38673332 lucrare de diploma lucaci sss

115
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN NEAMŢ

Upload: catalin-popa

Post on 26-Jul-2015

5.118 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN NEAMŢ

COORDONATOR:

ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL CANDIDAT:

SCORŢANU TAMARA LUCACI A. TEODORA-DANIELA

FUNDAŢIA PREUNIVERSITARIA „ROMAN MUŞAT”

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

ROMAN JUD. NEAMŢ

PROMOŢIA 2007

Page 2: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN NEAMŢ

ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENŢILOR CU BRONŞITĂ

CRONICĂ ACUTIZATĂ

COORDONATOR:

ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL CANDIDAT:

SCORŢANU TAMARA LUCACI A. TEODORA-DANIELA

FUNDAŢIA PREUNIVERSITARIA „ROMAN MUŞAT”

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

ROMAN JUD. NEAMŢ

PROMOŢIA 2007

2

Page 3: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

CUPRINS:

1. Abrevieri __________________________________________________ 4;

2. Motto – ___________________________________________________ 5;

3. Introducere şi Motivaţie _______________________________________ 6;

4.Capitolul I: Noţiuni de Anatomie şi Fiziologie a Aparatului Respirator ___ 8;

5.Capitolul II: Noţiuni Generale despre Bronşita cronică acutizată _______13;

6. Capitolul III: Procesul de îngrijire efectuat la 3 pacienţi cu Bronşită

cronică acutizată ____________________________________________ 24;

7. Capitolul IV : Cazuri clinice

4.1 : Cazul clinic nr. 1 ________________________________ 25;

4.2 : Cazul clinic nr. 2 ________________________________ 38;

4.3 : Cazul clinic nr. 3 ________________________________ 51;

8. Concluzii __________________________________________________ 63;

9. Anexe:

14 nevoi fundamentale ______________________________________ 65;

Procesul de îngrijire _________________________________________ 66;

Tehnici folosite în îngrijirea pacienţilor Bronşita cronică acutizată ____ 67;

10. Bibliografia _________________________________________________ 72.

3

Page 4: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

ABREVIERI

cm. - centimetri;

n – nerv;

r. – respiraţii pe minut;

mm. – milimetri;

c.v. – capacitatea vitală;

min. – minut;

TGO – transaminaza glutamico – oxal – acetică;

TGP– transaminaza glutamico – piruvică

BPOC – bronhopneumopatia obstructivă cronică

g. – gram;

mg. - miligrame;

Kg - kilogram;

tb.- tablete;

TBC - tuberculoză;

mil ui. – milioane unităţi internaţionale

Ed. – Editura;

Prof. – profesor;

Dr. – doctor;

Vol. – volum;

P= problemă;

E= etiologie;

S= semne.

4

Page 5: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

(I. HAŢEGANU)

5

Page 6: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

INTRODUCERE ŞI MOTIVAŢIA LUCRĂRII

Să iubim profesia aceasta minunată de asistent medical generalist, aşa

cum spunea şi Victor Babeş ”Iubeşte-ţi profesiunea şi socoteşte-o cea mai

frumoasă dintre toate, şi astfel izbânda va fi deplină.”

Rolul esenţial al asistentei medicale, constă în a ajuta persoana bolnavă

sau sănătoasă să-şi redobândească independenţa cât mai repede posibil.

Pornind de la principiile Virginiei Henderson, că nu există boli ci

numai bolnavi, îngrijirea în nursing pune în centrul atenţiei nu boala ci

bolnavul şi mai ales omul: „mit şi legendă, această maşină vie” care este un

tot din care se ramifică asemenea unui arbore sentimente, pasiuni,

comportamente fiziologice, ocupaţionale, atitudini, cu alte cuvinte cele 14

nevoi ale fiinţei umane:

1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie;

2. Nevoia de a bea şi de a mânca;

3. Nevoia de a elimina;

4. Nevoia de a se mişca şi de a menţine o bună postură;

5. Nevoia de a dormi şi de a se odihni;

6. Nevoia de a se îmbrăca şi de a se dezbrăca;

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite fiziologice;

8. Nevoia de a fi curat şi de a-şi proteja tegumentele;

9. Nevoia de a evita pericolele;

10. Nevoia de a comunica;

11. Nevoia de a acţiona după credinţele şi valorile sale;

12. Nevoia de a fi util, de a se realiza;

13. Nevoia de a se recrea;

14. Nevoia de a învăţa.

6

Page 7: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Mi-am dorit din totdeauna să-i pot ajuta pe cei aflaţi în suferinţă, să vin în

sprijinul celor fără sprijin, să aduc zâmbetul pe buzele celor trişti, pentru că omul cu

adevărat fericit este acela care poate face pe altul fericit. Ar fi bine să fim

înconjuraţi numai de oameni sănătoşi, dar nu este aşa. Fiecare persoană are

problemele sale, boală şi afecţiunea sa mai mult sau mai puţin gravă.

M-am orientat aspra acestei lucrări, datorită faptului că am constatat o

incidenţă crescută a bronşitelor în ultima perioadă în secţia Medicală unde mi-am

satisfăcut practica atât în anul I cât şi în anul III de studiu.

Un alt factor determinant, a fost suferinţa prin care trecea un unchi de-al meu

internat de multiple ori cu diagnosticul de bronşită cronică acutizată.

Voi fi întotdeauna aproape de cei aflaţi în suferinţă cu sufletul şi toată

priceperea mea pentru a ajuta persoanele bolnave şi sănătoase să-şi menţină sau să-

şi recâştige sănătatea prin suplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singuri,

dacă ar fi avut forţa, voinţa sau cunoştinţele necesare.

7

Page 8: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

CAPITOLUL I.

NOŢIUNI DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA

APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este ansamblul de organe adaptate

trecerii oxigenului din aerul atmosferic în sânge şi dioxidului de

carbon, rezultat din oxido-reducerea celulara, în aerul atmosferic.

Organele respiratorii sunt specializate, unele pentru trecerea

aerului (fosele nazale, faringele, laringele, traheea şi bronhiile),

altele pentru realizarea schimburilor gazoase între organism şi

mediu. Astfel:

a. Fosele nazale folosesc la respiraţie şi miros.

b. Naso-faringele şi rino-faringele, lasă să treacă aerul spre

plămâni, dar ventilează şi urechea medie prin trompa lui

Eustachio.

c. Oro-faringele şi buco-faringele, nivel la care se

încrucişează calea respiratorie cu cea digestiva.

d. Laringele, este un organ respirator dar şi un organ al

fonaţiei.

Începând cu traheea, organele aparatului respirator au

funcţii pur respiratorii.

PLĂMÂNII.

Plămânii reprezintă organele aparatului respirator în care

se realizează schimbul de gaze între organism şi mediul

înconjurător. În număr de doi, drept şi stâng, sunt aşezaţi în

cavitatea toracică de o parte şi alta a mediastinului, având fiecare

o capacitate (volum de aer conţinut) de aproximativ 4500-5000

8

Page 9: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

cm. cubi. Culoarea lor variază în funcţie cu vârsta şi substanţele

inhalate (la fumători având o culoare cenuşiu negricioasă, iar la

copii roz). Forma plămânilor este asemănătoare unui trunchi de

con, cu baza spre diafragm.

Configuraţia externă a plămânilor :

Plămânul drept este format din trei lobi (superior, mijlociu

şi inferior), iar plămânul stâng este format din doi lobi (superior şi

inferior).

Lobii sunt delimitaţi de nişte şanţuri adânci, scizuri, în care

pătrunde pleura viscerală.

Fiecărui plămân i se descriu:

a. 2 feţe: costală în raport cu peretele toracic şi mediastinală, la

nivelul căreia se află hilul pulmonar.

b. 3 margini; anterioară, posterioară şi inferioară.

c. O bază cu faţa diafragmatică, în raport cu diafragmul şi prin el

cu lobul hepatic drept în dreapta şi fundul stomacului în

stânga.

d. Vârful este porţiunea situată deasupra coastei a-II-a. Are

forma rotunjită, vine în raport cu coastele I şi II, corespunde

regiunii de la baza gâtului.

Structura plămânului:

Plămânii sunt alcătuiţi dintr-un sistem de canale, rezultat

din ramificarea bronhiei principale (ARBORELE BRONŞIC) şi un

sistem de saci în care se termină arborele bronşic (LOBULII

PULMONARI). Arborele bronşic, totalitatea ramificaţiilor

intrapulmonare ale bronhiei principale, este reprezentat astfel:

Bronhie principală - Bronhii lobare (3 pentru plămânul drept şi 2

pentru cel stâng) – Bronhii segmentare (cate 10 pentru fiecare

plămân; câte una pentru fiecare segment pulmonar) – Bronhii 9

Page 10: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

interlobulare – Bronhiole terminale – Bronhiole respiratorii –

Canale alveolare.

Bronhiile intrapulmonare au forma cilindrică, regulată.

Peretele lor este dintr-o tunică:

- Fibrocartilaginoasă sub formă de inel.

- Musculara (muşchii netezi bronhici).

- Mucoasă formată dintr-un epiteliu pluristratificat, ciliat (a

căror mişcare se îndreaptă spre căile aeriene superioare) şi

numeroase glande.

Pe măsura ce bronhiile se ramifică, fibrele musculare

netede devin din ce în ce mai numeroase, astfel încât bronhiolele

respiratorii şi terminale sunt lipsite de inelul cartilaginos, dar

prezintă un strat muscular foarte dezvoltat, care intervine activ în

modificarea lumenului bronhiolelor şi astfel în reglarea circulaţiei

aerului în căile pulmonare. Lobulul pulmonar continuă ultimele

ramificaţii ale arborelui bronşic. Reprezintă unitatea morfologică

şi funcţională a plămânului, la nivelul căruia se face schimbul de

gaze. Are forma unei piramide cu baza spre exteriorul plămânului

şi vârful către bronhiola respiratorie. Lobulul pulmonar este

constituit din: Bronhiola respiratorie – Alveole pulmonare,

împreună cu vase de sânge, limfatice, fibre motorii, nervoase şi

senzitive.

Alveola pulmonară:

Peretele alveolar este format dintr-un epiteliu, sub care se

găseşte o bogată reţea capilară, care provine din ramificaţiile

arterei pulmonare (ce aduc sânge venos din ventricolul drept).

Epiteliul alveolar formează cu epiteliul capilarelor alveolare o

structură funcţională comună = membrana alveolo-capilara, la

nivelul căreia au loc schimburile gazoase, prin difuziune, între

aerul alveolar (a cărui compoziţie este menţinută prin ventilaţia 10

Page 11: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

pulmonară) şi sânge. Mai mulţi lobuli se grupează în unităţi

morfologice şi funcţionale mai mari, rezultând astfel segmente

pulmonare. Segmentul pulmonar reprezintă unitatea morfologică

şi funcţională, caracterizată prin teritoriu anatomic cu limite

precise, cu pedicul bronho-vascular propriu şi aspecte patologice

speciale. Segmentele se grupează la rândul lor formând lobii

pulmonari.

Arborele bronşic poate prezenta dilataţii patologice sub

formă de saci, în care se strâng secreţii, puroi =Bronşiectazii.

Distrugerea pereţilor alveolari = Emfizem.

Pleura.

Fiecare plămân este învelit la suprafaţă de o seroasă,

numită pleură.

Ea are doua foiţe, una parietală, care căptuşeşte suprafaţa

internă a peretelui toracic şi alta viscerală, care acoperă intim

suprafaţa lobilor pulmonari. Aceste doua foiţe pleurale se

continuă una cu alta delimitând între ele un spaţiu virtual, numit

cavitatea pleurală, în care se găseşte un strat subţire de lichid

pleural, cu rol de a umezi cele doua foiţe, permiţându-le astfel

alunecarea fără frecare. Pleura viscerală este aproape insensibilă,

ca şi plămânul, în schimb cea parietală are o sensibilitate

marcată, fiind o zonă reflexogenă importantă. Iritaţia ei în timpul

unei manevre, puncţia pleurală, poate determina şoc pleural cu

moarte prin acţiune reflexă asupra centrilor respiratori şi

circulatori.

FIZIOLOGIA RESPIRAŢIEI

VENTILAŢIA PULMONARĂ

11

Page 12: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Aerul atmosferic este introdus în plămâni prin procesul de

ventilaţie pulmonară, prin care se menţine constantă compoziţia

aerului alveolar.

Mecanica respiraţiei:

Schimburile gazoase la nivelul plămânilor se realizează

datorită succesiunii ritmice a două procese: inspiraţia şi expiraţia.

Inspiraţia este un proces activ care datorită contracţiei

muşchilor inspiratori, duc la mărirea tuturor diametrelor cutiei

toracice. În mod normal durează o secundă. Expiraţia normală

este un proces pasiv, care urmează fără pauză după inspiraţie.

Durează aproximativ două secunde la adult, timp în care cutia

toracică revine la diametrele avute anterior. În inspiraţie, prin

creşterea volumului pulmonar, alveolele se destind şi volumul lor

creşte, iar drept urmare presiunea aerului în regiunea alveolară

scade. Se creează astfel o diferenţă de presiune între aerul

atmosferic şi presiunea intrapulmonară, în felul acesta aerul

pătrunzând în căile respiratorii până la alveole, pe baza forţei

fizice.

