FISCALITATE

TEORIE1. Grupati veniturile de mai jos in impozite directe si indirecte.

Impozite directe : a, e, f Impozite indirecte : b, c, d

2. Rata fiscalitatii = Venituri fiscale/ PIBRata fiscalitatii2006 = (40.486,6 / 344.535,5) * 100 = 11,75%Rata fiscalitatii2007 = (52.185,9 / 404.708,8) * 100 = 12,89%

3.Enumerati si explicati care sunt principiile fiscalitatii in viziunea legiuitorului roman.

Art.3 Cod fiscal.Neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin.Certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de managementfinanciar asupra sarcinii lor fiscaleEchitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestoraEficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiţionale majore.

4. Clasificaţi impozitele după fond şi formă. Dezvoltaţi pe scurt categoriile identificate.- impozite directe - impozite indirecte.

Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina unei persoane, cuantumul lor fiind influenţat, în cele mai multe cazuri, de nivelul veniturilor şi/sau averii, precum şi de cotele de impozitare. În categoria impozitelor directe de cuprind impozitele reale (impozite percepute asupra unor obiecte –clădiri, terenuri etc.) şi impozitele personale (pe venit şi pe avere).Impozitele indirecte sunt impozite percepute pe cheltuieli (ele sunt impozite pe consum).

5. De câte feluri sunt impozitele directe?Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute in lege. Ele se incaseaza direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite.1. Impozite reale: Impozitul funciar, pe cladiri, pe activitati industriale, comerciale si profesii libere, pe capitalul mobiliar sau banesc2. Impozite personale:- Impozite pe venit: pe veniturile persoanelor fizice, pe veniturile societatilor de capital- Impozite pe avere: pe averea propriu-zisa, pe circulatia averii, pe sporul de avere

6. Prin ce se caracterizează imnpozitele reale?Impozitele reale se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale (pamantul, cladirile, fabricile, magazinele, etc.), facandu-se adstractie de situatia personala a subiectului impozitului. Ele mai sunt

1

cunoscute si sub denumirea de impozite obiective sau pe produs, deoarece se asaza asupra produsului brut al obiectivului impozabil, fara a se face nici o legatura cu situatia subiectului impozitului.

7. Ce semnifică impozitele personale?Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit si pe avere, in stransa legatura cu situatia personala a subiectului impozitului, motiv pentru care sunt cunoscute si sub denumirea de impozite subiective.

8. Clasificaţi impozitele după obiectul impunerii- impozite pe avere: care afecteaza bunurile de natura mobiliara sau imobiliara ale contribuabililor

(impozitul pe cladiri, pe terenuri, etc).- impozite pe venit: care vizeaza veniturile persoanelor fizice sau pe cele ale societatilor comerciale

(impozitul pe profit).- impozite pe consum (cheltuieli): vizeaza cheltuielile de consum (accizele, taxa pe valoare adaugata).

Aceasta este asa numita clasificare economica. Prezinta mare însemnatate pentru ca arata materia asupra careia se aseaza impozitele (sursa acestora)

9Caracterul obligatoriu al impozitului rezida în legalitatea acestuia. Efectuarea platii impozitului are loc, deci, prin constrângere (silit), în unele situatii putându-se ajunge chiar la privare de libertate a contribuabilului rau platnic.

10.Ionescu Ion este un contribuabil persoana fizica, platind impozit pe venitul din salarii.Nemultumit de calitatae serviciilor publice oferite de stat, el solicita rambursarae impozitului platit in anul 2010, considerand ca suma platita nu este echivalenta cu serviciile publice de care a beneficiat. Este aceasta solicitare intemeiata ? Argumentati.

În schimbul impozitelor platite statului, contribuabilii nu beneficiaza de un contraserviciu imediat si direct din partea acestuia. Contraprestatii aduc impozitele numai dupa un timp si indirect sub forma de utilitati publice pe care le primesc în schimb platitorii. Aceasta caracteristica le deosebeste de taxe care implica un raport de contraprestatie directa. Din acest punct de vedere, impozitele pot fi considerate preturi anticipate stabilite prin constrângere pentru serviciile guvernamentale; cetateanul, platindu-le, dobandeste dreptul de a pretinde statului servicii publice (nu exista însa echivalenta între impozitul platit pentru finantarea serviciilor publice si cuantumul acestora primite în schimb). Totodata, prelevarile de impozite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv si nerambursabil (nerestituirea este din punct de vedere financiar, caci economic si social, partial, se restituie impozitele sub forma serviciilor publice). -nu este intemeiata solicitarea; -caracterul obligatoriu al impozitului; plata acestuia catre bugetul statului nu presupune o contraprestatie

directa si imediata in favoarae contribuabilului.

12. Marimea impozitelor datorate de fiecare persoana trebuie sa fie certa, ,nu arbitrara ,iar termenele,modalitatea si locul de plata sa fie stabilite fara echivoc pentru a fi cunoscute si respectate de fiecare platitor. Acesta este enuntul carui principiu al impunerii formulat de Adam Smith?

Principiul certitudinii impunerii

13 Ce reprezinta stopajul la sursa? Exemplificati.Retinerea de catre platitorul de venit a impozitului aferent venitului realizat de catre contribuabil, in vederea virarii acestuia in contul bugetar corespunzator.Exemple: impozit pe salarii,impozit pe venitul nerezidentilor etc

14.Transa de venit Cota

2

< 1.500 10%1.501 – 2.500 10% * 1.500 + 15% * (x – 1.500) = 150 + 15% * (x – 1.500)2.501 – 4.000 10% * 1.500 + 15% * (2.500 – 1.500) + 25% * (x – 2.500) = 300 + 25% * (x –

2.500)> 4.001 10% * 1.500 + 15% * (2.500 – 1.500) + 25% * (4.000 – 2.500) + 30% * (x- 4.000)

= 675 + 30% * (x – 4.000)

15. Cota progresiva compusa

16. Cota procentuala

17. Impozit venit 1 = 1.000 * 10% = 100Impozit venit 2 = 300 + 25% * ( 3.500 – 2.500) = 550Impozit total = 650

18. Venit global = 1.000 + 5.300 = 4.500 Impozit venit = 675 + 30% * ( 4.500 – 4.000) = 825

21. Cheltuieli deductibile: a, f, g, iCheltuieli cu deductibilitate limitata: b, c, h, Cheltuieli nedeductibile: d, e, j

46. În categoria contribuabililor impozitului pe profit intră şi persoanele juridice române. Descrieţi categoriile de de persoane juridice române ce datorează impozit pe profit, precum şi sfera de cuprindere a impozitului datorat deaceste persoane.

Art 13,14 Codul fiscalÎn categoria persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit se cuprind: companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei române.Aceste persoane datorează impozit asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate.

47. În categoria contribuabililor impozitului pe profit intră şi persoanele juridice străine. Descrieţi activităţile şi profitul impozabil pentru care aceste societăţi datorează impozitul pe profit.

Persoanele juridice străine intră sub incidenţa impozitului pe profit în următoarele situaţii:- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România,

pentru profitului impozabil atribuibil sediului permanent;- persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o

asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;

3

- persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri.

48. În ce condiţii asociaţiile de proprietari sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile realizate?

Art 15 alin 1) lit. h)Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari sunt scutite de impozit pe profit pentru veniturile obţinute din activităţi economice, care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune.

49. Organizaţiile non-profit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului peprofit, în anumite condiţii, pentru veniturile realizate din activităţi economice. Care sunt aceste condiţii?

Art 15 alin 2) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

50. Sa se prezinte formula generala de calcul a impozitului pe profit

IP=(Venituri din orice sursa – Cheltuieli aferente veniturilor - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile) * Cota de impozit* 16%-regula generalaExceptii, cote diferite = Art.38 Cod fiscal

52. Ce condiţii cumulative trebuie să îndeplinească imobilizarea corporală pentru a reprezenta un mijloc fix amortizabil din punctul de vedere al codului fiscal?

Art 7 alin (1) 16) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat

terţilor sau în scopuri administrative;b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (1800 lei);c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set,la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte.

53. Prezentaţi regulile generale pe baza cărora se poate stabili regimul de amortizare (liniar, degresiv sau accelerat) în cazul mijloacelor fixe.

Art 24a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.

4

54. Cum se calculează amortizarea fiscală prin fiecare din cele 3 metode de amortizare (liniară, degresivă şi accelerată)?

Art 24Metoda de amortizare liniară: amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix.Amortizarea degresivă: amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizareliniară cu unul dintre coeficienţii următori:a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.Cotele de amortizare determinate de aplică la valoarea rămasă de amortizat la finalul fiecărui an de amortizare până în momentul în care amortizarea anuală determinată în sistem regresiv devine mai mică decât raportul între valoarea rămasă de amortizat şi numărul de ani rămaşi de amortizat, moment în care amortizarea anuală devine egală cu raportul menţionat anterior.Metoda de amortizare accelerată: amortizarea se calculează după cum urmează:a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.

55. Începând cu anul 2011 ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru să fie neimpozabile?

Art 36 (4) sau Art 20 (   1) Sunt neimpozabile dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:1. plăteşte impozit pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;2. deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice dintr-un stat membru de la care primeşte

dividendele;3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 2, pe o perioadă

neîntreruptă de cel puţin 2 ani.

56. Daţi 3 exemple de cheltuieli deductibile la determinarea profitului impozabil, indiferent de nivelul lor.

Art.21 alin 2)a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale,

potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor,

în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor

campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

e) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori;………..

57. Care este limita de deductibilitate a cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţiilor în România şi/sau în străinătate?

5

Art.21 alin 3)Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate este deductibilă în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.

58. Care este, din punctul de vedere al impozitului pe profit, regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea?

Art.21 (4) p)Cheltuielile cu sponsorizarea sunt cheltuieli nedeductibile fiscal. Ele se scad din impozitul pe profit datorat în limita minimului dintre următoarele1. 3o/oo din cifra de afaceri;2. 20% din impozitul pe profit datorat.

59. Ce regim fiscal au provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor?Art.22Sunt deductibile fiscal.

60. Ce dobânzi şi diferenţe de curs valutar nu intră sub incidenţa gradulului de îndatorare în ceea ce priveşte deductibilitatea din punctul de vedere al impozitului pe profit?

Art 23Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa gradului de îndatorare.

61. Cum se determină gradul de îndatorare în vederea stabilirii dacă cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile sau nu?

Art 23Gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutatcu termen de rambursare mai mare de un an şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit.

64. Care este regimul fiscal al pierderilor în cazul impozitului pe profit?

Art 26Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz.În cazul persoanelor juridice străine, pierderea se recuperază luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare a profitului.

6

Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani.

65. Contrbuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit la anumite termene şi a depune declaraţii de impozit peprofit. Se cere să se menţioneze pentru anul 2011 termenele la care se face plata, ca regulă şi pe categorii de contribuabili, precum şi ce fel de declaraţii de impozit pe profit se depun şi la ce date?

Contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial - scadenţa este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului următor.Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual (impozitul anual – plăţile anticipate) este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit - 25 aprilie.Celelalte societăţi comerciale au obligaţia de a declara (declaraţia 100) şi plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25 februarie sau 25 aprilie inclusiv a anului următor.Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

66.Cine sunt considerati contribuabili in cazul impozitului pe profit?

Art.13 Codul fiscal. Sunt contribuabili în cazul impozitului pe profit:a) persoanele juridice române;b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.f) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

67.Care este cota de impunere a profitului in 2011?

16% cu exceptia prevederilor Art.38 Cod fiscal

68.Care este regimul fiscal din punct de vedere al impozitului pe profit in cazul rezervei legale?

