2008_calitatea vietii si dezvoltarea durabila

5/16/2018 2008_Calitatea Vietii Si Dezvoltarea Durabila - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/2008calitatea-vietii-si-dezvoltarea-durabila 1/308

Ioan MRGINEAN Iuliana PRECUPEU- coordonatori -

CALITATEA VIEII I DEZVOLTAREA DURABIL POLITICI DE ÎNT RIRE A COEZIUNII SOCIALE



În volumul de fa sunt prezentate rezultatele cercetrii complexerealizate în cadrul proiectului

Dezvoltarea durabil a României în context european i mondial –Programul CEEX - 05-D8-34/05.10.2005

Titularul contractului:INSTITUTUL NAIONAL DE CERCET RI ECONOMICE

Directorul proiectului:prof. dr. Valeriu IOAN-FRANC

Coediie

Bucureti, România

CNSIS 045/2006

Redactor: Ortansa CIUTACUCoperta: Nicolae LOGIN

Concepie grafic, machetare i tehnoredactare: Victor PREDAToate drepturile asupra acestei ediii apar in Institutului de Cercetare a Calitii Vieii.Reproducerea, fie i par ial i pe orice suport, este interzis f r acordul prealabil al

editorului, fiind supus prevederilor legii drepturilor de autor .

ISBN 978-973-618-184-9ISBN 978-973-159-042-4 Aprut 2008



Ioan MRGINEAN Iuliana PRECUPEU

- coordonatori -

CALITATEA VIEIII DEZVOLTAREA DURABIL

POLITICI DE ÎNTRIRE A COEZIUNII SOCIALE

ACADEMIA ROMÂNINSTITUTUL DE CERCETARE A CALIT II VIEII



Programul CEEX - Proiectul 05-D8-34/05.10.2005

DEZVOLTAREA DURABIL A ROMÂNIEI ÎN CONTEXT

EUROPEAN I MONDIAL

Partener 6 – Institutul de Cercetare a Calitii Vieii

Responsabil proiect – Prof.dr. Ioan M RGINEAN

Etapa a III-a – 2006-2007: Calitatea vieii i dezvoltarea durabil.

Politici de întrire a coeziunii sociale

.

Colectiv de autori:

Ioan M RGINEAN, cap. 9,15

Iuliana PRECUPEU – studiu introductiv, cap. 6

Raluca POPESCU – cap. 1, 13

Ana Maria PREOTEASA – cap. 2, 6, 11

Mlina VOICU – cap. 3

Gabriela NEAGU – cap. 4, 10

Bogdan VOICU – cap. 5, 12

Claudia PETRESCU – cap. 7, 14

Cosmina POP – cap. 8

Mihaela LAMBRU – cap. 16



10

volumului este dedicat descrierii dimensiunilor majore ale calitii vieii, în timpce partea a doua trateaz politicile sociale de suport pentru atingerea unui înaltnivel de coeziune social.

Ioan Mrginean, Iuliana Precupeu



15

Calitatea vie ii i dezvoltarea durabil

Rolul calitii vieii în ecuaia dezvoltrii este unul complex. Calitatea vieiieste o rezultant a eforturilor generale de dezvoltare i indic outputul final isensul dezvoltrii. Dar, calitatea vieii poate reprezenta i un input al strategiilor de dezvoltare.

La rândul su, conceptul de dezvoltare durabil este multidimensional,incluzând, în esen, trei componente: dezvoltare economic, dezvoltaresocial i protecia mediului.

Dezvoltareeconomic

Dezvoltaresocial

Proteciamediului

CALITATEAVIEII

Termenul de dezvoltare durabil a fost, în mod oficial, adoptat i popularizat

de Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (Comisia Brundtland), în anul1987. Aceasta a marcat începuturile promovrii unei noi strategii de dezvoltaresocial, care lua în considerare preocuprile legate de impactul creteriieconomice asupra mediului. În acest fel, erau reunite preocuprile legate deaspectele critice ale dezvoltrii: populaia, creterea economic, urbanizarea imediul.

Structura conceptului de dezvoltare durabil este complex, acestaincluzând, în majoritatea sistemelor de indicatori elaborate, cele trei dimensiunimajore: social, economic i de mediu. Primele sisteme de indicatorielaborate în cadrul programelor Naiunilor Unite au inclus componenta social(echitate, sntate, educaie, locuire, securitate, populaie), de mediu(atmosfer , teritoriu, oceane, mri, coaste, ap curat, biodiversitate) i

economic (structura economic i consumul i paternurile de consum), dar io dimensiune instituional (care se refer la cadrul instituional i capacitateainstituional). Ultima versiune a sistemului de indicatori ai dezvoltrii durabile(Naiunile Unite 2007) încearc s integreze în mai mare msur dimensiunileprincipale ale conceptului, evitând s mai separe foarte strict cele patrucomponente anterior utilizate. Temele incluse acum sunt enunate în moddirect: sr cie, guvernare, sntate, educaie, populaie, riscuri naturale,



22

Un al doilea nivel analizeaz calitatea vieii i relaioneaz analiza cuaciunile posibile în aceste domeniu.

Un al treilea nivel urmrete cele opt arii majore ale calitii vieii(veniturile, ocuparea, locuirea, consumul, sntatea i securitateasocial, educaia, cultura i domeniul informaional).

Ultimul nivel de analiz se concentreaz asupra grupurilor vulnerabile însocietate.

Dimensiunile-cheie ale coeziunii sociale

Sursa: Consiliul Europei, 2005.



31

modelul de sociabilitate românesc, autorul relev cine poate produce în maimare msur dezvoltarea i în ce contexte poate avea aceasta anse. Se parec exist o probabilitate mai mare pentru persoanele mai educate, în generalpentru „deintorii unor statusuri dominante” de a avea un rol activ îndezvoltare. În mod interesant, datele prezentate arat c, în comunitilesrace, stocul relativ ridicat de încredere interpersonal poate reprezenta obaz pentru programele de dezvoltare.

Datele i concluziile de cercetare incluse în volumul de fa sugereazimportana strategiilor de dezvoltare care î i asum în mod declarat obiectivulunei viei bune pentru toate categoriile de populaie, încercând în acelai timpminimizarea disparitilor i evitarea polarizrii sociale, aspecte tratate în

partea a doua a lucr rii.

Bibliografie

Baker, Susan. 2006. Sustainable Development, London, Routledge.

Bartels Larry M. 2002. Economic Inequality and Political Representation.Russel Sage Foundation. Social Inequality Working Papers,http://www.russellsage.org/programs/publications/workingpaper s/ineqpoliticalrepresent/document

Beauvais Caroline, and Jane Jenson. 2002. Social Cohesion: Updating theState of the Research, CPRN Discussion Paper No. F 22,http://www.cprn.org/documents/12949_en.pdf

Berger-Schmidt Regina. 2000. Social Cohesion as an Aspect of the Quality of Societies: Concept and Measurement. EuReporting Working Paper No. 14, Mannheim, Centre for Survey Research andMethodology (ZUMA).

http://193.175.239.100/en/social_monitoring/social_indicators/EU_reporting/pdf _files/paper14.pdf

Berger-Schmitt, Regina. 2002. Considering Social Cohesion in Quality of Life Assessments, Concepts and Measurement, Social IndicatorsResearch. Vol. 58, 403-428.

Council of Europe. 2005. Concerted development of social cohesion indicators.Methodological guide, Strasbourg, Council of Europe

Publishing.http://www.coe.int/t/dg3/socialpolicies/socialcohesiondev/source/GUIDE_en.pdf

Council of Europe. 2004. A New Strategy for Social Cohesion.

http://www.coe.int/t/dg3/socialpolicies/socialcohesiondev/source/RevisedStrategy_en.pdf



32

Council of the European Union, 2006, Renewed EU sustainable development strategy , Brussels.

http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/06/st10/st10117.en06.pdf

Commission of the European Communities, 2005, Sustainable Development Indicators to monitor the implementation of the EU SustainableDevelopment Strategy, Brussels.

http://ec.europa.eu/sustainable/docs/sec2005_0161_en.pdf

Mrginean Ioan i Ana Blaa (coord), 2005, Calitatea vie ii în România,Bucureti, Editura Expert.

Mrginean, Ioan (coord), Iuliana Precupeu, Vassil Tsanov, Ana MariaPreoteasa, and Bogdan Voicu. 2006. First European Quality of Life Survey: Quality of life in Bulgaria and Romania,Luxembourg, Office for Official Publications of EU.

Mederly, Peter, Pavel Novacek, and Jan Topercer. 2004. SustainableDevelopment and Quality of Life Indicators Set – Global Level.

http://ceses.cuni.cz/downloads/040916/040916-novacek.pdf

Orton, Michael, and Karen Rowlingson, 2007, A Problem of Riches: Towards anew Social Policy Research Agenda on the Distribution of Economic Resources, Journal of Social Policy , 36, 1: 59–77.

Parent-Thirion Agnès, Enrique Fernández Macías, John Hurley, and GreetVermeylen. 2007. Fourth European Working Conditions Survey .Luxembourg, Office for Official Publications of the European

Communities.United Nations. 2007. Indicators of Sustainable Development: Guidelines and

Methodologies, Third Edition. New York.

http://www.un.org/esa/sustdev/natlinfo/indicators/guidelines.pdf

Zaman, Gheorghe i Zenovic Gherasim. 2007. Criterii i principii ale dezvoltriidurabile din punctul de vedere al resurselor acesteia, Buletinul

AGIR 1: 136-142. http://www.agir.ro/buletine/275.pdf



Partea IDIAGNOZA CALITII VIEII ÎN ROMÂNIA

I EUROPA



1. SUSTENABILITATEA ECONOMICA GOSPODRIEI

Sustenabilitatea economic a gospodriei reprezit un element-cheie încadrul abordrilor referitoare la dezvoltarea durabil. Bunstarea economic istandardul de via al indivizilor sunt puternic influenate atât de situaiaeconomic de ansamblu, de resursele existente la aceste nivel, cât i de celeexistente la nivelul gospodriilor. În consecin, prima parte a acestui capitolpune în discuie o serie de indicatori macroeconomici, încercând o analizcomparativ la nivel european (date INS, Eurostat). În partea a doua sunt

analizate date de anchet privind structura gospodriei, veniturile i consumul,apecieri subiective ale standardului de via (date ICCV, 2006).

1.1. Sustenabilitatea economic a gospod riei – privirede ansamblu

1.1.1. Situa ia economic în context european

În perioada tranziiei au avut loc schimbri masive din punct de vedereeconomic i social, cu efecte directe i de durat asupra bunstrii indivizilor.

În anii ’90, România a cunoscut dou perioade de declin sever: prima în anii1991-1992

i a doua în 1997-1999.

Grafic 1

Dinamica economiei – evoluia creterii PIB i a inflaiei (%)

Sursa: date INS.



36

Inflaia uria a contribuit la agravarea situaiei economice, atingând unmaxim de 256% în 1993, i sczând ulterior pân la 6,56% în 2006 (BancaMondial, 2008). Relansarea dup 2001, cu un ritm ridicat de cretere aprodusului intern brut (peste 5% anual i 5,8% în prima parte a anului 2007), afost insuficient pentru revenirea economiei la nivelul, deja sczut, al anului1989.

Valoarea PIB pe locuitor în 2006 (la standardul puterii de cumprare) a fostde 38,9% din nivelul UE 27 (Eurostat).

Tabel 1

PIB per capita la PPC i inegalitate în România fa de unele ri dinregiune i valorile UE în 2006

UE-25

UE-15

România Bulgaria Polonia Ungaria Cehia

PIB per capita la PPS(UE-27=100)

100 112 38,9 36,7 52,4 65 78,8

Polarizare social(Q80/Q20)

4,8 4,7 5,3 3,5 5,6 5,5 3,5

Rata sr ciei relative*) 16 16 19 14 19 16 12Sursa: Eurostat*) rata sr ciei relative este calculat în funcie de pragul de 60% din venitul median

Sr cia1 a atins punctul maxim în 2000 (35,9%), urmat de o scdere

abrubt, în 2005 ajungând la mai puin de jumtate (15,1%), iar în 2006 la13,8% (Banca Mondial, 2007). Creterea economic din perioada 2000-2006,cu o medie de 5-6 procente pe an, a contribuit esenial la reducerea dramatica sr ciei absolute. Totui, în ciuda îmbuntirii generale a situaiei, anumitefocare de sr cie continu s r mân. În zonele rurale, regiunea de nord-est aRomâniei, în rândul populaiei de etnie rom, al tinerilor, al celor cu un nivel deeducaie sczut, al omerilor i al angajailor pe cont propriu, sr cia are oinciden mult mai mare decât în rest (Banca Mondial, 2007).

Cderea în sr cie a unei ponderi însemnate din populaie este consecinacombinaiei dintre un nivel general sczut al resurselor disponibile la nivelulsocietii i accentuarea inegalitii. Cei mai bogai 20% dispuneau în 2006 deun venit de peste 5 ori mai ridicat decât cei mai s raci 20%, în timp ce indicele

Gini al inegalitii veniturilor (31 în 2005) se situa la nivelul mediei UniuniiEuropene. Inegalitatea s-a accentuat substanial în România în comparaie cualte ri în tranziie (Republica Ceh - 26, Ungaria - 28, Bulgaria - 26).

1 Dup metodologia oficial de calcul a sr ciei, adoptat prin hotrâre de guvern în

2005



38

1.1.2. Structura gospod riei

Dimensiunea medie a gospodriei în România este de 2,92 persoasne. Aproape 80% dintre gospodriile populaiei sunt de tip familial, majoritatea fiindcompuse dintr-un nucleu familial1. Persoanele singure reprezint mai puin deo cincime (18,9%) dintre gospodrii, iar alte aranjamente nefamiliale, 1,8%.Gospodriile cu copii reprezint 56,1% din totalul gospodriilor populaiei.Dintre acestea, cele mai multe au un singur copil - 52,2%; cu 2 copii 34,0%, iar cele cu 3 i mai muli copii 13,8%. Numrul mediu de copii pe familie este de1,21 (1,71 pentru familiile cu copii).

Familiile extinse, multigeneraionale sunt destul de numeroase în România,

atât din cauza unor presiuni economice, cât i ca o manifestare a persisteneimodelului tradiional. Gospodriile extinse (cu dou sau mai multe nucleefamiliale) reprezint 7,2% din totalul gospodriilor i înregistreaz un trendcresctor. Fa de 1992, ponderea lor în totalul gospodriilor familiale a crescutde la 7,6% la 9,2%.

Modelul familial cel mai r spândit este cel al cuplurilor cu un copil, pondereaacestora fiind în cretere în ultimii ani. Scderea nivelului de trai a f cut caprinii s-i concentreze resursele pentru a îngriji un singur copil, dar nutrebuie neglijate, ca parte a explicaiei, schimbrile valorice familiale maigenerale, întâlnite în majoritatea societilor contemporane. Alte modelefamiliale nu dein o pondere important.

1.1.3. Veniturile, cheltuielile i consumul gospod riilor

Restrângerea ocuprii for ei de munc, îndeosebi a celei salariate, idiminuarea puterii de cumprare, în condiiile unei inflaii ridicate, audeterminat scderea veniturilor gospodriilor. Totui, în ultimii ani, veniturilereale înregistreaz o tendin ascendent, f r a atinge nivelul iniial. Spreexemplu, câtigul salarial real, dei în tendin ascendent dup 2000, în 2005ajunsese s reprezinte numai 90% din nivelul atins în 1990.

Chiar dac salariile i celelalte venituri asociate reprezint în continuarecategoria de resurse cea mai important ca pondere în venitul total algospodriei (aproximativ 50% în 2005), contribuia lor la totalul veniturilor este

relativ sczut comparativ cu valorile înregistrate în economiile de piadezvoltate.

1 Din totalul gospodriilor, 72,1% sunt formate dintr-un nucleu familial, iar 7,2%, din

dou sau mai multe nuclee familiale.



39

Tabel 2Dinamica câtigului salarial real

Sursa: INS 2007.

Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din surse proprii (dinproducia gospodriei, din stoc, primite pentru munca prestat în altegospodrii sau primite în dar de la rude, prieteni sau alte persoane) reprezinto cincime din veniturile totale, fiind astfel un bun indicator pentru aproximareaunui standard de via relativ sczut al populaiei. O alt categorie de venituri,care deine o pondere destul de important în structura veniturilor totale alegospodriilor, sunt veniturile din prestaii sociale.

Tabel 3

Structura veniturilor gospodriilor (% din veniturile totale)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005Venituri b

ne

ti

din care72,1 69,0 67,3 70,1 70,4 68,0 74,4 76,2 74,9 75,8 79,6

- salari i 43,8 41,8 37,9 39,6 38,5 36,3 44,9 46,4 44,8 44,6 49,3

- venituri dinagricultur 4,6 4,6 4,3 4,1 3,8 4,3 3,3 3,2

3,2 4,1 3,9

- venituri dinactiviti

4,4 3,7 3,6 3,7 4,1 3,6 3,2 3,3 3,6 3,1 3,3



40

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005neagricole pecont propriu- venituri dinprestaii sociale

15,9 15,6 17,8 18,7 20,6 20,2 19,5 19,6 19,2 19,3 20,4

Venituri în natur 27,9 31,0 32,7 29,9 29,6 32,0 25,6 23,8 25,1 24,2 20,4Sursa: INS, Ancheta integrat în gospodrii 1995-2000, Ancheta bugetelor de familie2001-2005.

Analiza comparativ a structurii veniturilor în funcie de nivelul acestorapune în eviden diferene considerabile. Cu cât gospodria are venituri mai

ridicate, ponderea veniturilor din natur este mai redus i crete pondereacelor bneti. Mai mult, în cadrul acestora, crete importana veniturilor salariale (pentru decila 1, veniturile salariale reprezint mai puin de 4%comparativ cu decila 10, în care reprezint 70%) i scade importana celor provenite din agricultur i din prestaii sociale.

Grafic 2

Structura veniturilor gospodriilor - decila 1 comparativ cu decila 10(2005)

Sursa: INS; Anuarul Statistic al României, 2006.



41

În cadrul cheltuielilor totale ale gospodriilor, ponderea cea mai ridicat estedeinut de cheltuielile bneti, care reprezint peste 80%. Contravaloareaconsumului de produse agricole din resurse proprii deine i în acest caz opondere important, dei în ultimii ani se afl într-o tendin descendent.

Tabel 4

Cheltuieli totale ale gospodriilor

2003 2004 2005Cheltuieli bnetidin care, pentru:

76,2 77,5 81,7

Cumprarea de alimente i buturi 22,8 22,6 23

Cumprarea de mrfuri ealimentare 18,6 19,7 21,6Plata serviciilor 16,1 16,3 18,1Cheltuieli pentru investiii 1,6 1,1 1,4Cheltuieli de producie 1,9 1,8 1,5Impozite, contribuii, cotizaii, taxe 11,9 12,5 12,5

Contravaloarea consumului deproduse agricole din resurse proprii

23,8 22,5 18,3

Sursa: INS; Anuarul statistic al României, 2006.

Structura cheltuielilor de consum indic o pondere ridicat a celor alimentare - aproape jumtate pe ansamblul gospodrilor, în cazulgospodriilor de agricultori depind 50%. Cheltuielile legate de locuin deinlocul al doilea ca importan, acoperind împreun cu cele alimentareaproximativ dou treimi din total. De remarcat, ponderea sczut a cheltuielilor pentru timpul liber, care ajung la 5% (cumulându-le pe cele pentru recreere icultur cu cele pentru hoteluri, cafenele, restaurante), procentul fiind uor mairidicat în cazul salariailor (6,5%)

Tabel 5

Structura cheltuielilor de consum pe tipuri de gospodrii în anul 2005 (%)Total

gospodriisalariai agricultori omeri pensionari

Produse agroalimentare ibuturi nealcoolice

44,2 39,2 57,8 48,5 47,7

Buturi alcoolice, tutun 5,8 5,7 7,7 6,9 5,4 Îmbr cminte i înclminte 6,2 7,5 6 5,1 4,6Locuin, ap, electricitate,gaze i ali combustibili

15,6 15,5 11,3 16,2 16,9

Mobilier, dotarea i întreinerealocuinei

3,8 4,2 3,3 3,4 3,4



42

Totalgospodrii

salariai agricultori omeri pensionari

Sntate 3,8 2,3 2,4 2,1 6,6Transport 6,5 8 4,6 4,2 4,7Comunicaii 4,9 5,9 2 4,7 4Recreere i cultur 4,2 5,1 2,4 4,3 3,4Educaie 0,9 1,3 0,2 0,8 0,4Hoteluri, cafenele irestaurante

1,1 1,4 0,7 1,2 0,6

Diverse produse i servicii 3 3,9 1,6 2,6 2,3Sursa: INS; Anuarul Statistic al României, 2006.

1.2. Situa ia economic a gospod riei

Sustenabilitatea economic a gospodriei este puternic influenat atât desituaia economic de ansamblu, de resursele existente la aceste nivel, cât ide cele existente la nivelul familiei/indivizilor. În acest capitol vom extindeanaliza la nivel microsocial, prin interpretarea datelor culese prin anchetaDiagnoza Calitii Vieii, completând-o cu date de ordin subiectiv, referitoare lapercepiile indivizilor asupra situaiei economice.

1.2.1. Activitatea economic

Activitatea economic a membrilor gospodriei reprezint o dimensiunedeosebit de important în perspectiva sustenabilitii economice, indicatorii deanalizat fiind participarea pe piaa muncii a membrilor gospodriei, statusul lor ocupaional.

Majoritatea gospodriilor au în componen cel puin o persoan carelucreaz, numrul mediu de persoane ocupate din gospodrie fiind de 1,3.

Tabel 6

Numrul de persoane care lucreaz din gospodrie

Nicio persoan 29%1 30%2 31%3 i mai multe persoane 10%

Total 100%Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006.



43

Majoritatea gospodriilor formate dintr-o singur pesoan sunt cele depensionari sau alte persoane inactive economic (75%). Mai mult de jumtatedintre gospodriile din dou persoane sunt, de asemenea, formate dinpersoane neimplicate pe piaa muncii. Marea majoritate (peste 85%) agospodriilor formate din cel puin 3 persoane, cu copii în întreinere, au celpuin un membru care lucreaz, cel mai frecvent existând doi aductori devenituri în familie (în aproximativ 40% din cazuri).

Gospodriile de agricultori înregistreaz numrul cel mai sczut de per-soane care lucreaz (0,9), comparativ cu cele în care membrii sunt tehnicieni /funcionari (2), cu studii superioare (1,9) sau muncitori (1,8).

Pe ansamblu, remarcm totui o participare relativ sczut pe piaa muncii,fapt explicabil prin evoluia de la nivel macroeconomic. În ciuda evolu ieipozitive a PIB i a inflaiei, principalii indicatori privind piaa muncii se menin laun nivel modest.

1.2.2. Venituri i cheltuieli

Tipuri de venit în gospod rie. Aproape dou treimi dintre gospodrii aucel puin un salariat în componen, ceea ce face ca salariul s reprezinte, peansamblu, cea mai important surs de venit . Peste jumtate dintre gospodriidein venituri din pensii, ajutoare sociale sau indemnizaii pentru unul sau maimuli membri ai familiei, fapt explicabil prin rata mare de dependen iprocentajul ridicat al pensionarilor, mai ales în mediul rural. Mai mult de o

treime dintre gospodrii beneficiaz de alocaii pentru copii, în contextul în carealocaia de stat pentru copii este cvasiuniversal, singura condiionare pentruacordarea sa fiind prticiparea colar . Veniturile din activiti ocazionale dein,de asemenea, o pondere important.

Aa cum era de ateptat, ponderea gospodriilor cu venituri salariale esteconsiderabil mai ridicat în mediul urban, iar cea a gospodriilor cu venituri dinpensii sau cu venituri din vânzarea produselor agricole în rural.

Tabel 7

Tipuri de venituri în gospodrie, pe medii de reziden% din totalgospodrii

Urban Rural

Venituri din salarii 62 71 49Pensii, ajutoare sociale, indemnizaii 52 44 62 Alocaii pentru copii, inclusiv pensie alimentar 35 33 39Venituri din activiti ocazionale 14 12 16Venituri din vâzarea produselor agricole 8 3 14

Ajutor de omaj 5 5 5



44

Venituri din activiti ca întreprinztor / patron 3 3 3Salarii de la un al doilea loc de munc 2 2 2Burse colare 2 2 2Venituri din proprieti 1 2 1

Alte venituri 4 3 5Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006

Fonduri de siguran. Majoritatea gospodriilor investigate nu dispun defonduri de siguran. Numai o cincime din total (25% din urban i 13% dinrural) au declarat c dein anumite sume de bani (acas sau în banci) pentru aface fa unor cheltuieli viitoare.

Numrul de membri în familie pare s constituie un factor semnificativde difereniere, gospodriile de dimensiuni medii, cu 3-5 membri deinând într-o mai mare msur asemenea fonduri de rezerv (aproximativ un sfertdintre acestea) comparativ cu cele restrânse sau numeroase. Aa cum era deateptat, gospodriile în care membri au un nivel de instruc ie ridicat (cel puinliceul) i ocupaie calificat (technician, funcionar, ocupaie cu studiisuperioare), care au în consecin venituri ridicate i un standard de via mai

înalt, dispun într-o mai mare de msur de asemenea fonduri de rezervcomparativ cu celelalte.

Importan a autoconsumului în gospod rie. Mai ales pentru gospodriiledin rural, dar chiar i pentru cele din urban, autoconsumul sau venitul în natur reprezin o surs important pentru sustenabilitatea economic a gospodriei.Dou treimi dintre gospodriile investigate (92% în rural i 47% în urban) auconsumat în luna de referin produse obinute de pe terenul agricol al familieisau primite de la rude, prieteni.

Aceast cantitate asigur o parte important a consumului gospodriilor: pe ansamblu, asigur consumul par ial de produse pentru aproximativ

40% pentru mediul rural asigur consumul integral pentru un sfert dintre

gospodrii mai mult de o zecime dintre acestea au disponibiliti i pentru vânzare.

Tabel 8Importana autoconsumului

Total Rural Urban

Asigur consumul pe întregul an i disponibiliti pentru vânzare 8 13 5 Asigur consumul pe întregul an f r a putea vinde ceva 15 26 5 Asigur consumul par ial de produse agricole 38 48 29Nu dispun de stocuri de produse agricole din gospodarie 39 13 61Total 100 100 100Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006.



45

Structura cheltuielilor gospod riei. O gospodrie din România cheltuie înmedie aproximativ 320 lei pe membru de familie. Ponderea cea mai importanto dein cheltuielile cu hrana, care reprezint o treime din bugetul total.Cheltuielile cu locuina reprezint aproximativ un sfert, însumând cu celealimentare aproximativ 60% din cheltuielile totale ale unei gospodrii. Modelulcare se contureaz este similar cu cel rezultat în urma analizei datelor INSprezentate în subcapitolul anterior (cheltuielile alimentare sunt uor maisczute, iar cele cu locuina, uor mai ridicate, în datele de anchet).

Tabel 9

Structura cheltuielilor (bneti) medii lunare,pe membru de familie

Lei %

Alimente 106 33

Locuint (chirie, întreinere, reparaii, abonamente) 82 25

Îmbr cminte, înclminte 34 10

Îngrijirea sntii 27 9

Transport 21 6

Buturi alcoolice, igri 16 5

Cultur , coal, cr i, spectacole 10 3

Alte cheltuieli 31 9Total 317 100Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006.

Cheltuielile alimentare în valoare absolut sunt mai sczute în mediul rural(aproape jumtate fa de cele din mediul urban, fapt explicabil prin importanamare a autoconsumului), ca pondere în bugetul total, valorile fiind apropiate.Costul locuirii este mult mai ridicat în mediul urban - cheltuielile pentru locuin sunt de dou ori i jumtate mai ridicate în mediul urban în valoare absolut icu peste 50% mai mari ca pondere.

Dei, pe medii de reziden, ca pondere, nu exist diferene semnificative

statistic, cu excepia cheltuielilor privind locuirea, în valoare financiar cheltuielile de consum sunt substanial mai reduse în rural, reprezentândnumai 55% din cele din urban. Pe toate categoriile de cheltuieli diferenele suntsimilare. O gospodrie din urban cheltuie în medie aproape dublu pe hran,

îmbr cminte, transport, educaie, cultur , sntate i de dou ori i jumtatemai mult pe locuin.



46

Tabel 10Structura cheltuielilor gospodriei, pe medii de reziden

Lei % din bugetul totalrural urban rural urban

Alimente 76 130 34 33Buturi alcoolice, igri 14 18 6 5

Îmbracminte, înclminte 24 43 11 10Locuina (chirie, întreinere, reparaii,abonamente)

42 115 18 28

Transport 16 25 7 6

Îngrijirea sntii 22 30 9 7Cultur , coal, cr i, spectacole 6 13 3 3

Alte cheltuieli 26 36 12 8Total 218 396 100 100Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006.

Raportarea veniturilor la cheltuielile efectuate evideniaz faptul c maipuin de jumtate dintre gospodriile investigate au reuit s fac fa f r aapela la alte resurse. Propor ia acestora este uor mai ridicat în mediul rural(fapt explicabil în contextul unui cost al vieii mai sczut comparativ cu mediulurban), f r a reprezenta îns, nici în acest caz, majoritatea gospodriilor (49%comparativ cu 44% în urban). Conform subiec ilor investigai, numai o zecimedintre gospodrii au reuit s fac economii, ponderea fiind uor mai ridicat înurban (13% fa de 6%).

Tabel 11

Raportarea veniturilor la cheltuieli

% din total% dintre cei

care…. Au reusit s fac fa cheltuielilor, din care: 46- au reuit s economiseasc 10 22- au f cut fa cheltuielilor dar nu au economisit 36 78

Au fost nevoii s apeleze la alte resurse, respectiv: 54

- bani economisii anterior 15 28- bani imprumutati 31 57- bani împrumutai pentru a cumpra bunuri de

folosin îndelungat8 15

Total 100Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006.



47

Majoritatea celor care nu au f cut fa cheltuielilor au luat bani cu împrumutde la rude, prieteni, cunoscui - aproximativ o treime din totalul gospodriilor investigate -, ponderea fiind similar pe medii de reziden.

1.2.3. Evaluarea subiectiv a situa iei economice agospod riei

Prin ultimul indicator luat în analiz în capitolul anterior, se redau de faptraportri subiective ale indivizilor investigai. Evalurile subiective reprezint ocomponent important a analizei în perspectiva sustenabilitii economice agospodriei, întrucât acestea indic gradul de satisfacie a indivizilor fa de

situaia lor economic.

Aprecierea situa iei economice personale

Pe ansamblu, aproximativ 50% dintre indivizii investigai se declar nemulumii de veniturile ob inute personal i mai puin de 30% mulumii ifoarte mulumii.

Grafic 3

Aprecierea veniturilor personale

Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006.

Pentru anumite categorii, evaluarea veniturilor personale este mai degrabnegativ, existând diferene semnificative statistic:

femeile înregistreaz o percepie mai mult negativ asupra veniturilor realizate personal, în contextul în care un numr mai mare dintre acestea



48

nu sunt active pe piaa muncii sau sunt subocupate, veniturile femeilor fiind în medie mai mici comparativ cu cele ale brbailor;

indivizii din mediul rural comparativ cu cei din urban evalueaz maiputernic negativ veniturile realizate personal, în contextul unei economiisalariale slab reprezentate i în care marea majoritate a populaieipractic agricultura de supravieuire.

Modelul unei percepii generale mai degrab negative asupra standarduluide via care pare s se contureze, în special pentru anumite categorii depopulaie, este confirmat de modul în care se plaseaz subiecii pe scalasraci-boga i. Valoarea medie (4,5) este mai apropiat de extrema negativ,80% dintre subieci acordând valori între 1 i 5, mai puin de 4% între 8 i 10.

Grafic 4Autoaprecierile indivizilor pe scala srac-bogat


Media evaluri nu înregistreaz diferene semnificative statistic în funcie desex, vârst sau mediu rezidenial.

Valorile medii sunt îns diferite dac le analizm în funcie de nivelul depregtire colar i statusul ocupaional:

mult mai mici la cei cu nivel sczut de educaie comparativ cu cei cuniveluri superioare – ex: valoare medie dubl (6,2) la cei cu studiisuperioare comparativ cu cei f r coal (3)

mai ridicate la cei cu care au o ocupaie ce necesit calificareprofesional mai înalt (ocupaii cu studii superioare, tehnicieni, maitri)



49

comparativ cu cei vulnerabili ocupaional (agricultori, pensionari, casnici,omeri, etc).

Aprecierea situa iei economice a gospod riei

Aa cum era de ateptat, aprecierea situaiei economice personale este înconcordan cu aprecierea situaiei economice a întregii gospodrii. Apreciereaglobal a veniturilor familiei este mai degrab negativ, aproape 40% dintresubieci considerându-le satisf ctoare, 37% proaste i foarte proaste, inumai 23% bune i foarte bune.

Grafic 5

Aprecierea veniturilor familiei


Raportat la necesit i , evaluarea veniturilor devine mai mult negativ,peste 60% dintre subieci considerând c acestea cu greu le ajung pentrustrictul necesar i numai 15% î i pot permite i cumprarea unor obiecte maiscumpe. Aa cum era de ateptat, având în vedere standardul general de viamai sczut din rural, ponderea celor care apreciaz negativ veniturile este imai ridicat în acest caz: 71% comparativ cu 55% în urban.

Evaluarea mai degrab negativ a veniturilor, atât pe ansamblu, cât iraportat la necesiti, conserv un model omogen pe diverse criterii sociode-mografice. Aprecierea veniturilor este similar , neînregistrând diferene



50

semnificative statistic în funcie de sex, vârst, nivel de instrucie, statutprofesional sau mediu de reziden.

Grafic 6

Aprecierea veniturilor familiei în raport cu necesitile


Concluzii

Sustenabilitatea economic a gospodriei reprezit un element-cheie înperspectiva dezvoltrii durabile. Bunstarea economic i standardul de viaal indivizilor sunt puternic influenate atât de situaia economic de ansamblu,de resursele existente la aceste nivel, cât i de cele existente la nivelulgospodriilor.

În perioada tranziiei au avut loc schimbri masive din punct de vedereeconomic i social, cu efecte directe i de durat asupra bunstrii indivizilor.Restrângerea ocuprii for ei de munc, îndeosebi a celei salariate i diminu-area puterii de cumprare, în condiiile unei inflaii ridicate, au determinat

scderea veniturilor gospodriilor, abia în ultimii ani înregistrând o tendinascendent,.

Chiar dac salariile i celelalte venituri asociate reprezint în continuarecategoria de resurse cea mai important ca pondere în venitul total algospodriei, contribuia lor la totalul veniturilor este relativ sczut comparativcu valorile înregistrate în economiile de pia dezvoltate. Analiza datelor de



52

Environment Institute, Tufts University.http://ase.tufts.edu/gdae/publications/working_papers/Sustainable%20Development.PDF.

Holmberg, Johan, ed. 1992, Making Development Sustainable, Island Press.

INS. 2007. Anuarul Statistic al României 2006 . Bucureti.

INS. Recensmântul Popula iei i Locuin elor 2002 .

The Johannesburg Summit. 2002. Press release. http://www.un.org/events/wssd/pressreleases/finalrelease.pdf

Thomas, V., M. Dailami, A. Dhareshwar, D. Kaufmann, N. Kishor, R. E. Lopez,and Y. Wang. 2000. The Quality of Growth. Oxford UniversityPress, World Bank.

UN Department of Economical and Social Affairs, Division for SustainableDevelopment. http://www.un.org/esa/sustdev/index.html.



55

model teoretic explicativ al ocuprii for ei de munc. Am pstrat cele trei tipuride factori i am adugat, în cadrul factorilor structurali, economia informal,element care a exercitat o influen major asupra pieei muncii de la noi i a

încetinit procesul de tranziie la economia de pia.Figura 1

Model explicativ al ocuprii (dup Koistinen 2001, 3)

Factori structurali: Structurile demografice Structurile de producie Condiiile naionale (economice, geografice) Economia informal Tranziia la economia de piaFactori instituionali: Sistemul de protecie i securitate social Sistemele de educaie i formare continu Legislaia cu privire la relaiile industriale i de

mobilitate a fortei de munc

Factori culturali i comportamentali Valori individuale i de grup Ateptri de la statul bunstrii Idei culturale vizavi de rolurile de gen în familie

i societate Modul în care oamenii apreciaz importana

participrii la munc

Ocuparea

2.2. Calitatea ocuprii Dup lansarea Strategiei Europene pentru Ocupare, din 1997, au fost

identificai o serie de indicatori pentru monitorizarea i evaluarea ocuprii,având ca obiectiv relaionarea eforturilor de politici cu rezultatele. Indicatoriisunt utilizai pentru a evalua performana i eforturile statelor din UniuneaEuropean cu privire la ocupare. Comitetul pentru Ocupare a fost creat în anul2000 i are o funcie important în dezvoltarea Strategiei Europene pentruOcupare (European Employment Strategy). Indicatorii au fost alei în funcie

de o serie de criterii de: Relevana pentru politici; Utilizarea de date statistice valide, de preferat Eurostat; Comparabilitatea între rile UE; Actualitatea datelor; Posibilitatea ca datele s fie uor de utilizat (interpretat i analizat).



56

Iniial, au fost identificai 35 de indicatori pentru msurarea ocuprii i 64 deindicatori de context ce acopereau câteva arii de politici: creterea anselor deocupare, stimularea capacitilor antreprenoriale, adaptabilitatea i oportu-nitile egale, performana medie pe piaa muncii (European EmploymentStrategy), iar în urmtorii ani lista indicatorilor s-a lrgit. Începând cu anul2000, în cadrul Consiliului de la Lisabona a fost men ionat conceptul de calitatea ocuprii, care a devenit un obiectiv al Strategiei Europene de Ocupare. Pânatunci fusese accentuat în mod special latura cantitativ a ocuprii (în specialratele ocuprii i indicatori ai salarizrii). În cadrul Summitului de la Laeken(2001) a aprut foarte clar conceptul de calitate a ocuprii i s-a definitivat olist a indicatorilor si: calitatea intrinsec a locului de munc, abilitilepersoanei, educaia continu i dezvoltarea carierei, egalitatea de gen,

sigurana la locul de munc, flexibilitatea i securitatea, incluziunea i accesulpe piaa muncii, organizarea muncii i echilibrul munc-familie, dialogul sociali mediul de munc, diversitatea i nondiscriminarea, performana iproductivitatea economic general (Comisia European, 2001).

