MACULAAnatomia maculei..... clinicl a bolii maculare.......... Evaluarea Distrofii ereditare ale maculei.................. purl Maladia Stargardt juvenil[ dominant4 maculard Distrofia Distrofiaprogresivia conurilor din Maculopatia retinitapi gmentard Distrofiaviteliformi coloid6a maculei Degenerescenfa juvenil Retinoschizis maculari legati de virsti Degenerescen{a Drusen atroficd maculard Degenerescenfa exudativl a maculard Degenerescenf Indicafiiterapeutice Maculopatii in maladii vasculareretiniene LeberCoats Microangiopatia Hippel Angiomatozavon din Maculopatia maladiaEales

. pag.518 pag.518pag.52l

.pag.528

538

retiniand arteriali in maculare ocluzia Alteratii retiniand venoasi din Maculopatia obstrucfia in maculare HTA Alterafii ischemic ocular Sindromul diabeticd in maculare retinopatia ComplicafiiCorioretinopatia seroasi centralSidiopatici (CRSC)..... Maculopatia din striurile angioide.... Edemuf macular cistoid (EMC)... Gaura maculari.. Maculopatia miopici. Membrane epimaculareidiopatice (MEI)..... Membrane epiretinienemaculare gi decolareade retini Pliuri coroidiene Maculopatii toxice..... Maculopatii gi decolareade retinn.............. traumatici............. Macolopatia Maculopatii in tumori de glob ocular.......

""pag' 547 pag.549 .""'pag' 552

pag.555 pag.557..."'pag' 558 ....pag. 560

pag.561 pag.561 pag.562pag' 564

517

MACULA \,[acula (foveea. aria centralA. macula intr-o elipsdde luteea)esteretina cuprinsd 2mm in diametrul orizontal qi 1,5mm in verlical. diametrul La examenul oftalmoscopic,aceastdzona esre limitatii la tineri printr-un reflex perimacular, gi central printr-un reflex tbveolar. in centrul maculei se gAse$tefoveola (foveola centralis) (200p) care este reperatd oftalmoscopic prin reflexul foveolar gi biomicroscopicprin tenta mai faldde restulmaculei. rogiegi sumbrd In foveoli retina este formatd numai din stratul de fotoreceptori 6i expansiunile Muller. ale celulelor digitiforme exclusiv de Fotoreceptoriisunt reprezentali conuri (35000conuri) caresunt mai inguste gi mai inalte (grosime 2p la bazd 9i fald de restul conurilor in5l1ime70-75p) (grosime 4-5tt qi inilfime 40- 5p). Expansiuneacitoplasmici relativ largd a celulelor Muller asigurf, legitura intre foveolei. conuri qi formeazdplarrgeul La nivelul ariei maculare perifoveolarf, grosimea retinei cregte rapid pentru a atinge maxim 22045Ap temporal gi 2704l0pt nazaI, toate straturile retinei fiind pl'ezente. Conexiunile celulare qi tisulare ale structurilor anatomiceale maculei, permit receptarea f'uncfiivizualemaxime. unei A BOLII EVALUAREA CLINICA MACULARE SIMPTOME vederii centrale* este principalul scdderea sirnptomal bolii maculare.Tipic pacientul acuzd ,,pote" in vedereacentrall (scotom pozitiv), aceasta fiind in contrast cll scotomul negativ dintr-o leziune de nerv optic in care pacientulnoteazl o ,.gaurd"in centrulcimpului vizual. formei metamorfopsia reprezinti alterarea imaginei. m6rimii micropsia * reprezintdmicgorarea datoriti distan{arii conurilor imaginei 518

fbveolare(rar). macropsia - reprezintd m[rirea, cretterea mdrirnii irnaginei datorita aglomerdrii conurilorfoveolare. vederea coloratd nu este modificatd semnificativ la debutul bolii maculare,in contrastcu leziunile de neru optic in care pierderea vederii colorateeste o modificare pfecoce. EXAMENUL FUNCTIILOR VIZUALN IN AFECTIUNILE MACULEI Testarea func{iilorvizualeesteprima etapd de examinare uneimaculopatii. a AV - este metoda cea mai simplS de mdsurare a functiei maculare, qi de AV se apreciere evolutieibolii maculare. a mdsoarl in condilii optime de iluminare corec{ia opticd constantSo cu corespunzitoare (este preferabil pentru patologia macularl sI se foloseascd misurareaAV unghiularecu E. Snellen sau C. Landolt.). Examinarea AV de aproape este necesarl pentru a aprecia macularf, . calitativatingerea La pacienfii cu boal6 macular[ AV se inrduti{egtecdnd pacienfii se uitd prin punct pseudoHipermehopia, stenopeic. intre refrac{ia hipermetropia, inegalitate cu obiectivd gi subiectiv6 este caracteristicd unei ridic6ri superficialea retinei maculare neurosenzoriale. * dupi ebluisare dupd Testul de recuperare lumina cu ebluisarea maculei timpulnecesar oftalmoscopuluise mdsoard pacientuluipentru a-gi regdsi AV anterioard (10" ebluisare, recuperare). 50" Tesful de fotostres poate fi util in demonstrarea leziunilor maculare, cAnd oftalmoscopiaeste echivocd, in EMC la qi debut sau CRSC. Testul se 1'ace la ochiul congenerpresupusnormal gi se compar[ rezultatele. La pacienlii cu maculopatii existi o lentoare in refacerea pigmentului din fotoreceptorp6nd la mai multe minute. cu Testul permite o dit'erenliere atingerea prelungit. cdiloropticeundetimpul nu este Grila Amsler - este obligatorie in

pentrucd testeazd l0o studiul rnaculopatiei centrale ariamaculard. din Grila Amsler se utilizeazd in primul rdnd insdtestul pentruscreeningul bolii maculare, esteutil gi in diagnosticulleziunilor subtile alenervuluioptic. Purtdndochelarii pentru aproape(daca are privegte nevoie) acoperind ochi.pacientul un punctulcentralal testuluigi raporteazd orice deformare.linie ondulatd,arie obscur[ sau pete care pot apare in orice zond din interiorul grilei. Un pacient cu boall in maculardla debut acuzdlinii ondulate, tirnp ce un pacientcu leziuni de nerv optic sau cd spune unelelinii lipsesc suntvagi,dar nu distorsionate. Examenulcimpului vizual central (simtul ial) permite descrierea luminosd iferenf a topografic6 deficitelor maculare. pot centrale evidenlia: Leziunile - deficit foveolar