4. fundamente ale cercetarii clinice

7/25/2019 4. Fundamente Ale Cercetarii Clinice

1/5

Fundamente ale cercetarii clinice

DESPRE STIINTAStiinta este un proces, o modalitate metodologica de

abordare a unui fenomen care duce la cunoasterea lui reunita

intr-un sistem. Astfel ca desi nu avem cunostintele necesare abordarii

stiintice a unui fenomen, acesta faca obiectul stiintei daca poate

abordat prin mijloace stiintice.

Asumptiile sunt idei fundamentale care sunt acceptate ca

ind adearate, desi ele nu se pot testa empiric direct sau

destarea lor este foarte dicila (ex: asumptia

determinismului ca psihicul uman este un sistem de prelucrare ainformatiilor). Valoarea lor este judecata pragmatic daca duc la

generarea de teorii, modele eciente sunt bune, daca nu, se va

renunta la ele.

Teoriile sunt formulari deriate din asumptii care pot

testate empiric pentru a se a!a aloarea lor de adear . O

teorie este adevarata cand cee ace arma corespunde realitatii si

este falsa cand nu corespunde. Functiile unei teoriisunt:

Functia descriptia descrie un fenomen

Functia e"plicatia explica un fenomen Functia predictia reuseste sa faca predictii asupr unui

fenomen

Functia de sistemati#are organizeaza totalitatea

informatiilor asupra unui fenomen intro structura coerenta

$odelele sunt ca#uri particulare, concrete ale unei teorii%

!neori se intampla ca modelul sa e descoperit inaintea teorie

insa situatia ramane aceiasi.

Adesea in stiinta asumptiile sunt protejate si nu se discuta explicitpentru a nu declansa un "razboi sangeros# in domeniu si pentru a

directiona resursele pe teorii si modele. $rotejarea unei teorii insa poate

genera probleme exprimate in cercetari recesive nu mai produc

cunoastere.

%xista doua mari traditii cu privire la abordarea stiintei, ecare

avand mai multe scoli:

&. Prima traditie este una normatiacare ne arata modul

correct in care stiinta functioneaza sau ar trebui sa

functioneze.

'


2/5

'. Po#itiismul si po#itiismul logic utilizeaza analiza

(adesea logicomatematica) pentru a clarica teoriile

construite de stiinta asupra fenomentelor.Termenul de po#iti nu este opus celui de

negative ci celui de speculative. Termenul de empiric

se refera in stiinta la date de observatie sistematicaculese prin metode stiintice. Astfel, suport empiric

inseamna "intemeiat stiintic#.%lementul fundamental al abordarii pozitiviste

este conceptul de ericabilitate o teorie este

vericabila daca poate redusa la propozitii de

observatie.Propo#itiile de obseratiesunt acele propozitii

a caror valoare de adevar se stabileste confruntando cu

datele observate. *aca propozitiile sunt adevarate

teoria e adevarata, daca nu, este falsa. !neorivericarea este posibila doar in principiu, atunci cand

numarul de propozitii este prea mare.*e asemenea, toate propozitiile trebuie sa

respecte sinta"a logicapentru a stiintiice, altfel tin

de alte domenii cum este arta (ex: *aniel *avid este

numar prim nu este nici adevarata, nici falsa, ci nu

respecta sintaxa logica).

+. Doctrina operationalismului a aparut ca reactive a

criteriilor pozitiviste mutl prea severe si sustine caconstructele sau teoriile trebuie sa e

operationali#ate pentru a descrie o secenta de

proceduri. $ropozitiile acopera doar o parte a

conceptului investigat pe baza carora putem trage

concluzii (ex: biopsie tumora).

. Rationalismul critic &Popper' O teorie stiintica se

deosebeste de una pseudostiintica prin falsicabilitate

(daca produc fenomenul X de 3 ori, efectele Y trebuie sa

apara de 3 ori). Se trece la un rationament de tipipoteticodeductiv in care teoria este testate indirect.

(ne dam seama de existent unei tumore pe baza

efectelor ei).

-. Empirismul pragmatic intre teoria testate si

predictiile derivate din ea se intrepun o serie de ipote#e

au"iliare. Astfel orice teorie in cazul in care este

inrmata, poate "salvata# prin modicarea ipotezelor

auxiliare (ex: Pornind de la teoria lui Newton, s-a

incercat sa se preica orbita lui !ranus" #ceasta nu afost conrmata insa teoria nu a fost inrmata ci s-a

+


3/5

modicat o ipotea auxiliara $ probabil exisa o alta

planeta, Neptun)" Orice sistem teoretic contine un

nucleu tare (care contine aspectele centrale ale

teoriei) si o #ona de protectie (formata din ipoteze

auxiliare). *aca modicarea ipotezelor auxiliare nu duce

la progresul cunoasterii ci doar la salvarea nucleului tare

al teoriei, atunci programele de cercetare respective

sunt unele regressive.

II% A doua traditie este una descriptiece ne arata cum ar

trebui sa functioneze stiinta si cum functioneaza adesea in

mod concret.&n aceasta traditie se neaga existent unei realitati

independente de subiect, realitatea insasi ind contruita de

acesta. *atele empirice nu sunt obiective si imuabile, astfel

demersul unui studiu poate controlat astfel incat sa obtinemdatele pe care le asteptam conform teoriei.

