296

DINAMICA ŞI COMBATEREA INTEGRATĂ A DĂUNĂTORILOR GRÂULUI ÎN TEHNOLOGIA CONSERVATIVĂ A SOLULUI

FĂRĂ ARĂTURĂ, ADECVATĂ SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ACTUALE

WHEAT PESTS DYNAMICS AND INTEGRATED CONTROL IN

SOIL NO TILLAGE CONSERVATIVE TECHNOLOGY, ADEQUATED TO THE PRESENT CLIMATE CHANGES

Dana MALSCHI*/**, Mircea IGNEA **, Adina IVAS**,

Alina ŞIMON**, Cornel CHEŢAN **

*Univ.Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Cluj-Napoca, Str. Fântânele, nr. 30, Cluj-Napoca;

danamalschi@yahoo.com **Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda, Str. Agriculturii 27,

Turda, Jud. Cluj

ABSTRACT Elaborated in 2009-2010, at Agricultural Research Station Turda, the paper

presents the increasing of main pests abundance and the extension risk of pests attack on the cultural technologies with minimum soil tillage and no tillage system, on the agro-ecological changes in Transylvania. The paper pointed out the importance of adequate new soil conservative technologies of minimum tillage and no tillage system with a special pests control strategy, comprissing: efficiency insecticides and application moments, cultural measures, entomophagous and biodiversity conservation and use, environmental protection. It was pointed out the increasing attack of wheat flies, thrips, bugs, leafhoppers-cicades, aphids, cereal leaf beetle etc. and it was necessary the insecticide control, in two different selective moments of insecticides application: 1 - for the control of wheat flies larvae in April, at the end of tillering phase (13-33 DC stage); 2 - for the wheat thrips control at spike appearance in 45-59 DC stage, in the period of May, 15th-25 th, the treatments being efficient in controlling other dangerous pests. The achieved increasing yields were experimental results recommending pest control strategy using pirethroids and neonicotinoids on the soil no tillage conservative system.

Key words: cereal pests attack, integrated pest control, soil no tillage

conservative technology.

297

INTRODUCERE

În ultimii ani, tehnologiile de combatere a dăunătorilor grâului au înregistrat recomandări metodologice legate de impactul schimbărilor climatice asupra structurii şi atacului dăunătorilor (Malschi Dana, 2009, Nagy Elena, Nagy K., I. Haş, 2008, Popov şi colab., 2009) precum şi de practicarea sistemului de lucrări minime ale solului, fără arătură, adecvat protecţiei solului şi conservării rezervei de apă din sol, în condiţii de secetă (Carlier şi colab., 2006, Guş şi colab. 2001, 2003, Guş şi Rusu, 2008, Haş şi colab., 2009). Continuând cercetările de lungă durată, elaborarea sistemului actual de combatere a dăunătorilor în tehnologia cu lucrări minime ale solului are la bază cercetările efectuate în cadrul câmpului experimental şi al fermelor S.C.D.A. Turda, în anii 2006-2010, având ca obiective: - studiul dinamicii populaţiilor speciilor dăunătoare grâului în centrul Transilvaniei; - studiul impactului sistemului tehnologic conservativ fără arătură, incluzând complexul fitosanitar şi tratamentele cu insecticide, asupra dăunătorilor şi asupra formării producţiei la grâu; - studiul comparativ al combaterii integrate a dăunătorilor grâului în sistemul tehnologic clasic–cu arătură dar şi în sistemul conservativ-fără arătură şi în sistemul cu perdele agroforestiere-adecvate condiţiilor agroecologice actuale.

MATERIAL ŞI METODĂ

În cadrul sistemului conservativ fără arătură, cu lucrări minime ale solului, un loc important îl ocupă secvenţa tehnologică reprezentată de managementul integrat al dăunătorilor, care presupune cercetări de entomologie privind studiul evoluţiei şi dinamicii dăunătorilor, inventarierea şi studiul ecologiei speciilor, cercetări asupra eficacităţii biologice a insecticidelor, asupra momentului optim de aplicare, precum şi integrarea metodelor preventive, culturale şi curative cu insecticide, utilizarea resurselor de biodiversitate-specii utile de entomofagi, protecţia mediului. La SCDA Turda, în anii 2009 şi 2010, s-au efectuat observaţii, analize specifice pentru combaterea integrată a dăunătorilor grâului în câmpul experimental, în tehnologia conservativă fără arătură şi cu tratamente fitosanitare complexe; în studiul comparativ al tehnologiei clasice-cu arătură şi conservative-fără arătură; în studiul comparativ de dinamică a dăunătorilor în ferme cerealiere în câmp deschis (la Turda) şi cu perdele agroforestiere (la Cean-Bolduţ). Din datele observaţiilor privind apariţia şi dinamica dăunătorilor s-a precizat importanţa şi momentul optim de aplicare a insecticidelor.