În expiraţie, prin retracţia plămânilor şi revenirea la forma

iniţială a cutiei toracice, se întâlnesc doua faze:

a. prima în care revenirea cutiei toracice se face pe baza elasticităţii cartilajelor şi

ligamentelor ei.

b. a-II-a, în care plămânul elastic, în tendinţa de a se retracta spre hil, exercită o

presiune de aspiraţie asupra cutiei toracice. Presiunea aerului intaalveolar creşte

peste cea atmosferică, apărând astfel o diferenţă care face ca aerul din plămâni să

fie expulzat în exterior.

Ciclul respirator are o durată de 3 secunde, ceea ce revine la 20 de mişcări

respiratorii pe minut. În efort fizic, însă, frecvenţa respiratorie poate ajunge însă la

40-60 respiraţii pe minut, de asemeni şi în condiţii patologice: febra, hipertiroidism,

hipercapnee.

12

Page 13: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Schimbul alveolar de gaze:

Aerul atmosferic ajuns în plămâni prin ventilaţia pulmonară este condus în

alveole, unde are loc schimbul de gaze între aerul alveolar şi sânge, la nivelul

membranei alveolo-capilare. Schimbul de gaze se face prin difuziune, în funcţie de

presiunea parţială a gazelor respiratorii-oxigen şi dioxid de carbon – de o parte şi de

alta a membranei alveolo-capilare.

Normoventilaţia se realizează la concentraţii alveolare ale dioxidului de

carbon =5-6% şi oxigenului=14%, menţinute la o frecvenţă respiratorie normală, de

repaos (12-20 r/min). Când ventilaţia pulmonară creşte peste nevoile metabolice

apare hiperventilaţia: dioxidul de carbon alveolar scade şi oxigenul creşte. Procesul

este complet reflex prin apnee şi bradipnee.

Invers, prin creşterea dioxidului de carbon alveolar şi scăderea oxigenului

apare hipoventilaţia, compensată reflex prin polipnee. Schimbul de gaze între aerul

alveolar şi sângele venos se face datorită diferenţei de presiune parţial a gazelor de

o parte şi de alta a membranei alveolo-capilare.

Reglarea respiraţiei:

Respiraţia este adaptată în orice moment la necesităţile aportului de oxigen

şi al eliberării de dioxid de carbon, mecanismul de reglare fiind foarte prompt.

Centrul respirator, localizat la nivelul bulbului este format dintr-un centru inspirator

şi unul expirator, permiţând astfel reglarea automata a ventilaţiei pulmonare. Acest

mecanism este influenţat mai ales de proprietăţile chimice ale sângelui; rolul

principal în reglarea respiraţiei revenind concentraţiei de dioxoid de carbon din

sânge, care acţionează direct asupra centrului respirator stimulându-i activitatea.

13

Page 14: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

CAPITOLUL II.

NOŢIUNI GENERALE DESPRE

BRONŞITA CRONICĂ

Definiţie: este un sindrom clinic caracterizat prin tuse,

însoţită de creşterea secreţiilor bronşice, permanentă sau

intermitentă (cel puţin trei luni pe an şi minim 2 ani de la

apariţie), necauzată de o boală sau o leziune bronho-

pulmonară specifică. Formele clinice ale bronşitei sunt:

a). Bronşita cronică simplă este definită de prezenţa tusei

cu expectoraţie în cele mai multe zile timp de cel puţin trei

luni consecutive pe an, cel puţin doi ani succesivi, tuse

productivă care nu poate fi atribuită vreunei cauze

cunoscute pulmonare sau cardiace. Bronşita cronică simplă

este localizată în conductele aerifere mari; morfopatologic,

prezintă dilatări ale glandelor seromucoase din submucoase,

hiperplegie şi celule caliciforme în mucoasa traheobronşică şi

infiltraţie în submucoasa cu celule inflamatorii.

b). Bronşita cronică purulentă sau persistentă, la care secreţia

bronşică se infectează.

Persistent se consideră caracterul mucopurulent al

sputei;

Recurent se consideră sputa purulentă în ultimii ani.

c). Bronşita cronică obstructivă, la care leziunea progresează

către bronhiile mici şi bronhiole şi apare dispneea, datorită

îngustării difuze şi persistente a căilor aerifere. Bronşita

cronică cu dispnee şi Wheezing cuprinde bolnavii la care

obstrucţia reversibilă a căilor aerifere domină aspectul clinic.

Boala căilor aerifere mici este definită de localizarea

procesului obstructiv în căile aerifere cu diametrul mai mic

de 2mm (bronhii mici şi bronhiole) aceasta este localizarea 14

Page 15: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

principală a obstrucţiei în BPOC, creşte numărul celulelor

caliciforme, creşte producerea de mucus, apare inflamaţie şi

uneori spasmul bronşic. Fiziopatologic se traduce prin

scăderea debitelor expiratorii maxime, rezistenţa la flux

rămânând în limite normale cel puţin atât timp cât

îngustarea nu afectează majoritatea conductelor mici. În

stadiul discret (incipient) afecţiunea este semnalată de

scăderea debitelor expiratorii instantanee la volume mici sub

50% din C. V. Bronşita cronică asmatiformă are ca simptom

dominant dispneea paroxistică.

ETIOPATOGENIE ÎN BRONŞITA CRONICĂ

Afectează bronhiile mici unde leziunile inflamatorii şi

secreţiile produc stenoză, spasm, colaps expirator şi

disfuncţie ventilatorie obstructivă. Stimulii iniţiali care duc la

creşterea secreţiei de mucus în căile respiratorii sunt:

Factorii iritanţi - tabagismul şi alcoolismul sunt

esenţiali, poluanţii aerieni, vaporii din industria

chimică, vaporii de amoniac, condiţiile atmosferice

nefavorabile (frig, umezeală, curenţi de aer);

Infecţia microbiană (streptococul, stafilococul,

enterococul, hemofilul şi diferite enterobacterii) sau

virală primitivă sau secundară, ocupă un loc

primordial.

Infecţiile din primul an de viaţă, care au în mod

deosebit tendinţa de a produce leziuni definitive. Deoarece

leziunea afectează căile aeriene mici (bronşiolele), care

compromise în mare parte şi fiindcă plămânul are o

excelentă capacitate de adaptare pulmonară favorizează

repetarea infecţiilor şi alterarea progresivă a bronhiilor mici,

15

Page 16: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

proces care începe în prima copilărie, dar se manifestă

clinic doar la vârstă mai înaintată.

Infecţiile virale produc necroze ale celulelor epiteliale

şi hipersecreţia glandelor bronşice.

După infecţii virale apar anomalii ale funcţiei

pulmonare.

Factorii alergici sunt cea de a treia componentă

etiologică, acţionând prin sensibilizare la alergeni microbieni.

SIMPTOMATOLOGIA BRONŞITEI CRONICE

Simptomele caracteristice bronşitei cronice sunt:

Tusea;

Expectoraţia;

Dispneea;

Hemoptizia, sughiţul şi tulburările vocii.

Tusea este cu predominanţă matinală, adesea

declanşată de contactul cu aerul rece, atmosfera poluantă sau

fumul de tutun. Cu timpul tusea devine mai frecventă, apare şi în

timpul zilei, se exacerbează noaptea. Accentuarea tusei în

climostatism a fost pusă în legătură cu eliminarea mai

uşoară a secreţiei bronhice în poziţia orizontală, dar poate fi

şi ca un reflex declanşat de contactul cu patul rece.

Tusea poate fi:

Productivă;

Uscată;

Iritativă;

Ineficientă;

Bitonală;

Matinală;

Nocturnă;

Lătrătoare;16

Page 17: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Monoliformă.

Expectoraţia este un alt simptom nebăgat în seamă de

bolnavi. Dacă descriu sputa, bolnavii o consideră albă, cenuşie

sau neagră, din cauza reziduurilor din fumul de ţigară sau a

particulelor în suspensie din aer.

În puseurile infecţioase sputa devine purulentă galbenă

sau verde.

Dacă sputa este frecvent sanguinolentă sau se însoţeşte de

hemoptizii repetate, trebuie suspectată asocierea cancerului

bronşic.

Pentru aprecierea gradului de purulenţă este

recomandabil să se folosească clasificarea britanică:

M1 - mucoasă;

M2 - mucoasă cu flacoane purulente;

P1 - purulentă mai puţin de 1/3 din pahar;

P2 - purulentă între 1/3 şi 2/3 din pahar;

P3 - purulentă integral.

Dispneea la bronşici este ondulată, de intensitatea

variabilă, mai accentuată în timpul puseurilor de infecţie

bronşică. Bronşita cronică poate fi considerată boală severă,

doar când este însoţită de dispnee peste gradul 3.

Mişcările respiratorii au o frecvenţă constantă, o

amplitudine egală şi un ritm regulat, în timp ce stările

patologice aceste caracteristici se modifică şi apare dispneea,

iar după circumstanţele de apariţie se deosebesc:

Dispneea permanentă (insuficienţa cardiacă avansată,

pneumotorax);

Dispneea de efort (procese pleuro – pulmonare care

scad ventilaţia pulmonară, insuficienţa cardiacă);

17

Page 18: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Dispneea paroxistică, întâlnită în astmul bronşic şi în

insuficienţa ventriculului stâng (astmul cardiac şi

edemul pulmonar acut);

Dispnee cu creşterea frecvenţei mişcărilor respiratorii

depăşind 40/min.

Pentru gradarea dispneei se poate folosi schema:

Gradul 1. - dispnee la urcat 2, 3 etaje;

Gradul 2. - dispnee la mers cu persoane de aceeaşi

vârstă;

Gradul 3. - dispnee la mers în pas propriu pe teren

plat;

Gradul 4. - dispnee la spălat şi îmbrăcat;

Gradul 5. - dispnee în repaus.

SEMNE FIZICE ÎN BRONŞITA CRONICĂ

Bronşiticul este cinic, uneori obez, pletoric cu facies

congestiv.

Examenul obiectiv:

Inspecţie;

Palpaţie;

Percuţie;

Ascultaţie.

La inspecţie - facies congestiv, dispnee şi cianoză în

episoadele acute, turgescenţa jugularelor, asinergie

respiratorie, trahee suprarenală scurtată (sternul ridicat),

torace puţin dilatat, cu cifoză dorsală şi sternul proiectat

înainte.

Cianoza apare iniţial în timpul puseurilor infecţioase,

ulterior capătă caracter permanent şi poate ajunge atât de

intensă, încât bolnavul devine “albastru buhăit”.

18

Page 19: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Turgescenţa jugularelor - constituie un semn de insuficienţă

cardiacă numai dacă ea se menţine şi în inspiraţie şi dacă

presiunea din torace este mai mică decât cea atmosferică.

Cordul - hipertensiunea pulmonară determină întărirea

zgomotului II în focarul pulmonarei. Dacă debitul cardiac

scade, extremităţile devin cianotice şi reci.

Edemele - apar în cazurile complicate cu cord pulmonar

decompensat. Prezenţa edemului unilateral sau mai accentuat

la o gambă trebuie urmărită pentru depistarea trombozelor

venoase la membrele inferioare, complicaţie frecventă la

bolnavii cu bronşită cronică. La ascultare se aud numeroase

raluri ronflate, sibilante şi subcrepante, care variază în

intensitate şi localizare de la o zi la alta, labilitatea şi

poliformismul lor fiind caracteristice. Wheezing-ul expirator

are originea în bronhiile mari şi mijlocii, care sunt

comprimate din cauza creşterii presiunii transmurale şi

oscilează între închidere şi deschidere.

Respiraţie astmatică;

Murmurul vezicular este diminuat sau abolit datorită

întreruperii intrapleurale de aer sau lichid.

La percuţie – musculatura relaxată aduce de asemenea

date privitoare la însuşirile ţesuturilor intratoracice.

La palpaţie se obţin informaţii privind expansiunea

toracelui (în expir şi inspir), durerea pe traiectul unor nervi

intercostali, existenţa unor puncte dureroase costale

(fractură, periostită) sau a crepitaţiilor produse de un

emfizem subcutanat (fistulă bronşică, emfizem mediastinal).

DIAGNOSTICUL POZITIV al bolii se stabileşte pe baza

simptomelor caracteristice:

Tuse cronică;19

Page 20: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Expectoraţie;

Dispnee, eventual pneumopatii acute în ultimii ani.

Se mai poate utiliza testul tusei productive sau

măsurarea cantităţii de spută în primele ore ale dimineţii.

Sputa eliminată prin expectoraţie este un produs patologic

complex format din amestecul secreţiilor de provenienţă

bronhopulmonară cu saliva şi cu secreţiile nazofaringiene.

Examenul macroscopic permite măsurarea volumului

sputei expectorate spontan şi identificarea aspectelor

patologice comune ale acesteia (seroasă, mucoasă,

mucopurulentă, purulentă):

Sputa cu membrane sau vezicule hidatice;

Sputa cu calculi (litiază alveolară, bronholitiază);

Sputa cu particule alimentare (fistule

bronhoesofagiene);

Sputa cu fire de păr (chist dermoid evacuat).