Art.22(1) lit a) Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de

7

acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

69.Cum se determina impozitul pe dividende datorat de un actionar persoana juridica , daca plata dividendelor se face in anul fiscal 2011?

Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română.Nu se datorează impozit în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora.

79. Care este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit (101)?25 februarie25 aprilie

86. În cazul căror persoane juridice legiuitorul permite optarea pentru plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor?

Răspuns:O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:a) realizează venituri, altele decât cele prevăzute la art. 1122 alin. (6);b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro;d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale.Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.

87. Care este cota de impunere pentru anul fiscal 2011 în cazul plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor?

Răspuns:Cota de impunere pentru anul fiscal 2011 in cazul plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 3% conform Art. 1125 Codul Fiscal.

88. Cum se determina baza impozabilă aferentă impozitului pe venitul microîntreprinderilor?

Răspuns:(1) Art. 1127 Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din

orice sursă, din care se scad:a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;d) veniturile din subvenţii de exploatare;e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost

cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse

bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.

8

(2) În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

91. O societate comerciala care are ca obiect principal de activitate “ activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management” poate fi plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor?

Răspuns:Conform art 1222 din Codul Fiscal, (6) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.

94. O societate comercială se înfiinţează în anul 2011 ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Exerciţiul financiar al anului 2011 înregistrează o pierdere de 2.000 lei. In 2012 trece la regimul de plătitoare de impozit pe profit. Poate societatea să-si recupereze, in scopul calculării impozitului pe profit pe anul 2012, pierderea înregistrată în anul 2011?

Răspuns:Societatea nu îşi poate recupera pierderea in scopul calcularii impozitului pe profit deoarece este vorba de o pierdere contabila care nu intra in calculul rezultatului fiscal in 2012. NU poate fi recuperata pierderea din perioada cand societatea a fost microintreprindere.

95. Precizaţi care sunt cheltuielile care pot fi scăzute din baza impozabilă în scopul calculării impozitului pe veniturile microîntreprinderilor?Răspuns:În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

96. Precizaţi trei tipuri de venituri care nu intră în baza impozabilă în scopul calculării impozitului pe veniturile microîntreprinderilor?Răspuns:Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;d) veniturile din subvenţii de exploatare;e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.

97. Din veniturile enumerate mai jos selectaţi-le pe cele impozabile în anul 2011, în sensul impozitului pe venit:a) venituri din dividende;b) veniturile din pensii pentru invalizi de război;c) indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă;d) sumele primite sub formă de sponsorizare;e) indemnizaţia pentru creşterea copilului;f) indemnizaţia lunară a asociatului unic;g) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;h) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

9

i) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;j) venituri din jocuri de noroc.

a), c), f) g), h), i), j)

100. Pentru care dintre veniturile de mai jos,obtinute in anul 2011 de o persoana fizica română cu domiciliul în România, este aceasta obligată să depună declaraţie privind venitul realizat?a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;c) venituri din salarii;d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit.

a), b)

107. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe venit?Art. 39- persoanele fizice rezidente;- persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;- persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;

108. Care este sfera de cuprindere în cazul impozitului pe venit pentru veniturile realizate de persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România?Impozitul pe venit în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România se aplică asupra veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României.

109. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o persoană pentru a fi considerată în întreţinere din punctul de vedere al deducerii personale ce se acordă salariaţiilor?Art.56 alin 4)-7) Cod fiscalPersoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.

110. Potrivit legislaţiei cu privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice care sunt categoriile de venituri pentru care se depune anual Declaraţia specială privind veniturile realizate (Formularul 200)?

Declaraţia se completează de către contribuabilii persoane fizice care obţin venituri din: activităţi independente (activităţi comerciale, profesiuni libere, drepturi de proprietate intelectuală), din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole şi din transferul titlurilor de valoare, veniturile obtinute sub forma câstigurilor din operatiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen.

130. Cine are obligatia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobanzi obtinute de personale fizice?Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub formă

10

de dobândă pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plăţii dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare

134. Care sunt bonificatiile care pot fi acordate pentru plata impozitului pe teren?Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

138. Cine datorează impozitul pe clădiri, respective taxa pe clădiri?Impozitul pe clădiri este datorat de proprietarii clădirilor.Taxa pe clădiri este datorată de persoanele juridice care au concesionate, închiriate, primite sau luate în folosinţă clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale.

139. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul în care proprietarul este o persoană fizică ce deţine în proprietate doar o clădire?

În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2 (ajustată cu un coeficient de corecţie în funcţie de rangul localităţii şi zona în cadrul localităţii). În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10.Valoarea impozabilă a clădirii,se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1ianuarie a anului fiscal de referinţă.În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia.Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

140. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul unei persoane juridice?În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50%inclusiv. În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între 5% şi 10% şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

141. Care este scadenţa de plată a impozitului pe clădiri?31 martie şi 30 septembrie

142. Cine sunt contribuabilii impozitului pe teren, respectiv taxa pe teren?Contribuabilii impozitului pe teren sunt proprietarii acestora.Taxa pe teren este datorată de persoanele care au concesionate, închiriate, primite sau luate în folosinţă clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale.

11

143. Cum se fundamentează impozitul pe teren, pentru un teren situat în intravilan, la altă categorie de folosinţă decât teren pentru construcţii?În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu impozitul unitar, iar acest rezultat se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie.

144. Care sunt contribuabilii în cazul impozitului asupra mijloacelor de transport?Persoanele care deţin în proprietate un mijloc de transport datorează impozitul asupra mijloacelor de transport.În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.

145. Cum se stabileşte cuantumul taxei asupra mijloacelor de transport în cazul autovehiculelor?Impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea numărului de unităţi de 200 de cm3 sau fracţiuni din acestea (determinate prin împărţirea capacităţii cilindice la 200, iar rezultatul rotunjit la întreg prin adăugare) cu impozitul unitar.

156.1. clădirile proprietate a statului, a unitătilor administrativ-teritoriale sau a oricăror institutii publice, cu exceptia încăperilor care sunt folosite pentru activităti economice, altele decât cele desfăsurate în relatie cu persoane juridice de drept public;2. clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu exceptia încăperilor care sunt folosite pentru activităti economice;3. clădirile care, prin destinatie, constituie lăcasuri de cult, apartinând cultelor religioase recunoscute oficial în România si componentelor locale ale acestora, cu exceptia încăperilor care sunt folosite pentru activităti economice;4. clădirile care constituie patrimoniul unitătilor si institutiilor de învătământ de stat, confesional sau particular, autorizate să functioneze provizoriu ori acreditate, cu exceptia încăperilor care sunt folosite pentru activităti economice;5. clădirile unitătilor sanitare publice, cu exceptia încăperilor care sunt folosite pentru activităti economice.

157.Persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri, majorat după cum urmează:a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;b) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;c) cu 300% pentru a treia clădire si următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

158. Impozitul pe mijloacele de transport nu se aplică pentru:a) autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;b) navele fluviale de pasageri, bărcile si luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei si Insula Balta Ialomitei;c) mijloacele de transport ale institutiilor publice;d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităti, dacă tariful de transport este stabilit în conditii de transport public. e) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.

12

167.Cota redusa de TVA 9% se aplica pentru:˗livrarea de produse ortopedice˗livrarea de manuale scolare˗dreptul de intrare la muzee˗cazarea în cadrul sectorului hotelier

174.Precizati conditiile in care livrarea unui apartament dintr-un bloc catre o persoana fizica se poate colecta TVA cu 5%?Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege: a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari; b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap; c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv:

- în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;

- în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;

d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

175.Nu este corect. Este vorba despre doua operatiuni diferite:- inchirierea – scutita fara drept de deducere- refacturarea utilitatilor – livrare in nume propriu. Achizitia este cu TVA, facturarea este de asemenea cu TVA.

176.

13

Confrom Ordinului nr. 1165 din 29/05/2009, pentru stabilirea datei de luare in evidenta cu perioada fiscala lunara a persoanei impozabile se are in vedere data exigibilitatii taxei aferente achizitiei intracomunitare, astfel cum rezulta din declaratia de mentiuni depusa de persoana impozabila, respectiv:a) data luarii in evidenta este data de 1 a primei luni din trimestru, daca exigibilitatea taxei intervine in aceasta prima luna a respectivului trimestru;b) data luarii in evidenta este data de 1 a celei de a treia luni din trimestru, daca exigibilitatea taxei intervine in a doua luna a respectivului trimestru;c) data luarii in evidenta este data de 1 a primei luni a trimestrului calendaristic urmator, daca exigibilitatea taxei intervine in a treia luna a unui trimestru calendaristic.

Prin urmare, incepand cu luna septembrie declara si plateste lunar TVA.Iulie – iulieAugust – septembrieSeptembrie - octombrie

179. Ce tipuri de operaţiuni intră în sfera de aplicare a TVA?În sfera de aplicare a TVA în România intră: livrările de bunuri (la intern, intracomunitare, exportul), achiziţiile intracomunitare, prestările de servicii şi importul.

180. Care sunt cotele de TVA în România?- 19%- 9%. - cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.

- operaţiuni scutite cu sau fără drept de deducere- operaţiuni neimpozabile în România.

181. Când devine exigibilă taxa pe valoarea adăugată în cazul achiziţiilor intracomunitare?Art.135 alin 1), 2) si 3) din Codul Fiscal(1) În cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achizitia.(2) În cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislatia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (1) sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art. 155 alin. (4), dacă factura sau autofactura este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

200. Structura de comisionarNorme: În sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabilă care acţionează în calitate de comisionar, primind facturi pe numele său de la comitentul vânzător sau, după caz, de la furnizor şi emiţând facturi pe numele său către comitentul cumpărător ori, după caz, către client, se consideră că acţionează în nume propriu, dar în contul comitentului. Comisionarul este considerat din punctul de vedere al taxei cumpărător şi revânzător al bunurilor, indiferent dacă acţionează în contul vânzătorului sau al cumpărătorului, respectiv se consideră că furnizorul ori, după caz, comitentul vânzător face o livrare de bunuri către comisionar şi, la rândul său, comisionarul face o altă livrare de bunuri către comitentul cumpărător sau, după caz, către client. Dacă, potrivit contractului, comisionarul acţionează în numele şi în contul comitentului ca mandatar, dar primeşte şi/sau emite facturi pe numele său, acest fapt îl transformă în cumpărător revânzător din punctul de vedere al taxei.În cazul în care se refacturează cheltuieli efectuate pentru altă persoană, respectiv atunci când o persoană impozabilă primeşte o factură sau alt document pe numele său pentru livrări de bunuri/prestări de servicii/importuri efectuate în beneficiul altei persoane şi refacturează contravaloarea respectivelor livrări/prestări/importuri, se aplică structura de comisionar ( pct. 6 alin. (3) şi (4) sau, după caz, ale pct. 7

14

alin. (2)). Persoana care refacturează cheltuieli nu este obligată să aibă înscrisă în obiectul de activitate realizarea livrărilor/prestărilor pe care le refacturează}In cazul structurii de comisionar persoana impozabilă are dreptul la deducerea taxei aferente achiziţiilor de bunuri/servicii care vor fi refacturate, în condiţiile legii, şi are obligaţia de a colecta taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile taxabile.Exemplul nr. 2: Un furnizor A din România realizează o livrare intracomunitară de bunuri către beneficiarul B din Ungaria. Condiţia de livrare este ex-works, prin urmare transportul este în sarcina cumpărătorului, a lui B. Totuşi, B îl mandatează pe A să angajeze o firmă de transport, urmând să îi achite costul transportului. Transportatorul C facturează lui A serviciul de transport din România în Ungaria, iar A, aplicând structura de comisionar, va refactura serviciul lui B. Se consideră că A a primit şi a prestat el însuşi serviciul de transport. Acest serviciu de transport va fi facturat de către C către A cu TVA, locul prestării fiind în România, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. A va refactura transportul către B fără TVA, serviciul fiind neimpozabil în România conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.

