SexualitateSexualitate si parentalitatesi parentalitate

Principiul lui Principiul lui BatemanBatemanAnisogamie - poliginieAnisogamie - poliginie

►Gametii femeliGametii femeli► - limitati numeric- limitati numeric► - dimensiuni mari- dimensiuni mari► - inverstitie materiala si - inverstitie materiala si

energetica mare in energetica mare in producerea lorproducerea lor

► Avantaj pentru femelaAvantaj pentru femela::Fecundarea ovulelor deFecundarea ovulelor decatre un mascul valoroscatre un mascul valorosgenetic. genetic. Poliandria nu este Poliandria nu este

favorizatafavorizata

►Gametii Gametii masculimasculi

► - nelimitati numeric- nelimitati numeric► - dimensiuni reduse- dimensiuni reduse► - investitie materiala si - investitie materiala si

energetica reduse in energetica reduse in producerea lorproducerea lor

► Avantaj pentru masculAvantaj pentru masculFecundarea unui Fecundarea unui numar cat mai mare numar cat mai mare de femele (poliginie)de femele (poliginie)Monogamia nu este Monogamia nu este favorizatafavorizata

A. Bateman's principle

► Sexul care investeste mai mult in Sexul care investeste mai mult in reproducere reprezinta un factor reproducere reprezinta un factor limitant pentru care celalalt sex trebuie limitant pentru care celalalt sex trebuie sa intre in competitie.sa intre in competitie.

Exceptii si critici ale principiului Exceptii si critici ale principiului BatemanBateman

► Speciile la care rolul sexelor in cresterea progeniturii Speciile la care rolul sexelor in cresterea progeniturii este inversat: unele sp. de pesti, amfibieni, la care este inversat: unele sp. de pesti, amfibieni, la care masculul mai “sters” ca aparitie fenotipica manifesta masculul mai “sters” ca aparitie fenotipica manifesta comportamentul parental. La aceste specii femelele comportamentul parental. La aceste specii femelele sunt mai agresive, mai teritoriale si mai bogat sunt mai agresive, mai teritoriale si mai bogat ornamentate. (ornamentate. (Emlen ST & Oring LWEmlen ST & Oring LW, , 19771977; ; Knowlton Knowlton

N. 1982N. 1982))..► La unele specii femelele produc mai multi descendenti La unele specii femelele produc mai multi descendenti

daca sunt fecundate de mai multi indivizi (iepuri)daca sunt fecundate de mai multi indivizi (iepuri)► Raportul in fecundare intre gameti (numeric) nu este Raportul in fecundare intre gameti (numeric) nu este

de 1:1 – considerand masa mare de gameti de 1:1 – considerand masa mare de gameti consumata pentru fecundarea unui ovul discrepanta consumata pentru fecundarea unui ovul discrepanta intre investitia gametica a celor doua sexe nu mai intre investitia gametica a celor doua sexe nu mai este atat de diferitaeste atat de diferita

► Aportul miscarii feministe in reinterpretareAportul miscarii feministe in reinterpretare ……

Selectia naturalaSelectia naturala► Darwin, 1859 – “Darwin, 1859 – “On the Origin of Species (by On the Origin of Species (by

Means of Natural Selection, or the Preservation of Means of Natural Selection, or the Preservation of

Favoured Races in the Struggle for Life)Favoured Races in the Struggle for Life) ””

► Comportamentul de supravietuireComportamentul de supravietuire

► Poate duce, in final, la Poate duce, in final, la speciatiespeciatie

► Probleme adaptative: Probleme adaptative:

evitarea pradatoruluievitarea pradatorului

consumul corespunzator de hranaconsumul corespunzator de hrana

atragerea si selectia parteneruluiatragerea si selectia partenerului

Selectia sexualaSelectia sexuala

► Dezvoltarea unor caractere care nu Dezvoltarea unor caractere care nu contribuie la supravietuirea individuluicontribuie la supravietuirea individului

► Accesorii permanente sau sezoniere = Accesorii permanente sau sezoniere = indicatoriindicatori ce dau informatii despre individ ce dau informatii despre individ (v(varsta, starea de sanatate, fertilitatea, arsta, starea de sanatate, fertilitatea, fitnesul generalfitnesul general))

Indicatori fiziciIndicatori fizici►marimea corpului (varsta si starea marimea corpului (varsta si starea

nutritionala)nutritionala)►simetria (rezistenta la boli si lezari)simetria (rezistenta la boli si lezari)►stralucirea culorilor (evitarea parazitilor)stralucirea culorilor (evitarea parazitilor)