298

Tratamentele experimentale analizate s-au aplicat în 4 momente de aplicare: T1(la desprimăvărare) şi T2(la erbicidare)-cu insecticidul sistemic tiacloprid-neonicotinoid (Calypso 480 SC 100 ml/ha); T3(la burduf) şi T4(la sfârşitul înfloritului)–cu amestecul de tiacloprid şi deltametrin-piretroid (Proteus OD 110-400 ml/ha), în tratamente fitosanitare complexe, cu erbicide, îngrăşăminte foliare sau fungicide, cu agrofond N50P50N50 kg/ha. S-a studiat sistemul optim de aplicare a tratamentelor repetate, pentru condiţiile tehnologiei conservative cu lucrări minime ale solului, fără arătură. Variantele experimentale studiate (C1-C4) fac parte din experienţa pentru controlul integrat complex al vegetaţiei şi protecţia culturii în sistemul de agricultură fără arătură (Nagy Elena, Nagy K., I.Haş, 2008). În relaţie cu atacul dăunătorilor, s-au aplicat 2-3 tratamente cu insecticide în momentele T1-T4: C1 (T1+T3+T4); C2 (T2+T3); C3 (T2+T3+T4); C4 (T2+T4).

REZULTATE ŞI CONCLUZII

Evoluţia, atacul şi combaterea dăunătorilor grâului. Rezultatele cercetărilor anterioare au precizat modificări importante în structura, abundenţa şi potenţialul de atac al dăunătorilor grâului, legate de efectele încălzirii globale. În condiţiile actuale, dăunătorii cu impact de importanţă şi risc sunt reprezentaţi de anumite specii de diptere fitofage, cicade, afide, tripşi, ploşniţe, purici etc. (Fig. 1, tabelul 1). Momentele critice de atac ale diferitelor specii se înregistrează cu 3–4 săptămâni în avans faţă de normal şi se suprapun, necesitând alte momente de combatere. Astfel, tratamentele cu insecticide (piretroizi, neonicotinoizi) s-au impus pentru complexe de specii dăunătoare, care atacă simultan: in aprilie, la sfârşitul înfrăţitului şi la mijlocul lunii mai, în faza de burduf-apariţia spicului (Malschi, 2007, 2008, 2009).

În condiţiile de risc reprezentate de încălzire şi secetă, atacul dăunătorilor cheie în culturile de grâu, s-a notat din a doua jumatate a lunii aprilie, când s-a remarcat: concentrarea adulţilor de gândacul ovăzului-Oulema melanopus, de purici-Chaetocnema şi Phylotreta; zborul cicadelor şi afidelor; zborul speciilor de muşte ale cerealelor (Chloropidae: Oscinella, Meromyza, Elachiptera şi Anthomyidae: Phorbia, Delia). Atacul din aprilie al muştelor cerealelor s-a continuat în luna mai cauzând daune de 35-40% tulpini de grâu distruse. Atacul dipterelor a redus considerabil densitatea tulpinilor productive de grâu. Tripsul grâului (Haplothrips tritici) a reprezentat cel mai abundent dăunător, dominant în structura dăunătorilor, fiind periculos pentru formarea spicului în burduf şi pentru dezvoltarea boabelor. Densitatea larvelor pe spice a atins valori de 3 - 10 larve / spic. O

299

importanţă deosebită au prezentat cicadele (Javesella, Psamottetix, Macrosteles) şi afidele (Sitobium, Schizaphis, Rhopalosiphum etc.), ca dăunători direcţi şi ca vectori ai virusurilor şi micoplasmelor piticirii şi îngălbenirii grâului, fiind mai abundente în sistemul fără arătură. Faţă de acest potential de atac al dăunătorilor, măsurile preventive în controlul integrat şi aplicarea insecticidelor au avut o importanţă deosebită. Tratamentele preventive de combatere integrată a acestor dăunători au fost recomandate ţinând cont de particularităţile dinamicii speciilor în contextul agroecologic zonal.

