne Hipertensiunea portala

  • Traumatisme splenice Splina este un organ foarte frecvent interesat in traumatismele abdominale/ toracoabdominale (60% din cazuri), 80% din traumatismele splenice fiind prin accidente de circulaie Etiopatogenie: 1. traumatismele exogene nchise contuzii striviri Mecanism de aciune al agentului traumatic direct (compresiune hipo- condru/ baza hemitorace sting - indirect (contralovitura)

    - deschise (plagi)- arme albe, de foc2. In majoritatea traumatismelor nchise tipul lezional este reprezentat de ruptura splinei. Localizarea si ntinderea leziunilor splenice depinde de fora si direcia de aciune a agentului traumatic, fiind condiionate de sediul splinei intre rebordul costal si coloana vertebrala si de starea parenchimului splenic. Afeciuni splenice preexistente (splenomegalii din malarie, mononucleoza infectioasa, hemopatii maligne) pot expune splina la ruptura in cursul unor traumatisme minore, nereinute de ctre bolnav (greit etichetate astfel ca rupturi spontane).

  • 3. Leziuni iatrogene- intervenii chirurgicale (rezecii gastrice, cura herniei hiatale, vagotomie, hemicolectomie stnga, nefrectomie stnga, rezecii pancreatice). - splenoportografie, toracocenteza, biopsie renala stnga, colonoscopie 4. Ruptura splenica adevrata - la gravide in timpul travaliului - la copii in perioada neonatala (natere dificila, aplicare de forceps)Plgile splinei- prin arme albe, de foc, frecvent in cadrul unor leziuni pluriviscerale. Morfologie splina este un organ parenchimatos foarte bine vascularizat - rupturile si plgile splinei pot imbraca aspecte morfologice foarte variate ca localizare, ntindere in suprafaa si profun- zime in funcie de agentul cauzal - consecina imediata: hemoragie limitata (hematom subcap- sular/ perisplenic) : hemoperitoneu

  • Diagnostic clinic (forma supraacuta, acuta, ruptura in doi timpi) - dureri spontane in hipocondrul/ flancul sting cu iradiere in umrul sting (semnul Kehr) si subscapular sting sau la baza gtului (semnul Saegesser) - sensibilitate la palparea sau decompresiunea hipocondrului sting - aprare sau contractura musculara difuza (contuzie parietala sau leziune viscer cavitar) - (rar) masa tumorala palpator, cu limite imprecise, sensibila si mata la percuie (hematom perisplenic) - hemoperitoneu: distensie abdominala, matitate deplasabila (semnul Ballance), diminuare sau absenta zgomote intestinale (ileus paralitic), bombarea fundului de sac Douglas (dureros) - semne de soc: paloare intensa, vedere incetosata, agitaie, sete, dispnee, lipotimie, extremitati reci si umede, hipotensiune arteriala, puls periferic filiform/ tahicardie, oligurie - Ruptura splenica in doi timpi : - perioada iniiala (formare hematom) - perioada de ameliorare (2 zile- cteva saptamini) - perioada de reluare a hemoragiei (hemoperitoneu)

  • Diagnostic paraclinic - anemie, leucocitoza 10- 15.000/ mm3 (rupturi splenice), trombocitoza (peste 400 000/ mm3) - radiografie simpla toracoabdominala: lrgire umbra splenica, dislocare stomac/ colon, ridicare hemidiafragm sting, revrsat pleural sting si atelectazie bazala, fracturi costale inferioare - ecografie abdominala: cretere in volum, structura neomogena cu zone hipoecogene, neregularitati de contur, contur dublu, colecii extrasplenice, dislocarea organelor din jur, lichid liber in cavitatea peritoneala, decelare leziuni asociate (hepatice, pancreatice, renale, retroperitoneale) - tomografie computerizata: focare hipo/ hiperdense in parenchim care nu se intensifica dup administrarea substanei de contrast - arteriografie selectiva: utila in trierea bolnavilor ce pot beneficia de tratament prin embolizare hemostatica - lavaj peritoneal: confirmare hemoperitoneu suspicionat clinic : diagnostic hemoragii intraperitoneale oculte : monitorizare hematoame intra/ perisplenice - laparoscopia diagnostica