Hipersecreţia seroasă, spumoasă şi sanguinolentă este

caracteristică edemului pulmonar acut iar hipersecreţiile

mucoase fac parte integrată din tabloul bronşitelor cronice

simple. Prezenţa dopurilor şi mulajelor bronşice în spută este

frecventă la bolnavii cu bronşită cronică. Sputele nepurulente

conţin de regulă sub 605 granulocite neutrofile, sub 10%

macrofage şi foarte rare euzinofile. Vâscozitatea sputei creşte,

elasticitatea sa se va reduce, iar transportul către laringe

este diminuat. Examenul microscopic al sputei furnizează o

orientare de ansamblu asupra populaţiei celulare dominante din

spută (granulocite, neutrofile, hematii, celule epiteliale).

Examenele de laborator curente duc la puţine informaţii în

bronşita cronică.

Cresc albuminele transsudate din sânge.20

Page 21: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Modificările hematologice

Poliglobulia şi creşterea hematocritului;

Masa celulară creşte cu 1 mm/kilocorp;

Leucocitele cresc în infecţiile intercurente;

Cresc euzinofilele.

Globulinele serice

Imunoglobulinele;

Majoritatea bolnavilor cu bronşită cronică au nivel seric

crescut de Ig G şi Ig A;

Pe măsură ce boala progresează cantitatea de Ig G şi Ig

M se reduce.

Electroliţii - tulburările în metabolismul potasiului sunt mai

accentuate la emfizematoşi.

Amoniemia – Este uneori crescută la bronşiticii cu

hipercapnie

- Cauza creşterii amoniemiei nu este clară, ea

pare legată de efectul hipoxemiei asupra

funcţiei hepatice.

- Valoarea clinică a dozării amoniului este

redusă.

Enzimele serice (GOT, GPT) pot fi crescute la bolnavii cu

hipoxemie importantă. Creşterea enzimelor serice este atribuită

celulelor hepatice secundară hipoxemiei. Diagnosticul se face

cu întârziere, deoarece tusea cronică şi expectoraţia sunt

atribuite de regulă fumatului, iar dispneea progresivă,

caracteristică sindromului obstructiv, este considerată în mod

eronat ca semn de “emfizem senil”. Semnele clinice apar mai

târziu cu modificările morfologice.

COMPLICAŢIILE BRONŞITEI CRONICE.

(Insuficienţa respiratorie, Cordul pulmonar)21

Page 22: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Insuficienţa respiratorie este complicaţia cea mai frecventă

şi mai severă a bronşitei cronice şi BPOC, fiind mortală în peste

25% din cazuri. Ea apare în timpul episoadelor infecţioase care

agravează obstrucţia bronşică, dar poate fi precipitată de

folosirea sedativelor sau de oxigenoterapie.

Semnele clinice respiratorii sunt variabile:

Polipnee;

Reducerea amplitudinii mişcărilor respiratorii;

Respiraţia periodică;

Dispariţia tusei şi a expectoraţiei.

Cordul pulmonar constituie adesea problema clinică majoră

a bronşiticilor şi principala lor cauză de moarte. Bolnavii cu

bronşită cronică au debitul cardiac crescut, hipertensiune

pulmonară şi prezintă frecvent semne clinice şi ECG de cord

pulmonar.

Evoluţia bronşitei cronice

În ceea ce priveşte evoluţia clinică a bronşitei cronice se

ştie că majoritatea simptomelor se agravează lent cu excepţia

tusei care se poate ameliora dacă se întrerupe fumatul.

Progresiunea generală a bolii este mai severă dacă bolnavii

continuă să fumeze. Evoluţia bolnavilor cu predominanţa

bronşitei este ondulantă cu exacerbări (insuficienţă respiratorie

şi decompensare cardiacă) şi remisiune succesivă, datorate

episoadelor infecţioase intercurente.

Prognosticul bolii

Nu este influenţat de vârsta la care începe boala, dar

bătrânii au ceva mai rar episoade infecţioase cu spută purulentă

şi reactivitate bronşică mai mică. Prognosticul episoadelor

acute, infecţioase este bun. Deşi bolnavul se poate prezenta în

stare gravă după tratament energic, ameliorarea este 22

Page 23: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

spectaculoasă, puseurile succesive duc însă la degradarea în

trepte a funcţiei pulmonare.

Prognosticul bolii este destul de rezervat, deoarece bolnavii

se prezintă după anii de evoluţie, când funcţia lor pulmonară este

destul de alterată.

Factorii care influenţează prognosticul sunt:

a). Tipul de boală, supravieţuirea fiind de două ori mai

mare la cei cu aspect predominant bronşitic.

b). Starea generală: pierderea ponderată este de pronostic

sever, mai ales dacă se asociază cu hiperinflaţia pulmonară, cu

anemie şi cu vârsta înaintată.

c). Funcţia pulmonară este factorul hotărâtor pentru

determinarea prognosticul. Raportul VEMS/CV sub 60%

conferă un prognostic sever.

d). Insuficienţa respiratorie: după primul episod peste

60% dintre bolnavi mor în următorii 2 ani.

e). Cordul pulmonar, decompensarea cardiacă înrăutăţeşte

prognosticul mai ales la bolnavii cu edeme mari şi pierdere

ponderală.

Profilaxie

Fumatul joacă un rol atât de important în producerea bolii

încât cea mai bună metodă de prevenire primară este

propaganda antitabacică, în special la copii şi tineret. În ceea ce

priveşte bolnavul, el trebuie convins neapărat să întrerupă

fumatul, astfel, deteriorarea funcţiei pulmonare va fi mai lentă şi

recidivele infecţioase mai rare.

Altă metodă este să i se explice că examinarea medicală a

arătat că plămânul lui este deosebit de sensibil la acţiunea

fumului de tutun.

23

Page 24: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Poluarea atmosferică poate fi dăunătoare bolnavilor cu

BPOC, în special în perioadele de inversiune termică, când

poluanţii nu se pot dispersa. Ceaţa măreşte şi mai mult efectul

nociv al poluării. În aceste perioade este recomandabil ca bolnavii

să stea în casă, sau să iasă mai târziu, după ridicarea ceţii.

Se recomandă de asemenea evitarea expunerii profesionale

la noxe respiratorii, eventual schimbarea locului de muncă.

Infecţie

Sensibilitatea particulară a bronşiticilor la infecţii impune

recomandarea evitării contactului cu persoane care au viroze

respiratorii, ca şi evitarea aglomeraţiei în timpul epidemiilor.

Vaccinarea antigripală se face în fiecare toamnă.

Dificultatea constă în marea variabilitate a virusurilor şi

în lipsa imunităţii încrucişate între diferitele tipuri, astfel

încât este greu să se prevadă ce virus dă epidemia din

iarna următoare.

Chimioprofilaxia recidivelor bronşitice sezoniere cu

Tetraciclină 1g/zi administrată continuu în lunile de iarnă;

Penicilina V, Eritromicina, Ampicilina; Biseptol 0,5 g seara în

lunile de iarnă.

Tratament

Bolnavul trebuie instruit să-şi recunoască imediat

exacerbările bronşitei pentru a le trata prompt. Infecţiile

respiratorii frecvente la bătrânii bronşitici pot avea evoluţie

severă, deseori lentă.

De aceea orice infecţie intercurentă va fi tratată cu un

antibiotic cu spectru larg:

Ampicilină 1 – 2 g/zi;

Amoxicilină 1 – 2 g/zi;

Augmentin 30 – 60 mg/K corp/zi;24

Page 25: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Cefalexin 25 – 50 mg/K corp/zi.

Sulfamidele sunt utile pentru tratamentul de rutină:

Biseptol 2 g/zi, Doxicilină.

Anticolinergicele sunt eficiente în bronşita cronică, în

special în exacerbările acute care se produc prin mecanism

predominant colinergic, ele inhibă bronhoconstricţia şi

hipersecreţia din conductele aerifere, ameliorând scorul clinic

şi starea funcţională (Atrovent).

Bromhexin este un alcaloid care acţionează atât asupra

sputei, fracţionând lanţurile mucoproteice. Bromhexinul

accelerează mecanismul de erupţie pulmonară şi favorizează

penetraţia antibioticelor în secreţia bronşică. Este un

expectorant eficient şi bine tolerat (24 – 32 mg/zi).

Corticoterapia reduce procesul inflamator prin

stabilizarea membranelor.

Se administrează de obicei un corticoid inhalator:

flunifoid, dipropinat de beclometazonă sub formă de conosol

de preferinţă pe spacer în doze 200 – 500 μg/zi, în funcţie

de vârstă şi de severitatea chimico-funcţională a bolii.

Durata de administrare se apreciază în funcţie de

evoluţia puseului acut (reducerea simptomelor, ameliorarea

sindromului obstructiv). În general se evită administrarea

corticoterapiei orale, aceasta se recomandă numai în formele

severe care nu răspund la tratamentul convenţional.

Mucoliticele. Pot constitui în cazurile comune de

bronşită cronică singura medicaţie. Ele sunt utile datorită

acţiunii de lichefiere a mucusului bronşic vâscos şi de

favorizare a expectoraţiei.

25

Page 26: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Mucosolvon - 600 mg în trei doze per os/zi, vâscozitatea

sputei scade, iar dispneea de efort şi capacitatea vitală se

ameliorează uneori.

Aminopenicilinele: ampicilina are acţiune bactericidă cu

spectru larg care acoperă complet flora endobronşică de

aceea este indicată în exacerbările severe ale bronşitei.

Aminoglicozidele:

Streptomicina 1g/zi;

Kanamicina 1g/zi;

Gentamicina 2 – 3 mg/Kg.

Hidratarea. Deoarece mucusul bronşic nu devine vâscos

decât după ce a pierdut 80% din apă, procedeul cel mai

eficient de fluidizare a secreţiei bronşice este hidratarea

corectă a bolnavului. Este recomandabil ca bronşiticii să bea

suficiente lichide, în special seara, pentru a preveni uscarea

secreţiei bronşice în timpul nopţii.

Efedrina este un drenergic cu acţiune indirectă, a

cărui folosire nu este recomandabilă în bronşita cronică, din

cauza riscului efectelor secundare.

Folosirea combinaţiilor de medicamente în proporţie

fixă nu este indicată, deoarece este mai greu să se

stabilească doza optimă pentru fiecare medicament în parte.

Terapia fizică este indicată mai ales în obstrucţia bronşică

produsă de alterarea elasticităţii pulmonare. Gimnastica

respiratorie măreşte reducerea funcţiei diafragmului.

Manevrele se învaţă în climostatism şi sunt alternate cu

perioade de relaxare. Exerciţiile de tuse: în poziţie şezând,

bolnavul face o inspiraţie lentă, urmată de expiraţie iniţial

cu glota închisă, apoi deschisă, urmărind apariţia tusei.

Drenajul postural necesită plasarea bolnavului în poziţii care 26

Page 27: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

să aducă ramurile bronşice perpendiculare pe plan orizontal.

El poate fi însoţit de percuţie sau de vibrarea peretelui

toracic pentru a uşura eliminarea secreţiei.

Scopurile reabilitării sunt:

Reducerea frecvenţei infecţiilor respiratorii;

Reducerea numărului de spitalizări;

Întârzierea progresiunii bolii;

Prelungirea activităţii de producţie a bolnavului;

Optimizarea tratamentului insuficienţei respiratorii

pentru a scurta durata spitalizării şi a diminua

absentismul;

Educarea sanitară a bolnavului şi a familiei.

27

Page 28: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

PREZENTARE DE CAZ

CAZUL I

R. G.: 33245

F. O.: 4505

Numele şi prenumele: P. E.

Sex: feminin;

Vârsta: 78 ani;

Domiciliu: Trifeşti;

Religia: ortodoxă;

Înălţimea: 1,65 m;

Greutatea: 75 Kg;

Data internării: 06.11.2006;

Data externării: 16.11.2006;

Diagnostic medical: bronşită cronică acutizată;

Diagnostic la externare: bronşită cronică acutizată - ameliorată

MOTIVELE INTERNĂRII:

28

Page 29: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

- dureri toracice difuze, tuse cu expectoraţie purulentă, frisoane,

subfebrilitate, dispnee.

INTERVIU LA INTERNARE: ora 2310, 06.11.2006.

DISCUTAT CU: pacienta

SITUAŢIA FAMILIALĂ: căsătorită, soţul decedat, doi copii – un băiat

şi o fată.

OCUPAŢIA: pensionară – a lucrat în domeniul agriculturii 30 de ani.

CONDIŢII DE LOCUIT: acceptabile – locuieşte la sat, la casă

împreună cu fiica.

PERSOANELE CU CARE SE POATE LUA LEGĂTURA: fiica.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mamă cu TBC.

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE ŞI FIZIOLOGICE:

1. Aritmie extrasistolică ventriculară;

2. Bronşită Cronică din 2003.

OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ:

Alimentaţie – inadecvată – consumă tot felul de alimente, nu are un orar

fix pentru mese, preferinţe: lactate, carne prăjită,

condimente;

Alcool – consumatoare - consumă aproape zilnic un pahar de vin la

masă;

Cafea – 1/zi;

Tutun: nu fumează.