201. Livrarea catre sineDocument: autofactura

209. Termenele de depunere a declaratiei recapitulativeDeclaratia recapitulativa se depune lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare, la organul fiscal competent.

214. Art. 158 2 CF Registrul operatorilor intracomunitari cuprinde toate persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care efectuează operatiuni intracomunitare, respectiv:a) livrări intracomunitare de bunuri care au locul în România potrivit art. 132 alin. (1) lit. a) si care sunt scutite de taxă în conditiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a) si d);b) livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operatiuni triunghiulare prevăzute la art. 1321 alin. (5), efectuate în statul membru de sosire a bunurilor si care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T în România;c) prestări de servicii intracomunitare, respectiv servicii pentru care se aplică prevederile art. 133 alin. (2), efectuate de persoane impozabile stabilite în România în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile;d) achizitii intracomunitare de bunuri taxabile care au locul în România potrivit prevederilor art. 1321;e) achizitii intracomunitare de servicii, respectiv cele pentru care se aplică prevederile art. 133 alin. (2), efectuate în beneficiul unor persoane impozabile stabilite în România, inclusiv persoane juridice neimpozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 1531, de către persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, si pentru care beneficiarul are obligatia plătii taxei potrivit art. 150 alin. (2).(2) La data solicitării înregistrării în scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 153 1 persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile vor solicita organului fiscal competent si înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari dacă intentionează să efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare, de natura celor prevăzute la alin. (1).(3) Persoanele înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 153 si 1531 vor solicita înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari dacă intentionează să efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare de natura celor prevăzute la alin. (1), înainte de efectuarea respectivelor operatiuni.

215. Art 128 alin (4)Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată următoarele operatiuni:

15

a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achizitionate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăsurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părtilor lor componente a fost dedusă total sau partial;

b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achizitionate sau produse de către aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părtilor lor componente a fost dedusă total sau partial;

c) preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de către aceasta, altele decât bunurile de capital prevăzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate în scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau partial la data achizitiei;

d) bunurile constatate lipsă din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c).

Art 129 (4) Sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plată următoarele:a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activitătii economice a persoanei

impozabile în folosul propriu sau de către personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispozitie în vederea utilizării în mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decât desfăsurarea activitătii sale economice, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau partial;

b) serviciile prestate în mod gratuit de către o persoană impozabilă pentru uzul propriu sau al personalului acesteia ori pentru uzul altor persoane, pentru alte scopuri decât desfăsurarea activitătii sale economice.

Art. 148. Ajustarea taxei deductibile în cazul achizitiilor de servicii si bunuri, altele decât bunurile de capitalÎn conditiile în care regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine nu se aplică, deducerea initială se ajustează în următoarele cazuri:a) deducerea este mai mare sau mai mică decât cea pe care persoana impozabilă avea dreptul să o opereze;b) dacă există modificări ale elementelor luate în considerare pentru determinarea sumei deductibile,

intervenite după depunerea decontului de taxă, inclusiv în cazurile prevăzute la art. 138;c) persoana impozabilă îsi pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate si serviciile

neutilizate la momentul pierderii dreptului de deducere.

216. Art. 149 Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital(4) Ajustarea taxei deductibile prevăzute la alin. (1) lit. d) se efectuează:a) în situatia în care bunul de capital este folosit de persoana impozabilă:

1. integral sau partial, pentru alte scopuri decât activitătile economice;2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei într-o măsură diferită fată de deducerea initială;

b) în cazurile în care apar modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;c) în situatia în care un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face

obiectul oricărei operatiuni pentru care taxa este deductibilă. În cazul unei livrări de bunuri, valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv;

d) în situatia în care bunul de capital îsi încetează existenta, cu exceptia cazurilor în care se dovedeste că respectivul bun de capital a făcut obiectul unei livrări sau unei livrări către sine pentru care taxa este deductibilă;

e) în cazurile prevăzute la art. 138.(5) Ajustarea taxei deductibile se efectuează astfel:a) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare

prevăzute la alin. (2). Ajustarea deducerii se face în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea si se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare modificarea destinatiei de utilizare. Prin norme se stabilesc reguli

16

tranzitorii pentru situatia în care pentru anul 2007 s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (4) lit. a) pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă initial;

b) pentru cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), ajustarea se efectuează de personaele impozabile care au aplicat pro rata de deducere pentru bunul de capital. Ajustarea reprezintă o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă initial si se efectuează în ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, pentru fiecare an în care apar modificări ale elementelor taxei deduse în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2);

c) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c) si d), ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea si se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare obligatia ajustării;

d) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. e), ajustarea se efectuează atunci când apar situatiile enumerate la art. 138, conform procedurii prevăzute în norme.

(51) Dacă pe parcursul perioadei de ajustare intervin evenimente care vor genera ajustarea în favoarea persoanei impozabile sau în favoarea statului, ajustările prevăzute la alin. (5) lit. a) si c) se vor efectua pentru acelasi bun de capital succesiv în cadrul perioadei de ajustare ori de câte ori apar respectivele evenimente.

217. Art. 147.(5) Achizitiile pentru care nu se cunoaste destinatia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proportia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau drept de deducere se evidentiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achizitii se deduce pe bază de pro-rata.(6) Pro-rata prevăzută la alin. (5) se determină ca raport între:a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subventiile legate direct de pret, a operatiunilor constând în

livrări de bunuri si prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; sib) suma totală, fără taxă, a operatiunilor prevăzute la lit. a) si a operatiunilor constând în livrări de bunuri

si prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele

220. Precizaţi produsele pentru care se aplică accize armonizate.Art 162Accizele armonizate se datorează pentru:- bere;- vinuri;- băuturi fermentate, altele decât berea şi vinurile;- produse intermediare;- alcool etilic;- tutun prelucrat;- produse energetice;- energie electrică.

221. Ce inseamna regimul suspensiv de accize?Art 163 f)Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor.

222. Precizati exigibilitatea accizei.Art 165 CF Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

17

223. Produse pentru care se aplica acciza, dar nu intra in categoria accizelor armonizate.˗ Cafeaua (verde, prăjită sau solubilă) ˗ confecţiile din blănuri naturale˗ articolele din cristal ˗ bijuteriile din aur şi platină ˗ produsele de parfumerie ˗ armele ˗ iahturile şi alte ambarcaţiuni şi nave pentru agrement

225. Termenul de depunere a declaratiei pentru accizeDeclaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă, de către plătitorii de accize, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.

228. Ce reprezinta produsele accizabile in intelesul Codului fiscal?Produsele accizabile sunt accizele armonizate, care sunt sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import.

229. Ce este un antrepozit fiscal?Art 163 c) antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute de prezentul titlu şi de norme;

230. Art 186 2) Pe durata deplasării unui produs accizabil, acciza se suspendă dacă sunt satisfăcute următoarele cerinţe: a) deplasarea are loc între: 1. două antrepozite fiscale; 2. un antrepozit fiscal şi un operator înregistrat; 3. un antrepozit fiscal şi un operator neînregistrat; b) produsul este însoţit de minimum 3 exemplare ale unui document administrativ de însoţire, care satisface cerinţele prevăzute în norme; c) ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifică tipul şi cantitatea produsului aflat în interior; d) containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzător, conform prevederilor din norme; e) autoritatea fiscală competentă a primit garanţia pentru plata accizelor aferente produsului.

COD PROCEDURA FISCALA - O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

231. Care este organul fiscal competent teritorial pentru administrarea impozitelor şi taxelor datorate de contribuabili, alţii decât marii contribuabili?

Art. 33, alin 1 CPF: „(1) Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, competenţa revine acelui organ fiscal, judeţean, local sau al municipiului Bucureşti stabilit prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor şi contribuţiilor realizate prin stopaj la sursă, în condiţiile legii.”Competenţa de administrarea a contribuabilului de un organ fiscal poate fi transmisă altui organ fiscal cu acordul contribuabilului şi a primului organ fiscal.

18

232. În ce condiţii un alt organ fiscal decât cel competent teritorial, potrivit legii, şi anume cel în raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul fiscal, poate prelua competenţa pentru administrarea impozitelor şi taxelor datorate de respectivul contribuabil?

Art. 33, alin 3 CPF: „(3) Pentru administrarea de către organele fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a creanţelor fiscale datorate de marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale acestora, competenţa poate fi stabilită în sarcina altor organe fiscale decât cele prevăzute la alin. (1), prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.”

233. Societatea „X” SRL a depus la data de 25 Aprilie 2010 decontul de taxă pe valoarea adăugată aferent trimestrului I 2010, solicitând totodată şi rambursarea sumei negative înscrisă în decontul respectiv, de 10.000 leiPentru soluţionarea cererii de rambursare, organul fiscal efectuează o inspecţie fiscală pe parcursul căreia decide şi verificarea impozitului pe salariuInspecţia fiscală se finalizează în data de 10 iunie 2010 şi are ca rezultat stabilirea unei diferenţe suplimentare la impozitul pe salariu faţă de cel datorat şi declarat la 25 ianuarie, de 5.000 lei. Organul fiscal competent emite nota de compensare a TVA de rambursat cu diferenţa datorată la impozitul pe salariu în data de 20 iunie 2010.Să se calculeze cuantumul majorărilor de întârziere datorat de contribuabil pentru diferenţa suplemntară de impozit pe salariu, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.

Art. 120, alin 1, lit. b CPF „(1) Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. „Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 122, alin 1, lit. b „b) pentru compensările din oficiu, data stingerii este data înregistrării operaţiei de compensare de către unitatea de trezorerie teritorială, conform notei de compensare întocmite de către organul competent;”

Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 20 Iunie 2010Majorări de întârziere = 5.000 x 146 zile x 0,1% = 730 lei

234. Care este domiciliul fiscal al unui contribuabil persoană fizică?

Art. 33, alin 1 lit. a şi b CPFÎn cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Agenţia Naţională deAdministrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înţelege:a) pentru persoanele fizice, adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală;

235. Dl. „A”, medic, cu domiciliul în Bucureşti, sectorul 1, are un cabinet individual pentru acordarea de consultaţii medicale în Bucureşti, sectorul 3, având program în 4 zile din săptămână. Dl. „A” mai deţine un cabinet de consultaţii medicale şi în oraşul Buftea, judeşul Ilfov, la acesta din urmă având program doar o zi pe săptămână. Care este domiciliul fiscal al domnului „A”? Explicaţi.

Art. 33, alin 1 lit. b CPFBucuresti, Sectorul 3În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înţelege: pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi

19

economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală.

236. Societatea „X” SRL calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I 2009 în sumă de 20.000 lei. Societatea virează la termenul legal – 25 Aprilie 2009 – impozitul datorat. De asemenea, la termenul din 25 Aprilie 2009 societatea depune Declaraţia 100 la organul fiscal competent, însă omite să înscrie în această declaraţie impozitul pe profit calculat, în sumă de 20.000 lei.Care sunt efectele juridice ale plăţii impozitului pe profit asupra obligaţiei de declarare a acestuia?

Art. 81, alin 3 CPFObligaţia de a depune declaraţia fiscală se menţine şi în cazul în care a fost efectuată plata obligaţiei fiscale. Astfel, chiar dacă plata a fost efectuată, nu înseamnă că nu mai există obligaţia de declarare.

237. Codul de procedură fiscală prevede obligaţia contribuabilului de a aduce la cunoştinţa organului fiscal orice modificare ulterioară a datelor din declaraţia de înregistrare fiscală prin depunerea declaraţiei de menţiuni.În ce termen trebuie depusă declaraţia de menţiuni?

