2.procesele memoriei encodarea informatiilor

2
a. Encondarea reprezinta în sine un ansamblu de operatii de ordin logic-informati onal, biofizic si biochimic, în urma carora, continuturile proceselor cognitive (p erceptie, gândire, imaginatie), afectiv-motivationale si schemelor motorii sunt însc rise din segmentul temporal al prezentului în cel al trecutului. Aceasta faza se p oate desfasura în doua forme: fara existenta unui scop special de retinere - memor are neintentionata sau involuntara, si - în virtutea unui scop special de retinere - memorare intentionata, voluntara. Ambele forme se evalueaza, în principiu. pe baza acelorasi indi¬catori, ca, de pilda : volumul materialului retinut dupa fiecare prezentare si percepere secventiala; volumul total al materialului engramat la finele unui anumit interval de timp; rapiditatea întiparirii; exactitatea întiparirii; completitudinea. Memorarea neinten tionata se realizeaza în mod cotidian, în pro¬cesul perceperii diferitelor obiecte, si tuatii, întâmplari si în cursul desfasurarii diferitelor activitati. Astfel, parcurgând un anumit drum printr-un oras, dupa un anumit timp, ne reamintim locuri, cladiri , inter¬sectii, monumente etc., desi nu ne-am propus la început un asemenea scop. Mecanismele memorative interne functioneaza ca niste captatori autonomi, extrag din fluxul actual al informatiilor si evenimentelor elemente si secvente pe care le introduc în "repertoriul" anterior, unde se pastreaza un interval mai mare sau mai scurt de timp. Adeseori, asemenea elemente si secvente se fixeaza fara repe rele si delimitarile spatio-temporale corespunzatoare, ceea ce face ca atunci când ele reapar ca amintiri, sa nu putem spune exact cum si de unde le-am receptiona t. Se dovedeste, astfel, ca o importanta parte din tezaurul informational de car e dispune o persoana adulta s-a obtinut si fixat prin intermediul memorarii nein tentionate. Datele observatiei si experimentale ne arata ca functionalitatea si eficienta ac estei forme sunt influentate pozitiv de urmatorii factori: ? gradul de noutate al materialului, ? pregnanta si intensitatea diferitelor elemente, obiecte etc. dintr-un co ntext (fond); ? intensitatea trairilor emotionale acompaniatoare; ? locul elementelor materialului - stimul în structura activitatii subiectul ui (mijloc sau scop). Pe lânga acesti factori obiectivi si controlabili, memorarea neintentionata este c onditionata si de caracteristicile mecanismelor memoriei în sine. Acestea prezinta un registru valoric relativ întins, dupa nivelul pra¬gurilor de impresionabilitate si al capacitatii de admisie-engramare. Memorarea involuntara tine cu precadere de însusirile native ale mecanismelor cere brale si prin intermediul ei se poate pune în evidenta si capacitatea bazala de en gramare-stocare a creierului.

Upload: miruna-bianca

Post on 05-Apr-2018

219 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 2.Procesele Memoriei Encodarea Informatiilor

7/31/2019 2.Procesele Memoriei Encodarea Informatiilor

http://slidepdf.com/reader/full/2procesele-memoriei-encodarea-informatiilor 1/1

a. Encondarea reprezinta în sine un ansamblu de operatii de ordin logic-informational, biofizic si biochimic, în urma carora, continuturile proceselor cognitive (perceptie, gândire, imaginatie), afectiv-motivationale si schemelor motorii sunt înscrise din segmentul temporal al prezentului în cel al trecutului. Aceasta faza se poate desfasura în doua forme: fara existenta unui scop special de retinere - memorare neintentionata sau involuntara, si - în virtutea unui scop special de retinere- memorare intentionata, voluntara.Ambele forme se evalueaza, în principiu. pe baza acelorasi indi¬catori, ca, de pilda: volumul materialului retinut dupa fiecare prezentare si percepere secventiala;volumul total al materialului engramat la finele unui anumit interval de timp;rapiditatea întiparirii; exactitatea întiparirii; completitudinea. Memorarea neintentionata se realizeaza în mod cotidian, în pro¬cesul perceperii diferitelor obiecte, situatii, întâmplari si în cursul desfasurarii diferitelor activitati. Astfel, parcurgândun anumit drum printr-un oras, dupa un anumit timp, ne reamintim locuri, cladiri, inter¬sectii, monumente etc., desi nu ne-am propus la început un asemenea scop.Mecanismele memorative interne functioneaza ca niste captatori autonomi, extragdin fluxul actual al informatiilor si evenimentelor elemente si secvente pe carele introduc în "repertoriul" anterior, unde se pastreaza un interval mai mare saumai scurt de timp. Adeseori, asemenea elemente si secvente se fixeaza fara reperele si delimitarile spatio-temporale corespunzatoare, ceea ce face ca atunci cândele reapar ca amintiri, sa nu putem spune exact cum si de unde le-am receptionat. Se dovedeste, astfel, ca o importanta parte din tezaurul informational de care dispune o persoana adulta s-a obtinut si fixat prin intermediul memorarii neintentionate.

Datele observatiei si experimentale ne arata ca functionalitatea si eficienta acestei forme sunt influentate pozitiv de urmatorii factori:? gradul de noutate al materialului,? pregnanta si intensitatea diferitelor elemente, obiecte etc. dintr-un context (fond);? intensitatea trairilor emotionale acompaniatoare;? locul elementelor materialului - stimul în structura activitatii subiectului (mijloc sau scop).Pe lânga acesti factori obiectivi si controlabili, memorarea neintentionata este conditionata si de caracteristicile mecanismelor memoriei în sine. Acestea prezintaun registru valoric relativ întins, dupa nivelul pra¬gurilor de impresionabilitatesi al capacitatii de admisie-engramare.Memorarea involuntara tine cu precadere de însusirile native ale mecanismelor cere

brale si prin intermediul ei se poate pune în evidenta si capacitatea bazala de engramare-stocare a creierului.