Somn – se culcă la ore târzii, are un somn agitat cu ore insuficiente: 3-4 h

noaptea şi 1- 1½ ziua;

Mişcare – este o persoană dinamică;

Igiena – pacienta are deprinderi corecte de igienă;

Alergii – nu se ştie alergică la nici un medicament sau aliment.

Istoricul bolii:

29

Page 30: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Bolnava P.E. de 78 ani cunoscută cu Bronşită Cronică din anul 2003 la

se prezintă la secţia Medicală cu autosanitara, la recomandarea medicului de

familie, însoţită de fiica sa. La internare bolnava declară că aproape de o săptămână

are dureri în piept, respiraţie zgomotoasă dispneică mai ales la efort, tuse la început

obositoare apoi, însoţită de expectoraţie hemoptoică.

Nu a urmat tratamentul ambulatoriu.

La examenul obiectiv, efectuat la internare se constată că pacienta prezintă

o respiraţie dispneică cu polipnee, tuse cu expectoraţie mucopurulentă, cianoză.

La examenul fizic s-a înregistrat: TA = 140/60 mmHg; puls=80 b/min;

T= 36,50C, frecvenţă respiratorie 18 – 20 resp/min.

INVESTIGAŢII EFECTUATE:

VALORI OBŢINUTE VALORI NORMALE

Hb = 11,8 g% Hb =11-14 g%

VSH = 45,9 mm/h VSH = 2 – 13 mm/h

Glicemie = 1,07 g% Glicemie = 0,80 – 1,20 g%

Trigliceride = 1,28 g% Trigliceride = 1,0 – 2,2 g%

Colesterol = 15,9 g% Colesterol = 1,80 – 2,80 g%

Tymol = 7 UML Tymol = 2 – 5 UML

TGP = 33 UI TGP = 2 – 16 UI

TGO = 76 UI TGO = 2 – 20 UI

Trombocite = 9900 mm3 Trombocite = 150000 – 300000 mm3

Radioscopie pulmonară – nimic activ pulmonar.

Tratament:

1. HHC 100mg f. 2 x 2 ori/zi i.v.

2. Cefatox 1g f. 1 x 2 ori/zi i.m.;

3. Ciprinol 500mg tb. 1 x 4 ori/zi per os;

4. Bromhexin dj. 1 x 3 ori/zi per os;

5. Miofilin cp. 1 x 4 ori/zi per os;

6. Famotidină 40mg tb. 1 x 3 ori/zi per os;

30

Page 31: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Din analiza datelor consider că pacientul este dependent la următoarele

nevoi.

NEVOILE PRIORITARE ALE PACIENTEI SUNT:

1. A respira, a avea o bună circulaţie

2. A evita pericolele;

3. A elimina;

4. A bea şi a mânca;

5. A dormi şi a se odihni;

6. A fi curat, îngrijit şi de a proteja tegumentele;

7. A comunica

8. A învăţa să-şi menţină starea de sănătate.

PROCES DE NURSING ÎN FUNCŢIE DE PRIORITĂŢI

1. A respira, a avea o bună circulaţie.

Diagnostic de nursing

P = Respirație inadecvată prin deficit

E = Procesul inflamator la nivelul bronhiilor; obstrucţia căilor respiratorii

S = Tuse cu expectoraţie mucopurulentă, senzaţie de sufocare, mucoasele

respiratorii uscate, cianotice şi tahipnee.

OBIECTIVE

Pacienta să prezinte căile respiratorii permeabile şi o bună respiraţie.

Pacienta să prezinte mucoase respiratorii umede şi integre.

INTERVENŢII:

Cu rol propriu:

Am aerisit salonul, am asigurat un mediu ambiant corespunzător;

Am asigurat, atât cât a fost posibil, îmbrăcăminte lejeră, lenjerie de

pat curată şi fără cute, schimbându-o ori de câte ori a fost nevoie;

31

Page 32: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Am aşezat pacienta în pat în poziţie semişezândă pentru a favoriza

respiraţia;

Am aspirat secreţiile bronşice eliberând căile respiratorii;

Am învăţat pacienta să facă exerciţii respiratorii;

Am învăţat pacienta să tuşească, să expectoreze şi să colecteze sputa

în vase colectoare (scuipători);

Am adus la cunoştinţa pacientei regulamentul de ordine interioară;

Am recomandat pacientei repaus vocal absolut;

Am favorizat modalităţi de comunicare nonverbală;

Am măsurat şi notat în foaia de observaţie, funcţiile vitale ale

pacientei: respiraţia, puls, tensiunea arterială, temperatura.

Cu rol delegat:

Pregătesc psihic pacienta în vederea oricărei tehnici: Rx pulmonar,

recoltarea sputei, bronhografie, recoltarea probelor biologice.

La indicaţia medicului am administrat: HHC 100mg f. 2 x 2

ori/zi i.v.; Cefatox 1g f. 1 x 2 ori/zi i.m.; Ciprinol 500mg tb. 1 x 4 ori/zi per os;

Bromhexin dj. 1 x 3 ori/zi per os; Miofilin cp. 1 x 4 ori/zi per os; Famotidină 40mg

tb. 1 x 3 ori/zi per os.

EVALUARE

În urma îngrijirilor şi a tratamentului aplicat pacienta prezintă o

evoluţie favorabilă, respiraţia este în limite fiziologice 16 – 18 resp/min, tusea nu

mai este chinuitoare, secreţiile bronşice au scăzut.

2. A evita pericolele.

Diagnostic de nursing

P = Vulnerabilitate faţă de pericole

E = Afecţiunea respiratorie

S = Predispoziţie la complicaţii, oboseală, infecţii nosocomiale.

OBIECTIVE

32

Page 33: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Pacienta să nu contracteze infecţii nosocomiale, să nu devină o sursă de

infecţie pe perioada spitalizării.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am aerisit salonul;

Am amplasat pacienta într-un salon în funcţie de starea sa de

sănătate;

Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin

izolarea pacientei, respectarea circuitelor, măsuri de igienă

spitalicească;

Am luat măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale;

Educ pacienta pentru a folosi batista individuală de unică folosinţă.

Educ pacienta pentru a evita împrăştierea secreţiilor nazale.

Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor în cazul

îmbolnăvirilor cu boli transmisibile - prin izolarea pacientei, respectarea

circuitelor.

Urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios al pacientei,

receptivitatea sa.

Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie.

Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării

de sănătate şi creşterii a rezistenţei organismului, efectuez imunizările

specifice şi nespecifice necesare.

Învăţ pacienta să tuşească, să expectoreze şi să colecteze sputa.

Cu rol delegat:

La indicaţia medicului am administrat: HHC 100mg f. 2 x 2 ori/zi i.v.;

Cefatox 1g f. 1 x 2 ori/zi i.m.; Ciprinol 500mg tb. 1 x 4 ori/zi per os; Bromhexin dj.

1 x 3 ori/zi per os; Miofilin cp. 1 x 4 ori/zi per os; Famotidină 40mg tb. 1 x 3 ori/zi

per os.

EVALUARE

33

Page 34: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacienta nu prezintă risc de

complicaţii şi nu a devenit sursă de infecţii nosocomiale pe perioada spitalizării.

3. A elimina.

Diagnostic de nursing

P = Expectoraţie abundentă

E = Proces infecţios

S = Spută mucopurulentă, senzaţie de greaţă.

OBIECTIVE

Pacienta să nu devină sursă de infecţie.

Pacienta să nu prezinte dezechilibru hidroelectrolitic.

INTERVENŢII

Rol propriu:

Am calculat bilanţul ingestie – excreţie pe 24 ore;

Am cântărit pacienta şi am notat valorile în foaia de observaţie;

Am aşezat pacienta în pat în poziţie semişezândă pentru a

favoriza respiraţia;

Am aspirat secreţiile bronşice eliberând căile respiratorii;

Am învăţat pacienta să facă exerciţii respiratorii;

Am învăţat pacienta să tuşească, să expectoreze şi să colecteze

sputa în vase colectoare (scuipători);

Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin

izolarea pacientei, respectarea circuitelor, măsuri de igienă

spitalicească;

Am luat măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale;

Educ pacienta pentru a folosi batista individuală de unică folosinţă.

Educ pacienta pentru a evita împrăştierea secreţiilor nazale.

Corectez dezechilibru hidroelectrolitic;

34

Page 35: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Asigur o igienă corporală riguroasă pentru a preveni apariţia

escarelor;

Îi explic importanţa renunţării la obiceiurile dăunătoare;

Încurajez pacienta să-şi exprime gândurile şi sentimentele în

legătură cu problema de sănătate.

Cu rol delegat:

La indicaţia medicului am administrat: HHC 100mg f. 2 x 2 ori/zi i.v.;

Cefatox 1g f. 1 x 2 ori/zi i.m.; Ciprinol 500mg tb. 1 x 4 ori/zi per os; Bromhexin dj.

1 x 3 ori/zi per os; Miofilin cp. 1 x 4 ori/zi per os; Famotidină 40mg tb. 1 x 3 ori/zi

per os.

EVALUARE

În urma hidratării şi a tratamentului medicamentos pacienta prezintă o

stare de bine, tusea este mai puţin frecventă, iar expectoraţia s-a redus.

4. A dormi şi a se odihni.

Diagnostic de nursing

P = Alterarea somnului

E = Anxietăţii

S = Insomnie şi treziri frecvente în timpul nopţii.

OBIECTIVE

Pacienta să prezinte un somn suficient din punct de vedere cantitativ

şi calitativ.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am aerisit salonul;

Am asigurat o îmbrăcăminte lejeră;

Am îndrumat pacienta să practice tehnici de relaxare exerciţii

respiratorii înainte de culcare pentru a-i favoriza somnul, o baie caldă

la picioare.

35

Page 36: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Am recomandat pacientei să bea înainte de culcare o cană de lapte

cald.

Am recomandat pacientei citirea unei cărţi înainte.

Am întocmit împreună cu pacienta un program de odihnă

corespunzător vârstei.

I-am recomandat un orar de somn (culcatul şi trezitul la ore fixe).

Cu rol delegat:

La indicaţia medicului am administrat: 1 tb Diazepam seara înainte

de culcare per os.

EVALUARE

În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacienta prezintă un

somn suficient din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

5. A bea şi a mânca

Diagnostic de nursing

P = Alimentaţie inadecvată prin deficit

E = Tusea, sputa mucopurulentă, alimentaţie cu regim desodat

S = Anorexie, scădere ponderală, senzaţie de greaţă.

OBIECTIVE

Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Asigur un regim alimentar variat, bogat în proteine şi vitamine:

carne, legume şi fructe;

Stimulez apetitul prin cantităţi mici de alimente pe care le prezint într-

un mod apetisant;

Am sfătuit-o să consume lichide sub forma de: ceai, compot, sucuri

naturale, lapte;

O încurajez şi o asigur de contribuţia alimentelor în procesul de

vindecare;

36

Page 37: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Asigur un climat liniştitor în timpul mesei;

Îi explic importanţa renunţării la obiceiurile dăunătoare;

Evit mirosurile dezagreabile prin curăţirea salonului;

După servirea mesei îndepărtez toate lucrurile folosite în timpul

alimentaţiei,

EVALUARE

În urma intervenţiilor cu rol propriu pacienta se alimentează şi să se

hidratează în limite normale şi nu prezintă dezechilibru hidroelectrolitic.

6. A fi curat, îngrijit şi de a proteja tegumentele.

Diagnostic de nursing

P = Dezinteres faţă de măsurile de igienă

E = Slăbiciune

S = Posibilă alterare a tegumentelor şi a mucoaselor.

OBIECTIVE

Pacienta să prezinte tegumente integre pe toată durata spitalizării.

Pacienta să prezinte o stare de bine fizică şi psihică.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am aerisit salonul;

Asigur temperatura camerei (20 – 22 0C) şi a apei (37 – 380C);

Am pregătit materialele necesare, în funcţie de starea generală a pacientei

şi am efectuat toaleta pe regiuni;

Am asigurat lenjerie de pat şi de corp curată;

Ajut pacienta să se îmbrace să-şi facă toaleta cavităţii bucale, să-şi taie

unghiile;

Ofer pacientei un microclimat adecvat odihnei;

Conştientizez pacienta în legătură cu importanţa menţinerii curate a

tegumentelor, pentru prevenirea complicaţiilor.

Supraveghez pacienta şi îi explic importanţa menţinerii repausului la pat;

37

Page 38: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Efectuez mişcări pasive ale membrelor inferioare şi superioare de 4-6 ori

pe zi, asigur masaje şi schimbarea cât mai des a poziţiilor în pat;

Însoţesc pacienta în plimbări scurte.

EVALUARE

În urma intervenţiilor cu rol propriu prezintă tegumente normal colorate şi

integre. Pacienta prezintă o stare de bine atât fizică cât şi psihică.

7. A comunica.

Diagnostic de nursing

P = Comunicare inadecvată la nivel afectiv

E = Alterarea stării generale

S = Anxietate, închidere în sine.