Figura 2

Determinai ai calitii muncii i ocuprii (Vermeylen 2007)

Cariera i securitateamuncii Statut Venit Protecie social Drepturile angajailor

Sntate i bunstare Sntate i siguran Expunerea la riscuri Cadrul de prevenire

pentru sntateocupaional isiguran

Calitatea munciii a ocuprii

Dezvoltareacompetenelor Abiliti Training i educaie Dezvoltarea carierei Organizaii pentru

învarea continu Capacitatea de a

combina munca i viaaprivat

Organizarea timpului

Realizarea de previziuni

Lista indicatorilor pentru msurarea calitii ocuprii a fost criticat în timp, în primul rând luându-se în considerare definirea slab a conceptului având capunct de pornire consensul politic în detrimentul unei fundamentri teoretice i

în al doilea rând, din cauza sr ciei informaiilor existente cu privire la aceti



57

indicatori în rile Uniunii Europene (Devoine, 2006). Analizele empirice auar tat c, pe lâng nivelul salariului, satisfacia la locul de munc poate fiexplicat i prin indicatori cum sunt: standardul de via decent, echitateasalariilor i creterea frecvent a salariilor. Satisfacia la locul de munc esteindicatorul folosit cel mai adesea pentru a se msura calitatea ocuprii. Acestaeste un indicator subiectiv care explic în mare msur conceptul fiind totodato msur a bunstrii. Clark (1999) a realizat o analiz empiric pentru MareaBritanie, folosind date furnizate de British Household Panel Survey, i a testatrelaia dintre satisfacia la locul de munc i alte variabile independente, pentrua vedea în ce msur bunstarea individual depinde de salariul prezent sautrecut. Rezultatele au fost surprinztoare, ar tând c persoane la locuri demunc slab pltite, tinere i cu nivel sczut de educaie erau satisf cute lalocul de munc

. Explica

ia autorului este legat

de teoria adapt

rii, care

sugereaz c oamenii tind s se obinuiasc cu un anumit nivel de venituri saude consum i s se adapteze la condiiile exterioare care li se ofer .Concluziile analizei lui Clark arat c exist o corelaie clar între nivelul desatisfacie la locul de munc i schimbrile salariale din ultimul an.

Literatura menioneaz principalele dimensiuni ale calitii ocuprii ca fiind(Devoine, 2006, 9):

Salariile decente i inegalitile salariale;

Abilitile i formarea profesional;

Condiiile de munc;

Abilitatea de a combina munca i familia, i egalitatea de gen.

În tabelul urmtor am inclus dimensiunile Laeken pentru calitatea ocuprii,ar tând care sunt obiectivele de politici corespunztoare fiecreia i indicatoriicorespunztori de analiz/monitorizare.

Tabel 1

Dimensiunile calitii ocuprii (Indicatorii Laeken - EU 2007)

Nr.crt.

Dimensiuneacalitiiocuprii

Obiective de politiciIndicatori de

analiz/monitorizare

1 Calitateaintrinsec alocului de

munc

Locurile de muncsatisf ctoare;

Compatibile cu calificarea

i abilitile persoanei; Retribuii adecvate.

Satisfacia cu locul de munc; Nivelul de calificare raportat la

cerinele locului de munc.

2 Calificare, în-vare conti-nu i dezvol-tarea carierei

Asigurarea de ansepentru dezvoltarea calit-ilor poteniale la maximprin învare continu.

Ratele de participare la edu-caie i formare profesional apopulaiei de vârst activ pesexe, grupe de vârst, nivel



58

Nr.crt.


Obiective de politici Indicatori deanaliz/monitorizare

de instruire etc. Propor ia for ei de munc ce

utilizeaz computere înscopuri lucrative.

3 Egalitatea degen

Oportuniti egale pentrubrbai i femei;

Eliminarea discriminriide gen;

Eliminarea diferenelor

salariale; Eliminarea diferenelor laangajare.

Diferenele de remunerare între brbai i femei;

Diferenele dintre ratele deocupare ale femeilor ibrbailor;

Diferenele dintre ratele deomaj ale celor dou genuri; Gradul de segregare de gen,

pe sectoare i ocupaii.4 Sntate i

siguran lalocul de munc

Garantarea condiiior sigure de munc, sn-tii i proteciei, întermeni fizici i psihogeni.

Numrul accidentelor demunc i costurile aferente;

Rata îmbolnvirilor profesionale.

5 Flexibilitate isecuritate

Necesitatea existeneiunui echilibru adecvat

între flexibilitate isecuritate;

Încurajarea atitudinii

pozitive fa de schimb-rile de la locul de muncsau de pe piaa muncii

Ponderea persoanelor ocupate (voluntar sauinvoluntar) cu timp de muncpar ial i respectiv pondereacelor cu contracte de munc

pe perioad determinat.

6. Incluziunea iaccesul pepiaa muncii

Îmbuntirea incluziuniii accesului celor careintr pentru prima datpe piaa muncii, precumi a celor aflai dup operioad de omaj iinactivitate.

Tranzitiile între ocupare,omaj i inactivitate;

Tranzitiile omerilor ctre ocu-pare i formare profesional;

Rata total a ocuprii; Rata ocuprii pe grupe de

vârst i nivel de instruire; Rata total a omajului de

lung durat, pe sexe;

Rata omajului tinerilor 7 Organizareamuncii iechilibrulmunc-timpliber

Acordurile de munc, înspecial cele care privesctimpul de munc,

împreun cu serviciile deasisten ar trebui s

Diferena absolut a ratelor deocupare înregistrate înprezena unui copil de pân la6 ani i f r prezena copiilor,pe sexe.



59

Nr.crt.


Obiective de politici Indicatori deanaliz/monitorizare

permit un echilibru întremunc i timpul liber.

Ponderea angajailor carei-au pr sit ultimul loc demunc din raiuni ce privescresponsabilitile familiale saupentru scopuri legate deeducaie, pe sexe.

8 Dialogul sociali implicarealucr torilor

Toi angajaii trebuie sfie bine informai i s fieimplicai în dezvoltareacompaniilor în carelucreaz.

Numrul de zile de muncpierdute ca urmare aconflictelor de munc

Densitatea sindical Propor ia angajailor acoperii

de contracte colective9 Diversi tate i

nediscriminare Toi angajaii trebuie s

beneficieze de tratamentegal, f r discriminare întermeni de vârst, origineetnic, religie, handicap,orientare sexual.

Ratele de ocupare i diferenesalariale pentru angajaiivârstnici comparativ cu mediapentru persoanele cuhandicap comparativ cumedia, pentru minoritileetnice comparativ cu media.

10 Performanaeconomicglobal i

productivitatea

Atingerea unor niveluri înalte de productivitate amuncii, precum i a unor

niveluri înalte de trai.

Indicatori deperforman/productivitate

2.3. Calitatea ocuprii în România

Situaia României de dup revoluia din 1989 a fost una special, marcatatât de transformrile de la nivel economic, cât i de inexistena unui sistem desecuritate social viabil. Practic, pân la acel moment, întreaga populaie a riiera asigurat social, fiind considerat a fi ocupat economic. Implicit,fenomenele de omaj sau sr cie nu erau recunoscute în plan social. Trecereala economia de pia a presupus o restructurare a economiei comuniste,provocând concedieri masive urmate de politici reparatorii social: pensionrianticipate, salarii i servicii compensatorii, programe de reorientare

ocupaional. Integrarea României în Uniunea European a presupus înc dinperioada de preaderare, o adaptare a politicilor sociale la politica i la valorileUniunii Europene.

În România, transformrile de dup 1990 au condus la schimbri socialeimportante, legate de trecerea la economia de pia . Aceast tranziie a



61

de munc (o medie de 2,6) în timp ce populaia cu ocupaii cu calificare înalt înregistreaz scoruri de peste 3,5. De asemenea, mediile celor din rural aratc evalurile lor sunt mai joase (2,9) decât ale celor din mediul urban (3,4) .

Aceasta situaie este creat de condiiil obiective pe care le presupuneactivitatea agricol: sezonalitatea, dar i slaba dotare tehnic a celor caredesf oar , în cele mai multe cazuri, agricultur de subzisten. De asemenea,evaluarea condiiilor de munc este mai bun odat cu creterea nivelului deinstrucie al respondenilor (vezi graficul urmtor).

Grafic 1

Evaluarea condiiilor de munc i a posibilitilor de luare a deciziei înfuncie de nivelul de educaie


Tot pentru a evalua condiiile de munc s-au folosit, în cadrul aceleiaicercetri, indicatori cum sunt „responsabilitatea la locul de munc” sau„puterea de decizie”. Întrebarea s-a referit la „Msura în care subiectul poateinfluena luarea deciziilor în organizaia în care lucreaz”. Din totalul populaieicare a r spuns la aceasta întrebare, 55% consider cel puin satisf ctoareposibilitatea de a lua decizii la locul de munc. Datele din grafic demonstreazc nivelul de colarizare influeneaz modul în care indivizii caracterizeazposibilitatea de a influena luarea deciziilor.



63

Grafic 2Satisfacia cu profesia i cu locul de munc


În ceea ce privete acest indicator, la nivel internaional România ocup unloc mediu (cu o medie de 7.41) în timp ce în Europa valorile variaz de la un

minim de 6,3 în Bulgaria, la 7,9 în Finlanda, i 8.1 în Danemarca (EQLS2003).

Datele pentru satisfac ia cu profesia converg într-o foarte mare msur cu cele descrise de satisfacia cu locul de munc (vezi graficul de mai sus). Deasemenea, i analiza variabilelor sociodemografice indic aceiai factoriexplicativi: ocupaia, nivelul de colarizare si mediul de reziden. Persoanelecu nivel de colarizare ridicat au i o satisfacie mai ridicat cu profesia (3,9) întimp ce subiecii f r coal sau cu un nivel minim de instruc ie au pentru acestindicator o valoare medie de 2 i respectiv 2,62). De asemenea, persoaneledin mediul rural sunt mai puin satisf cute de profesia exercitat (3,24) fa decele din mediul urban (3,63). Legtura dintre ocupaie i satisfacia cu profesiaeste puternic i se poate vedea clar în graficul urmtor.

1 Date din EQLS 2003, s-a folosit o scal cu 10 puncte de intensitate



64

Grafic 3Satisfacia cu profesia i ocupaia (medii)

Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006

2.3.2.Calificare, înv are continu i dezvoltarea carierei

Educaia reprezint o dimensiune important a capitalului uman, iar dezvoltarea pieei muncii în societatea modern presupune calificarea ispecializarea înalt a personalului. Locurile de munc bine pltite asociaz lacerinele de calificare existena unor abiliti speciale (cunoaterea de limbistr ine, de operare pe calculator, de navigare pe internet etc.). Existenaacestor abiliti cresc ansele de angajare ale oricrei persoane. Egalitateaaccesului la învare continu reprezint un element important i presupunestimularea participrii persoanelor cu anse sczute: persoane slab calificatesau f r calificare, omeri de lung durat, persoane foarte tinere, persoanevârstnice, angajaii cu timp de lucru par ial sau activitate la domiciliu,persoanele angajate în firme foarte mici, persoanele cu dizabiliti.

În comparaie cu celelalte ri din Uniunea European, România ocup opoziie coda cu privire la aceste aspecte, aflându-se în apropierea medieicelorlalte ri ex-comuniste. Procentajul celor care cunosc limba englez estede 17% fa de 30% în UE (EQLS 2003), majoritatea fiind tineri. De asemenea,propor ia celor care utilizeaz computerul i navigheaz pe internet este mic

în comparaie cu media european, îns datele furnizate de ultimul eantion de

Diagnoz a Calitii Vieii (2006) arat o cretere cu 10% a celor care dein uncomputer personal, în comparaie cu anul 2003. Aceast situaie constituie opremis pentru educarea timpurie a copiilor i familiarizarea cu computerul.

Un fenomen frecvent întâlnit este supracalificarea personalului, angajareape poziii inferioare pregtirii (Ghinraru, 2007). Datele ACOVI (2004) arat c



66

Grafic 4Ratele ocuprii, pe sexe (%)

Sursa: Eurostat 2008.

În ceea ce privete rata omajului apare o diferen semnificativ: femeiledeclar c se afl în cutarea unui loc de munc în propor ie mai sczut cu 2%decât brbaii (Eurostat, 2008), situaie justificat prin modelul culturalperpetuat, în care femeile î i asum statutul de casnice. Diferenele salariale lanivel european înclin balana tot în favoarea persoanelor de sex masculin: celemai multe persoane care câtig salariul minim pe economie sunt femei(Eurostat, 2006), situaie prezent i în ara noastr , cu o pondere de 13/11pentru femei. Diferenele de salarizare dintre femei i brbai au o medie deaproximativ 10%, în timp ce media european a aceluiai indicator este de 15%(Eurostat, 2008). Condiiile de munc sunt mai bune pentru femei decât pentrubrbai, acetia fiind mai expui la factori de risc pentru sntatea i siguranalor, aceast concluzie fiind corelat cu domeniile de activitate în care lucreazmai degrab brbaii: industrie grea, minerit, construcii (Ghinraru, 2007).

2.3.4. Sntate i siguran la locul de munc

Între condiiile de munc i principiile de siguran i sntate la locul demunc exist o legtur puternic, iar precaritatea lor poate conduce mai

departe la consecine asupra individului, dar i a angajatorului: absenteism, îmbolnviri, invaliditate temporar sau permanent. Studiul Acovi (INS 2004,apud Ghinraru, 2007)) a luat în considerare elemente fundamentale pentruevaluarea calitii ocuprii, a mediului în care oamenii muncesc i care nutrebuie s le afecteze sntatea sau integritatea fizic sau psihic. Evalurilesubiective ale populaiei s-au referit la 8 dimensiuni negative ale condiiilor de



67

munc (Ghinraru, 2007): cldur , frig, poluare, mizerie, zgomot, poziii fizicedureroase sau obositoare. Cele mai frecvente probleme identificate au fost:cldura excesiv (31%), poluarea (21%), zgomotul (18,5%), poziiile incomode(13,5%), frigul (12,6%), mizeria (11,4%) i umiditatea crescut (3,8%). Celemai proaste condiii fizice de munc s-au asociat cu trei sectoare ale economieinaionale: agricultura, mineritul i construciile, aa cum se întâmpl de fapt întoate rile, în mod tradiional (Kapitany i alii, 2005). Sectorul de sntate iservicii sociale a fost asociat cu condiiile de munc degradante.

Analiza condiiilor de munc în funcie de tipul de proprietate a companiilor angajatoare arat un clar dezavantaj al firmelor mixte cu capital public–privat,foste companii de stat, care funcioneaz în special în sectorul industrial.

Datele europene comparative arat c România se afl printre rile cu celemai multe persoane expuse la condiii de munc dificile fizic (21% se afl în

aceast situaie fa de 12% media european)1 fiind depit de Bulgaria,Polonia, Cipru, Turcia i Grecia (Kapitany et al., 2005). Evaluarea condiiilor demunc din punctul de vedere al riscului psihologic situeaz România, deasemenea, pe o poziie peste media UE2 (23% fa de 17% în UE) (Kapitanyop.cit.) Rata accidentelor la locul de munc este un indicator care arat înmod obiectiv cât de periculoase sunt condiiile de munc i în ce msur potduna integritii fizice a persoanei. În contextul fenomenului îmbtrâniriipopulaiei apare ca fundamental asigurarea unor condiii de munc adecvatei pentru populaia vulnerabil social. Datele statistice din anul 2005 (Eurostat2008) arat c în România numrul accidentelor de munc3 s-a diminuat într-o oarecare msur fa de anii trecui, dar în continuare exist una dintre celemai ridicate rate ale incidenei accidentelor la locul de munc.

Grafic 5Rata incidenei accidentelor de munc


1 Eurobarometru 20022 Eurobarometru 20023 Accidente care presupun minimum 3 zile de îngrijiri medicale i concediu pltit

(Eurostat), rata incidenei se calculeaz la 100 000 persoane.



70



70

2.3.7. Organizarea muncii i echilibrul munc - timp liber Echilibrul timp de munc-timp liber reprezint o problem care a suscitat

interesul cercettorilor mai ales în ultima vreme, în urma constat rii existeneiunei relaii directe între acest echilibru i calitatea vieii. În mod tradiional,femeile se ocup în mai mare msur de problemele gospodriei i sepresupune c trebuie s aib mai mult timp liber pentru cas i copii. Echilibruldintre aceste dou capitole ale vieii este important atât pentru participarea pepiaa muncii, pentru fertilitate, formarea familiei, cât i pentru calitatea vieii.

Acest echilibru depinde în foarte mare msur i de celelalte dimensiuni aledomeniului ocuprii: flexibilizarea, securitatea, santatea i sigurana la loculde munc, participarea la cursurile de formare continu.

Figura 3

Organizarea timpului i calitatea vieii (Naegel i alii 2003, 60)

În România ultimilor ani, durata timpului de munc a fost mai mare decâtcea medie european. Timpul de lucru mediu sptmânal este de 40,4 ore înRomânia (LFS 2007), în comparaie cu media european de 38 de ore pe

71



sptmân. De asemenea, aproximativ 62% din populaia activ î i desf ura în 2007 activitatea economic principal în perioade atipice ale zilei sau alesptmânii.

Studiul EQLS (2003) a inclus câteva întrebri legate de acest aspect,urmrind modul în care populaia evalueaz echilibrul dintre munc i timpulliber. Datele pentru România arat c oamenii percep dificulti în atingereaechilibrului în viaa lor, timpul dedicat muncii interferând în mod negativ curesponsabilitile pe care le au în familie i gospodrie.

Grafic 6

Dificulti ale persoanelor active economic de a echilibra viaa de familiecu munca (procente)

Sursa: Mrginean i alii 2006

Distribuia pe genuri arat c femeile din România, în mod asemntor cucele din alte ri europene, se plâng mai frecvent decât brbaii de dificulti înarmonizarea vieii de familie cu cea ocupaional, într-o mare msur i dincauza faptului c rolul lor este mai activ i solicitant în activitile gospodriei.Totodat, rata medie a ocuprii femeilor care au copii în grij este mai mic încomparaie cu cea a femeilor f r copii. În mediul rural se constat c exist

dificulti mari în îndeplinirea sarcinilor de acas. Vârsta este un factor important care explic ansele de echilibrare a celor dou arii din viaapersonal, persoanele tinere fiind capabile s fac fa cerinelor diverse.

72



2.3.8. Dialogul social i implicarea lucr torilor Element-cheie al unei bune colabor ri între angajator i angajat, dialogul

social poate conduce la îmbuntirea calitii ocuprii. Cea mai r spânditform de dialog social o reprezint acordurile colective de munc. Dialogulsocial instituionalizat în România are o form piramidal (Nicolescu, 2007) ise definete la 4 niveluri: naional, sectorial, al grupului de companii i alcompaniei:

Naional Sectorial Grup decompanii

Companie

Tripartit

(Guvern, Sindicate,Patronat)

Tripartit

(Minister deprofil, Sindicate

de profil,Patronat)

Bipartit(Sindicate,Patronat)

Bipartit(Sindicate de

profil, Patronat)

Include contracte

colectiverealizate între

grupuri decompanii, ca

subsector specific al unuisector mai larg

Faciliteaz

realizarea,la nivelul

companiei,de acorduri

colective întresindicat i

management

O form superioar de parteneriat social este reprezentat de negociereai semnarea acordurilor sociale la nivel naional. În România, primul acordsocial s-a încheiat în februarie 2001, fiind semnat de toate confederaiilesindicale

i de patronate reprezentative la nivel na

ional, constituind un

instrument major de construire, consultare i cooperare pentru identificareasoluiilor la problemele economico-sociale semnificative. Derularea acestor acorduri sociale a avut ca rezultate:

elaborarea i implementarea dialogului social sectorial i teritorial; elaborarea i susinerea în comun a numeroase proiecte de legi i acte

normative cu impact social deosebit: Codul muncii, Legea patronatelor,Legea sindicatelor, Legea privind stimularea ocuprii for ei de munc iprotecia social a omerilor, Legea pentru asigurarea pentru accidentede munc i boli profesionale etc.

asigurarea unui climat de pace i stabilitate social. Exemplificm prindiminuarea considerabil a conflictelor de munc, precum i dispariia

micrilor sindicale revendicative de nivel naional, nemulumirilereferindu-se doar la problemele cu impact sectorial sau frecvent local.(MMSSF2007)

Un instrument pentru Dialog Social îl reprezint Consiliul Economic i Socialcu rol în discutarea tuturor iniiativelor legislative din domeniu. Dialogul social lanivel naional constituie cel mai important tip de contract colectiv, care

73



afecteaz toi angajaii din ar , având rol în domeniul proteciei sociale(salariul minim pe economie ) i o valoare legal (Nicolescu).

La nivel sectorial, în România erau încheiate, în anul 2005, 13 acorduricolective, iar la nivel de grup de companii se semnaser deja 11. La nivelulcompaniilor, contractele colective de munc apar foarte frecvent (peste 75%)1

în cazul societilor comerciale cu peste 250 de angaja i i în propor ie multmai sczut în cazul firmelor mici (sub 50%). Doar în primele 9 luni ale anului2007 au fost înregistrate 9600 de contracte colective de munc (MMSSF2008).

Conflictele la locul de munc sunt generate, cel mai frecvent, de problemelesalariale, de cerine cu privire la condiiile de munc, de orele de munc iformarea profesional (Nicolescu, 2007). În primele 9 luni ale anului 2007 au

fost înregistrate 16 conflicte de interese ale salariailor (MMSSF 2008).

2.3.9. Diversitate i nediscriminare

Diversitatea i nediscriminarea reprezint principii fundamentale alemodelului social european i presupun ca toi angajaii s fie tratai în modegal, indiferent de gen, vârst, dizabiliti, ras sau etnie. Se consider cfiecare angajator trebuie s in cont de nevoile for ei de munc, variat dinpunct de vedere cultural i al caracteristicilor sociodemografice. UniuneaEuropean include între grupurile vulnerabile în ceea ce privete ocupareafor ei de munc tinerii i vârstnicii. Rata ocuprii tinerilor în România (15-24 deani) are o valoare de 29%, în timp ce media aceluiai indicator în Uniunea

European este de 37%. rile din Europa de Est au, de asemenea, un gradsczut de ocupare a tinerilor (21-26%).

Grafic 7Rata ocuprii populaiei vârstnice (55-64 ani)

Eurostat 2008.

1 Date avansate de sindicate (Nicolescu 2007).

74



Propor ia vârstnicilor ocupai este de 37% situându-se în apropiere medieiUniunii Europene (40%). Alte ri est-europene au o implicare mai activ avârstnicilor pe piaa for ei de munca (Ungaria 57% i Estonia 52%). Pondereavârstnicilor ocupai economic a sczut foarte mult în ultimii ani, în urmapensionrii anticipate, msur menit s evite concedierile la vârste ridicate.

Persoanele cu dizabiliti se afl în risc de excluziune de pe piaa muncii, iar fenomenul de îmbtrânire demografic va crete într-o mare msur pondereapersoanelor cu deficiene. Integrarea acestor persoane în munc presupuneexistena unor condiii speciale de munc, dar i a politicilor care s favorizezenondiscriminarea.

2.3.10. Performan a economic global i productivitatea

Între performana economic i productivitatea muncii exist o relaie dedirect cauzalitate. În primul rând, productivitatea crescut conduce la sporireabugetar i, implicit, la posibilitatea investiiilor în retehnologizare i îmbuntireacondiiilor de munc, la sporirea accesului la cursurile de formare continu,

îmbuntirea dialogului social i a raporturilor de munc, abordarea flexibil aocuprii, securitatea angajatorilor i a angajailor. Pe de alt parte, calitateaocuprii reprezint un factor important pentru creterea productivitii muncii.

Pentru msurarea acestei dimensiuni macroeconomice se folosesc indica-tori specifici: produsul intern brut, productivitatea muncii pe persoan angajat.

Grafic 8Produsul intern brut i productivitatea muncii în Europa


75



Datele pentru anul 2007 arat c România ocup penultimul loc din Europa, înaintea Bulgariei, dar tendina este una cresctoare pentru ultimii ani.Strategia de la Lisabona are ca obiectiv creterea productivitii muncii idefinete instrumentele necesare pentru aceasta: stimularea progresuluitehnologic, creterea intensiv a muncii în vederea atingerii ocuprii depline.Un element important al lumii moderne îl reprezint calificarea i stpânireametodelor moderne de munc. Aadar procesul de învare continureprezint o strategie de cretere a productivitii, prin stimularea utilizriitehnologiilor noi i a specializrii for ei de munc.

Bibliografie

Blaa, Ana. 2002. Calitatea vieii de munc. În Calitatea Vie ii în România,coord. Ioan Mrginean i Ana Blaa, 147-198, Bucureti,Editura Expert.

Bonstead-Bruns, Melissa. 2007. Work Sociology. In Blackwell Encyclopedia of Sociology , ed. Ritzer George, Blackwell Publishing, BlackwellReference Online www.blackellreference.com.

Clark, Andrew E. 1999. Are wages habit-forming? evidence from micro data.Journal of Economic Behavior & Organization 39: 179–200.

Commission of the European Communities. 2001. Employment and social policies: a framework for investing in quality. Communicationfrom the Commission to the Council, the European Parliament,the Economic and Social Committee of the Regions COM(2001) 313 final, Brussels. http://ec.europa.eu/employment_

social/employment_analysis/com2001_0313_en.pdf.Davoine, Lucie, and Christie Erhel. 2006. Monitoring employment quality inEurope: European Employment Strategy Indicators and beyond,Document de Travail 66. Paris: Centre d’etudes de l’emploi,University Paris. http://www.cee-recherche.fr/fr/doctrav/monitoring_employment_quality_europe_66.pdf.

European Commission. 2008. Employment in Europe 2007.http://ec.europa.eu/employment_social/employment_analysis/employ_2007_en.htm

European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions.2007a. European Working Conditions Survey Seminar, Quality of work and employment in Europe. Women or men does it

matter?http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2007/115/en/1/ef07115en.pdf.European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions.

2007b. Varieties of flexicurity: reflections on key elements of flexibility and security . http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2007/21/en/1/ef0721en.pdf.

76



Fahey, Tony, Bertrand Maitre, Christopher Whelan, Robert Anderson, Henryk

Domanski, Ekaterina Ostrowska, Jens Alber, Jan Delhey,Wolfgang Keck, Ricarda Nauenburg, Manuela Olagnero andChiara Saracenco. 2004. First European Quality of LifeSurvey : Quality of life in Europe. Luxemburg: Office for OfficialPublications of the European Communities.

Gallie, Duncan. 2007. Welfare regimes, Employment Systems and JobPreference Orientations. European Sociological Review , 23 (3).

Hwang, Hae-shin, Dale T. Mortensen and W. Robert Reed.1998. Hedonicwages and labor market search. Journal of Labor Economics 16(4): 815-847.

Kapitany Balazs, Katalin Kovacs, and Hubert Krieger. 2005. Working and living in an enlarged Europe. Luxemburg: Office for Official

Publications of the European Communities.Mrginean Ioan. 2002. Semnificaia cercetrilor de calitatea vieii. În CalitateaVie ii în România, coord. Ioan Mrginean i Ana Blaa, 25-60.Bucureti: Editura Expert.

Mrginean, Ioan, Iuliana Precupeu, Ana Maria Preoteasa, Bogdan Voicu andVassil Tsanov. 2006. First European Quality of life survey:Quality of life in Bulgaria and Romania. Luxemburg: Office for Official Publications of the European Communities.

Mederly P. and P. Nováek. 2002. Global Partnership for Development,Sustainable Development Index . Olomouc, Czech Republic:Palacky University (for: American Council for the United NationsUniversity).

Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i a Familiei. 2007. Buletin statistic trimestrial în domeniul muncii i protec iei sociale nr.1(57)/2007 .http://www.mmssf.ro/website/ro/statistici/conditii57.pdf

http://www.mmssf.ro/website/ro/statistici/somaj60.pdf Naegele, Gerhard, Corinna Barkholdt, Bert de Vroom, Jorgen Goul Andersen

and Katrin Kramer. 2003. A new organisation of time over working life, Luxemburg, Office for Official Publications of theEuropean Communities.

Nicolescu, Luminia. 2007. Capacity building for social dialogue at sectoral and company level . European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions. http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2007/2211/en/1/ef072211en.pdf.

Vermeylen, Greet. 2007. Quality of work and employment and gender:introduction. Some findings from the 4th European Working Conditions Survey . Paper presented at Seminar on Quality of Work and employment and gender, 6-7 December, Bruxelles.



indicatori precum aglomerarea locuinelor, existena unei toalete racordate la

canalizare, degradarea pereilor sau prezena igrasiei (Domanski i alii, 2004).Conform datelor din tabelul 1, România se numr printre rile europene

cu numrul cel mai ridicat de locuine f r toalet în interior. Densitateacrescut a locuirii reprezint o alt problem a locuirii în ara noastr . De fapt,„înghesuiala” locativ este cea mai crescut din rile membre sau candidate laUE, în România având suprafaa medie locuibil i suprafaa locuibil alocateunei persoane cele mai mici, cu niveluri inferioare celor din Bulgaria sauPolonia (vezi Voicu i Noica, 2001, 137). De asemenea, numrul mediu decamere pe locuin este cel mai sczut, de menionat fiind faptul c 90% dintrelocuinele urbane au cel mult trei camere (Pascariu i Stnculescu, 2003, 250).

Tabelul 1

Indicatori ai locuirii în câteva ri europene(preluat din Voicu i Voicu, 2006)

Camere pepersoan

Camere pelocuin

Suprafaamedie

locuibil pepersoan

(m2)

% locuinecu ferestre

cuprobleme

de închidere

% locuinef r toalet în interior

Austria 1,8 3,5 24,0 8 1Belgia 2,7 5,5 34,5 13 3Germania 1,9 3,6 29,8 10 1

Grecia 1,4 3,0 25,7 19 1Italia 1,5 3,6 32,9 13 1MareaBritanie

2,6 4,4 31,9 8 1

Portugalia 1,5 3,5 - 40 5Suedia 1,9 3,7 - 6 1Polonia 0,9 2,8 18,2 21 11Ungaria 1,1 2,7 32,1 15 8Bulgaria 1,3 3,1 16,7 25 30

România 0,97 2,6 14,3 29 53

Surse: European Quality of Life Survey 2003, conform Domaski .a. (2006),exceptând suprafaa locuibil pe persoan, pentru care am folosit B.Voicu (2005b) ipentru care anul de referina este în general 1994-1995. Pentru România, în ce prive tetoi indicatorii exceptând starea ferestrelor, am folosit date provenite din rapoartele INS(Recensmânt 2002).



Fi 1



Figura 1

Ponderea gospodriilor care au acces la urmtoarele utiliti

Sursa: Diagnoza Calitii Vieii 2006.

În ceea ce privete restul utilitilor domestice luate în considerare, situaiagospodriilor din mediul rural este mult mai proast, aa cum rezult din Figura2. Înclzirea central, apa curent, toaleta cu ap i baia lipsesc dinmajoritatea covâr itoare a gospodriilor rurale, în timp ce apa curent esteprezent doar într-o treime din locuinele de la sat.

Figura 2

Accesul difereniat la utiliti în funcie de mediul rezidenial (%)

Diferenele între rural i urban sunt statistic semnificative pentru toate dimensiunileanalizate pentru un nivel de semnificaie p<0,001.


82

Datele relev existena unor dispariti enorme între sat i ora În timp ce



Datele relev existena unor dispariti enorme între sat i ora. În timp ce

oraul are acces la utiliti domestice care asigur un confort minimal locuirii,satul românesc este foarte departe de standardele moderne, de condiiile dinrile membre ale UE i mai are drum lung de parcurs pân la asigurareapremiselor unei bunstri orientate spre dezvoltare durabil pentru rezideniisi.

Îns, accesul la utiliti variaz nu numai în funcie de mediul rezidenial, cii în funcie de dimensiunea localitii i de gradul de dezvoltare al acesteia.Conform datelor din Tabelul 2, accesul la utiliti domestice crete odat cudimensiunea i cu gradul de dezvoltare a localitii. În timp ce în oraele mari i

în cele medii majoritatea populaiei are acces la utilitile domestice care auf cut obiectul prezentei investigaii, în oraele mici lucrurile stau diferit. Maipuin de jumtate dintre rezidenii oraelor care au mai puin de 300 de mii de

locuitori au acces la ap curent i la înclzire cu central termic i doar doutreimi dintre acetia au toalet cu ap. Aceste diferene între condiiile delocuire existente în oraele mari i cele mici sunt susinute de rezultatele unor studii anterioare dedicate subiectului (vezi Voicu i Voicu 2005).

Tabelul 2

Accesul la utiliti în funcie de dimensiunea localitii (%)

Utilitidomestice

comunsrac

comunmediudezvol-

tat

comundezvol-

tat

ora mic(sub 30de mii

locuitori)

oramediu

(între 30mii i 199

de miilocuitori)

ora mare(200 de miilocuitori saumai mare)

Buctrie separat 72 79 79 90 93 94

Ap rece curent 16 31 50 90 95 98

Baie sau du 10 22 40 78 89 93

Toalet cu ap 6 14 31 75 89 94

Ap cald curent 2 6 19 48 88 87 Înclzire central ielectric

3 2 11 47 69 80

Diferenele între tipuri diferite de localiti sunt statistic semnificative pentru toatedimensiunile analizate, pentru un nivel de semnifica ie p<0,001, VRA1 > +/- 1,96 pentrutoate celulele din tabel.


1 Valoarea Rezidual Ajustat (VRA) indic existena unei asocieri semnificative într-oanumit celul a tabelului de contingen, pentru valori ale VRA > +/- 1,96. Valori aleVRA >1,96 indic existena unei asocieri pozitive, iar VRA>-1,96 arat existena uneiasocieri negative.



Român Maghiar Rom Alta



g

% din totalul etniei 58 63 19 39Baie sau duVRA 2,97 0,98 -4,61 -1,90

% din totalul etniei 55 54 19 50Toaleta cu ap

VRA 2,58 0,04 -4,17 -0,38% din totalul etniei 43 35 3 25

Ap cald curentVRA 4,29 -0,96 -4,74 -1,74

% din totalul etniei 37 33 3 32 Înclzire central ielectric VRA 2,95 -0,47 -4,19 -0,40Diferenele între etnii sunt statistic semnificative pentru toate dimensiunile analizate,pentru un nivel de semnificaie p<0,001, VRA > +/- 1,96 pentru toate celulele din tabel.

Sursa: Diagnoza Calitii Vieii 2006

Un alt indicator al locuirii de calitate îl constituie densitatea de locuire, adicsuprafaa sau numrul de camere care îi revin unei persoane, într-o locuin. Înanaliza de fa am utilizat ca indicator al densitii numrul de camere care îirevin unei persoane. Conform datelor din Tabelul 4, densitatea locuirii estesimilar în România cu cea din statele noi membre ale UE, unei persoanerevenindu-i în medie 1,1 camere. Aceast medie este îns inferioar celei dinstatele vechi membre, fapt ce relev o mai mare aglomerare rezidenial înstatele post-comuniste incluzând aici i România.

Tabelul 4

Densitatea locuirii în România i în statele membre ale UE

Densitatea locuirii (camere /persoan)

România (2006) 1,1Statele noi membre ale UE 1,1Statele vechi membre ale UE 1,9Sursa: Domanski i Ostrowska (2004) pentru statele membre UE i Diagnoza CalitiiVieii 2006 pentru România.

Densitatea de locuire difer în România în funcie de mediul rezidenial,avantajând de aceast dat mediul rural. Densitatea de locuire estesemnificativ mai ridicat în mediul urban. În timp ce, în urban, unei persoane îi

revine în medie o camer , în rural densitatea este mai redus, unei persoanerevenindu-i în medie 1,16 camere1. Dei locuinele din rural nu au acces la oserie de utiliti care s permit o locuire de calitate, în ceea ce privete

1 Diferen statistic semnificativ pentru un nivel de semnificaie p<0,001 al testului T.

85

densitatea de locuire situaia este mai bun decât la ora. În România oraul



ofer locuine „înghesuite”, îns cu acces la utiliti precum apa curent, apacald sau toaleta cu ap, în timp ce situaia în rural este invers.

Tabelul 5

Densitatea de locuire în funcie de tipul de localitate

comunsrac

comunmediu

dezvoltat

comundezvoltat

ora mic(sub 30 de

mii locuitori)

ora mediu(între 30 demii i 199 demii locuitori

ora mare(200 de miilocuitori saumai mare)

Camere /persoan(medie)

1,19 1,29 1,06 1,09 1,05 0,91

Diferene statistic semnificative pentru un nivel de semnificaie p< 0,001 al Testului FSursa: Diagnoza Calitii Vieii 2006

Dimensiunea i gradul de dezvoltare a localitii induc diferenesemnificative în ceea ce privete densitatea rezidenial. Densitatea cea mairedus caracterizeaz zonele rurale mediu i slab dezvoltate. Localitile cunivel crescut de dezvoltare, fie ele rurale sau urbane reprezint un factor deatracie rezidenial i astfel aglomerarea crete, în timp ce zonele cu nivel dedezvoltare redus nu reprezint poli de atracie, aa cum rezult din Tabelul 5.

Tabelul 6

Densitatea de locuire în funcie de etnie

român maghiar rom alta

Camere / persoan (medie) 1,11 1,01 0,61 0,76Diferene statistic semnificative pentru un nivel de semnificaie p< 0,001 al Testului F


Densitatea rezidenial variaz i în funcie de apartenena etnic. Tabelul 6relev faptul c, din nou, populaia de romi este dezavantajat, în timp ce„înghesuiala” cea mai sczut se întâlnete în rândul populaiei majoritare.Spaiul mediu care îi revine unui membru al unei familii de romi estesemnificativ mai redus, întrind ideea c romii sunt expui unei locuiri precare.Practic, populaia de romi cumuleaz o serie de dezavantaje în ceea ce

privete locuirea, legate atât de accesul al utiliti domestice, cât i dedensitatea de locuire.

86

3.3. Satisfac ia fa de condi iile de locuire



Dei România ofer printre cele mai slabe condiii de locuit din Europa,românii sunt totui destul de mulumii cu locuinele pe care le au. Datele dinFigura 1 indic faptul c 65% dintre români consider c locuina pe care oocup este bun sau foarte bun. Constatarea poate s par paradoxal laprima vedere, îns trebuie inut cont de faptul c, dei locuirea este o nevoiegeneral uman (Lux, 2003), satisfacerea ei este modelat cultural, deoareceindivizii au dezvoltat ci diferite de satisfacere a nevoilor în funcie de contextulcultural în care tr iesc (Doyal i Gough, 1991).

Figura 3

Cum caracterizai locuina dvs.?