Vom prezenta doua orientari in cadrul acestei traditii:(% )adrul paradigmic (/omas 0u/n) arma ca istoria

unui domeniu al stiintei parcurge mai multe etape.

Paradigma reprezinta o colectie de procedure si idei

specice unei discipline prin care cercetatorii sunt

instruiti ce sa create, cum sa realizeze studiile si ce

rezutlate ar trebui acceptate.a' Perioada preparadigmica datele obtinute sunt

intamplatoare si superciale, cercetarea sebazeaza pe observatie iar datele combina simplul

cu complexul, adevaratul cu falsul.b' Stiinta normala elaborarea unei paradigm

stiintice, elaborarea teoriilor si modelelor,

aparitia ipotezelor stiintice testabilec' Etapa de cri#a atunci cand vec/ea paradigm

este confruntata cu numeroase predictii eronate

sic and aapr brese ale teoriilor si modelelor sale

explicative.

d' Aparitia unei noi paradigme cand vec/eaparadigm nu poate explica nuemroase fenomene

relevante pentru stiinta, apare o noua paradigm

inceperea "revolutiei stiintice#.e' Reolutia stiintica considerarea vec/ilor idei

ca ind false, rescrierea cartilor de stiinta in

spiritual noii paradigmf' Reintoarecerea la fa#a de stiinta normala

cand una dintre abordari "castiga#, explicand

majoritatea aspectelor stiintice neexplicate de

catre vec/ea paradigma.


4/5

*% Impotria metodei exista o logica in stiinta si

oamenii de stiinta creaza si Adera la teorii stiintice din

motive subiective si c/iar irationale. Stiinta este un mit

acceptat social, este religie iar oamenii de stiinta,

semeni preotii, fac orice este necesar penru a avasna

ei si domeniul lor.

)ER)ETARE +S% )ER)ETARE STIINTIFI)A

)ercetarea de simt comun din cauza unei metodologii mai

putin riguroase si sistematizate, produce adesea o atribuire a

valorile de adevar lipsite de validitate (ex: pamantul este plat).

1ercetarile stiintice arata ca orice infroamtie primita este

codata in sistemul nostru cognitive ca ind adevarata, abia apoi,

in pasul al doilea urmeaza sa decidem critic daca intradevar ea

este sau nu adevarata.

)ercetarea teologica atribuie valori de adevar informatiilor din

textele sacre ce necesita in primul rand credinta.

)ercetarea losoca atribuie valori de adevar prin mijloace

logice. Acestea nu sunt insa dublate de o investigatie stiintico

empirica, astfel ca in timp ce stiinta este interesata de cee ace

este adevarat si ce este fals, losoa este interesata de natura

conceptelor de adevarat sau fals.

&n )ercetarea stiintica, validitatea atribuirii valorii de adevar

este data de metodologia utilizata.

&n principiu, avem doua mari clase de metode stiintice

prin care abordam fenomenele din realitate: metodele

cantitatiesi metodele calitatie.

Realitateaeste constituita dintro serie de ariabile

(caracteristica ce poate lua diferite forme) si relatiile dintreele. *aca valorile sunt exprimate numeric, se va apela la o

metoda cantitativa, daca sunt categoriale se va apela la o

metoda calitativa.

!nele valori permit ambele tipuri de metode, caz in care se

va utiliza o una dintre ele sau combinatie intre ele. Nici o

metoda de cercetare nu este superioara alteiaci are

anumite constrangeri in functie de tipul valorii. $entru o

cercetare cat mai ecienta insa, valorile calitative trebuie

cantitativizatein vederea procesarii lor (ex: grila deobservatie).

-


5/5

Problema reprezinta o discrepanta intre o stare

pre#enta (ce stim) si o stare-scop (ce vrem sa stim).

*emersurile stiintice realiste sunt acelea in care discrepanta

dintre starea prezenta si stareascop poate redusa prin prisma

metodologiei actuale. *aca aceasta discrepanta nu poate abordata nici macar potential prin prisma metodologiei actuale,

atunci nu este o problema stiintica.

&n cercetarea stiintica se face diferenta intre:

)ercetarea fundamentala atunci cand

constintele se refera la reguli si principia. 2ezultatul

apare in publicatii.

)ercetarea aplicata procedure sau aplicarea

cunostintelor ca rezultat al unor cercetari

fundamentale. 2ezultatul apare in publicatii.

)ercetarea pentru de#oltare atunci cand

cunostintele sunt su3cient de proceduralizate pentru

a se exprima in te/nologii si servicii. 2ezultatul se

exprima in brevete de inventive si prototipuri.

Stiinta s% losoe

Abordarile losoce se suprapun adesea, ca tematica, cu

abordarile stiintelor iar aceasta suprapunere poate genera probleme

majore. emele din stiinta sunt abordate in losoe pe linia

cunoasterii eritabile, metazic.

4ici un losof serios nu isi permite sa discute astazi despre concept

precum timp, materie, determinism, fara a cunoaste cercetarile din zica.

5ucru de neinteles inca privind discutiile pe teme psi/ologice precum:

intelect, iubire, vointa si decizie. !neori in discursul losoc pe teme

psi/ologice se aluneca la implicatii psiologice pragmatice care

raportate la produsele stiintei psiologice, sunt niste banalitati

spuse solemn.

6

4. fundamente ale cercetarii clinice

Documents