OBIECTIVE

Pacienta să comunice satisfăcător cu personalul din echipa de îngrijire,

cu familia cât şi cu ceilalţi pacienţi din salon.

Pacienta să fie echilibrată psihic.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

38

Page 39: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Am antrenat pacienta în discuţii dându-i posibilitatea de a-şi exprima

sentimentele, ideile şi dorinţele sale.

Mi-am mobilizat întreaga atenţie pentru a înţelege mesajul pacientei.

Stau în faţa pacientei când vorbeşte, o privesc în ochi, pentru a-i demonstra

dorinţa de a-o asculta.

Aprob când spune lucruri importante, nu fac mişcări care ar putea distrage

pacienta.

Manifest toleranţă faţă de pacientă, o ascult fără să o întrerup, îi dau o

retroacţiune verbală pentru a-i arăta că înţeleg ce spune.

Asigur liniştea în comunicarea cu pacientei.

Încurajez pacienta să schimbe idei cu cei din jur, să-şi exprime emoţiile,

nevoile, frica, opiniile, să creeze legături semnificative cu ceilalţi bolnavi.

Liniştesc pacienta cu privire la evoluţia bolii şi o încurajez.

EVALUARE

În urma intervenţiilor cu rol propriu pacienta prezintă o comunicare

eficientă atât verbal cât şi afectiv.

8. A învăţa să-şi menţină starea de sănătate.

Diagnostic de nursing

P = Cunoştinţe insuficiente despre boală, prognostic, evoluţie

E = Inaccesibilitatea la informaţie

S = Incapacitatea de a-şi aminti informaţii despre boală.

OBIECTIVE

Pacienta să acumuleze cunoştinţe noi despre boală, prognostic şi evoluţie.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind boala, modul de

manifestare, măsurile preventive şi curative, modul de participare la

intervenţii şi la procesul de recuperare.

Stimulez dorinţa pacientei de cunoaştere.

39

Page 40: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.

Conştientizez pacienta asupra propriilor sale responsabilităţi privind

sănătatea.

Organizez activităţi educative, folosind metodele de învăţământ

cunoscute: expunerea, conversaţia, demonstraţia.

Verific dacă pacienta a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit

noile cunoştinţe.

Aduc la cunoştinţă, înainte de externare, datele controalelor medicale la

spital sau dispensar.

Furnizez explicaţii simple în limbaj adecvat. Explic toate tratamentele

viitoare şi măsurile de luat.

Recomand un comportament pozitiv cu privire la conversarea sănătăţii.

EVALUARE

În urma intervenţiilor cu rol propriu aceasta a acumulat cunoştinţe noi şi le

poate folosi pentru a şti cum să-şi păstreze sănătatea.

Evaluare finală

40

Page 41: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Cazul I

Pacienta P. E. în vârstă de 78 ani se internează în secţia Medicală prezentând

următoarele simptome: dispnee mai ales de efort, tuse mucopurulentă. În urma

investigaţiei se stabileşte diagnosticul de bronşită cronică acutizată. În timpul

internării s-a instituit tratament cu antibiotice, expectorante, cortizon.

În urma repausului la pat şi a îngrijirilor de nursing aplicate precum şi a

tratamentului medicamentos evoluţia este favorabilă.

Starea generală s-a îmbunătăţit problemele s-au diminuat, dispneea s-a

redus, pacienta se odihneşte bine şi se alimentează normal.

După 10 zile de spitalizare pacienta se externează ameliorată din punct de

vedere clinic cu următoarele recomandări:

Să evite umezeala, frigul, efortul fizic;

Să respecte programul de somn şi odihnă;

Să consume lichide la temperatura camerei în cantităţi mari

(2000ml/zi);

Alimentaţia să fie bogată în proteine;

I s-a recomandat cură balneară la Govora, Vatra Dornei;

După 3 săptămâni să se prezinte la control.

PREZENTARE DE CAZ

CAZUL II

41

Page 42: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

R. G.: 33248

F. O.: 4509

Numele şi prenumele: F. J.

Sex: masculin;

Vârsta: 67 ani;

Domiciliu: Gherăieşti;

Religia: catolică;

Înălţimea: 1,60 m;

Greutatea: 80 Kg;

Data internării: 06.11.2006;

Data externării: 16.11.2006;

MOTIVELE INTERNĂRII:

- dureri toracice difuze, tuse cu expectoraţie mucopurulentă, frisoane,

dispnee, agitaţie, transpiraţie, tahicardie, tensiunea arterială uşor crescută (150/70

mmHg).

INTERVIU LA INTERNARE: ora 1020, 06.11.2006.

DISCUTAT CU: pacientul

SITUAŢIA FAMILIALĂ: căsătorit, soţia pensionară şi are şapte copii.

OCUPAŢIA: pensionar – a lucrat timp de 30 de ani pe şantier.

CONDIŢII DE LOCUIT: acceptabile – locuieşte la ţară, la casă, locuieşte

împreună cu un fiu.

PERSOANELE CU CARE SE POATE LUA LEGĂTURA: soţia şi unul

din copii.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: fără semnificaţie.

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

1. Aritmie extrasistolică ventriculară din 2005;

2. Bronşită Cronică Acutizată - declarată din 2006 când a mai fost internat

la secţia Medicală a Spitalului Municipal Roman cu pneumonie acutizată

dreaptă.

42

Page 43: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ:

Alimentaţie – inadecvată – consumă tot felul de alimente, nu are un orar fix

– are preferinţe pentru condimente, carne afumată de porc;

Alcool – consumator consumă vin înainte de fiecare masă câte 1-2 pahare;

Cafea – 1/zi;

Tutun: fumează un pachet pe zi;

Somn – se culcă la ore târzii, are un somn agitat cu ore insuficiente;

Mişcare – este o persoană dinamică în prezent munceşte pământul;

Recreere: nu prea are timp;

Igiena – pacientul are deprinderi corecte de igienă;

Alergii – nu se ştie alergic la nici un medicament sau aliment.

Istoricul bolii:

Pacientul F. J. în vârstă de 67 ani din Gherăieşti cunoscut de către secţia

Medicală a Spitalului Municipal Roman din anul 2006 cu afecţiuni pulmonare, la

indicaţia medicului de familie se prezintă la secţia Medicală în data de 06.11.2006

ora 945 pentru internare.

Din relatările pacientului reiese că boala a debutat în urmă cu o săptămână

având ca şi simptome transpiraţii reci, cefalee, insomnie, anxietate, tuse cu

expectoraţie hemoptoică, dispnee.

Nu a urmat tratamentul ambulatoriu.

La examenul obiectiv s-a constatat că pacientul prezintă: dispnee cu

polipnee, tuse cu expectoraţie mucopurulentă.

La examenul fizic s-a ascultat raluri toracice, TA = 150/70 mmHg, puls = 80

b/min, T = 370C.

INVESTIGAŢII EFECTUATE:

VALORI OBŢINUTE VALORI NORMALE

Hb = 14,3 g% Hb =11-14 g%

43

Page 44: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

VSH = 45,9 mm/h VSH = 2 – 13 mm/h

Glicemie = 1,17 g% Glicemie = 0,80 – 1,20 g%

Trigliceride = 1,28 g% Trigliceride = 1,0 – 2,2 g%

Colesterol = 15,9 g% Colesterol = 1,80 – 2,80 g%

Tymol = 10 UML Tymol = 2 – 5 UML

TGP = 35 UI TGP = 2 – 16 UI

TGO = 78 UI TGO = 2 – 20 UI

Trombocite = 9900 mm3 Trombocite = 150000 – 300000 mm3

Tratament:

1. HHC 100mg f. 2 x 2 ori/zi i.v.;

2. Cefatox 1g f. 1 x 2 ori/zi (1g la 12 ore i.m.);

3. Ciprinol 500mg tb. 1 x 4 ori/zi per os;

4. Bromhexin dj. 1 x 3 ori/zi per os;

5. Miofilin cp. 1 x 4 ori/zi per os;

6. Famotidină 40mg tb. 1 x 3 ori/zi per os.

Din analiza semnelor şi simptomelor consider că pacientul este dependent

la următoarele nevoi.

NEVOILE PRIORITARE ALE PACIENTULUI

1. A respira, a avea o bună circulaţie;

2. A evita pericolele;

3. A comunica;

4. A elimina;

5. A dormi şi a se odihni;

6. A se mişca şi a menţine o bună postură;

7. A acţiona după credinţele şi valorile sale;

8. A învăţa să-şi menţină starea de sănătate.

PROCES DE NURSING ÎN FUNCŢIE DE PRIORITĂŢI

1. A respira, a avea o bună circulaţie.

Diagnostic de nursing

44

Page 45: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

P = Obstrucţia căilor respiratorii

E = Proces inflamator la nivelul căilor respiratorii

S = Tuse cu secreţii abundente mucopurulente

P = Dispnee intensă la efort

E = Proces inflamator pulmonar

S = tahipnee, senzaţie de sufocare, transpiraţii, cefalee.

OBIECTIVE

Pacientul să prezinte căile respiratorii permeabile şi o bună respiraţie la

nivelul plămânilor şi a bronhiilor.

Pacientul să respire liber pe nas.

Pacientul să nu devină sursă de infecţie.

INTERVENŢII:

Cu rol propriu:

Am aerisit salonul, am asigurat temperatura constantă a

încăperii;

Am preluat pacientul din triaj şi l-am instalat la salon;

Am asigurat, atât cât a fost posibil, îmbrăcăminte lejeră, lenjerie

de pat curată şi fără cute, schimbându-l ori de câte ori a fost

nevoie;

Am aşezat pacientul în pat în poziţie semişezândă pentru a

favoriza respiraţia;

Am aspirat secreţiile bronşice eliberând căile respiratorii;

Am învăţat pacientul să facă exerciţii respiratorii;

Am învăţat pacientul să tuşească, să expectoreze şi să colecteze

sputa în vase colectoare (scuipători);

Am îndepărtat cauzele iritante: zgomotele şi mirosurile dezagreabile

pentru a-i favoriza un somn odihnitor;

Am adus la cunoştinţă pacientului regulamentul de ordine

interioară;

45

Page 46: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Am măsurat şi notat în foaia de observaţie, funcţiile vitale ale

pacientului: respiraţia, puls, tensiunea arterială, temperatura.

Cu rol delegat:

Am pregătit psihic pacientul în vederea oricărei tehnici: Radiografie

pulmonară, recoltarea sputei, bronhografie, recoltarea probelor

biologice.

Am administrat pacientului medicamentele prescrise de medic: HHC

100mg f. 2 x 2 ori/zi i.v.; Cefatox 1g f. 1 x 2 ori/zi (1g la 12 ore i.m.);

Ciprinol 500mg tb. 1 x 4 ori/zi per os; Bromhexin dj. 1 x 3 ori/zi per

os; Miofilin cp. 1 x 4 ori/zi per os; Famotidină 40mg tb. 1 x 3 ori/zi per

os .

EVALUARE

În urma îngrijirilor şi a intervenţiilor cu rol propriu şi delegat a

repausului la pat starea pacientului s-a ameliorat, tusea este mai rară, prezintă căi

respiratorii permeabile şi se observă o diminuare a dispneei.

2. A evita pericolele.

Diagnostic de nursing

P = Posibilă vulnerabilitate faţă de pericole

E = Procesul inflamator la nivelul căilor respiratorii

S = Risc de complicaţii pulmonare, renale, nervoase.

OBIECTIVE

Pacientul să nu devină o sursă de infecţie pe perioada spitalizării.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am aerisit salonul;

Am luat măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale.

Educ pacientul pentru a folosi batista individuală de unică folosinţă.

Educ pacientul pentru a evita împrăştierea secreţiilor nazale.

46

Page 47: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor în cazul

îmbolnăvirilor cu boli transmisibile - prin izolarea pacientului,

respectarea circuitelor.

Am urmărit şi am apreciat corect potenţialul infecţios al pacientului,

receptivitatea sa.

Am ales procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de

infecţie.

Am informat şi am stabilit împreună cu pacientul planul de recuperare

a stării de sănătate şi creşterii a rezistenţei organismului, am efectuat

imunizările specifice şi nespecifice necesare.

Am învăţat pacientul să tuşească, să expectoreze şi să colecteze sputa.

EVALUARE

În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacientul nu prezentă

complicaţii şi nu a devenit sursă de infecţii nosocomiale.

3. A comunica.

Diagnostic de nursing

P = Comunicare ineficientă la nivel afectiv

E = Alterarea stării generale, mediu spitalicesc

S = Închidere în sine, apatie, percepţii inadecvată de sine.

OBIECTIVE

Pacientul să comunice satisfăcător cu personalul din echipa de îngrijire,

cu familia cât şi cu ceilalţi pacienţi din salon.

Pacientul să aibă o percepţie pozitivă despre sine.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

47

Page 48: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Mi-am mobilizat întreaga atenţie pentru a înţelege mesajul pacientului.

Îi trezesc încrederea în personalul medical şi îi fac cunoştinţă cu pacienţi care

au suferit aceeaşi afecţiune şi sau vindecat.

Stau în faţa pacientului când vorbeşte, îl privesc în ochi, pentru a-i demonstra

dorinţa de a-l asculta.