Datele comparative susin ideea c, dei în România locuirea nu este decea mai bun calitate, în multe cazuri standardele moderne fiind foarte departede ceea ce ofer realitatea cotidian, românii sunt tot atât de satisf cui decondiiile de locuit pe care le au ca i ceilali europeni. Datele din Figura 4indic faptul c românii se încadreaz în media european în ceea ce privetemulumirea fa de locuin, cu un nivel superior altor ri postcomuniste.Diferena dintre condiiile obiective de locuire i gradul de mulumire poate fiexplicat, pe de o parte, prin factori de ordin cultural, iar pe de alt parte, prinnivelul de aspiraii al populaiei. Aa cum aminteam anterior, modul desatisfacere a nevoii de locuire este modelat cultural i depinde de standardulconsiderat a fi normal pentru societatea respectiv. Probabil c standardele

românilor sunt mai sczute în ceea ce privete locuirea decât ale altor europeni. Acest standard are asociat un nivel de aspiraii din partea populaiei,adic oamenii aspir la ceea ce este considerat a fi decent la nivelul societ iilegat de condiiile de locuire. Dac locuinele le ofer ceva apropiat de aceststandard, oamenii sunt satisf cui cu puinul pe care îl au. Pe de alt parte,

87

oamenii nu aspir la el în lipsa unui model al unei locuiri de calitate superioar ,



nivelul de aspiraii redus f cându-i s fie mulumii cu ceea ce au.Figura 4

Media satisfaciei fa de locuin în rile europene (r spunsurile au fostmsurate pe o scal la 1 la 10)

Sursa: European Quality of Life Survey , 2003, (cf. Alber 2004, 21).

Un grad de mulumire crescut se observ i în cazul calitii pe care o arevecintatea locuinei. Datele din Figura 5 arat c peste 70% dintre românisunt mulumii de condiiile pe care le ofer zona în care locuiesc în ceea ceprivete calitatea apei, prezena spaiilor verzi, zgomotul i poluarea. Se poatespune c în ansamblu românii sunt mulumii atât de vecintatea în care stau,cât i de locuina pe care o au, dei, în multe cazuri, atât vecintatea cât i

locuina nu ofer prea multe motive de satisfacie. Analiza de fa a încercat s identifice factorii care îi fac pe cei intervievais fie mulumii atât de locuina pe care o au, cât i de zona în care locuiesc.

88

Figura 5



Ponderea satisfaciei fa de calitatea vecintii


Au fost incluse în lista de determinani ai satisfaciei cu locuina i cu zonarezidenial atât factori de ordin obiectiv, precum accesul acesteia la utiliti,tipul de proprietate asupra locuinei sau mediul rezidenial, cât i factorisubiectivi, cum ar fi satisfacia general fa de viaa de zi cu zi iautoetichetarea ca srac, indice al sr ciei subiective. De asemenea, au fostincluse în lista de predictori o serie de caracteristici sociodemografice alepersoanei, cum ar fi vârsta, sex, apartenena etnic sau averea acumulat.

Rezultatele analizei de regresie prezentate în Tabelul 7 arat c, printreprincipalii predictori ai satisfaciei fa de locuire, se afl indicatori subiectivi iobiectivi de sr cie. Cu alte cuvinte, cei care sunt sraci i care se consider afi sraci sunt mai puin mulumii de locuina pe care o au i care probabil c leofer mai puin confort. Interesant este faptul c accesul locuinei la utiliti nuconstituie un predictor semnificativ, adugarea sa în model neaducând niciun

89

plus de explicaie1. Un alt predictor semnificativ este satisfacia fa de viaa de



zi cu zi, cele dou variabile, dependent i prezis, f când parte dintr-un factor comun de satisfacie general fa de via. Apartenena la etnia rom iproprietatea asupra locuinei influeneaz, de asemenea, semnificativ satis-facia fa de locuin. Este de menionat c densitatea de locuire nu afecteazsatisfacia fa de locuin, rezultate similare fiind înregistrate i în cazulvârstei, mediului de reziden i al sexului.

Tabelul 7

Regresie linear multipl: Variabila dependent Satisfac iefa de locuire

Coeficient deregresie

nestandar-dizat B

Coeficientde regresie

standar-dizat

Nivel desemnificaie

(p)Toleran

(Constanta) 2,139 0,000 Avere acumulat 0,108 0,233 0,000 0,621 Autoevaluarea ca srac(pe o scal de la 1 la 10)

0,100 0,203 0,000 0,713

Satisfacia fa de viaade zi cu zi

0,164 0,187 0,000 0,784

Respondentul apar ineetniei roma

-0,429 -0,089 0,001 0,883

Locuina esteproprietatea gospodriei

0,196 0,071 0,009 0,929

Densitate de locuire(camere pe persoan)

0,056 0,045 0,106 0,873

Vârsta în ani împlinii 0,001 0,023 0,435 0,815Mediul de reziden(urban)

-0,014 -0,008 0,785 0,800

Sexul respondentului(masculin)

0,010 0,006 0,829 0,981

R2 = 0,268, R2 ajustat = 0,262, Durbin – Watson = 1,964.

Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, 2006.

Datele arat c satisfacia fa de locuin nu depinde de condiiile de

locuire (acces la utiliti, densitate rezidenial, mediul rezidenial) i destatusul sociodemografic al persoanei, efectul accesului la utiliti fiind îns

1 Accesul la utiliti a fost eliminat din model din cauza multicolineraritii cu indicatorul

de avere acumulat.

90

mediat de averea acumulat. Cu alte cuvinte, ceea ce determin un grad sporit

d ti f i f d l i t it i i i tât



de satisfacie fa de locuin este situaia economic a persoanei atât ceaobiectiv cât i cea perceput. Cu cât un individ este mai bogat i se simte a fimai puin afectat de sr cie, cu atât acesta va fi mai mulumit de casa în carest. În plus, cei care locuiesc într-o cas aflat în proprietatea familiei tind sfie mai mulumii. Apartenena la etnia roma scade satisfacia fa de locuire,fapt justificat de condiiile precare în care locuiesc etnicii romi, în multe cazuri.

Tabelul 8

Regresie multipl: Variabila dependent Mul umirea fa de condi iiledin zona de reziden

1


nestandar-dizat B


standar-dizat

Nivel desemnificaie

(p)Toleran

(Constant) -0,332 0,016Mediul de reziden (urban) -0,414 -0,228 0,000 0,804Satisfacia fa de viaa dezi cu zi

0,126 0,135 0,000 0,885

Avere acumulat -0,054 -0,109 0,002 0,682Vârsta în ani împlinii 0,004 0,083 0,008 0,836Densitate de locuire(camere pe persoan)

0,089 0,068 0,025 0,884

Sexul respondentului(masculin)

0,053 0,029 0,311 0,982

Respondentul apar ine etnieiroma

-0,025 -0,005 0,872 0,899

R2 = 0,117, R2 ajustat = 0,111, Durbin – Watson = 1,740.


În cazul satisfaciei fa de zona rezidenial factorii care exercit influensunt diferii fa de cei care determin satisfacia fa de locuin. Rezidenaurban este principalul predictor al satisfaciei cu zona, cei care locuiesc laora fiind mai puin satisf cui de mediul în care tr iesc. Este probabil efectulgradului ridicat de poluare i zgomot din marile orae, precum i al lipsei despaii verzi din marile aglomer ri urbane. Satisfacia fa de viaa cotidian

apare i în aceste caz ca predictor, f când parte dintr-un factor comun demulumire generalizat cu propria via. Averea acumulat acioneaz ca factor inhibitor fa de satisfacia cu zona de reziden, cu cât averea acumulat este

1 Modul de construcie al indicelui de Mul umire fa de zon este prezentat în anex.



93

An End or A New Beginning?, coord. Martin Lux, 243-292,

Budapesta: Open Society InstituteS d D it 2003 S i bilit t î i l d lt ii I i P li



Budapesta: Open Society Institute.Sandu, Dumitru, 2003, Sociabilitatea în spa iul dezvolt rii , Iai, Polirom.

Voicu, Bogdan i Ruxandra Noica, 2001, Nevoia de locuine în România, în Analele Institutului Na ional de Cercet ri Economice, 134-163,Bucureti: Centrul de Informare i Documentare Economic.

Voicu, Bogdan i Mlina Voicu, 2005, Accesul la utiliti publice în România,Calitatea Vie ii 1-2, 21 – 50.

Voicu, Mlina, 2002, Ecologismul, În Dic ionar de politici sociale, Luana Pop,coord., 286-289, Bucureti: Expert.

Voicu, Mlina i Bogdan Voicu, 2006, Cât de bine se simt or enii în locuinelelor, În Via a social în România urban, coord. Dumitru Sandu,

55-76, Iai, Polirom.

94

Anex

Tabelul 9



Accesul la utiliti în funcie de educaie

Fr coal

coalgeneral

neter-minat

coalgene-ral

coalprofe-sional

Liceucoalpostli-ceal

Studiisuperi-oare

Numr cazuri

30 77 196 217 241 70 110Buctrieseparat

VRA -3,79 -5,86 -0,52 -0,21 2,66 3,03 3,17Numr cazuri

17 38 122 172 218 60 109 Apa rececurent

VRA -4,31 -8,10 -5,19 0,22 5,96 3,15 6,65Numr cazuri

8 25 93 144 194 60 109Baie saudu

VRA -5,55 -8,17 -6,03 -0,39 5,81 4,65 8,48Numr cazuri

7 18 83 132 190 58 108Toaletacu ap

VRA -5,35 -8,73 -6,31 -0,87 6,47 4,72 8,99Numr cazuri

5 11 53 93 148 51 96 Ap caldcurent

VRA -4,27 -7,34 -6,49 -1,87 5,35 5,28 9,61Numr

cazuri

5 9 50 78 123 44 89 Înclzire

central ielectric VRA -3,61 -6,67 -5,21 -2,11 3,92 4,61 9,69

Tabelul 10

Structura factorului Satisfac ie fa de zona reziden ial :saturaii i comunaliti

Saturaii Comunaliti

Zgomot 0,691 0,478

Poluare 0,859 0,738

Lipsa accesului la un spaiu de recreere/spaiu verde 0,556 0,309

Lipsa calitii apei 0,525 0,275 Analiza factorial a evideniat existena unui singur factor care explic 45% din variaiavariabilelor, KMO = 0,723.



97

durabil au fost surprinse i în cadrul programului de evaluare PISA 2006, în

care au fost incluse întrebri prin care a fost vizat responsabilitatea elevilor învârst de 15 ani vizavi de aspecte legate de problematica dezvoltrii durabile.f



Elevii au fost solicitai s-i exprime acordul sau dezacordul cu privire laurmtoarele enunuri: A – uzinele trebuie s fie obligate s-i depoziteze însiguran deeurile periculoase; B - sunt de acord cu legile care protejeazhabitatul speciilor aflate pe cale de dispari ie; C – este important s seefectueze controale regulate ale emisiilor de gaze ale mainilor, ca o condiie aposibilitii utilizrii lor; D – pentru a reduce deeurile, utilizarea ambalajelor deplastic trebuie redus la minim; E – electricitatea ar trebui s fie produs dinresurse regenerabile, chiar dac acestea sunt mai scumpe; F – faptul de arisipi energia lsând în funciune aparate electice pe care nu le utilizm îmicreeaz neplcere; G - sunt de acord cu legile care limiteaz emisiileuzinelelor, chiar dac aceasta va însemna creterea preului produselor.

Tabel 1Indicele responsabilitii cu privire la dezvoltarea durabil (PISA 2006) –Procentul elevilor care s-au declarat “de acord”cu enunurile de mai sus

ara A B C D E F G Australia 92 93 90 88 78 62 52 Austria 92 91 87 81 78 63 69Belgia 94 93 94 86 69 76 68Canada 93 93 93 86 74 69 66Cehia 93 93 93 64 82 52 63Danemarca 92 92 81 82 71 54 75

Finlanda 91 91 93 81 79 59 71Frana 94 95 95 85 79 87 77Germania 91 91 89 80 77 64 53Grecia 91 90 97 85 66 82 76Ungaria 94 94 95 86 79 77 85Islanda 89 91 86 73 82 45 65Irlanda 94 93 92 92 77 60 61Italia 95 96 96 80 84 84 68Japonia 88 92 89 90 81 73 71Coreea 97 96 97 94 88 85 86Luxemburg 88 91 91 85 92 72 63

Mexic 94 96 92 91 75 89 83Olanda 92 90 88 75 80 51 53Noua Zeeland 90 92 90 83 65 58 49Norvegia 88 88 83 74 75 53 73Polonia 93 95 90 88 72 79 85

98

ara A B C D E F G

Portugalia 98 98 98 92 89 90 90Slovacia 94 83 91 73 93 72 56



Spania 96 97 94 84 81 88 81Suedia 92 86 86 63 88 52 69Elveia 92 92 93 82 74 69 62Turcia 93 95 96 90 89 92 94Marea-Britanie 90 89 92 82 82 58 56SUA 88 90 89 77 75 63 56Media pe OCDE 92 92 91 82 79 69 69

Argentina 93 95 93 78 71 83 67 Azerbaidjan 88 87 93 78 84 85 78

Brazilia 93 95 90 82 77 89 70Bulgaria 93 94 95 76 85 57 88Chile 94 96 96 83 85 84 82Columbia 93 96 95 84 72 85 66Croaia 96 97 94 88 81 74 59Estonia 90 93 83 80 73 63 70Hong-Kong-China 97 98 98 96 91 79 80Indonezia 91 96 91 85 64 84 76Iordania 89 90 93 84 84 86 82Kîrgîzstan 88 90 89 81 79 82 79Letonia 90 93 89 70 65 50 58

Lichtenstein 92 92 93 82 76 67 58Lituania 94 95 93 79 69 62 81Macao-China 98 88 98 97 97 81 82Muntenegru 94 95 94 79 77 83 91Qatar 87 87 92 77 83 83 79România 89 90 92 72 80 70 68Rusia 92 95 91 80 75 71 86Serbia 95 92 93 84 78 80 80Slovenia 93 94 88 83 84 77 86Taipei-China 99 98 99 97 92 81 90Thailanda 93 97 94 93 83 91 89

Tunisia 90 89 88 85 74 88 73Uruguay 93 95 91 84 81 77 76Sursa: PISA, 2006.



102

socioprofesionale. Ocuparea unei poziii socioprofesionale este puternicinfluenat în România de nivelul de educaie atins, astfel c un nivel înalt deeducaie se asociaz cu o poziie socioprofesional favorabil din punctul devedere al prestigiului social, al veniturilor, accesului la alte tipuri de servicii etc.



Schimbrile la nivelul sistemului de învmânt din România nu au condus,cel puin pân în prezent, la creterea accesibilitii învmântului pentru toiindivizii, ci dimpotriv.

Tabel 2

Rata brut de cuprindere în învmântul primar

2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Total 100,3 104,0 103,7 109,1 107,9Urban 99,3 105,7 105,1 110,2 105,6

Rural 101,4 102,4 102,4 108,1 109,9Sursa: MEdC, 2005. Date calculate pe baza informaiilor INS, 2001-2005Tabel 3

Rata brut de cuprindere în învmântul gimnazial

2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Total 94,7 92,1 93,7 93,5 94,0Urban 97,3 94,7 98,3 98,2 96,1Rural 91,5 88,7 88,2 88,3 91,7Sursa: MEdC, 2005. Date calculate pe baza informaiilor INS, 2001-2005

Pe ansamblu, rata brut de cuprindere în învmântul primar i gimanzial s-

a meninut pe intrevalul 2000-2005 la un nivel ridicat, atât pentru urban cât ipentru rural. Acest fapt se datoreaz în mare msur , potrivit analizelor asuprastrii sistemului de învmânt din România, gradului mai mare de acoperire cuinstituii de învmânt primar i gimnazial, atât în mediul rural cât i în mediulurban, costurilor mai reduse cu educaia la aceste niveluri i reducerii, în acestecondiii, a influenei factorului socioeconomic i familial de provenien asupratraseului educaional al individului, dar i derulrii în ultimii ani a unor programecu finanare guvernamental (asigurarea unei mese gratuite pentru elevii din

învmântul primar, alocarea de fonduri pentru achiziionarea de rechizitecolare pentru elevii provenii din medii sociofamiliale defavorizate etc.). Analizaratei de cuprindere în învmânt la nivelul diferitelor ri evideniaz faptul c,spre deosebire de rile aflate în curs de dezvoltare, în rile dezvoltate din

punct de vedere economic învmântul primar i gimnazial sunt generalizate(doar copiii cu probleme de sntate psihic i fizic deosebite, delincvenii icopii de emigrani nu frecventeaz aceste niveluri de învmânt). În România,doar la nivelul primar rata brut de cuprindere este de 100%, în timp ce lacelelalte niveluri vom observa c tinde s scad semnificativ.

103

Tabel 4

Rata brut de cuprindere în învmântul licealpe medii de reziden i sexe

2000 2001 2001 2002 2002 2003 2003 2004 2004 2005



2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Total 52,9 55,1 54,6 54,3 55,5Urban 68,0 70,1 70,9 70,3 69,4Rural 30,9 33,3 33,0 33,6 36,8

Feminin 59,2 61,4 61,4 60,6 61,8Masculin 46,9 49,0 48,2 48,3 49,5

Sursa: Miclea, 2007. Obs. La calcularea indicatorului nu au fost luai în calcul eleviistr ini. Date calculate pe baza informaiilor INS, 2001-2005

Tabel 5

Rata brut de cuprindere în învmântul profesionalpe medii de reziden i sexe (idem 2007)

2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Total 18,5 19,7 20,0 20,1 20,9Urban 18,0 19,0 19,4 18,7 18,4Rural 19,3 20,7 20,9 21,8 24,3

Feminin 13,6 15,1 15,3 15,5 16,2Masculin 23,3 24,1 24,6 24,5 25,4

Sursa: Miclea, 2007. Obs. La calcularea indicatorului nu au fost luai în calcul eleviistr ini. Date calculate pe baza informaiilor INS, 2001-2005

Trecerea de la un nivel de învmânt la altul, de regul de la un nivel de învmânt de baz la unul superior, este interpretat din dou perspective:

din perspectiva învmântului de baz, de exemplu nivelul ginmazial,trecerea spre un nivel superior – învmânt secundar - este msura“ieirilor” din sistem sau a calitii învmântului;

din perspectiva nivelului superior de învmânt – de exemplu, învmântul secundar - reprezint nivelul accesibilitii sistemului de învmânt.

Analiza comparativ a ratelor de participare a populaiei de vârst colar din Româniala la nivel gimnazial i secundar i profesional relev faptul cgradul de accesibilitate a învmântului este foarte limitat: mai mult de un sfert

din populaia de vârst colar care a finalizat nivelul gimnazial nu seregsete la nivelul învmântului liceal sau profesional. Dac aprofundmanaliza, luând în considerare particulariti precum mediul de reziden, sexul,observm c gradul de accesibilitate este i mai restrictiv: puini peste jumtatedintre abslovenii învmântului gimnazial din mediul rural î i continu studiile



105

Tabel 7

Rata brut de cuprindere în învmântul superior 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005



Total 27,7 31,2 35,3 37,9 40,2

Feminin 30,2 34,6 39,3 42,6 45,1

Masculin 25,2 28,0 31,4 33,5 35,4Sursa: MEdC, 2005. Date calculate pe baza informaiilor INS, 2001-2005; Obs. Încalcularea indicatorului, raportarea s-a f cut la populaia în vârst de 19-23 ani.

Propor ia populaiei cuprinse în învmântul superior a înregistrat ocretere constant în ultimii ani dac avem în vedere distribuia atât pe ani de

colarizare, cât i pe sexe, a populaiei. Îns, în 2004, propor ia persoanelor care au absolvit învmântul superior era doar de 2,9% în mediul rural fa de19,1% în mediul urban. Diferenele se menin i pentru nivelul postliceal (9,9%fa de 7%) i cel liceal (24,1% în rural i 38,4% în mediul urban) (MedC,2005). Acesta înseamn c influena particularitilor sociodemografice asupratraseului educaional al indivizilor este foarte mare în România lucru dovedit icu alte ocazii: 60% dintre tinerii români care finalizeaz învmântul superior provin din familii cu acelai nivel de educaie (Dumitru, 2002). Celelaltecategorii socioprofesionale sunt slab reprezentate la niveluri înalte de educa ie.

Cantitatea de educaie primit reflect msura eforturilor colectivitii –societate i familie – pentru colarizarea unui individ. Inegalitile în durata decolarizare, lungimea carierei colare a populaiei msoar inegalitile în

eforturile întreprinse de societate, familie, în pregtirea tinerilor pentru viaasocial i profesional.

Tabel 8

Durata medie de frecventare a învmântului – inclusiv învmântulprecolar

2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005

Total 14,6 14,9 15,2 15,6 15,7

Feminin 14,8 15,2 15,5 15,8 16,0

Masculin 14,3 14,6 14,9 15,3 15,4Sursa: MEdC, 2005. Date calculate pe baza informaiilor INS, 2001-2005.

106

Tabel 9Sperana de via colar , în ani, pentru un copil în vârst de 6 ani

2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Total 12,8 13,1 13,3 13,4 13,5



Feminin 13,0 13,3 13,6 13,6 13,8Masculin 12,6 12,8 13,0 13,2 13,3Sursa: MEdC, 2005. Date calculate pe baza informaiilor INS, 2001-2005.

Dei, pe ansamblu, durata medie de colarizare i sperana de via colar au crescut în ultimul timp în România, comparativ cu rile UE, ne situm lavalori foarte mici. Lungimea diferit a carierei colare la nivelul populaieiaduce în discuie i o problem de justiie a sistemului de învmânt: dac

învmântul dintr-o ar este gratuit la toate nivelurile sale, aa cum este celdin România, atunci, cu cât un individ r mâne mai mult timp în coal cu atâtbeneficiaz mai mult de aceast msur . Altfel spus, la nivelul sistemuluinostru de învmânt, indivizii din mediul rural, cei din familii numeroase,monoparentale, cu nivel mai sczut de educaie etc., benefiaciaz într-omsur mai redus de o facilitate prezzut prin lege: gratuitatea

învmântului la toate nivelurile sale pentru toi indivizii, indiferent de mediulde origine, de sex, de etnie, naionalitate, religie etc.

Inegalitile socioeconomice dintre diferite categorii de populaie, gradulredus de accesibilitate a învmântului crete riscul ca o pondere importantdin populaia de vârst colar s pr seasc prematur sistemul de

învmânt.Tabel 10

Tineri care au pr sit prematur coala (%)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006UE (27 ri) : : : : : 17,6 17,3 17,1 16,6 15,9 15,5 15,2UE (25 ri) : : : : : 17,3 17,0 16,6 16,1 15,4 15,1 15,0UE (15 ri) 26,2 21,6 20,6 23,6 20,5 19,5 19,0 18,7 18,3 17,5 17,1 16,9Belgia 15,1 12,9 12,7 14,5 15,2

(b)12,5 13,6 12,4 12,8 11,9

(b)13,0 12,6

Bulgaria : : : : : : 20,3 21,0 22,4 21,4 20,0 18,0RepublicaCeh

: : : : : : : 5,5 6,0(b)

6,1 6,4 5,5

Danemarca 6,1 12,1(b)

10,7 9,8 11,5 11,6 9,0 8,6 10,3(b)

8,5 8,5 10,9

Germania : 13,3 12,9 : 14,9 14,9 12,5 12,6 12,8(i)

12,1 13,8 13,9

Estonia : : : 12,6 14,0 14,2 14,1 12,6 11,8 13,7 14,0 13,2

107

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Irlanda 21,4 18,9 18,9 : : : : 14,7 12,3(b) 12,9(p) 12,3(p) 12,3Grecia 22,4 20,7 19,9 20,7 18,6 18,2 17,3 16,7 15,5

(b)14,9 13,3 15,9



(b)Spania 33,8 31,4 30,0 29,6 29,5 29,1 29,2 29,9 31,3 31,7 30,8

(b)29,9

Frana 15,4 15,2 14,1 14,9 14,7 13,3 13,5 13,4 13,6(b)

13,1 12,0 12,3

Italia 32,8 31,7 30,1 28,4 27,2 25,3 26,4 24,3 23,5 22,3 21,9 20,8Cipru : : : : 17,5 18,5 17,9 15,9 17,4

(b)20,6 18,1 16,0

Letonia : : : : : : : 19,5 18,1 15,6 11,9 19,0

(p)Lituania : : : : : 16,7 13,7 14,3

(b)11,8 9,5

(b)9,2 10,3

Luxemburg 33,4 35,3 30,7 : 19,1(b)

16,8 18,1 17,0 12,3 12,7 13,3 17,4

Ungaria : : 17,8 15,9 13,0 13,8 12,9 12,2 11,8(b)

12,6 12,3 12,4

Malta : : : : : 54,2 54,4 53,2 48,2 42,0(b)

41,2 41,7

rile deJos

: 17,6 16,0 15,5 16,2 15,5 15,3 15,0 14,2(b)

14,0 13,6 12,9

Austria 13,6 12,1 10,8 : 10,7 10,2 10,2 9,5 9,3(b)

8,7(i)

9,0 9,6

Polonia : : : : : : 7,9 7,6 6,3 5,7(b)

5,5 5,6

Portugalia 41,4 40,1 40,6 46,6(b)

44,9 42,6 44,0 45,1 40,4 39,4(b)

38,6 39,2(p)

România : : 19,7 19,1 21,5 22,3 21,3 23,2 23,2 23,6(b)

20,8 19,0

Slovenia : : : : : : 7,5 4,8(u)

4,3(u)

4,2(u)

4,3(u)

5,2(u)

Slovacia : : : : : : : 5,6 4,9(b)

7,1 5,8 6,4

Finlanda : 11,1 8,1 7,9 9,9 8,9(b) 10,3 9,9 8,3(b) 8,7 9,3 8,3(p)Suedia : 7,5 6,8 : 6,9 7,7 10,5

(b)10,4 9,0

(b)8,6 11,7

(b)12,0

108

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006MareaBritanie

: : : : 19,7 18,4 17,7 17,8 16,8 14,9(i)

14,0 13,0

Croaia : : : : : : : 8,3 8,4 6,2 4,8(u)

5,3(u)



(u) (u)Turcia : : : : : 58,8 57,3 54,8 53 54,6 51,3 49,7Islanda : : : : 30,3 29,8 30,9 28,8 23,0

(p)27,4(p)

26,3(p)

28,1(p)

Norvegia : 10,9 7,3 : : 13,3 9,2 14,0 6,6(b)

4,5 4,6 5,9

Suedia : 6,1 6,5 4,9 5,0 7,3 6,6 6,7 9,7(b)

9,5 9,7 10,9

Sursa: Eurostat

:=date care nu sunt disponibile; b=întreruperea seriei; i=vezi textul explicativ; p=valoriprovizorii; u=date incerte.* Tinerii care au pr sit prematur coala sunt persoane cu vârsta cuprins între 18 i 24de ani care îndeplinesc dou condiii: cel mai înalt nivel de educaie pe care îl au estenivelul secundar inferior, i nu au urmat nici o alt form de colarizare cu patrusptmâni înaintea realizrii anchetei.

Dup cum se observ, în 2006, propor ia tinerilor români care au pr sitsistemul de învmânt este de 19%, fa de 16,9% pentru UE 15, i 15,2%pentru UE 27. Comparativ cu rile vechi membre ale UE, România se situeazpe un “frunta” loc patru în ceea ce privete rata de pr sire timpurie asistemului de învmânt de ctre tineri, dup Spania (29,9%), Portugalia(39,2%) i Malta (41,7%). Este foarte important de precizat faptul c studiile în

domeniu au ajuns la concluzia c ponderea celor cu un nivel sczut deeducaie care î i reiau studiile la o vârst mai înaintat sau care urmeazcursuri de formare continu, de recalificare, este foarte redus. În condiiileevoluiei economiei, ptrunderii tot mai intense a noilor tehnologii, ter ializriiocupaiilor, va crete i mai mult riscul excluderii sociale a acestor persoane.

Trecerea de la un nivel la altul de învmânt reflect i calitatea învmântului, nu doar accesibilitatea acestuia. Calitatea învmântului semsoar , de regul, prin performanele, rezultatele educaionale obinute deelevi la diferite teste, examene, concursuri i prin lungimea carierei colare(numrul de ani petrecui în coal de elevi). Astfel, cu cât performanele,rezultatele elevilor sunt mai ridicate, iar lungimea carierei colare mai mare, cuatât calitatea învmântului dintr-o ar este mai înalt. Obinerea de ctreelevi a unor performan

e, rezultate mai bune sau mai pu

in bune, o carier

colar mai îndelungat sau mai redus, toate acestea sunt influenate defactori de natur economic, sociofamilial, psihologic etc.

Factorii economici acioneaz atât asupra sistemului de învmânt înansamblu – nivelul dezvoltrii economice a unei ri determin nivelul de

109

finanare a învmântului ca procent din PIB - cât i asupra individului -nivelul de trai al majoritii populaiei se reflect în capacitatea acesteia de a-i

susine copiii în învmânt. Finanarea învmântului este una dintre celemai dezbtute probleme la nivelul tuturor rilor datorit, pe de o parte,importanei creterii nivelului de educaie a populaiei, iar pe de alt parte

t â il fi i f t j it t il



constrângerilor financiare cu care se confrunt majoritatea rilor.

Este un fapt dovedit, înc de la începutul anilor ’60, c nivelul de finanare asistemului de învmânt are un impact semnificativ asupra accesibilitii icalitii acestuia. Aceasta, pentru c resursele financiare se regsesc în nivelulde dotare tehnico-material a instituiilor colare, în salariile personaluluididactic, bursele, alocaiile i alte subvenii acordate elevilor i studenilor etc.Creterea economic accelerat din rile capitaliste dezvoltate a rezolvat de-alungul timpului o parte a problemelor legate de resursele financiare: s-audiminuat diferenele în ceea ce privete nivelul de dotare tehnico-material a

colilor; salariile cadrelor didactice, cel puin pentru nivelurile postsecundare,sunt cel puin satisf ctoare, astfel c i motivaia personalului angajat însistem este mai ridicat, iar profesia de cadru didactic a r mas înc atractivpentru tineri. În rile aflate în curs de dezvoltare, cum este i cazul României,finanarea învmântului înc este o problem, iar potrivit studiilor, cu cât oar este mai puin dezvoltat din punct de vedere economic cu atât influenavolumului de resurse financiare alocate învmântului asupra calitii acestuiaeste mai mare.

Tabel 11Cheltuielile publice cu educaia - procent din PIB

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004UE (27 ri) : : : : : : : : 4,94

(s)5,06(s)

5,15(s)

5,07(s)

UE (25 ri) : : : : 4,79(s)

: 4,77(s)

4,71(s)

4,97(s)

5,08(s)

5,18(s)

5,10(s)

Belgia : : : : : : : : 6,00(i)

6,11(i)

6,05(i)

5,99(i)

Bulgaria 5,1 4,2 3,39 2,60 2,65 4,28 4,46 4,19 3,78 4,03 4,23 4,51RepublicaCeh

: : : 4,71 4,46 3,95 4,04 4,04 4,09 4,32 4,51 4,37

Danemarca : : 7,67(i)

8,08(i)

7,92(i)

8,30(i)

8,09(i)

8,28(i)

8,44(i)

8,44(i)

8,33 8,47

Germania : : 4,62 : 4,55 : 4,50 4,45 4,49 4,70 4,70 4,59Estonia 5,9

(i)

5,5

(i)

5,88

(i)

6,05

(i)

5,92

(i)

5,71

(i)

6,11

(i)

5,57

(i)

5,28 5,48 5,31 4,98

Irlanda 5,9 5,9 5,07 5,30 5,11 4,82 4,51 4,29 4,27 4,29 4,39 4,72Grecia 2,7

(i)3,0(i)

2,87(i)

3,09(i)

3,46(i)

3,48(i)

3,63(i)

3,71(i)

3,47(i)

3,55(i)

3,58(i)

3,84(i)

Spania 4,9 4,7 4,66 4,62 4,48 4,42 4,38 4,28 4,23 4,25 4,28 4,25

110

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004Frana 6,1

(i)

6,0

(i)

6,04

(i)

6,01

(i)

6,03

(i)

5,95

(i)

5,93

(i)

5,83

(i)

5,59

(i)

5,57

(i)

5,88 5,81

Italia 5,4 5,0 4,85 4,78 4,46 4,65 4,70 4,47 4,86 4,62 4,74 4,58Cipru 4,6

(i)4,8(i)

4,63(i)

4,89(i)

5,51(i)

5,61(i)

5,45(i)

5,44(i)

5,93(i)

6,55(i)

7,29(i)

6,70(i)



(i) (i) (i) (i) (i) (i) (i) (i) (i) (i) (i) (i)Letonia 6,1 6,1 6,19 5,14 5,43 5,85 5,81 5,64 5,64 5,71 5,32 5,07Lituania 4,6 5,6 5,12 5,18 5,45 5,99 6,13 5,63 5,89 5,85 5,18

(i)5,20(i)

Luxemburg : : 4,26(i)

4,03(i)

4,13(i)

: : : 3,74(i)

3,79(i)

3,78(i)

3,87(i)

Ungaria 6,3 6,1 5,39 4,51 4,64 4,59 4,66 4,50 5,01 5,37 5,85 5,43Malta : : : : : 4,82 4,39 4,52 4,46 4,38 4,70 4,86Pays-Bas 5,2 5,1 5,06 5,03 4,78 4,82 4,76 4,86 4,78 4,90 5,12

(i)

5,16

(i) Austria : : 6,04 5,94 5,84 5,80 5,79 5,66 5,70 5,67 5,50 5,44Polonia : : 5,10

(i)4,67(i)

4,77(i)

5,02(i)

4,78(i)

4,87(i)

5,42(i)

5,41(i)

5,61(i)

5,41(i)

Portugalia : : 5,37(i)

5,32(i)

5,36(i)

5,36(i)

5,42(i)

5,42(i)

5,61(i)

5,54(i)

5,57(i)

5,29(i)

România : : : : : : 3,36 2,88 3,28 3,52 3,44 3,29Slovenia : : : : : : : : 6,56 5,87 5,91 5,85Slovacia 4,7

(i)3,9(i)

5,01(i)

4,53(i)

4,83(i)

4,53(i)

4,40(i)

4,15(i)

4,00(i)

4,31(i)

4,30(i)

4,19(i)

Finlanda 6,9 6,7 6,85 6,99 6,51 6,26 6,24 6,08 6,04 6,21 6,41 6,42Suedia 7,4 7,1 7,22 7,36 7,60 7,69 7,39 7,31 7,12 7,43 7,30 7,18Marea

Britanie

5,4

(i)

5,4

(i)

5,02

(i)

5,10

(i)

4,97

(i)

4,77

(i)

4,57

(i)

4,64

(i)

4,65

(i)

5,20

(i)

5,34

(i)

5,25

(i)Croaia : : : : : : : : : 4,27

(i)4,53(i)

4,46

Macedonia : : : : : : : : : 3,35(i)

3,39(i)

:

Turcia 3,7(i)

2,9(i)

2,40(i)

2,59(i)

2,94(i)

3,26(i)

3,08(i)

3,48(i)

3,65(i)

3,56(i)

3,74(i)

4,05

Islanda : : 4,87(i)

5,43(i)

5,53(i)

5,89(i)

5,94(i)

5,93(i)

6,24(i)

6,79(i)

7,70(i)

7,48(i)

Liechtenstein : : : : : : : : : 2,96 2,46 2,44Norvegia 7,9

(i)7,8(i)

7,44(i)

6,98(i)

7,59(i)

7,60(i)

7,14(i)

6,81(i)

7,18(i)

7,58(i)

7,54(i)

7,47(i)

Suedia : : : : : : : : 5,42 5,75 6,00 5,91Sursa: Eurostat:=nu este disponibil; s=estimare Eurostat; i=a se vedea textul explicativ*Acest indicator este definit ca totalul cheltuielilor publice pentru educa ie exprimate înprocreant din PIB. În general, la nivel UE, sectorul public finan eaz educaia fie direct



112

E – lipsa sau inadecvarea PC pentru activitile de la clas;

F – lipsa sau inadecvarea materialelor didactice (manuale colare);

G – lipsa sau inadecvarea echipamentelor pentru labotaroare de tiin.

Tabel 12

Mijloace materiale: indice de calitate a mijloacelor educative ale colilor.



j j Procentajul celor care se declar de acord cu privire la lipsa sau

inadecvarea diferitelor mijloace

ara A B C D E F G Australia 17 16 26 17 34 14 23 Austria 23 21 20 11 24 22 40Belgia 36 38 32 24 42 22 38Canada 30 27 32 19 38 25 36

Cehia 41 34 31 15 39 30 40Danemarca 37 19 31 15 39 34 34Finlanda 46 40 40 19 37 25 42Germania 31 32 30 19 27 20 39Grecia 46 54 56 13 24 10 35Ungaria 24 25 24 12 15 32 52Islanda 19 17 0 8 24 37 58Irlanda 52 57 54 30 55 15 49Italia 31 24 34 13 21 16 45Japonia 34 24 29 16 19 0 25Coreea 54 52 36 17 32 15 49

Luxembourg 30 38 0 0 42 0 0Mexic 65 54 62 60 59 43 67Olanda 21 12 33 23 39 12 34Noua-Zeeland 26 12 25 0 42 16 18Norvegia 42 47 65 24 46 39 56Polonia 39 38 48 7 33 35 56Portugalia 50 37 70 33 52 26 48Slovacia 59 66 53 23 39 66 75Spania 42 36 51 23 43 13 40Suedia 36 30 41 14 46 26 28Elveia 15 17 16 11 16 14 30

Turcia 71 63 56 36 61 61 72Marea-Britania 24 24 26 19 37 21 28SUA 20 20 24 15 33 17 33Media pe OCDE 37 34 38 20 37 25 42

113

ara A B C D E F G Argentina 51 33 56 56 51 33 55 Azerbaigean 86 66 88 85 81 58 84Brazilia 57 58 73 61 76 45 77Bulgaria 66 56 51 29 48 40 77Chil 47 53 55 24 50 44 72



Chile 47 53 55 24 50 44 72Columbia 64 69 77 69 70 72 71Croaia 62 44 66 28 46 50 76Estonia 53 39 47 10 44 37 66Hong-Kong-China 23 22 30 6 23 15 11Indonezia 79 76 68 83 59 59 75Israel 39 33 27 15 37 25 40Iordania 61 47 66 70 67 39 51Krighistan 93 90 94 95 90 95 93Letonia 49 39 42 20 49 45 78Lituania 49 29 53 18 51 28 67Macao-China 29 33 27 16 21 19 17Muntenegru 76 69 71 65 79 70 87Qatar 58 35 38 40 43 21 38România 64 40 67 38 59 63 76Rusia 84 77 83 64 80 64 87Serbia 61 52 57 50 58 50 67Slovenia 21 12 24 7 21 21 26Taipei-China 23 24 22 13 17 14 26Thailanda 58 54 53 40 45 40 59Tunisia 65 70 62 52 78 26 43Uruguay 52 46 58 57 60 50 42Sursa: PISA 2006.

