Jules guiart (1921-1930, Cluj) – intemeietorul invatamantului de istorie a medicine in RomaniaValeriu Bologa(1930-1962) – prof. de istoria mediciniiMotto “Efectul cel mai pretios al istoriei este entuziasmul pe care-l provoaca” (J.W. Goethe – “Maxime si reflectii”)Iuliu Hatieganu – primul decan si cel mai important fondator al facultatii de medicina din Cluj

- a intemeiat scoala clujana de medicina interna- fondator al parcului central din Cluj- in literatura romaneasca (primul tratat de semiology si patologie medicala)

“Tratatul Hatieganu-Goia

Pagini din istoria Facultatii de Medicina din Cluj

Inceputurile invatamantului superior din Transilvania au fost facute la CLuj, la sfarsitul Evului Mediu si in Renastere.1775 – infiintarea la CLuj-“ Scoala medico-chirurgicala”- preda Ioan Piuariu Molnar(1749-1815)=celebru oculist(=olftalmolog)1818 – “Institut Medico- Chirurgical’Facultatea Maghiara de Medicina din Cluj1872 – “francz Jozsef” – universitatea in cadrul careia se intemeiasa facultatea de medicina formandu-se prin dezvoltarea Institutului Medico – Chirurgical1919 – incheierea existentei universitare=> si a mediciniiBarbieri>Barbieri chirurgi>chirurgic

Clinicile la inceputul sec. IXZsigmond Purjesz(1846-1919)- celebru internist- cel mai valoros medic al universitatii, mentorul lui Iuliu Hatieganu.Unirea Transilvaniei cu Romania=> crearea invatamantului superior romanesc clujean (dupa semnarea tratatului de pace de la Versailles inainde de elaborarea celui de la Trianon)Onisifor Ghibu coordonaeaza universitatea preluata pe 12 mai 1919 de catre autoritatile romane.Acesta era delegate al Consiliului DIrigent al Transilvaniei.1919 – se constituie “Comisiunea Univeristara” – presedinte prof. Sextil PuscariuIuliu Orient – toxicologDaniel Konradt – dermatolog

Membrii Sectiunii Medicale a Comisiunii Universitare

Prof. Dr. Gheorghe Marinescu - BucurestiProf. Dr. Ernes Juvara - BucurestiProf. Mihail Manicatide – IasiIuliu Hatieganu – reprezentant al medicinii transilvaneneIuliu Moldovan – reprezentant al medicinii transilvaneneVictor Babes – 16 august 1919 – invitat special la Comisiune, fondator al Scolii Romanesti de anatomie patologica si bacteriologie (1854-1926)

Radu Iftimovici- “Europeanul Victor Babes”Iuliu Hatieganu – primul decan si organizator al facultatii romane de medicina din ClujCatedre:

1. Anatomie – Victor Papilian2. Histologie – Ioan Dragoiu, Ioan Scribau, Grigore Benetato3. Fiziologie – Ioan Nitescu4. Anatomie patologica – Victor Babes, Titu Vasiliu5. Patologie generala si experimentala – Constantin Levanditi, Mihai Botez6. Igiena si igiena sociala – Iuliu Moldovan7. Clinica medicala – Iuliu Hatieganu8. Clinica chirurgicala – Iacob Ibonovici, Alexandru Pop9. Clinica neurologica – Ion Minea10. Clinica psihiatrica – Constantin Ureche11. Obstetrica si ginecologie – Cristea Grigoriu12. Dermatologie si boli venerice – Stefan S. Nicolau, Coriolan Tataran13. Pediatrie – Titu Gane14. Olftalmologie – Dumitru Michail15. Medicina legala – Nicolau Minovici, Virgil Ionescu16. Biochimie – Pierre Thomas, Ion Manta17. Stomatologie – Gheorghe Bilascu(doctor de aur), Ioan Aleman18. Orto-rino-laringologie – Ion Metianu, Gheorghe Buzoianu19. Radiologie – Dimitrie Negru

