1introducere producere mai pura

29
Modulul I. INTRODUCERE în „PRODUCERE MAI PURĂ” Cursul “Clean technology” face parte din blocul cursurilor generale pentru formarea specialistului în domeniul protecţiei mediului şi tehnologiilor mai pure. El cuprinde două compartimente: producerea mai pură compusă din proiectare şi management şi tehnologia curată divizată în mai multe categorii: protecţia apei, conservarea energiei şi procese separate (green processes and green chemistry) şi ne oferă posibilitatea de a moderniza în continuu tehnologiile existente. Scopul cursului este: de a familiariza şi a explica conceptul “Producere mai Pură”, care presupune utilizarea raţională a materiei prime şi a energiei, excluderea utilizării materiei prime toxice, reducerea volumului şi toxicităţii deşeurilor şi evacuărilor gazoase; de a explica strategia ce se orientează spre interdependenţa dintre interacţiuni pe parcursul ciclului vital a produsului fabricat, începând cu extragerea şi pregătirea materiei prime şi finalizând cu eliminarea produsului utilizat sau prelucrarea lui; de a însuşi metodele de efectuare a auditului ecologic, care contribuie la identificarea modalităţilor de obţinere a economiilor de materiale şi energie, ajută la determinarea necesităţilor optime ale consumului de energie şi materie primă pentru producerea unei unităţi de produs, permite să se reducă pierderile de materii prime şi energie, totodată micşorează potenţialul de risc ce ţine de exploatarea instalaţiilor, păstrarea şi utilizarea deşeurilor. Problema controlului poluării a cunoscut o evoluţie care a parcurs în ultimii 50 de ani trei stadii: diluţie, tratare, evitare / producţie curată. Multe ţări se află încă într-unul din stadiile de diluţie sau tratare. Abordarea de tip diluţie, presupune evacuarea poluanţilor direct în mediu şi se bazează pe capacitatea asimilativă a apei, aerului şi solului de a dilua sau neutraliza impactul acestora. Această abordare poate fi aplicată, în cazul în care cantitatea de deşeuri este mică în comparaţie cu volumul mediului receptor. Abordarea de tip tratare, numită tradiţional tratarea la capătul conductei, este utilizată la sfârşitul procesului de producţie, pentru colectarea poluanţilor, în vederea separării sau neutralizării acestora în diferite moduri, de obicei în instalaţii de tratare special construite. Tratarea realizează 1

Upload: cmhcmh

Post on 01-Oct-2015

21 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

1INTRODUCERE Producere Mai Pura

TRANSCRIPT

Modulul I. INTRODUCERE n Producere mai Pur

Cursul Clean technology face parte din blocul cursurilor generale pentru formarea specialistului n domeniul proteciei mediului i tehnologiilor mai pure. El cuprinde dou compartimente: producerea mai pur compus din proiectare i management i tehnologia curat divizat n mai multe categorii: protecia apei, conservarea energiei i procese separate (green processes and green chemistry) i ne ofer posibilitatea de a moderniza n continuu tehnologiile existente.

Scopul cursului este:

de a familiariza i a explica conceptul Producere mai Pur, care presupune utilizarea raional a materiei prime i a energiei, excluderea utilizrii materiei prime toxice, reducerea volumului i toxicitii deeurilor i evacurilor gazoase;

de a explica strategia ce se orienteaz spre interdependena dintre interaciuni pe parcursul ciclului vital a produsului fabricat, ncepnd cu extragerea i pregtirea materiei prime i finaliznd cu eliminarea produsului utilizat sau prelucrarea lui;

de a nsui metodele de efectuare a auditului ecologic, care contribuie la identificarea modalitilor de obinere a economiilor de materiale i energie, ajut la determinarea necesitilor optime ale consumului de energie i materie prim pentru producerea unei uniti de produs, permite s se reduc pierderile de materii prime i energie, totodat micoreaz potenialul de risc ce ine de exploatarea instalaiilor, pstrarea i utilizarea deeurilor. Problema controlului polurii a cunoscut o evoluie care a parcurs n ultimii 50 de ani trei stadii: diluie, tratare, evitare / producie curat.

Multe ri se afl nc ntr-unul din stadiile de diluie sau tratare.

Abordarea de tip diluie, presupune evacuarea poluanilor direct n mediu i se bazeaz pe capacitatea asimilativ a apei, aerului i solului de a dilua sau neutraliza impactul acestora. Aceast abordare poate fi aplicat, n cazul n care cantitatea de deeuri este mic n comparaie cu volumul mediului receptor.

Abordarea de tip tratare, numit tradiional tratarea la captul conductei, este utilizat la sfritul procesului de producie, pentru colectarea poluanilor, n vederea separrii sau neutralizrii acestora n diferite moduri, de obicei n instalaii de tratare special construite. Tratarea realizeaz doar separarea poluanilor de curentul iefluent, rmnnd nc necesar depozitarea lor ntr-un alt loc.

Diluia i tratarea i chiar reciclarea nu constituie soluii pe termen lung. Sistemele naturale au o capacitate limitat de diluie a deeurilor, n zonele n care exist o intens concentrare industrial, aceast capacitate este foarte uor depit. Deeurile pot duna sntii umane, pot contribui la reducerea productivitii agricole i animaliere, i deteriora diverse materiale fabricate. Nivelul tratrii este adeseori limitat, deoarece numai n acest fel o mare parte a costurilor de producie pot fi alocate controlului polurii, care reprezint o investiie neproductiv. Reciclarea se confrunt cu problema pieilor srace sau aproape inexistente pentru produsele oferite. Att tratarea, ct i reciclarea genereaz ele nsele noi reziduuri, multe dintre ele chiar mai duntoare dect deeurile iniiale.Costurile impuse de abordarea tratrii la captul conductei constituie o barier n calea dezvoltrii industriale viitoare. Ca exemplu se citeaz Statele Unite care au cheltuit 100 miliarde dolari i Comunitatea European care a cheltuit 30 miliarde dolari pentru controlul polurii n 1992. Profitul financiar direct al industriilor care au suportat aceste cheltuieli este foarte sczut (United Nations Industrial Development Organization, 1994).

Costurile poluanilor devine din ce n ce mai complex. Mii de noi chimicale sunt introduse anual pe pia, adugndu-se celor existente. Unele dintre acestea se regsesc apoi sub forma emisiilor i a deeurilor. Datorit potenialului toxic al acestor substane chimice, este necesar elaborarea de reglementri i msuri de protecie a muncitorilor i consumatorilor, n mod normal, costul conformrii cu aceste reglementri trebuie suportat de productori i utilizatorii acestor chimicale.

ntrirea reglementrilor din domeniul mediului exercit presiuni asupra industriei, n sensul sporirii performanelor sale de mediu. Totui, de multe ori este extrem de dificil transformarea cu costuri rezonabile, a ntreprinderilor existente.

Producia curat calea preventiv reprezint o metod mai bun de evitare i minimizare a problemelor de mediu. Evitarea polurii prin metode preventive constituie de multe ori o soluie fa de tratarea ulterioar a simptoamelor. n plus, ca o consecin a adoptrii unei producii curate se realizeaz economii de costuri i se obin produse de calitate mai bun.