Observm c în România nivelul de dotare tehnico-material a colilor estemai mult decât precar: directorii de coal au probleme nu doar cu dotarealaboratoarelor i conexiunea la internet, ci sunt în situaia de a aprecia c nudispun în marea lor majoritate (63%) nici de materialele didactice elementare –manuale colare pentru elevi. Dotarea tehnico-material a colilor se reflect înperformanele educaionale ale elevilor: ri precum Canada, Australia, în care

ponderea colilor care se confrunt cu asemenea probleme este foarte redus, înregistreaz i cele mai mari performane în educaie ale elevilor (PISA 2006).

De asemenea, rezultatele obinute prin programul de evaluare PISA 2006pun în eviden faptul c performanele obinute de elevi difer în funcie de



116

În cercetarea Diagnoza Calit ii Vie ii 2006 populaia investigat a fostsolicitat s-i exprime aprecierea o dat vizavi de sistemul de învmânt în

ansamblu i a doua oar vizavi de calitatea învmântului asigurat deinstituiile din localitatea de domiciliu.

Tabel 14

Aprecierea sistemului de învmânt în ansamblu



Cum apreciai sistemul de învmânt din România? %Foarte prost 5,0Prost 16,3Satisf ctor 35,4Bun 40,0Foarte bun 2,1

NS/NR 1,3Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006

Tabel 15

Aprecierea calitii învmântului din localitatea de domiciliu

Caracterizai calitatea învmântului în localitatea d-voastr %Foarte proast 3,2Proast 11,2Satisf ctoare 23,8Bun 53,6

Foarte bun 6,0NS/NR 1,9Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006.

Dup cum se observ, atât sistemul de învmânt în ansamblu cât icalitatea acestuia sunt apreciate ca fiind cel puin satisf ctoare. Diferenelecare apar între aprecierea sistemului în general i aprecierea calitii

învmântului asigurat de instituiile din localitatea de domiciliu sunt reduse iprovin mai degrab din faptul c:

aprecierea general a unui serviciu public presupune luarea în conside-rare a mai multor componente ale acestuia, nu doar a calitii sale(accesibilitate, încredere, dar i comparaii cu alte servicii publice etc.)

precum i un nivel mai ridicat de informare asupra sistemului în cauz; populaia are informaii complete asupra situaiei de la nivel local fa de

cele la nivel naional, datorit contactelor mult mai frecvente i maiapropiate cu instituiile de învmânt locale.

117

Datele cercetrii ne permit i o analiz a percepiei populaiei asupracalitii învmântului în funcie de nivelul de educaie al acesteia, de sex i de

mediul de reziden.Tabel 16

Aprecierea calitii învmântului în funcie de sexe (%)

Masculin Feminin



Masculin FemininFoarte proast 4,0 2,4Proast 11,7 11,3Satisf ctoare 21,9 25,7Bun 55,0 52,2Foarte bun 5,7 6,3NS/NR 1,6 2,1


În general, se consider c femeile sunt mult mai implicate în relaia cucoala datorit faptului c pentru o perioad lung din colarizarea copiilor acetia sunt mai mult în grija lor decât a brbailor ceea ce înseamn crelaiile femeilor cu instituiile de învmânt sunt mult mai frecvente i maiapropiate. În cazul de fa observm c atât femeile cât i brbaii apreciazcalitatea învmântului nostru ca fiind bun: 55,0% dintre persoanele de sexmasculin i 52,2% dintre femei.

Tabel 17

Aprecierea calitii învmântului în funcie de mediul de reziden (%)

Rural UrbanFoarte proast 4,0 2,6Proast 12,4 10,8Satisf ctoare 20,0 27,0Bun 55,1 52,3Foarte bun 5,6 6,3NS/NR 3,0 1,0Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006.

Date fiind diferenele dintre mediul rural i urban în ceea ce privetesistemul de învmânt în ansamblu (numrul i tipul de instituii de

învmânt, calificarea personalului didactic, condiiile de învare asigurate de

instituiile de învmânt din mediul rural etc. mult mai deficitare în ruralcomparativ cu urbanul) semnalate în diferite rapoarte i studii asupra striisistemului de învmânt românesc, ne-am ateptat s existe diferenesemnificative i la nivelul percepiei populaiei asupra calitii învmântului.



119

precizeze care este durata obligatorie de colarizare din România, natura iscopurile schimbrilor de la nivelul sistemului de învmânt, ce anume ar fi de

dorit s învee copiii notri la coal etc. (Voicu, 2004). De asemenea, un învmânt de calitate, în opinia populaiei, nu înseamn rezultate, performaneridicate ale elevilor, ci se msoar în funcie de nivelul de calificare a cadrelor didactice care predau în coala respectiv: cu cât ponderea cadrelor didacticecalificate din coal este mai ridicat, cu atât calitatea învmântului este



apreciat ca fiind mai ridicat. Nici chiar personalul didactic nu pare dispus s-i asume responsabilitatea pentru performanele educaionale modeste aleelevilor atât timp cât ei dein o diplom care le atest calificarea în domeniu.Chestionate asupra a ceea ce înseamn un învmânt de calitate, cadreledidactice din România au pus accent mai mult pe “intr ri” decât pe “ieiri”.(Vlsceanu, 2002) Astfel, evaluarea calitii învmântului i încredereapopulaiei României în sistemul de învmânt, situat la cote foarte înalte, nu

are, potrivit concluziilor studiilor în domeniu, legtur cu performaneleeducaionale ale sistemului, ci mai degrab cu o anume structur atitudinal apopulaiei vizavi de structura instituional a societii. Din acest motiv seconsider c “orice decizie de politic educaional care invoc imagineapozitiv a sistemului de învmânt este demagogic, deoarece nu poatepretinde c se bazeaz pe o evaluare, nici mcar subiectiv a performanelor sistemului colar. În plus, evaluarea programelor educaionale prin msuri degenul <satisfaciei clienilor> poate fi serios viciat de reprezentarea puternic

încrcat cu conotaii simbolice a educaiei…” (Hatos 2006, 159)

Evaluarea accesibilitii învmântului din punctul de vedere alpercepiei populaiei pare s fie diferit nu numai comparativ cu dateleobiective, ci i comparativ cu percepiile asupra calitii învmântului. Oprim

observa

ie este aceea c

popula

ia apreciaz

într-o m

sur

mult mai

redus c accesibilitatea învmântului este ridicat sau foarte ridicatcomparativ cu ponderea aprecierilor de bun i foarte bun vizavi de calitatea

învmântului.

Tabel 19

Accesibilitatea formelor de învmânt în funcie de sexe (%)

Masculin FemininFoarte sczut 7,7 7,2Sczut 22,5 21,1Satisf ctoare 37,8 35,8Ridicat 25,4 28,1

Foarte ridicat 3,5 3,0NS/NR 3,1 4,9Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006.

120

Tabel 20

Accesibilitatea formelor de învmânt în funcie de localitatea de

domiciliu (%)

Rural UrbanFoarte sczut 10,8 4,7Sczut 27,1 17,4



Satisf ctoare 36,9 36,7Ridicat 18,0 33,9Foarte ridicat 1,4 4,7NS/NR 5,8 2,6Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006.

Brbaii i populaia din mediul rural consider ca fiind cel multsatisf ctoare accesibilitatea formelor de învmânt dorite de ei sau de ceiapropiai lor. Diferene importante apar i în cazul evalurii accesibilitii

învmântului în funcie de nivelul de educaie.

Tabel 21

Aprecierea accesibilitii învmântului în funcie de nivelul de educaie

Nivel sczut deeducaie

Nivel mediu deeducaie

Nivel înalt deeducaie

Foarte sczut 11,4 5,0 3,2Sczut 27,8 19,8 15,4Satisf ctoare 31,8 41,1 35,6

Ridicat 21,2 27,2 38,3Foarte ridicat 1,8 3,2 6,4NS/NR 6,1 3,6 1,1Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006.

Cu cât nivelul de educaie este mai modest, i accesibilitatea învmântuluidevine mai sczut: doar 3,2% dintre cei cu un nivel înalt de educa ieapreciaz ca fiind foarte sczut accesibilitatea învmântului comparativ cu11,4% în cazul celor cu nivel sczut de educaie. Aceste diferene dintrepercepiile populaiei asupra calitii învmântului i accesibilitii acestuiasunt generate în mare msur de faptul c accesibilitatea este mult mai vizibil

decât calitatea. O pondere important a populaiei nu este în msur saprecieze ce anume trebuie s învee copiii la coal, dar este contient defaptul c un nivel mai ridicat de educaie înseamn anse mai mari deintegrare socioprofesional. Nivelul de cunotine însuite de un individ pe

121

parcursul colarizrii este mult mai greu de verificat i nu suntem cu toii înmsur s verificm, dar este mult mai simplu de observat dac un individ are

sau nu un loc de munc, un nivel de calificare profesional etc. Percepiilepopulaiei asupra accesibilitii învmântului sunt mult mai apropiate derezultatele analizelor obiective i confirm ipoteza c accesibilitatea

învmântului în România este dependent de factori care in de mediul dereziden, sociofamilial, al individului ceea ce înseamn c învmântulromânesc este departe de a fi unul egal pentru toat populaia Cantitatea de



românesc este departe de a fi unul egal pentru toat populaia. Cantitatea deeducaie primit, msurat în ani de colarizare, precum i calitatea acesteia,msurat în performane educaionale, sunt factori determinani ai dezvoltriipe termen lung a unei ri. Atât timp cât nici populaia în ansamblu, nici factoriide decizie nu impun ca prioriti creterea calitii i accesibilitii educaiei,ansele de cretere a nivelului de trai al întregii populaii sunt mult mai reduse.

De asemenea, s-a observat c, în rile unde rezultatele la teste sunt

ridicate i numrul de ani de colarizare este mai mare decât în celelalte stateparticipante, ca urmare a faptului c elevii care beneficiaz de un învmântde calitate obin un randament crescut în activitatea colar , motiv pentru carecea mai mare parte dintre ei opteaz pentru continuarea studiilor. În rile încurs de dezvoltare, cum este i cazul României, resursele limitate de la bugetulde stat, precum i scderea veniturilor populaiei au efecte considerabileasupra calitii i accesibilitii învmântului.

Bibliografie

Dumitru, Elena, 2002, Oameni de care nou ne pas, Revista de AsistenSocial 6.

Duru-Bellat, Marie, 2003, Inégalités sociales á l’école et politiques éducatives,Institut international de la planification de l’éducation, Paris :Organisation des Nations Unies pour l’education, la science etla culture, http://unesdoc.unesco.org/images/0013/001362/136282f.pdf

Hatos, Adrian, 2006, Sociologia educa iei , Iai: Editura Polirom.

Marinescu, Cosmin, 2001, Educa ia, perspectiv economic , Bucureti: EdituraEconomic.

Miclea, Mircea, coord, 2007, Nevoi i priorit i de schimbare educa ional înRomânia – fundament al dezvolt rii i moderniz rii înv mântului preuniversitar, Bucureti: SNSPA,

www.edu.ro/index.php/articles/8246Per , Steliana, 2001, Capitalul uman - factor-cheie al creterii economicedurabile, Convergene i dispariti, Probleme economice 22-

122

23-24, Bucureti: Centrul de Informare i DocumentareEconomic.

Voicu, Ovidiu, Percep ii asupra sistemului românesc de înv mânt, Analize pebaza datelor din BOP , Bucureti: Fundaia pentru o SocietateDeschis, http://www.osf.ro/ro/publicatii.php?pag=2#

Diagnoza Calit ii Vie ii , 2006, Cercetare realizat de Institutul de Cercetare aCalitii Vieii, coord, Prof. Ioan Mrginean.



Ministerul Educaiei Naionale, 2005, Raport asupra st rii sistemului na ional de înv mânt , www.edu.ro

PISA 2006, Les compétences en sciences, un atout pour réussir , Volume I - Analyse des résultats, www.ocde.org/dataocde/10/45/39777163.pdf



126

Figura 6

Ponderea celor care declar c se întâlnesc sptmânal cu prietenii

sub 40% (6)

40-50% (7)

50-60% (7)



60-70% (8)

peste 70% (4)

Sursa: EVS’99. Pentru rile colorate în alb i cu frontiera punctat nu am dispus dedate.

S notm i faptul c, în Sud i în Est, europenii declar , în majoritate, cfamilia este foarte important. Lucrul nu este deloc surprinztor, este firesc ca

în societatea uman actual, în care familia reprezint fundamentul siguraneisociale, al socializrii, al satisfacerii nevoilor primare de apartenen i iubire,ea s fie considerat important. i în Vest i în Nord, majoritatea locuitorilor declar c familia este foarte important, este drept îns c într-o msur uor



128

Ponderea celor care declar c relaiile lor cu vecinii sunt bune saufoarte bune

73%

Ponderea celor care declar c se poate avea încredere în cei maimuli dintre oameni

36%

Ponderea celor mulumii sau foarte mulumii de relaiile dintre oameni în societate

30%

Ponderea celor care declar c relaiile din familia de apartenen suntbune sau foarte bune

82%



bune sau foarte bune


În schimb, majoritatea celor intervievai î i întâlnesc prietenii rar sau deloc.Doar o treime e cât de cât mul umit de relaiile dintre oameni în societate (oalt treime se declar mulumit sau foarte mulumit, iar o a treia treime î i

menine neutralitatea în aceast privin). La fel se întâmpl cu încredereageneralizat: unul din trei dintre cei din eantion are încredere în oameni, iar restul declar c „în cei mai muli [oameni] nu poi avea încredere”.

Cifrele tind s confirme cultura nonsociabilitii în afara grupului deapartenen imediat i a neîncrederii, pe care am regsit-o la ansamblulRomâniei, în comparaie cu restul societilor europene. Capitalul social tipbonding cunoate nivelurile relativ ridicate, îns forma productiv a capitaluluisocial, cel bridging, se menine la cote sczute.

5.3. Rela iile: cine sunt cei mai sociabili români?

Analiza datelor Diagnozei Calit ii Vie ii 2006 relev câteva concluziiinteresante în ceea ce privete frecvena întâlnirii prietenilor. În primul rând nuexist diferene semnificative între sexe. Femeile i brbaii evalueaz similar frecvena întâlnirii prietenilor. S notm faptul c Diagnoza Calit ii Vie ii nupermite aprecierea frecvenei efective cu care românii î i întâlnesc prietenii. Înschimb, avem posibilitatea de a observa modul în care subiecii evalueazfrecvena relaiilor lor sociale. Aceasta implic posibilitatea de a comparadiferenele între grupuri sociale în ce privete modul de raportare a acestora latipul de sociabilitate pe care îl practic. Din acest punct de vedere, femeile ibrbaii se aseamn.

Exist îns diferene importante între grupurile de vârst. Pe msur cevârsta scade, subiecii apreciaz în msur semnificativ mai mare c se

întâlnesc „des” cu prietenii. Relaia, ilustrat în tabelul 2, este cea ateptatconform raiunilor teoretice expuse în debutul acestui capitol. În plus, ceinecstorii declar semnificativ mai des c particip la situaii de socializare

129

decât cei cstorii, în timp ce vduvii se autoreprezint a fi mai degrab izolai„(r spund cu „nu” la întrebarea privind întâlnirile i petrecerile).

Tabelul 12Evaluarea frecvenei situaiilor de socializare informal în funcie

de vârstDesf urai urmtoarele activiti?

Întâlniri, petreceri cu prieteni, rudeNu Rar Des

Total



18-29 10% 33% 57% 100%30-39 14% 57% 29% 100%40-49 25% 58% 17% 100%50-59 31% 55% 15% 100%60-69 44% 45% 11% 100%

Vârsta (ani împlinii)

70+ 59% 38% 3% 100%Total 28% 48% 24% 100%

Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006. Celulele accentuate grafic marcheazasocieri semnificative la p<0,05 (am folosit în acest sens valorile reziduale ajustatestandardizate). Coeficienii de asociere (b=-0,333 i =-0,591) sunt semnificativi lanivelul p<0,0005, denotând o relaie de asociere negativ puternic: pe msur cecrete vârsta, scade ponderea celor care declar c se întâlnesc des cu prietenii icrete ponderea celor care declar c nu se întâlnesc deloc sau rar cu prietenii.

Figura 7

Evaluarea frecvenei situaiilor de socializare informal în funcie dedimensiunea gospod

riei


130

Diferene exist i în funcie de dimensiunea gospodriei de provenien.Gospodriile care au 4 membri declar în semnificativ mai mare msur c î i

întâlnesc „des” prietenii. La polul opus se plaseaz gospodriile numeroase (6i peste 6 membri) i cele formate dintr-o singur persoan. Toate acesteainclud mai muli btrâni, dar i persoane cu o educaie mai sczut.

Educaia are de altfel un rol extrem de important. Cei mai educa i apreciaz în mai mare msur decât cei mai puin educai c au „dese” prilejuri desocializare. Motivele rezid în diferenele culturale, reflectate în stilul de via,modul de utilizare a timpului liber, dimensiunea familiei etc., descrise în debutul



p , ,acestui capitol.

Figura 8Evaluarea frecvenei situaiilor de socializare informal

în funcie de nivelul de educaie

Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV, 2006. Rspunsurile posibile erau „des”, „rar”i „nu”.

Pe etnii, românii apreciaz semnificativ mai mult decât restul populaiei cparticip „rar” la prilejuri de socializare, iar romii declar semnificativ maifrecvent decât maghiarii i românii c nu î i întâlnesc deloc prietenii.

Timpul îi face pe cei care lucreaz pe cont propriu s declare semnificativmai frecvent decât ceilali c nu particip la situai de socializare. Acelai motivca i cultura puternic tradiional i vârsta în general mai înaintat face capersoanele care lucreaz în sectorul agricol s se arate mai puin sociabili.

131

Interesant îns este c persoanele care au mai multe locuri de muncdeclar c iau parte la situaii de socializare mai des decât restul populaiei.

Aceasta vine probabil dintr-un mix de dezvoltare ce include educaia mairidicat, accesul la resurse materiale mai consistente, locuirea în mediul urban,cu precdere în orae mari (unde, paradoxal, prietenii sau rudele sunt mai greude întâlnit din cauza distanelor!).

De altfel, resursele materiale reprezint un alt element de discriminare în ceprivete frecvena declarat a participrii la întâlniri, petreceri cu rudele,prietenii. Cei care au o avere acumulat mai substanial, ca i locuine mai



bune, tind s declare c se implic des în activitile de socializare amintite.

Tabelul 13

Profiluri ale grupurilor sociale determinate de r spunsurile la întrebareaprivind frecvena participrii la situaii de socializare

DESF URAI URM TOARELE ACTIVIT I? Întâlniri, petreceri cu prieteni, rudeNu Rar Des

Btrân Adult Tânr Rom Român

Gospodrii mari (peste 6membri)

Persoane care locuiescsingure

Gospodrii de 4 membri

Maximum gimnaziu coal profesional Liceu sau facultateVduv Cstorit Necstorit

Pe cont propriu Salariat

Nu are al doilea loc demunc

Practic activiti ocazionale în afara locului de munc

principal

Agricultur TransporturiIndustrie, construcii,

SntateRural Urban

Muntenia Moldova Bucureti

Comun mediu dezvoltat Comun srac Ora de peste 200 mii delocuitori

Puine bunuri acumulate Avuie medie Multe bunuri acumulateLocuin f r utiliti Locuin bine utilat

Se definete ca apar inândclasei r neti

Se definete ca apar inândclasei de sus

132

Profilul celor sraci în relaii este profilul general al grupului vulnerabil: maibtrâni, provenii din gospodrii numeroase, srace, cu puin educaie,locuind în mediul rural, de regul

în sate periferice, în comune mai degrab

srace, practicând agricultura, pe cont propriu, provenind din grupul etnic alromilor.

Aceast concluzie nu este una nou, fiind în concordan cu o întreagliteratur în acest sens, dezvoltat atât în România, cât i, mai ales, la nivelmondial. Cei mai bogai în capital social sunt cei care de in i alte capitaluri

într-o relativ abunden dac referenialul este societatea de apartenen.



Horton Smith (1994), referindu-se la cei care practic voluntariatul, spunea cacetia un „status dominant”. Concluzia poate fi extins la toi cei bogai încapital social, în comparaie cu restul societii: statusul lor dominant le permites se dezvolte în continuare.

5.4. Încrederea generalizat : un profil similar Datele unor cercetri comparative (EVS/WVS, ESS, Eurobarometrele) au

ar tat constant, de-a lungul ultimilor 10-15 ani, c romii prezint un nivel relativredus de încredere generalizat. Conform rezultatelor Diagnozei Calit ii Vie ii 2006, aproximativ o treime dintre români declar c se poate avea încredere încei mai muli dintre oameni, restul spunând c în cei mai muli oameni nu sepoate avea încredere.

În linii mari, profilul celor care au încredere în oameni se apropie de al celor care întrein relaii sociale. Încrederea în oameni este un atribut mai frecventprintre cei mai bine educai, locuind în orae, cu ceva mai mult avere,percepându-se ca apar inând clasei de mijloc. Educaia sczut, etnia rom, o

parte a mediului rural (comunele mediu i puternic dezvoltate) se plaseaz lapolul opus.Tabelul 14

Încredere generalizat în mediul rural, în funcie de tipul de sat(ponderea celor care declar c se poate avea încredere în cei mai muli

dintre oameni în funcie de tipul de sat)

Poziia satului în comunCentru decomun

Sat periferic

srac 60% 34%medie 30% 21%

Gradul de dezvoltare acomunei

dezvoltat 26% 26%* Cifrele reprezint ponderea celor care declar c se poate avea încredere în cei maimuli dintre oameni în funcie de tipul de sat. Comunele sunt clasificate dreptdezvoltate, medii sau srace, relativ la media indicelui de dezvoltare pentru comunele



134

Tabelul 15

Relaia dintre evaluarea subiectiv a frecvenei situaiilor de sociabilitate

i reprezentarea asupra calitii relaiilor din societateCât de mulumit suntei de relaiile dintre oameni însocietate

Foartenemulumit

NemulumitNici

nemulumit,nici mulumit

MulumitFoarte

mulumit

Total

Nu 6% 29% 38% 25% 2% 100%Întâlniri



Nu 6% 29% 38% 25% 2% 100%

Rar 4% 27% 37% 31% 1% 100%

Întâlniri,petreceri cuprieteni,rude Des 6% 27% 35% 32% 0% 100%

Total 5% 28% 37% 30% 1% 100%

Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV, 2006.

Frecvena perceput a participrii la situaii de socializare nu se asociazdeloc cu modul în care sunt percepute relaiile în societate. Într-o societate cuo înalt cultur a socializrii, ar fi fost de ateptat ca aceia care sunt rareori saudeloc prezeni în situaii de socializare s fie mai mulumii de tipul de relaii însocietate. Acesta nu este îns cazul României. Astfel, indiferent de frecvenaperceput a întâlnirilor i petrecerilor cu rudele i prietenii, indivizii evalueazsimilar calitatea relaiilor din societate (tabelul 5).

Discu ie i implica ii

România este o ar srac în relaionarea în afara grupului de apartenenimediat, de regul, familia extins sau grupul de rudenie, propriu sau alpartenerului de via. Cultural vorbind, acesta este patternul dominant, ceea ce

înseamn c absena situaiilor de socializare informal nu descrete înmomentul de fa calitatea vieii românului mediu. El nu simte nevoia uneirelaionrii mai frecvente cu ceilali, ceea ce face ca starea de fapt curent s-lsatisfac.

Pe de alt parte, societatea româneasc este înc puternic dependent deocuparea în agricultur , care merge ctre aproximativ o treime din populaiaocupat. Patternurile agricole tradiionale la noi, ca de altfel în întreaga zonde la r srit de Elba, nu presupuneau cooperarea comunitii, aa cum se

întâmpla în vestul Europei (Rösener 2003). De aici, o obinuin redus pentrucooperare.

Asociat cu frecvena redus a relaionrii cu ceilali, ca i cu încredereageneralizat sczut, aceasta poate aciona ca piedic în calea dezvoltrii



136

Bibliografie

Atkinson, Anthony Barnes, 1996, Incomes and the Welfare State: Essays onBritain and Europe, Cambridge: Cambridge University Press.Beck, Ulrich, 1992, Risk society: towards a new modernity , London: Sage

Publications.Bourdieu, Pierre, 1986, Forms of capital, In Handbook of Theory and Research

for the Sociology of Education, John G. Richardson, 241-258,New York: Greenwood Press, [prima versiune, în limbafrancez, 1980].



]Coleman, James, 1990, Foundations of Social Theory , Cambridge, Mass:

Harvard University Press.Giddens, Anthony, 1990, The consequences of modernity , Stanford, Calif.:

Stanford University Press.Giddens, Anthony, 1992, The transformation of intimacy: sexuality, love, and

eroticism in modern societies, Stanford, Calif.: StanfordUniversity Press.

Inglehart, Ronald, 1997, Modernization and Post-Modernization, Cultural,Economic and Political Change in 43 Societies, PrincetonUniversity Press.

Lyotard, Jean-François, 1993, Condi ia postmodern. Raport asupracunoaterii , Bucureti: Editura Babel [ediia original, în limbafrancez: 1979].

Narayan, Deepa, 1999, Bonds and Bridges: Social Capital and Poverty ,Washington: World Bank – Poverty Group.

Noica, Ruxandra i Bogdan Voicu, 2002, Dezvoltare durabil, în Dic ionar de politici sociale, coord. Luana Miruna Pop, Bucureti: Editura

Expert.Pahl, Ray, 2003, Despre prietenie [On friendship], Bucureti: Antet [originalEnglish edition: 2000], 2003.

Putnam, Robert, Roberto Leonardi i Rafaella Nanetti 1993, Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy , PrincetonUniversity Press.

Rösener, Werner, 2003, ranii în istoria Europei , Iai: Polirom [ediiaoriginal, în limba german: 1993].

Serageldin, Ismail, Michael A., Cohen and Josef Leitmann, 1995, Enabling sustainable community development , Washington, D.C., WorldBank.

Smith, David Horton,1994, Determinants of Voluntary Association Participation

and Volunteering: A Literature Review, Nonprofit and Voluntary Sector Quarterly , 23 (3): 243-263.Voicu, Bogdan, 2005, Penuria Pseudomodern a Postcomunismului

Românesc, Volumul II, Resursele, Iai, Expert Projects.



138

critic sistemul de protecie social i preocuprile statului în direcia rezolvriiproblemelor cetenilor si. Pe ansamblu, o majoritate a populaiei evalueaznegativ preocuprile societii pentru a-i ajuta pe cei aflai în nevoie, orfani,btrâni singuri, persoane cu handicap (Grafic 1). Se poate spune c societatearomâneasc este perceput de populaie ca fiind într-o mic msur interesat de problemele celor aflai in nevoie. Aceast evaluare sugereaz opercepie negativ asupra interesului acordat i aciunilor întreprinse pentrusprijinirea categoriilor vulnerabile în societate. În acelai timp, aceste date potindica un oarecare sentiment de nesiguran pe care oamenii îl au în legtur cu situaiile critice care le pot afecta viaa.

G fi l 1



Graficul 1Evaluarea preocuprilor societii pentru a-i ajuta

pe cei aflai în nevoie (%)


6.2. Presta iile financiare de protec ie social

Sistemul de protecie social include pe lâng sistemul de pensii i diferitealte prestaii financiare destinate populaiei aflate în situaie de risc social (fiedin cauza sr ciei, fie a unor dizabiliti). Evaluarea acestui sistem a fostf cut de cei care au beneficiat de msurile sale. Valorile medii variaz de la2,1 fa de alocaia pentru copil pân la 2,6 fa de alocaia familialcomplementar , pe o scal de la 1 la 5, unde 1 înseamn foarte proast i 5

foarte bun. Alocaia de stat pentru copii, mereu criticat de specialiti îndomeniul politicilor sociale, este în continuare meninut ca un dreptuniversalist, dar insuficient în cazul copiilor din familii cu resurse financiaremodeste i inutil pentru cei avui.

139

Graficul 2

Evaluarea prestaiilor financiare de protecie social (medii)




În mod asemntor, imaginea oferit de date este negativ i atunci cândoamenii sunt întrebai cât de mult încredere au c sistemul de beneficiisociale îi va proteja atunci când se vor afla în nevoie. O majoritate covâr itoare

a populaiei (67%) î i exprim neîncrederea în România în acest sistem.Numai Lituania, Slovacia i Ungaria devanseaz România în aceast ierarhie aneîncrederii. Conform ateptrilor, societi cum sunt Danemarca, Suedia,Luxemburg sau Belgia sunt caracterizate de niveluri mai înalte ale încrederii însistemul de beneficii sociale, sugerând grade înalte ale proteciei fa desituaiile de risc social (Alber i alii, 2004).

Aceste date subiective reflect diferenele de condiii pe care acestesocieti le ofer cetenilor lor. Luând în considerare date obiective, cum suntcheltuielile pentru protecie social1, constatm c România are unul dintrecele mai sczute niveluri ale cheltuielilor dintre toate rile membre ale UE. Înanul 2005, România a alocat 14,2% din PIB pentru protecie social,

1 Cheltuielile pentru protecie social cuprind beneficiile sociale i cheltuielile de

administrare a sistemelor de protecie. Beneficiile includ mai multe categorii de nevoisau riscuri: boal/îngrijirea sntii, dizabilitate, btrânee, supravieuitori,familie/copii, omaj, locuire, excluziune social i altele neclasificate.

140

situându-se alturi de Estonia (12,5%), Lituania (13,2%) i Letonia (12,4%) cucele mai mici procente. rile cu cele mai importante cheltuieli au fost Suedia(32%), Frana (31,5%) i Danemarca (30,1%). Dac lum în considerare înscifrele la paritatea puterii de cumprare (PPC), diferenele fa de alte ridevin i mai importante. România are cel mai sczut nivel al cheltuielilor dinEuropa (1088 PPC/locuitor), situându-se la mare distan fa de ri cum suntLuxemburg (12946 PPC/locuitor, incluzând beneficiile pltite în afara rii) sauSuedia (8529 PPC/locuitor) (Eurostat 2008, date 2005). Desigur, acestediferene sunt explicabile prin nivelul de dezvoltare economic a diferitelor ri,prin diferenele de organizare a sistemelor de protec ie social, tendineledemografice, ratele înregistrate de omaj etc.



g , g jGraficul 3

Nivelul cheltuielilor sociale ca procent din PIB în anul 2005

Sursa: Eurostat, 2008.

141

România a înregistrat în perioada 2000-2005 1 o cretere important acheltuielilor pentru protecie social de la 13,2% din PIB în 2000 la 15,1% în2004 i 14,2% în 2005. Aceasta s-a produs ca urmare a introducerii de noibeneficii i mririi nivelului cheltuielilor pentru unele beneficii. Totui,cheltuielile r mân la un nivel sczut comparativ cu alte ri, ceea ce explicnivelul sczut de încredere în România, comparativ cu alte ri, în ceea ceprivete sistemul de beneficii sociale.

6.3. Evaluarea st rii de sntate i a serviciilor de sntate



Sntatea este o valoare important în viaa oamenilor i o precondiie aunei viei de calitate. Studiile care au încercat s identifice contribuia diferitelor domenii la calitatea vieii au demonstrat c sntatea influeneaz în mod

esenial bunstarea individual. Atunci când oamenii au avut de ales, dintr-uncomplex de 16 factori, pe aceia care influeneaz în cea mai mare msur bunstarea oamenilor, în toate rile incluse în cercetare ei au consideratsntatea a fi pe primul loc în lista alegerilor, urmat de „un venit suficientpentru a acoperi nevoile” i „a avea o familie care ajut atunci când estenevoie” (Delhey 2004, date Eurobarometru 2002).

Aadar, sntatea este o condiie de baz, în absena creia nu poate ficonceput o via de calitate. O stare negativ de sntate afecteaz puterniccapacitatea oamenilor de a avea o via în conformitate cu propriile valori iidealuri, împiedicându-i s-i ating potenialul de dezvoltare personal.

În cele ce urmeaz ne vom concentra asupra componentelor principale aleacestei importante dimensiuni a calitii vieii, analizând trei indicatori

subiectivi: sntatea la nivel individual, serviciile de sntate primare isistemul de sntate în ansamblul su.

6.3.1. Evaluarea snt ii personale

Sntatea este rezultatul unei combinaii complexe de factori cu relevan lanivel individual i la nivel macro. Pe de o parte, caracteristici personale, camotenirea genetic, valori relaionate cu sntatea i stilul de via i alegerilepe care oamenii le fac în aceste privine, poziia pe care individul o ocup înstructura social (venit, vârst, educaie etc.) contribuie la starea de sntate.Pe de alt parte, o serie de factori la nivel social influeneaz sntatea:

1 Schimbrile mai ales din domeniul pensiilor în ultimul an, au produs recent creteri i

mai importante.



143

a controla propria stare de sntate, dar dezvolt i strategii active de via,este interesat de stiluri sntoase de via, are acces mai uor la informaiemedical etc. (Anderson 2004; Alber i Kohler 2004).

Problematic pare situaia pensionarilor i a agricultorilor. Aici, o altcombinaie de factori poate explica evaluarea negativ: veniturile sczute,vârsta însi (în cazul pensionarilor), accesul mai sczut la servicii medicalecomplexe, dat fiind situarea în zone rurale.

Grafic 4

Evaluarea strii de sntate în funcie de categoriile ocupaionale




În sprijinul datelor anterioare vine i nivelul de educaie, o alt caracteristicsociodemografic în funcie de care variaz evalurile pe care oamenii le facsntii. Aprecierea strii de sntate crete pe msur ce nivelul de educaiecrete. Persoanele f r coal exprim o medie de 2,2 pe scala de la 1 la 5,cele cu coala general neterminat de 2,4 iar cele cu coal general 3.Mediile cresc în cazul celor cu coal profesional la 3,2, al celor cu liceu la3,5, ajungând la subiecii cu studii superioare la 3,8.

Mediul de reziden induce i el variaii în aprecierile oamenilor: mediaevalurii este de 3 pentru mediul rural i 3,3 pentru rural. Dat fiind structura

pe vârste i ocupaional a populaiei, dar i serviciile diferite oferite în celedou medii, este uor de explicat diferena semnificativ statistic a evalurilor.

144

Vârsta introduce i ea un model al evalurilor conform ateptrilor:starea de sntate se înr utete odat cu înaintarea în vârst i, înconsecin, evalurile devin negative (tabel).

Tabel 1Evaluarea strii de sntate în funcie de vârst

Vârsta Media evalurii

18-20 4.1

21-30 3.8

31-40 3.5

41 50 3 6



41-50 3.6

51-60 3

61-70 2.5

peste 71 2.3Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 2006.

6.3.2. Evaluarea asisten ei medicale primare

Asistena medical primar este evaluat mai degrab pozitiv: pe o scal dela 1 la 5 media evalurilor este de 3,4. Marea majoritate a oamenilor apreciazaceast component a serviciilor de sntate ca fiind bun sau foarte bun(55%), în timp ce o propor ie de 19% o consider proast sau foarte proast.Un procent de 26% se situeaz pe o poziie de mijloc, evaluând aceste serviciica satisf ctoare.

Evalurile generoase pot fi explicate, probabil, prin accesul relativ uor laserviciile de asisten primar în cele mai multe situaii, prin posibilitateadezvoltrii unor relaii apropiate cu personalul medical.

Variabilele sociodemografice nu introduc diferene semnificative în evalu-rile oamenilor, demonstrând un relativ consens al diferitelor categorii fa decalitatea acestor servicii. Singura diferen care poate fi considerat semnifi-cativ este cea indus de educaie: persoanele cu studii superioare (media3,5) evalueaz diferit fa de cele f r coal calitatea asistenei primare(media 3). Este posibil ca aceast variaie s provin din diferena de calitate aserviciilor la care cele dou categorii au acces i pe care le primesc efectiv.

6.3.3. Evaluarea sistemului de îngrijire a snt ii Într-o perspectiv relativ, prin comparaie cu celelalte elemente incluse în

analiz i care descriu o dimensiune atât de important a calitii vieii,



146

crearea unui „lan al politicilor de sntate” care s includ activiti cum suntpromovarea sntii, msuri preventive, acces la tratament medical, îngrijire ireabilitare. Mai mult decât atât, la nivel european (Parlamentul European,

2004) sunt încurajate schimbul de informaie i experien, identificarea celor mai bune practici în domeniul sntii, i sprijinirea crerii unui cadru în carepoliticile de sntate s fie tratate în relaie cu celelalte politici publice.

Bibliografie

Alber, Jens i Ulrich Kohler, 2004, Health and care in an enlarged Europe,Luxembourg, Office for Official Publications of the EuropeanC i i



Commission.

Anderson, Robert, 2004, Health and health care, in Fahey Tony, BernardMaître, and Christopher Whelan, Quality of life in Europe, First

European Quality of Life Survey , Luxembourg: Office for OfficialPublications of the European Commission: 55-63.

Mrginean, Ioan (coord), Iuliana Precupeu, Vassil Tsanov, Ana MariaPreoteasa, and Bogdan Voicu, 2006, First European Quality of Life Survey: Quality of life in Bulgaria and Romania,Luxembourg: Office for Official Publications of the EuropeanCommission.

Eurostat, 2005.

http://epp.eurostat.cec.eu.int/portal/page?_pageid=1090,30070682,1090_33076576&_dad=portal&_schema=PORTAL

Delhey, Jan. 2004, Life satisfaction in an enlarged Europe, Luxembourg: Officefor Official Publications of the European Communities.

Eurostat, 2008, Statistics in focus, 46/2008

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-08-046/EN/KS-SF-08-046-EN.PDF

European Commission, 2004, Modernising social protection for thedevelopment of high-quality, accessible and sustainablehealthcare and long-term care: Support for the national strategies using the open method of coordination, COM (2004)304 final, Brussels.

European Parliament, 2004, Report on the Communication from theCommission on ‘Healthcare and care for the elderly: Supporting national strategies for ensuring a high level of social protection’ .

Brussels: Committee on Employment and Social Affairs, A5-0098/200.



148

pozitiv de aceste schimbri. Din analiza datelor se poate observa c grupulsocial perceput ca defavorizat în cea mai mare msur îl reprezint muncitorii,iar categoria social favorizat în cea mai mare msur de schimbrile

petrecute în perioada de tranziie este constituit de oamenii politici.Tabel 1

Indicatori ai percepiei grupurilor favorizate/defavorizate în cursultranziiei (%)

Schimbrile dup 1989 i-au favorizat sau defavorizat pe …Mun-citori

raniIntelec-

tuali Întreprin-

ztoriDirec-

toriPoliti-cieni

Mino-riti

Hotrât au defavorizat 43 42 14 4 3 2 4

Mai degrab au defavorizat 32 27 19 7 3 1 7



Mai degrab au defavorizat 32 27 19 7 3 1 7

Nici n-au favorizat nici n-audefavorizat

8 11 25 14 7 3 27

Mai degrab au favorizat 4 9 15 36 30 23 23Hotrât au favorizat 2 1 4 15 36 59 11Sursa: Diagnoza calitii vieii, ICCV, 2006.