Indicatori comportamentaliIndicatori comportamentali►emisiile vocale – intensitatea si durataemisiile vocale – intensitatea si durata►comportamentul de teritorialitatecomportamentul de teritorialitate

Selectia naturala vs. selectia Selectia naturala vs. selectia sexualasexuala

utilitar, functional spectaculos, elaboratutilitar, functional spectaculos, elaborat

rezolva o problema impresioneaza publiculrezolva o problema impresioneaza publicul

economiceconomic risipitor de resurse risipitor de resurse

monoton incitantmonoton incitant

constructiv distructivconstructiv distructiv

fix flexibil (sezonier)fix flexibil (sezonier)

Selectia intrasexualaSelectia intrasexuala

competitia intre masculi pentru indepartarea rivalului competitia intre masculi pentru indepartarea rivalului (“(“male – male competitionmale – male competition”). ”).

Femelele sunt pasive.Femelele sunt pasive.

Selectia intersexualaSelectia intersexuala competitia intre masculi (parada) in vederea selectarii competitia intre masculi (parada) in vederea selectarii

partenerului de catre femela (“female choice”)partenerului de catre femela (“female choice”)

►Conceptul “Teoriei semnalizarii Conceptul “Teoriei semnalizarii

oneste” – “principiul handicapului”oneste” – “principiul handicapului”

►Selectia naturala si selectia sexualaSelectia naturala si selectia sexuala

►ExempleExemple

Amoz ZahaviAmoz Zahavi► 1975 – “Mate selection – 1975 – “Mate selection –

A selection for a HandicapA selection for a Handicap””

Principul handicapuluiPrincipul handicapului

► Structuri, caractere sau Structuri, caractere sau comportamente care se comportamente care se mentin, desi reduc fitness-ul mentin, desi reduc fitness-ul general (ex: general (ex: Pavo spPavo sp.).)

► Semnalizarea calitatii Semnalizarea calitatii genetice se face prin genetice se face prin intermediul caracterelor intermediul caracterelor sexuale – extrem de sexuale – extrem de costisitoarecostisitoare

Mascul Consecinte

L control(normal)

Teritoriu constant

L taiat si lipit

Teritoriu constant

L+50% Succes reproductiv Teritoriu constant

L-50% Teritoriu constant

““Semnale oneste”Semnale oneste”

►Trasaturi fenotipice (fizice, Trasaturi fenotipice (fizice, comportamentale) greu de comportamentale) greu de “mimat” care furnizeaza “mimat” care furnizeaza informatii cu privire la zestrea informatii cu privire la zestrea genetica si/sau capacitatea genetica si/sau capacitatea purtatorului de a investi parental. purtatorului de a investi parental.

LucanusLucanus cervuscervus

Dimorfismul sexualDimorfismul sexual

Betta Betta splendenssplendens

Struthio Struthio cameluscamelus

Cervus Cervus elaphuselaphus

Investitia parentalaInvestitia parentala

(PI) orice consum parental de materie, (PI) orice consum parental de materie, energie, etc. facut in beneficiul energie, etc. facut in beneficiul generatiei actuale de pui, cu generatiei actuale de pui, cu reducerea capacitatii parintilor de a reducerea capacitatii parintilor de a investi in reproduceri viitoare sau in investi in reproduceri viitoare sau in alte activitati generatoare de fitness alte activitati generatoare de fitness (Clutton-Brock 1991: 9; Trivers 1972). (Clutton-Brock 1991: 9; Trivers 1972).

Principiul Bateman Principiul Bateman

►Sexul care investeste mai mult in Sexul care investeste mai mult in reproducere este cel care alege reproducere este cel care alege (factorul limitant) iar cel care (factorul limitant) iar cel care investeste mai putin trebuie sa intre in investeste mai putin trebuie sa intre in competitie pentru accesul la competitie pentru accesul la reproducerereproducere

Strategii reproductiveStrategii reproductive

Teoria selectiei r/KTeoria selectiei r/K

Caracteristici r – ( rata de crestere a populatiei)reproducere “rapida”. conditii instabile/impredictibile

K – (capacitatea de ingrijire a progeniturii)reproducere lentaconditii stabile/predictibile

Fecunditate ridicata (nr mare de ovule disponibile unei fertilizari)

Scazuta (numar mic de pui/generatie)