PRODUCERE MAI PUR

Prezicerea viitorului este dificil, n schimb este posibil elaborarea unui scenariu pentru realizarea dezvoltrii industriale durabile. Un raport ntocmit de World Resources Institute afirm urmtoarele:

Impactul uman asupra mediului natural depinde n mod fundamental de interaciunea existent ntre populaie, creterea economic i tehnologie. El poate fi pus n eviden de urmtoarea identitate:

n aceast relaie, poluarea, neleas ca degradare a mediului apare ca produs al populaiei, nivelului veniturilor (termenul PIB pe cap de locuitor) i intensitii polurii provocat de producie (termenul Poluare / PIB)

n mod evident, variabila care poate fi cel mai uor influenat pe termen scurt n relaia anterioar este intensitatea polurii generat de producie, n urmtorii 10 ani, se estimeaz c populaia planetei va crete, de asemenea prognozele estimeaz o cretere a PIB pe cap de locuitor, n aceste condiii, singura alternativ pentru evitarea perturbrii mediului este aceea de a reduce intensitatea polurii pe termen scurt, prin intermediul produciilor curate, iar pe termen lung, prin nchiderea ciclurilor de materiale i produse i trecerea la resursele regenerabile de energie.

Interaciunea dintre cele trei variabile este destul de complex. Spre exemplu, pe msura ce PIB / cap de locuitor crete, resursele necesare pentru reducerea intensitii polurii cresc, iar creterea populaiei scade. Similar, pe msur ce venitul pe cap de locuitor crete, crete i cererea public pentru reducerea intensitii polurii.

Conceptul de Producere mai Pur evalueaz din conceptele anterioare de tehnologie curat i tehnologie fr deeuri sau cu producere redus de deeuri. Conceptul mai vechi de tehnologie curat era privit n 1979 de Comisia Comunitii Europene ca avnd trei scopuri distincte, dar complementare:

mai puini poluani evacuai n mediul natural (ap, aer, sol);

mai puine deeuri (tehnologie fr deeuri sau cu producere redus de deeuri);

cerere mai sczut de resurse naturale (ap, energie i materii prime).

Producia curat reprezint o abordare global a proteciei mediului, care cuprinde toate fazele procesului de producie sau ale ciclului de via al produselor, avnd obiectivul de a preveni i minimiza riscurile pe termen lung i scurt pentru oameni i mediu.

Termenul de producere curat este foarte dificil de definit att din punct de vedere tehnic, ct i funcional, n special n ceea ce privete curenia produselor. Din acest motiv, termenul este interpretat ca avnd o dubl semnificaie:

un nou scop al industriei, legat de calitatea mediului;

o nou modalitate de abordare pentru realizarea acestui scop.

Astfel:

pentru procesele de producie, producia curat include conservarea materiilor prime i a energiei, eliminarea materialelor toxice i reducerea cantitii i toxicitii tuturor emisiilor i deeurilor, nainte ca acestea s prseasc procesul de producie;

pentru produse, producia curat se axeaz pe reducerea impactului asupra mediului pe ntregul ciclu de via al unui produs, de la extragerea materiei prime pn la eliminarea final, printr-o proiectare adecvat a produsului; pentru servicii, strategia studiaz aspectele proiectrii i elaborrii msurilor bunei gestionri i selectrii prilor componente ale serviciului (componentele materiale).

Caracteristicile de baz ale strategiei Producerii mai Pure pot fi reprezentate grafic (Figura 1).

Noul scop privind calitatea mediului, solicit industriei s se situeze deasupra normelor curente, care de obicei se refer la ndeplinirea standardelor ambiante, ce consider efectul unui poluant n mediu, n zona imediat vecina sursei de emisie. Standardele ambiante nu au capacitatea de a proteja mediul de ncrctura cumulativ a poluanilor. Noua norm de mediu, exprimat prin standardele ncrcturii totale de poluani, poate fi respectat de ctre industrie prin creterea eficienei utilizrii energiei, reducerea dependenei de resursele neregenerabile, reducerea utilizrii neeconomice a materialelor toxice etc. Pe termen lung (50-100 ani), standardele ncrcturii totale de poluani vor tinde spre nchiderea ciclului de materiale i produse i orientarea ctre surse regenerabile de energie, nchiderea ciclului de materiale va solicita proceselor industriale s se ndrepte pe ct este posibil din punct de vedere tehnic i economic ctre valori zero ale evacurilor de deeuri, n special pentru poluanii legai de combustibilii fosili i chimicalele toxice, nchiderea ciclului produselor va solicita industriei s gestioneze produsele pe ntreg ciclul lor de via, ncepnd de la procesul de extracie a materialelor, fabricare i utilizare, pn la eliminarea final. (Elemente ale unei astfel de politici sunt deja aplicate n industria automobilelor).

Producia curat este benefic pentru mediu, deoarece reduce poluarea datorat industriei. De asemenea, ntreprinderile care urmeaz acest tip de abordare preventiv a polurii, au cteva beneficii directe, cum sunt:

realizarea unei economii de costuri prin reducerea risipei de materii prime i energie;

mbuntirea eficienei ntreprinderilor;

realizarea unei mai bune caliti a produselor, deoarece funcionarea ntreprinderii este mai uor de anticipat;

recuperarea anumitor materiale irosite. Producia curat necesit:

aplicarea expertizei;

mbuntirea tehnologiei;

schimbarea atitudinilor.

Metodele care formeaz Producerea mai Pur sunt prezentate n Figura 2.

Aplicarea produciei curate la managementul de mediu necesit o abordare ierarhic a practicilor de management al polurii. Noua abordare va modifica radical managementul de mediu. n prezent, practica const n reducerea poluanilor abia dup ce procesele industriale i-au generat. Acest tip de abordare implic utilizarea tehnologiilor de depoluare la captul conductei, cum ar fi staiile de tratare a apelor uzate, a filtrelor pe courile de fum, incinerarea, sau neutralizarea deeurilor i n final ngroparea acestora.

Ordinea prezent a preferinelor decizionale legate de proiectare i funcionare este urmtoarea:

depozitare final;

tratare;

tratare cu recuperare de energie i materiale;

reutilizare i reciclare;

reducere;

prevenire.

Prin noua abordare care se nate n managementul mediului, prioritile managementului poluanilor sunt complet rsturnate. Astfel, prima prioritate ierarhic este prevenirea polurii, cum sunt modificrile proceselor i ale produselor, reciclarea i recuperarea la locul produciei, nainte de luarea msurrilor de reducere a polurii. Aceast nou ierarhie arat n felul urmtor:

prevenire;

reducere;

reutilizare i reciclare;

tratare cu recuperare de energie i materiale;

tratare;

depozitare final.

Reciclarea trebuie adoptat atunci cnd metodele de prevenire au fost n ntregime adoptate. Tratarea reziduurilor trebuie considerat numai atunci cnd acestea au fost deja reciclate pe ct de mult posibil. Utilizarea reciclrii n afara locului de producie sau a tehnicilor de tratare la captul conductei naintea utilizrii tehnicilor preventive nu constituie o producie curat. Aceast abordare a managementului mediului se dezvolt datorit faptului c industria, i n special companiile progresiste:

realizeaz faptul c noile prioriti sunt mai puin costisitoare i din acest motiv constituie o abordare mai profitabil a managementului mediului;

sunt contiente de faptul c mai devreme sau mai trziu vor fi forate de Guvern sau de presiunea public s reduc presiunea polurii asupra mediului.