Întreprinztorii sunt percepui ca un grup social favorizat de schimbrile careau avut loc în perioada tranziiei, de 52% dintre respondeni. Acetiantreprenori, care formeaz clasa mijlocie de sus, au avut beneficii în urmaintroducerii principiilor economiei de pia în România.

Minoritile naionale sunt percepute ca un grup favorizat de schimbri de34% dintre cei chestionai. Acest fapt se datoreaz drepturilor care au fostcâtigate de minoritile naionale dup 1989.

Grafic1

Dumneavoastr i familia considerai c ai fost avantajai saudezavantajai de schimbrile de dup ‘89?


149

Percepia efectelor tranziiei asupra propriei persoane i a familieisubiectului indic faptul c 41% se consider dezavantajai, în timp ce 22%apreciaz c au fost favorizai de schimbrile petrecute dup 1989.

Schimbrile petrecute dup 1989 în societatea româneasc sunt perceputeca fiind pozitive de 24% dintre respondeni, iar 43% dintre acetia sunt indeciii apreciaz c ele nu sunt nici pozitive, nici negative. Un procent de 33%dintre cei chestionai consider c transformrile petrecute în perioadatranziiei sunt negative.

Grafic 2

Percepia schimbrilor




Inspectarea datelor indic faptul c, în general, nu exist diferene semni-ficative între sexe în ce privete percepia grupurilor favorizate/defavorizate deschimbrile petrecute în perioada de tranziie. Diferene semnificative se

înregistreaz în ce privete percepia efectelor tranziiei asupra întreprinz-torilor unde brbaii au apreciat c acestea au defavorizat antreprenorii într-omsur mai mare ca femeile.

Ocupaia subiecilor chestionai influeneaz percepia lor privind efecteletranziiei asupra categoriilor de populaie. Astfel, agricultorii i muncitoriiapreciaz c au fost defavorizai de schimbrile petrecute dup 1989, în timpce tehnicienii, maitrii i cei care au ocupaii cu studii superioare apreciaz caceste schimbri mai degrab au favorizat ranii i muncitorii. În ceea ce îiprivete pe intelectuali, agricultorii i muncitorii apreciaz c au fost favorizai

de schimbri, în timp de tehnicienii, maitrii i cei care au ocupaii cu studiisuperioare consider c intelectualii sunt un grup defavorizat de transformrileperioadei de tranziie. Antreprenorii constituie un grup favorizat, în opinia

150

agricultorilor, în timp ce patronii, muncitorii i cei cu studii superioare sunt deprere c întreprinztorii reprezint un grup defavorizat de efectele tranziiei.Cei care dein ocupaii care necesit studii superioare apreciaz c directorii i

personalul de conducere a fost defavorizat de schimbrile sociale petrecute înRomânia. Ocupaia subiectului nu introduce diferene semnificative în percepiapoliticienilor, toate persoanele chestionate declarând c acetia reprezintcategoria social favorizat în cea mai mare msur de procesul de tranziie.Minoritile naionale reprezint un grup favorizat în opinia agricultorilor,funcionarilor i maitrilor.

Tabel 2

Percepia grupurilor favorizate/defavorizate în funcie de ocupaie (%)

Ocupaia



OcupaiaSchimbrile i-au

favorizat/defavorizat pe... Agricultor Muncitor Tehnician,maistru,

funcionar

Ocupaii custudii

superioareFavorizat 29 54 31 23

MuncitoriDefavorizat 50 43 13 14Favorizat 34 49 19 17

raniDefavorizat 58 40 13 13Favorizat 48 48 16 14

IntelectualiDefavorizat 35 36 17 22Favorizat 51 42 15 15

ÎntreprinztoriDefavorizat 23 45 14 23Favorizat 48 44 14 14

DirectoriDefavorizat 30 47 14 21

Favorizat 52 42 13 13PoliticieniDefavorizat 30 54 5 5Favorizat 52 35 19 16

MinoritiDefavorizat 31 53 9 13

Sursa: Diagnoza calitii vieii, ICCV, 2006.

Percepia asupra grupurilor favorizate/defavorizate variaz i în funcie demediul de reziden al subiecilor. Astfel, cei din mediul rural apreciaz înpropor ie mai mare c ranii au fost defavorizai de schimbrile petrecute însocietatea româneasc dup 1989, iar intelectualii, întreprinztorii i politicieniisunt percepui ca grupuri favorizate de procesul de tranziie. Persoanele dinmediul urban consider c modificrile petrecute în societatea româneasci-au defavorizat pe muncitori, rani, intelectuali, întreprinztori, în timp ce aufavorizat personalul de conducere i politicieni. Nu se înregistreaz diferene

151

semnificate între mediile de provenien ale subiecilor în ce privete percepiaminoritilor naionale.

Cu cât nivelul de educaie este mai ridicat – studii postliceale, studii

superioare – cu atât crete i nivelul percepiei c intelectualii i întreprinztoriiconstituie grupuri sociale defavorizate de procesul tranziiei. Trebuie s avem

în vedere c marea majoritate a intelectualilor i a întreprinztorilor suntpersoane care au studii postliceale sau superioare.

Vârsta introduce diferene semnificative privind percepia grupurilor defavorizate/favorizate de schimbrile perioadei de tranziie. Persoanele cuvârsta cuprins între 51 i 60 de ani consider c schimbrile economice,sociale i politice petrecute în perioada postcomunist au defavorizatmuncitorii, ranii i intelectualii. Acest lucru este cauzat i de i faptul c

t d â t f t f t t ti î t i d



aceast grup de vârst a fost afectat negativ într-o msur mai mare deschimbrile economice produse (omajul este ridicat la aceast grup devârst, veniturile lor sunt sczute). Tinerii cu vârsta între 18 i 20 ani apreciaz

c transformrile petrecute dup 1989 au favorizat muncitorii, ranii iintelectualii. Întreprinztorii sunt considerai categorie social defavorizat, deindivizii cuprini între 31 i 40 de ani. În aceast grup de vârst se regsesccei mai muli antreprenori, care sunt nemulumii de unele schimbri legislative,economice petrecute în perioada de tranziie, de politicile fiscale etc.

Declaraia de apartenen la o clas social sau alta nu influeneazaprecierea influenei schimbrilor asupra diferitelor grupuri sociale. Indiferentde clasa social din care consider c fac parte, respondenii apreciaz cranii, muncitorii i intelectualii f r funcii de conducere au fost defavorizai detransformrile societii româneti din ultimii 16 ani, în timp ce întreprinztorii,directorii i minoritile sunt considerai grupuri sociale favorizate deschimbrile perioadei de tranziie.

Tabel 3Percepia grupurilor favorizate/defavorizate în funcie de clasa social (%)

Clasasocial

Schimbrile dedup 1989 i-au

favorizat/defavorizat pe

Hotrâtau

defavo-rizat

Maidegrab

audefavo-

rizat

Nici n-aufavorizat,nici n-audefavori-

zat

Maidegrab

aufavorizat

Hotrâtau

favori-zat

Muncitori 47 34 11 6 2rani 40 28 16 12 3Intelectuali 22 28 27 18 6

Întreprinztori 6 11 15 47 21

Directori 4 3 11 39 43Politicieni 2 1 4 26 67

Clasa demijloc +superioar

Minoriti 5 9 33 35 18

152

Clasasocial

Schimbrile dedup 1989 i-au

favorizat/defavorizat pe

Hotrâtau

defavo-rizat

Maidegrab

au

defavo-rizat

Nici n-aufavorizat,nici n-au

defavori-zat

Maidegrab

aufavorizat

Hotrâtau

favori-zat


Întreprinztori 6 8 22 46 18Directori 4 4 10 40 43Politicieni 2 1 3 26 68

Clasamuncitoare

Minoriti 6 13 38 29 14M it i 50 39 8 2 1 i




Întreprinztori 4 8 17 52 19Directori 1 4 5 33 58Politicieni 2 1 4 27 66

r nimea

Minoriti 5 7 45 33 11Sursa: Dignoza calitii vieii, ICCV, 2006.

Persoanele care se consider dezavantajate de schimbrile petrecute însocietatea româneasc dup 1989 apreciaz c muncitorii i ranii au fostdefavorizai de modificrile perioadei de tranziie la economia de pia, în timpce politicienii i directorii au fost hot rât favoriza i. O alt categorie socialconsiderat favorizat, de cei care se apreciaz dezavantajai în perioada de

tranziie, o reprezint întreprinztorii, dei într-un procent mai mic (18%).Respondenii care au declarat c sunt mai degrab avantaja i de

schimbrile de dup revoluia din 1989 apreciaz într-o msur mai mare(45%) c întreprinztorii au fost mai degrab favoriza i în perioada de tranziie.Minoritile naionale constituie un grup social favorizat de schimbrilepetrecute dup 1989.

P er c e p

D ar d u

mn e av o a s t i

f ami l i a c on s i d er a i c

a i

f o s t av an t a j a i s a u

d ez av an t a j a i d e

s c h i m

b r i l e d e d u p

1 9 8 9 ?

S c h i m b

d u p

1 9

f av or

d ef av or

M un c i t or i

r ani

I n t el e c t u a

Î n t r e pr i nz

Di r e c t or i

P ol i t i c i eni

H o t r â t d ez av an t a j a i

Mi n or i t i

M un c i t or i

r ani

I n t el e c t u a

Î n t r e pr i nz

Di r e c t or i

P ol i t i c i eni

M ai d e gr a b

d ez av an

t a j a i

Mi n or i t i

M un c i t or i

r ani

I n t el e c t u a

Î n t r e pr i nz

Di r e c t or i

P ol i t i c i eni

Ni c i av an t a j a i ,ni c i

d ez av an

t a j a i

Mi n or i t i



1 5 3

T a b el 4

p i a gr u p ur i l or f av or i z a t eî nf un c i e d e a pr e ci er e a

si t u a i ei p er s on al e ( % )

r i l e d

e

9 8 9 i - a

u

ri z a t /

ri z a t p e

H o t r â t a u

d ef av or i z a t

M ai d e gr a b

a u

d ef av or i z a t

Ni c i n- a u

f av or i z a t ,ni c i

n- a u

d ef av or i z a t

M ai d e gr a b

a uf av or i z a t

H

o t r â t a u

f av or i z a t

6 7

2 1

1

1

1

6 9

1 6

3

3

1

al i

2 3

1 8

1 8

1 4

3

t or i

7

8

1 5

2 8

1 8

4

4

6

2 3

4 5

2

1

4

1 7

6 4

5

5

2 9

2 4

7

4 1

3 8

6

2

2

4 1

3 3

9

6

2

al i

1 0

2 0

2 7

1 4

4

t or i

1

7

1 4

3 8

1 5

1

3

6

3 1

3 8

1

1

1

2 7

6 0

3

1 0

2 2

2 6

1 0

4 0

3 5

9

3

2

3 7

3 2

1 3

7

1

al i

1 4

1 9

2 8

1 1

3

t or i

6

7

1 6

3 6

1 3

4

2

9

3 0

3 2

2

1

3

2 4

5 5

5

9

2 7

1 9

1 1

1 5 4 D

ar d u

mn e av o a s t i

f ami l i a c on s i d er a i c

a i

f o s t av an t a j a i s a u

d ez av an t a j a i d e

s c h i m

b r i l e d e d u p

1 9 8 9 ?

S c h i m b

d u p

1 9

f av or i

d ef av or i

M un c i t or i

r ani

I n t el e c t u a

Î n t r e pr i nz

Di r e c t or i

P ol i t i c i eni

M ai d e gr a b

av an t a j a i

Mi n or i t i

M un c i t or i

r ani

I n t el e c t u a

Î n t r e pr i nz

Di r e c t or i

P ol i t i c i eni

H o t r â t av an t a j a i

Mi n or i t i

S ur s a: Di gn oz a c al i t i i v i e i i ,I C C V 2 0 0



r i l e d e

8 9 i - a u

z a t /

z a t p e

H o t r â t a u

d ef av or i z a t

M ai d e gr a b

a u

d ef av or i z a t

Ni c i n- a u

f av or i z a t ,ni c i

n- a u

d ef av or i z a t

M ai d e gr a b

a uf av or i z a t

H

o t r â t a u

f av or i z a t

3 4

2 9

1 6

1 0

2

2 8

2 2

1 7

2 2

2

li

1 1

1 8

2 0

2 5

6

t or i

4

6

1 0

4 5

1 6

2

3

7

3 2

3 5

1

2

4

2 2

6 2

2

4

3 1

2 8

1 3

1 4

3 8

1 7

1 0

1 0

3 1

1 7

1 2

2 1

7

li

1 2

2 4

2 6

2 1

5

t or i

0

1 0

1 7

3 3

2 9

0

2

1 2

2 9

4 3

2

0

1 0

1 7

6 4

0

2

3 6

2 9

1 9

0 6 .

155

În privina modului cum ar trebui realizate schimbrile în societatearomâneasc, 52% dintre cei chestionai au apreciat c acestea ar trebui s fief cute în mod gradual, astfel încât efectele negative asupra populaiei s fie

mai mici. 47% au declarat c aceste schimbri ar trebui efectuate în modradical i rapid tocmai pentru a atenua costurile tranziiei pe termen lung.

Grafic 3

Percepia asupra modului în care ar trebuie realizate schimbrile




Un procent de 62% dintre respondenii care au apreciat schimbrilepetrecute în România dup 1989 ca fiind hot rât negative, consider cacestea ar trebui realizate într-un mod radical. În opinia lor, ritmul lent alreformelor constituie cauza schimbrilor negative care au avut loc în societatearomâneasc în perioada de tranziie. În acelai timp, 65,9% dintre cei careapreciaz hot rât pozitive schimbrile petrecute în România dup 1989declar c acestea trebuie s fie realizate în mod gradual.

Tabel 4

Aprecierea schimbrilor în funcie de modul cum ar trebui realizate (%)

Cum ar trebui realizate schimbrile în ar ?Cum apreciai schimbriledin societatea româneascce au avut loc dup 1989?

Într-un modradical i rapid

Gradual NS/NR

Hotrât negative 62 38 0

Mai degrab negative 52 47 1

Undeva la mijloc 44 55 1

Mai degrab pozitive 44 56 0

Hotrât pozitive 34 66 0

TOTAL 0 0 100Sursa: Dignoza calitii vieii, ICCV, 2006.

156

Concluzii

Datele obinute confirm distribuia acestor indicatori în clasele de calitate a

vieii realizate în urma cercetrilor de Diagnoza calitii vieii realizat între1994-1999: clasa I – Privilegiile - cuprinde favorizarea politicienilor deschimbrile postcomuniste (60% au declarat c acest grup a fost hotrâtfavorizat ); în clasa a II-a – Rela iile umane de suport - este inclus indicatorulcare vizeaz favorizarea directorilor (un procent de 36% dintre respondeni îlpercep ca fiind hotrât favorizat); clasa a III-a are 2 indicatori - favorizarea

întreprinztorilor i a minoritilor naionale; clasa a VI-a cuprinde 3 indicatori –favorizarea intelectualilor, favorizarea muncitorilor i favorizarea ranilor.(Mrginean, 2002)

Într-o economie de pia exist o corelaie între micile fluctuaii ale condiiilor i i l l i f liti i il i l i



macro-economice i evaluarea pe care populaia o face politicienilor i sensuluischimbrilor. În perioada de tranziie, percepia sensului reformelor macroeco-

nomice care afecteaz toat populaia este mai important în evalurile pecare indivizii le fac regimului politic i schimbrilor produse decât condiiileindividuale ale gospodriei. Avem de-a face cu o realitate filtrat individual,care difer de la o categorie social la alta în funcie de filtrul utilizat. Se poateobserva c schimbrile produse în societatea româneasc sunt apreciate cau afectat negativ marea majoritate a populaiei, excepie f când politicienii iminoritile naionale.

Categoria social perceput ca defavorizat în cea mai mare msur oreprezint muncitorii, iar grupul social favorizat în cea mai mare msur deschimbrile petrecute în perioada de tranziie este constituit de oamenii politici.

Aproximativ 1 din 2 români consider c antreprenorii constituie un grupsocial favorizat de schimbrile care au avut loc în perioada tranzi iei datorit

beneficiilor pozitive în urma introducerii principiilor economiei de pia înRomânia.

O treime din societatea româneasc percepe minoritile naionale ca grupfavorizat de schimbri datorit drepturilor pe care acestea le-au câtigat dup1989: învmânt în limba matern, universiti în limbile materne, plcuelebiligve de la intr rile în unele orae etc.

Aproximativ 1 din 3 români consider c transformrile petrecute înperioada tranziiei sunt negative i, de aceea, schimbrile viitoare ar trebuirealizate rapid i radical.

157

Bibliografie

Mrginean, Ioan i Blaa, Ana, coord., 2002, Calitatea vie ii în România,

Bucureti: Editura Expert.Midgley, James, 1997, Social welfare in Global Context , Thousand Oaks,

California: Sage Publications.Pop, Luana Miruna, coord., 2002, Dic ionar de politici sociale, Bucureti:

Editura Expert.Preda, Marian, 2002, Politica social româneasc între sr cie i globalizare,

Iai: Polirom.Rose, Richard, William Mishler i Christian Haerpfer, 1998, Democracy and its

Alternatives, Understanding Post-communist Societies,Baltimore, Maryland: The John Hopkins University Press.

V l J hi 1994 St ti ti l I di t d S i l R ti St ti ti l



Vogel, Joachim, 1994, Statistical Indicators and Social Reporting, Statistical Journal of the United Nations ECE 11: 241-260.

Vlsceanu, Lazr, 2001, Politic i dezvoltare. România încotro?, Bucureti:Editura Trei.

Zamfir, Ctlin i Vlsceanu, Lazr, coord. 1998, Dic ionar de sociologie,Bucureti: Editura Babel.

Comisia European, 2004, European Commission Report on MillenniumDevelopment Goals 2000-2004, Brussels: Directorate-GeneralDevelopment.

http://ec.europa.eu/development/body/tmp_docs/MDGs_EN.pdf Department of Economic and Social Affairs, United Nations, 2002, Financing

Global Social Development , www.gao.gov.Guvernul României i Sistemul ONU în România, 2003, Raport asupra

obiectivelor de dezvoltare ale mileniului ,

http://www.onuinfo.ro/download/mdg_ro.pdf OECD, 2001, Policies to Enhance Sustainable Development , Paris: OECD

Publications.http://www.oecd.org/dataoecd/47/22/1869800.pdf World Bank, 1995, Social Indicators of Development 1995 , Baltimore and

London: The Johns Hopkins Univerity Press, http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/1995/04/01/000009265_3970702135019/Rendered/PDF/multi0page.pdf

UNDP, 2002, Un deceniu de tranzi ie în România, Raportul na ional al dezvolt rii umane, România 2001-2002 .

UNDP, 2005, Local Sustainable Development , National Human Development Report .



159

din vecintatea locuinei, precum evaluarea polurii, zgomotului, spaiilor verzii calitii apei, vor fi analizai în capitolul destinat locuirii.

8.1.1. Evaluarea calit ii mediului

În cercetarea Diagnoza Calitii Vieii din anul 2006, cea mai mare partedintre respondeni au evaluat pozitiv calitatea mediului. Subiecii cercetrii aufost rugai s caracterizeze calitatea mediului, rezultatele distribuindu-se astfel:49% dintre subieci au apreciat-o ca fiind bun, iar 6% ca fiind foarte bun.Doar 3% au considerat calitatea mediului fiind foarte proast , 12% proast , iar restul au r spuns ca este satisf c toare.

Grafic 1

Evaluarea calitii mediului (%)



Evaluarea calitii mediului (%)


Rezultatele cercetrilor realizate, în perioada 1990-2006, în cadrulInstitutului de Cercetare a Calitii Vieii evideniaz o evaluare pozitiv amediului înconjur tor pe parcursul acestei perioade.

Evaluarea calitii mediului variaz în funcie de variabilele sociodemo-grafice. Dup categoria de ocupaie din care fac parte, respondenii apreciazsemnificativ diferit calitatea mediului. Agricultorii prezint cea mai ridicat

160

apreciere asupra calitii mediului, având o medie de 3,7 pe o scal de la 1 la 5(unde 1 înseamn foarte proast , iar 5 foarte bun), fiind urmai de muncitori itehnicieni, i maitri, cu o medie de 3,5. Persoanele active (muncitorii,

tehnicienii, cei cu ocupaii cu studii superioare) evalueaz calitatea mediuluimai favorabil în comparaie cu persoanele inactive (elevii, studenii, pensionariii persoanele casnice).

Tabel 1

Caracterizai „Calitatea mediului” (%)

Calitateamediului

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2003 2006

Foarteproast

4 5 7 3 3 7 5 4 4 3 3 3

Proast 13 14 17 15 14 16 14 11 15 14 13 12



Satisf c-

toare

27 27 23 27 25 28 30 27 28 31 25 29

Bun 40 37 41 44 51 46 42 49 48 41 50 49Foarte bun 14 14 12 11 6 4 7 6 3 7 9 6Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV, 1990-2006.

Calitatea mediului este evaluat diferit i în funcie de educaia subiectului.Cea mai sczut apreciere este înregistrat de persoanele f r coal (2,9),iar cea mai ridicat, de cei cu coal profesional (3,6). Cei cu studiisuperioare prezint aceeai evaluare ca subiecii cu studii liceale (3,4), fiind ovaloare intermediar între cea mai ridicat i cea mai sczut evaluare.

Mediul de reziden reprezint un alt factor care determin evaluri diferiteale calitii mediului înconjur tor. Persoanele din mediul rural apreciaz

semnificativ mai bine calitatea mediului, comparativ cu cele din mediul urban,cu o medie de 3,6, respectiv 3,3. Evalurile denot probabil diferenele întregradele de poluare din localitile rurale i cele urbane.

Asupra evalurii calitii mediului are influen i tipul localitii în caretr iete subiectul. Cea mai sczut apreciere este prezentat de cei carelocuiesc în marile orae, cu peste 200 de mii de locuitori (3,2), iar cea mai

înalt evaluare o au subiecii din comunele srace (3,7). Evaluri apropiate demedia populaiei investigate au persoanele din oraele sub 30 de mii delocuitori (3,5) i cei din oraele cu un numr de locuitori între 100 si 199 de mii(3,4).

Vârsta i sexul subiectului sunt variabilele sociodemografice care nudetermin o influen semnificativ asupra evalurii mediului.

161

8.1.2. Asigurarea apei potabile

Asigurarea apei potabile într-o localitate reprezint un element de mediu,

dar i de infrastructur , care influeneaz în mod hotrâtor calitatea vieiioamenilor. Asigurarea apei potabile în localitate este evaluat i ea pozitiv demajoritatea subiecilor. Peste 45% din populaia investigat apreciazasigurarea apei potabile în localitate ca fiind bun, iar 10% dintre subieci oconsider foarte bun.

Aprecierea asigur rii cu ap potabil în propria localitatea variaz în funciede ocupaia subiectului, de nivelul de educaie, mediul de reziden i tipul delocalitate în care tr iete.

Pe o scal de la 1 la 5, unde 1 înseamn foarte proast , iar 5 foarte bun,aprecierea cea mai sczut a fost prezent la agricultori i patroni (3,1).Persoanele active (muncitorii tehnicienii funcionarii persoanele cu ocupaii



Persoanele active (muncitorii, tehnicienii, funcionarii, persoanele cu ocupaiicu studii superioare) prezint nivelurile cele mai ridicate de evaluare, cu medii

peste 3,4. Persoanele inactive evalueaz mai slab asigurarea apei potabile.Grafic 2

Evaluarea asigur rii apei potabile în localitate (%)

Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, 2006.

Nivelul de educaie al subiecilor influeneaz evalurile acestora cu privirela asigurarea apei potabile în propria localitate. Astfel, persoanele f r coal

înregistreaz cele mai slabe evaluri (2,7), iar persoanele cu liceu, coal profesional , studii postliceale sau studii superioare au evaluri mai ridicate(3,4).

Ca i cazul evalurii mediului înconjur tor, vârsta i sexul nu au influensemnificativ asupra aprecierii asigur rii apei potabile. Mediul de reziden, ca

i tipul localitii, reprezint factori care modeleaz aprecierile subiecilor.Respondenii din mediul urban înregistreaz evaluri mai ridicate fa de ceidin rural, cu o medie de 3,4, respectiv 3,2.

162

Tabelul 2

Alimentarea cu ap potabil, cu gaze naturale i canalizarea în România

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006Numrul localitilor cuinstalaii de alimentare cu appotabil (la sfâr itul anului)

1607 1620 1648 1691 1756 1860 1935 1999

din care: municipii i orae 263 265 265 268 276 309 315 317Numrul localitilor în care sedistribuie gaze naturale (lasfâr itul anului)

546 542 578 609 625 684 742 774

Localiti cu instalaii decanalizare public

623 639 647 644 664 675 692 708

din care: municipii i orae 262 264 264 266 276 302 306 308S A l t ti ti l R â i i 2007 2008



Sursa: Anuarul statistic al României – 2007, 2008.

Cele mai ridicate aprecieri în ceea ce privete asigurarea apei potabile înpropria localitate sunt înregistrate de oraele cu o populaie pe pân în 200 demii de locuitori. Comunele mediu dezvoltate prezint cea mai sczut evaluarea asigur rii apei potabile (2,8), iar oraele mari, cu peste 200 de mii de locuitoriau un nivel intermediar în ceea ce privete aceast evaluare (3,4).

Calitatea vieii este în mod radical determinat de prezena anumitor utilitipublice, precum alimentarea cu ap potabil, alimentarea cu gaze naturale,canalizare i altele. Conform datelor Institutului Naional de Statistic, exist otendin de cretere a numrului de localiti cu alimentare cu ap, gazenaturale i canalizare în ultimii ani. Raportat la numrul total de localiti dinRomânia (3141 în anul 2004, din care 314 orae i 2827 comune), observm

numrul mic al localitilor care beneficiaz de aceste utilitii publice.Tabelul 3

Suprafaa spaiilor verzi în municipii i orae (ha)

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 200620551 20124 20224 20184 20597 20122 20098 20268

Sursa: Anuarul statistic al României - 2007, 2008.

În orae, unde suprafaa construit este extrem de mare, iar poluarea esteridicat, în special din cauza traficului rutier, spaiile verzi sunt foarteimportante, îndeplinind mai multe funcii: de recreere, de reducere a poluriietc. Anuarul Statistic al României, 2007, furnizeaz date pentru perioada 1999-

2006 în ceea ce privete suprafaa spaiilor verzi (vezi Tabelul 3). Observmfluctuaii de la an la an, dei de dorit ar fi creterea suprafeelor spaiilor verzicu cât mai mult posibil.

163

8.2. Percep ia problemelor de mediu în propriacomunitate i în lume

Cercetarea Barometrul de Opinie Public (octombrie 2005) a cuprins câivaindicatori privind atitudinea românilor fa de mediul înconjur tor. Au fost puse

în eviden percepiile oamenilor în privina problemelor de mediu dinlocalitatea în care tr iesc, dar i la nivel global. De asemenea, cercetareasurprinde valori ale românilor în ceea ce privete protecia mediului: prioritateaproteciei mediului fa de cea a dezvoltrii economice sau disponibilitatea de acontribui financiar la activitatea de protecie a mediului înconjur tor.

Tabel 4

Percepia problemelor de mediu la nivel de comunitate (%)

În ce msur credei c fiecare din urmtoarele este o problem serioas în



comunitatea dvs.?

Apa potabil Calitatea aeruluiCanalizarea i

strângerea gunoiului

În foarte mare msur 35 30 41

În mare msur 20 19 27

În mic msur 17 20 16

Deloc 27 31 17

Total 100 100 100Sursa: Barometrul de Opinie Public, octombrie, 2005.

Dac mediul înconjur tor este evaluat în general pozitiv, problemele demediu sunt mai bine identificate atunci când evaluarea se realizeaz pe diferitecomponente ale acestuia. Astfel, 68% dintre subiec ii cercetrii au indicatcanalizarea i strângerea gunoiului ca fiind o problem serioas în comunitatea

în care tr iesc, 55% au menionat apa potabil, iar 49% calitatea aerului (veziTabelul 4). Percepiile acestor probleme sunt difereniate dup mediul dereziden a subiecilor, cei din mediul urban identificând într-o mai maremsur probleme de mediu fa de cei din mediul rural.

De asemenea, raportându-se la problemele de mediu la nivel global,cei mai muli dintre români apreciaz „înclzirea global sau efectul de ser ”,„dispariia unor specii de animale sau plante” i „poluarea râurilor, lacurilor ioceanelor” ca fiind probleme serioase.

164

Tabel 5

Percepia asupra problemelor de mediu la nivel global (%)

V rog s îmi spunei în ce msur considerai c este serioas fiecare dinurmtoarele?

Înclzireaglobal

sau efectulde ser

Dispariia unor specii deanimale

sau plante

Poluarearâurilor,

lacurilor ioceanelor

În foarte mare msur 49 44 57 În mare msur 40 41 35 În mic msur 8 12 6Deloc 4 4 3Total 100 100 100Sursa: Barometrul de Opinie Public octombrie 2005



Sursa: Barometrul de Opinie Public, octombrie, 2005.

8.3. Valori sociale ale românilor fa de protec iamediului înconjur tor

Dei cei mai muli dintre români au identificat problemele de mediu la nivelulcomunitii în care locuiesc sau la nivel global ca fiind probleme serioase, doar 38% dintre ei sunt dispui s contribuie financiar pentru prevenirea polurii(vezi Figura 3), iar 35% ar fi de acord cu creterea taxelor pentru utilizareaacestora în acelai scop. Cei mai muli dintre subieci (84%) au menionatprevenirea polurii ca responsabilitate a Guvernului, dar f r s implice costuripersonale suplimentare.

În ceea ce privete prioritatea proteciei mediului fa de cretereaeconomic, peste jumtate (52%) dintre respondenii cercetrii au apreciat c„Protecia mediului ar trebui s aib prioritate, chiar dac încetinete cretereaeconomic i duce la pierderea unor locuri de munc”. Totui, 46% dintresubieci au dat prioritate creterii economice, iar 2% au menionat alt r spuns.

În lucrarea Valori ale românilor 1993-2006 (2007), Bogdan Voicu arat cRomânia era una dintre rile europene cu cetenii cei mai puin preocupai deprotejarea mediului înconjur tor conform valului 1999-2001 al cercetriiEuropean Values Survey/World Values Survey. De asemenea, acelai autor menioneaz pentru România o scdere a suportului pentru protecia mediului,similar în mai multe ri postcomuniste fa de începutul anilor ’90, iexplicabil fie prin impactul imediat al msurilor ecologiste, fie prin replierea

valorilor sociale ctre tradiionalism în contextul recesiunii economice (Voicu2007). „Aceasta se petrece într-o societate în care atenia este oricumconcentrat asupra nevoii de dezvoltare în sine, de satisfacere a nevoilor de

165

dezvoltare în sine, de satisfacere a nevoilor de baz, care oricum tinde sbareze orice tentativ de preocupare pentru nevoi superioare” (Voicu 2007,279).

Grafic 3Disponibilitatea financiar a românilor pentru prevenirea polurii

mediului (%)



Sursa: Barometrul de Opinie Public, octombrie, 2005.

8.4. Efecte ale deterior rii mediului

Fenomene meteorologice, precum seceta sau precipitaiile abundente pestemediile normale, reprezint semne ale deterior rii mediului natural. România afost afectat în ultimii ani de numeroase efecte negative ale schimbriiechilibrului mediului natural. Precipitaiile abundente din anii 2005-2006 au dusla numeroase inundaii, cu rezultate negative extreme asupra infrastructurii imediului înconjur tor: alunecri de teren, ruperi de poduri i drumuri.

Cercetarea Diagnoza Calitii Vieii (2006) a încercat s surprind efectelenegative ale deterior rii mediului natural, prin indicatori care s evideniezemsura în care oamenii au fost afectai de acestea. Astfel, 14% dintre subiec iiinterogai au r spuns c au fost afectai de inundaii (Figura 4), iar 7% dealunecri de teren. Blocrile de drumuri sau pr buirea unor poduri au creatprobleme pentru 10%, respectiv 8%, din populaia investigat. Secetareprezint problema cel mai des menionat dintre toate aspectele surprinse încercetare, 33% dintre subieci afirmând c au fost afectai de acest fenomen.

166

Tabelul 6

Efecte ale deterior rii mediului înconjur tor difereniat pe medii dereziden (%)

În ultimii ani, ai fost afectat de vreuna din urmtoarele probleme?

Inundaii Secet Alunecride teren

Blocride drumuri

Pr buire (ruperede poduri)

Domiciliulactual

Da Da Da Da DaRural 63 73 79 76 75Urban 37 27 21 25 25Total 100 100 100 100 100Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV, 2006.

Not: Diferenele urban – rural sunt semnificative pentru toi indicatorii (testul 2).

G fi 4



Grafic 4

Propor ia populaiei afectate de urmtoarele probleme în ultimii ani (%)


167

Aceste probleme, rezultate ale fenomenelor naturale, au afectat în cea maimare msur populaia din mediul rural, dup cum se poate observa în Tabelul6. Dintre subiecii care s-au confruntat cu inundaii, 63% sunt din mediul rural.Seceta a fost menionat în cea mai mare parte tot de respondenii din rural(73%). Alunecrile de teren, blocrile de drumuri i ruperea de poduri au creat,de asemenea, cele mai mari probleme populaiei din rural, peste 75% dintre ceicare le-au precizat fiind din acest mediu de reziden.

8.5. Reflectarea urmrilor inunda iilor în cadrul agendei publice a românilor

În mai 2006, urmrile inundaiilor constituiau unul dintre subiectele aflate peagenda public a populaiei, dup cum arat datele din cercetarea Barometrulde Opinie Public: 80% dintre subieci considerau „c problemele actuale aleRomâniei sunt legate de urmrile inundaiilor” în „Mare msur /În foarte mare



g

msur ”. Aceste r spunsuri reflect percepia populaiei asupra efectelor pecare le-au avut inundaiile în domeniul social: pierderea unor membri ai familiei,distrugerea locuinelor, gospodriilor, a surselor de venit etc.

Figura 5

Percepia asupra consecinelor inundaiilor (%)

Sursa: Barometrul de Opinie Public, Mai 2006.

Dei nu exist nemulumiri mari legate de mediul înconjur tor, oamenii suntmai degrab nemulumii de activitatea Guvernului în domeniul protecieimediului. În Barometrul de Opinie Public (mai 2006), 44% dintre respondeniau apreciat c sunt „nemulumii” de activitatea Guvernului în domeniulproteciei mediului, iar 15% s-au declarat „foarte nemulumii”. Totui, trebuie

menionat c subiecii s-au declarat nemulumii în general de activitateaGuvernului în majoritatea domeniilor: nivel de trai, sntate, locuri de munc,combaterea corupiei etc. (Coma i alii, 2006).

168

Defririle masive de dup 1990 reprezint una dintre cauzele presupuseale inundaiilor din ultimii ani. Protecia pdurilor depinde într-o mare msur ide atitudinile oamenilor cu privire la defriri. Cercetarea „Eurobarometrul rural

– Valori europene în sate româneti” (decembrie 2005) cuprinde câivaindicatori cu privire la valorile i comportamentele ecologice ale populaiei dinmediul rural.

Tabel 7

Atitudinea populaiei rurale fa de tierea pdurilor (%)Dvs. suntei de acord sau nu suntei de acord cu urmtoarele afirmaii?

Oamenii trebuie s taiepdurile dup cum au nevoie

Oamenii nu trebuie s taiepdurile decât dac planteaz

ali copaci în locSunt de acord 17 89Nu sunt de acord 78 6NS/NR 5 5



NS/NR 5 5Sursa: Eurobarometrul rural, Decembrie 2005.

Dup cum observm în Tabelul 7, populaia din mediul rural contientizeazimportana i valoarea pdurilor, marea majoritate (78%) nefiind de acord ca„Oamenii s taie pdurile dup cum au nevoie”. De asemenea, cei mai muli(89%) cred nu ar trebui s fie tiai copaci f r s fie plantai alii în loc.

Tot în cadrul cercetrii Eurobarometrului rural, subiecii au r spuns la întrebarea „În opinia dvs., câte pduri sunt în România, prea multe, prea puinesau atâtea câte trebuie?”. Peste jumtate dintre subieci (56%) au apreciat c

în România exist „Prea puine pduri”, în timp ce 30% au menionat c sunt„Atâtea câte trebuie”, iar doar 5% „Prea multe pduri”.

Atitudinea europenilor fa de mediul înconjur tor

În lunile noiembrie-decembrie 2007, a fost realizat Eurobarometrul special295, în cele 27 de ri ale Uniunii Europene, vizând opiniile, atitudinile icomportamentele europenilor cu privire la mediul înconjur tor. S-au avut învedere urmtoarele aspecte: atitudinea general fa de mediul înconjur tor (asocieri, principalele preocupri), relaia personal fa de mediu (atitudine,comportament), opinia asupra politicilor de mediu i nivelul de informareasupra mediului înconjur tor (nivelul de informare, sursele de informare) (TNSOpinion & Social, 2008a).

În raportul de cercetare “Atitudinea cetenilor europeni cu privire la mediul înconjur tor” sunt prezentate principalele rezultate ale acestei cercetri,evideniindu-se faptul c cetenii europeni sunt din ce în ce mai preocupai de

169

problemele de mediu, dar sunt înc reticeni în ceea ce privete aciunileindividuale de protecie a acestuia” (TNS Opinion & Social, 2008b).

Grafic 6

Principalele preocupri ale românilor i europenilor în domeniul mediului înconjur tor (%)



Sursa: Eurobarometrul Special 295 apud TNS Opinion & Social, 2008a.



171

Grafic 7

Activiti întreprinse de europeni din motive ecologice (%)



Sursa: Eurobarometrul Special 295 apud TNS Opinion & Social, 2008a.

ConcluzieEvalurile, percepiile populaiei României asupra mediului înconjur tor

indic un nivel redus de contientizare a degradrii mediului înconjur tor, aefectelor activitilor antropice i msurilor de protecie a mediului. Comparativcu cetenii europeni, românii sunt mai puin preocupai de problemele demediu, precum i de activitile individuale pe care le pot întreprinde pentruprotecia acestuia.

Politicile în domeniul proteciei mediului ar putea fi concretizate prinprograme de informare a populaiei. Obiectivele ar putea consta în prezentareaefectelor activitilor umane asupra mediului înconjur tor. De asemenea,oamenii ar terbui informai cu privire la efectele degradrii mediului natural,

caracteristicile ecologice ale localitii în care locuiesc (gradul de poluare alapei, aerului, solului), efectele polurii mediului înconjur tor asupra sntii

172

publice, despre activitile de protejare a mediului, drepturile i obligaiilecetenilor în protejarea mediului, rolul autoritilor sau prezentarea politicilor statului i ale organizaiilor internaionale referitoare la protecia mediului.