In termen de 30 de zile de la data producerii modificării Art. 77, alin 1 CPF

238.Data (vechimea obligaţiei) Suma datorată Suma acoperită prin plata Rămas de plată25 04. 2010 imp profit: 1.000 1.000 10.07.2010 accesorii comunicate 200 20025.07.2010 imp profit 1.500 1.50025.10.2009 imp profit 2.000 2.00010.01.2010 accesorii comunicate 300 30020.01.2010 diferenta inspectie 900 900 20.01.2010 accesorii dif. inspectie 160 160 25.01.2010 imp profit. 2.000 1.040 960 TOTAL 8.060 7.100 960

1.7100-1000=61002.6100-200=5900 aferenta comunicarii 10 iulie 20103.5900-1500=4400 imp.profit trim.II4.4400-2000=2400 dif trim III impozit profit5.2400-300=2100 comunicare 10 ian 20116.2100-900=1200 comunicare 20 ian.20117.1200-160=1040 accesorii 20.01.20118.2000-1040=960 imp aferent trim IV scadent 25 ian 2011, ramanand de plata 960 lei pe trim IV.

239. Cum se stabileşte vechimea obligaţiilor de plată accesorii în scopul aplicării regulii de stingere a datoriilor?Art. 115, alin 3 CPFVechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel:a) în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale;b) în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organelecompetente, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii;c) în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil.

20

240. Care este termenul legal în care organul fiscal trebuie să soluţioneze o cerere a unui contribuabil în cazul în care pentru aceasta sunt necesare informaţii suplimentare?Art. 70, alin 1 şi 2 CPFCa regulă generală, cererile depuse de către contribuabil potrivit Codului de procedură se soluţionează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.În situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeşte cu perioada cuprinsă între data solicitării şi data primirii informaţiilor solicitate.

241. Societatea „X” SRL a stabilit şi declarat la data de 25 Ianuarie 2011 un impozit pe venitul din salarii aferent lunii decembrie 2010 în sumă de 12.000 lei. Ulterior, societatea constată că a calculat greşit impozitul, suma corectă a acestuia fiind de 10.000 lei. Ca urmare, societatea îşi exercită dreptul de a corecta declaraţia şi depune în data de 25 Aprilie 2011 declaraţia rectificativă, dată la care efectuează şi plata sumei de 10.000 de lei în contul impozitului datotorat.Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorat ca urmare a neplăţii la scadenţă a impozitului pe venitul din salarii aferent lunii decembrie 2010, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.

Art. 120, alin 1 şi 2 CPFCod de procedura fiscala Art. 120, alin 3, „(3) În situaţia în care diferenţele rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative în raport cu sumele stabilite iniţial, se datorează majorări de întârziere pentru suma datorată după corectare ori modificare, începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii acesteia inclusiv.

Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 25 Aprilie 2010Majorări de întârziere = 10.000 x 90 zile x 0,1% = 900 lei

242. Care este termenul în care debitorii pot solicita organului fiscal corectarea erorilor din documentele de plată a impozitelor şi taxelor?Art. 114, alin 4 si 6(4) Pentru creanţele fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate, organul fiscal, la cererea debitorului, va efectua îndreptarea erorilor din documentele de plată întocmite de acesta şi va considera valabilă plata de la momentul efectuării acesteia, în suma şi din contul debitorului înscrise în documentul de plată, cu condiţia debitării contului acestuia şi a creditării unui cont bugetar. (6) Cererea poate fi depusă în termen de 5 ani, sub sancţiunea decăderii. Termenul începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a efectuat plata.

243. Care este termenul în care actul administrativ fiscal este considerat comunicat în cazul comunicării lui prin publicitate?

Art. 44, alin 3 CPF15 zile de la data afişării anunţului.

244. Camera profesionala „C”, persoană juridică de utilitate publică are organizate in structura sa desmembraminte (sedii secundare) fără personalitate juridică, denumite „filiale”. Parte din aceste desmembrăminte (sedii secundare), neavând mai mult de 5 salariaţi, nu îndeplinesc condiţia cerută de lege pentru a fi înregistrate ca puncte de lucru plătitoare de impozit pe venitul din salarii şi, pe cale de consecinţă, de a li se atribui cod de identificare propriu. Aceste desmembrăminte trebuie însă declarate la organul fiscal, fără a primi cod de identificare propriu.

21

In ce termen se declară şi care este organul fiscal competent pentru îndeplinirea obligaţiei de înregistrare în cazul sediilor secundare care au mai puţin de 5 salariaţi?

Art. 34 şi art. 74 CPF şi OMFP 1329/2004Declararea se face în termen de 30 de zile de la înfiinţarea sediilor secundare (Cod procedură fiscală) prin depunerea declaraţiei privind sediile secundare (OMFP 1329/2004). Competenţa teritorială pentru administrarea acestora revine organului fiscal în a cărui rază teritorială acestea se află situaţie. (Cod procedură fiscală)

245. Până la ce dată poate organul fiscal să efectueze inspecţia fiscală şi, eventual, să modifice prin decizie de impunere impozitul pe profit aferent trimestrului I 2005? Explicaţi

Art. 23, art. 91 şi art. 98 CFP31 decembrie 2010Baza de impunere s-a constituit în trim I 2005, termenul de prescripţie începe să curgă de la 01 ianuarie 2006, deci inspecţia se poate efectua până la 31 decembrie 2010.

246. Societatea „X” SRL face obiectul unei inspecţii fiscale generale care începe pe data de 10 Aprilie 2007 şi se finalizează la data de 30 iunie 2007, dată la care are loc discuţia finală cu contribuabilul asupra constatărilor incluse în Raportul de inspecţie fiscală.În cursul discuţiilor, reprezentantul legal al societăţii invocă prescripţia dreptului organului fiscal de a stabili diferenţa de 50.000 lei aferentă impozitului pe profit pentru trimestrul I 2002, declarat de societate la data de 25 Aprilie 2002. Invocarea are ca motivare în drept prevederile legale aplicabile conform cărora prescripţia se împlineşte „în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei pentru perioada respectivă”.Cum va proceda organul fiscal? Va emite sau nu decizia de impunere pentru diferenţa de 50.000 lei? Explicaţi.

Art. 91 CPFDA. Va emite decizia de impunere, întrucât, conform prevederilor legale „Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.

247. Societatea „X” SRL depune la data de 25 aprilie 2010 declaraţia 100, în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La aceeaşi dată societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea.La data de 30 Aprilie 2010 societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor două obligaţii reciproce.Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că soluţionarea necesită efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte prin decizie emisă la data de 10 iunie 2010, că taxa pe valoarea adăugată la care este îndreptăţit contribuabilul este de 20.000 lei. La data de 15 iunie 2010 se emite şi nota de compensare.Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale organului fiscal, le acceptă şi efectuează plata diferenţei de 10.000 lei în data de 24 iunie 2010.Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate, în urma soluţionării celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel al dobanzii de întârziere de 0,05% pe zi….

Art. 120, alin 1 şi 2 CPF (1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

22

(2) Pentru diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până la data stingerii acesteia inclusiv. Art 120 1 CPF 1) Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale. (2) Nivelul penalităţii de întârziere se stabileşte astfel: a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se calculează

penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse; b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 5% din

obligaţiile fiscale principale stinse; c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalităţii de întârziere este de 15% din obligaţiile

fiscale principale rămase nestinse. Art. 122 CPFÎn cazul creanţelor fiscale stinse prin compensare, dobânzile şi penalităţile de întârziere sau majorările de întârziere, după caz, se calculează până la data prevăzută la art. 116 alin. (4). Art 116 alin (4) Dacă legea nu prevede altfel, compensarea operează de drept la data la care creanţele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide şi exigibile.

Pentru suma de 20.000 lei admisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26–30.04.10Pentru suma de 10.000 lei neadmisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26.04– 24.06.10 Dobanda de întârziere = 20.000 x 5 zile x 0,05% + 10.000 x 60 zile x 0,05% = 50 + 300 = 350 leiPenalitati de intarziere = 10.000 * 5% = 500 lei„a) pentru compensările la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare;”

248. Societatea „X” SRL depune la data de 25 aprilie 2010 declaraţia 100 în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La aceeaşi dată societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea.La data de 25 Aprilie 2010 societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor două obligaţii reciproce.Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că soluţionarea necesită efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte prin decizie emisă la data de 10 iunie 2010, că taxa pe valoarea adăugată la care este îndreptăţit contribuabilul este de 40.000 lei. La data de 15 iunie 2010 se emite şi nota de compensare.Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale organului fiscal, le acceptă.Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate, în urma soluţionării celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel al dobanzii de întârziere de 0,05% pe zi…

Art. 120, alin 1 şi 2. art 120 1 , Art. 122 CPF Nu se vor calcula majorări de întârziere.

249. Una dintre componentele registrului contribuabililor este vectorul fiscal. La ce se referă informaţia conţinută în vestorul fiscal al unui contribuabil?Art. 78, alin 1 lit. b CPF Vectorul fiscal cuprinde categoriile de obligaţii fiscale de declarare, potrivit legii.

250. Societatea „X” SRL depune la data de 25 Aprilie 2011 decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată în sumă de 40.000 lei, fără a solicita şi rambursarea acestei sume. La aceeaşi dată, societatea mai depune şi declaraţia 100, în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei, dar pe care nu-l achită.

23

Poate organul fiscal să efectueze din oficiu compensarea celor două creanţe reciproce?

NU. Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată existenţa unor creanţe reciproce, cu excepţia sumelor negative din deconturile de taxă pe valoarea adăugată fără opţiune de rambursare.

251. Care este termenul general de soluţionare a cererilor depuse de contribuabili potrivit Codului de procedură fiscală?Art. 70, alin 1CPF45 de zile de la înregistrare

252. Societatea „X” SA are datorii restante la bugetul de stat, pentru care organele fiscale au pornit executarea silită prin poprire, atât asupra disponibilităţilor băneşti din conturile bancare, cât şi asupra sumelor pe care alte societăţi le datorează societăţii „X”. Societatea se confruntă cu dificultăţi financiare şi, pe fondul lipsei de disponibilităţi în conturile bancare, este în imposibilitate de a achita salariile. Pentru depăşirea situaţiei, societatea solicită aplicarea prevederilor din Codul de procedură fiscală care prevăd următoarele: „(12) În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii, potrivit alin. (11), sumele existente, precum şi cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor accepta alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale.”Poate organul fiscal să dea curs solicitării societăţii debitoare cu privire la eliberarea de către terţul poprit în favoarea sa a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale? Explicaţi.

Art. 149, alin 12 CPFNU. Terţul poprit nu poate elibera sume în favoarea debitorului, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale.

253. Este permis, conform Codului de procedură fiscală ca plata datoriei fiscale să fie efectuată de altă persoană decât debitorul?Art. 114, alin 2 6 CPF şi Cod Civil, Art. 1093 DA. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare impozit, taxă, contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv majorări de întârziere.Obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum de un coobligat sau de un fidejusor. Obligatia poate fi achitata chiar de o persoana neinteresata; aceasta persoana trebuie insa sa lucreze in numele si pentru achitarea debitorului, sau de lucreaza in numele ei propriu, sa nu se subroge in drepturile creditorului.

254. Care este, potrivit Codului de procedură fiscală, momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili impozite şi taxe şi cât este acest termen?

Art. 91 CPF„Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.

255. Care este primul act de executare silită în cazul creanţelor fiscale?Art. 145 (1) CPF

24

Executarea silită începe prin comunicarea somaţiei. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somaţia este însoţită de un exemplar al titlului executoriu.

