18.03.2015 - raport de cercetare - asociatiasteasm.ro · stomatologică, bolile aparatului...

20152015

Mai 2015

Mai 2015, Satu Mare

1

MULȚUMIRI

Mulțumim următoarelor instituţii publice şi organizații nonguvernamentale sătmărene pentru implicarea în re-alizarea cercetării, prin culegerea datelor din teren şi / sau participarea la analiza acestora în cadrul reuniunilor Grupului de lucru inter-sectorial pentru prevenirea şi combaterea excluziunii sociale - GIPEX. Fără sprijinul lor, cercetarea de față nu s-ar i putut realiza:

◆ Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială ◆ Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Satu Mare ◆ Asociaţia Freres Europa ◆ Asociaţia Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului ◆ Asociația Stea ◆ Biroul Judeţean pentru Romi din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Satu Mare ◆ Centrul de Evaluare, Prevenire şi Consiliere Antidrog Satu Mare ◆ Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională ◆ Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România, structura teritorială Satu Mare ◆ Direcţia de Evidenţă a Persoanelor alată în subordinea Consiliului Local Satu Mare ◆ Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Satu Mare ◆ Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare ◆ Fundatia FAA Romania Filiala Foyer Satu Mare ◆ Fundaţia Hans Lindner ◆ Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Satu Mare ◆ Inspectoratul Judeţean de Poliţie Satu Mare ◆ Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare ◆ Organizaţia CARITAS a Diecezei Satu Mare ◆ Penitenciarul Satu Mare ◆ Poliţia Locală Satu Mare ◆ Serviciul de Probaţiune Satu Mare ◆ Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare ◆ Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare

32

CUPRINS

Cuvânt înainte ................................................................................................................................................... 3

Context ..................................................................................................................................................................4

Rezumat ............................................................................................................................................................... 5

Metodologie ..................................................................................................................................................... 15

Secţiunea 1. Analiza globală a nevoilor şi accesibilității la servicii sociale a grupurilor vulnerabile ..........................18

Secţiunea 2. Date speciice grupuri ţintă ................................................................................................................................54

Secţiunea 3. Date comparative pe grupuri ţintă ....................................................................................................................91

Secţiunea 4. Evaluarea categoriilor defavorizate de către instituţiile şi organizaţiile nonguvernamentale care le acordă servicii şi prestaţii sociale ................................................................ 105

Concluzii........................................................................................................................................................... 126

Anexe Instrumente de culegere a datelor ................................................................................................................. 129

CUVÂNT ÎNAINTE

„Fii mai bun decât trebuie, pentru că iecare om pe care îl vei întâlni, duce deja o bătălie grea”.

Platon

Acest raport de cercetare este rezultatul a zeci de ore de investigații asupra vieții unor categorii speciale de per-soane din Satu Mare: copii şi tineri ai străzii, persoane fără adăpost, delicvenți, prostituate, cerşetori, persoane cu handicap, bătrâni, dependenți de alcool sau de droguri. Am căutat să alăm cu ce situații diicile se confruntă, de ce au nevoie şi la ce servicii pot apela în Satu Mare.

Răspunsurile a aproape 600 de persoane sunt sintetizate şi prezentate în acest raport, care ne arată o față anume a comunității sătmărene - a oamenilor prinşi în capcane: izice, educaționale, sociale, economice, mentale. „Eva-luarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale a grupurilor vulnerabile din Satu Mare” prezintă o imaginea actuală, cu date, analize şi sinteze de proil a acestor categorii sociale din Satu Mare. Ne dorim ca utilizarea rezultatelor să aducă un plus de valoare în ajustarea sau dezvoltarea de servicii sociale care să aibă un real impact în viața acestor oameni.

Realizarea cercetării ne-a oferit privilegiul de a i parte dintr-un demers complex care aduce la masa de lucru comună, instituții şi organizații neguvernamentale locale şi județene. Le mulțumim acestora pentru interesul, deschiderea şi deplina cooperare în realizarea acestei cercetări sociale.

Ne-a făcut plăcere să vedem că există colaborare pe plan local şi acest lucru ne îndreptățeşte să credem că rezulta-tele studiului vor i folosite mai departe pentru a fundamenta proiecte, intervenții, decizii, care să conducă către o mai bună viață pentru aceste categorii investigate.