Creterea con

tientiz

rii problemelor de mediu poate contribui la o implicare

mai puternic a populaiei în activitile de protecie i îmbuntire a mediului înconjur tor.

Bibliografie

Berger-Schmitt, Regina i Heinz-Herbert Noll, 2000, Conceptual Framework and Structure of a European System of Social Indicators,EuReporting Working Paper No. 9, Mannheim: Centre for Survey Research and Methodology (ZUMA),http://www.gesis.org/en/social_monitoring/social_indicators/Data/Eusi/pdf_files/paper9.pdf



Chiriac, Dumitru, Anton Geicu, Cristina Hum i Ana Bleahu, 2005, Efectesocioeconomice ale secetei asupra calitii vieii comunitilor umane din România, în Calitatea Vie ii nr, 3-4: 313-331.

Coma, Mircea, Dumitru Sandu, Alexandru Toth, Mlina Voicu i Ovidiu Voicu,2006, Barometrul de Opinie Public - Mai 2006, Percep ii despre mass-media, Bucureti, Fundaia pentru o SocietateDeschis, http://www.osf.ro/ro/program_articol.php?articol=19

Council of The European Union, 2006, Renewed EU Sustainable development strategy - 10117/06 , Brussels, http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/06/st10/st10117.en06.pdf

TNS Opinion & Social, 2008a, Special Eurobarometer 295/Wave 68,2: Attitudes of European citizens towards the environment -Report, Survey requested by Directorate General Environmentand coordinated by Directorate General Press andCommunication (European Commission), Brussels,http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_295_en.pdf

TNS Opinion & Social, 2008b, Special Eurobarometer 295/Wave 68,2: Attitudes of European citizens towards the environment -Results for Romania, Survey requested by Directorate GeneralEnvironment and coordinated by Directorate General Press andCommunication (European Commission), Brussels,http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_295_sheet

_ro.pdf

Eurostat, 2005, Measuring progress toward a more sustainable Europe,Sustainable development indicators for the European Union,Data 1990-2005 , Luxembourg: Office for Official Publications of

173

the European Communities, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1073,46587259&_dad=portal&_schema=PORTAL&p_product_code=KS-68-05-551

Institutul Naional de Statistic

, 2008, Anuarul Statistic al României – 2007 ,

Bucureti.

Mrginean, Ioan, 2002, Semnificaia cercetrilor de calitate a vieii, în Calitateavie ii în România, coord. Ioan Mrginean i Ana Blaa, 25-60,Bucureti, Editura Expert.

Mrginean, Ioan, Iuliana Precupeu, Vassil Tzanov, Ana-Maria Preoteasa iBogdan Voicu, 2006, First European Quality of Life Survey:Quality of life in Bulgaria and Romania, Luxembourg, Office for Official Publications of the European Commission.

Mederly, Peter, Pavel Novacek i Jan Topercer, 2004, SustainableDevelopment and Quality of Life Indicators Set – Global Level.http://ceses.cuni.cz/downloads/040916/040916-novacek.pdf

Î



Voicu, Bogdan, 2007, Între tradiie i postmodernitate? O dinamic aorientrilor de valoare în România: 1993-2005, în Valori aleromânilor 1993-2006, O perspectiv sociologic , coord. BogdanVoicu i Mlina Voicu, 271-314, Iai, Editura InstitutuluiEuropean.

Baze de date:

Diagnoza Calit ii Vie ii, 1990-1999, 2003, 2006, Bucureti, Institutul deCercetare a Calitii Vieii.

Barometrul de Opinie Public – Octombrie 2005 , Bucureti Fundaiapentru o Societate Deschis, http://www.osf.ro/ro/program_ articol.php?articol=19

Eurobarometrul rural, Valori europene în sate româneti – Decembrie2005, Bucureti, Fundaia pentru o Societate Deschis,http://www.osf.ro/ro/detalii_program.php?id_prog=15

Barometrul de Opinie Public – mai 2006 . Bucureti, Fundaia pentru oSocietate Deschis, http://www.osf.ro/ro/program_articol.php?articol=19



176

Tabelul 1

Percepia existenei conflictelor din societatea româneasc (%)(diferene pân la 100% reprezint nonr spunsuri)

Conflicte între:

Intensitateaconflictului Sraci i

bogaiSalariai imanageri

Tineri ivârstnici

Oamenicu vederipoliticediferite

Oamenide religiidiferite

Români ialte

naionaliti

foarte mult 26 19 15 43 16 9

mult 34 41 35 35 23 22

puin 26 28 34 14 33 38

foarte puin 8 6 9 3 14 18

deloc 5 5 6 3 13 12



deloc 5 5 6 3 13 12Total 99 99 99 98 99 99Sursa: Diagnoza calitii vieii, ICCV, 2006.

Dup conflictele politice, tot cu valori relativ înalte urmeaz cele dintresraci i bogai, respectiv între salariai i manageri. Dac lum înconsiderare valorile cumulate ale celor dou niveluri de intensitate mare aconflictelor (foarte mult + mult), se ajunge la valori de 78% (4 persoane din 5)pentru conflictele politice, respectiv 60% (3 persoane din 5) pentru conflicteleverticale (sraci – bogai; salariai – manageri). În acest sens nu se poatespune c societatea româneasc ar fi una puternic coeziv i solidar i prin

urmare, inclusiv, ci dimpotriv, în viziunea populaiei, polarizarea i exclude-rea social sunt puternice, iar aceast percepie concord cu datele obiectiveprivind distribuia extrem de inegal a veniturilor populaiei, valorile indicatorilor de deprivare etc. Conflictele între generaii au i ele valori perceputesemnificative: primele dou intensiti cumuleaz 50% dintre r spunsuri (opersoan din dou). În fine, se poate spune c, f r a fi de ignorat, conflictelereligioase i etnice sunt percepute a fi de intensitate mai redus. Pentruprimele dou niveluri de intensitate opteaz 38% din subieci în cazulconflictelor religioase i 31% în cazul conflictelor etnice.

Pentru perioada acoperit prin cercetrile ICCV (1991-2006), percepiaexistenei conflictelor în societatea româneasc se menine la valori relativapropiate pentru fiecare domeniu. Situaia cea mai critic se înregistreaz lanivelul conflictelor politice, urmat

de cea a rela

iilor de munc

(Tabelul 2).

177

Tabel 2

Percepia existenei conflictelor în societatea româneasc. Valori medii –scal de la 1(foarte mult) la 5 (deloc)

Domenii 2006 2003 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991Sraci-bogai 2,3 2,4 2,3 2,4 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5

Salariai-manageri 2,4 2,2 1,9 2,1 2,2 2,4 2,2 2,2 2,3 2,3 2,3

Tineri-vârstnici 2,6 2,6 2,5 2,6 2,7 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 2,8

Oameni cupreripoliticediferite 1,8 2,1 1,9 1,9 2,0 2,3 2,0 1,9 2,1 2,0 1,9

Oameni de



Oameni dereligiidiferite 2,9 3,0 2,7 2,6 3,0 3,2 3,1 3,1 3,3 3,1 2,9

Români iminoritilenaionale 3,0 3,2 2,9 2,7 3,0 3,5 3,2 3,3 3,1 3,0 2,5Sursa: Cercetrile ICCV, 1991-2006.

Cu cât mediile sunt mai mari i se apropie de 5, avem de-a face cu societ imai puin conflictuale i, invers, cu cât aceste valori tind spre 1, cre te gradulde conflictualitate. Dup cum se constat doar în cazul domeniilor etnic i

religios se înregistreaz i valori deasupra mediei teoretice a scalei cu 5 gradede intensitate (adic valoarea 3), meninându-se totui diferene mari fa devaloarea dezirabil de pe scal, respectiv lipsa conflictelor creia îi corespundevaloarea 5. Domeniile politic i cel al relaiilor de munc se dovedesc a fivzute ca fiind cele mai critice.

În mod cu totul surprinztor, rein atenia îns valorile extrem de mici alepercepiei lipsei conflictelor, pentru toate cele ase categorii analizate aici.

Astfel, în anul 2006 varianta „deloc” înregistreaz valori sub 5% pentrudomeniile politic i al relaiilor de munc. Pe de alt parte, am putea aprecia ifaptul c o parte cel puin din disputele politice au i rolul de a obtura conflicteleverticale, de diminuare a presiunii acestora. Dup cum alte conflicte, cum suntcele etnice, dei cu intensitatea cea mai mic dintre cele ase studiate aici, par

a fi amplificate pe cale politic, prin adoptarea de ctre unii actorii politici aimajoritii a unor poziii naionaliste, xenofobe, populiste, respectiv



Di f er en

eî n p er c e p i a

exi s

D om eni i d e

r ef er i n

s ex

v â r s t

r ez i d en

s r a c i - b o g

a i

-

-

R URA L

ur b an

s al ar i a i -

m an a g er i

-

-

-

t i n er i -v â r s t ni c i

-

-

-

o am eni c u

v e d er i p ol i t i c e

d i f er i t e

-

-

URB A N

r ur al

o am eni d e

r el i gi i d i f er i t e

-

-

-

r om â ni i

mi n or i t i l e

n a i on al e

-

Î NT RE

1 8 – 6 9

A NI

7 0 ani i

p e s t e

URB A N

r ur al

S ur s a: Di a gn oz a C al i t i i V i e i i ,I C C V ,2 0 0 6 . S un t m

s emni f i c a t i v e ( A n ov a , 2 , e t a ) .

N o t .T ex t c um a j u s c ul e: v al or i l e c el em ai m ar i al e



1 7 9

T a

b el ul 3

s t en

ei c onf l i c t el or , p e c a t e g or i i d e p o p ul a

i e

C a t e g or i i d e p o p ul a i e

pr e g t i r e

c ol ar

o c u p a i e

s t a t u t

pr of e s i on al

s t a t u t e t ni c

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

R OMÂ N

I +

A l t e

n a i on al i t i

S T UDI I

f r

c o al / s c o al

g en er al

n e t er mi n a t

-

-

-

S T UDI I

f r

c o al / s c o al

g en er al

n e t er mi n a t

M UN C I T

ORI

C A S NI C

E

om er i

a gr i c ul t o

r i

S A L A RI A I

l u c r t or i p e

c on t pr o pr i u

-

-

-

-

MA GHI

A RI

r om â ni

m en i on a t e c a t e g or i i l e c uv al or i l e ex t r em eî n c az ul î nr e gi s t r r i i d e d

i f er en e

c onf l i c t el or .T ex t o b i n ui t : v al or i l e c el em ai mi c i al e c onf l i c t el or .



181

În cazul României, s-au înregistrat cele mai înalte tensiuni intergeneraio-nale, din totalul de 27 ri, cu o valoare de 29% (Tabelul 4). În apropiere se maiafl doar Grecia cu 27%. Valori mai însemnate se înregistreaz i în Frana(23%), Austria (22%) i Belgia (21%).

Tabel 4Tensiuni sociale

(propor ia persoanelor care raporteaz existena „multor tensiuni” în societate între diverse grupuri sociale)

Sraci-bogaiSalariai-manageri

Femei -brbai

Tineri-vârstnici

Grupurirasiale i

etniceRomânia 53 49 17 29 33UE 25 35 36 11 16 45Valoareamaxim a

tensiunilor

62 (Lituania) 61(Grecia) 27 (Grecia) 29 (România) 62(Frana)

Valoarea 4 6 4 3 10



Valoareaminim atensiunilor

4(Danemarca)

6(Danemarca)

4(Letonia)

3(Danemarca)

10(Lituania)

Sursa: European Quality of life Survey, Eurofound 2003.

i pentru alte trei tipuri de tensiuni, valorile din România sunt superioaremediei UE: Sraci-bogai, muncitori-manageri i femei-brbai. La conflictelesraci-bogai, doar în alte 3 ri, în afara Lituaniei, se înregistreaz valori maimari decât la noi (Bulgaria – 54%, Grecia – 58%, Ungaria – 61%). În apropiere,cu valori de asemenea mari, se mai situeaz Polonia – 52%, Estonia - 50%,Slovacia – 49%, Frana – 46%, Letonia i Cehia cu câte 44%, Slovenia – 43%.

Valoarea tensiunilor muncitori-manageri din România mai este depit, înafara Greciei, de Polonia i Lituania, cu câte 53%, iar Slovenia i Frana auvalori similare cu ale României (49%), în timp ce Ungaria, cu 47%, se situeaz

în apropiere. La rândul lor, tensiunile femei-brbai au valori mai mari decât înRomânia în trei ri (Grecia – 27%, Spania i Malta, cu câte 20%, Luxemburg –18%), în timp ce în Marea Britanie se înregistreaz aceeai valoare ca înRomânia, iar în apropiere se afl Belgia (16%). În fine, tensiunile sociale ietnice, dei cu valori relativ mari i în România, se situeaz sub media rilor UE, având în fa multe alte ri în afara Franei, în total 19 ri. Cu valorideosebit de mari mai sunt: Olanda (61%), Belgia (60%), Cehia (56%), Ungaria(55%).

Încercând o caracterizare sintetic a situaiei din România, putem conchide:

valorile ca atare ne dau o prim atenionare privind gravitatea tensiunilor sociale în România i ele urmeaz acelai patern ca i în cercetarea naional.



183

Tabelul 5

Temerile populaiei (%)(diferenele pân la 100% reprezint nonr spunsuri)

Domeniile de referinIntensitatea

temerilor Conflictesociale

Criminalitate omajCretereapreurilor

Impozite

1.Mult 10 21 25 84 80

2. Puin 36 37 22 12 14

3. Deloc 53 42 52 4 6

Total 99 100 99 100 100Sursa: Diagnoza calitii vieii, ICCV, 2006.

Tabelul 6

Dinamica temerilor populaiei, varianta de r spuns „se tem mult” (%)

Temeri



Temeri Anul Conflicte

socialeCriminalitate omaj Preuri Impozite

2006 10 21 25 84 802003 18 26 42 88 821999 33 39 44 91 861998 26 38 40 90 781997 18 27 36 87 661996 19 29 35 88 711995 20 28 34 89 76

1994 21 35 42 90 801993 20 36 29 89 761992 27 34 34 86 751991 38 50 37 82 761990 * 36 16 63 *Sursa: Diagnoza calitii vieii, ICCV, Cercetri 1990-2006.

* Nu s-au cules date pentru aceste domenii în anul 1990.

De fapt, identificm mai multe segmente temporale. Un prim astfel desegment îl constituie perioada 1990-1997, cu reduceri semnificative alevalorilor pentru primele trei domenii, al doilea segment temporal îl constituie

anii 1998-1999, cu creteri ale temerilor, pentru ca, în ultima perioad (2003-2006), s se revin la trendul descresctor.



185

ocupaie, statut profesional, grup etnic - puse în rela ie cu valorile temerilor rezultate din cercetarea desf urat în anul 2006 (Tabelul 7).

Tabelul 7

Categoriile de populaie cu temerile cele mai mari, pe domenii

Caracteristici socio-demograficeDomeniulde referin

altermenilor

SexVârst(ani)

Rezi-den

Pregtirecolar Ocupaii

Statutulprofesio-nal

Statutetnic

Conflictesociale

- 18-29

40-49

- - Casnicele Salariaii Minori-tietnice

Crimina-litate

Femei 18-29 Urban Liceu

postlicealCasnicele Salariaii -

omaj - 30-49

18-29

Urban Liceu

c.profesio-

Muncitorii

omerii

Salariaii Minori-

tietnice



nal

Preuri - Peste60

Rural Fr coalc.general

Agricultorii

Pensio-narii

omerii

casnicele

Lucr toriipe contpropriu

-

Impozite Femei Peste60

40-49

Rural c.general

Agricultorii

Casnicele

muncitorii

Lucr toriipe contpropriu

-


Not: Au fost reinute valorile cele mai mari ale temerilor, în condi iile în care s-au înregistrat diferen e semnificative (determinate prin analiz tip Anova i calculul testului2, respectiv coeficienii de asociere Eta) pe categoriile de popula ie considerate.

Teama de preuri i impozite, extrem de intens pe ansamblul populaieiinvestigate, este i mai accentuat în cazul persoanelor vârstnice, al celor dinmediul rural, al celor care au cel mult coal general, care sunt lucr tori pecont propriu, fie au ocupaii de agricultori sau muncitori, fie sunt pensionare,omere sau casnice. Prin urmare, este vorba de categoriile de populaie cuvenituri mai reduse, dar s reinem c i persoanele mai bine situate economic

manifest niveluri înalte de îngrijorare fa de aceste domenii.



187

Tabelul 8

Securitatea personal în vecintatea de locuit (valori medii)

Anii

2006 2003 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990

Media

r spunsurilor (la scala cu5 grade deintensitate)

3,1 3,1 2,8 2,9 3,1 3,0 3,0 2,9 2,7 2,8 2,5 2,9

Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV 1990-2006

9.3. Ameninri resim ite de popula ie

Cel de-al treilea domeniu analizat aici, i anume ameninrile resimite depopulaie, are valori mult diminuate comparativ cu primele dou (conflictele itemerile), dar merit totui s fie luat în seam prin consecinele pe care le

poate avea asupra calitii vieii populaiei. Astfel, dac numai 1% dintre subieci au ales varianta de r spuns care

exprim cea mai mare intensitate a sentimentului de ameninare ( hotrât da”



exprim cea mai mare intensitate a sentimentului de ameninare („hotrât da ,pe o scal cu 5 grade de intensitate care mai coninea variantele „da”, „nu-midau seama”, „nu”, „hotrât nu”), luate împreun valorile lui „da” ajung la 17%dintre subieci, un nivel care, f r s fie deosebit de alarmant, nu este totui deignorat, cu atât mai mult cu cât numai 5% dintre subieci au optat pentruvarianta „hotrât nu” se simt ameninai de ceva. Luate împreun îns valorilelui „nu” însumeaz 61% din r spunsuri: 3 din 5 persoane nu simt vreoameninare în viaa de zi cu zi. Pe de alt parte, 22% dintre subieci au preferatvarianta de r spuns „nu-mi dau seama dac sunt ameninat de ceva”. Luatstricto sensu acest r spuns (oferit ca variant) ar putea fi chestionat, pentru c

este de ateptat ca oamenii s poat exprima ceea ce simt la un moment dat.Contrar unor practici de anchet prin care subiectul este for at s r spund întermeni tranani, chiar i atunci când firesc nu poate face acest lucru (vezi deexemplu, tehnica adoptat în Barometrul de opinie public desf urat înRomânia) fie din cauza necristalizrii opiunii, fie din cauza insuficieneiinformrii, aici am adoptat o variant de r spuns care s surprind iasemenea situaii ambigue. În cazul de fa poate fi vorba i despre ointerpretare personal a subiectului, o rezerv pe care i-o ia, în sensul de„poate sunt ameninat de ceva, f r s-mi dau seama, dar dac ameninarease produce eu voi fi afectat”. Dac însumm i aceast variant de r spuns cucele care exprim sentimentul de ameninare, atunci se ajunge la 2 din 5subieci.

Dac urmrim valorile obinute în timp (întrebarea figureaz în chestionaruldin anul 1995), constatm c are loc meninerea lor la un nivel relativ constant,

188

deasupra mediei teoretice a scalei, dar la mare distan de maximul dezirabil.(tabelul 9)

Tabel 9

Percepia unor ameninri (media r spunsurilor) Anul

2006 2003 1999 1998 1997 1996 1995Mediar spunsurilor pe o scalde la 1(ameninaremaxim) la 5(lipsa total aameninrii) 3,4 3,4 3,3 3,3 3,5 3,6 3,5Sursa: Diagnoza Calitii Vieii, ICCV, 1995- 2006.

În ceea ce privete coninutul ameninrilor posibile, i acesta ine în cea

mai mare parte de performana guvernamental în sens extins, adic dedomeniile politicilor publice. Într-adevr, la solicitarea de a se indica (întrebarecu r spuns liber) în ce constau ameninrile, persoanele care au reclamatdi t i t i i f l t î i i (55%)



direct existena unor ameninri au formulat în cea mai mare propor ie (55%)elemente de natur economic: omaj, sr cie, preuri mari. Urmeazelemente care in de securitatea personal (17%); catastrofe naturale (13%);deteriorarea relaiilor sociale, conflicte, nerespectarea drepturilor omului (6%);anxietate, îmbolnvire (5%). Constatm c în marea majoritate a cazurilor avem de-a face tocmai cu aspectele critice de care ne-am ocupat anterior, deaceast dat aprute în cadrul unor r spunsuri f r format impus (întrebare cur spuns liber).

* *

*Din datele prezentate aici rezult, f r nici un dubiu, c exist o nevoieacut de intervenie prin politici publice adecvate pentru a se îmbuntisituaia din domeniile ce se constituie în surse de temere i ameninare pentrupopulaie, bariere dintre cele mai serioase în atingerea obiectivelor dedezvoltare durabil i îmbuntire a calitii vieii populaiei României. Estevorba, pe de-o parte, de aciuni cu caracter global, cum sunt cele de reducerea poverii fiscale i de diminuare a presiunii creterii preurilor, cu precdere apreurilor administrate la utilitile publice, dar i a preurilor de consum, cu atâtmai mult cu intrarea în Uniunea European a condus la alte creteri de preuri

în aceste domenii; stimularea creterii economice i de creare de noi locuri demunc.

Se constat îns c, în România, rata inflaiei se menine înc la nivel înalt;practica preurilor administrate la utiliti este de continu cretere a acestora i



190

Mrginean, Ioan i Blaa, Ana (coord), 2005, Calitatea vieii în România,ediia a II-a, Bucureti, Editura Expert.

Mrginean, Ioan (coord), Precupeu, Iuliana; Tsanov, Vassil; Preoteasa, AnaMaria and Voicu, Bogdan, 2006, First European Quality of Life

Survey, Quality of life in Bulgaria and Romania, Luxembourg,Office for Official Publications of the European Commission.

Mrginean, Ioan, Precupeu Iuliana i Preoteasa, Ana Maria, 2005, Puncte desuport i elemente critice în evoluia calitii vieii în România,Calitatea Vieii nr. 1-2, 1-20.

Precupeu Iuliana, Preoteasa, Ana Maria i Pop, Cosmina, 2007, Calitateavieii în România 1990-2006, Calitatea Vieii nr. 3-4, 197-229.

Zagorski, Krzgstof, 2006, The Perception of Social Conflicts and Attitudes toDemocracy, International Journal of Sociology, vol 36, no. 3.

Zamfir, Ctlin (coord), 1984, Indicatori i surse de variaie a calitii vieii,Bucureti, Editura Academiei.



Partea a II-a

POLITICI SOCIALE DE SUPORT PENTRUATINGEREA UNUI ÎNALT NIVEL



DE COEZIUNE SOCIAL



194

pe regiuni, urmat de o prezentare a efectelor msurilor aplicate în intervalul200-2006, când la nivelul UE s-au derulat numeroase programe în scopulcreterii gradului de coeziune social i economic i, în consecin, i pentrucreterea nivelului de educaie i de calificare a populaiei. Ultima parte a

raportului prezint strategiile necesar a fi aplicate în urmtorii ani, 2007-2013,sursele de finanare a acestora i efectele ateptate asupra coeziunii sociale ieconomice a UE-27.

Grafic 1Nivelul de educaie a persoanelor cu vârste între 25 i 64 de ani

(% din total) în 20051



Sursa: Comisia European, 2007.

1Des regions en pleine croissance, une Europe en pleine croissance. Quatrièmerapport sur la cohésion économique et sociale.



205

aproape 0,6% mai mic decât brbaii, pe categorii de vârst tendina este cafemeile tinere s fie mai educate decât brbaii de aceeai vârst.

Nivelul de educaie atins de un individ poate constitui un factor de protecie împotriva omajului, a sr ciei, excluziunii, dar i un factor de progres personal

i social. În condi

iile în care indivizii au p

r sit prematur sistemul de înv

-

mânt sau nivelul de modernizare al ocupaiei depete nivelul lor de califi-care societatea trebuie s creeze posibilitatea recalificrii, reprofesionalizriiprin sisteme de formare profesional sau formare permanent.

Tabelul 1

Formarea permanent (%)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006UE 27 ri) : : : : : 7,1 e) 7,1 e) 7,2 8,5 b) 9,3 9,7 9,6UE 25 ri) : : : : : 7,5 e) 7,5 e) 7,6 9,0 b) 9,9 10,3 10,2UE 15 ri) : : : : 8,2 e) 8,0 e) 8,0 e) 8,1 9,8 b) 10,7 11,3 11,2Belgia 2,8 2,9 3,0 4,4 6,9 b) 6,2 i) 6,4 6,0 7,0 8,6 b) 8,3 7,5 p)

Bulgaria : : : : : : 1,4 1,2 1,3 1,3 1,3 1,3RepublicaCeh : : : : : : : 5,6 5,i) 5,8 5,6 5,6

Danemarca 16,8 18,0 18,9 19,8 19,8 19,4b) 18,4 18,0 24,2b) 25,6 27,4 29,2Germania : 5,7 5,4 5,3 5,5 5,2 5,2 5,8 6,0 i) 7,4 i) 7,7 7,5



Estonia : : 4,3 6,3 6,5 6,5 b) 5,4 5,4 6,7 6,4 5,9 6,5Irlanda 4,3 4,8 5,2 : : : : 5,5 5,9 b) 6,1 7,4 7,3Grecia 0,9 0,9 0,9 1,0 1,3 1,0 1,2 1,1 2,6 b) 1,8 1,9 1,9

Spania 4,3 4,4 4,4 4,2 5,0 4,1 b) 4,4 4,4 4,7 4,710,5

b) 10,4

Frana 2,9 2,7 2,9 2,7 2,6 2,8 2,7 2,7 7,1 b) 7,1 7,1 7,6Italia 3,8 4,1 4,6 4,8 5,5 4,8 b) 4,5 4,4 4,5 6,3 b) 5,8 6,1

Cipru : : : : 2,6 3,1 3,4 3,7 7,9 b) 9,3 5,9 b) 7,1Letonia : : : : : : : 7,3 7,8 8,4 7,9 6,9 p)

Lituania : : : : 3,9 2,8 3,5 3,0 b) 3,8 5,9 b) 6,0 4,9 p)

Luxemburg 2,9 2,9 2,8 5,1 b) 5,3 4,8 5,3 7,7 6,5 b) 9,8 8,5 8,2Ungaria : : 2,9 3,3 2,9 2,9 2,7 2,9 4,5 b) 4,0 3,9 3,8Malta : : : : : 4,5 4,6 4,4 4,2 4,3 b) 5,3 5,5rile deJos

13,1 12,5 12,6 12,9 13,6 15,5 15,9 15,8 16,4b) 16,4 15,9 15,6

Austria 7,7 7,9 7,8 : 9,1 8,3 8,2 7,5 8,6 b) 11,6 i) 12,9 13,1Polonia : : : : : : 4,3 4,2 4,4 5,0 b) 4,9 4,7Portugalia 3,3 3,4 3,5 3,1 b) 3,4 3,4 3,3 2,9 3,2 4,3 b) 4,1 4,2 p)

România : : 0,9 1,0 0,8 0,9 1,0 1,0 1,1 1,4 p) 1,6 1,3Slovenia : : : : : : 7,3 8,4 13,3b) 16,2 15,3 15,0



208

predominant (învmânt, industrie textil, sntate, agricultur etc.).Diferenierea veniturilor nu numai c este o form de discriminare, dar conducei la demotivarea populaiei feminine de a finaliza niveluri cât mai înalte deeducaie, de a intra pe piaa for ei de munc, aspecte cu efecte negativeasupra vieii de familie, educaiei copiilor, strii de sntate etc. i conduce la

deteriorarea unei pr i importante din capitalul uman. Anumite sectoare deactivitate, de exemplu industria textil sau agricultura, sunt mult mai vulnerabiledin punct de vedere economic, ceea ce ar însemna o accentuare a omajului

în rândul populaiei feminine. Din acest motiv, politicile sociale trebuie sacorde o atenie deosebit creterii gradului de integrare socioprofesional apopulaiei feminine.

Bibliografie

Bârzea, Cezar, coord, 2005, Sistemul na ional de indicatori pentru educa ie.Manual de utilizare. Bucureti: Ministerul Educaiei i Cercetrii.www.edu.ro.

Communautés européennes. 1994. La lutte contre l’échec scolaire: un défi pour la construction européenne. Office des publicationsofficielles des Communautés européennes. www.eurydice.org.

Communautès europèennes, 2007, Des regions en pleine croissance, uneEurope en pleine croissance Quatrième rapport sur la cohésion



Europe en pleine croissance. Quatrième rapport sur la cohésionéconomique et sociale, Luxembourg, Office des publicationsoficielles des Communautés européennes.http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion4/pdf/4cr_fr.pdf

Diagnoza privind sistemul educa ional din România. Determinarea cauzelor si disfunctiilor interne, raport de cercetare în cadrul temei

“Polarizarea accesului la serviciile de sntate i educatie casursa a saracirii in viitor”, coord. I. Marginean.

Eurostat, Developpement durable, www.eurostat.org.

Institutul Naional de Statistic, 2003, Condi iile de via ale popula iei dinRomânia. Bucureti.

Les chiffres cles de l’éducation en Europe, 2002, www.eurydice.org

McGinn, N., et T. Welsh, 1999, La descentralisation dans l’éducation: pourquoi,quand, quoi et comment?. UNESCO. www.unesco.org/iiep

Ministerul Educaiei i Cercetrii i Departamentul pentru ÎnvmântPreuniversitar, 2003, Starea Înv mântului Preuniversitar în

Anul colar 2002 – 2003. www.edu.ro.

209

Ministerul Educaiei i Cercetrii, i Institutul pentru tiine ale Educaiei. 2002.Educa ia Rural în România: Condi ii, Provoc ri i Strategii deDezvoltare (a doua ediie), Bucureti.

OECD, 2006, Pisa 2006. Les compétences en sciences, un atout pour réussir .Volume I - Analyse des résultats. http://www.oecd.org/dataoecd/10/45/39777163.pdf

Perrenoud, Philippe, 2002, Dix principes pour rendre les systeme educatif plusefficace. Faculté de psychologie et des sciences de l’éducation,Université de Genève http://www.unige.ch/fapse/SSE/teachers/perrenoud/php_main/php_2002/2002_21.html

Preda, Marian, 2002, Politici sociale, în Dic ionar de politici sociale, coord.Luana Miruna Pop, 598-609, Bucureti, Editura Expert.

Suciu, Marta-Christina, 2000, Investiia în educaie, Bucureti, EdituraEconomic



211

11.1. Politica Uniunii Europene pentru ocupareafor ei de munc

Scopul politicii sociale a Uniunii Europene este de a promova un standard

de via decent într-o "societate inclusiv activ i sntoas" (ComisiaEuropean, 2000, 5). Ocuparea for ei de munc reprezint un obiectivimportant al Uniunii Europene. Odat cu adoptarea, în 1997, a Tratatului de la

Amsterdam, s-au produs modificri importante în ceea ce privete abordareaocuprii for ei de munc: corelarea cu celelalte politici europene, coordonareamecanismelor de securitate social, dar i adoptarea de msuri stimulativenovatoare. Tot în anul 1997 a avut loc, la Luxemburg, Consiliul EuropeanExtraordinar asupra ocuprii for ei de munc. Acolo s-a pus accentul peocupare, antreprenoriat, adaptabilitate i egalitatea anselor. Importanaproblematicii ocuprii a fost reconfirmat prin organizarea Summitului de laLisabona, din martie 2007, consacrat domeniului ocuprii for ei de munc. Aicis-au stabilit obiective de atins pentru anul 2010: o rat a ocuprii pentrupopulaia de vârst activ1 de 70% la brbai i 60% la femei. Recomandareade strategie pentru atingerea acestor obiective presupune o implicare activ aactorilor responsabili (guvern, autoriti locale, patronate, sindicate), dar i unefort special în direcia educaiei i formrii continue. Liniile de aciune pentrudezvoltarea social european iau în considerare, ca valoare fundamental,legtura dintre performanele economice i progresul social:

locuri de munc mai multe i de calitate;



locuri de munc mai multe i de calitate; crearea unui echilibru între flexibilitate i securitate; lupta împotriva sr ciei i insecuritii sociale; modernizarea proteciei sociale; promovarea egalitii de gen; accentuarea aspectelor de politic social a integr rii i relaiilor externe

ale Uniunii Europene.Pentru realizarea acestor obiective s-au identificat patru direc ii de aciune

(MMESF 2007):

1. Creterea adaptabilitii lucr torilor i a întreprinderilor prin:

promovarea flexibilitii combinate cu securitatea pe piaa muncii; facilitarea dezvoltrii afacerilor; asigurarea de salarii corelate cu costurile muncii; anticiparea i rezolvarea problemelor generate de restructurarea

economic; transformarea muncii nedeclarate în ocupare reglementat.

1 15-64 de ani.

212

2. Atragerea a cât mai multe persoane pentru a intra i a r mâne pe piaamuncii, transformarea muncii într-o opiune real pentru toi prin:

întrirea politicilor active pe piaa muncii (PAPM);

valorizarea muncii;

creterea participrii femeilor; realizarea de strategii cuprinztoare pentru îmbtrânirea activ;

promovarea integr rii emigranilor i a grupurilor dezavantajate.

3. Creterea nivelului i efectivitii investiiei în capitalul uman i în învarea pe parcursul întregii viei, prin:

elaborarea de strategii privind învarea pe parcursul întregii viei iinvestiia în capitalul uman;

participarea pe scar larg i furnizarea de educaie i formareprofesional;

reducerea numrului de elevi care abandoneaz timpuriu coala.

4. Asigurarea implementrii efective a reformelor printr-o mai buncoordonare:

constituirea de parteneriate pentru reform;

definirea intelor i angajamentelor naionale;

propor ionalitate, transparen i efectivitate în alocarea resurselor financiare;



financiare;

dezvoltarea învrii reciproce.

Orientarea politicilor moderne de ocupare este diferit de cea clasic, desprijinire a persoanelor neocupate economic. Noile politici pornesc de la douvalori: flexibilizare i securitate, dar iau în calcul i creterea calitii locurilor demunc deja existente.

11.2. Drepturi i principii sociale - flexisecuritatea

În continuare vom analiza una dintre dimensiuni le politici lor de ocupare dinRomânia, i anume flexisecuritatea1. Aceasta se poate defini ca fiind "ostrategie integrat de consolidare simultan a flexibilitii i securitii pe piaafor ei de munc" (MMESF 2007). Aadar, din punctul de vedere al politicilor,flexisecuritatea este o orientare dezirabil a ocuprii, alturi de alte principii,ca: diversitate, nondiscriminare, egalitate, siguran i sntate. Transformrilepostmoderne ale economiei au condus la modificri importante ale pieei

1 Flexisecurity, în limba englez.



218

munc s-a îmbuntit i se observ o scdere continu a ratei omajului.Fenomenul a aprut ca rezultat al dezvoltrii economice, dar i ca o consecina migraiei economice (controlate sau nu) din ultimii ani. Aadar, problemelelegate de ocupare s-au modificat în ultima vreme, fiind în mod special legatede calitatea ocuprii, dar i de omajul unor segmente de populaie (populaie

de peste 50 de ani i tineri f r calificare, persoane cu dizabiliti, persoanediscriminate pe piaa muncii). În tabelul urmtor sunt sistematizate principaleleprobleme de piaa for ei de munc.

Tabel 1

Probleme i politici ale ocupriiProbleme Politici Msuri Legislaie

Active Participarea la cursuride reorientareprofesionalParticiparea laincubatoare de afaceri

Hotrârea Guvernuluinr. 875 / 2005 privindaprobarea Strategiei petermen scurt i mediupentru formareprofesional continu,

2005 – 2010, MOnr. 747/17 august 2005

omaj ineocupare

Pasive Prestaii financiare Legea nr.76/2002privind sistemul asigu-r rilor pentru omaj istimularea ocupriifor ei de munc MO nr.



103/ 2002;Politici pentrusecuritateamuncii

Asigurarea securitiii protecia sntiilucr torilor Prevenirea riscurilor

profesionaleInformarea i instrui-rea lucr torilor

Asigurarea cadruluiorganizatoric i amijloacelor necesaresecuritii i sntii

în munc

Legea nr. 319 din, 14iulie 2006, a securitiii sntii în munc

Condiii demunc

Politici cu privirela timpul demunc i timpulde odihn

Sptmâna de lucrude 40 de oreDreptul la concediu deodihnDreptul la repaus

sptmânal

Codul muncii

219

Probleme Politici Msuri LegislaieSalarizare Politici cu privire

la salariul minimpe ar Politici cu privire

la obligativitatea încadr rii oficialea angajailor

Salariu minim peeconomie

Codul muncii

Discriminare pepiaa muncii

Politici pentruprevenirea isancionareatuturor formelor de discriminare

Legea nr. 48/2002

Limite ale politicilor de flexibilizare

Politicile de flexibilizare a ocuprii au aprut ca o consecin a fenomenuluiomajului i din necesitatea de a se gsi o soluie pentru ocuparea persoanelor

aflate în omaj i în imposibilitatea de a accede la locuri de munc perma-nente. Aa cum am ar tat i la începutul capitolului, succesul acestei strategii

în Danemarca le-a recomandat ca pol itici de succes, fiind acceptate ulterior camsuri la nivel european. Analiza politicilor de flexibilizare arat i principala lor limitare: instabilitatea carierelor dat de mobilitatea obligat a for ei de munc.Dac mobilitatea voluntar reprezint un indicator de dezvoltare profesional,mobilitatea obligat reprezint o frân pentru carier , indivizii neavând timp



pentru a se dezvolta suficient i pentru a cpta experien într-un anumitdomeniu (Ramaux apud Remillon 2007). Aadar, aceast limit a msurilor deflexibilizare recomand aplicarea selectiv a msurilor de flexibilitate, în specialpentru populaia care se afl în dificultatea de a îmbina activitatea profesionalcu viaa de familie sau cu coala.

Cheltuielile sociale cu politicile de ocupare

Analiza cheltuielilor sociale, una dintre cele mai frecvente metode destudiere a politicilor sociale, se refer la dimensiunea cantitativ i este relativuor de operaionalizat. Am ales s urmrim cheltuielile sociale ca procent dinPIB i s compar m situaia României la nivel european, întrucât doar valorile

în cifre absolute nu pot da o msur corect a implicrii statului. Pentru anul2005, valoarea total a cheltuielilor sociale cu ocuparea reprezentau 428milioane de euro, 0,538% din PIB. La nivel european, media cheltuielilor este2,2% din PIB, cele mai mari investiii în acest domeniu fiind realizate deDanemarca, Germania i Olanda (Eurostat 2007). În graficul urmtor amcuprins comparativ ratele omajului i cheltuielile cu ocuparea în rile Europei.