Savanti romani de prestigiu international: Victor Babesc, C. Levanditi, St. Ch. Nicolau, Nicolae Minovici

Momente din istoria anatomiei

Omul primitive avea cunostiinte rudimentare de anatomie – picturi rupestre in sudul Frantei, nordul Spaniei, reprezentari de animale, de exemplu:bizoni( zona precordiala- punct rosu), statuete “Venus din Willendorf, reprezentari feminine(trasaturile faciale foarte putin reprezentate, obezitate pe torace, abdomen, fese=> reprezentari datorate unor barbate misogini; un anumit tip de femei(particular); simbol de fertilitate.Practicarea trepanatiilor craniene:

LOC: zona parietala frecvent, uneori temporalaFORMA: rotunda sau ovalaDIMENSIUNEA: diamentru 1-1,5 cmN.R.: 1 sau 2EVOLUTIA: favorabila(tesutul osos de neoformatie micsoreaza zona pierderilor de

substanta) sau nefavorabila(lezarea sinusurilor venoase epidurale)CAUZE: cefalee, meningoencefalite(inflamatii), trauma(hematom)

Anatomia din Antichitate

Primele denumiri anatomice:Azteci – ritualuri de sacrificare, animale, oameniBabilonienii – cunoasterea ficatului de oaie(prognostic)Disectia:

India antica – tratatul “Susruta Samhita”1000 i.Hr Indicatii primitive de tehnica a disectiei Descrieri de structure anatomice: oase, muschi, ligament, vase, stomac, duoden,

colon,colecist, rinichi Manuscris din Athar-Veda

China antica Interzicerea disectiei cadavrelor Structura corpului omenesc dedusa din cosmologie

o ex: nr.oase=nr. Articulatii=nr.muschi=nr. Zile ale anului;o nr. Orificii ale inimii= nr. astrelor carului mare

Greseli: vezica urinara comunica cu intestinal Au alcatuit zone de acupunctura

Egiptul antic Papirusurile medicale Alte scrieri Relatarile unor istorici antici

1. Papirusul Ebers- descoperit de egiptologul german George Ebers in 1873 in ruinele TEBA.Contine retete pentru bolile de ochi si date pentru evisceratia din imbalsamarea mumiilor

Scoaterea creierului prin narine Spalarea corpului cu vin si apa din Nil Eviscerare cu exceptia inimii(centrul gandirii si a sentimentelor- necesare vietii

urmatoare) 40 de zile in sare Infasurat cu benzi de 7 ori printe care se pun amulete protectoare- ochiul lui Horus

2. Papirusul Smith (1600 i.Hr.)- descoperit de Edwin Smith in 1862. Contine descrierile unor operatii chirurgicale, diagnosticul si tratamentul ranilor, descrieri anatomice(creier, inima, vase, plamani, colecist, stomac, uter, rinichi)

3. Papirusul Brugschi(berlinez)- descoperit de egiptologul german Emil Brugsch in 1909 in ruinele orasului Memfis. COntine prescriptii pentru diverse boli

Grecia anticaPerioada prehipocratica: Alcmeon din Crotona, Homer, AristotelPerioada hipocratica: HipocratePerioada posthipocratica(alexandrina):

Scoala din Alexandria: Herofil, Erasistrate din Cos

Scoala metodica: Soran din Efes

I. Alcmeon din Crotona- A scris primul tratat de anatomie din lume- A descries: nervul optic, tuba faringiana, creierul- A efectuat primele disectii pe animale- A diferentiat in inima atriul de ventricul(in premiera mondiala)