Att industria, ct i Guvernul cunosc faptul c abordarea problemei polurii prin procedeul de tratare sau ngropare a deeurilor nu este de natur s satisfac standardele ncrcturii totale de poluani i, cte odat nici mcar pe cele ambiante. Un exemplu al incapacitii de satisfacere a standardelor ambiante l constituie reducerea evacurilor de dioxin de la fabricile de celuloz i hrtie. Tratarea apelor uzate nu poate reduce suficient evacurile de dioxin pentru ndeplinirea standardelor ambiante. Din acest motiv, industria este nevoit s-i schimbe procesul de decolorare i s-i reduc semnificativ cantitatea de clor utilizat.

Dei opiunile pentru produciile curate sunt n general disponibile, ele pot s nu fie nc aplicabile tuturor proceselor de producie. Spre exemplu, anumite ri n curs de dezvoltare utilizeaz reziduurile agricole (paie) n procesul de fabricare a celulozei. Deoarece acest material are proprieti diferite fa de celuloza fabricat din lemn, nu toate opiunile de producie curat elaborate pentru reducerea coninutului de poluani convenionali ai apei asociai cu fabricarea celulozei din lemn, pot fi aplicate n cazul fabricrii acesteia din reziduuri agricole.

Disponibilitatea opiunilor pentru producii curate, care s satisfac standardele ncrcturii totale de poluani, care presupun reducerea consistent a nivelului polurii sub nivelul cerut pentru ndeplinirea standardelor ambiante, poate fi pus sub semnul ntrebrii. Este ns evident faptul c este posibil o reducere semnificativ a polurii. Un numr de opiuni utilizate n aplicaii practice n ri dezvoltate, s-au dovedit a fi extrem de folositoare i, n multe cazuri profitabile. Este vorba n special de tehnologiile care optimizeaz utilizarea energiei. Multe din aceste tehnologii sunt disponibile n prezent i, atunci cnd sunt implementate pot contribui la realizarea de economii nete att de energie, ct i financiare i pot realiza simultan i reducerea polurii mediului. Deficienele care exist pot oferi o indicaie a economiilor posibile de energie. O comparare a consumului de energie pe unitatea de produs n rile n curs de dezvoltare i cele industrializate arat c, consumul de energie exprimat n tone petrol echivalent pe milionul de dolari de PIB real este de 440 fa de 290. n medie, rile n curs de dezvoltare utilizeaz de dou ori mai mult energie dect rile dezvoltate pentru a realiza acelai produs. Aceste deficiene pot fi atribuite unor factori cum sunt:

managementul neadecvat al procesului de producie industrial;

lipsa de tehnologii sofisticate;

stabilirea unor preuri greite.

Pentru ndeplinirea standardelor ncrcturii totale de poluani, n cazul consumului de energie sunt disponibile o serie de opiuni. Acestea includ:

dispozitive de control a vitezei de rotaie a echipamentelor de tip agitatoare, pompe, ventilatoare;

creterea recuperrii cldurii din gaze i lichide i reciclarea acesteia;

sisteme asistate de calculator pentru controlul parametrilor energiei;

cogenerare, pentru producerea simultan de cldur i energie electric.

De asemenea, sunt disponibile o serie de opiuni pentru ndeplinirea standardelor ncrcturii totale de poluani n cazul poluanilor toxici. Acestea includ:

nlocuirea proceselor chimice cu cele mecanice;

nlocuirea cernelurilor i vopselelor pe baz de solveni organici cu cele bazate pe ap;

nlocuirea mercurului, cadmiului i plumbului cu substane mai puin toxice pentru fabricarea pigmenilor, bateriilor etc.

nlocuirea compuilor halogenai cu cei nehalogenai;

instalarea tehnologiilor de separare fizic, cum sunt schimbul de ioni, osmoza invers, pentru a permite reciclarea substanelor utile;

instalarea unor senzori mai buni, a microprocesoarelor i a altor tipuri de echipamente de monitorizare.

Producia curat nu necesit ntotdeauna noi tehnologii i echipamente. Cteva exemple de utilizare a unor metode de producie curat includ:

Procedurile funcionale i buna gospodrire:

etaneizarea valvelor i controlarea conductelor, n scopul reducerii scurgerilor, nchiderea apei atunci cnd nu este necesar;

optimizarea parametrilor funcionali ai centralei;

reducerea stocurilor, diminuarea pierderilor prin reveziunea planurilor i programelor;

mbuntirea manipulrii materialelor pentru a reduce probabilitatea de producere a scurgerilor.

nlocuirea materiei prime i a materialelor de baz:

renunarea la utilizarea pigmenilor care conin metale grele (nlocuirea, n producia de pigmeni, catalizatori i acumulatori, a mercurului, cadmiului i plumbului cu elemente mai puin toxice); nlocuirea diluanilor, utilizai n vopsirea i curirea produselor, cu unii mai puin toxici i periculoi;

nlocuirea solvenilor cu ap;

nlocuirea clorului cu oxigenul n scopul decolorrii.

Modificri tehnologice:

curirea mecanic n locul celei chimice;

vopsirea uscat n locul celei umede; planificarea eficient a amplasrii utilajelor, cilor de comunicaie, acces i transport intern pentru a micora durata cii parcurse de materiale i a volumului lucrrilor de curire;

utilizarea cogenerrii (producerea simultan) a energiei termice i a altor energii;

creterea gradului de regenerare din gaze i lichide a cldurii i utilizarea ei repetat;

regenerarea i reciclarea condensrii de aburi;

utilizarea unor motoare mai eficiente, etc. Reciclarea n amplasament:

reciclarea intern a apei utilizate pentru curire;

splarea sau curirea mai eficient n contra curent.

Reproiectarea procesului de producie i a produsului:

renunarea la utilizarea n producere a materialelor toxice;

proiectarea producerii conform ntregului ciclu de viabilitate;

eliminarea substanelor toxice din componentele produsului;

concentrarea produsului pentru reducerea ambalajului;

creterea durabilitii i mbuntirea capacitii de reparare;

utilizarea materialelor care pot fi reciclate.PROGRAMUL PRODUCERII MAI PURE

Adoptarea strategiilor Producerii mai Pure presupune implementarea la ntreprindere a programelor Producerii mai Pure. Algoritmul implementrii programului Producerii mai Pure este prezentat n figura 3. INTRODUCEREA PRODUCIILOR CURATE N INDUSTRIE

Industria poate face ca produciile curate s devin efective printr-o angajare activ a ntregii ntreprinderi. Multe corporaii din rile dezvoltate au introdus deja produciile curate fr a atepta aciuni guvernamentale.

Deoarece produciile curate implic de cele mai multe ori necesitatea schimbrii atitudinilor, oamenii au nevoie de stimulente pentru a aborda protecia mediului ntr-o manier sistematic, integrat. Fr un angajament clar, scris, din partea conducerii superioare a ntreprinderii, referitor la produciile curate, celelalte categorii de personal nu-i vor aduce o contribuie efectiv. De asemenea, fr implicarea muncitorilor la toate nivelele organizatorice ale ntreprinderii, va fi dificil obinerea de rezultate bune. Pentru realizarea unei astfel de implicri universale este nevoie de motivaii, stimulente i o mentalitate (cultur) a organizaiei. Ca urmare, este necesar instruirea intern a muncitorilor, supraveghetorilor i managerilor, pentru a putea identifica posibilitile de producii curate i de implementare a acestora.