220

Grafic 1

Cheltuieli sociale cu ocuparea i rata omajului




Este evident c politicile pentru ocupare nu se refer doar la omaj, dar ceamai mare parte sunt destinate acestui domeniu. În anul 2005, 20% din totalulcheltuielilor erau îndreptate ctre msurile active antiomaj: formare profesio-

nal, rotaia locurilor de munc, reabilitarea i susinerea ocuprii pentrupersoanele aflate în omaj, crearea de noi locuri de munc, stimulente pentrucrearea de noi companii (incubatoare de afaceri). Un procentaj mult mai mare,de 73%, reprezint cheltuielile cu msurile pasive: ajutoare de omaj ipensionri anticipate.

În toat Europa, rata omajului a sczut foarte mult în ultimii 3 ani. Mediaeuropean a ajuns de la 8,9% în 2005 la 7,1% în 2007, iar rata omajului înRomânia a sczut de la 7,2% la aproximativ 4,2% în decembrie 2007(Eurostat, 2007). Este greu s se identifice cei mai importani factori explicativiai acestui fenomen i ponderea lor, în condiiile în care exist un complex decauze responsabile pentru schimbare: migraia economic postaderare,dezvoltarea economic din ultimii ani, dar i politicile mai flexibile pentru

ocupare.

221

Cum evalueaz popula ia politicile sociale de ocupare a for ei de munc ?

În decursul celor 19 ani de tranziie, politicile sociale ale guvernelor înRomânia s-au aflat într-o cutare continu; nu se poate vorbi despre o politicsocial coerent iar aprecierile populaiei reflect tocmai acest fapt. Cu toatec datele indic în continuare o opinie negativ a populaiei cu privire la

activitatea statului în domeniul ocuprii for ei de munc, se poate constata o îmbuntire în timp, consecin fireasc a transformrilor de pe piaa for ei demunc.

Grafic 2

Satisfacia cu activitatea Guvernului cu privire la locurile de munc



Sursa: Barometrul de opinie public, Fundaia pentru o societate deschis 1998-2006.

Concluzii Politicile moderne ale ocuprii se afl la interferena dintre domeniul social,

economic i financiar i tind s ofere msuri pentru rezolvarea problemelor generate atât de crizele economice, de schimbrile sociale, cât i de micrilefireti ale pieei for ei de munc generate de modificrile demografice sau destructur a populaiei. România ultimilor 19 ani a trecut prin toate aceste etape,iar politicile de ocupare construite iniial ca o compensare pentru populaie auajuns s-i ating obiectivele i s se integreze între scopurile identificate lanivel european. Flexibilizarea constituie doar una dintre strategiile de ocupareabordate, iar apelul la aceasta poate s rezolve anumite probleme specifice, înspecial cele ale categoriilor de populaie aflate în dificultatea de a îmbina

cariera cu viaa de familie sau cu coala: prini cu copii mici, persoane

222

vârstnice, studeni .a.m.d. Dar, aceste politici de flexibilizare aduc beneficiiatât angajailor, cât i angajatorilor, care au posibilitatea astfel de angaja peperioade mai scurte de timp, de a concedia mai uor. Îns, politicile pentrusecuritatea social a ocuprii aduc sigurana pe piaa for ei de munc i vin scompenseze anumite disfuncionaliti, ca urmare a flexibilizrii. Migraia

economic din ultimii ani i, în special, din perioada postaderare constituie unsemnal de alarm, putând determina o cdere economic, i necesit ostrategie a statului pentru stimularea angajrilor în ar i chiar întoarcereafor ei de munc din str intate.

Bibliografie

Barr, Nicholas, ed. 1994, Labor markets and Social Policy in Central and Eastern Europe, The transition and beyond , New York: OxfordUniversity Press.

Bawden, Lee D., and Felicity Skidmore, 1989, Rethinking Employment policy ,Washington D.C.: The Urban Institute Press.

Christiansen, Jens, Pertti Koistinen and Anne Kovalainen, 1999, Working Europe: Reshaping European Employment Systems, AldershotHants England: Ashgate.

COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES, 2001, Employment and social policies: a framework for investing in quality,Communication from the Commission to the Council, theEuropean Parliament, the Economic and Social Committee of the Regions COM (2001) 313 final Brussels



the Regions COM (2001) 313 final, Brussels,http://ec.europa.eu/employment_social/employment_analysis/com2001_0313_en.pdf.

Davoine, Lucie, and Christie Erhel, 2006, Monitoring employment quality inEurope: European Employment Strategy Indicators and beyond,

Document de Travail 66, Paris: Centre d’etudes de l’emploi,University Paris, http://www.cee-recherche.fr/fr/doctrav/monitoring_employment_quality_europe_66.pdf

European Commision, 2000, European employment and social policy: a policy for people, Luxembourg, Office for Official Publications of theEuropean Communities,http://ec.europa.eu/publications/booklets/move/24/txt_en.pdf

Eurostat, 2007, Labor market policy Eurostat Statistical Book, Luxembourg:Office for Official Publications of the European Communities,http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-DO-07-001/EN/KS-DO-07-001-EN.PDF.

Koistinen, Pertti, 2001, A future european employment model?http://www.uta.fi/isss/monnetcentre/wordit/Future11.rtf

223

Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse, Direcia Programe i StrategiiFor a de Munc, Observatorul naional al Ocuprii i Formriiprofesionale a for ei de munc, 2007, Evolu ia politicilor europene în domeniul ocuprii for ei de munc 2007 ,http://www.MMESF.ro/website/ro/rapoarte_studii/290807raport.

pdf.Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse, Direcia Programe i StrategiiFor a de Munc, Observatorul naional al Ocuprii i Formriiprofesionale a for ei de munc, 2007, Flexisecuritate,http://www.MMESF.ro/website/ro/rapoarte_studii/261007rapsept.pdf.

OECD, 2006, Society at a glance, OECD Social indicators, 2006,www.oecd.org.

Remillon, Delphine, recenzie la Ramaux, Christophe, 2006, Emploi: éloge dela stabilité, L’État social contre la flexicurité, Paris: Essai Mille etune nuits (320 pages), în Sociologie du travail 49 (2007), 268–296.

Stnculescu, Manuela, and Ilie Simona, 2001, Informal Sector in Romania,Bucureti: CASPIS, http://www.caspis.ro/downloads/informal_sector_in_romania1.pdf.

Wallace, Claire, ed. 2002, Households, work and flexibility Critical review of literature and discourses about flexibility. Research Report 2002.



240

Bdescu, Gabriel, 2003, Încredere i democraie în rile în tranziie, SociologieRomâneasc I (1-2), 109-128.

Bdescu, Gabriel, 2006, Caliti de bun cetean, încredere, toleran,solidaritate i orientri proantreprenoriale, în Eurobarometrul rural , valori europene în sate româneti , coord. Dumitru Sandu,67-85, Bucureti, Fundaia pentru o Societate Deschis iDelegaia Comisiei Europene la Bucureti.

Bdescu, Gabriel, Paul E. Sum. 2005, Historical Legacies, Social Capital andCivil Society, Comparing Romania on a Regional Level,Europe-Asia Studies 57 (1), 117-133.

Coleman, James S. 1988, Social Capital in the Creation of Human Capital, American Journal of Sociology 94, S94-S120.

Coleman, James, 1990, Foundations of Social Theory , Cambridge, Mass,Harvard University Press.

Coma, Mircea, 2006, Valori i aciuni comunitare, în Eurobarometrul rural ,valori europene în sate româneti , coord. Dumitru Sandu, 21-48, Bucureti, Fundaia pentru o Societate Deschis i

Delegaia Comisiei Europene la Bucureti.Dagsupta, Parta i Ismail Serageldin, eds. 1999, Social Capital, A Multifaceted

Perspective, Washington, The World Bank.

Dan, Adrian, 2007, Dezvoltare social prin proiecte comunitare, Rolul fondurilor sociale, în O nou provocare, Dezvoltarea social , coord.Ctlin Zamfir i Laura Stoica, 167-178, Iai, Polirom.

Dekker, Paul i Loek Halman, eds, 2003, The value of volunteering, Cross-cultural perspectives, Nonprofit and civil society studies, NewYork, Kluwer Academic Press/ Plenum Publishers.

D f S 1999 C ‘ ’ S C 20 (3) 1



Durlauf, Steven, 1999, The Case ‘Against’ Social Capital, Focus 20 (3), 1-5.

Franzen, Axel and Dominik Hangartner, 2006, Social Networks and Labour

Markets Outcomes, The Non-Monetary Benefits of SocialCapital, European Sociological Review 22 (4), 353-368.

Fukuyama, Francis, 1995, Trust, The Social Values and the Creation of Prosperity , Free Press.

Gesthuizen, Maurice, 2006, How socially Committed are the Dutch Low-Educated? Historical Trends, Life-Course Changes, and TwoExplanations for Educational Differences, EuropeanSociological Review 22 (1), 91-105.

Halman, Loek and Ruud Luijkx, 2006, Social capital in contemporary Europe,evidence from the European Social Survey, Portuguese Journal of Social Science 5 (1), 65-90.

241

Kidekel, David, 2006, Colectivism i singur tate în satele româneti, araOltului în perioada comunist i în primii ani dup Revolu ie,Iai, Polirom, [ediia original, în limba englez, 1993].

Kochanowicz, Jacek, 2004, Trust, Confidence, and Social Capital in Poland, AHistorical Perspective, în Trust and Democratic Transition inPost-Communist Europe, editor Ivana Marková, 63-84, Oxford,published for the British Academy by Oxford University Press.

Ledeneva, Alena V, 1998, Russia's Economy of Favours, Blat, Networking and Informal Exchange, Cambridge University Press.

Manski, Charles F., 2000, Economic Analysis of Social Interactions, Journal of Economic Perspectives 14 (3), 115-136.

Merton, Robert K., 1960 [1957]. Social Theory and Social Structure. Revised and Enlarged Edition, Glencoe, Illinois, The Free Press.

Mihaylova, Dimitrina, 2004, Social Capital in Central and Eastern Europe, ACritical Assessment and Literature Review , Budapest, CPSPolicy Studies Series.

Mihilescu, Vintil, coord. 2002, Vecini i vecint i în Transilvania, Bucureti,Paideea.

Mishler, William and Richard Rose, 1997, Trust, Distrust and Skepticism,Popular Evaluations of Civil and Political Institutions in Post-Communist Societies, Journal of Politics 59 (2), 418-451.

Mishler, William and Richard Rose, 2001, What are the Origins of PoliticalTrust? Testing Institutional and Cultural Theories in Post-Communist Societies, Comparative Political Studies 34 (1), 30-62.

Narayan, Deepa, 1999, Bonds and Bridges, Social Capital and Poverty ,Washington World Bank Poverty Group



Washington, World Bank – Poverty Group.

O’Connell, Michael, 2003, Anti ‘Social Capital’, Civil Values versus Economic

Equality in the EU, European Sociological Review 19 (3), 241-248.

Paxton, Pamela, 1999, Is Social Capital Declining in the United States? AMultiple Indicator Assessment, American Journal of Sociology 105 (1), 88-127.

Paxton, Pamela, 2002, Social Capital and Democracy, An InterdependentRelationship, American Sociological Review 67, 2 (April), 254-277.

Petrescu, Claudia i Adriana Baboi, 2006, Studiu de evaluare a rezultatelor i impactului proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare economic local ”, finan at de Programul Global Opportunities Fund al Guvernului Marii Britanii, ini iat i implementat de FPDL –

242

Funda ia Parteneri pentru Dezvoltare Local , Decembrie 2006,manuscris.

Portes, Alejandro, 1998, Social Capital, Its Origins and Applications in ModernSociology, Annual Review of Sociology 24, 1-24.

Portes, Alejandro, 2000, The two meanings of social capital, Sociological

Forum 15, 1-11.Precupeu, Iuliana, 2006, Strategii de dezvoltare comunitar , Iai, ExpertProjects.

Putnam, Robert, 2001, Bowling Alone, The Collapse and Revival of AmericanCommunity , Touchstone.

Putnam, Robert, Roberto Leonardi and Rafaella Nanetti, 1993, Making Democracy Work, Civic Traditions in Modern Italy , PrincetonUniversity Press.

Raiser, Martin, Christian Haerpfer, Thomas Noworthy and Claire Wallace,2001, Social Capital in transition, a first look at the evidence,European Bank for Reconstruction and Development, Working Paper 61 WEB.

Rose, Richard, William Mishler and Christian Haerpfer, 1998, Democracy and Its Alternatives, Understanding Post-Communist Societies,Polity Press.

Sandu, Dumitru, 1996, Sociologia tranzi iei, Valori i tipuri sociale în România,Bucureti, Editura Staff.

Sandu, Dumitru, 2003, Sociabilitatea în spa iul dezvolt rii, Încredere, tolerani re ele sociale, Iai, Polirom.

Sandu, Dumitru, 2005, Dezvoltare comunitar , Cercetare, pratic , ideologie,Iai, Polirom.



Sandu, Dumitru, 2006, Ideologii ale participrii, în Eurobarometrul rural , valori europene în sate româneti , coord. Dumitru Sandu, 49-66,

Bucureti, Fundaia pentru o Societate Deschis i DelegaiaComisiei Europene la Bucureti.

Saraceno, Chiara, Manuela Olagnero i Paola Torrioni, 2005, First EuropeanQuality of Life Survey, Families, work and social networks,Luxembourg, Office for Official Publications of the EuropeanCommunities.

Schaik, Ton van, 2002, Social capital in the European Values Study Surveys,Paper presented at OECD-ONS International Conference onSocial Capital Measurement , September 25-27, London, UnitedKingdom.

243

Smith, Stephen Samuel and Jessica Kulynych, 2002, It May Be Social, butWhy Is It Capital? The Social Construction of Social Capital andthe Politics of Language, Politics & Society 30 (1), 149-186.

Smith, Tammy, 2006, Why Social Capital Subverts Institution Building in RiskySettings, Qualitative Sociology 29, 317-333.

Sztompka, Piotr, 1999, Trust, A Sociological Theory , Cambridge UniversityPress.

Toth, Cosmin, 2007, Capitalul social, în Enciclopedia dezvolt rii sociale, coord.Ctlin Zamfir i Simona Stnescu, 89-96, Iai, Polirom.

Verdery, Katherine, 2003, Socialismul, ce a fost i ce urmeaz , Iai, InstitutulEuropean [ediia original, în limba englez, 1996].

Voicu, Bogdan, 2003, Capital social, în Dic ionar de sr cie online, coord. CtlinZamfir, http,//www.iccv.ro/romana/dictionar/bog/bog_capsoc.htm.

Voicu, Bogdan, 2005a, Penuria Pseudo-Modern a Postcomunismului Românesc, Volumul II, Resursele, Iai, Expert Projects.

Voicu, Bogdan, 2005b, Social capital, bonding or bridging Europe?, în EU Integration Process from EAST to EAST, Civil Society and Ethnic Minorities in a Changing World , eds. Horaiu Rusu andBogdan Voicu, 77-98, Sibiu, Psihomedia.

Voicu, Bogdan, 2006a, Participare, spirit comunitar, capital social, Satul românesc pe drumul c tre Europa, coord. Mlina Voicu iBogdan Voicu, 41-56, Iai, Polirom.

Voicu, Bogdan, 2006b, Dezvoltare social <neconvenional>, despre capitalulsocial, în O nou provocare, Dezvoltarea social , coord. CtlinZamfir i Laura Stoica, 149-163, Iai, Polirom.

Voicu, Bogdan, 2006c, Capitalul social ca premis a dezvoltrii durabile, ÎnDiagnoza calitii vieii în România i Europa raport realizat în



Diagnoza calit ii vie ii în România i Europa, raport realizat încadrul proiectului “Modelul calit ii vie ii din perspectiva

dezvolt rii durabile”, etapa a II-a, “Coeziune i incluziunesocial”, coord. prof. Ioan Mrginean.

Voicu, Bogdan, 2006d, Satisfacia cu viaa în satele din România, înEurobarometrul rural , valori europene în sate româneti , coord.Dumitru Sandu, 7-20, Bucureti, Fundaia pentru o SocietateDeschis i Delegaia Comisiei Europene la Bucureti.

Voicu, Bogdan, 2007, Telecentrul, în Enciclopedia dezvolt rii sociale, coord.Ctlin Zamfir i Simona Stnescu, 97-104, Iai, Polirom.

Voicu, Bogdan and Tanya Basina, 2005, Social capital and civic participation inUkraine and Romania, în Perspectives on the European

postcommunist societies, eds. Horaiu Rusu i Bogdan Voicu,75-96, Sibiu, Psihomedia.

244

Voicu, Mlina and Bogdan Voicu, 2003, Volunteering in România, a rara avis,In The value of volunteering, Cross-cultural perspectives,Nonprofit and civil society studies, eds. Paul Dekker i LoekHalman, 143-160, New York, Kluwer Academic Press/ PlenumPublishers.

Völker, Beate, Henk Flap and Siegwart Lindenderg, 2007, When areneighbourhoods communities? Community in DutchNeighborhoods, European Sociological Review 23 (1), 99-114.

Welzel, Christian, Ronald Inglehart i Franziska Deutsch, 2005, Social capital,voluntary associations and collective action, Which aspects of social capital have the greatest 'civic' payoff?, Journal of Civil Society 1 (2), 121-146.

Woolcock, Michael, 2000, Managing Risk, Shocks, and Opportunities inDeveloping Economies, The Role of Social Capital, înDimensions of Development , ed. Gustav Ranis, New Haven,Yale Center Press, Connecticut.



246

pentru familiile srace i a multiplicrii categoriilor de familii care beneficiazde alocaii (cu muli copii, monoparentale etc.). Este din ce în ce mai evident tendina de focalizare a sistemului de beneficii, fiind oferit o singur alocaiecu caracter universal (alocaia de stat pentru copii), iar celelalte acordându-seprin testarea mijloacelor. Dintre transferuri, alocaiile pentru copii i familiile lor au cel mai mare numr de beneficiari, aproximativ 4,2 milioane de copii

alocaia de stat pentru copii, peste 650 mii familii alocaia complementar iaproximativ 250 mii familii alocaia pentru familiile monoparentale, deinândcumulativ o pondere însemnat în PIB, 0,51% în 2006. Cumulat cuindemnizaia de cretere a copilului i alte stimulente, valoarea beneficiilor depete 1% din PIB.

Tabel 12

Numrul beneficiarilor i ponderea în PIB a costurilor unor alocaii pentrucopii i familii, 2006

Numr beneficiari

Pondere inPIB

Alocaia de stat pentru copii 4.270.759 0.37Alocaia familial complementar 651.666 0.09

Alocaia de susinere pentru familiamonoparental

244.845 0.05

Indemnizaia pentru creterea copilului 186.342 0.49Stimulentul pentru creterea copilului 11.369 0.01Alocaia pentru copiii nou-nscui 184.477 0.01Alocaia de încredinare pentru plasamentfamilial

49.866 0.02

Sursa, MMFES pentru numrul de beneficiari i calculele autoarei cu privirea lavaloarea ponderii în PIB. PIB în anul 2006 a fost de 342.418 milioane lei, conform INS.

Al i d t t t ii



Aloca ia de stat pentru copii

Beneficiu cu caracter universal, alocaia de stat pentru copii li se acordtuturor copiilor pân la vârsta de 18 ani.

Rata crescut a abandonului colar, mai ales la nivelul secundar, a f cut ca, începând cu 1993, acordarea alocaiei s fie condiionat de participareacolar . În 2006, Curtea Constituional a declarat îns drept neconstituionaleprevederile legate de condiionarea acordrii alocaiei de stat pentru copiii devârst colar de frecventarea cursurilor unei forme de învmânt.

În prezent, alocaia de stat pentru copii este acordat f r a se condiionade participarea colar pân la vârsta de 18 ani i pentru tinerii care au împlinitvârsta de 18 ani, cu condiia ca acetia s urmeze cursurile învmântuluiliceal sau profesional, pân la terminarea acestora. Studii anterioare (Zamfir coord., 2006; Mrginean coord., 2004; Banca Mondial, 2003;) demonstreaz

247

c, în mediile srace, dezorganizate, alocaia de stat pentru copii reprezintadesea singur surs de venit cu carater permanent din familie, presiuneactre frecventarea colii fiind în aceast situaie ridicat. Nu putem estima încdac, în aceste condiii, o asemenea msur va avea implicaii negative asu-pra participrii colare a copiilor, în special la învmântul liceal i profesional.

Ultimele reglemetri legislative aduc i alte schimbri. Cuantumul lunar al

alocaiei variaz în funcie de vârst, pentru copiii pân la 2 ani (3 ani în cazulcopiilor cu handicap), cuantumul este de 200 lei, pentru a suplini eforturile decretere i îngrijire a familiei, considerabil mai ridicate în primii ani de via .Pentru copiii mai mari de 2(3) ani este, începând cu ianuarie 2008, de 32 delei. În condiiile în care dispare condiionarea colar , arhitectura sistemului deacordare a beneficiului este simplificat - plata alocaiei se asigur din bugetulMinisterului Muncii, Familiei i Egalitii de anse, f r a mai fi împr it întrediverse instituii ca în trecut (Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului,institutii din sistemul de aparare, ordine public i siguran naional i de laalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale care au însubordine uniti de învmânt)1.

Valoarea real a alocaiei s-a erodat puternic dup 1989, ajungând s

reprezinte în 2007 un sfert din valoarea sa iniial; nici în comparaia cu salariulmediu pe economie (i el redus în termeni reali în mod substanial) alocaia nuare o poziie bun, ajungând de la un nivel ini ial de aproximativ 10% dinsalariul mediu (în 1989) la sub 3% în 2006 i 2007.

Grafic 7Evoluia alocaiei pentru copii ca procent din salariul mediu

10,59,7

7 2 7 38

10

12



7,2

5,6 5,9

4,23,6 3,3

7,36,1

5,34,1

5 4,2 4,43,5 3 2,652,4

0

2

4

6

1 9 8 9

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

Sursa, INS, pentru 2005-2007 calculele efectuate pe date INS i MMFES.

1 Conform Legii nr. 7 din 9 ianuarie 2007 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen aGuvernului nr. 148/2005 privind susinerea familiei în vederea creterii copilului iOrdonanei de Urgen nr. 97 din 04 octombrie 2007 pentru modificarea i

completarea Legii nr. 61/1993 privind alocaia de stat pentru copii

248

Aloca ia familial complementar i aloca ia de sus inere pentrufamilia monoparental

Reprezint dou beneficii bazate pe testarea mijloacelor care recunoscnevoile suplimentare ale familiei cu copii i au ca obiectiv principal cretereabunstrii copilului. Alocaia familial complementar este acordat familiilor care dispun de venituri modeste i au copii. Cea de-a doua se adreseazfamiliilor monoparentale, pornind de la premisa c au nevoi diferite fa decelelalte tipuri de familii i c pentru satisfacerea acestora este necesar unsuport accentuat. Acesta este motivul pentru care, chiar dac pentru ambelebeneficii limita de venit este aceeai, sumele acordate sunt diferite.

În ultimii ani, sistemul de protecie a familiei relev o preferin pentru focali-zarea beneficiilor, complementar cu mrirea cuantumurilor. Spre exemplu,pân în 2004 se acorda aloca ia suplimentar pentru familiile cu mai mult dedoi copii , cuantumul majorându-se propor ional cu rangul copilului pân la alpatrulea, dup care se plafona. Alocaia era acordat indiferent de venitulfamiliei, iar cuantumul maxim (pentru 4 i mai mult de 4 copii) reprezentaaproximativ 5% din salariul minim. Acest beneficiu a fost înlocuit începând cuanul 2004 cu aloca ia familial complementar , înregistrându-se trei modificri

fundamentale, testarea mijloacelor, eligibilitate extins i pentru familiile cu uncopil i o majorare semnificativ a cuantumului (pentru o familie cu peste 4copii reprezentând peste 15% din salariul minim). În consecin, dei numrulde beneficiari a sczut cu aproximativ o treime, costurile sistemului au crescut

în 2004 de aproximativ 4 ori.Tabel 13

Valoarea alocaiilor – ponderea cuantumului în salariul minimpe economie (%)

Alocaia familial complementar

Alocaia desusinere pentru

familia



familia

monoparental2004 2005 2006 2007 2004 2005 2006 2007

Familii cu 1 copil 11,4 10,3 9,2 9,2 15,5 17,1 13,5 13,3

Familii cu 2 copii 13,4 12,1 10,8 10,8 17,9 19,9 15,9 15,9

Familii cu 3 copii 15,3 13,8 12,2 12,0 20,7 22,9 18,1 18,0

Familii cu 4+ copii 17,1 15,5 13,5 13,3 23,3 25,8 20,5 20,2Sursa, calcule pe baza datelor MMFES pentru valoarea alocaiilor i INS pentruvaloarea salariului minim.

De la introducerea lor, alocaiile au fost indexate abia la sfâr itul anului 2005(noile cuantumuri aplicându-se din 2006), astfel încât valoarea relativ a



251

Totui, Comisa European înc nu are un comitet privind politicile familliale.Exist 21 de comitete în cadrul Comisiei Europene, îns niciunul nu acoper problemele familiei, acestea r mânând în responsabilitatea DirectoratuluiGeneral pentru Munc, Probleme Sociale i Oportuniti Egale.

Comisia European nu are un observator al politicilor familiale. În 1989 afost creat „European Observatory on National Family Policies”, redenumit în

1999 “European Observatory on Family Matters”, care monitoriza tendineledemografice i schimbrile socioeconomice, analizând msurile de politicsocial cu impact asupra familiei. Ulterior, a fost transformat în “EuropeanObservatory on the Social Situation, Demography and Family”, iar în 2004 afost închis, fiind înlocuit cu “Observatory on Demography and the SocialSituation”. Familia nu mai este cuprins în titulatura instituiei.

Comisia European nu are de asemenea o « Carta Verde » a familiei. Din1984 au fost elaborate 95 de asemenea documente, dar niciunul destinatproblemelor familiei.

În unele ri europene preocuparea pentru familie a fost recunoscut la nivelformal, înfiinând un departament special care s trateze problemele acesteia.Iat câteva exemple, de la Italia, România sau Malta, care cuprind

problematica familiei chiar în titulatura ministerului care vizeaz problematicasocial, pân la Irlanda, Germania, Austria, Luxemburg, Slovenia, sau Slovaciacare au un departament pe acest domeniu. Italia este singura ar europeancare are un « Minister privind Politica Familial ». Interesul formal pentruaceast problematic nu este îns dublat, aa cum va reiei din analiz, deeforturi financiare corespunztoare.

Denumirea ministerelor care trateaz problematica familiei în cîteva rieuropene

Irlanda – Departamentul pentru Probleme sociale i ale familiei /



p p

Department of Social and Family AffairsGermania – Departamentul Problemelor Familiei, Vârstnicilor, Femeilor iTinerilor / Department of Family, Elderly, Women’s and Youth Affairs

Austria – Departamentul de Sntate, Familie i Tineret / Department of Health, the Family and Youth

Slovenia – Departamentul Muncii, Familiei i Problemelor sociale /Department of Labour, Family and Social Affairs

România – Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse / Departamentulde Asisten Social i Politici Familiale

Luxemburg – Departmentul privind Familia i Coeziunea Social /Department of the Family and Social Cohesion

252

Slovacia – Departamentul Muncii, Familiei i Problemelor Sociale /Department of Labour, Family and Social Affairs

Italia – Ministerul Politicii Familiale / Ministry of Family Policy

Malta – Ministerul Familiei i Coeziunii Sociale / Ministry for the Family andSocial Cohesion

Analiza comparativ a beneficiilor la nivelul Uniunii Europene

Toate statele membre au dezvoltat în cadrul sistemului de protecie msuricu privire la familie, îns puine au o politic familial explicit. Analizacomparativ a beneficiilor acordate evideniaz puncte comune (în general deprincipiu), dar i diferene mari între state.

Dei nu exist o politic familial comun, se pot distinge câteva obiectivecomune ale politicilor familiale din statele membre,

Susinere economic – transferuri în bani sau în servicii fie orizontal, fievertical, vizând familiile cele mai dezavantajate sau anumite categorii defamilii (familiile monoparentale, familiile numeroase i familiile cu venituri

sczute), copiii i tinerii care r mân dependeni de familie pentru operioad mai mare de timp decât în trecut.

Ameliorarea dezechilibrelor demografice (îmbtrânire demografic, spor natural negativ etc.).

Garantarea egalitii de anse – reconcilierea muncii cu viaa de familie

Efortul financiar al statelor

Media european a cheltuielor sociale este de 27% din PIB, având variaiifoarte mari între ri, Suedia cheltuie 33% din PIB, mai mult decât dublu fa deEstonia sau Letonia (13% din PIB).

În contrast, media european a cheltuielilor privind familia este de numai



, p p

2,1% din PIB. Din fiecare 13 euro destina i cheltuielilor sociale, numai 1 euroeste cheltuit pentru suportul familiei. Dei cheltuielile privind pensiile sausntatea continu s creasc, cheltuielile privind familia s-au meninut laaproximativ acelai nivel. La începutul anilor 1990 acestea erau 2,1% din PIB,cât sunt i în prezent. Disparitile între ri sunt considerabil mai ridicate,ceea ce conduce la inegaliti majore în furnizarea suportului social pentrufamillie, 3,9% în PIB în Danemarca i Luxemburg, mai puin de 1% în Spania iPolonia.

Familia i copiii deineau locul al patrulea între cheltuielile sociale pe func ii,cu o pondere medie de 7,8% în 2004.

253

Grafic 8

Cheltuieli sociale pe diferite domenii, la nivelul Uniunii Europene, 2004

Invaliditate8%

Familie / copii7,80%

omaj6%

Urma4% Locuin

2%

Btrânee42%

Boal / Îngrijireasntii

29%

Sursa , Eurostat.

Diferenele între ri sunt considerabile, de la peste 15% din totalulcheltuielilor sociale în Luxemburg i Irlanda, la sub 5% în Olanda, Elveia,Polonia, Italia i Spania.

În România, cheltuilelile privind familia i copiii reprezint 11,1% dintotalul cheltuielilor sociale i 1,6% din PIB. Acestea înglobeaz cheltuielileprivind urmtoarele prestaii,

Alocaie de stat pentru copii



Alocaie de stat pentru copii Protecie social a copilului aflat în dificultate Burse sociale i alte drepturi pentru elevi i studeni Gr dinie i cree Asisten i protecie social acordat de organizaiile

neguvernamentale Protecie social acordat sub form de pensii i alte drepturi de

asigur ri sociale Venit minim garantat Alocaie familial complementar i alocaie de susinere pentru familia

monparental Protecie privind maternitatea la locul de munc

254

Grafic 9

Ponderea cheltuielilor privind familia i copiii în total cheltuieli sociale,2004



Sursa, Eurostat.

255

Grafic 10

Cheltuieli sociale pe diferite domenii în România, 2004

Excluziune

social4,3 Btrânee

37,3

Boal / Îngrijireasntii;

36

Invaliditate7,1

Familie / copii11,1

Locuin0

Urma0,6

omaj3,6

Sursa, INS, Statistica proteciei sociale. Studiu experimental - România 2004,metodologie ESSPROS.

România conserv un pattern al cheltuielilor comun la nivelul UE, în carecele mai mari cheltuieli sunt pentru btrânee i îngrijirea sntii, la niveluri

îns uor mai sczute. Cheltuileile privind familia i copiii sunt peste mediaeuropean, deinând în ierahia cheltuielilor locul al trilea, înaintea celor deinvaliditate.

Efortul financiar al României, considerabil mai ridicat comparativ cu mediaeuropean ca i preocuparea formal pentru problematica familiei prin



european, ca

i preocuparea formal

pentru problematica familiei, prin

existena Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse, reprezintargumente pentru a considera c, în România, se acord o importan sporitfamiliei i copilului comparativ cu nivelul european.



258

pân în 66 ani i de 12% din salariul minim pentru cei peste 66 ani, crescând în ambele situaii cu câte 19,30 euro pentru fiecare copil.

În România cuantumul este uor mai ridicat comparativ cu media, ajungînd în cazul familiei cu 4 copii pân la o cincime din salariul minim.

Aloca ia pentru sus inerea colar a copilului (Luxemburg, Portugalia,Frana etc.)

Se acord pe baza testrii mijloacelor copiilor care urmeaz o form de învmânt. Cuantumul este difereniat în funcie de vârsta i numrul copiilor în familie. Spre exemplu, în Luxemburg, sumele variaz de la 8% pân la 23%din salariul minim, „alocaia pentru copiii de coal” pentru 1 copil e de 102,50euro pân la 12 ani i 146,46 euro peste 12 ani, crescând pentru familiile cu 2copii la 175,76 euro pentru fiecare copil sub 12 ani i câte 219,68 euro pentrufiecare copil peste 12 ani i ajungând în cazul familiilor cu 3 i mai muli copii la248,98 euro pentru fiecare copil sub 12 ani i cate 292,91 euro pentru fiecarecopil peste 12 ani.

Aloca ia pentru familiile numeroase (Grecia, Spania, Frana, Italia,Lichstenstein, Austria)

Grecia acord, pe baza testrii mijloacelor, o alocaie pentru al treilea copilpân la împlinirea vârstei de 6 ani, valoarea acesteia fiind de aproximativ 28%din salariul minim (venitul anual al familiei nu trebuie s depeasc echivalen-tul a aproximativ 50 de salarii minime) i o alocaie pentru al patrulea copil de14,2% din venitul minim (dac venitul anual al familiei nu depete aproximativ62 de salarii minime). Spania acord, pe baza testrii mijloacelor, o alocaiepentru al treilea copil i urmtorii de aproximativ 90% din salariul minim.

România acord alocaia familial complementar , cuantumul având unnivel mai sczut (pentru 4 copii ajunge la 14% din salariul minim).



Aloca ia special pentru prin i studen i (Danemarca) Aloca ia pentru nateri multiple (de gemeni) (Spania, Frana, Irlanda,

Lichstentein, Norvegia, Finlanda, Suedia). Spre exemplu, Spania acordalocaia difereniat în funcie de numrul de copii, de 4 ori salariul minim pentru2 copii, de 8 ori pentru 3 copii i de 12 ori salariul minim pentru 4 sau mai mulicopii.

Aloca ia pentru familiile numeroase cu venituri sc zute (de exemplu,„suplimentul familial”, în Frana i Irlanda)

Irlanda acord, pe baza testrii mijloacelor, „alocaia pentru hran, îmbr cminte i coal” (8% din salariul minim) pentru fiecare copil de 2–11



262

Grafic 11

Cheltuieli sociale privind familia i rata sr r ciei copiilor, 2004



Rata sr ciei reprezint 60% din venitul median.

Sursa, Eurostat.



264

ICCV, PNUD, 2001, Situa ia sr ciei în România, cauzele sr ciei, evaluarea politicilor antisr cie, direc ii de ac iune pentru combatereasr ciei , Bucureti.

INS, 2004, Statistica protec iei sociale, Studiu experimental - România 2004.

INS, www.insse.ro

Institute for Family Policies, 2007, Report on the Evolution of Family in Europe,

http,//www.ipfe.org/Mrginean, Ioan, coord., 2004, Condi ii sociale ale excluziunii copilului , ICCV,

CASPIS.

MMSSF i Birks Sinclair & Associates Ltd., 2003, Evaluarea Venitului MinimGarantat, http,//www.caspis.ro/pagini/ro/studii.php

Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse, www.mmssf.ro,http,//sas.mmssf.ro/

Mutual Information System on Social Protection (MISSOC),http,//ec.europa.eu/employment_social/social_protection/missoc_en.htm

Popescu, Raluca, 2003, Suportul pentru familie în România în context

European, Revista de Asisten Social 2.Stnculescu, Manuela, i Ionica Berevoescu, coord., 2004, Srac lipit, caut alt

via, Bucureti, Nemira.

Teliuc, Cornelia, Lucian Pop i Emil Teliuc, 2001, Sar cia i sistemul de protec ie social , Iai, Editura Polirom.

Vleminck, K., and T. Smeeding, eds. 2001, Child Well-Being, Child Poverty and Child Policy in Modern Nations, Bristol, The Policy Press.

Zamfir, Ctlin, coord. 1999, Politici sociale în România, 1990–1998,Bucureti, Editura Expert.

Zamfir, Ctlin, coord., Cosmin Briciu, Vlad Grigora, Raluca Popescu,Manuela Stnculescu i Elena Zamfir, 2005, Diagnoza sr ciei

i a riscurilor în dezvoltarea copilului din România, Bucureti,ICCV UNICEF



ICCV, UNICEF.

http,//www.iccv.ro/romana/articole/Saracia_copilului_oct_2006.zip

Zamfir, Elena, coord., 2002, Politici de protec ie a copilului în situa ii de risc ,Bucureti, Universitatea Bucureti, ICCV, UNICEF.

Zamfir, Elena, 2002, Asistena social în România, Revista de AsistenSocial 1.

Zamfir, Elena, 2002, Direcii ale reformei sistemului de protecie pentru copil ifamilie, Revista de Asisten Social 2



269

specific ar trebui s se specifice c un procent minim din bugetuladministraiei publice locale trebuie alocat furnizrii de servicii sociale. În acestmod autoritile publice locale vor acorda o aten ie mai mare serviciilor sociale,care reprezint msuri active de rezolvare a problemelor sociale.

5. Elaborarea standardelor de calitate i a indicatorilor de performan

Standardele de calitate i indicatorii de performan care arat îndeplinirea

acestora sunt instrumente de reglementare a furnizrii serviciilor sociale. Aceste instrumente permit controlul, dar ajut i la îmbuntirea serviciilor sociale, prin dezvoltarea calitii acestora. Serviciile sociale trebuie s fieevaluate i monitorizate din perspectiva calitii furnizrii lor. Fiecare standardde calitate trebuie s fie transpus într-un numr de indicatori care s facposibil monitorizarea i evaluarea îndeplinirii lui.

Aceste standarde de calitate trebuie s fie, elaborate la nivel naional astfel încât s se aplice unitar la nivelul tuturor

administraiilor publice locale; adaptate la specificul local astfel încât s fie uor de implementat; revizuite periodic pentru a fi îmbuntite i a se elabora standarde i

pentru serviciile nou-aprute.