  • Tratament - reechilibrare funcii vitale (refacere volemica, resuscitare cardio- respiratorie) - conservarea parenchimului splenic: adezivi hemostatici, splenorafie - oprire rapida, eficienta a hemoragiei: rezecie splenica pariala : rezecie splenica subtotala : ligatura artera splenica (artere gastrice scurte intacte)

  • Hipersplenismul Este o exacerbare a funciilor splenice ce apare in variate situaii clinicesi se caracterizeaz printr-un sindrom in care se asociaz splenomegalia (cu mono, bi sau pancitopenie sanguina periferica si hiperactivitatea mduvei osoase), dereglrile hematologice fiind ameliorate sau vindecate dup splenectomie. Fiziopatologie: sechestrare eritrocite/ granulocite/ trombocite in splina si distructia lor : producere de anticorpi care cresc vulnerabilitatea ele- mentelor figurate la aciunea de clearance a macrofagelor splenice Celularitate mduva: normala sau mai frecvent de tip hiperplazic, cu re- prezentare normala medulara a liniei ce este deficitara in circulaia periferi-ca. Puncia medulara- oprirea mturarii si eliberarea precoce in circulaia periferica a elementelor celulare nedifereniate (reticulocite, elementelor de diviziune a granulocitelor, forme imature ale trombocitelor).

  • Hipersplenism primar (fara o boala preexistenta cauzala) : Purpura trombocitopenica imuna (boala Werlhoff) : Anemii hemolitice congenitale - microsferocitoza ereditara (b. Minkowsky- Chauffard) - eliptocitoza - piropoichilocitoza - hemoglobinopatii (b- talasemia, anemie falcipara) : Anemia hemolitica imuna idiopatica : Neutropenie splenica primara ( b. Wieseman- Doan) : Pancitopenia splenica primara (b. Down- Wright)

  • Purpura trombocitopenica idiopatica - debut brutal la femei tinere frecvent, adesea familial - mecanism imunologic (injectare de ser de la bolnav la om sntos duce la apariia bolii) - scderea trombocitelor (sub 50 000/mm3) cu permeabilitate capilara anormala - apar hemoragii: subcutanate (peteii, macule, echimoze), la nivelul mucoaselor (pulmonar, digestiv, urinar, genital); anemia este absenta sau moderata, splenomegalia nu este frecventa - mielograma este bogata in megacariocite - 2 forme clinice: acuta (hemoragii impresionante la copii cu remisiuni spontane) : cronica- adult (femeie), remisii rare, scurte, incomplete

  • Dg. ancheta etiologica elimina cauze medicamentoase, virale - prelungirea timpului de sngerare - timp de coagulare normal cu deficit al consumului de protrombina; cheagul este neretractil Tratament - corticoterapie (in forme acute si cronice) - transfuzii cu snge proaspt, masa trombocitara - splenectomia (dar numai dup terminarea puseului acut si ca alternativa la eecul corticoterapiei) Anemia hemolitica congenitala (b. Minkowsky- Chauffard) - la copii, aduli - caracteristic: anemie, icter (urini clare, scaun normal colorat, splenomegalie), frecvent ulcere de gamba - complicaii frecvente: litiaza biliara pigmentara - hematologic: hemoliza- anemie moderata cu hiperbilirubinemie indirecta, urobilina in urina, si exces de stercobilina, hipersideremie si scderea duratei de viata a hematiilor (marcate cu CrSi)

  • - hematologic: regenerare- reticuloza sanguina pina la 20 sau 30% : distrofie eritrocitara- prezenta a numeroase globule roii in bula, sferocite mici cu rezistenta globulara mult sczuta Are indicaii in toate situaiile pentru splenectomie, cu rezultate constant favorabile. Restricii: btrni cu activitate medulara satisfctoare si copii mici (uor de urmrit). La bolnavii de peste 20 ani prezenta calculilor biliari pigmentari obliga la colecistectomie (si control CBP) concomitent cu splenectomia. Neutropenia splenica primitiva Apare la adultul tinar (frecvent femei) prin accidente infecioase cronice sau re

Recommended

View more >