Etapele necesare pentru introducerea unui program de realizare a unei producii curate ntr-o ntreprindere pot fi sintetizate dup cum urmeaz:

1. Elaborarea i implementarea unei politici de mediu atotcuprinztoare la nivelul corporaiei care s se axeze pe prevenirea polurii.

2. Stabilirea unor obiective ale corporaiei, privind programul de introducere a produciei curate, cu fixarea unei agende bine precizate.

3. Alocarea responsabilitilor, timpului i suportului financiar pentru ntregul program.

4. Implicarea angajailor la toate nivelele.

5. Elaborarea de proceduri de contabilizare a reducerii de deeuri n cadrul companiei i utilizarea acestora n mod regulat pentru a identifica, evalua i elimina deeurile, la fiecare etap a procesului productiv.

6. Obinerea i utilizarea celor mai bune informaii tehnice i de alt natur att din interiorul, ct i din exteriorul companiei.

7. Monitorizarea i evaluarea progresului programului.

8. Informarea regulat a tuturor angajailor asupra progresului realizat de companie, n legtur cu producia curat n ultima lun, n ultimele ase luni, ultimul an sau ultimii cinci ani.

9. ncurajarea i recompensarea eforturilor individuale i colective fructuoase, n implementarea produciilor curate.

10. Contientizarea faptului c realizarea produciei curate reprezint o cltorie i nu o destinaie, modernizarea regulat a obiectivelor i orariilor de minimizare a cantitii de deeuri.

ntr-o ntreprindere dat, este necesar s se studieze de unde anume provine poluarea, pentru a putea lua cele mai eficiente msuri de remediere din punct de vedere economic. Una dintre modaliti este aceea de contabilizare a deeurilor, metod care analizeaz n mod sistematic toate procesele i operaiile. Ideea care st la baza acestei contabilizri este aceea c, orice materie prim care nu se regsete ntr-un produs, trebuie eliminat ca deeu. Procedura de contabilizare identific n mod sistematic aceste pierderi.

OBSTACOLE N CALEA INTRODUCERII PRODUCIILOR CURATE

Introducerea produciilor curate este uneori mpiedicat de:

rezistena manifestat fa de ideile i abordrile noi, pentru care personalul ntreprinderii nu are nici un fel de instruire formal. Proiectele demonstrative sunt eseniale pentru a arta c produciile curate pot funciona i n ara noastr sau n compania noastr;

lipsa de resurse financiare, contientizare i instruire, informare i acces la cunotinele existente;

incertitudinile legate de informaiile adecvate, tehnologiile sau reglementrile legale;

politicile sau reglementrile guvernamentale care se axeaz pe reducerea unui singur tip de poluant i care descurajeaz soluiile inovatoare de reducere a polurii i cele care ofer stimulente pentru investiiile n tehnologiile de eliminare a polurii la captul conductei;

lipsa de familiarizare a inginerilor i consilierilor cu practicile i tehnicile produciilor curate. Adeseori, acetia nu acord suficient atenie mbuntirii autogospodririi, a micilor modificri necesare la echipamentele existente, sau altor probleme mai puin tehnice, care pot fi foarte eficiente economic;

frica de a ocupa o posibil poziie dezavantajoas din punct de vedere competiional, datorit costurilor ridicate; frica c pe parcursul implementrii programului Producerii mai Pure pot fi fcute publice unele informaii confideniale ale ntreprinderii.EFECTUL PRODUCIILOR CURATE ASUPRA COSTURILOR UNITARE

Dei nu exist o evaluare detaliat legat de aspectele economice ale realizrii dezvoltrii industriale durabile prin intermediul produciilor curate, datele fragmentare sugereaz c astfel de producii ar fi mai eficiente, n mod evident, n acest domeniu mai trebuie nc fcute cercetri suplimentare. Dovezile referitoare la faptul c produciile curate pot reduce mai degrab dect crete costul unitar de producie i din acest motiv mbunti productivitatea, sunt de asemenea fragmentare. Totui, numeroase studii de caz sugereaz faptul c sistemele de producie curate pot reduce costul de producie i nivelul emisiilor i sunt disponibile pentru multe sectoare. O ntreprindere care adopt un proces de producie curat, poate realiza unul sau mai multe dintre urmtoarele beneficii, n acelai timp cu reducerea polurii industriale:

economii de materii prime i energie;

costuri mai sczute de management a deeurilor;

calitate mbuntit a produselor;

productivitate crescut;

reducerea riscurilor de boal a muncitorilor i a pericolelor asupra mediului;

mbuntirea imaginii publice a ntreprinderii.

Un sondaj efectuat n SUA pe un numr de peste 500 de companii care au adoptat procesele de producie curate a relevat c fiecare companie i-a redus deeurile industriale cu 85-100%; mai mult, timpii de recuperare ai investiiei au fost mici, ntre o lun i trei ani. Schimbrile tehnologice au inclus:

ncorporarea unor tehnologii avansate, cum ar fi schimbul de ioni i ultrafiltrarea;

modificarea unor procese, cum ar fi nlocuirea unei substane vechi cu un material nou, mai puin poluant;

adoptarea unor procese preponderent mecanice, n raport cu cele chimice. Avantajele economice ale Producerii mai Pure

Avantajele economice ale Producerii mai Pure nu numai c diminueaz aciunea industriei asupra mediului, dar i contribuie la creterea productivitii i eficienei economice, fapt demonstrat de mai multe companii din diferite ri ale lumii. Perioadele scurte de timp pentru rscumprarea modificrilor implementate n procesul de producie au adus la apariia expresiei Prevenirea Polurii este Rentabil.

Datorit unor situaii nefavorabile ale pieilor din unele ri din Europa de Est, aceast legtur economic este mai greu de sesizat. Totui, majoritatea msurilor prezentate pot fi avantajoase din punct de vedere economic. Preurile n creterea pentru energie, materie prim i pentru depozitarea deeurilor duc la contientizarea rentabilitii Producerii mai Pure. n continuare, snt prezentate exemple concrete ale rentabilitii obinute prin implementarea Producerii mai Pure la unele companii din SUA, Polonia i Olanda.

Experiena companiilor din SUA Compania 3M

n anul 1975 compania 3M (companie ce produce geamuri (sticl), nfiinat n 1902) devine prima care ncepe s utilizeze Producerea mai Pur. Se elaboreaz un program propriu de Producere mai Pur, numit Prevenirea Polurii este Rentabil, care este introdus n toate filialele din lume (inclusiv Romnia) ale companiei. n prezent, dup mai mult de 2 decenii de activitate n conformitate cu acest program, anual se previne emisia n atmosfer a mai mult de 126.000 tone de poluani, 16.000 tone de poluani de deeuri solide i periculoase. Anual se obine o economie egal cu aproximativ 210.000 barrel de petrol.

n perioada 1975-1990, s-au obinut economii de mai bine de 506.000.000$. n aceast perioad compania 3M a redus formarea deeurilor cu aproape 50% i se ateapt la o reducere cu nc 30%.Exemple de reducere a cantitii de deeuri i perioada de recuperare a utilizrii Producerii mai Pure n SUA

Tabelul 1Ramura industrialMetodaReducerea deeurilorPerioada de recuperare

Industria farmaceuticnlocuirea diluanilor organici cu diluani lichizi100%Mai puin de un an