II. Homer – rapsod popular orb- Apar cunostiinte anatomice in Eliada si Odiseea- Termini anatomici: clavicula, astragal, intestine, peritoneu, epiploon, vezica

urinara, grasime perineala, ombilic- Vasele mari pleaca de la inima spre cap

III. Aristotel – parintele anatomiei comparate- A descries dentitia la diverse animale si la om- Eronat: nr. Dintilor la barbat> femeie; dintii continua sa creasca toata durata

vietiiIV. Hipocrate din Cos

- Corpusul hipocratic= colectie de scrieri dupa moartea lui Hipocrate(+scrieri ale altor autori).Elemente de anatomie din Corpusul Hipocratic:

Osteology: dezvoltare, bazata pe traumatology, tratat despre articulatii

Descrieri: trahee, plamani, cordon ombilical, uretere Anatomia si fiziologia erau bazele medicinii: nu se efectuau disectii,

nu se cunoastea interrelatia dintre vene si artere, nu se facea distinctive intre nervi si tendoane

Hipocrate- fondatorul examenului la patul bolnavului, creatorul observatiei evolutiei bolii, a aratat ca:

Boala este dezechlibrul organismului Febra este un fenomen necesar- autorul<<teoria umorilor>>: sange, flegma, bila

galbena, bila neagra(secretie cu produse patologice)Este intemeietorul primei doctrine medicale:

1. Fapte de observant2. Rationament riguros3. Teoria umorilor(evolutia brusca- criza, evolutia lenta- liza)4. Toate bolile au cause reale, cunosctute: alimentatie gresita, apa poluata,

aer poluat,paraziti5. Nu toate organismele reactioneaza la fel

Doua semen clinice: -degetele hipocratice(semn de ceasornic)-fasciesul hipocratic(diagnostic grav)

Bolile descrise de Hipocrate: pneumonia, pleurezia, apoplexia(boala vaselor cerebrale)

V. Perioada alexandrina: - Primele disectii pe cadavre- Primele disectii pe condamnati (vivisectii)- Deosebiere intre tendoane, nervi si vase sanguine

Herofil din Chalcedon- Vascularizatia meningelui “teascul lui Herofil”- Plexul coroid- Ochiul- Pancreasul- Duodenul- Nervi (cranieni si spinali)- Ventriculii cerebrali (ventriculii IV)

VI. Erasistrate- Distinctia dintre principalele segmente ale encefalului- Descrierea valvelor cardiac- Descrierea conexiunilor dintre artere si vene

Medicina Greco-romana din Antichitate

Incepand din sec. I d. Hr. civilizatia a trecut din Egipt si Grecia in ItaliaReprezentanti: Cl. Galen si Cornelius Celsus

Galeno Medic greco Medical gladiatorilor la Romao A redesteptat interesl pentru medicina hipocraticao Autor a 43 de carti de medicina dintre care 2 erau de anatormieo A descris oasele lunigi si scurteo Introduce termenii: apofiza, epifiza, condilo Sectioneaza maduva spinarii=> distributia nervilor spinalio A descris: originea nervilor spinali si distributia nervilor cranieni; sistemul nervos

simpatico; organele de simt; structura inimii raportata la functie; m. buccinator, mic pectoral,popliteu; structura anatomica a arterelor, venelor; anastomozele arterio-venoase; anomalii(uter bicorn, vezica dubla

o 1500 ani-descrieri=dogme(inclusive descrierile incorecte)o Contributii si in medicina internao articulatii- miscari limitate

Celsus

medic roman din sec. I d.Hr. fondatorul plastiei cutanate prin alunecare a protestat impotriva vivisectiilor consecinta: completa abandonarea disectiilor

a descries 4 semne ale inflamatiei, denumite ulterior “celsiene”: rubor (roseata), tumor (tumefactie=umflare), calor (caldura), dolor (durere)

impotento functionale- al 5-lea semn al inflamatiei Consectintele abandonarii disectiilor: anatomia in Europa a fost oprita pt cca 1500 ani,

fiziologia nu s-a putut constitui ca stinta, anatomia patologia a stagnat Dezvoltarea cunoasterii de anatomie a revenit arabilor in Evul Mediu