Echipa Agenda Seting

5

Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale a grupurilor vulnerabile din Satu Mare - 2015 Rezumat

4

CONTEXT

ASOCIAŢIA STEA derulează proiectul cu titlul “Parteneriat inter-sectorial – baza serviciilor sociale de calitate”, cod proiect RO2013_C4_23. Proiectul este inanțat prin Fondul ONG în România, Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European 2009 – 2014.

În cadrul proiectului, cercetarea socială cu tema „Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale a grupurilor vulnerabile din Satu Mare” are următoarele obiective speciice:

◆ Obţinerea de informaţii cu privire la nevoile sociale ale persoanelor vulnerabile din municipiul Satu Mare ◆ Identiicarea ofertei de servicii sociale şi de bază pentru persoane vulnerabile din Satu Mare ◆ Identiicarea principalelor decalaje în ceea ce priveşte nevoia şi oferta de servicii sociale şi de bază la nive-

lul comunităţii ◆ Identiicarea gradului de informare a populaţiei vulnerabile cu privire la drepturile şi serviciile sociale şi

de bază ◆ Identiicarea principalelor obstacole întâmpinate de persoanele vulnerabile în accesarea de servicii sociale

şi de bază ◆ Formularea unor recomandări privind creşterea accesului persoanelor vulnerabile la servicii sociale şi de

bază.

Pentru coorodonarea cercetării, analiza datelor şi elaborarea raportului de cercetare a fost contractată irma de specialitate Agenda Seting.

REZUMAT

Următoarele proile ale grupurilor ţintă au fost obţinute prin sistematizarea principalelor informaţii obţinute în cadrul cercetării:

1. Copiii şi tineRii stRăzii

Limitele de vârstă în cadrul grupului ţintă: 9 – 33 ani. Vârsta medie: 20,85 ani. 66% dintre aceştia sunt de sex masculin, iar 34% de sex feminin. Majoritatea (aproximativ 75%) sunt persoane necăsătorite, 9% sunt persoane căsătorite şi 16% trăiesc în uniune liber consimţită.

57% dintre copiii şi tinerii străzii nu au inalizat nici măcar ciclul primar de studii, iar alte 31% dintre per-soanele incluse în acest grup ţintă au terminat doar 4 clase. Acestora li se adaugă un număr foarte scăzut de persoane care au inalizat şcoala generală, şi doar o persoană din numărul total de 35 cuprinse în acest grup a terminat liceul, fără să îşi dea bacalaureatul.

Numărul mediu de boli de care suferă copiii şi tinerii străzii este de 1.3, iind cea mai redusă valoare medie a acestui indicator, iar numărul total de afecţiuni menţi-onate la nivelul acestui grup ţintă este de 10. Cele mai des întâlnite probleme de sănătate sunt cele de natură stomatologică, bolile aparatului locomotor şi bolile aparatului respirator.

80% dintre copiii şi tinerii străzii sunt înscrişi la un (beneiciază de serviciile unui) medic de familie, dar numai 29% sunt persoane care au asigurare medicală. În ultimul an 54% dintre aceştia au fost la un control la medicul de familie, în vreme ce 34% dintre ai au fost la un control la medicul specialist. Puţin peste un sfert dintre aceste persoane nu au apelat la medic în ultimul an, chiar dacă ar i avut nevoie. 11% dintre persoane-le din acest grup ţintă sunt încadrate într-un grad de handicap.

Declarativ, în locuințele improvizate în care trăiesc co-piii şi tinerii străzii nu se regăsesc nici cele mai elemen-tare dotări cu bunuri de folosinţă îndelungată. În cazul

copiilor şi tinerilor străzii, o parte din aceştia îşi petrec nopţile într-o locuinţă alta decât o locuinţă improviza-tă sau părăsită. Aceste locuinţe dispun de alimentare cu apă, canalizare sau sunt legate la o sursă de electri-citate numai în 25% din cazuri, în vreme ce 50% dintre locuinţe dispun de o sursă de încălzire.

În medie, la nivelul acestui grup ţintă există 1.9 surse de venit în cadrul gospodăriei. Cele mai frecvente sur-se de venit sunt alocaţia copiilor, cerşetoria şi venitu-rile ocazionale sau cele provenite din munca de zilier.