Particularităţile actuale ale dezvoltării dăunătorilor grâului. Perioada 2009-2010 s-a caracterizat prin condiţii climatice de excepţie, desprimăvărarea fiind urmată de o evoluţie în creştere accelerată a temperaturilor, peste valori normale, ceea ce a determinat concentrarea simultană a diferitelor grupe de dăunători şi dezvoltarea periculoasă a tripsului grâului. În structura probelor analizate, dăunătorii au reprezentat 88%, iar entomofagii utili numai 12%. Tripsul grâului a atins o dominanţă de 84%, ceea ce marchează situaţia critică, de risc. O situaţie deosebită s-a evidenţiat în ferma cu perdele agroforestiere, unde echilibrul entomocenotic s-a păstrat la valorile medii multianuale, tripsul reprezentând numai 25% în structura fitofagilor, iar entomofagii - 26% din totalul entomofaunei (tabelul 2). În condiţiile anilor 2009-2010, la S.C.D.A. Turda, dezvoltarea dăunătorilor grâului a atins momentul de risc în culturi, în perioada 15-25 mai, dominante fiind: tripsul grâului-Haplothrips tritici, puricele grâului–Chaetocnema aridula, afidele şi dipterele (Tabelul 3).

Eficacitatea biologică a insecticidelor. În câmpul experimental cu tehnologie fitosanitară complexă, s-a studiat efectul insecticidelor aplicate în diferite momente de tratare, corespunzând momentelor critice de concentrare a dăunătorilor, specifice zonei. Tratamentul T 1 aplicat la desprimăvărare a redus populaţiile de Phyllotreta cu eficacitate de 79-94%; populaţiile de muştele cerealelor, gândacul ovăzului, puricele grâului. Tratamentul T 2 aplicat în faza de la sfârşitul înfrăţitului, la erbicidare a avut o eficacitate de 44-70% pentru adulţii de tripşi şi de 87-77% pentru puricele grâului. Se remarcă faptul că, tratamentele cu tiacloprid (Calypso 480 SC 100 ml/ha), aplicate la desprimăvărare sau la erbicidare, în perioada concentrării dăunătorilor, au avut un efect de lungă durată, protejând cultura şi având eficacităţi asupra larvelor de trips (notate în 01.07.2010) de 95-98% în tehnologia cu arătură şi 63-94% în tehnologia fără arătură). Tratamentul T 3 aplicat în faza de burduf şi tratamentul T 4 aplicat la sfârşitul înfloritului, au protejat cultura în perioada cu abundenţă maximă a principalilor dăunători. Eficacitatea tratamentului aplicat în 03.06.2010, cu

300

Proteus OD 110-400 ml/ha, a fost de 62-65% asupra afidelor, de 85-89% asupra adulţilor de tripşi, de 88–94% pentru larvele de trips, ca efect de lungă durată, dar a cauzat 72-100% mortalitate a Araneelor (Tabelul 4). Cercetările au evidenţiat combaterea tripsului grâului ca fiind deosebit de importantă în etapa actuală, deoarece dăunătorul are un ridicat potenţial biologic şi de atac, favorizând şi instalarea agenţilor patogeni. Eficienţa asupra producţiei de grâu. În condiţiile anului 2009, producţiile parcelelor experimentale în sistemul clasic-cu arătură, au fost în medie mai mari cu 170-260 Kg/ha la varianta tratată primăvara (22.04.2009), comparativ cu producţiile variantelor tratate la următoarele momente de tratare (tabelul 5). În condiţiile anului 2010, în sistemul clasic - cu arătură, s-au obţinut producţii mai mari cu 130-270 Kg/ha în varianta tratată la desprimăvărare (13.04.2010) comparativ cu producţiile variantelor tratate la următoarele momente de tratare. Se constată că insecticidul sistemic şi de contact Calypso 480SC 100 ml/ha, a asigurat distrugerea complexului de dăunători (diptere, purici, afide, cicade, tripşi) concentraţi în grâu de la desprimăvărare şi a protejat cultura prevenind dezvoltarea atacului în timp util, asigurând producţii mai mari.