Constructoare de utilaje i echipamenteUltrafiltrarea100% la diluani2 ani

Industria constructoare de maininlocuirea curii cu sod caustic prin curirea pneumatic100% a sedimentelor2 ani

Microelectronicanlocuirea curirii cu sod caustic prin curirea prin vibrare100% a sedimentelor 3 ani

Producerea substanelor organiceAbsorbia, condensarea rmiilor, supapa de nchidere, capac plutitor 95% O lun

Prelucrarea peliculei fotograficeRestabilirea electrolitului prin procedeul schimbului de ioni85% substane pentru developare, 95% - fixator, argint i diluantMai puin de un an

Cel mai elocvent exemplu, din cele prezentate n tabelul de mai sus, este compania fotografic PCA International Inc. Investiiile iniiale pentru modificarea procesului tehnologic n sum de 2.120.000$ au fost recuperate n cteva luni. Pe lng aceasta, economia anual a developantului a fost de 2.360.000$, fixajului 225.000$, soluii de nlbire 2.780.000$ i restabilirea argintului 21.410.000$. Economia total pe un an a fost de 22.575.000$. Experiena companiilor din Polonia Combinatul de carne din Katovice

Au fost adoptate urmtoarele msuri de ordin gospodresc:

Eliminarea scurgerilor de ap

Sistem reglabil pentru aprovizionarea cu ap

Controlul continuu al strii sistemului alimentrii cu ap

Schimbri n sistemul de epurare

Colectarea apei utilizate care conine NaCl n capaciti separate

Schimbri n tehnologia i utilizarea elementelor chimice

Colectarea deeurilor solide n containere separate

Elaborarea schemelor de structur (mputerniciri i rspunderi)

Instruirea angajailor

Msurile adoptate au adus la micorarea deeurilor srii de buctrie cu 67% i reducerea volumului apelor reziduale cu 30%. Acestea s-au obinut n condiiile care nu au necesitat investiii iniiale, iar efectul anual a reprezentat 48.800$.

Exemple de reducere a cantitii de deeuri i perioada de recuperare a utilizrii Producerii mai Pure n Polonia

Tabelul 2

Ramura industrialMetodaReducerea deeurilorPerioada de recuperare

Prelucrarea crniiEliminarea scurgerilor de ap

Sistem reglabil pentru aprovizionarea cu ap

Controlul continuu al strii sistemului alimentrii cu ap

Schimbri n sistemul de epurare

Colectarea apei utilizate care conine NaCl n capaciti separate

Schimbri n tehnologia i utilizarea elementelor chimice

Colectarea deeurilor solide n containere separate

Elaborarea schemelor de structur (mputerniciri i rspunderi)

Instruirea angajailor

Sare de buctrie 67%

Reducerea volumului apelor reziduale 30%Fr investiii, Efectul anual = 48.800$

Compania chimicModificri n materiile de baz

Perfecionarea procesului tehnologic 100% descrcarea lamului1,8 luni

Uzina de prelucrare a petroluluiNeutralizarea rmielor d gaze ce se formeaz la producerea bitumului

Arderea rmielor de gaze n utilajele tehnologice existenteCr 80%

Cu 90%

Zr 84%

Ni 100%

H2O 95%Aproximativ o lun

Fabrica de prelucrare a peteluiEconomia de materie prim

Instalarea filtrelor pentru ape reziduale i utilaje

Stimularea i instruirea angajailor i a conduceriiConsumul de ap 50%

Poluarea apei aproximativ 75% Mai puin de un an

n proiectul PRISMA (Project Industriele Successen Met Afvalpreventie), Guvernul Olandei a selectat 10 dintre cele mai eficiente companii din industriile electric, alimentar, farmaceutic, chimic, metalurgic i sectorul transporturilor. O estimare iniial a posibilitilor de utilizare a produciilor curate, a condus la apariia a 164 de opiuni, distribuite dup cum urmeaz: mbuntirea gospodrii (28%), nlocuirea materialelor (22%), schimbri tehnologice (39%), reciclarea n amplasament (10%) i reproiectarea produselor (1%).

n continuare, snt prezentate dou companii care au participat n acest proiect.

Fabrica de produse lactate Compania are 170 de salariai. Pn la nceperea proiectului PRISMA n cadrul companiei au fost ntreprinse unele msuri pentru prevenirea polurii, care vizau utilizarea repetat a apei i sporirea eficienei utilizrii energiei.

Procesul industrial era mprit pe loturi. S-a calculat, c n procesul trecerii de la un lot la altul se realizeaz cea mai mare poluare a apei, datorit pierderilor de produse i a curirii utilajelor. n continuare snt examinate procesele de producere a iaurtului i crem. Au fost gsite dou soluii pentru aceste probleme:

S nu se mai spele utilajul ntre dou tipuri de iaurt

Sporirea eficienei curirii utilajului

n locul splrii ntre dou loturi, ultima porie din primul lot se spal cu prima porie din al doilea lot. Se pierd civa litri de iaurt amestecat, care reprezint pierderi, dar se reduce volumul acestei pierderi cu 50%. Mai mult dect apa, acest lot de iaurt amestecat se utilizeaz pentru hrnirea animalelor i nu se vars n reeaua de canalizare.

Pn la proiect deeurile, rezultate la splarea utilajelor, erau deversate n reeau de canalizare. Modificarea procedurii de splare a permis micorarea volumului de deeuri i economie de timp. Efectul economic atins a fost de 8.963 $ pe an. Reducerea pierderilor de produse a mai adus un venit anual de 5.420 $. Reducerea deversrilor n reeaua de canalizare economisete anual 2.700 $, iar economia apei reprezint 840 $. Pentru obinerea acestor rezultate economice i ecologice nu au fost necesare investiii.

Instalarea echipamentului pentru dozarea apei necesare splrii utilajelor a dat o nou optimizare a procedurii de splare. A rezultat o reducere cu 20% a soluiilor o economie de 26.600 $ - an. S-a redus volumul deversrilor n reeaua de canalizare economie de 3.950 $. Investiiile necesare au constituit doar 2.950 $.

Industria galvanicCompania are 30 de angajai. Exist cteva linii de producie. Principala problem economic snt apele reziduale, care conin matale grele. Uzina este dotat cu aa numitul sistem ONO, care permite efectuarea detoxicrii i neutralizrii apelor reziduale. Acest sistem a fost instalat dup ce a fost interzis prin lege deversarea de ape reziduale neprelucrate. Studiul de baz al proiectului Producerii mai Pure a fost linia de galvanizare cu zinc.

A fost efectuat o analiz detaliat a posibilitii tehnice de implementare. A fost studiat necesitatea practic a proiectului i avantajele care se obin n prevenirea polurii. Au fost analizate rezultatele economice posibile ale unor msuri, care ar ajuta la mbuntirea unor pri din procesul de producie. Au fost conturate cteva variante de Producere mai Pur:

- Mrirea timpului de exploatare a materialelor czilor galvanice

- mbuntirea sistemului de splare a pieselor

- Procesul de galvanizare poate fi efectuat fr utilizarea compuilor de cianur

- Procesul de pasivizare se poate derula fr utilizarea cromului

Principalul avantaj ecologic de la utilizarea galvanizrii cu sruri fa de galvanizarea cu cianur const n excluderea utilizrii n acest proces a cianurii, care, ajuns n ap, provoac moarte petilor. Trecerea la galvanizarea cu sruri reduce n totalitate utilizarea cianurii i micoreaz deeurile de zinc. n cadrul procesului cu cianur rezult anul 4300 kg deeuri de zinc. n cadrul galvanizrii cu sruri cantitatea deeurilor de zinc scade pn la 1700 kg. Aceasta micoreaz formarea deeurilor cu 62%.