Dimensiuni corporale

reduse mari

Maturizare precoce intarziata

Intervalul intre generatii

scurt lung

Rata de dispersie a puilor

crescuta scazuta

Competitie scazuta crescuta

Dimensiunea populatiei

fluctuanta relativ constanta

exemple protozoare, insecte, rozatoare mici

Om, balena, elefant, leu,

Existenta unui continuum intre Existenta unui continuum intre strategia r si Kstrategia r si K

contra-argumente si implicatii eticecontra-argumente si implicatii etice►ex: broaste testoase, om ex: broaste testoase, om

► Philippe Rushton (1995) Philippe Rushton (1995) Race, Evolution, and Race, Evolution, and BehaviorBehavior

Baby schema - K. LorenzBaby schema - K. Lorenz

Caracteristici ale noului nascut Caracteristici ale noului nascut (proaspat eclozat)(proaspat eclozat)

Caracteristici fiziceCaracteristici fizice►Raport cap / corpRaport cap / corp►RotunjimiRotunjimi►Textura suprafetei corpuluiTextura suprafetei corpului►““Haina infantila”Haina infantila”

Comportament infantil Comportament infantil ►reflexe inascute (agatare, supt, reflexe inascute (agatare, supt,

recunostere olfactiva, etc.)recunostere olfactiva, etc.)

Comportament infantilComportament infantil► solicitarea ingrijirii si nevoia de atasament (mimica, solicitarea ingrijirii si nevoia de atasament (mimica,

postura, semnale acustice, imprinting)postura, semnale acustice, imprinting)

Pui precoci (nidifugi) versus Pui precoci (nidifugi) versus altriciali (nidicoli)altriciali (nidicoli)

La pasariLa pasari

►Pui precociPui precoci : : ► 1. pui care dupa ecloziune se deplaseaza si 1. pui care dupa ecloziune se deplaseaza si

se hranesc complet singuri (megapode)se hranesc complet singuri (megapode)► 2. pui care-si isi urmeaza parintii dar se 2. pui care-si isi urmeaza parintii dar se

hranesc singuri (rata, gasca, pasari litorale) hranesc singuri (rata, gasca, pasari litorale) ► 3. pui care-si urmeaza parinti si carora li se 3. pui care-si urmeaza parinti si carora li se

indica hrana (pasari prada)indica hrana (pasari prada)► 4. pui care-si urmeaza parintii si care sunt 4. pui care-si urmeaza parintii si care sunt

hraniti de acestia: corcodel, lisita, gainusa de hraniti de acestia: corcodel, lisita, gainusa de baltabalta

Pui semi-precoci (precoci nidicoli)Pui semi-precoci (precoci nidicoli)► La ecloziune au ochii deschisi, sunt acoperiti de La ecloziune au ochii deschisi, sunt acoperiti de

puf, sunt capabili de deplasare si inot dar raman in puf, sunt capabili de deplasare si inot dar raman in cuib si sunt hraniti de parinti (pescarusi).cuib si sunt hraniti de parinti (pescarusi).

Pui semi – altricialiPui semi – altriciali► La ecloziune sunt acoperiti de puf si au ochii La ecloziune sunt acoperiti de puf si au ochii

deschisi/inchisi, sunt nidicoli (ulii, soimi)deschisi/inchisi, sunt nidicoli (ulii, soimi)

Pui altricialiPui altriciali► La ecloziune sunt nuzi, au ochii inchisi, incapabili La ecloziune sunt nuzi, au ochii inchisi, incapabili

de deplasare (paserinele)de deplasare (paserinele)

►Stereotipie si plasticitate Stereotipie si plasticitate comportamentalacomportamentala

►Izolare si contact socialIzolare si contact social

Consecinte ale izolarii Consecinte ale izolarii ambientale si/sau socialeambientale si/sau sociale

►Stereotipie psihomotorieStereotipie psihomotorie►AutomutilareAutomutilare►Modificari biochimice si structurale Modificari biochimice si structurale

ireversibile la nivelul sistemului limbicireversibile la nivelul sistemului limbic►HiperagresivitateHiperagresivitate►AnxietateAnxietate► Incompetenta sexuala si parentalaIncompetenta sexuala si parentala

Harlow & Zimmermann 1959

►http://www.youtube.com/watch?http://www.youtube.com/watch?v=vT0Ij1GpdS4&feature=relatedv=vT0Ij1GpdS4&feature=related

Imprinting (Imprinting (PrägungPrägung) ) ► in in psihobiologie si etologiepsihobiologie si etologie forma de invatare forma de invatare

in care organisme animale foarte tinere in care organisme animale foarte tinere isi isi fixeaza atentia asupra primului obiect cu fixeaza atentia asupra primului obiect cu care intra in contact vizual, tactil sau acustic care intra in contact vizual, tactil sau acustic urmand apoi indeaproape respectivul obiect. urmand apoi indeaproape respectivul obiect.