În sistemul tehnologic conservativ-fără arătură s-au obţinut producţii mai mari în urma tratamentului aplicat la sfârşitul înfloritului, cu Proteus OD 110-400 ml/ha, tratamentul fiind oportun în controlul tripsului, care prezintă potenţial biologic mai ridicat în sistemul fără arătură. În sistemul tehnologic conservativ - fără arătură, în 2010, s-au obţinut producţii de peste 4700 kg/ha, la soiul Arieşan, în variantele experimentale cu 3 tratamente cu insecticide aplicate repetat în 3 momente diferite de tratare, la erbicidare, la burduf şi după înflorit, ultimul fiind necesar pentru combaterea specială a larvelor de trips (tabelul 6). Cercetările au demonstrat că pentru asigurarea producţiilor ridicate, mai ales în condiţiile de aridizare climatică, încălzire şi secetă, sistemul tehnologic conservativ–fără arătură este eficient dacă se aplică un sistem fitosanitar complex, necesitând tratamente repetate cu insecticide (tabelul 7). Concluzii. Elaborată în 2009-2010, la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Turda, lucrarea prezintă creşterea abundenţei dăunătorilor şi extinderea riscului de atac în tehnologia de cultură cu lucrări minime ale solului şi fără arătură, în condiţiile schimbărilor agroecologice din Transilvania. Lucrarea evidenţiază importanţa noilor tehnologii conservative adecvate, cu lucrări minime ale solului sau fără arătură, incluzând strategia specială de combatere a dăunătorilor ce cuprinde: insecticide şi momente de aplicare eficiente, măsuri culturale, conservarea şi utilizarea entomofagilor şi a biodiversitaţii, protecţia mediului. Anii 2009-

301

2010 s-au caracterizat prin condiţii climatice de excepţie, cu desprimăvărare întârziată, urmată de o evoluţie accelerată a temperaturilor în creştere, peste valori normale, ceea ce a determinat concentrarea simultană a diferitelor grupe de dăunători în grâu. Accentuarea condiţiilor de căldură şi aridizare au favorizat dezvoltarea periculoasă a tripsului grâului. S-au dezvoltat populaţii importante de purici de pământ, cicade, afide, ploşniţe şi diptere fitofage. În structura entomofaunei, dăunătorii au reprezentat 88%, specia dominantă fiind Haplothrips tritici (84%), iar entomofagii numai 12%. În ferma cu perdele agroforestiere, echilibrul dintre dăunători şi fauna utilă s-a păstrat, tripsul nu a avut o abundenţă excesivă, reprezentând numai 25% în structura fitofagilor, iar entomofagii şi-au păstrat ponderea multianuală reprezentând 26% din total entomofaună.

Efectul insecticidelor aplicate în diferite momente de tratare, corespunzând momentelor critice de concentrare a dăunătorilor, momente specifice zonei, s-a studiat, în câmpul experimental cu tehnologie fitosanitară complexă. Tratamentul aplicat la desprimăvărare a redus eficient populaţiile de purici-Phyllotreata şi alţi dăunători zonali periculoşi. Tratamentul aplicat în faza de la sfârşitul înfrăţitului, la erbicidare, a avut o eficacitate de 44-70% pentru adulţii de trips-Haplothrips tritici şi de 87-77% pentru puricele grâului-Chaetocnema aridula. Tratamentul aplicat în faza de burduf şi tratamentul aplicat la sfârşit de înflorit au protejat cultura în perioada cu abundenţă maximă a principalilor dăunători, cu o eficacitate de 85-89% asupra adulţilor de tripşi, de 62-65% asupra afidelor, de 88–94% pentru larvele de trips. Combaterea tripşilor adulţi şi larve este deosebit de importantă în etapa actuală, deoarece dăunătorul are un ridicat potenţial biologic şi de atac şi favorizează instalarea agenţilor patogeni.

În sistemul clasic-cu arătură, producţiile parcelelor experimentale au fost mai mari la varianta tratată la desprimăvărare, cu insecticidul Calypso 480 SC 100 ml/ha, (în medie 3639 kg/ha), comparativ cu producţiile variantelor din următoarele momente de tratare.

În sistemul tehnologic conservativ-fără arătură, cele mai mari producţii s-au obţinut în urma tratamentului T4 (aplicat la sfârşit de înflorit), cu Proteus OD 110-400 ml/ha (în medie 4680 kg/ha), tratamentul fiind oportun în controlul tripsului, care prezintă potenţial biologic mai ridicat în sistemul fără arătură. În 2010 s-au obţinut producţii de peste 4700 kg/ha, la soiul Arieşan în variantele experimentale cu 3 tratamente cu insecticide C3 (T2 + T3 + T4) aplicate în 3 momente diferite de tratare, la erbicidare, la burduf şi după înflorit, ultimul fiind necesar pentru combaterea larvelor de trips, în sistemul tehnologic conservativ-fără arătură.