256. Care este termenul de depunere a unei contestaţii împotriva unui act de executare silită al organului fiscal?Art. 173, alin. 1 şi 2 CPFContestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când:a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din

comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;

b) contestatorul a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;

c) cel interesat a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă. Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.

257. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor accepta alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi. Care sunt sumele exceptate de la aceste dispozitii?

Art. 149, alin 12 CPFSumele necesare plăţii drepturilor salariale.

258. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei;Contribuabilul nu plăteşte ratele.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achită acest din urmă debit în data de 27 Octombrie 2011.Să se calculeze cuantumul legal al dobanzilor si penalitatilor de întârziere datorate de contribuabil.

Art. 120 alin 6 CPF(6) Pentru obligaţiile fiscale neachitate la termenul de plată, reprezentând impozitul pe venit, se datorează dobânzi după cum urmează: a) pentru anul fiscal de impunere, dobânzile pentru plăţile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plăţi anticipate se calculează până la data plăţii debitului sau, după caz, până la data de 31 decembrie; b) dobânzile pentru sumele neachitate în anul de impunere, potrivit lit. a), se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora inclusiv; c) în cazul în care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuală este mai mic decât cel stabilit prin deciziile de plăţi anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, la soldul neachitat în raport cu impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuală, urmând a se face regularizarea dobânzilor în mod corespunzător. Art 120 1 CPF

Dobanzi calculate în anul 2010:Pentru plata anticipată 1: 1.000 x (107 zile x 0,1% + 92 x 0,05% + 92 x 0,04%) = 190 leiPentru plata anticipată 2: 1.000 x (15 zile x 0,1% + 92 x 0,05% + 92 x 0,04%) = 98 lei

25

Pentru plata anticipată 3: 1.000 x (15 x 0,05% + 92 x 0,04%)= 44 leiPentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,04% = 6 lei

Dobanzi calculate în anul 2011: 4.000 x 300 x 0,04% = 480 lei

Penalitati de intarziere = 15% * 4.000 = 600 lei

259. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei;Contribuabilul nu plăteşte ratele.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 2.000 lei. Contribuabilul achită acest din urmă debit în data de 27 Octombrie 2011.Să se calculeze cuantumul legal al dobanzilor si penalitatilor de întârziere datorate de contribuabil.

Art. 120, art 120 1 alin 6 CPF Dobanzi calculate în anul 2010:Pentru plata anticipată 1: 1.000 x (107 zile x 0,1% + 92 x 0,05% + 92 x 0,04%) = 190 leiPentru plata anticipată 2: 1.000 x (15 zile x 0,1% + 92 x 0,05% + 92 x 0,04%) = 98 leiPentru plata anticipată 3: 1.000 x (15 x 0,05% + 92 x 0,04%)= 44 leiPentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,04% = 6 lei

Dobanzi calculate în anul 2011: 2.000 x 300 x 0,04% = 240 lei

Penalitati de intarziere = 15% * 4.000 = 600 lei

260. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei;Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 3.000 lei.Să se calculeze cuantumul legal al dobanzilor si penalitatilor de întârziere datorate de contribuabil.

Art. 120, alin 6 CPFDobanzi calculate în anul 2010:Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,04% = 6 lei

Dobanzi calculate în anul 2011: 0 lei

Penalitati = 0 (ultima transa are doar 16 zile de intarziere in 2010)

261. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;

26

- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei;Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achită în data de 27 Octombrie 2011, respectiv în termenul de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuală, stabilite de Codul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile anticipate, întreaga datorie de 2.000 lei.Să se calculeze cuantumul legal al dobanzilor si penalitatilor de întârziere datorate de contribuabil.

Art. 120, alin 6 CPFDobanzi calculate în anul 2010:Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,04% = 6 lei

Dobanzi calculate în anul 2011: 1.000 x 300 x 0,04% = 120 leiPenalitati = 15% * 1.000 = 150 lei (doar pentru ultima transa anticipata neplatita)

262. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei;Contribuabilul plăteşte doar primele două rate.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achită datoria în data de 27 Octombrie 2011.Să se calculeze cuantumul legal al dobanzilor si penalitatilor de întârziere datorate de contribuabil.

Art. 120, alin 6 CPFDobanzi calculate în anul 2010:Pentru plata anticipată 3: 1.000 x (15 x 0,05% + 92 x 0,04%)= 44 leiPentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,04% = 6 lei

Dobanzi calculate în anul 2011: 2.000 x 300 x 0,04% = 240 lei

Penalitati de intarziere = 15% * 2.000 = 300 lei

Nota : Am considerat ca plata diferentei de 2000 lei stabilita prin decizia de impunere se face in termenul de scadenta.

263. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei;Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achită în data de 31 Decembrie 2011, depăşind astfel cu 100 de zile termenul de 60 de zile de la data comunicării deciziei de

27

impunere anuală, stabilite de Codul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile anticipate, întreaga datorie de 2.000 lei.Să se calculeze cuantumul legal al dobanzilor si penalitatilor de întârziere datorate de contribuabil.

Art. 120, alin 6 CPFDobanzi calculate în anul 2010:Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,04% = 6 lei

Dobanzi calculate în anul 2011: 1.000 x 300 x 0,04% = 120 leiPenalitati de intarziere = 15% * 1.000 = 150 lei

Nota : Am considerat ca plata diferentei de 1000 lei stabilita prin decizia de impunere se face in termenul de scadenta. In caz contrar, ar trebui calculate dobanzi de la data scadentei pana la data platii, plus eventuale penalitati de intarziere. 264. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei;Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 0 lei şi un drept la restituire de 2.000 lei.Să se calculeze cuantumul legal al dobanzilor si penalitatilor de întârziere datorate de contribuabil.

Art. 120, alin 6 CPFDobanzi calculate în anul 2010:Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,04% = 6 lei

Dobanzi calculate în anul 2010: 0 lei.Penalitati = 0 (ultima transa are doar 16 zile de intarziere in 2010)

265. Societatea „X” SRL a făcut obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite sume suplimentare de plată în cuantum de 50.000 lei. Societatea nu este de acord şi contestă la organul fiscal competent suma de 30.000 lei. Totodată, societatea se adresează şi instanţei competente de contencios administrativ, solicitând suspendarea executării deciziei de impunere prin care au fost stabilite diferenţele de plată.Care este suma cauţiunii pe care societatea trebuie să o plătească pentru soluţionarea cererii de suspendare a executării deciziei?

Art. 215, alin 2 CPFCauţiunea = 20% din suma contestată = 20% x 30.000 = 6.000 lei

266. În ce condiţii este posibilă suspendarea executării unui act administrativ fiscal?Art. 215, alin 2 CPF În situaţia în care s-a cerut suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 2.000 lei.

267. Care sunt elementele principale pe care trebuie să le cuprindă o contestaţie formulată împotriva unui act administrativ fiscal?

28

Art. 206, alin. 1 CPFa) datele de identificare a contestatorului;b) obiectul contestaţiei;c) motivele de fapt şi de drept;d) dovezile pe care se întemeiază;e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila în cazul persoanelor juridice.Dovada calităţii de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.

268. Societatea „X” SA, persoană juridică nerezidentă trebuie să execute, în baza unui contract încheiat cu o persoană juridică română, două porţiuni ale unei autostrăzi. Prima porţiune, ce constituie potrivit Codului fiscal un sediu permanent, străbate trei judeţe astfel: începe în judeţul A, municipiul Z, trece prin judeţul B şi se sfârşeşte în judeţul C, municipiul Z. Cea de a doua porţiune, ce constiutie un sediu permanent distinct potrivit Codului fiscal, se află în întregime pe raza municipiului V din judeţul D.Care este organul fiscal competent pentru administrarea obligaţiilor fiscale datorate de societatea „X” SA în România. Explicaţi

Art. 33, alin. 2 CPFPentru sediul permanent 1: municipiul Z, judeţul APentru sediul permenent 2: municipiul V, judeţul DÎn cazul contribuabililor nerezidenţi care desfăşoară activităţi pe teritoriul României prin unul sau mai multe sedii permanente, competenţa revine organului fiscal pe a cărui rază teritorială se află situat fiecare sediu permanent. În cazul în care activitatea unui sediu permanent se desfăşoară pe raza teritorială a mai multor organe fiscale, competenţa revine acelui organ fiscal în a cărui rază teritorială începe activitatea acelui sediu permanent.

269. Societatea „X” SRL este supusă executării silite pentru obligaţiile fiscale neachitate. În acest scop, ţinând cont de cuantumul sumelor datorate, organul de executare aplică măsura executării silite mobiliare, sechestrând prin proces verbal cele cinci mijloace de transport aflate în folosinţa societăţii, între care două sunt deţinute de societate în baza unor contracte de închiriere încheiate cu asociatul unic.Este corectă aplicarea măsurii de executare silită? Explicaţi.

Art. 151, alin. 1 CPFNU. Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului. Cele două maşini ale asociatului nu aparţin societăţii debitoare, deci nu pot fi sechestrate.

270. Societatea „X” SA face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia sunt stabilite obligaţii suplimentare de plată reprezentând impozit pe profit aferent trimestrului I 2010 în cuantum de 10.000 lei. Decizia de impunere prin care organul fiscal stabileşte suma astfel datorată este comunicată societăţii în data de 10 iunie 2010. Societatea achită debitul la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală şi menţionat în decizie, respectiv 5 iulie 2010.Să se calculeze cuantumul legal al dobanzilor si penalitatilor de întârziere datorate de contribuabil.

Art. 120 CPFDobanzi = 10.000 x (66 * 0,1% + 5 * 0,05%)= 685 lei (26.04 – 05.07)Penalitati de intarziere = 5% * 10.000 = 500 lei

271. Societatea „X” SRL face obiectul unei inspecţii fiscale în urma cărei au fost stabilite obligaţii fiscale suplimentare de plată. Societatea formulează şi depune o contestaţie împotriva deciziei de stabilire a obligaţiilor suplimentare de plată, dar pe care o retrage după două zile. Ulterior, societatea apreciază că există premise pentru soluţionarea favorabilă a contestaţiei şi doreşte să depună contestaţia reformulată.Are societatea dreptul de a mai depune contestaţia după ce aceasta a fost retrasă?

29

Art. 208, alin. 2 CPFDA. Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestaţie în interiorul termenului general de depunere a acesteia.

272. Codul de procedură fiscală prevede un termen special pentru depunerea contestaţiei. Care este acest termen şi în ce situaţii se aplică?

Art. 207 CPFTermenul general: 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal;Termenul special: 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, dacă actul administrativ fiscal nu conţine elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină, potrivit legii.

273. Codul de procedură fiscală reglementează dreptul contribuabililor la o dobândă pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, dacă restituirea sau rambursarea nu se face în termenul legal pentru soluţionarea cererilor contribuabililor, termen stabilit de acelaţi act normativ. Care este nivelul acestei dobânzi?

Art. 124 CPFDobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere, respectiv de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere

274. Cum se stabileşte vechimea creanţelor fiscale principale rezultate din declaraţiile rectificative în scopul aplicării regulilor cu privire la ordinea de stingere?

Art. 115, alin. 2, lit. c CPFÎn funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative

275. Organul fiscal transmite unui contribuabil decizia de impunere prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, însă scrisoarea este înapoiată de poştă cu menţiunea „negăsit la domiciliu”. Ca urmare, organul fiscal decide comunicarea deciziei prin publicitate. În ce constă comunicarea prin publicitate?

Art. 44, alin. 3 CPFPrin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului.

276. Care este codul de identificare fiscala pt. persoanele fizice?

Art.72 (1) CPFCodul numeric personal sau numar de identificare fiscala pt. persoanele care nu detin cod numeric personal

277.Art 7 4 CPF Da, este obligatorie declararea in termen de 30 zile de la înfiinţarea de filiale si sedii secundare.