Anatomia araba medievala

Dupa moartea profetului Mohamed (632 d.H.), care a fost intemeietorul Islamismului, arabii au inceput cucerirea lumii: Alexandria (642), incendierea bibliotecii din Brucchion – 6 luni volumele au fost utilizate pt bailor publice

La scurt timp cuceririle au devenit “propagatorii stiintei” Fondatorul Univ. din Bagdad La inceput medicina araba medieval nu a fost originala??, ci theoretic si analitic Traducere in lb. araba a lucrarilor lui Hipocrate, Galen, Dioscoride Extensie in totalitatea cuceririlor: Asia Mica, Sudul Mediteranei, Spania Medicina araba- 3 perioade:

1) “febra traducerilor” (sec. VII- VIII) – compilarea anticilor

-adoptarea medicinei grecesti si siriene, la civiliz. Islamica din perioada “de aur a Califatului din Bagdad”

2) medicii arabi celebri (VIII – XIII –invazia mongola)

-scrierea unor studii originale

- descoperiri remar cabile de anatomie si chirurgie

3) propagarea cunostiintelor arabe in Occident prin traducerile facute in manastirile benedictare si in scoala lui Sabino (domninate in sec XI de origine tunisiana Constantin Africanul)

Avecinno (960-1037) “printul medicinii arabe”

Medic de tip hipocratic, scriitor complex, om de stat “Canonul medicinii”- compliatie a medicinii grecesti si arabe Cateva date anatomice: insertia m. globului ocular Considerente proprii asupra unor moduri de diagnostic, unor procedee

Jesus Haly (sec X)

A realizat prima descriere completa a anatomiei ochilor: umori, nerv, m. gl. Ocular

Abulcasis (sec XI) albucasis

“Maestrul chriurgiei arabe” Medic, alchemist “Daca anatomia este ignorata, vor fi comise greseli si pacientul va fi omorat” =Malpraxis

Medicina de la sf. Ev. Mediu din Europa de Est

Mondeno dei Luzzi (sec XIV)

A scris o carte de anatomie

Anatomia Renasterii

Leonardo da Vinci (1452-1519)

Nu a fost medic A facut 30 autopsii, mulaje anatomice, a injectat ceara in ventriculii cerebrali A realizat 750 de schite anatomice, 1500 de desene pe care le pregatea pt un tratat de

anatomie pe care incepuse sa il scris in colaborare cu anatomistul Marc Antonio dello Torre. Decesul lui dello Torre (1511) opreste finalizarea cartii. Rezultatele studiilor lui da Vinci au fost consemnate sub forma unor caiete de notite care au fost publicate doar la inceputul sec XX

Albert Durer (1471-1528)

A scris primul “Tratat de anatomie plastic pt pictori” in care a prezentat proportiile corpului uman (cartea a devenit reperul de baza pt pictori si sculptori)

Michelangelo Buonarotti (1475-1564)

Sculptor, pictor, architect, poet, inginer A facut disectii in casa lui din Florenta

Andreas Vesal (1514-1564)

Intemeietorul anatomiei umane modern Diseca iepuri si rate- copilarie Prof de anatomie la Padova (1537) Metoda sa: anatomia comparata A scris: “tabulae anatomicae” (1538), “de corpis humani fabrica” (1542) Ilustratii calcar (elev al lui Tizian) A enumerate 200 de greseli ale lui Galen A realizat prima descrierea anatomiei inimii, venelor, cartilajelor articulare (laringe),

sternului, osului sacru A dat o noua explicatie curburii femurului si humerusului A studiat putin organele interne: splina Greseli: cristalinul- centrul ochiului; vena cava- se form in ficat Conceptii: anato e rationala, structura se coreleaza cu functia intelepciunea fortei divine

care a creat morfologia

Curs 6

Istoria Fiziologiei

Termenul de fiziologie a fost creat in Renastere in 1554 de Jean Francois Fernel (1497-1558).