302

Tabelul 1

Dinamica structurii dăunătorilor grâului (%). (Dinamics of wheat pests structure) (%) (1980-2010) Structura / Perioade şi ani

(Structure / periods and years)

1980-

1989

1990-

1999

2000-

2002

2003-

2005

2006 2007 200

8

200

9

201

0

Cicade (Leafhoppers)

Psammotettix sp. etc.

10.5 9,4 5.0 12.7 8.0 2.0 2.0 5,5 0,3

Afide (Aphids) Sitobion avenae

etc.

32.5 40,4 5.0 7.2 13.0 4.0 11.0 14,0 5,0

Tripşi (Thrips) Haplothryps

tritici

30.0 23,3 18.4 35.2 36.0 85.0 76.2 69,0 78,0

Ploşniţe (Bugs) Eurygaster, Aelia 0.2 2,3 6.0 6.4 1.0 1.0 4.0 2,1 1,0

Gândacul ovăzului (Leaf beetle)

Oulema

1.0 4 25.0 3.2 6.0 1.0 1.0 0,9 0,2

Purici Chaetocnema arridula,

Phylotreta etc.

9.0 4.1 32.0 20.2 5.0 2.0 4.0 1.7 12.0

Diptere Chloropidae,

Anthomyiidae etc.

16.5 16 7.6 13.7 30.0 4.0 1.4 5,8 0,9

Viespea grâului Cephus

pygmaeus etc.

0.3 0,7 1.0 1.4 1.0 1.0 0.4 1,0 0,6

0102030405060708090

100

1980-1989

1990-1999

2000-2002

2003-2005

2006 2007 2008 2009 2010

CICADE

TRIPŞI

OULEMA

PHYLOTRETA

ALŢI DĂUNĂTORI

CICADE

AFIDE

TRIPŞI

PLOŞNIŢE

OULEMA

CHAETOCNEMA

PHYLOTRETA

DIPTERE

ALŢI DĂUNĂTORI

Fig. 1. Dinamica structurii dăunătorilor grâului (%). (Dinamics of wheat pests structure (%) (ARDS Turda 1980-2010)

303

Tabelul 2

Structura comparativă a entomofaunei dăunătoare şi a entomofagilor la cultura grâului / 2010, în sistemul conservativ, fără arătură, la Turda şi în sistemul

cu perdele agroforestiere la Boldut / SCDA Turda (Comparative structure of pests and entomophagous in wheat crop / 2010, in the

conservative no tillage system at Turda and with agroforesty belts system at Cean-Bolduţ /ARDS Turda)

TURDA BOLDUŢ

FITOFAGI Total % Total %

Tripsul grâului (Haplothrips tritici) 1257 84.00 134 25.0

Musca galbena (Meromyza) 4 0.30 17 3.0

Musca suedeză etc. (Oscinella,

Elachiptera etc.) 38 2.55 184 34.0

Musca cenuşie, musca neagră (Delia,

Phorbia) 7 0.50 5 1.0

Gândacul ovăzului (Oulema

melanopus) 2 0.13 6 1.1

Puricele grâului (Chaetocnema aridula) 24 2.00 46 8.0

Puricele (Phyllotreta vitulla) 55 4.00 11 2.0

Afidele (Sitobion avenae etc.) 51 3.40 23 4.0

Cicadele (Macrosteles, Psammottetix,

Javesella) 19 1.40 38 7.0

Ploşniţele grâului (Eurygaster, Aelia,

etc.) 17 1.32 72 13.0

Viespea grâului (Cephus, Trachelus) - - 4 1.0

Alţi dăunători (Ortoptere, Agriotes,

Curculionide etc.) 7 0.50 5 0.9

Melcul de câmp (Planorbis albus) 6 0.40 - -

Total fitofagi 1487 88 % 545 74.0 %

ENTOMOFAGI

Total entomofagi 201 12 % 191 26,0 %

TOTAL GENERAL 1688 731

304

Tabelul 3Dinamica dăunătorilor în 2009-2010, la SCDA Turda, în două sisteme de cultură: clasic şi conservativ-fără

arătură. (Pests dynamics in 2009-2010 at ARDS Turda, in two cultural systems: clasic and conservateve- no tillage)