În cazul acestui grup ţintă, cele mai accesate servicii şi prestaţii sociale dintre cele acordate de autorităţi sunt înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate, alocaţia de stat pentru copii, servicii de infor-mare şi/sau consiliere privind drepturile de natură so-cială, medicamente gratuite sau compensate şi servicii medicale de urgenţă, iar dintre cele acordate de ONG-uri sunt oferirea de îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, medicamente gratuite sau compensate, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, produse alimen-tare, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale.

Copiii şi tinerii străzii trăiesc în stradă de peste 5 ani. Lucrează de 3-5 ani cu specialiştii pentru rezolvarea propriilor probleme. Au ajuns în atenţia specialiştilor cu ajutorul altor persoane care trăiesc în stradă, iind sprijiniţi în principal prin oferirea de îmbrăcăminte

76

Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale a grupurilor vulnerabile din Satu Mare - 2015Rezumat Rezumat

Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale a grupurilor vulnerabile din Satu Mare - 2015

curată, hrană şi facilitarea obţinerii actelor personale. Au participat la proiectele şi programele de genul Ca-ravana educativă. Ar recomanda oricând altor persoa-ne care trăiesc pe stradă sprijinul specialiştilor cu care au lucrat.

Majoritatea lor spune că nu consumă alcool sau dro-guri, declaraţie pusă la îndoială însă de specialiştii care lucrează cu ei zi de zi, care consideră că majoritatea lor consumă alcool sau droguri.

Cele mai diicile lucruri realizate au fost învăţarea re-gulilor de comportament şi convieţuire sau dezvol-tarea încrederii că pot să îşi organizeze singuri viaţa. Lucrul de care sunt foarte mândri este că au învăţat să scrie şi să citească. O amintire plăcută legată de acti-vităţile la care au participat este Caravana prieteniei.

Principalele schimbări în modul de viaţă pe care şi le-au propus sunt renunţarea la comportamentele agresi-ve şi îndepărtarea de actualul anturaj.

2. peRsoane adulte făRă adăpost

Limitele de vârstă pentru grupul ţintă: 22-64 de ani. Vârsta medie: 41,20 ani. 78% sunt persoane de sex masculin, iar 22% sunt persoane de sex feminin. Sunt persoane cu un nivel redus de şcolaritate, mai mult de trei sferturi dintre aceştia având inalizată cel mult şcoala profesională. Majoritatea persoanelor adulte fără adăpost sunt necăsătorite sau divorţate.

Numărul mediu de boli de care suferă acest grup ţintă este 2.6, iind evidenţiat un număr de 17 boli prezente la nivelul acestuia. Cele mai dese afecţiuni sunt cele ale aparatului digestiv, cele stomatologice şi cele ale apa-ratului respirator.

77% dintre persoanele adulte fără adăpost sunt în evidenţele unui medic de familie, dar numai 48% be-neiciază de o asigurare medicală. 63% dintre aceste persoane au fost în ultimul an la un control la medicul de familie, iar 36% au fost la un control la un medic specialist. 27% dintre aceste persoane nu au apelat în ultimul an la serviciile unui medic, chiar dacă ar i avut nevoie. 21% dintre persoanele adulte fără adăpost sunt încadrate într-un grad de handicap.

1.3 este numărul mediu de surse de venit de care be-neiciază persoanele cuprinse în acest grup ţintă. Prin-cipalele surse de venit sunt reprezentate de cele pro-venind din munca de zilier, din cerşetorie, respectiv salariu şi indemnizaţia de handicap.

Cele mai accesate servicii şi prestaţii sociale la nivelul acestui grup ţintă sunt, dintre cele oferite de autorităţi, adăpost de noapte (centrul social de urgenţă), servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, înlocuirea actelor de identitate deteri-

orate/pierdute/furate, eliberarea actelor de identitate nesolicitate anterior, servicii medicale de urgenţă, iar dintre cele oferite de ONG-uri, oferirea de produse alimentare, îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, servicii de informare şi/sau consilie-re privind drepturile de natură socială, servicii sociale pentru copii şi tineri în centre de zi, servicii medicale.