Aprob când spune lucruri importante, nu fac mişcări care ar putea distrage

pacientul.

Manifest toleranţă faţă de pacient, îl ascult fără să îl întrerup, îi dau o

retroacţiune verbală pentru a-i arăta că înţeleg ce spune.

Asigur liniştea în comunicarea cu pacientul.

Încurajez pacientul să comunice cu cei din jur, să-şi exprime emoţiile,

nevoile, frica, opiniile.

Liniştesc pacientul cu privire la evoluţia bolii şi îl încurajez.

EVALUARE

Pacientul în prima zi era izolat, trist, neîncrezător în evoluţia favorabilă a

bolii, în urma intervenţiilor acordate acesta începe să comunice cu cei din jur,

prezintă încredere în echipa de îngrijire, este mult mai liniştit şi comunicativ.

4. A elimina.

Diagnostic de nursing

P = Expectoraţie abundentă

E = Proces infecţios la nivelul căilor respiratorii

S = Spută mucopurulentă, transpiraţie, senzaţie de greaţă.

P = Diaforeză

E = Proces infecţios la nivelul căilor respiratorii

S = Frison, tegumente şi mucoase umede, disconfort, risc de complicaţii.

OBIECTIVE

Pacientul să nu devină sursă de infecţii.

Pacientul să nu prezinte dezechilibru hidroelectrolitic.

Pacientul să prezinte tegumente curate şi integre.

48

Page 49: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am calculat bilanţul ingestie – excreţie pe 24 ore;

Am cântărit pacientul şi am notat valorile în foaia de

observaţie;

Am aşezat pacientul în pat în poziţie semişezândă pentru a

favoriza respiraţia;

Am aspirat secreţiile bronşice eliberând căile respiratorii;

Am învăţat pacientul să facă exerciţii respiratorii;

Am învăţat pacientul să tuşească, să expectoreze şi să colecteze

sputa în vase colectoare (scuipători);

Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin

izolarea pacientului, respectarea circuitelor, măsuri de igienă

spitalicească;

Am hidratat pacientul oferindu-i lichide călduţe: ceaiuri, compoturi,

supe administrate în cantităţi mici şi repetate;

Asigur o igienă corporală riguroasă pentru a preveni apariţia

escarelor;

Îi explic importanţa renunţării la obiceiurile dăunătoare;

Încurajez pacientul ca să-şi exprime gândurile şi sentimentele în

legătură cu problema de sănătate.

EVALUARE

În urma intervenţiilor cu rol propriu pacientul nu mai prezintă transpiraţii

abundente, iar expectoraţia s-a redus cantitativ, nu a devenit sursă de infecţie şi prin

îngrijirile acordate s-a prevenit un posibil dezechilibru hidroelectrolitic.

5. A dormi şi a se odihni.

Diagnostic de nursing

P = Alterarea somnului

E = Anxietate, spitalizare, tuse

S = Insomnie şi treziri frecvente în timpul nopţii.

49

Page 50: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

OBIECTIVE

Pacientul să prezinte un somn suficient din punct de vedere cantitativ

şi calitativ.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am aerisit salonul;

Am asigurat o îmbrăcăminte lejeră;

Am învăţat pacientul să practice tehnici de relaxare exerciţii

respiratorii înainte de culcare pentru a-i favoriza somnul.

Am recomandat pacientului să bea înainte de culcare o cană de

lapte cald, sau ceai de tei călduţ.

I-am recomandat un orar de somn (culcatul şi trezitul la ore fixe).

Am recomandat pacientului să citească o carte înainte de culcare.

Rol delegat:

La indicaţia medicului am administrat: 1 tb Diazepam seara înainte

de culcare.

Am urmărit efectul acestuia asupra organismului.

EVALUARE

În urma îngrijirilor acordate cu rol propriu şi delegat pacientul prezintă

un somn odihnitor şi satisfăcător din punct de vedere cantitativ şi calitativ

(doarme 5 – 6 h noaptea şi o oră ziua).

6. A se mişca şi a menţine o bună postură.

Diagnostic de nursing

P = Diminuarea mişcării, postură inadecvată

E = Dispnee, durere, tuse

S = Poziţie deficitară în pat, oboseală musculară dificultate de schimbare a

poziţiei.

OBIECTIVE

50

Page 51: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Pacientul să aibă o poziţie care să favorizeze respiraţia, circulaţia sângelui şi

drenajul secreţiilor bronşice.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am aerisit salonul;

Am asigurat curăţenia generală a salonului cu aspiratorul şi cârpe

umede pentru a evita ridicarea prafului care conţine germeni

patogeni;

Am asigurat încălzirea salonului (180 – 190C);

Am umezit aerul din încăpere cu apă alcoolizată;

Am asigurat o îmbrăcăminte lejeră;

Am recomandat pacientului să adopte o poziţie semişezândă pentru

a favoriza respiraţia;

Am aspirat secreţiile bronşice eliberând căile respiratorii;

Am mobilizat pasiv pacienta la fiecare 2 – 3 ore;

Am masat regiunile predispuse la escare;

Am încurajat pacientul să-şi dobândească independenţa însoţindu-

l la plimbări scurte şi repetate;

Cu rol delegat:

La indicaţia medicului am administrat medicaţia de tipul: Piafen 1f de 2

ori/zi.

EVALUARE

În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacientul prezintă respiraţia

în limite fiziologice, şi-a recăpătat mobilitatea, evoluţia sa este favorabilă.

7. A acţiona după credinţele şi valorile sale.

Diagnostic de nursing

P = Frustrare

E = Alterarea stării generale, durere, tuse.

51

Page 52: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

S = Închidere în sine, incapacitate de a practica religia, sentiment de

inutilitate, amărăciune.

OBIECTIVE

Pacientul să poată acţiona după propria credinţă şi după propriile sale

convingeri.

Pacientul să-şi recapete încrederea în sine.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am comunicat des cu pacientul arătându-mă plină de solicitudine;

Am încurajat pacientul să-şi exprime sentimentele şi nevoile;

Am căutat modalităţi de practicare a religiei (citirea unor documente

religioase);

I-am creat un mediu adecvat prin dotarea camerei cu icoane şi obiecte

de cult pe care pacientul mi le-a solicitat;

Am determinat pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori.

Am facilitat satisfacerea propriilor sale convingeri.

Am acţionat pentru recâştigarea imaginii de sine a pacientului.

Am planificat împreună cu pacientul, activităţi religioase.

Am informat pacientul despre serviciile oferite de comunitate.

Am mijlocit desfăşurarea unor activităţi conform dorinţelor şi

credinţei pacientului.

EVALUARE

În urma intervenţiilor cu rol propriu pacientul şi-a recăpătat încrederea în

sine, a reuşit să-şi practice credinţa după propriile convingeri şi în timpul

spitalizării.

8. A învăţa să-şi menţină starea de sănătate.

Diagnostic de nursing

P = Cunoştinţe insuficiente despre boală, prognostic, evoluţie

E = Inaccesibilitatea la informaţie

52

Page 53: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

S = Incapacitatea de a înţelege informaţiile despre boală.

OBIECTIVE

Pacientul să acumuleze cunoştinţe noi despre boală, prognostic şi evoluţie.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am explorat nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala, modul de

manifestare, măsurile preventive şi curative, modul de participare la

intervenţii şi la procesul de recuperare.

Stimulez dorinţa de cunoaştere.

Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.

Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.

Organizez activităţi educative, folosind metodele de învăţământ

cunoscute: expunerea, conversaţia, demonstraţia.

Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit

noile cunoştinţe.

Aduc la cunoştinţă, înainte de externare, datele controalelor medicale la

spital sau dispensar.

Furnizez explicaţii simple în limbaj adecvat. Explic toate tratamentele

viitoare şi măsurile de luat.

Recomand un comportament pozitiv cu privire la conservarea sănătăţii.

EVALUARE

În urma îngrijirilor acordate cu rol propriu pacientul a acumulat

cunoştinţe noi şi le poate folosi pentru a şti cum să-şi păstreze sănătatea.

53

Page 54: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Evaluare finală

CAZUL II

Pacientul F. J. în vârstă de 67 ani s-a prezentat la secţia Medicală pentru

internare acuzând următoarele semne şi simptome: cefalee, nelinişte, insomnie, tuse

cu expectoraţie mucopurulentă, dispnee.

În urma investigaţiilor clinice şi de laborator se stabileşte diagnosticul

medical de Bronşită Cronică Acutizată.

Ca urmare a îngrijirilor de nursing acordate şi a tratamentului medicamentos

cu antibiotice, cortizon, expectorante, a repausului la pat, starea pacientului s-a

ameliorat evoluţia fiind favorabilă.

Pacientul se externează după 10 zile de spitalizare cu recomandarea de:

A evita umezeala, frigul, efortul fizic;

Să respecte programul de somn şi odihnă;

Alimentaţia să fie bogată în proteine;

Iar după 3 săptămâni să se prezinte la control.

54

Page 55: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

PREZENTARE DE CAZ

CAZUL III

R. G.: 33250

F. O.: 4513

Numele şi prenumele: A. I.

Sex: masculin;

Vârsta: 52 ani;

Domiciliu: Roman;

Religia: ortodoxă;

Înălţimea: 1,72 m;

Greutatea: 85 Kg;

Data internării: 06.11.2006;

Data externării: 16.11.2006;

MOTIVELE INTERNĂRII:

- dureri toracice difuze, cefalee, vertij, palpitaţii, tuse cu expectoraţie

mucopurulentă, temperatură 38,5 0C, frisoane, transpiraţii.

INTERVIU LA INTERNARE: ora 915, 06.11.2006.

DISCUTAT CU: pacientul

SITUAŢIA FAMILIALĂ: căsătorit, soţia pensionară şi trei copii.

OCUPAŢIA: pensionar – lucrat în domeniu alimentar timp de 26 de ani ca

vânzător.

CONDIŢII DE LOCUIT: acceptabile – locuieşte într-un apartament la

bloc împreună cu soţia.

PERSOANELE CU CARE SE POATE LUA LEGĂTURA: soţia.

Grupa sanguină: A II

55

Page 56: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Rh: pozitiv

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: fără semnificaţie.

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

1. Rinosinuzită cronică acutizată din anul 2000;

2. Ulcer duodenal cronic – din anul 2006;

3. Bronşită Cronică – declarată din 2005 când a fost internat la secţia

Medicală cu afecţiuni pulmonare.

OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ:

Alimentaţie – inadecvată – consumă tot felul de alimente, are preferinţe

pentru condimente, lactate, prăjeli de tot felul;

Alcool – consumator – consumă vin zilnic 1 – 2 pahare înainte de masă;

Cafea – 3/zi;

Tutun: fumează două pachete pe zi;

Somn – se culcă la ore târzii, are un somn agitat cu ore insuficiente – 3 – 4 h

de somn noaptea şi o oră ziua;

Mişcare – este o persoană dinamică – pe lângă activităţile zilnice î-şi rezervă

1 – 2 h pentru plimbare în aer liber, pescuit;

Igiena – pacientul are deprinderi corecte de igienă;

Alergii – nu se ştie alergică la nici un aliment sau medicament.

Istoricul bolii:

Pacientul A. I., în vârstă de 52 ani din Roman cunoscut în secţia Medicală

cu afecţiuni pulmonare din anul 2005, declară că de aproape o săptămână prezintă

tuse chinuitoare cu expectoraţie, dureri retrosternale, dispnee la efort, cefalee,

ameţeli, palpitaţii. Deoarece de 2 –3 zile starea sa s-a înrăutăţit expectoraţia este

hemoptoică, iar temperatura este de 38,50C având şi frisoane s-a prezentat la

medicul de familie pentru tratament. Medicul de familie îi recomandă internare în

secţia Medicală a Spitalului Municipal Roman.

56

Page 57: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

La internare, pacientul prezintă: dureri toracice difuze, cefalee, vertij,

palpitaţii, tuse cu expectoraţie mucopurulentă, temperatură 38,5 0C, frisoane,

transpiraţii.

Pacientul este neliniştit în legătură cu evoluţia stării sale de sănătate.

INVESTIGAŢII EFECTUATE:

VALORI OBŢINUTE VALORI NORMALE

Hb = 15,2 g% Hb =11-14 g%

VSH = 2,9 mm/h VSH = 2 – 13 mm/h

Glicemie = 0,85 g% Glicemie = 0,80 – 1,20 g%

Trigliceride = 1,30 g% Trigliceride = 1,0 – 2,2 g%

Colesterol = 22,7 g% Colesterol = 1,80 – 2,80 g%

Tymol = 2,5 UML Tymol = 2 – 5 UML

TGP = 8 UI TGP = 2 – 16 UI

TGO = 10 UI TGO = 2 – 20 UI

Trombocite = 100000 mm3 Trombocite = 150000 – 300000 mm3

La examenul fizic s-au ascultat raluri toracice, TA = 130/70 mm Hg, P=

80b/min, T= 38,5 0C.