(nr.exemplare/100 filetări duble) (Individuals nr./100 sweetnet catches) ABUNDENTA (NR.) STRUCTURA (%) Clasic Conservativ Clasic Conservativ

FITOFAGI / an 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 Tripşi (Haplothrips tritici) 874 1896 802 970 67.4 85.50 69.0 78.0

Diptere (Oscinella, Delia, Phorbia)

82 20 68 36 6.3 0.92 5.8 0.9

Chrysomelidae (Chaetocnema, Lema)

48 201 30 149 3.7 9.13 2.6 12.2

Afide (Sitobion avenae etc.) 106 66 162 67 8.2 3.00 14.0 5.0 Cicade (Psammottetix etc.) 70 13 64 4 5.4 0.63 5.5 0.3 Ploşniţe (Eurygaster, Aelia) 98 12 24 7 7.5 0.54 2.1 1.0 Hymenoptere (Cephus,Trachelus)

6 4 0.5 0.3

Lepidoptere, alţi dăunători 12 6 8 8 1.0 0.28 0.7 0.62

Total FITOFAGI 1296 2214 1162 1241 82.7 93.00 81.6 90.0 Total ENTOMOFAGI 272 165 262 140 17.3 7.0 18.4 10.0

Total 1568 2379 1424 1381

Tabelul 4

Eficacitatea insecticidelor aplicate la cultura graului în 2010. (Insecticides efficiency on wheat crop application in 2010.)

(număr insecte la 100 filetări duble) (Individuals nr./100 sweetnet catches) Data 13.04 / 14.04.2010 (după T1din 13.04) 03.05-10.05 (după T2 din 4.05)

Varianta arat / nearat ARAT NEARAT ARAT NEARAT Varianta / tratamente Mt T1 Mt T1 Mt. T2 Mt. T2

FITOFAGI / data 13.04 14.04 13.04 14.04 03.05 10.05 03.05 10.05

Chaetocnema aridula 5 2 6 3 13 3 8 1 Eficacitatea % 77% 87%

Phyllotreta vitulla 136 7 72 14 10 5 6 1 Eficacitatea % 94% 79%

Data Efectul (dupa T4 - 03.06) Efectul de lunga durata / 01.07.2010 Varianta ARAT NEARAT ARAT NEARAT

Tratamente Mt. T4 Mt T4 Mt C1 C2 C3 C4 Mt C1 C2 C3 C4 FITOFAGI 3.06 4.06 3.06 4.06

Haplothrips tritici 158 27 160 17 43 2 1 45 5 16 6 1 14 1 Eficacitatea % 85% 89% 95

% 98%

88% 63%

94%

94%

Sitobion avenae etc. 26 10 40 14 17 4 1 12 8 3 3 3 2 Eficacitatea % 62% 65%

Aranea 9 3 1 0 29 12 11 50 8 23 9 10 1 0 Mortalitatea % 72% 100

% T1 (la desprimăvărare)/13.04.2010-Calypso 480 SC 100 ml/ha; T2 (la erbicidare)/04.05.2010 – Calypso; T3 (la burduf)/14.05.2010-Proteus OD 110-400 ml/ha; T4 (la inflorit)/03.06.2010–Proteus OD 110-400 ml/ha.

C1(T1 + T3 + T4); C2(T2 + T3); C3(T2 + T3 + T4); C4(T2 + T4).

305

Tabelul 5

Impactul insecticidelor în sistemul tehnologic conservativ, la cultura de grâu (soiul Arieşan, SCDA Turda, 2009)

(Insecticides effect in conservative technological system, in wheat crop (Arieşan

variety, ARS Turda, 2009)

Lucrarile solului sistem clasic – ARAT sistem conservativ–

NEARAT

Tratamente complexe

Momente de aplicare

Producţia kg/ha Producţia kg/ha

media % diferenta media % diferenta

C1 ( T1 + … + T3 + T4) 3413 100 0 3002 100 0

C2 ( .... + T2 + T3 + .... ) 3263 96 - 150 3000 99.9 - 2

C3 ( .... + T2 + T3 + T4) 3319 97 - 94 2781 93 - 221

C4 ( .... + T2 + …. + T4) 3234 95 - 179 2869 96 - 133

DL p 5% 254,75 306.54

Impactul tratamentelor repetate cu insecticide asupra producţiei de grâu în

sistem conservativ – FĂRĂ ARĂTURĂ - în relaţie cu momentul de aplicare

(T1-T4) şi complexul fitosanitar (C1-C4)