Avantajele economice pot fi obinute, deoarece nu mai exist cianura n apelor reziduale provenite din galvanizarea cu sruri, se evit necesitatea neutralizrii apelor n sistemul ONO. Economia anual este 62.050 $ (costurile anuale ale reagenilor utilizai n sistemul de neutralizare)

Economia de zinc reprezint 4.430 $

Economia obinut din costurile epurrii apelor reziduale i gestionarea deeurilor materialelor galvanice cu cianur reprezint 14.280 $.

n total, economia direct rezultat prin trecerea la galvanizarea cu sruri este de 80.770$.

Deoarece conduc de multe ori la economii de costuri i eficien funcional sporit, produciile curate permit organizaiilor de afaceri i altor organizaii s-i urmeze elurile economice n acelai timp cu mbuntirea condiiilor de mediu.

Realizarea complet a practicilor dezvoltrii industriale durabile rmne o sarcin deschis. Principala dificultate este legat de reciclare i refabricare, nchiderea ciclurilor de materiale i de produse este esenial pentru realizarea suportabilitii pe termen lung. Din acest motiv, este necesar s se efectueze cercetri suplimentare, legate de refabricarea produselor. Refabricarea este definit n concepia dezvoltrii industriale durabile ca dezasamblarea, inspectarea, repararea sau rennoirea, reasamblarea i testarea final a produselor durabile uzate, proces care le face utilizabile i mai puin costisitoare att pentru productori, ct i pentru consumatori. Refabricarea presupune o investiie de capital mai redus i calificri mai reduse dect fabricarea echipamentelor iniiale. Costul energiei n procesul de refabricare este de numai 20-25% din cel al costului energiei utilizate la fabricarea produsului, iar costul materialelor este redus i mai mult, la 15-20%. Suplimentar, activitile de reciclare i refabricare au nevoie de sprijinul celorlalte ramuri industriale, cum ar fi cele care produc dispozitive de msur i control automat i ofer noi posibiliti de locuri de munc.

Necesitatea adoptrii produciilor curate este evident, dar acest lucru este suficient. Devine din ce n ce mai clar faptul c sistemul economic mondial trebuie reorientat. Implementarea produciilor curate necesit schimbri n gndirea i atitudinile umane fa de procesul productiv i mediul nconjurtor. Este necesar reducerea dependenei de combustilii fosili, n special de crbune i de nchidere a ciclurilor de materiale i produse. Astfel de modificri structurale se vor produce numai dac i atunci cnd vor fi create stimulente economice i legale. Astfel de stimulente pot include:

impunerea de taxe pe resurse sau emisii; autorizaii de poluare comercializabile; subvenii; interzicerea folosirii anumitor materiale.

Exemplu de Producere mai Pur: Fabrica de lactate Rosa

Combinatul de produse lactate Rosa a fost dat n exploatare n 1973. n noiembrie 1994 ntreprinderea a primit certificatul Liderul Economiei Ruse.

Rosa produce o serie de produse lactate pentru regiunea i oraul Smolensk, Moscova i Sankt Petersburg. Capacitatea maxim de producere a combinatului este de 250 tone de lapte pe zi. Gama de produse este alctuit din lapte, iaurt, smntn, brnz, unt, cacaval, cazein n total 63 de produse. La combinat lucreaz 350 muncitori i 45 funcionari.

Procesul tehnologic de producere a laptelui este prezentat mai jos (figura 4).

Primirea laptelui pentru a pstra calitatea laptelui achiziionat, trebuie rcit imediat pn la temperatura de 4,40C sau chiar la temperaturi mai joase.

Clarificarea procesul curirii laptelui de particule strine, leucocite i celule somatice.

Separarea procesul de centrifugare pentru separarea grsimii din lapte.

Standardizarea oferirea laptelui o anumit cantitate garantat de grsimi. De obicei, coninutul de grsimi din lapte este de 1,5% i 3%.

Omogenizarea n cadrul acestui proces amestecul de componente, se prelucreaz mecanic pentru obinerea unui produs omogen, mpiedicnd acumularea la suprafa a globulelor de grsime.

Pasteurizarea proces, n cadrul cruia are loc nclzirea pentru 20 de secunde a laptelui, pn la temperatura de 760C, pentru a distruge bacteriile i a dezactiva unele enzime. Dup pasteurizare, laptele se rcete pn la temperatura de 7,20C sau la temperaturi mai joase.

Figura 4. Procesul tehnologic de producere a lactatelorPrincipalele probleme ecologice ale industriei produselor lactate snt consumul de ap i apele reziduale. n conformitate cu standardele impuse, dup fiecare ciclu de producie, utilajele trebuie curite i splate. Din aceast cauz, apele reziduale conin o cantitate mare de detergeni i substane organice

Alte probleme ecologice snt legate de poluarea aerului, deeurile solide formate i poluarea fonic. Principala surs de deeuri solide este ambalajul deteriorat, reziduurile i depunerile de produse. Poluarea fonic se datoreaz lucrului ventilatoarelor, condensatoarelor i transportului intern i extern al ntreprinderii.

nsprirea legislaiei ecologice a ridicat soluionarea problemelor ecologice la cel mai nalt nivel al conducerii. Respectiv, au fost luate unele msuri pentru mbuntirea strii ecologice i economice a ntreprinderii, care au avut rezultate pozitive:

Din anumite considerente ecologice i economice, ambalajul de sticl a fost nlocuit cu ambalajul de carton (tip Tetra Pak). Ca rezultat, s-a micorat splarea sticlelor goale. Schimbtoarele de cldur au fost nlocuite cu echipamentele companiei Alfa-Laval, care snt mult mai ergonomice. A fost instalat un nou sistem de nclzire cu gaze A fost modificat tehnologia producerii de chefir. Iniial, fermentul necesar n producie era pregtit la combinat. Procesul consta n rcirea cu ap a cisternelor ce conineau lapte i ferment, care se transforma n chefir. Se utilizau cantiti mari de ap. Dup utilizare, apa era deversat n reeaua de canalizare. Dup introducerea programului Producere mai Pur combinatul trece la achiziionarea fermentului pregtit de la o firm danez. Respectiv, a disprut necesitatea utilizrii unor cantiti enorme de ap pentru rcirea cisternelor, produsul finit obinut este de o calitate mai bun i are termen de valabilitate mai mare. Furtunurile pentru splarea utilajului au fost dotate cu canule care permit ieirea apei sub presiune, reducndu-se consumul de ap. Programul Producerii mai Pure la aceast ntreprindere a fost propus de managerul pe probleme ecologice, care a participat la cursurile Minimizarea deeurilor organizate n anul 1997 de ctre Institutul Internaional al Industriei Ecologico-economice (Elveia) i compania danez de consultan RAMBOL.

Proiectul Producerii mai Pure fiind naintat, a rezolvat problema ecologic de baz consumul de ap i apele reziduale.