Tratament:

1. Cefatox 1g f. 1 x 2 ori/zi (1g la 12 ore i.m.);

2. Refen f. 1 x 2 ori/zi i.m.;

3. Tussin tb.3 /zi per os;

4. No-spa f. 1 x 3 ori/zi i.m.;

5. Fenobarbital tb 1 x 2 /zi per os;

6. Famotidină 40mg tb. 1 x 3 / zi per os.

Analizând semnele şi simptomele pacientul este dependent la următoarele

nevoi.

NEVOILE PRIORITARE ALE PACIENTULUI

57

Page 58: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

1. A respira şi a avea o bună circulaţie;

2. A evita pericolele;

3. A elimina;

4. A menţine temperatura corpului în limite normale;

5. A comunica;

6. A dormi şi a se odihni;

7. A învăţa să-şi menţină starea de sănătate.

PROCES DE NURSING ÎN FUNCŢIE DE PRIORITĂŢI

1. A respira, a avea o bună circulaţie.

Diagnostic de nursing

P = Obstrucţia căilor respiratorii

E = Proces inflamator la nivelul căilor respiratorii

S = Tuse cu secreţii abundente mucopurulente, facies crispat.

P = Dispnee intensă la efort

E = Proces inflamator pulmonar

S = tahipnee, senzaţie de sufocare, nelinişte.

OBIECTIVE

Pacientul să prezinte căile respiratorii permeabile şi o bună respiraţie la

nivelul plămânilor şi a bronhiilor.

Pacientul să respire liber pe nas.

Pacientul să nu devină sursă de infecţie.

INTERVENŢII:

Cu rol propriu:

Am aerisit salonul, am asigurat temperatura constantă a

încăperii;

Am preluat pacientul din triaj şi l-am instalat la salon;

Am asigurat, atât cât a fost posibil, îmbrăcăminte lejeră, lenjerie

de pat curată şi fără cute, schimbându-l ori de câte ori a fost

nevoie;

58

Page 59: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Am aşezat pacientul în pat în poziţie semişezândă pentru a

favoriza respiraţia;

Am aspirat secreţiile bronşice eliberând căile respiratorii;

Am învăţat pacientul să facă exerciţii respiratorii;

Am învăţat pacientul să tuşească, să expectoreze şi să colecteze

sputa în vase colectoare (scuipători);

Am îndepărtat cauzele iritante: zgomotele şi mirosurile dezagreabile

pentru a-i favoriza un somn odihnitor;

Am adus la cunoştinţă pacientului regulamentul de ordine

interioară;

Am măsurat şi notat în foaia de observaţie, funcţiile vitale ale

pacientului: respiraţia, puls, tensiunea arterială, temperatura.

Cu rol delegat:

Am pregătit psihic pacientul în vederea oricărei tehnici: Radiografie

pulmonară, recoltarea sputei, bronhografie, recoltarea probelor

biologice.

Am administrat pacientului medicamentele prescrise de medic:

Cefatox 1g f. 1 x 2 ori/zi (1g la 12 ore i.m.); Refen f. 1 x 2 ori/zi i.m.;

Tussin tb.3 /zi per os; No-spa f. 1 x 3 ori/zi i.m.; Fenobarbital tb 1 x 2

/zi per os; Famotidină 40mg tb. 1 x 3 / zi per os.

EVALUARE

În urma îngrijirilor şi a intervenţiilor cu rol propriu şi delegat, a

repausului la pat, starea pacientului s-a ameliorat, tusea este mai rară, prezintă căi

respiratorii permeabile şi se observă o diminuare a dispneei.

2. A evita pericolele.

Diagnostic de nursing

P = Posibilă vulnerabilitate faţă de pericole

E = Procesul inflamator la nivelul căilor respiratorii

S = Risc de complicaţii pulmonare, renale, nervoase.

59

Page 60: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

OBIECTIVE

Pacientul să nu devină o sursă de infecţie pe perioada spitalizării.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am aerisit salonul;

Am luat măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale.

Educ pacientul pentru a folosi batista individuală de unică folosinţă.

Educ pacientul pentru a evita împrăştierea secreţiilor nazale.

Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor în cazul

îmbolnăvirilor cu boli transmisibile - prin izolarea pacientului,

respectarea circuitelor.

Am urmărit şi am apreciat corect potenţialul infecţios al pacientului,

receptivitatea sa.

Am ales procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de

infecţie.

Am informat şi am stabilit împreună cu pacientul planul de recuperare

a stării de sănătate şi creşterii a rezistenţei organismului, am efectuat

imunizările specifice şi nespecifice necesare.

Am învăţat pacientul să tuşească, să expectoreze şi să colecteze sputa.

EVALUARE

În urma intervenţiilor cu rol propriu pacientul a prezentat complicaţii şi

nu a devenit sursă de infecţii nosocomiale.

3.A elimina.

Diagnostic de nursing

P = Expectoraţie abundentă

E = Proces infecţios la nivelul căilor respiratorii

S = Spută mucopurulentă, transpiraţie, senzaţie de greaţă.

OBIECTIVE

Pacientul să nu devină sursă de infecţii.

60

Page 61: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Pacientul să nu prezinte dezechilibru hidroelectrolitic.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am calculat bilanţul ingestie – excreţie pe 24 ore;

Am cântărit pacientul şi am notat valorile în foaia de

observaţie;

Am aşezat pacientul în pat în poziţie semişezândă pentru a

favoriza respiraţia;

Am aspirat secreţiile bronşice eliberând căile respiratorii;

Am învăţat pacientul să facă exerciţii respiratorii;

Am învăţat pacientul să tuşească, să expectoreze şi să colecteze

sputa în vase colectoare (scuipători);

Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin

izolarea pacientului, respectarea circuitelor, măsuri de igienă

spitalicească;

Am hidratat pacientul oferindu-i lichide călduţe: ceaiuri, compoturi,

supe administrate în cantităţi mici şi repetate;

Asigur o igienă corporală riguroasă pentru a preveni apariţia

escarelor;

Îi explic importanţa renunţării la obiceiurile dăunătoare;

Încurajez pacientul ca să-şi exprime gândurile şi sentimentele în

legătură cu problema de sănătate.

EVALUARE

În urma îngrijirilor de nursing şi a tratamentului efectuat problemele

pacientului s-au diminuat treptat. Pacientul prezintă eliminări în limite fiziologice

şi este echilibrat hidroelectrolitic.

4. A menţine temperatura corpului în limite normale.

Diagnostic de nursing

P = Hipertermie

61

Page 62: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

E = Proces infecţios pulmonar

S = T0 = 38,5 0C, transpiraţii abundente, frisoane, agitaţie

OBIECTIVE

Pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale (36,40C

axilar).

Pacientul să prezinte o stare de bine fizică şi psihică.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am aerisit salonul;

Am asigurat o îmbrăcăminte lejeră;

Am schimbat ori de câte ori este necesar lenjeria de pat şi de corp;

Am servit pacientul cu lichide;

Am menţinut igiena tegumentelor;

Am calculat bilanţul ingestie – excreţie pe 24 ore;

Am aplicat comprese reci, l-am frecţionat.

Când s-a instalat frisonul pacientul a fost încălzit cu pături, sticle cu

apă caldă.

I-am recomandat ca pe perioada febrilă să consume cantităţi mari de

lichide (1 0C peste 37 0C îi corespunde 500 ml lichide).

EVALUARE

În urma îngrijirilor cu rol propriu şi delegat hipertermia s-a diminuat, astfel

încât din a treia zi de spitalizare pacientul avea temperatura axială 36,50C valoare ce

s-a menţinut pe perioada internării.

5. A comunica.

Diagnostic de nursing

P = Comunicare ineficientă la nivel afectiv

E = Alterarea stării generale, mediu spitalicesc

S = Închidere în sine, apatie, percepţii inadecvată de sine.

OBIECTIVE

62

Page 63: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Pacientul să comunice satisfăcător cu personalul din echipa de îngrijire,

cu familia cât şi cu ceilalţi pacienţi din salon.

Pacientul să aibă o percepţie pozitivă despre sine.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Mi-am mobilizat întreaga atenţie pentru a înţelege mesajul pacientului.

Îi trezesc încrederea în personalul medical şi îi fac cunoştinţă cu pacienţi care

au suferit aceeaşi afecţiune şi sau vindecat.

Stau în faţa pacientului când vorbeşte, îl privesc în ochi, pentru a-i demonstra

dorinţa de a-l asculta.

Aprob când spune lucruri importante, nu fac mişcări care ar putea distrage

pacientul.

Manifest toleranţă faţă de pacient, îl ascult fără să îl întrerup, îi dau o

retroacţiune verbală pentru a-i arăta că înţeleg ce spune.

Asigur liniştea în comunicarea cu pacientul.

Încurajez pacientul să comunice cu cei din jur, să-şi exprime emoţiile,

nevoile, frica, opiniile.

Liniştesc pacientul cu privire la evoluţia bolii şi îl încurajez.

EVALUARE

În prima zi pacientul trist, apatic dar în urma intervenţiilor începe să

comunice cu cei din jur, prezintă încredere în echipa de îngrijire şi are încredere că

evoluţia bolii va fi favorabilă.

6. A dormi şi a se odihni.

Diagnostic de nursing

P = Alterarea somnului

E = Anxietate, spitalizare, tuse

S = Insomnie şi treziri frecvente în timpul nopţii.

OBIECTIVE

Pacientul să prezinte un somn suficient din punct de vedere cantitativ

şi calitativ.

63

Page 64: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

Am aerisit salonul;

Am asigurat o îmbrăcăminte lejeră;

Am învăţat pacientul să practice tehnici de relaxare exerciţii

respiratorii înainte de culcare pentru a-i favoriza somnul.

Am recomandat pacientului să bea înainte de culcare o cană de

lapte cald, sau ceai de tei călduţ.

I-am recomandat un orar de somn (culcatul şi trezitul la ore fixe).

Am recomandat pacientului să citească o carte înainte de culcare.

Rol delegat:

La indicaţia medicului am administrat: 1 tb Diazepam seara înainte

de culcare.

Am urmărit efectul acestuia asupra organismului.

EVALUARE

În urma îngrijirilor cu rol propriu şi delegat, a discuţiilor purtate, a

întocmirii unui plan de odihnă şi relaxare somnul s-a îmbunătăţit calitativ.

Pacientul este liniştit şi prezintă o stare de bine fizică şi psihică.

7. A învăţa să-şi menţină starea de sănătate.

Diagnostic de nursing

P = Cunoştinţe insuficiente despre boală, prognostic, evoluţie

E = Inaccesibilitatea la informaţie

S = Incapacitatea de a înţelege informaţiile despre boală.

OBIECTIVE

Pacientul să acumuleze cunoştinţe noi despre boală, prognostic şi evoluţie.

INTERVENŢII

Cu rol propriu:

64

Page 65: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Am explorat nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala, modul de

manifestare, măsurile preventive şi curative, modul de participare la

intervenţii şi la procesul de recuperare.

Stimulez dorinţa de cunoaştere.

Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.

Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.

Organizez activităţi educative, folosind metodele de învăţământ

cunoscute: expunerea, conversaţia, demonstraţia.

Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit

noile cunoştinţe.

Aduc la cunoştinţă, înainte de externare, datele controalelor medicale la

spital sau dispensar.

Furnizez explicaţii simple în limbaj adecvat. Explic toate tratamentele

viitoare şi măsurile de luat.

Recomand un comportament pozitiv cu privire la conservarea sănătăţii.

EVALUARE

În urma îngrijirilor acordate, cu rol propriu şi delegat, pacientul a dovedit

că a cumulat cunoştinţe şi deprinderi noi despre cum să prevină reapariţia bolii şi în

acelaşi timp le poate folosi pentru a-şi păstra sănătatea.

65

Page 66: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Evaluare finală

CAZUL III.

Pacientul A. I. de 52 ani internat în secţia Medicală cu diagnosticul de

Bronşită Cronică Acutizată în urmă cu 10 zile având următoarele simptome:

dispnee de efort, tuse mucopurulentă, dureri toracice, febră, cefalee, ameţeli.

A urmat tratament cu antibiotice, cortizon, expectorante, tratament stabilit

pe baza analizelor amănunţite de laborator, a datelor culese şi a rezultatelor obţinute

la investigaţiile paraclinice.

În urma îngrijirilor acordate evoluţia stării generale este favorabilă,

pacientul este echilibrat, temperatura corpului este în limite normale, prezintă

respiraţie în limite fiziologice. Pacientul a învăţat să tuşească, să expectoreze şi să-

şi folosească batista individuală pentru a nu deveni sursă de infecţie pentru cei din

jur; prezintă tegumente curate şi integre, şi-a însuşit corect regulile de igienă

corporală, a înţeles importanţa respectării regimului igieno-dietetic şi a renunţării la

viciile nocive.

Pacientul se externează după 10 zile de spitalizare primind ca şi îndrumări

următoarele:

Să evite efortul fizic;

Să evite umezeala şi frigul;

66

Page 67: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Alimentaţia să fie bogată în proteine;

Să respecte programul de somn şi odihnă;

I s-a recomandat cură balneară la Govora, Slănic Moldova;

După 3 săptămâni să se prezinte la control.

CONCLUZII

Plecând de la o afecţiune des întâlnită în practică şi la toate categoriile

socio-profesionale am dorit ca prin lucrarea de faţă să relatez importanţa îngrijirilor

acordate bolnavilor cu Bronşită Cronică Acutizată.