Lucrarile solului sistem conservativ–NEARAT

Tratamente complexe

Momente de aplicare

Producţia kg/ha MMB

media % diferenta media % diferenta

C1 ( T1 + … + T3 + T4) 3103 100 0 50.5 100 0

C2 ( .... + T2 + T3 + .... ) 2795 90 - 308 o 49.0 97.0 - 1.5

C3 ( .... + T2 + T3 + T4) 3223 104 120 50.1 99.2 - 0.4

C4 ( .... + T2 + …. + T4) 3412 110 + 310 * 51.3 101.6 + 0.8

DL p 5% 9.9 307.4 3.03 1,53

T1 (la desprimăvărare)/13.04.2010;

T2 (la erbicidare)/04.05.2010;

T3 (la burduf)/14.05.2010

T4 (la inflorit)/03.06.2010.

306

Tabelul 6 impactul insecticidelor în sistemul tehnologic conservativ, la cultura de grâu

(soiul Arieşan, SCDA Turda, 2010)

(Insecticides effect in conservative technological system, in wheat crop (Arieşan variety, ARS Turda, 2010)

Lucrările solului Sistem clasic – ARAT Sistem conservativ –

NEARAT

Tratamente complexe

Momente de aplicare

Producţia kg/ha Producţia kg/ha

media % diferenţa media % diferenţa

C1 ( T1 + … + T3 + T4) 3639 100 0 4440 100 0

C2 ( .... + T2 + T3 + .... ) 3451 95 - 188 4498 101.3 58

C3 ( .... + T2 + T3 + T4) 3368 93 - 271 4429 99.7 - 11

C4 ( .... + T2 + …. + T4) 3511 97 - 128 4680 105.4 240

DL p 5% 7,67 279,14 581,07

Impactul tratamentelor repetate cu insecticide asupra producţiei de grâu în

sistem conservativ – FĂRĂ ARĂTURĂ - în relaţie cu momentul de aplicare (T1-

T4) şi complexul fitosanitar (C1-C4)

Lucrările solului Sistem conservativ – NEARAT

Tratamente complexe

Momente de aplicare

Producţia kg/ha MMB

media % diferenţa media % diferenţa

C1 ( T1 + … + T3 + T4) 4595 100 0 47.57 100 0

C2 ( .... + T2 + T3 + .... ) 4308 94 - 287 46.63 98.0 - 0.93

C3 ( .... + T2 + T3 + T4) 4738 103 +143 47.30 99.4 - 0.27

C4 ( .... + T2 + …. + T4) 4436 97 - 159 46.60 98.0 - 0.97

DL p 5% 14.0 643.5 1,99

T1 (la desprimăvărare)/13.04.2010;

T2 (la erbicidare)/04.05.2010;

T3 (la burduf)/14.05.2010

T4(la inflorit)/03.06.2010.

307

Tabelul 7

Efectul sistemului tehnologic conservativ la cultura de grâu, (soiul Arieşan, SCDA Turda, 2008, 2009, 2010)

(Effect of conservative technological system, in wheat (Arieşan variety, ARDS Turda, 2008, 2009, 2010)

Tratamente complexe

Momente de aplicare

ARAT NEARAT Efectul sist.emului fără arătură

(% )

Producţii Diferenţ

a

Producţii Diferenţa

(kg/ha) % (kg/ha) %

C1 ( T1 + … + T3 + T4) 4155 100.0 +0 4358 100.0 +0 104.9

C2 ( .... + T2 + T3 + .... ) 4046 97.4 -110 4419 101.4 +61 109.2

C3 ( .... + T2 + T3 + T4) 3883 93.5 -272 4250 97.5 -108 109.5

C4 ( .... + T2 + … . + T4) 4059 97.7 -96 4487 103.0 +129 110.5

DL 5% +284 +265 T1(la desprimăvărare)/13.04.2010-Calypso 480 SC 100 ml/ha; T2(la erbicidare)/04.05.2010–Calypso; T3(la burduf)/ 14.05.2010-Proteus OD 110-400 ml/ha; T4 (la inflorit)/03.06.2010–Proteus OD 110-400 ml/ha. Complexe fitosanitare : C1(T1 + T3 + T4); C2(T2 + T3); C3(T2 + T3 + T4); C4(T2 + T4). cu erbicide, îngrăşăminte foliare sau fungicide.