Denumirea fiziologie proevine de la cuvintele grecesti physis adica natura, logos adica cuvant sau stiinta.

Incepand cu celebrul anatomist Vesal (1514-1564) anatomia unor organe umane (ex inima) a fost corelata cu functia acestora.

Corelatia anatomiei cu fizio a fost evidentiata sugestiv de catre filozoful Albercht von Haller (1708-1777) care a considerat ca fizio e “anato in miscare”. Astfel a explicat necesitatea cunoasterii anatomiei pt intelegerea functiilor diverselor org si sist.

Din sec XIX – fizio a devenit o stiinta de sine statatoare (fara sa fie rupta de alte specialitati medicale).

Fizio s-a dezvoltat: s-au realizat metode proprii de studii, ?????unor descoperiri importante (ex gr sangvine, factorul Rh).

Precursorii fizio au activat in antichitate, ev mediu si renastere.

Precursorii fizio in Grecia Antica

Hipocrate din Cos (460-337)

A descries 4 umori existente in organism : sangele, flegma, bila galbena, bila neagra

Aristotel (384-322)

A admis existenta spiritului vital A dem ca materia primara era caracterizata prin 4 principii: uscaciune, umiditate,

caldura si raceala A considerat inima cel mai imp organ si pulsul ca fiind rezultator batailor inimii A recunoscut modif pulsului in diverse stari: frica, agonie, etc Puls filiform- ajunge sa fie insensibil

Herofil din Calcedon (355-280)

Primul care a masurat frecv. pulsului cu ajutorul unei clepsidre cu apa A elaborat teoria respiratiei, pe care a corelat-o cu pulsul

Erasistrate din Cos??? (340-257)

A contribuit la studiul: circ. Sangelui, rolul stomacului in digestive

Precursori ai fizio in Roma Antica

Galen (129-201)

A studiat functia creierului si a nervilor A aratat ca sectionarea maduvei spinarii deasuprea C1 produce moarte subita A dem rolul muschilor intercostali in resp A evidentiat rolul SN in res psi in motilitate A aderat la doctrina celor 4 umori a lui Hipocrate A elaborate teoria comp umane in f de preponderenta unei umor:

o Domina sangele: temp. sangvino Domina bila neagra: melancholico Exces de flegma: temp flegmatico Surplus de bila galbena: coleric

A emis teoria celor 3 tipuri de pneumonii: vitala, naturala, psihica A studiat conc sangelui si a aratat ca:

o Inima e cauza misc sangvineo Pulsatia arteriala se dat prop contractile a unei str din peretele arterial

Nu a facut disectii umane Contrinbuita in anato a fost apreciata ca maxim al posib de cunoastere in anato pana in

Renastere, notiunile despre functiile organelor au ramas foarte neclare peste 1300 de ani

Precursori ai fizio in Evul Mediu

medicina medievala:

Avicenna (980-1037) a apare in cursul 5

Avenzoar- rolul mediastinului

Averroes- rolul retinei in vedere

Annafis- a descries pt prima data circ pulmonara

Precursori ai fizio in Renastere

Fizio din Renastere a cuprins multe teorii speculative care dominau la vremea resp stiintele. Fizio a preceput cunostiintele din lucrarile lui Aristotel, Galen si a unor importanti medici arabi medievali.

