1.Aspecte clinice si biologice ale cariilor rampante post-iradiere.

Caria rampantă este leziunea rapid progresiva care implica numerosi dinti si intereseaza suprafete dentare care in mod normal prezinta un risc cariogen scazut. In urma radioterapiei apar umeroase leziuni carioase dentare cu aspect acut si leziuni pe dinti si suprafete cu risc cariogen scazut. Acestea pot fi asociate sau nu cu:

Gingivite sau parodontite marginale; Modificari organice sau functionale ale glandelor salivare; Modificari ale aspectului mucoaselor orale secundare hiposalivatiei; Igiena orala deficitara.

Dupa radioterapie apar urmatoarele modificari:- la nivelul smaltului are loc o pierdere totala a structurii prismatice ceea ce duce la

scaderea rezistentei acestuia;- la nivelul dentinei are loc disolutia apatitei,- sunt activate metaloproteinazele care actioneaza distructiv asupra dentinei.

Structura dentinara nu ar suferi modificari in urma actiunii directe a radiatiilor daca nu ar fi prezenti si alti cofactori (placa bacteriana) In urma iradierii cel mai afectate sunt gladele salivare parotide care isi pierd functia dupa o doza de 58 Gy si nu si-o mai pot relua nici dupa stimulare medicamentoasa. Pe langa glandele parotide mai sufera si cele accesorii. Astfel la nivelul salivei apar urmatoarele modificari:

- fluxul salivar atat cel de repaus (sub 0,45ml/min) cat si cel stimulat (sub 1,2ml/min), dar si capacitatea tampon sunt reduse;

- saliva sufera modificari atat cantitative cat si calitative ;- pH-ul scade la 5;- microflora orala se modifica in favoarea celei cariogene si acidofile (streptococc-ul

mutans si loctobacili);- saliva devine filanta, groasa, viscoasa ducand la dificultati in masticatie si vorbire.

Aceste modificari ale salivei duc la accelerarea evolutiei cariilor existente si la aparitia altora noi, intr-un timp foarte scurt, fiind in raport direct cu doza de radiatii primite, cu gradul leziunilor produse la nivelul glandelor salivare si cu timpul de mentinere a hiposalivatiei. Atacurile incep mai ales in zonele unde smaltul este mai subtire, in zonele cervicale, marginale, incizale, la virful cuspizilor si mai ales pe suprafetele radiculare cand sunt expuse. Sunt afectati grupele de dinti care de obicei sunt rezistenti la carii (frontalii infe-riori, superiori si caninii). Clinic se observa:

- resturi radiculare multiple;- leziuni carioase in diferite stadii de evolutii, cu predominarea celor acute;- leziunile carioase sunt localizate cervical, pe toate suprafetele dentare si sunt

generalizate;- dintii care au fost protejati cu coroane au ramas integri;- mucoasele sunt congestionate, uscate ;- pacientul declara ca prezinta gura uscat mai ales pe timpul noptii, cu pierderea gustului si

consuma lichide dulci sau acre ; Cand si folosesc raze X dupa terminarea terapiei fluxul salivar atat cel de repaus cat si cel stimulat revin la valori normale, la fel si capacitatea tampon, deci glandele salivare isi reiau functia.