Rezultatele economice datorate introducerii Producerii mai Pure sunt redate n tabelul 3. Tabelul 3Propunere / rezultatBeneficiu ecologic, m3/anBeneficiul economic, ruble / an

Propunerea nr.1: Splarea podelelor

Micorarea volumului de ap utilizat

Reducerea volumului apelor reziduale

Total pentru propunerea nr. 11997

158780

405

1185

Propunerea nr.3: Splarea pereilor exteriori ai cisternelor

Micorarea volumului de ap utilizat

Reducerea volumului apelor reziduale

Total pentru propunerea nr. 31752

14026926

3595

10521

Propunerea nr.4: Reducerea pierderilor de ap la recepionarea laptelui

Reducerea pierderilor de lapte17516625

Propunerea nr.5: Reducerea pierderilor de ap prin asigurarea continu a normelor tehnico-materiale

Micorarea volumului de ap utilizat

Reducerea volumului apelor reziduale

Total pentru propunerea nr. 56,5

5,225

13,3

38,3

Propunerea nr.6: Reducerea volumului de lucru cu splarea pereilor exteriori ai cisternelor, datorat creterii calitii laptelui ( mbuntirea relaiilor cu furnizorii )

Micorarea volumului de ap utilizatReducerea volumului apelor reziduale

Total pentru propunerea nr. 6540043202134611077

32423

TOTAL60792,3

Actele internaionale i extrase din cadrul legislativ naional din domeniul proteciei mediului cu privire la Producerea mai Pur.Acte internaionale

Promovarea politicii de implementarea a producerii pure n Republica Moldova este dedicat de cerinele actuale ale dezvoltrii durabile n conformitate cu urmtoarele acte internaionale susinute de Republica Moldova:

1. Declaraia Conferinei de la Rio de Janeiro pentru Protecia Mediului i Dezvoltarea Durabil, precum i Agenda 21, iunie 1992.

2. Programul Implementrii Ulterioare a Agendei 21, aprobat la Sesiunea Special a Adunrii Generale ONU, iunie 1997.3. Programul de Aciuni pentru Protecia Mediului al Europei Centrale i de Est, martie 19934. Declaraia Minitrilor Mediului, la Conferina Protecia Mediului pentru Europa, Sofia, Bulgaria, octombrie 1995.

5. Declaraia Politic privind Managementul Proteciei Mediului la ntreprinderi n rile Europei Centrale i de Est i rile CSI, 1999.

LEGISLAIA NAIONAL

Cerinele fa de procesele de implementare a Producerii Pure stipulate de legislaia naional n domeniul protecia mediului, msurile de stimulare a agenilor snt reflectate n urmtoarele acte legislative i normative:

1. Legea Privind Protecia Mediului nconjurtor Nr. 1515 XII din 16.06.1993 Art.3. Principiile de baz ale proteciei mediului:

f ) stimularea aplicrii tehnologiilor de economisire a resurselor prin acordarea de credite prefereniale i prin alte metode; sporirea responsabilitii benefeciarilor prin arderea pe termen lung a resurselor naturale; (Lit. f) art. 3 modificat prin Legea nr. 1592 XII din 27.02.1998) .

Art. 10. Autoritile administraiei publice locale ale comunei (satului), oraului, n comun cu autoritile locale pentru mediu i pentru sntate:

i) acord prioriti i nlesniri ntreprinderilor ce desfoar activiti economice nonpoluante i sistemelor de producie cu circuit nchis, sisteaz planificarea, construirea i lucrrile pentru efectuarea crora s-a obinut autorizaia autoritilor pentru mediu. Art. 32. Agenii economici, indiferent de forma de proprietate, snt obligai:

a) s foloseasc ct mai econom energia, apa, s ntreprind msuri pentru prevenirea alunecrilor de teren, s nu admit eroziunea solului, salinizarea sau nmltinirea secundar, compactarea i poluarea solului cu ngrminte minerale i pesticide, s respecte normative aplicrii n agricultur a substanelor chimice;

b) s retehnologizeze procesele de producie, n vederea minimizrii deeurilor prin folosirea ct mai eficient a materiei prime, s reduc utilizarea substanelor toxice inflamabile i s le nlocuiasc cu materiale alternative inerte, care asigur obinerea unei producii finite ct mai durabile, s produc, s utilizeze i s pun n circulaie ambalajele recuperabile, reciclabile sau uor degradabile;

c) s doteze sursele generatoare de noxe cu dispozitive, echipamente i instalaii de epurare, capabile de a reduce noxelor evacuate sub limitele admisibile, stabilite de autoritile pentru mediu;

h) s asigure condiiile corespunztoare pentru prevenirea polurii mediului cu substane toxice, volatile, corozive, inflamabile sau cu pulberi de orice fel, n timpul transportrii i pstrrii lor. [Art. 32 modificat prin Legea nr. 1539 XIII din 25.02.98]

Art. 33. Politica n domeniul gospodririi solurilor se bazeaz pe urmtoarele principii:

b) promovarea unei agriculturi durabile, cu reducerea ngrmintelor minerale i a pesticidelor, aplicarea tehnologilor ecologic inofensive, restabilirea i meninerea echilibrului ecologic i geoecosisteme.

Art. 34. n completarea articolului 8, autoritile administraiei publice n economie, n comun cu instituiile de ramur de cercetare, cu autoritile pentru mediu i cu autoritile administraiei publice locale, snt obligate:

a) s propun productorilor agricoli tehnologii nonpoluante de cultivare a plantelor, bazate pe principiile agriculturii ecologice, n msur s asigure att produciile necesare de bun calitate, ct i protecia i ameliorarea calitii solurilor, s creeze un sistem de asisten fitosanitar operativ pentru evaluarea corect a strii culturilor, pentru aplicarea msurilor adecvate i prevenirea utilizrii greite sau abuzive a substanelor chimice i s asigure asistena tehnic agricol.

Art. 56. n completarea articolului 9 organele de administrare n energetic, n industrie, agricultur, transport, exploatarea spaiului locativ, n comun cu instituiile de ramura de cercetare, autoritile administraiei publice locale i autoritile pentru mediu i pentru sntate, snt obligate:

c) s propun i s cear consumatorilor de energie implementarea de soluii tehnice, care s asigure reducerea consumului de energie n toate domeniile de activitate, utilizarea de materie prim i combustibil cu coninut redus de substane nocive;

d) s retehnologizeze activitile de producie, pentru a sista emisia n atmosfer a substanelor care provoac distrugerea stratului de ozon.

Art. 57. Ageni economici, indiferent de forma de proprietate, activitatea crora este legat de surse de poluare fixe sau mobile, snt obligai:

a) s doteze liniile tehnologice cu utilaje i dispozitive de captare i neutralizare a pulberilor i gazelor nocive, s nu ncalce normativele concentraiei substanelor nocive n emisii peste limitele legal admise.