278.Art 83, alin 4 CPF Stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale nu se poate face inainte de implinirea unui termen de 15 zile de la instiintarea contribuabilului prvind depasirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale.

30

279.Art 145 CPFExecutarea silita începe prin comunicarea somaţiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. Somaţia este însoţită de un exemplar al titlului executoriu.

280.Art 207 alin 1 CPFConstestatia se depune la organul fiscal ( respectiv vamal) al carui act administrativ este atacat si nu este supusa taxelor de timbru. Contestatia se depune in termen de 30 zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal sub sanctiunea decăderii.

MICROINTREPRINDERI – PROBLEME

80. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarea situaţie a veniturilor desprinsă din balanţa lunii martie 2011:Tip venit Valoare cumulată de la începutul anului (lei)Venituri din vânzarea mărfurilor 10.000Venituri din producţia de imobilizări corporale 2.000Venituri din cedarea activelor fixe 7.000Venituri din provizioane 500Venituri din dobânzi 50Venituri din diferenţe de curs valutar 70Venituri din despăgubiri acordate de societăţile de asigurare pentru pagubele la activele corporale proprii

200

În luna februarie societatea comercială achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de marcat în valoare de 500 lei. Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul I 2011.

RăspunsVeniturile supuse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor = Venituri din vânzarea mărfurilor + Venituri din cedarea activelor fixe + Venituri din dobânzi + Venituri din diferenţe de curs valutar = 10.000 + 7.000 + 50 + 70 = 17.120 lei Din veniturile supuse impozitului pe venit putem scădea valoarea casei de marcat.Impozit pe venit = 3%x (17.120 – 500) = 3%x16.620 = 499 lei.

81. Trei societăţi comerciale prezintă următoarea situaţie la 31.12.2011:Indicator Societatea A Societatea B Societatea C

Obiectul de activitate Comerţ cu articole deîmbrăcăminte

Jocuri de noroc Prestări servicii coafură

Tipul capitalului social Integral Privat Integral privat Integral privatVenituri (lei) 250.000 300.000 480.000Număr de salariaţi 10 4 5Considerând că la 31 decembrie 2011 cursul leu/euro este 4,2 lei/euro, care din societăţile de mai sus se pot încadra pentru anul 2012 la categoria plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, având în vedere că nici una dintre ele nu a mai fost încadrată în această categorie.

RăspunsNici una dintre societăţile de mai sus nu se poate încadra în categoria microîntreprinderilor în 2012,deoarece:- societatea A are 10 salariaţi, condiţia impusă de lege limitând numărul de salariaţi la 9 (Cod Fiscal, art. 1121);- societatea B activează în domeniul jocurilor de noroc, domeniu în care nu se pot înfiinţa microîntreprinderi (Cod Fiscal, art. 1122, lit. c);- societatea C a realizat venituri peste 100.000 euro/an, condiţia impusă de lege limitând valoarea veniturilor la 100.000 euro pe an (Cod Fiscal, art. 1121).

82. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în trimestrul I 2011 venituri impozabile în valoare de 200.000 lei şi cheltuieli totale de 150.000 lei. Să se calculeze impozitul pe venit.

31

Răspuns: Metodologia de calcul: Determinarea impozitului pe venit =200.000 lei x 3% = 6.000 lei

83. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în trimestrul I 2011 venituri totale impozabile în valoare de 18.000 În cursul lunii februarie achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de marcat fiscală în valoare de 1.500 lei. Să se calculeze impozitul pe venit aferent trimestrului I 2011.

Răspuns: Metodologia de calcul: Determinarea bazei de calcul pentru impozitul pe venit =18.000 lei – 1.500 lei = 16.500 lei; Determinarea impozitului pe venit =16.500 lei x 3% = 495 lei

84. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în trimestrul I 2011 următoarele venituri:Venituri din vânzarea produselor finite ................................................... 12.000 leiVenituri din dobânzi ..................................................................................... 200 leiVenituri din variaţia stocurilor ....................................................................1.000 leiVenituri din producţia de imobilizăricorporale şi necorporale ................................................................................ 700 lei

Să se determine impozitul pe venit.

Răspuns: Metodologia de calcul: Determinarea bazei de calcul pentru impozitul pe venit = 12.000 lei + 200 lei = 12.200 leiDeterminarea impozitului pe venit =12.200 lei x 3% = 366 lei

85. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor achiziţionează şi pune în funcţiune în cursul lunii februarie 2011 o casă de marcat fiscală în valoare de 1.400 lei. Balanţa la 31 martie 2011 înregistrează următoarele venituri:Venituri din comercializarea mărfurilor ................................................... 10.000 leiVenituri din dobânzi ..................................................................................... 100 leiVenituri din provizioane................................................................................ 200 leiSă se determine impozitul pe venit.

Răspuns: Determinarea bazei de calcul pentru impozitul pe venit =10.000 lei + 100 lei – 1.400 lei = 8.700 leiDeterminarea impozitului pe venit =8.700 lei x 3% = 261 lei

89. O societate comercială, înregistrată ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, obţinând venituri din prestări servicii reparaţii auto, înregistrează următoarele valori ale veniturilor şi cheltuielilor lunare în anul 2012:

lei, valori lunareLuna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai IunieVenituri 75.000 59.000 85.000 65.000 75.000 56.000Cheltuieli 50.000 45.000 35.000 50.000 45.000 25.000Se ştie că evoluţia cursului de schimb leu/euro înregistrat în ultima zi a lunii a fost :

lei/euro, in ultima zi a luniiLuna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai IunieCurs de schimb

4,2345 4,3256 4,3167 4,2915 4,3056 4,2915

Considerând valoarea cursului de schimb leu/euro din ultima zi a anului 2011 de 4,3213 lei/euro, precizaţi dacă societatea îşi poate menţine statutul de plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor în primul semestru al anului 2011.

Răspuns:Pentru a verifica daca societatea îşi poate menţine statutul de plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, veniturile obţinute in cursul anului fiscal nu trebuie sa depăşească echivalentul a 100.000

32

euro, cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea exercițiului financiar precedent. In acest context verificam daca veniturile cumulate la sfârşitul primului semestru depăşesc echivalentul de 100.000 de euro Total venituri semestrul I: 75.000+59.000+85.000+65.000+75.000+56.000 = 415.000 , aproximativ 96036 euro. In acest context pentru primul semestru al anului 2012 societatea isi poate menţine statutul de plătitoare pe veniturile microîntreprinderilor.

90. O societate comercială, înregistrată ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, obţinând venituri din prestări servicii reparaţii auto, înregistrează următoarele valori ale veniturilor şi cheltuielilor lunare în anul 2011:

lei, valori lunare

Luna ianuarie februarie martie aprilie mai iunieVenituri 75.000 59.000 85.000 65.000 75.000 56.000Cheltuieli 50.000 45.000 35.000 50.000 45.000 25.000Se sţie că evoluţia cursului de schimb leu/euro înregistrat în ultima zi a lunii a fost :

lei/euro, în ultima zi a luniiLuna ianuarie februarie martie aprilie mai iunieCurs de schimb

4,2345 4,3256 4,3167 4,2915 4,3056 4,2915

Considerând valoarea cursului de schimb leu/euro din ultima zi a anului 2011 de 4,3213 lei/euro, precizaţi suma impozitului pe care trebuie să îl platească societatea pentru primele 2 trimestre ale anului 2008 (impozit pe profit sau impozit pe veniturile microîntreprinderilor).Răspuns:Pentru a verifica daca societatea isi poate mentine statutul de platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, veniturile obtinute in cursul anului fiscal nu trebuie sa depaseasca echivalentul a 100.000 euro, cursul de de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea exercițiului financiar precedent.In acest context verificam daca veniturile cumulate la sfarsitul primului semestru depasesc echivalentul de 100.000 de euro.Total venituri semestrul I: 75.000+59.000+85.000+65.000+75.000+56.000 lei = 415.000lei , aproximativ 96036 euro. In acest context pentru primul semestru al anului 2012 societatea isi poate mentine statutul de platitoare pe veniturile microintreprinderilor.Impozitul de plata pentru primele doua trimestre ale anului 2012 = 415.000*3% = 12.450lei

92. O societate comercială, înregistrată ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, obţinând venituri din prestări servicii reparaţii auto şi consultanţă pentru afaceri, înregistrează următoarele valori ale veniturilor şi cheltuielilor în anul 2011 :

lei, valori cumulate de la începutul anuluiLuna ianuarie februarie martie aprilie mai IunieVenituri din prestări servicii

15.000 35.000 50.000 77.000 107.000 115.000

Venituri din consultanţă

5.000 10.000 11.000 15.000 20.000 25.000

Cheltuieli deductibile 8.000 12.000 27.000 39.000 55.000 76.000Precizaţi suma impozitului pe care trebuie să îl plătească societatea pentru primele 2 trimestre ale anului 2011 (impozit pe profit sau impozit pe veniturile microîntreprinderilor).

Răspuns:Conform Codului Fiscal şi Normelor de Aplicare a Codului Fiscal, microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități de natura celor prevăzute la art. 1122alin. (6) din Codul fiscal datorează impozit pe profit luând în calcul veniturile și cheltuielile înregistrate începând cu trimestrul respectiv.In acest context pentru cele doua trimestre ale societatea nu va mai putea sa îşi păstreze statutul de plătitor pe veniturile microîntreprinderilor si începând cu trimestrul I va plăti impozit pe profit. În acest context la sfârşitul primului trimestru societatea trebuie sa plătească (50.000+11.000-27.000) *0,16 = 5.440In trimestrul al doilea societatea va avea de plată: (115.000+25.000-76.000)*0.16 -5440 = 10.240-5540= 4700.

33

93. O societate comercială, înregistrată ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, obţinând venituri din prestări servicii reparaţii auto, înregistrează următoarele valori ale veniturilor în anul 2011 :

lei, valori cumulate de la începutul anuluiLuna ianuarie februarie martie aprilie mai iunieVenituri din prestări servicii

15.000 35.000 50.000 77.000 107.000 115.000

Venituri din consultanta

5.000 10.000 11.000 35.000 110.000 135.000

Cheltuieli deductibile

10.000 15.000 33.000 45.000 55.000 85.000

Precizaţi suma impozitul pe care trebuie sa îl plătească societatea pentru primele 2 trimestre ale anului 2011 ( impozit pe profit sau impozit pe veniturile microîntreprinderilor).

Răspuns:Conform codului fiscal si normelor de aplicare a codului fiscal microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități de natura celor prevăzute la art. 1122alin. (6) din Codul fiscal datorează impozit pe profit luând în calcul veniturile și cheltuielile înregistrate începând cu trimestrul respectiv.In acest context pentru cele doua trimestre le societatea nu va mai putea să îţi păstreze statutul de plătitor pe veniturile microîntreprinderilor si începând cu trimestrul I va plăti impozit pe profit. În acest context la sfârşitul primului semestru societatea trebuie să plătească (50.000+11.000-33.000) *0,16 = 4.480In semestrul 2 societatea va avea de plata: (115.000+135.000-85.000)*0.16 – 4.480 = 26.400-4.480 = 21.920.

IMPOZIT PE VENIT

Contabilitatea în partidă simplă

115.Cheltuieli cu sponsorizarea deductibilă = 5% * ( 135.000 -89.000) =2.300 lei

117.Venit net = 135.000 -89.000 - 2.300 (Sponsorizare deductibilă) – 920 (cotizatie deductibilă) = 42.780 lei

128.Venituri neimpozabile = 500 lei (obligatiuni municipale)

Art. 65 (4) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate din deținerea si tranzacționarea titlurilor de stat si/sau a obligațiunilor emise de către unitățile administrativ-teritoriale.