Trăiesc în stradă de peste 5 ani. Lucrează de cel mult 2 ani cu specialiştii pentru rezolvarea propriilor proble-me. Consumă alcool. Au ajuns în atenţia specialiştilor cu ajutorul unor persoane care i-au îndrumat către Centru. Aceştia i-au sprijinit în principal prin asigu-rarea unui adăpost pe timpul nopţii, asigurarea hranei şi obţinerea documentelor personale. Au participat la programele socio-profesionale şi la caravane cu proil educativ. Ar recomanda oricând altor persoane care trăiesc pe stradă sprijinul specialiştilor cu care au lu-crat.

Cele mai diicile lucruri realizate au fost dezvoltarea încrederii că pot să îşi organizeze singuri viaţa şi re-nunţarea la consumul de alcool sau droguri. Lucrurile de care sunt foarte mândri sunt controlul consumului de alcool şi importanţa acordată igienei personale. Amintirile plăcute au fost cele legate de activităţile de consiliere individuală şi de grup.

Principalele schimbări în modul de viaţă pe care şi le-au propus sunt îndepărtarea de actualul anturaj şi re-nunţarea la comportamentele autodistructive.

3. peRsoane CaRe au săvâRşit infRaCţiuni

Limitele de vârstă pentru grupul ţintă: 18-74 de ani. Vârsta medie: 34,42 ani. 89% sunt persoane de sex masculin iar 11% sunt persoane de sex feminin.

Sunt, în general, persoane cu un nivel redus de şcola-ritate: 22% au mai puţin de 4 clase terminate, 14% au absolvit 4 clase, 22% au absolvit 8 clase, 18% au inalizat o şcoală profesională, dar sunt printre ei şi persoane care au inalizat liceul cu bacalaureat (12%) sau facul-tatea (5%).

Majoritatea persoanelor care au săvârşit infracţiuni sunt necăsătorite sau trăiesc în uniune liber consimţi-tă. Numărul mediu de boli de care suferă persoanele din acest grup ţintă este de 1.4, una din cele mai scăzu-te valori medii înregistrate în cazul acestui indicator. Cele mai frecvente probleme de sănătate sunt afecţi-unile stomatologice, bolile aparatului digestiv şi bolile aparatului locomotor.

Următoarele date procentuale trebuie înţelese în contextul în care în acest grup ţintă se regăsesc atât persoane private de libertate (alate în evidenţa Peni-tenciarului), cât şi persoane alate în stare de libertate (alate în evidenţa Serviciului de Probaţiune), care au posibilităţi de acces diferit la servicii de natură medi-cală. 64% dintre persoanele care au săvârşit infracţiuni sunt înscrise la un medic de familie, dar numai 39% au o asigurare medicală.

În ultimul an 27% dintre aceste persoane au fost la un control la medicul de familie şi 28% au fost la un con-trol la medicul specialist. 38% dintre persoanele care au săvârşit infracţiuni nu s-au prezentat în ultimul an la medic, chiar dacă ar i avut nevoie. 5% din persoane-le aparţinând acestui grup ţintă sunt încadrate într-un grad de handicap.

Datele referitoare la locuinţă sunt caracteristice celor ocupate în prezent de beneiciarii Serviciului de Pro-baţiune, respectiv celor în care urmează să se întoar-că după eliberarea din penitenciar. În majoritatea lor, aceste locuinţe se ală în proprietatea părinţilor sau a altor rudenii; sunt racordate la reţelele de utilităţi în proporţie de peste 80%, iar 72% dintre aceste locuinţe dispun de servicii de Internet şi telefonie mobilă.

În ceea ce priveşte numărul mediu de bunuri de folo-sinţă îndelungată, acest grup ţintă dispune de 4.1 astfel de bunuri, a doua cea mai mare valoare înregistrată la nivelul eşantionului.

Numărul mediu de surse de venit în familiile/gospodă-riile persoanelor incluse în acest grup ţintă este de 1.7. Cele mai importante surse de venit sunt reprezentate de salariul unui membru al familiei, alocaţia copiilor şi venituri ocazionale sau venituri din munca de zilier.