Art. 68. n completarea articolului 8, Guvernul:

a) recomand i implementeaz, prin mecanisme economice i gestionare, tehnologii de vrf de folosire raional a apei i materiei prime de limitare a folosirii n procesele de producere a componenilor cu efect negativ asupra mediului i sntii oamenilor, de substituire a acestora cu materiale alternative inerte, de obinere a produselor finale reciclabile dup perioada de utilizare, a energiei i a componenilor reciclabili din deeuri de producie i menajere.Art. 71. Ageni economici, indiferent de forma de proprietate, snt obligai:

a) s retehnologizeze procesele de producie n vederea folosirii ct mai eficiente a energiei, apei i a materialelor, minimalizrii formrii de deeuri de orice fel. 2. Legea privind deeurile de producie i menajere nr. 1347 XII din 09.10.1997

Art. 17. Cerinele privind elaborarea de noi materiale i tehnologii, proiectarea i construcia obiectivelor de orice fel

(1) Persoane fizice i juridice, care elaboreaz noi materiale i tehnologii, proiecteaz construcia ntreprinderilor i a altor obiective generatoare de deeuri, snt obligate s prevad folosirea unor utilaje i procese tehnologice speciale pentru prelucrarea, neutralizarea i evacuarea deeurilor.

(2) Este interzis construcia i punerea n funciune a ntreprinderilor noi i a celor reconstruite, precum i a altor obiective care nu snt asigurate cu utilaje i tehnologii inofensive de utilizare, prelucrare, neutralizare i evacuare a deeurilor i nu dein avizele favorabile ale serviciilor de expertiz ecologic i sanitaro - epidemiologic.

Art. 23. Stimularea economic a utilizrii i prelucrrii deeurilor(1) Msurile de stimulare economic a utilizrii i prelucrrii deeurilor includ:

(a) stabilirea taxelor prefereniale la impozitarea venitului provenit din colectarea i furnizarea materiilor prime secundare (deeurilor);

(b) alocarea fondurilor din bugetul de stat i bugetele locale pentru realizarea i msurile privind utilizarea i prelucrarea deeurilor;

(c) acordarea de nlesniri fiscale i credite prefereniale persoanelor fizice i juridice, care utilizeaz deeurile n calitate de materii prime.

(2) Modul de realizare a msurilor de stimulare economic a utilizrii i prelucrrii deeurilor este determinat de legislaie. 3. Legea privind plata pentru poluarea mediului Nr.1540-XIII din 25.02.1998Art. 1. Obiectivele legii

Prezenta lege are drept obiective:

a) crearea unui sistem de activitate economic n care devine neconvenabil cauzarea oricrui prejudiciu mediului;

b) stimularea construciei i exploatrii sistemelor de captare i neutralizare a poluanilor, implementarea de tehnologii nonpoluante, realizarea altor msuri care ar micora volumul emisiilor (deversrilor) de poluani n mediu i formarea deeurilor de producie.

Art. 5. Corectarea cuantumului plii

(3) Msurile de protecie a mediului, cheltuielile pentru care se iau n considerare la calculul plii pentru poluarea mediului, se prezint n anexa nr. 1.

Anexa nr. 1

La Legea privind plata pentru poluarea mediului

Msurile de protecie a mediului, cheltuielile care se iau n considerare

la calculul plii pentru poluarea mediului

1. Instalarea de utilaje pentru captarea gazelor i a prafului .

2. Reutilarea cazangeriilor i a altor instalaii de ardere a combustibilului, pentru a fi trecute la funcionarea cu combustibil de o putere ecologic sporit.

3. nzestrarea autovehiculelor cu neutralizatoare, catalizatoare i filtre de fum, achiziionarea de aparate de stabilire a concentraiei de substane toxice n gazele de eapament.

4. Implementarea de tehnologii fr / sau cu puine deeuri.

5. Instalarea de utilaje pentru prelucrarea deeurilor de producie.

6. Construcia i modernizarea instalaiilor locale de epurare a apelor reziduale de producie i a scurgerilor din averse, a sistemelor de reutilizare a apei.

7. Achiziionarea aparatelor de msurare, pentru controlul emisiilor de poluani ale surselor staionare, al calitii apelor reziduale deversate i alte asemenea utilaje i instalaii.

4. Legea cu privire la resursele naturale Nr. 1102 XIII din 06.02.1997

Art. 15. Mecanismul economic de gestiune a resurselor naturale.(2) Acest mecanism funcioneaz datorit politicii financiar-bugetare i presupune:

c) acordarea de faciliti fiscale i creditare agenilor economici care i modernizeaz pe cont propriu tehnologiile, n scopul reducerii consumului de resurse naturale i al proteciei mediului nconjurtor;e) acordarea de faciliti fiscale bncilor comerciale i fondurilor de investiii, n cazul participrii lor la finanarea de proiecte ecologice pe termen lung.

k) stimularea activitii de regenerare a resurselor naturale renovabile.

5. Legea cu privire la protecia aerului din atmosfer Nr. 1422 XIII din 17.12.1997

Art. 27. Stimularea realizrii msurilor de protecie a aerului din atmosfer.

Persoanelor fizice i juridice care elaboreaz i implementeaz tehnologii moderne nepoluante pentru atmosfer li se acord faciliti fiscale prevzute de legislaie. Economia energiei

Strategia pentru modificarea

este Strategia

Preventiv, Continu, Integrativ, Benevol

PRODUCEREA MAI PUR

Ecodesignul

Substituirea materiei

Ecologia industrial

Produselor

Proceselor

Serviciilor

pentru mrirea Eficienei i mbuntirea

Reduce riscurile

Strii ecologice i reducerii cheltuielilor

Crete puterea concurenial

Reducerea emisiilor n surs

Modificarea produsului

Modificarea proceselor

- Proiectarea din punctul de vedere al reducerii influenelor asupra mediului nconjurtor;

- Creterea perioadei de exploatare

nlocuirea materiilor prime i a resurselor

Modificarea tehnologiei

Perfecionarea aptitudinilor de conducere i exploatare

- Curirea / nnobilarea materiei prime;

- nlocuirea cu materiale i materii prime mai puin toxice / periculoase.

- Modificarea fluxurilor;

- Perfecionarea automatizrii;

- mbuntirea condiiilor de conducere;

- Perfecionarea echipamentelor.

- Procedeul exploatrii;

- Aptitudini de conducere;

- Divizarea fluxurilor;

- mbuntirea pstrrii i prelucrrii metalelor;

- Gestionarea rezervelor;

- Instruirea;

- Partiionarea deeurilor

Efectuarea evalurii preventive

Culegerea datelor

Efectuarea controlului pe teren

Stabilirea prioritilor

Elaborarea planului programului

Stabilirea scopului

Determinarea obstacolelor

Elaborarea graficului de lucru

Efectuarea controlului detaliat

Evaluarea datelor pe teren

Analizarea, prelucrarea i nregistrarea datelor

Stabilirea variantelor Producerii mai Pure

Propunerea de variante

Selectarea variantelor

Analizarea ndeplinirii lucrrilor

Tehnic

Ecologic

Economic

ntocmirea raportului evalurii

Implementarea planului

Alegerea proiectului

Obinerea finanrii

Implementarea nemijlocit

Estimarea avantajelor

nregistrarea datelor

Analiza rezultatelor

Selectarea variantelor

Susinerea programului Producerii mai Pure

Cntrirea i Rcirea

Clarificarea

Separarea

Standardizarea

Omogenizarea

Pasteurizarea

Rcirea

Ambalarea

Amestec de lapte i ap

Separarea depunerilor

Lapte neprelucrat Xt

Consumul de ap X m3

Fric

Amestec de lapte i ap

Ambalaj deteriorat,

Produs finit pierdut

Ape reziduale

Produse reziduale

Lapte fermentat

Produs finit

Lapte nefermentat

Analiza Ciclului de Via

Reducerea deeurilor

PAGE 1

_1187259097.unknown