► In conditii naturale acel prim “obiect” este In conditii naturale acel prim “obiect” este aproape invariabil parintele. In situatii aproape invariabil parintele. In situatii experimentale (sau accidentale n.p.) experimentale (sau accidentale n.p.) impriningul se poate produce pe animale din impriningul se poate produce pe animale din alte specii sau pe obiecte inanimate. alte specii sau pe obiecte inanimate. (Encyclopaedia britannica)(Encyclopaedia britannica)

Caracteristici ale imprinting-Caracteristici ale imprinting-uluiului

Proces de invatare grefat pe o componenta Proces de invatare grefat pe o componenta comportamentalacomportamentalainascuta: inascuta: - ““comanda” inascutacomanda” inascuta urmeaza pe cel care se afla alaturiurmeaza pe cel care se afla alaturi- sarcina de invatatsarcina de invatatcaracteristicile particulare ale celui de alaturicaracteristicile particulare ale celui de alaturi

Perioada critica de scurta durata in care este realizabilPerioada critica de scurta durata in care este realizabil

Ireversibilitate sau foarte redusa reversibilitate a invatariiIreversibilitate sau foarte redusa reversibilitate a invatarii

Extrapolare a imprintigului filial asupra partenerilor sexuali Extrapolare a imprintigului filial asupra partenerilor sexuali eligibili eligibili

– – imprinting sexualimprinting sexual

ImprintingImprinting-FilialFilial-SexualSexual-TeritorialTeritorial-OlfactivOlfactiv-Efectul Efectul WestermarckWestermarck si atractia sexuala si atractia sexuala geneticagenetica

Westermarck, Edvard A. (1921). Westermarck, Edvard A. (1921). The history of human The history of human marriagemarriage, 5th edn. London: Macmillan, 5th edn. London: Macmillan - - studii asupra exogamiei studii asupra exogamiei si a taboo-rilor asupra incestului. si a taboo-rilor asupra incestului.

Shepher, Joseph (1983). Shepher, Joseph (1983). Incest: A Biosocial View.Incest: A Biosocial View. Academic Press, New York.Academic Press, New York. - - Perioada critica 0-6 aniPerioada critica 0-6 ani))

►http://www.youtube.com/watch?v=LGBqQyZid04

A DEZMIERDÁ, A DEZMIERDÁ, dezmiérd,dezmiérd, vb. I. vb. I. 1. Tranz. A mângâia pe cineva atingându-l 1. Tranz. A mângâia pe cineva atingându-l

ușor cu palma ori spunându-i vorbe ușor cu palma ori spunându-i vorbe drăgăstoase; a alinta. drăgăstoase; a alinta.

2. Refl. (Rar) A se bucura de ceva; a se 2. Refl. (Rar) A se bucura de ceva; a se desfăta. ♦ A se răsfăța. [Var.: (reg.) desfăta. ♦ A se răsfăța. [Var.: (reg.)

dizmierdá vb. I] – dizmierdá vb. I] –

Lat. *dismerdareLat. *dismerdare..

MerdaMerda (lat, it), mierda (sp), merde (lat, it), mierda (sp), merde

(fr.) (fr.) « fecale, excremente »« fecale, excremente »

!!!!!!

GroomingGrooming

► to groom (engl.) – a tesalato groom (engl.) – a tesala► In etologie: a despaduchea, a scarpina, a In etologie: a despaduchea, a scarpina, a

curata, a avea grija starea de sanatate a curata, a avea grija starea de sanatate a suprafetei corpului suprafetei corpului

►Auto-grooming Auto-grooming – – autogrooming de stressautogrooming de stress

Allo-groomingAllo-grooming – grooming – grooming socialsocial

► Higiena, legatura prosociala, reconciliere, Higiena, legatura prosociala, reconciliere, reciprocitate, reducere stressreciprocitate, reducere stress

► Originea allogrooming-ului – Originea allogrooming-ului – comportament parental, comportament comportament parental, comportament sexual. sexual.