Dintre serviciile şi prestaţiile sociale oferite de auto-rităţile locale, cele mai accesate, la nivelul familiilor/gospodăriilor persoanelor care au săvârşit infracţiuni, sunt servicii pentru persoane condamnate, medica-mente gratuite sau compensate, servicii medicale de urgenţă, înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate, alocaţia de stat pentru copii, iar din-tre cele oferite de ONG-uri medicamente gratuite sau compensate, îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, servicii medicale, servicii de consilie-re şi suport în domeniul educaţional şi/sau profesio-nal, cursuri de formare.

98



Persoanele care au săvârşit infracţiuni (Penitenciar)

În timpul şederii în penitenciar, atunci când au avut de rezolvat o problemă, au discutat cu un membru al fa-miliei sau cu o persoană din staf-ul penitenciarului, în principal şeful de secţie sau asistentul social. În timpul detenţiei nu au apelat/beneiciat de sprijinul vreunei instituţii din afara penitenciarului pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă. În timpul şederii în penitenciar au fost vizitaţi de un membru al familiei sau de prieteni, sau au comunicat telefonic sau prin corespondenţă cu aceste persoane.

Participă la programe educaţionale pentru a înţelege mai bine lumea din jur. Jumătate dintre persoanele im-

plicate în cercetare ies la muncă în prezent. Aproxima-tiv o treime dintre persoane au beneiciat de suportul unui specialist pentru reintegrarea socio-profesională după eliberare. Tot după eliberare vor căuta un loc de muncă în străinătate.

Principalele schimbări propuse în modul de viaţă sunt căutarea şi păstrarea unui loc de muncă şi rezolvarea problemelor familiale. Cele mai presante probleme cu care cred că se vor confrunta după eliberare sunt pro-blemele inanciare şi lipsa locului de muncă. Pentru rezolvarea acestor probleme, cel mai important ar i sprijinul pentru obţinerea unui loc de muncă.

Persoanele care au săvârşit infracţiuni (Probaţiune)

Principalele probleme întâmpinate de când sunt con-damnaţi sunt stigmatizarea din partea societăţii şi lipsa unui loc de muncă. Ajutorul aşteptat pentru rezolva-rea problemelor cu care se confruntă poate i concre-tizat în sprijin pentru obţinerea unui loc de muncă şi ajutor inanciar. Una din trei persoane consideră însă că nu poate i ajutată să îşi rezolve aceste probleme.

În prezent muncesc. Nu au participat la cursuri/pro-grame de formare profesională sau pregătire şcolară de când se ală în executarea pedepsei. Au căutat un loc de muncă în localitatea din care provin. Cred că îşi vor găsi uşor un loc de muncă după executarea pedepsei.

Participă în mică măsură la programe speciice de su-port. Atunci când participă, o fac pentru a înţelege mai bine lumea din jur.

În timpul executării pedepsei, atunci când au avut de rezolvat o problemă, au contactat în principal consili-erul de probaţiune.

Schimbările propuse în modul de viaţă sunt căutarea şi păstrarea unui loc de muncă şi evitarea implicării în alte fapte penale.

4. peRsoane CaRe pRaCtiCă pRostituţia

Limitele de vârstă în cadrul grupului ţintă: 19 – 33 ani. Vârsta medie: 26,25 ani. Toate persoanele din acest grup ţintă sunt de sex feminin. Majoritatea (5 din 8) sunt persoane necăsătorite, una este căsătorită şi două trăiesc în uniune liber consimţită. 4 din cele 8 persoane care practică prostituţia au mai puţin de 4 clase terminate, iar celelalte 4 au inalizat şcoala primară.

Numărul mediu de boli de care suferă în prezent este de 1.9, iar numărul de boli prezente în grupul ţintă este de doar 8, cel mai mic înregistrat la nivelul întregului eşantion. Cele mai frecvente afecţiuni sunt cele de na-tură stomatologică, bolile aparatului urinar şi ale apa-ratului genital, dar şi afecţiunile dermatologice.

5 din 8 persoane care practică prostituţia sunt în evi-denţele unui medic de familie, dar niciuna nu are asi-gurare medicală. Tot 5 din 8 persoane din acest grup ţintă spun că au fost în ultimul an la un control la me-dicul de familie şi/sau la un control le medicul spe-cialist. 3 persoane din 8 spun că nu s-au prezentat în

ultimul an la medic, chiar dacă ar i avut nevoie. 2 din 7 persoane care au oferit un răspuns la această întrebare spun că sunt încadrate într-un grad de handicap.