Impozit pe venit = 16% * (1.000 + 2.000) = 480 lei

TAXA PE VALOAREA ADAUGATA – APLICATII

TVA intern

159.Achizitie:1000*1,5=1500 TVA: 1500*19%= 3604426=4427 360 lei ( taxare inversa, art.160)

Achizitie 2000*2=4000 4426 =4000*24%=960

34

Livrare:1500*2,5 = 3750 4427: 3750 * 24% = 900

Total TVA deductibil = 360 + 960=1320Total TVA colectat: 360 + 900 = 1260TVA de recuperat:1320 – 1260 = 60

160.Achizitie masa lemnoasa: 850000 *24%= 204.000 4426=4427 204.000 leiAchizitii: 250000*24%= 60.000 4426 : 60.000Facturi prest.serv. hoteliere. : 25.000*9%= 2250 4426 : 2250Protocol nedeductibil:15.000*24%=3600 4426 : 3600 TVA nedeductibila protocol :15.000*24%=3600 4427 : 3600 635=4427 3600 leiLivrari prod.finite : 1.450.000*24/124= 280.645 lei 4427:  280.645 leiTotal TVA deductibila : 204.000 +60.000+2250 + 3600 =269.850 leiTVA colectata : 204.000 +280.645 + 3600 = 488245 leiTva de plata in luna iunie: 488245 - 269.850 = 218395 leiTVA de rambursat din perioada precedenta : 2500TVA de plata conform decont : 218395 - 2500=215895 lei

161.Livrari de bunuri : 220.000 *24%= 52800 4427Prest.serv. scutite cu dr. de deducere :110000 lei fara TVAPrest. serv. scutite fara dr. de deducere : 180.000 leiAchizitii mf. :100000*24%=24000 4426 Achizitii :190000*24%= 45600 lei, din care:30% * 45600 = 13.680 lei nu se deduce 635=4427 70% * 45600 = 31920 lei se deduce TVA colectat : 52800 + 13.680 = 66480TVA deductibil : 24000 + 45600 = 69600Nu se calculeaza pro-rata pentru ca se cunoaste destinatia produselor achizitionateTVA de recuperat : 69600 – 66480 = 3120Nu este TVA de plata .

162.Export: 400000 scutit cu drept de ded.Livrari  : 250000 * 24% = 60000 4427 Prest.serv. :200000 scutite fara drept de ded.Achizitii :600000* 24% = 144000 4426Servicii primite: 560000*24/124=18= 108387 4426Nu se cunoaste destinatia achizitiilor si se calculeaza pro rata (deoarece societatea realizeaza atat venituri taxabile cat si venituri fara drept de deducere vom calcula pro-rata)Pro rata se aplica la TVA deductibilPro rata=venituri cu dr.de deducere/ven totale*100(400000+250000) / (400000+250000+200000) *100 = 650000 / 850000=77%TVA colectata : 60000TVA deductibila: 144000 + 108387= 252387TVA de dedus= 252387 *77%= 194338TVA de recuperat : 194338 – 60000 =134.338

163TVA deductibila=1000*250*90%*24%= 54000 leiReducerile comerciale nu intra in baza de calcul TVA Pret de vanzare = 250 * 90% *30% = 292.5TVA colectata: (800*292.5*95%+200*292.5)*24% = 67392 leiTVA de plata= 67392 – 54000 = 13392 lei

35

164.TVA devine exigibilă la data facturii astfel că societatea îşi înregistrează în luna iulie oTVA deductibila:500.000 * 24% = 120.000 lei

165.TVA aferenta achiziţiilor este exigibila în luna martie.TVA aferenta livrărilor este exigibila tot în luna martie.Pentru luna aprilie societatea nu are de plătit sau de recuperat, întrucât ea nu a desfăşurat operaţiuni impozabile cu exigibilitate în luna aprilie.

166.Data la care TVA este exigibil este la data livrarii bunurilor concomitent cu faptul generator(10 febr.2011)

169.Bunul constatat lipsă în gestiune şi neimputabil este o livrare către sine pentru care societatea comercială trebuie să colecteze şi sa plateasca TVA. Daca a dedus TVA la momentul achizitiei, societatea va avea TVA colectata: (20000-30%*20000) * 24% = 3360 lei

170.Preţ de vânzare: 2.000 leiRabat 10% : 2.000 lei x 10% = 200 leiBaza de impozitare TVA.: 2.000 lei – 200 lei = 1.800 leiTVA 24% : 1.800 lei x 24% = 432 lei

171.Preţ de vânzare: 2.000 leiRabat 10% : 2.000 lei x 10% = (200 lei)Baza TVA diminuata cu cota de rabat = 1800 leiRemiză 5% (1.800 lei x 5%) : (90 lei)Valoarea neta contabila : 1.710 lei TVA 24% (1.710 lei x 24%) = 410 lei

177.I. Determinarea pro-rataVenituri obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere 115.000 leiVenituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere 57.500 leiPro-rata : 115000/(115000+57500)x100%=67%Achizitii la care se aplica pro rata: 1240 lei 4426: 240 leiTVA de dedus = 240 * 67% = 161TVA nedeductibilă: 240-161 = 79 635 = 4426 79 lei

Achizitii la care TVA se deduce integral: 124.000 lei TVA deductibila 24.000 leiTVA colectată.: 115.000 lei x 24% = 27.600 leiTVA deductibilă total: 24.000 lei + 161 lei= 24.161 leiTVA de plată : 27.600 - 24.161 lei = 3.439 lei

178.TVA colectată 7.460 leiTVA deductibilă 2.850 leiTVA de plată în luna martie : 7460 - 2850= 4.610 leiTVA de rambursat (recuperat) din decontul lunii precedente 3.230 leiTVA de plată la 31 martie : 4.610 lei – 3.230 lei = 1.380 lei

193

36

Argumentul consta in faptul ca factura a fost deja intocmită pentru pretul total, in momentul in care furnizorul nu era inregistrat ca si platitor de TVA.

198.Plafon livrari intreprinderi mici = 35.000 eurPlafon pentru perioada iunie-decembrie = 35.000 * 7/12 = 20.417 eurCA = 72.000/4,3217 = 16.660 eurAlfa isi poate pastra regimul de intreprindere mica neplatitoare de TVA, deoarece se incadreaza sub plafon.

199.Plafon livrari intreprinderi mici = 35.000 eurPlafon pentru perioada iunie-decembrie = 35.000 * 7/12 = 20.417 eurCA = 160.000/4,2817 = 37.368 eurAlfa nu isi poate pastra regimul de intreprindere mica neplatitoare de TVA, deoarece nu se mai incadreaza sub plafon.

208.Concluzia inspectorilor nu este corecta. Conform art 141 alin 6) lit e) si a normelor de aplicare a acestuia, notificarea se poate depune si ulterior cu aplicabilitate anterioara, incepand chiar de la data inchirierii 0.05.2010.

TVA extern172Valoarea în vamă a mărfurilor 40.000 leiTaxă vamală10% (40.000 lei x 10%) 4.000 leiComision vamal 0,5% (40.000 lei x 0,5%) 200 leiTotal bază de impozitare TVA 44.200 leiTVA 24% (44.200 lei x 19%) 10.608 lei

173Pentru cheltuielile refacturate se are in vedere locul prestarii(Romania), prin urmare:Hotelul emite factura cu TVA 9% catre AlfaAlfa emite factura cu TVA 9% catre Franco.

182.ALFA din RO realizeaza LIC, operatiune scutita cu drept de deducere, deoarece sunt indeplinite conditiile:

1. Beneficiarul Beta comunica un cod valabil de TVA emis de un alt stat membru decat cel de unde pleaca bunurile (Ungaria)

2. Furnizorul face dovada transportului in alt stat UE decat cel de unde pleaca bunurile.

183.Alfa realizeaza o livrare locala cu TVA 24%, deoarece nu se indeplineste conditia legata de transport, bunurile fiind transportate din Romania in Romania.

184.Nu este corect.ALFA din RO realizeaza LIC, operatiune scutita cu drept de deducere, deoarece sunt indeplinite conditiile:

1. Beneficiarul Beta comunica un cod valabil de TVA emis de un alt stat membru decat cel de unde pleaca bunurile (Ungaria)

2. Furnizorul face dovada transportului in alt stat UE decat cel de unde pleaca bunurile.Alfa trebuie emite factura fara TVA, iar Beta va face taxare inversa cu TVA din Ungaria.

185.Gama poate emite factura fara TVA (operatiune scutita cu drept de deducere) daca sunt indeplinite conditiile:

1. Beneficiarul Alfa comunica un cod valabil de TVA emis de un alt stat membru decat cel de unde pleaca bunurile (in cazul acesta codul de TVA transmis este din Romania)

2. Furnizorul face dovada transportului in alt stat UE decat cel de unde pleaca bunurile (in cazul acesta bunurile pleaca din Portugalia in Romania)

37

186.Alfa realizeaza o AIC si face taxare inversa cu TVA din Romania, in conditiile in care cele doua criterii sunt indeplinite si Gama factureaza cu mentiunea ”scutit cu drept de deducere”.4426 = 4427

187.Alfa declara o prestare intracomunitara de servicii, scutita cu drept de deducereBeta declara o achizitie intracomunitara de servicii, taxare inversa cu TVA din Italia.

188.X emite factura fara TVA (operatiune scutita cu drept de deducere) pentru ca sunt indeplinite conditiile:

1. Beneficiarul Z comunica un cod valabil de TVA emis de un alt stat membru decat cel de unde pleaca bunurile (in cazul acesta codul de TVA transmis este din Germania)

2. Furnizorul face dovada transportului in alt stat UE decat cel de unde pleaca bunurile (in cazul acesta bunurile pleaca din Romania in Germania).

189.Alfa este neplatitoare de TVA, prin urmare va emite factura fara TVA.Atentie la depasirea plafonului pentru livrari de 35.000 eur!

190.Bunurile nu parasesc teritoriul Romaniei, prin urmare nu este indeplinita conditia referitoare la dovada transportului in celalalt stat membru decat cel de plecare a bunurilor.Beta factureaza cu TVA 24%.

191.Alfa emite factura fara TVA (operatiune scutita cu drept de deducere) pentru ca sunt indeplinite conditiile:

1. Beneficiarul BBB comunica un cod valabil de TVA emis de un alt stat membru decat cel de unde pleaca bunurile (in cazul acesta codul de TVA transmis este din Franta)

2. Furnizorul face dovada transportului in alt stat UE decat cel de unde pleaca bunurile (in cazul acesta bunurile pleaca din Romania in Germania).

192.Beneficiarul Alfa nu este platitor de TVA, fiind intreprindere mica, prin urmare nu este indeplinita conditia referitoare la comunicarea unui cod valabil de TVA. Gama factureaza cu TVA 24%.

194.Este vorba despre un serviciu legat de un bun imobil, prin urmare locul prestarii este in Romania.X factureaza nu TVA 24% si nu declara acest servicu in declaratia recapitulativa.

195.Zigmaco este o intreprindere mica, neinregistrata in scopuri de TVA.X factureaza cu TVA 24% si nu declara acest servicu in declaratia recapitulativa.

196.Achizitia in suma de 25.000 eur depaseste plafonul de 10.000 eur aplicat in cazul intreprinderilor mici. Prin urmare, Beta trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art 1531, comunicand astfel lui Alfa un cod valabil de TVA.Alfa factureaza scutit cu drept de deducere.Beta depune decont special si plateste TVA aferenta achizitiei 24%. TVA intra in costul de achitie al bunurilor. Beta depune si declaratia recapitulativa.

197.Operatiunea este un nontransfer. Trebuie completat Registrul non-transferurilor la plecarea si la sosirea imprimantelor.Gama trebuie sa intocmeasca si documentul de insotire a bunurilor.