► B-endorfine, oxitocinaB-endorfine, oxitocina► Comunicare interindividuala, interspecificaComunicare interindividuala, interspecifica

jocul este usor de identificat dar jocul este usor de identificat dar foarte greu de definit foarte greu de definit

– – se aseamana comportamentului se aseamana comportamentului “serios” ca manifestare dar nu si “serios” ca manifestare dar nu si ca scop sau consecintaca scop sau consecinta- valoarea adaptativa a jocului -antrenament pentru viata adulta

?-Jocul este consumator de timp si de energie deci trebuie sa aduca beneficii.

Tipuri de joc la animale:Tipuri de joc la animale:

► Joc locomotor: alergat, tarat, rasucit, Joc locomotor: alergat, tarat, rasucit, sarit, topait, scuturare a capului, sarit, topait, scuturare a capului, zvarlit din copite, etc. zvarlit din copite, etc.

►Caracteristic ungulatelor dar prezent si Caracteristic ungulatelor dar prezent si la alte specii: pui de primate, pinguini, la alte specii: pui de primate, pinguini, etc. etc.

►Rol de antrenament al abilitatilor Rol de antrenament al abilitatilor motorii necesare : agilitate, viteza.motorii necesare : agilitate, viteza.

►Joc de tip vanatoare – panda, Joc de tip vanatoare – panda, fugarire. fugarire.

►Caracteristic animalelor de prada – Caracteristic animalelor de prada – nu s-au evidentiat corelatii intre nu s-au evidentiat corelatii intre cantitatea de joc in perioada cantitatea de joc in perioada infantila si succesul in capturarea infantila si succesul in capturarea prazii in stadiul adult. prazii in stadiul adult.

►Tendinta de joc persista si in Tendinta de joc persista si in stadiul adult la unele specii (pisici, stadiul adult la unele specii (pisici, randunele, ulii, Alcedo, etc.)randunele, ulii, Alcedo, etc.)

►Joc cu obiecte – se suprapune Joc cu obiecte – se suprapune partial peste jocul tip vanatoare. partial peste jocul tip vanatoare.

►Jocul cu bete la diferite specii de Jocul cu bete la diferite specii de pasari – abilitati de colectare a pasari – abilitati de colectare a materialului pentru cuib, materialului pentru cuib,

►Jocul primatelor si dezvoltarea Jocul primatelor si dezvoltarea dexteritatii manuale dexteritatii manuale

Joc cu obiecte

►Semnalizarea stereotipa a Semnalizarea stereotipa a intentiilor de joc: play face, fata intentiilor de joc: play face, fata relaxata, gura deschisa fara relaxata, gura deschisa fara etalarea dintilor (zambet), contact etalarea dintilor (zambet), contact corporal, semnalizare acustica, corporal, semnalizare acustica, posturala specificaposturala specifica

►Juvenilii se joaca mai mult decat Juvenilii se joaca mai mult decat adultiiadultii

►Masculii se joaca (joc social) mai Masculii se joaca (joc social) mai mult si mai dur decat femelele mult si mai dur decat femelele

►““play mothering”play mothering”

►Neotenie comportamentalaNeotenie comportamentala

►Cum incepe si se sfarseste jocul?Cum incepe si se sfarseste jocul?

►Cum sunt alesi partenerii de joc?Cum sunt alesi partenerii de joc?

►Legatura intre joc si inteligenta Legatura intre joc si inteligenta (pasari mamifere)(pasari mamifere)

BibliografieBibliografie► Iubire si Ura – Irenaeus Eibl Eibesfeldt (Ed. Trei, 1998)Iubire si Ura – Irenaeus Eibl Eibesfeldt (Ed. Trei, 1998)

► Asa zisul rau – Despre istoria naturala a agresiunii – Asa zisul rau – Despre istoria naturala a agresiunii – Konrad Lorenz (Ed. Humanitas , 2005)Konrad Lorenz (Ed. Humanitas , 2005)

► Maimuta goala – Desmond Morris (Ed. Art, 2008)Maimuta goala – Desmond Morris (Ed. Art, 2008)

► Gena egoista – Richard Dawkins (Ed. tehnica, 2006)Gena egoista – Richard Dawkins (Ed. tehnica, 2006)

► In umbra omului – Jane Goodall (Ed. Meridiane, 1985)In umbra omului – Jane Goodall (Ed. Meridiane, 1985)

► Cartea gesturilor – Peter Collett (Ed. Trei, 2005)Cartea gesturilor – Peter Collett (Ed. Trei, 2005)