Jean Fernel (1497-1558)

Anatomist si fiziolog, creaza denumirea de fizio

Leonardo da Vinci (1452-1519)

A comparat nutritia animala cu arderea unei lumanari

Alessandro Achileni (1463-1512)

A studiat fiziologia auzului

Paracelsus (1493-1541)

Elaboreaza conceptia ca org functioneaza pe baza proceselor chimice A evidentiat presenta NaCl in dif organe

Andreas Versal

A pus bazele anato stiintifice A facut corelatii intre str anatomica si functionala ??? Studiaza in detaliu anatomia si fizio: oaselor, muschilor, articulatiilor, nervi periferici Pe animale “de humani corporis fabrico” Artere, vene, inima, plamani

Miguel Servet

A descris circ pulm

Andrea Cesalpino

A descris circ pulm, relatia dintre contractile inimi si dilatarea arterelor, rolul valvelor (impiedica refularea sangvina)

Anatomia microscopica- s-a conturat in sec XVII dupa: inventarea miscroscopului monocular, acumularea si aprofundarea cun anatomice. Are la baza: dezv anatomiei de carte Galileo Galiei (1564-1642) si Johannes Kepler (1571-1630), inventarea lunetelor pe baza unor lentile maritoare.

Dpdv al evolutiei tehnicii:

lentila maritoare a fost descoperita (sec XIV) si sta la baza fauririi lupei ceea ce a permis extinderea cunostiintelor anato despre organe.

Cuplarea a 2 lentile (ocular si obiectiv) a avut loc in sec XVII si a fost atribuita lui: Galileo Galilei sau lunetierilor olandezi Hans Jansen si fiului sau Zacharie Jansen (1580-1638)

Francois Xavier Marie Bichat (1771-1802)

Consid intemeietorul histologiei ca stiinta deoarece:o A desc tesuturileo A creat denumirea de tesuto Le-a clasificat in 21 de tipuri: osos, cartilaginous, fibros, mucos, seros, synovial,

etc.o In conceptia sa- sediul proceselor patologice este in tesuturi

El a fost clinician, prof de anato si chirurgie

A descris tesutul adipos al obrazului denumit in onoarea lui bula lui Bichat A studiat membranele sinoviale si foitele meningelui A scris in 1800 “traite des membranes”

Robert Hooke (1635-1705)

A construit cateva microscoape A facut studii de microscopie pe plante Primul care a introdus denumirea de celula A scris cartea “micrografia” (1665)

Antony von Leuwenhock (1632-1723)

Comerciant si slefuitor de lentil A constuit lentil si microscoape care mareau de 200 de ori imaginea A trimis Societatii Regale de stiinte din Londra 112 scrisori continand descrierile sale

incepand cu aripa de albina, aparatul de intepat, intepat/supt, de la purice si tantar, firul de par la animale, etc.

A descris la om: hematiile din sange, firul de par, cristalin, neurofibrile, f musc striate, spermatozoizi

Microscoapele faurite de Swammerdam si Campani

Johan Conrad Brunner (1653-1727)

Anatomist A descoperit glandele mucose din duoden (1686) care au primit numele lui

Marcello Malpighy (1628-1694)

A construit cateva microscoape A descoperit capilarele studiind circulatia sangvina din plamanul de broasca A descris str microscopice: ale pielii (epidermul; stratul spinos- denumit in onoarea sa

stratul Malpighy), ale limbii(papilele gustative-numele sau) , plamanilor (alveolele pulm= saci cu aer) si ale

splinei (tecile limfoide din pulpa alba= tecile Malpighy), rinichilor (glomerulul renal= glomerul Malpighy si tubii urinary din piramidele renale= piramide Malpighy) si ficatului

Regnier de Graaf (1641-1673)

A descris foliculul tertiar din ovar A descries tubii tescticulari eferenti

Johan Nathanael Lieberkuhn (1714-1765)

A descris glandele din mucoasa intestinala, numite dupa moarte

Robert Brown (1773-1858)

A fost botanist A descris nucleul celulelor (1831)

Ian Evangelisto Purkinje (1787-1869)

A descries neuronii din stratul intermediar al cortexului cerebelos –neuroni Purkinje A descris fibrele din reteaua miocardica- reteaua Purkinje

Alfred Wilhem Volkman (1801-1877)

Fiziolog si histolog A descris canalele care fac legatura dintre canalele Havers situate in compacta oaselor

lungi