Procesul de îngrijire este un proces clinic pentru identificarea problemelor

şi aplicat în scopul de a permite identificarea necesităţilor persoanelor îngrijite.

Aceste necesităţi specifice fiecărui pacient au intrat în alcătuirea acestui

„Dosar de îngrijire”, un document individualizat şi actualizat în permanenţă în care

am ţinut cont de toate problemele zilnice ale pacienţilor.

Pe perioada petrecută cu cei trei pacienţi acordându-le îngrijiri atât cu rol

propriu cât şi delegat, am ajuns la concluzia că o clipă în plus la patul pacientului, o

vorbă în plus prin care să dai răspunsul aşteptat, înseamnă foarte mult pentru acesta.

Pacienta P. E. în vârstă de 78 ani a avut o evoluţie favorabilă datorită

îngrijirilor acordate. Am insistat ca acesta să înveţe cum să se autoîngrijească, să

prevină complicaţiile, să înţeleagă importanţa pregătirii alimentelor şi a respectării

67

Page 68: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

orarului meselor, să evite eforturile fizice mari şi i-am recomandat renunţarea la

consumul de alcool, tutun şi excesul de cafea.

Am observat la acest caz o disponibilitate a pacientei la acumularea de

cunoştinţe şi deprinderi necesare menţinerii stării de sănătate, mai puţin o reticenţă

faţă de recomandarea renunţării la obiceiurile dăunătoare sănătăţii (alcool, tutun,

cafea).

Specific cazului II, am remarcat interesul pacientului F. J. în vârstă de 67

ani, faţă de programul de îngrijire, dorinţa sa de a cunoaşte cât mai multe lucruri

despre boală şi evoluţia ei.

Pacientul pe toată perioada spitalizării a colaborat foarte bine atât cu mine,

cu restul echipei de îngrijire, dar mai ales cu familia şi cu ceilalţi pacienţi din salon.

La cazul III am constatat că a fost nevoie să aloc mai mult timp pentru a

ajuta pacientul A. I. în vârstă de 52 ani, să înţeleagă cât de necesare sunt respectarea

măsurilor de igienă: igiena corporală, folosirea batistei individuale, felul cum

trebuie să-şi colecteze sputa, importanţa pregătirii alimentelor, respectarea orarului

meselor.

Consider că îngrijirile cu rol propriu şi delegat acordate de mine şi echipa de

îngrijire au avut o mare importanţă pentru pacienţi şi că acestea au răspuns nevoilor

particulare ale fiecăruia şi totodată au răspuns aşteptărilor acestora.

Astfel că la externarea din spital a celor trei cazuri prezentate mai sus,

pacienţii au mulţumit atât echipei de îngrijire cât şi mie însumi.

Toate acestea satisfacţii au dus la creşterea interesului meu faţă de această

specialitate pe care mi-am ales-o.

68

Page 69: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

PROCESUL DE NURSING

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE ALE OMULUI

1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie;

2. Nevoia de a bea şi de a mânca;

3. Nevoia de a elimina;

4. Nevoia de a se mişca şi de a menţine o bună postură;

5. Nevoia de a dormi şi de a se odihni;

6. Nevoia de a se îmbrăca şi de a se dezbrăca;

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite fiziologice;

8. Nevoia de a fi curat şi de a-şi proteja tegumentele;

9. Nevoia de a evita pericolele;

10.Nevoia de a comunica;

69

Page 70: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

11.Nevoia de a acţiona după credinţele şi valorile sale;

12.Nevoia de a fi util, de a se realiza;

13.Nevoia de a se recrea;

14.Nevoia de a învăţa.

PROCESUL DE ÎNGRIJIRE

70

CULEGEREA DATELOR

ANALIZA DATELOR

DIAGNOSTIC EXISTENT

FORMULAREA

OBIECTIVULUI DE

ÎNGRIJIRE

STABILIREA

PRIORITĂŢILOR

STABILIREA UNUI TIMP PENTRU A ATINGE FIECARE

OBIECTIV

SELECŢIONAREA INFORMAŢIILOR

PENTRU A ADUCE PERSOANA

ÎNGRIJITĂ SPRE OBIECTIV

EXECUŢIA ÎNGRIJIRII (INTERVENŢIEI)

EVALUAREA EFICACITĂŢII ÎNGRIJIRII

Comparaţie între dependenţa potenţială şi dependenţa actuală iObiective şi timp folosit pentru

a le atinge.

NU ESTEPE

CALEA DORITĂ

PERSOANA NU MAI ARE

NEVOIE DE ÎNGRIJIRE

ANALIZA CAUZELOR

EXTERNARE

Page 71: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Tehnici folosite în îngrijirea pacienţilor cu

Bronşită Cronică Acutizată

RECOLTAREA SPUTEI.

Se poate efectua prin mai multe procedee, cel mai frecvent utilizat fiind

recoltarea directă în cutii Petri sau în recipiente cu mediu de cultura şi recoltarea

sputei prin frotiu faringian şi laringian. Pe lingă aceste metode amintim recoltarea

sputei prin spălătură gastrică sau bronşică.

MATERIALE NECESARE.

a. Sterile: cutie Petri, pahar conic, scuipătoare specială, spatulă linguală, tampoane

şi porttampoane, mănuşi chirurgicale.

b. Nesterile: pahar cu apă, şerveţele sau batiste de unica utilizare, tăviţă renală,

muşama, aleză, paravan, prosop.

Pacientul va fi instruit să nu înghită sputa, să nu o împrăştie, să expectoreze

numai în vasul dat şi să nu introducă în acesta şi saliva.

EXECUŢIE.

Asistenta medicală oferă pacientului paharul cu apă să-şi clătească gura şi

faringele, apoi vasul de colectare, în funcţie de examenul cerut.

71

Page 72: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Se solicită pacientul să expectoreze după un efort de tuse. Se colectează

astfel sputa matinală sau adunată din 24 ore.

Recoltarea sputei prin frotiu faringian.

Asistenta medicală aşează pacientul pe scaun cu capul în extensie, se spală

pe mâini cu apă şi săpun, îmbracă mănuşile sterile şi îşi pune masca de protecţie.

Se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată sterilă, fără a-l introduce în

aceasta ci prin turnare, se apasă limba cu spatula şi se introduce tamponul în

faringe, cerând pacientului să tuşească. Sputa eliminată se prinde pe tamponul de

vată care se introduce imediat în eprubeta sterilă.

Se acoperă recipientele, se etichetează şi se trimit la laborator. Se notează

tehnica în foaia de observaţie.

INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ

72

Page 73: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Injecţia constă în introducerea substanţelor medicamentoase lichide în

organism, prin intermediul unor ace, care traversează ţesuturile, acul fiind adaptat la

seringă.

Scopul injecţiei intramusculare

Terapeutic

- administrarea medicamentelor;

Pregătirea injecţiei

Materiale

- seringi sterile, cu o capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie

medicamentoasă;

- se pregăteşte un ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor

şi altul pentru injectare cu diametrul: 7/10, 8/10, 9/10mm, lungimea

40-70mm, bizoul lung;

- tampoane sterile din vată şi tifon, soluţii dezinfectante (alcool).

Pregătirea pacientului pentru injecţie

Pregătire psihică

- se informează privind scopul şi locul injecţiei şi eventualele reacţii pe

care le va prezenta în timpul injecţiei

Pregătire fizică

- se recomandă să relaxeze musculatura

- se ajută să se aşeze comod în poziţie decubit ventral, decubit lateral

- se dezbracă regiunea

Locurile injecţiei intramusculare

- muşchi voluminoşi, lipsiţi de trunchiuri mari de vase şi nervi

- regiunea superoexternă a fesei

- faţa externă a coapsei, în treimea mijlocie

- faţa externă a braţului, în muşchiul deltoid

Încărcarea seringii

- se spală mâinile cu apă curentă, se verifică seringa şi acele-

capacitatea, termenul de valabilitate

73

Page 74: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

- se verifică integritatea flacoanelor, eticheta, doza, termenul de

valabilitate

- se îndepărtează ambalajul seringii, se adaptează acul pentru aspirat

soluţia;

Dizolvarea pulberilor

- se aspiră solventul din seringă

- se îndepărtează căpăcelul metalic al flaconului, se dezinfectează dopul

de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului

- se pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc şi se introduce cantitatea de

solvent prescrisă

- se scoate acul din flacon şi se agită până la completa dizolvare

Aspirarea soluţiei din flaconul închis cu dop de cauciuc

- se dezinfectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului

- se încarcă seringa cu o cantitate de aer egală cu cantitatea de soluţie

ce urmează a fi aspirată

- se introduce acul prin dopul de cauciuc în flacon, până la nivelul

dopului şi se introduce aerul

- se retrage pistonul sau se lasă să se golească singur conţinutul

flaconului în seringă sub presiunea din flacon

- acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimbă cu acul pentru

injecţie

Executarea

- asistenta îşi spală mâinile

- dezinfectează locul injecţiei

- se întinde pielea între indecele şi policele mâinii stângi şi se înţeapă

perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la

seringă

- se verifică poziţia acului prin aspirare

- se injectează lent soluţia împingând pistonul cu ajutorul policelui

mâinii drepte

74

Page 75: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

- se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul

- se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia, favorizând

resorbţia

Îngrijirea ulterioară a pacientului

- se aşează în poziţie comodă, rămânând în repaus fizic 5-10 minute

Incidente şi accidente

- durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale

- paralizia prin lezarea nervului sciatic

- hematom prin lezarea unui vas

- ruperea acului

- supuraţie septică

- embolie, prin injectarea accidentală într-un vas a soluţiilor uleioase

Intervenţii

- retragerea acului, efectuarea injecţiei în altă zonă

- se evită prin respectarea zonelor de elecţie a injecţiei

- extragerea manuală sau chirurgicală

- se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a pătrunde

în masa musculară

- se previne prin verificarea poziţiei acului.

RADIOSCOPIA, RADIOGRAFIA

Pregătirea psihică a pacientului

- se anunţă pacientul, explicându-i-se condiţiile în care se va face

examinarea (cameră în semiobscuritate)

- pacientul va fi condus la serviciul de radiologie

- se explică pacientului cum trebuie să se comporte în timpul

examinării (va efectua câteva mişcări de respiraţie, iar radiografia se

va face în apnee, după o inspiraţie profundă).

Pregătirea fizică a pacientului

75

Page 76: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

- se dezbracă complet regiunea toracelui (părul lung al femeilor se

leagă pe creştetul capului), se îndepărtează obiectele radioopace

- se aşează pacientul în poziţie ortostatică cu mâinile pe şolduri şi

coatele aduse înainte (fără să ridice umerii) în spatele ecranului, cu

pieptul apropiat de ecran sau caseta care poartă filmul

- când poziţia verticală este contraindicată se aşează pacientul în

poziţie şezând

- în timpul examenului radiologic se ajută pacientul să ia poziţiile

cerute de medic

- sugarii şi copiii mici se fixează prin înfăşare pe un suport de scânduri

sau se suspendă în hamuri (pentru a nu se iradia persoana ce-l

susţine)

Îngrijirea pacientului după examen

- pacientul va fi ajutat să se îmbrace după terminarea examenului

radiologic, va fi condus la pat

- se notează în F.O. examenul radiologic efectuat, data.

76

Page 77: 38673332 Lucrare de Diploma Lucaci SSS

Bibliografie

1. Biologie - Manual pentru clasa a XI – a (1999);

2. Mic atlas de anatomia omului. – Editura didactică şi pedagogică (1974);

3. Manual de medicină internă pentru cadre medii. - Editura ALL (1998);

4. Urgenţe medico – chirurgicale. Lucreţia Titircă (1993);

5. Ghid de nursing – Lucreţia Titircă (1995) - Editura Viaţa Medicală

Românească;

6. Vademecum de urgenţe medicale. Editura Polirom (1998);

7. Anatomia şi fiziologia omului - Roxana Albu, Bistriceanu Valeriu, Mioara

Mincu – Ed. Universul, Bucureşti, 2001;

8. Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali –

Lucreţia Titircă – Ed. Viaţa medicală românească, Bucureşti, 2001;

9. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor

fundamentale – Lucreţia Titircă – Ed. Viaţa medicală românească,

Bucureşti, 2001;

10. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali – Lucreţia

Titircă - Viaţa medicală românească, Bucureşti, 2001;

11. Ghid de nursing – Lucreţia Titircă – Ed. Viaţa medicală românească,

Bucureşti, 1999;

12. Manual de nursing – Elena Ciofu, Prof. Dr. Crin Marcean (Colecţia

Fundeni) vol. II – Tipărită de PROTIP, Bucureşti, 2000;

13. Manual de Medicină internă pentru cadre medii – Borundel Corneliu – Ed.

BIC ALL, Bucureşti, 2000;

14. Tehnica îngrijirii bolnavului – Mozeş Carol – Ed. Medicală, Bucureşti,

1999.

15. F. O.: 4505, R. G.: 33245;

F. O.: 4509, R. G.: 33248;

F. O.: 4513, R. G.: 33250.

77