BIBLIOGRAFIE

1. CARLIER, L., M. VLAHOVA, I. ROTAR, 2006. Reduction of soil

erosion and soil carbon and nutrient lesses by “reduced tillage” cultivation in arable land. Bulletin USAMV- Cluj-Napoca,. Vol 62, 14-20.

2. GUŞ P., RUSU T., ILEANA BOGDAN, HATEGAN M., 2001. Sisteme neconvenţionale de lucrare a solului, 2001, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, p.65-67.

3. GUŞ P, T. RUSU, S. STĂNILĂ, 2003. Lucrările neconvenţionale ale solului şi sistema de maşini, 2003, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, p.31-40.

4. GUŞ P., RUSU T., ILEANA BOGDAN, 2003. Sisteme convenţionale şi neconvenţionale de lucrare a solului, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, p 134.

5. GUŞ P., RUSU T., 2008. Sisteme minime de lucrare a solului-alternative pentru protectia mediului. In: Sisteme de lucrari minime ale solului: al V-lea Simpozion cu participare internationala. Coord. GUŞ P., RUSU T. Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca, p. 9-18.

6. HAŞ I., C.NAGY, VOICHITA HAS, V. MOLDOVAN, E.MURESAN, ELENE NAGY, M.IGNEA, 2008. Soiuri si hibrizi de grau, soia si porumb pentru tehnologii conservative cu lucrari minime in conditiile SCDA Turda. In: Sisteme de lucrari minime ale solului: al V-lea Simpozion cu

308

participare internationala. Coord. GUŞ P., RUSU T. Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca, p.162-170.

7. MALSCHI DANA, 2007 Wheat pest entomofauna in climatic changes conditions of central Transylvania. The 20thSIEEC Conference, May 2007, Cluj-Napoca. Section: Global climate change, fauna change and Entomofaunistics. Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca. Entomologica romanica, nr.12, 2007, p.185-193, ISSN 1224-2594, Cluj-Napoca, 2008.

8. MALSCHI DANA, 2007. Mediu-agricultura-dezvoltare durabila şi managementul integrat al dăunătorilor agroecosistemelor cerealiere. Ed.Argonaut, 2007. Cluj-Napoca: 186 pp. ISBN 978-973-109-086-3.

9. MALSCHI DANA, 2008. Mediu-agricultură-dezvoltare durabilă. Optimizarea tehnologiilor de management integrat al daunatorilor grâului in dinamica modificarilor agroecologice din Transilvania. Ed. Argonaut. 2008. ISBN 978-973-109-115-0.

10. MALSCHI DANA, 2009. Integrated pest management in relation to environmental sustainability. Part I. Ecological management of wheat pests. Manual online. Faculty of Environmental Sciences, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca. Bioflux Publishing House, Cluj-Napoca, Editor: Malschi Dana, 2009, p. 200. ISBN 978-606-92028-3-8. http://www.editura.bioflux.com.ro/carti-2009/

11. DANA MALSCHI, NICOLAE TRITEAN, ROMEO ŞERBĂNESCU, 2010. Protective agroforestry belts and their environmental importance for sustainable agriculture development in Transylvania. ROMANIAN AGRICULTURAL RESEARCH, No.27/2010, ISSN Print 1222 4227, Electronic 2067 5720, NARDI Fundulea, Domeniul ISI: Agronomy. pp. 103-114.

12. NAGY ELENA, K. NAGY, I. HAS, 2008. Influenţa tratamentelor cu fungicide asupra productiei şi calităţii la grâu, in sistemul de agricultura cu lucrari conservative ale solului. In: Sisteme de lucrari minime ale solului: al V-lea Simpozion cu participare internationala. Coord. GUŞ P., RUSU T. Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2008. p. 80-86.

13. POPOV C., LIDIA CANĂ, Emil GEORGESCU - Rolul indicatorilor de biodiversitate în aprecierea managementului dăunătorilor din cultura grâului. În: Analele Institutului de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, 2009, Vol. LXXVII, Ed. New Agris – Revistele agricole, Bucureşti, p.199-210.