38

202.Este vorba de un transport local.Regula de baza: Locul prestarii este la beneficar (Gama). Nu intra la exceptii.Alfa face factura fara TVA, neimpozabila in Romania.Alfa declara operatiunea in decontul 300 si declaratia 390.Beneficiarul Gama face taxare inversa cu cota din tara sa.

203.Bunurile sunt transportate dintr-un stat membru (Romania) in altul (Germania). Operatiunea este un transport intracomunitar.Locul prestarii este in Polonia. Alfa face factura fara TVA si declara operatiunea in decontul 300 si declaratia 390.Beneficiarul Gama face taxare inversa cu cota din tara sa.

204.Operatiunea este un transport intracomunitar.Locul prestarii este in Romania. Alfa face factura cu TVA 24% si declara operatiunea in decontul 300.

205.Operatiunea este o prestare intracomunitara de servicii.Locul prestarii este la beneficiar (Gama) in Polonia.Operatiunea este neimpozabila in Romania, prin urmare Alfa face factura fara TVA.Gama face taxare inversa.

206.Gama este persoana impozabila (intreprindere mica). Trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA in Polonia, deoaarece beneficiza de servicii din alt stat membru. Ea va intocmi decont special de TVA.Alfa factureaza fara TVA, operatiunea fiind neimpozabila in Romania. Ea declara operatiunea in declaratia recapitulativa.

207.Gama face factura fara TVA, operatiunea fiind neimpozabila in Polonia.Alfa inregistreaza alaturi de suma de 1200 eur si TVA 24% (635 = 4427) si intocmeste decontul special de TVA si declaratia 390.

210.Operatiunea nu trebuie declarata in declaratia recapitulativa, deoarece achizitia este pe teritoriul Ungariei si benzina se consuma acolo.

211.Are obligatia inregistrarii ca si agent economic.Nu trebuie sa se inregistreze ca si platitor de TVA decat in cazul in care depaseste plafonul de 35.000 eur.

212.Societatea comercială Alfa S.R.L. plătitoare de TVA realizează următoarele operaţii în luna martie:- Achiziţionează stocuri în valoare de 240.000 lei, preţ fără TVA destinate desfăşurării activităţii şi nevoilor firmei.- Livrări de bunuri în interiorul României în valoare de 300.000 lei, preţ fără TVA- Achiziţie intracomunitară, valoarea în lei 120.000 lei.- Servicii achiziţionate în valoare totala de 96.720 lei, inclusive TVA.Determinaţi TVA de plata sau de recuperat aferent lunii martie către bugetul de stat, fiind cunoscute şi următoarele informaţii: TVA neeligibil 23.000 si prorata TVA 80% calculată.

Răspuns:Achiziţie stocuri 240.000*24%= 57.600 lei 4426=57.600 leiLivrare: 300.000*24% =72.000 lei 4427=72.000 leiAIC =120.000*24%= 28.800 lei 4426=4427 28.800 lei

39

Achizitii servicii 96.720*24/124= 18.720 lei 4426= 18.720 leiTVA colectat=72.000+28.800= 100.800 leiTVA deductibil=57.600+28.800+18.720 105.120Prorata= 80% TVA de dedus= 105.120*80%=84.096TVA de plata/datorat =100.800-84.096=16.704TVA nedeductibil+105.120*20%=21.024 4427 =% 100.800

4426 84.0964423 16.704

635=4426 21.024

213.Societatea comercială Alfa S.R.L. plătitoare de TVA realizează următoarele operaţii în luna iunie:- Achiziţionează mărfuri în valoare de 260.400 lei, preţ inclusiv TVA (cota 24%) destinate desfăşurării activităţii şi nevoilor firmei.- Export în India, valoarea în lei 340.000 lei- Livrări manuale şi cărţi şcolare în interiorul României în valoare de 158.050 lei inclusiv TVA (cota 9%).- Achiziţie intracomunitară, valoarea in lei 200.000 lei.- Servicii consultanţă achiziţionate în valoare totala de 230.000 lei, fără TVA (cota 24%).- Livrări de bunuri către o persoana neimpozabilă TVA, în valoare de 18.000 lei, fără TVA, (cota 24%) Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iunie către bugetul de stat, ştiind că prorata TVA este 65%.

Răspuns:Achizitie marfuri 260.400*24/124= 50.400 lei 4426=50.400 leiExport 340.000 lei TVA scutit cu drept de deducere 4427=0Livrare: 158.050*9/109 =13.050 lei 4427=13.050 leiAIC =200.000*24%= 48.000 lei 4426=4427 48.000 leiAchizitii servicii 230.000*24% = 55.200 lei 4426= 55.200 leiLivrari 18.000*24%= 4.320 lei 4427=4.320 leiTVA colectat=0+13.050+48.000+4.320= 65.370 leiTVA deductibil=50.400+48.000+55.200= 153.600 leiProrata= 65% TVA de dedus= 153.600*65%=99.840 leiTVA de recuperat =99.840-65.370=34.470 leiTVA nedeductibil =153.600*35%= 53.760 lei

% = 4426 99.8404427 65.3704424 34.470

635=4426 53.760

IMPOZITE SI TAXE LOCALE

IMPOZITUL PE CLADIRIImpozit pe cladiri persoane fizice = 0,1% * Suprafata construita * Cota unitara de impozit * Coeficient de corectie

Info utile:Suprafata construita = 1,2 * Suprafata utila

40

Valoarea impozabila se reduce cu 20% pentru cladirile mai vechi de 50 de ani si cu 10% pentru cladirile cu vechime intre 30 si 50 de ani.Coeficientul de corectie se reduce cu 0,10 pentru un apartament situat intr-un imobil cu mai mult de 3 etaje si 8 apartamente.Impozitul se majoreaza cu:- 65% pentru I cladire in afara celei de domiciliu- 150% pentru a II-a cladire in afara celei de domiciliu- 300% de la a III-a cladire in afara celei de domiciliuBaza impozabila nu se majoreaza in cazul cladirilor inchiriate.În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia.In cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol si/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuintă - 50% din suma care s-ar aplica clădirii.

Impozit pe cladiri persoane juridice = Cota de impunere * Valoarea contabila(Valoarea de inventar)Cota de impunere:- 0,25% - 1,5% pentru cladirile reevaluate in ultimii 3 ani- 5% - 10% pentru cladirile nereevaluate in ultimii 3 aniPentru cladirile complet amortizate, valoarea impozabila se reduce cu 15%.

131.Impozit pe cladire domiciliu (casa) = 0,1% * Suprafata construita * Cota unitara de impozit * Coeficient de corectie = 0,1% * (1,2 * 80 mp) * 806 lei/mp * 2,60 = 201 leiImpozit pe apartament 1 mai, iunie = 0,1% * 50 mp * 806 lei/mp * 2,60 * 165% * 2/12= 29 leiImpozit pe apartament 1 iulie - decembrie = 0,1% * 50 mp * 806 lei/mp * 2,60 * 6/12= 52 leiTotal impozit pe apartament = 81 lei

132Impozit pe cladiri persoane juridice = Cota de impunere * Valoarea de inventar *(1-15%) = 0,5% * 800.000* (1-15%) = 3.400 lei

136Impozit anual = 0.1%*57 x 806 x 2,1 x (1- 10%) = 87 lei

146Impozit cladire = 0,1% * (1,2 * 60 mp) * 806 lei/mp * (2,60 -0,1) * ( 1- 20%) * 165% = 192 leiImpozit pivnita nelocuita = 50% * 0,1% * (1,2 * 8 mp) * 806 lei/mp * (2,60 -0,1) * ( 1- 20%) * 165% = 13 leiTotal = 205 lei

147Impozit pe cladiri persoane juridice = 1% * 75.000* (1-15%) = 638 lei

148.Impozit pe cladiri persoane juridice = 10% * 150.000 = 15.000 lei

149.Impozit pe cladiri persoane juridice = 1% * 150.000 = 1.500 lei

155.Impozit 2010 = 1000 * 11/12 = 917 leiImpozit 2011 = 0

IMPOZITUL PE TERENURI

Impozit pe teren intravilan construibil= Suprafata/ha * Impozit/ha Impozit pe teren intravilan cu alta destinatie decat de constructii= Suprafata/ha * Impozit/ha * Coeficient de corectie

41

Impozit pe teren extravilan = Suprafata/ha * Impozit/ha

133.Institutia de invatamant preuniversitar nu datoreaza impozit pe teren.

152Impozit pe teren = 10 ha * 43 lei/ha * 8/12 = 287 lei

153Impozit pe teren = 10 ha * 39 lei/ha *3,00 * 6/12 = 585 lei

IMPOZITUL AUTOImpozit = Nr. fractiuni de 200 cm3 * Cota impozit unitar

135.Nr fractiuni de 200 cm3 = 2400/200 = 12 fractiuniImpozit auto = 12 * 72 = 864 lei

137.Nr fractiuni de 200 cm3 = 1895/200 = 10Impozit auto = 10 * 18 * (1-10%) = 162 lei

150.Nr fractiuni de 200 cm3 = 1820/200= 9.1 => 10 fractiuniImpozit auto = 10 *18 = 180 lei

151.Nr fractiuni de 200 cm3 = 2620/200= 13.1 => 14 fractiuniImpozit auto = 14 *72*7/12 =588 lei/an

154.Nr fractiuni de 200 cm3 = 1897/200=9.49 fractiuni=10 fractiuni Impozit auto 2010 = 10 *18 * 6/12 = 90 leiImpozit auto 2011 = 10 *18 = 180 lei

ACCIZE

K – acciza unitara specificaQ – cantitateaR – cursul de schimb C - concentratia

168. Acciza pentru vin spumosA = Q *K *R = (2.000 sticle * 0,75 l/sticla * 1/100) * 34,05 eur/hl * 4,2855 lei/eur TVA = 24% * (8 lei/sticla*2.000 sticle + 2.189) = 4.365 lei

218. Acciza pentru alcool etilicA = Q*C*K *R = (10.000 sticle * 0,5 l/sticla * 1/100) * 50% * 750 eur/hl * 4,2855 lei/eur

219. Acciza pentru tigari O societate comercială produce în luna mai 2.000 pachete ţigări cu 10 ţigări în pachet. Acciza pentru ţigări este de 50 euro/1000 ţigări, iar cursul de schimb este de 4,2855 lei/eur. Cât este acciza datorată la bugetul de stat pentru producţia realizată, dacă ţigările sunt eliberate în consum în luna mai?

A = K * Q * R

42

A = 50 eur/1000 tigari * (2000 pachete * 10) * 4,2855 lei/eur

224. Acciza la bere În luna martie un agent economic producător de bere a înregistrat o producţie de 10.000 hl, cu o concentraţie alcoolică de 4,5% şi un număr de 6 grade Plato. Stabiliţi acciza datorată de producător ştiind că acciza unitară este 0,43 euro/ 1 hl grad Plato, iar cursul de schimb este 1 euro = 4,2855 lei/eur.

A = P * K * Q * R P – Nr. grade Pluto

A = 6 grade Plato x 0,43 euro/ 1 hl grad Plato x 10.000 hl x 4,2855 lei/eur

226. Acciza pentru cafea

A = K * Q * R A = 225 eur/1000 kg * 4000 kg * x 4,2855 lei/eur

227. Acciza pentru tigarete

A = A1 + A2 = K1* R * Q1 (in 1000 bucati)+ K2 * PA * Q2 (Nr de pachete aferente lui Q1)

A1 - acciza specificaA2 – acciza ad valoremPA – pret cu amanuntul maxim declarat

A = 48,50 eur/1000 tigarete *20 tigarete/pachet * 80.000 pachete* x 4,2855 lei/eur + 22% * 7 lei/pachet*80.000 pachete

43