Rolurile autoritilor publice locale i al organizaiilor neguvernamentale în etapa de planificareEtape Rolul autoritii publice roLul ong-urilor

Identificarea nevoiide servicii sociale

Identificarea nevoilor sociale Identificarea serviciilor

sociale Crearea unei baze de date

cu beneficiarii actuali i cueventualii beneficiari

Observatorul Social

Cartografiereahr ilor de servicii

sociale

Cartografierea serviciilor sociale (consiliul judeean)

Elaborarea Elaborarea strategiei Colaborarea la



strategiei elaborarea strategieide asisten social

Alocarea bugetar Planificarea bugetar Colaborarea laelaborarea bugetului

Elaborareastandardelor decalitate si aindicatorilor deperforman

Formularea unor criteriiunitare de evaluare

Elaborarea standardelor decalitate i a indicatorilor deperforman



271

publice este ca acest proces de contractare social s se fac cu personalul,baza material i serviciile existente. Contractarea reprezint transferuldreptului de administrare i a responsabilitii privind furnizarea serviciilor sociale. Scopul contractrii sociale este creterea calitii serviciilor isatisfacerea nevoilor beneficiarilor cu costuri mai mici. În România, legea înbaza creia se face contractare social este cea a achiziiilor publice.

Pe lâng contractare social, mai avem i finanarea serviciilor sociale.Finanarea se poate face pentru un serviciu pe care administraia public nu-lofer sau pentru servicii pentru care instituiile publice nu au capacitatea ssatisfac toi beneficiarii.

Rolurile autoritilor publice locale i al organizaiilor eguvernamentale înetapa de contractare

Etapele Rolul autoritii publice Rolul ong-urilor Elaborareatermenilor dereferin din caietele

de sarcini

Întocmirea caietelor de sarcini

Lansarea licitaiei Publicarea anunului

Evaluarea aplicaiilor Constituirea unei comisii deevaluare i selecie

Evaluarea aplicaiilor Acreditarea /licenierea

Modificarea metodologiei deacreditare(acreditarea provizorie)

Acreditarea/Licenierea

Contractare /finanare

Transferul dreptului deadministrare a serviciilor socialeprecum i a responsabilitiiprivind acordarea serviciilor sociale

Încheierea contractului



III. Furnizarea serviciilor sociale

Furnizarea este etapa în care se implementeaz contractul de serviciisociale. Fiecare organizaiei are propriile mecanisme de planificare, control,evaluare i monitorizare.

Planificarea urmrete stabilirea obiectivelor, activitilor i a rezultatelor ateptate, resurselor umane, logistice, de timp necesare. În cadrul organiza-iilor se stabilesc o serie de indicatori de monitorizare i evaluare i o serie deinstrumente de msurare a impactului diferitelor activiti asupra beneficiarilor.

272

IV. Evaluare i monitorizare

Procesul de monitorizare i evaluare se realizeaz permanent în perioadaderulrii contractrii/finanrii serviciilor sociale i asigur transparena,controlul, i permiând îmbuntirea calitii serviciilor.

1. monitorizareaProcesul de monitorizare presupune colectarea sistematic a informaiilor

despre implementarea proiectului i nivelul de îndeplinire a obiectivelor. Pentrua se realiza o monitorizare eficient a programului/proiectului este necesar sfie elaborai o serie de indicatori.

2. evaluareEvaluarea urmrete gradul de realizare a obiectivelor propuse, modul de

derulare a activitilor, calitatea i adecvarea acestora, impactul asuprabeneficiarilor. Evaluarea trebuie s urmreasc i îndeplinirea standardelor deperforman. Trebuie elaborat o metodologie unitar de evaluare la nivelul

întregii ri, care s cuprind indicatorii de evaluare. Lista criteriilor iindicatorilor de evaluare ar trebui f cut public, printr-un mijloc de comunicare

înainte de finalizarea proiectului. Este necesar o centrare mai mare peevaluarea de rezultate sau pe cea de impact.

Rolurile autoritilor publice locale i al organizaiilor neguvernamentale în etapa de evaluare i monitorizare

Etapele Rolul autoritii publice Rolul ONG-urilor Monitorizare Colectarea sistematic a

informaiilor despreimplementarea proiectului(contractului)

Evaluare derezultare

Identificarea rezultatelor majorepe care le examineaz sauverific

Alegerea rezultatelor pe care leexamineaz, ierarhizarea



acestora pentru a le alege pe celemai importanteFormularea de indicatori pentrufiecare rezultat

Analiza i raportarea celor aflateEvaluare deimpact

Externalizarea serviciilor deevaluare i monitorizare

273

Evaluarea rezultatelor privete impactul, beneficiile i schimbrilepetrecute în rândul participanilor la program, ca rezultat al participrii.

Evaluarea de impact presupune o comparaie între ceea ce s-a întâmplatdup implementarea programului i ce s-ar fi întâmplat dac programul nu ar fifost implementat. Efectele produse dup implementarea programului fa deceea ce era înainte de acest moment reprezint impactul programului.

Trebuie s existe i o evaluare facut de beneficiarii serviciilor socialefurnizate. Procesul de evaluare trebuie s fie transparent i obiectiv i, dinacest motiv, ar fi bine s fie realizat de un organism independent (ONG, firm,universitate etc). Este recomandat externalizarea serviciilor de evaluare imonitorizare în situaia în care administraia nu dispune de personal suficient icalificat. Este necesar ca persoanele care efectueaz evaluarea s cunoascfoarte bine domeniul serviciilor sociale i, de aceea, ar trebui organizatesesiuni de training.

Bibliografie

Bdescu, Ilie, 2006, Teorii ale dezvoltrii, în O nou provocare, Dezvoltarea

social, coord. Ctlin Zamfir i Laura Stoica, Iai, EdituraPolirom.

Cowen, M.P. and R. W Shenton, 1996, Doctrines of Development, Londra,Routledge.

Giddens, Anthony, 2001, A treia cale i criticii ei, Iai, Editura Polirom.

Giddens, Anthony, 2001, A treia cale, Renaterea social-democraiei, Iai,Editura Polirom.

Lambru, Mihaela, i Ioan Mrginean, coord., 2004, Parteneriatul public-privat înfurnizarea de servicii sociale, Bucureti, Editura Ziua.

Mrginean, Ioan, 2000, Economia politicilor sociale, Bucureti, Editura ArsDocendi.

Mrginean, Ioan, i Ana Blaa, coord., 2002, Calitatea vieii în România,Bucureti, Editura Expert.

Midgley James 1997 Social welfare in Global Context Thousand Oaks



Midgley, James, 1997, Social welfare in Global Context, Thousand Oaks,California, Sage Publications,

Midgley, James, and Michelle Livermore, 1997, The developmental perspectivein social work, Educational implications for a new century,Journal of Social Work Education 33 (3), 573, 13.

Petrescu, Claudia, Octavian Rusu i Irina Vîlcu, 2007, Locul i rolulorganizaiilor neguvernamentale pe piaa de servicii sociale dinRomânia, raport al Fundaiei pentru Dezvoltarea SocietiiCivile din România.

274

Petrescu, Claudia, Octavian Rusu i Irina Vîlcu, 2007, Mecanism decontractare social în România, raport al Fundaiei pentruDezvoltarea Societii Civile din România.

Pezzoli, Keith, 1997, Sustainable Development, A Transdisciplinary Overviewof the Literature, Journal of Environmental Planning andManagement 40(5), 549-574.

Sen, Amartya, 2004, Dezvoltarea ca libertate,Bucureti, Editura Economic.So, Alvin, Y., 1990, Social Change and Development, Sage Publications.

Stiglitz, Joseph E., 1998, Towards a New Paradigm for Development,Strategies, Policies, and Processes, Prebisch Lecture atUNCTAD, Geneva, October 19, 1998

Stiglitz, Joseph E., and Lyn Squire, 1998, International development, Is itpossible?. Foreign Policy, 98 (110),138.

Zamfir, Ctlin i Laura Stoica, coord. 2006, O nou provocare, Dezvoltareasocial, Iai, Editura Polirom.

Legea 47/2006 privind sistemul naional de asisten social în România.

Legea 34/1998 privind acordarea unor subvenii asociaiilor i fundaiilor

române cu personalitate juridic, care înfiineaz iadministreaz uniti de asisten social, instituie finanareaserviciului social, pe baza unui cost mediu lunar albeneficiarului.

Legea 350/2005 privind regimul finanrilor nerambursabile din fonduri publicealocate pentru activiti nonprofit de interes general este olege-cadru ce promoveaz o procedur aplicabil tuturor formelor de finanare a entitilor nonprofit din bani publici.

OG nr. 68/2003 privind serviciile sociale, modificat i completat.

OG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizi ie public, acontractelor de concesiune de lucr ri publice i a contractelor de concesiune de servicii.



15. SOLUII POSIBILE PENTRUCONSOLIDAREA SISTEMULUI DE PENSII

ÎN ROMÂNIA

15.1. Starea actual din domeniul pensiilor din România

În cele ce urmeaz vom încerca s realizm o succint caracterizare astrii actuale din domeniul pensiilor din România, prezentat, de altfel, în multepublicaii (a se vedea i bibliografia selectiv), cu scopul de a face o legtur cât mai explicit cu msurile considerate necesar a fi întreprinse în viitor. Vomavea în vedere sistemul public (de stat) de asigur ri sociale de pensii,singurul care este integral funcional, în sensul c are atât contribuabili, cât ibeneficiari. Acest sistem de pensii este obligatoriu pentru persoanele careobin venituri din munc, intergeneraional, în care beneficiile (pensiile) sepltesc fotilor asigurai, devenii pensionari din încasrile curente ale

contribuiilor pentru asiguraii activi (pay as you go). În prezent, în cazulsistemului românesc de asigur ri sociale de pensii, contribuiile asigurailor sunt pltite de angajatori i de asigurai, în cote de câte 19,5% i 9,5% dinsalariu (venit).

Aa cum este cunoscut, recent, s-a introdus sistemul asigur rilor publice depensii administrate privat (Legea nr. 411/2004, modificat prin Legeanr. 23/2007) obligatoriu pentru angajaii cu vârste de sub 35 ani. Veniturile seconstituie prin virarea a 2% (mai târziu pân la 6%) din salariu, sczute dincontribuiile individuale ale angajatorilor la sistemul public redistributiv. Deasemenea, s-au introdus asigur rile facultative de pensii (Legea nr. 204/2006)pltite de angajat i/sau angajatori, cu contribuii de pân la 15% din salariu(venit) i deducerea fiscal de 200 euro/an.

Istoria sistemului asigur rilor sociale începe în urm cu aproape 100 de ani(Legea Neniescu, din anul 1912, completat ulterior de mai multe ori, întrecare menionm Legea de unificare, din anul 1933, prin care se renun la



g , , p asigur rile de pensii de btrânee, dar se menin drepturile câtigate. PrinLegea Ralea, din anul 1938, se reintroduc asigur rile sociale de pensii).Schimbarea regimului politic dup al Doilea Rzboi Mondial a atras imodificarea radical a sistemului asigur rilor sociale de pensii (anii 1945 i1949, apoi Legea nr. 3 din anul 1977). Reglementarea din 1977 a r mas învigoare, cu unele corecturi, pân când Legea nr.19 din anul 2000 a devenitoperaional (1.04.2001), dar i aceasta din urm a cunoscut deja mai multemodificri.



277

zare i desfiinarea întreprinderilor agricole de stat (IAS) i într-o anumitmsur prin restructurare economic. Totodat, se menine la nivel ridicatpropor ia persoanelor inactive aflate în grupa de vârst 15-64 ani, iar ca unfenomen nou, anterior dar mai ales dup aderarea la UE, este cel al migraieimasive pentru munc în str intate, ceea ce începe s se soldeze cu deficit defor de munc în unele sectoare ale economiei.

Deteriorarea puternic a raportului contributori/beneficiari din sistemul publicde pensii este cauzat în mare msur de întârzierea în adoptarea msurii deridicare a vârstei de pensionare i a mririi numrului de ani de contribuie. Maimult, s-au acordat faciliti de pensionare timpurie, pentru a se reducepresiunea asupra pieii muncii în prima decad a tranziiei la economia de piai obinerea acordului angajailor pentru disponibilizri. Totodat, muli angajaiau apelat la pensionarea timpurie, inclusiv pentru incapacitate de munc. Înacelai context aducem în atenie i faptul c, adesea, persoanele vârstnicesunt respinse de la angajare, respectiv presate s se pensioneze.

Tabelul 1

Dinamica numrului populaiei ocupate, al contribuabililor i alpensionarilor din sistemul asigur rilor sociale de stat

1970 1980 1990 1991 1995 2000 2006

Nr. populaie ocupat 9875 10350 10840 10786 9403 8629 9313

Nr. contributori asigur ri(nr.salariai) 5108 7340 8158 7574 6048 4646 4667

Nr. pensionari asigur risociale de stat 1116 1606 2500 3018 3600 4359 4633

din care, pensionari deinvaliditate 315 219 208 222 433 609 866

Pensionari foti membri CAP 1281 1194 985 1016 1587 1751 1005Sursa, Anuarele Statistice ale României.

Nu este deloc de neglijat nici analiza efectelor pe care le-au avut asuprapensionarilor msurile de meninere la nivel sczut a cuantumului pensiilor.G ii td b i ti t id i t d F d l M t



Guvernanii postdecembriti au promovat ideea susinut de Fondul Monetar Internaional, dar dovedit a fi fost eronat i condamnat ulterior în multe ri,potrivit creia, în perioada de tranziie, consumul populaiei trebuie meninut lacote sczute, ca mijloc de control al inflaiei, iar acest fapt se poate realiza prinnivelul sczut al veniturilor din salarii i pensii. Aa se face, de exemplu, cindicii pensiei medii reale comparativ cu anul 1990 au sc zut la 77% în anul1991, pentru a ajunge la 44% în anul 2000, cu redresare ulterioar (68% înanul 2006), dar situat înc sub nivelul din anul 1990, dei în ultimii 9 ani s-au



282

Banca Mondial, 2000, Echilibrul dintre protec ie i oportunit i . Bucureti,Editura Expert.

European Communities, 2006, Employment in Europe. Luxembourg, Office for Official Publications of the European Communities

Fornero, Elsa, and Paulo Setito, 2005, Pension Systems, "beyond mandatory retirement", Celtenham, Eduard Elgar Publishing Limited.

Frunzaru, Valeriu, 2007, Sistemul de pensii românesc, Bucureti, EdituraEconomic.

Lungu, Laurian, Ioan Mrginean, i Marian Preda, 2007, C tre consolidareasistemului de pensii în România (coordonator proiect, VictoriaStoiciu), Bucureti, Fundaia Freidriche Ebert.

Marinescu, Ilie, 1995, Politica social interbelic în România, Bucureti, EdituraTehnic.

Mrginean, Ioan, 1996, Asigur rile sociale, în volumul Politici sociale înRomânia în context european, coord., Elena Zamfir i CtlinZamfir, Bucureti, Editura Alternative.

Mrginean, Ioan, 1998, Tendine în evoluia asigur rilor sociale în România, învolumul Politici sociale în România, coord., Ctlin Zamfir.Bucureti, Editura Expert.

Mrginean, Ioan, coord., 2001, Analiza comparativ a finanrii politicilor sociale din România, alte ri în tranziie i rile UE, RevistaCalitatea Vie ii 1.

World Bank, 1994, Averting the Old Age Crisis Policies to Protect the Old and Promote Growth, A World Bank Policy Report. New York,Oxford University Press.

World Bank, 2006, Pension Reform and the Development of Pension System.

Preda, Marian, 2002, Politica social a României între sr cie i globalizare.Iai, Editura Polirom.

European Commission, 2003, Social Protection in the 13 Candidate Countries.

A Comparative Analysis, Luxembourg, Office for OfficialPublications of the European Communities.



292

aplicate distorsionat”. Analizând implementarea legislaiei care reglementeazconsultarea public, cei intervievai au subliniat urmtoarele aspecte,

Legislaia legat de consultarea public nu este suficient cunoscut deceteni i de organizaii neguvernamentale;

Exist deficiene de management în implementarea legislaiei carereglementeaz consultarea public;

În mediul rural consultarea public

este aproape inexistent

;

Nu exist o monitorizare a rezultatelor consultrii.

Referindu-se strict la Legea nr. 52/2001, toi participanii la interviuri auapreciat pozitiv textul legii, flexibilitatea i spiritul novator. (“Legea este maiavansat decât administraia public, ONG-urile i cetenii.”; “face ca deciziiles fie mai uor de acceptat i implementat”; “e mult mai uor s iei decizii înadministraie dac faci consultare”). S-a ar tat c problema nu o reprezinttextul legii, ci implementarea ei.

Din analiza interviurilor aprofundate am grupat opiniile celor intervievaireferitoare la beneficiile i obstacolele în procesul de consultare public înRomânia.

Beneficiile consultrii publice:

Duce la creterea calitii deciziei de politic public;

Reprezint o modalitate democratic prin care ceteanul î i poateexprima prerea cu privire la o decizie ce urmeaz s fie luat;

Duce la creterea încrederii cetenilor în administraia public (cretereacalitii guvernrii);

Permite cunoaterea nevoilor i problemelor reale ale cetenilor;

Reduce presiunea lurii deciziilor de ctre administraie;

Poate reduce costurile de implementare a politicii publice (resurselefinanciare ar fi utilizate pentru nevoile reale ale comunitii, poate reducetimpul de implementare, poate s creasc eficacitatea implementrii);

Aduce informaie i expertiz în administraia public; Poate genera i/sau crete coeziunea unor reele de organizaii

neguvernamentale sau parteneriate;

Poate reprezenta i o metod de informare i legitimare;

Permite stabilirea unei comunicri mai susinute între administraia



Permite stabilirea unei comunicri mai susinute între administraiapublic i societatea civil;

Pentru organizaiile neguvernamentale consultarea poate aduce capitalde imagine.

293

Obstacole în calea consultrii publice: Administraia public din România este o administraie de gestiune i nu

una de dezvoltare i, din acest motiv, nu are obiective i strategii clar definite;

Lipsa de expertiz i de competen a personalului din administraiapublic, dar i a celor din partea societii civile;

Nu exist o cultur a participrii i este o lips de încredere în instituiile

administraiei publice; Legislaia privind consultarea public nu este suficient mediatizat; În cadrul legislaiei româneti exist suprareglementare în domeniul

consultrii publice, iar formularea textelor de lege las loc la interpretri; Legislaia nu prevede sanciuni pentru administraia public în cazul

nerespectrii reglementrilor prevzute; Mecanismele de implementare a legilor privind consultarea public sunt

formale i sunt aplicate distorsionat, existând astfel posibilitatea demanipulare a proceselor de consultare de ctre administraia public;

Consultarea public nu a fost instituionalizat în cadrul administraieipublice;

Consultrile ar trebui s se realizeze pe tot parcursul procesului depolitic public, dar, în cadrul administraiei publice, ele se fac numaiasupra proiectului final de lege;

Managementul defectuos (nu exist o planificare a activitilor, facilitaredefectuoas, nu sunt oferite informaii înainte de începerea procesului,nu se accept feed-back, nu exist personal calificat care s cunoascmodul cum se organizeaz astfel de consultri publice, aglomerarea desarcini);

Lipsa de cultur organizaional i de cultur politic; Lipsa de transparen din cadrul administraiei publice; Nu exist mecanisme de participare clare create de administraia

public;

Societatea civil nu este înc sufiecint de “puternic” pentru a puteasusine consultarea – sunt probleme în ceea ce privete agregarea deinterese, formularea de cereri, uneori chiar i în ce privete compe-tenele.

Sumarizând aspectele menionate mai sus, putem afirma c problematicareferitoare la consultarea public în Romania se afl într o faz de început iar



referitoare la consultarea public în Romania se afl într-o faz de început, iar participarea ceteanului la luarea deciziilor de politic public este înc privitcu suspiciune i neîncredere. Aceast neîncredere în beneficiile participriipublice poate lua diverse forme. Putem avea situa ii în care gsim elemente deretoric politic pe tema participrii f r consecine practice, un discurs“politically correct”, dar f r credina i voina de a face ceva concret. De aici



295

privire la gradul de satisfacie fa de utilizarea unui anume produs. Dar, în liniigenerale cetenii au o poziie mai degrab pasiv în interiorul procesului dedecizie legat de alocarea de resurse i alegerea alternativei de aciune public.

Trebuie s lum în considerare contribuia cetenilor la politica public nunumai din punctul de vedere al participrii la dezbateri i decizie, ci i alcapacitii acestora de a accepta sau refuza s fac un anumit lucru, capaci-tii de a raporta probleme, a cuta soluii, a monitoriza activ implementarea de

politici publice, de a convinge ali ceteni pentru a li se altura în diverseaciuni de contestare sau revendicare, a mobiliza resurse etc.

Implicarea cetenilor în procesul de luare a deciziilor se poate face încadrul fiecrei etape a ciclului politicilor publice, pentru fiecare etap din acestciclu prezentând o serie de particulariti legate de implementarea efectiv aparticiprii. Pentru a avea o imagine mai bun asupra opiniei factorilor dedecizie i reprezentanilor ONG cu privire la zonele strategice de consultarepublic în România am împr it procesul politicilor publice în cinci etape i amanalizat opinia celor intervievai pentru fiecare etap,

Implicarea ceteanului în decizia de politic public, pe etape de proces

Etape ciclupoliticipublice

Rolul cetenilor iorganizaiilor

neguvernamentaleObstacole

Nivelul perceput alconsultrii

Stabilire descopuri iobiective

Identificareaproblemelor;definirea prioritilor.

Inaccesibilitateafactorilor de decizie;lipsa de interes pentrupunctele de vedere alecetenilor.

Nu exist exemplede consultare.

Determina-rea strategiei

Identificarea obsta-colelor; identificareasoluiilor; testareacomponentelor i

instrumentelor politicilor.

Lipsa de recunoaterea competentelor cetenilor; formalismulconstruciei de strategii.

Exist foarte puineexemple deconsultare în fazade construcie de

strategie.

Dezvoltareaalternativelor

Construireaconsensului.

Criterii dereprezentativitateslabe; proces formal,discuii limitate la

Aici se concen-treaz exemplelede consultare pu-blic, dar numai pe



alternativa propus deadministraie.

alternativa susi-nut de adminis-traie i transpus

în proiect de actnormativ.

296

Etape ciclupoliticipublice

Rolul cetenilor iorganizaiilor

neguvernamentaleObstacole

Nivelul perceput alconsultrii

Negociereabugetelor

Crearea serviciilor,monitorizareasoluiilor; colectarede bune practici.

Lipsa de coordonareintre ceteni si struc-turile guvernamentale;neîncredere în capaci-tatea tehnic

a cet

e-

nilor i ONG-urilor.


Monitorizarei Evaluare

Audit social;cooperarea actorilor interesai.

Evaluarea extern acetenilor i ONG-urilor nu e considerat;preconcepia conformcreia cetenii pots-i exprime opinia,nu s ofere informaie.


Implicarea cetenilor în procesul de luare a deciziilor se poate face încadrul fiecrei etape a ciclului politicilor publice, pentru fiecare etap din acestciclu prezentând o serie de particularit

i legate de implementarea efectiv

a

consultrii/participrii. Analizând fiecare etap din procesul de realizare apoliticilor publice, atât reprezentanii administraiei publice, cât i cei aiorganizaiilor neguvernamnetale, au remarcat caracterul limitat i formalist alconsultrii publice în România. Astfel, exemplele de consultare public seconcentreaz pe discutarea alternativei propuse de administraia public(central sau local) exprimat sub forma unui proiect de lege. Consider m caceast situaie se poate explica prin urmtoarele motive, a) tradiiaadministrativ din România, care nu a valorizat i nu valorizeaz inputulcetenilor în decizia de alocare de resurse publice; b) faptul c deciziaadministrativ are loc pornind de la o logic juridic excesiv, neglijândelementele de logic managerial; c) ritmul lent de realizare a reformeiadministraiei i stadiul incipient al utilizrii consultrii publice.

În cadrul studiului nostru am acordat o atenie deosebit modului în care serealizeaz managementul proceselor de consultare public în România.Factorii de decizie i reprezentanii organizaiilor neguvernamentale auprecizat, în cadrul interviurilor, faptul c în România nu legislaia reglementândconsultarea public reprezint o problem, ci modul în care se pune în practicaceast legislaie Cu alte cuvinte problematic este managementul proceselor



aceast legislaie. Cu alte cuvinte, problematic este managementul proceselor de consultare public. În continuare, prezentm câteva elemente esenialelegate de procesul de management al consultrii publice. Intervenia pe acesteelemente ar conduce la o cretere calitativ a proceselor de consultare public.



298

Alegerea participanilor este, de cele mai multe ori, nereprezentativ ilimitat.

Numrul mare de participani i lipsa lor de pregtire poate conduce lapericlitarea procesului de consultare.

Organizaiile intervievate au declarat c particip doar la acele consultriunde “au ceva de spus”, dar la multe procese de consultare sunt ONG-uri care merg f r ca înainte s studieze problema i s-i pregteasc

luarea de poziie. Majoritatea participanilor la procesele de consultare au posibilitatea de

a-i exprima punctul de vedere, dar, de cele mai multe ori, se lasimpresia c acesta este doar ascultat i nu este luat în seam în deciziafinal.

Transparena. Transparena decizional reprezint un ingredient-cheiepentru realizarea proceselor de consultare i participare public. Nu

întâmpltor conceptele de transparen decizional i consultare public suntasociate prin lege. În lipsa voinei politice de a asigura transparena deciziilor administrative, orice demers de consultare public este greu de realizat. Dar transparena decizional, odat acceptat i promovat politic, solicit i unefort de ordin administrativ i managerial pentru a crea efectele benefice dorite.Iat cum sunt exprimate problemele legate de transparen de cei intervievai,

Informaiile suplimentare oferite înainte sunt exprimate într-un limbajtehnic, greu de îneles pentru publicul larg;

În cazul administraiei publice locale, înainte de procesele de consultarenu se ofer informaie structurat i nici proiectele de acte normativesupuse dezbaterii. Ca s obin proiectele de acte normative sauhotrârile supuse dezbaterii, participanii trebuie s le soliciteadministraiei;

Lipsa transparenei conduce la existena unor costuri mari deimplementare a unei politici publice;

Transparena administraiei publice genereaz eliminarea riscului de

apariie a unor agende ascunse, la diminuarea percepiei c procesul deconsultare este formal;

Metodele/mijloacele de asigurare a transparenei sunt, anunarea în timputil a procesului de consultare, anunarea prin mijloace de informareaccesibile publicului, diseminarea informaiei în timp util, modul deredactare a invitaiei, stabilirea unei position paper a organizaiilor



, p p p g participante, oferirea de rapoarte postconsultare;

Procesul de consultare trebuie s fie transparent fa de toi ceiinteresai.



304

cetenii au capacitatea de a-i susine ideile i preferinele politice într-unspaiu deschis. Participanii extrovertii, cu mai mult experien, tind s-iimpun punctul de vedere i, în acest mod, apare “falsul consens”. În acestcaz, consensul e obinut prin reprimarea punctelor de vedere divergente carenu au suportul necesar s se impun. Din acest motiv, facilitarea proceselor departicipare este esenial, asigurând confortul i încurajând exprimarea opinieituturor celor implicai.

Toate argumentele teoretice i prezentarea concluziilor unor cercetrisociologice concrete realizate în România în ultimii doi ani pe temaconsultrii/participrii ceteanului în decizia de politic public ne îndreptescs consider m aceast arie de cercetare ca fiind una în cretere. Argumentelevin atât din zona reformei administraiei publice, a schimbrilor în domeniultehnicii legislative i managementului lurii deciziilor în organizaiile publice, câti din zona reformei politice, cu accent pe schimbarea sistemului electoral dinRomânia. De asemenea, exist un proces de maturizare a sectoruluineguvernamental, o cretere a interesului i competenei acestuia de a seimplica în procese deliberative.



305

ANEXA 1

Consultarea public în România. Cadrul legislativ.

Act normativ Proceduri specifice de consultareL 52/2003 Art. 6. - (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de

acte normative, autoritatea administraiei publice are obligaia spublice un anun referitor la aceast aciune în site-ul propriu,

s-l afieze la sediul propriu, într-un spaiu accesibil publicului, is-l transmit ctre mass-media central sau local, dup caz. Autoritatea administraiei publice va transmite proiectele de actenormative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentruprimirea acestor informaii.(3) Anunul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ curelevan asupra mediului de afaceri se transmite de ctreiniiator asociaiilor de afaceri i altor asociaii legal constituite,pe domenii specifice de activitate.

L 52/2003 Art. 6. - (7) Autoritatea public în cauz este obligat s decidorganizarea unei întâlniri în care s se dezbat public proiectulde act normativ, dac acest lucru a fost cerut în scris de o

asociaie legal constituit sau de o alt autoritate public.L 52/2003 Art. 7. - (1) Participarea persoanelor interesate la lucr rile edin-elor publice se va face în urmatoarele condiii:b) acest anun trebuie adus la cunotina cetenilor i aasociaiilor legal constituite care au prezentat sugestii ipropuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare launul dintre domeniile de interes public care urmeaz s fieabordat în edina public;

Art. 9 - (2) Punctele de vedere exprimate în cadrul edinelor publice de persoanele menionate la art. 8 au valoare derecomandare.

L 544/2001 Art. 6 – (1) Orice persoan are dreptul de a solicita i de a

obine de la autoritile i instituiile publice, în condiiileprezentei legi, informaiile de interes public.HG 775/2005 Art. 7 – (2) Activitatea de identificare a variantelor se realizeaz

cu consultarea organizaiilor neguvernamentale, partenerilor sociali, asociaiilor profesionale i a reprezentanilor sectoruluiprivat implicai, afectai sau interesai de modul în care esterezolvat problema respectivA t 10 A ti it t d f d t lt t d t l



Art. 10 - Activitatea de fundamentare are ca rezultat documentuldenumit propunere de politici publice, elaborat de direciile despecialitate sub coordonarea unitilor de politici publice din

306

Act normativ Proceduri specifice de consultarecadrul ministerelor i al altor organe de specialitate aleadministraiei publice centrale, care cuprinde în form concisrezultatele studiilor i analizelor, precum i ale activitii deconsultare a societii civile cu privire la diferitele variante desoluionare identificate.

HG 775/2005 Art. 14 - Propunerea de politici publice este transmisministerelor i altor organe ale administraiei publice centraleinteresate

L 90/2001 Art. 12 – (1) Pentru rezolvarea unor probleme din competena saGuvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ. (2)

În scopul elabor rii, integr rii, corelrii i monitorizrii de politiciGuvernul poate constitui consilii, comisii i comiteteinterministeriale.

HG 750/2005 Art 7 (4) În comisiile i grupurile de lucru pot participa, camembri cu drepturi depline, i reprezentani ai altor instituiipublice care nu fac parte din consiliul coordonator.

Art 8 - La lucr rile consiliilor interministeriale, ale comisiilor igrupurilor de lucru subordonate pot participa, în calitate deinvitai, reprezentani ai autoritilor i instituiilor administraieipublice, ai instituiilor academice i de învmânt superior, aiorganizaiilor societii civile, care ar putea contribui lasoluionarea unor probleme aflate pe ordinea de zi.

HG 117/2005 Art. 1 – Se onstituie pe lâng Secretariatul General alGuvernului Comitetul interministerial pentru coordonareareformei procesului politicilor publice (...) organism cu rolconsultativ (...).

Art. 2 – La întrunirile Comitetului pot participa, în calitate deinvitat, reprezentani ai autoritilor publice centrale cu activitate

în domeniul reformei procesului politicilor publice, care ar puteacontribui la soluionarea unor puncte aflate pe ordinea de zi.

HG1623/2003

Art. 3 – (2) La lucr rile Consiliului superior pot participa, încalitate de invitat, reprezentani ai altor autoriti sau instituiipublice i al i reprezentani, în funcie de problemele incluse peordinea de zi.

HG 314/2001 Art. 1 - În cadrul ministerelor (...), precum i în cadrulprefecturilor se vor înfiina i vor funciona comisii de dialogsocial între administraia public, patronat i sindicate

Art. 4 – Activitatea comisiilor de dialog social are caracter



consultativ i vizeaz, în special, urmtoarele, (...)b) consultarea partenerilor sociali asupra iniiativelor legislativesau de alt natur , cu caracter economico-social, din domeniul



308

Act normativ Proceduri specifice de consultarepersoane juridice, precum i persoane fizice, la solicitareamembrilor comisiei, a Guvernului i a persoanelor interesate;g) organizeaz, la propunerea membrilor comisiei, edine deconsultri cu reprezentani ai societii civile, ai asociaiilor patronale i profesionale, ai sindicatelor, ai administraiei publicecentrale sau/i locale.

RegulamentulCamereiDeputailor

Art. 55 – (2) Comisiile pot invi ta s participe la lucr ri persoaneinteresate, reprezentani ai unor organizaii neguvernamentale ispecialiti din partea unor autoriti publice sau a altor instituiispecializate. Reprezentanii organizaiilor neguvernamentale ispecialitii invitai pot s î i prezinte opiniile cu privire laproblemele discutate în comisie sau pot înmâna preedinteluicomisiei documentaii ce vizeaz tematica pus în discuie.

L 109/1997modificat

Art. 2^1 (1) Consiliul Economic i Social este consultatobligatoriu de ctre iniiatorii proiectelor de acte normative i aiproiectelor de programe i strategii nematerializate în proiectede acte normative, din domeniul su de competen.

L 109/1997modificat

Art. 13 – (1^4 ) Guvernul poate hotâri înlocuirea a câte unuimembru care reprezint Guvernul cu câte un reprezentant alaltor asociaii profesionale, organizaii neguvernamentale i altor asemenea organizaii ale societii civile

L 188/1999 Art. 20. - (1) Agenia Naional a Functionarilor Publici areurmtoarele atribuii, o) elaboreaz anual, cu consultareaautoritilor si instituiilor publice, Planul de ocupare a funciilor publice, pe care îl supune spre aprobare Guvernului;

L 73/1993 Art. 11 – (3) Senatorii i deputaii, autori de propuneri legislative,minitri, secretari de stat i subsecretari de stat pot lua parte, dinproprie iniiativ sau la invitaia preedintelui ConsiliuluiLegislativ, la examinarea, în seciile acestuia, a proiectelor deacte normative supuse avizrii. Acetia pot fi invitai depreedintele Consiliului Legislativ la examinarea, pentru avizare,

a proiectelor de acte din domeniul lor de activitate, indiferent deiniiator

Legend,

L – Lege

HG – Hotrârea Guvernului

OUG – Ordonana de Urgen a Guvernului



309

Bibliografie

Direcia de Politici Publice - Guvernul României. Strategia pentru îmbunt ireasistemului de elaborare, coordonare i planificare a politicilor

publice la nivelul administra iei publice centrale, 2006-2010.Gastil, John, and William Keith, 1999, A nation that (sometimes) Likes to Talk,

in The The Deliberative Democracy Handbook, Strategies for Effective Civic Engagement in the Twenty-First Century, eds.

John Gastil and Peter Levine, 14-15, John Wiley & Sons, Ltd.Hill, Larry, 1974, Institutionalization, the Ombudsman, and Bureaucracy, The

American Political Science Review 68,1076.Huntington, P. Samuel, 1969, Political Order in Changing Societies, New

Haven, Yale University Press.Ingram, Helen, and Anne Schneider, 1993, Constructing Citizenship, The

subtle messeges of policy design, In Public Policy for Democracy , ed. Helen Ingram and Steven Rathgeb Smith,Brookings Institution Press.

Lambru, Mihaela, 2006, Exist participare public în România?, Centrul deResurse pentru participare public, www.ce-re.ro.

Mrginean, Ioan, i Mihaela Lambru, coord. 2004, Parteneriatul public-privat în

furnizarea de servicii sociale, Bucureti, Editura Ziua.OECD, 2001, Engaging Citizens in Policy-Making, Information, Consultationand Public Participation, Paris, France,http,//www.oecd.org/dataoecd/24/34/2384040.pdf .

OECD, 2005, Evaluating Public Participation in Policy Making , OECDPublications.

Putnam, Robert, 2000, Bowling Alone, The Collaps and Revival of AmericanCommunity , New York, Simon and Shuster.

Shapiro, Ian, 2000, Optimal deliberation, Studiu prezentat la conferin aDeliberating about Deliberative Democracy , februarie 2000,Universitatea din Texas, SUA.

Zamfir, Ctlin, i Simona Stnescu, coord. 2007, Enciclopedia dezvolt rii

sociale, Iai, Editura Polirom.Hotrârea de Guvern 117/2005 privind constituirea Comitetului interministerialpentru coordonarea reformei procesului politicilor publice,publicata în Monitorul Oficial nr. 177 din 1 martie 2005

Hotrârea de Guvern 1623/2003 privind înfiinarea Consiliului Superior pentruReforma Administraiei Publice, Coordonarea Politicilor Publicei Ajustare Structural, publicata în Monitorul Oficial nr. 53 din22 ianuarie 2004.

Hotrârea de Guvern 314/2001 privind înfiinarea organizarea i funcionarea



Hotrârea de Guvern 314/2001 privind înfiinarea, organizarea i funcionareacomisiilor de dialog social în cadrul unor ministere i al

310

prefecturilor, cu modificrile i completrile ulterioare, publicata în Monitorul Oficial Nr. 407 din 12 iunie 2002.

Hotrârea de Guvern 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privindprocedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea iprezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare,republicat în Monitorul Oficial, nr. 610 din 14 iulie 2006.

Hotrârea de Guvern 750/2005 privind constituirea consiliilor interministerialepermanente, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 676 din

28 iulie 2005.Hotrârea de Guvern 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind

procedurile de elaborare, monitorizare i evaluare a politicilor publice la nivel central, publicat în Monitorul Oficial, Partea I,nr. 685 din 29 iulie 2005.

Legea 90/2001 privind organizarea i funcionarea Guvernului României iministerelor, cu modificrile i completrile ulterioare, publicat

în Monitorul Oficial, nr. 164 din 2 aprilie 2001.Legea 109/1997 privind organizarea i funcionarea Consiliului Economic i

Social, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 300 din 5 mai2007.

Legea 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici, republicat în Monitorul

Oficial, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004.Legea 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor

normative, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 453 din 4iulie 2007, republicat i completat prin Legea 197/2007,publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 453 din 4 iulie 2007.

Legea 52/2003 privind transparena decizional în administraia public,publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 70 din 3 februarie2003.

Legea 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public, publicat în Monitorul Oficial, nr. 663 din 23 octombrie 2001.

Legea 73/1993 pentru înfiinarea, organizarea i funcionarea ConsiliuluiLegislativ, publicat în Monitorul Oficial, nr. 260 din 5 din

Noiembrie 1993.Ordonana de Urgen 45/2003 privind finanele publice locale, publicat înMonitorul Oficial nr. 431 din 19 iunie 2003.

Regulamentul Camerei Deputailor.



Bucureti, România

Tel., 021-318.24.38; Fax, 021-318.24.32

Licenþa Ministerului Culturii nr. 1442/1992

Consilier editorial, Valeriu IOAN-FRANC

Aparat critic i editorial, Aida SARCHIZIAN



ISBN 978-973-618-184-9ISBN 978-973-159-042-4 trim. IV 2008

2008_calitatea vietii si dezvoltarea durabila

Documents