Locuinţa pe care o ocupă în prezent este una de tipul locuinţei sociale/de necesitate. În cazul persoanelor care practică prostituţia, 1 din 2 trăieşte într-o locuinţă care nu este racordată la reţeaua de apă, canalizare şi salubritate, dar locuinţele acestora dispun de o sursă de curent electric şi de încălzire, precum şi de accesul la servicii de televiziune prin cablu sau digitală. Nu-mărul mediu de bunuri de folosinţă îndelungată este de 2.6, cele mai multe persoane declarând că au în lo-cuinţă televizor şi frigider.

Dintre serviciile şi prestaţiile sociale oferite de autori-tăţile locale, în cazul acestui grup ţintă cele mai acce-sate au fost servicii medicale de urgenţă, alimente din fonduri comunitare, înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate, produse de paniicaţie/lactate/fructe pentru elevi şi preşcolari, medicamen-te gratuite sau compensate, iar dintre cele oferite de ONG-uri oferirea de îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, medicamente gratuite sau compensate, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, sprijin pentru ob-ţinerea unor drepturi sociale, produse alimentare.

Numărul mediu de surse de venit este în cazul per-soanelor care practică prostituţia de 2.4, iind cea mai mare valoare înregistrată pentru acest indicator la ni-velul întregului eşantion. Practicarea activităţii repre-zintă principala sursă de venit la nivelul grupului ţintă,

alături de alocaţia copiilor, celelalte surse posibile i-ind aproape inexistente.

Persoanele care practică prostituţia şi-au început viaţa sexuală la 14 ani, au început să practice prostituţia de la vârsta de 14 ani şi nu au fost forţate să facă sex. Sunt prostituate de stradă, care nu practică prostituţia sub protecţia unui proxenet. Nu au încercat să renunţe la prostituţie şi nici nu au cerut ajutor pentru a renunţa la prostituţie.

Principalul motiv pentru care s-au apucat de prostitu-ţie este sărăcia (câştigul pentru traiul zilnic, obligaţia întreţinerii familiei). Banii câştigaţi din prostituţie sunt folosiţi pentru traiul zilnic şi pentru achiziţia de drog şi alcool.

Se consideră destul de puţin informate despre bolile cu transmitere sexuală, şi în acelaşi timp spun că nu suferă de boli cu transmitere sexuală. Au folosit mij-loace de protecţie (împotriva HIV/SIDA sau împotri-va sarcinilor nedorite) la ultimul contact sexual cu o persoană care a plătit pentru sex. Până acum au fost însărcinate cel puţin o dată. În prezent nu sunt însăr-cinate. Nu au făcut până acum un avort. Au început să practice prostituţia după naşterea unui copil şi au dat naştere unui copil în timp ce practicau prostituţia. Consumă droguri şi alcool.

Nu au fost duse în arest pentru practicarea prostituţiei. Au fost în schimb amendate de autorităţile de ordine publică pentru practicarea prostituţiei de aproximativ 50 de ori, fără să plătească amenzile primite.

5. peRsoane CaRe pRaCtiCă CeRşetoRia

Limitele de vârstă în cadrul grupului ţintă: 10-37 ani. Vârsta medie: 24,68 ani. Există o distribuţie egală pe sexe în cazul acestui grup ţintă. Majoritatea sunt persoane necăsătorite sau persoane care trăiesc în uniune liber con-simţită.

Jumătate din numărul de persoane care practică cer-şetoria au mai puţin de 4 clase terminate, iar la nivelul celeilalte jumătăţi a grupului ţintă cel mai înalt nivel de studii absolvit este cel de şcoală generală.

Numărul mediu de boli de care suferă persoanele din acest grup ţintă este de 1.4, iar numărul de boli prezen-te în grupul ţintă este de 14. Cele mai frecvente pro-bleme de sănătate sunt cele ale aparatului digestiv şi retardul mental.

1110



85% dintre persoanele care practică cerşetoria sunt în-scrise la un medic de familie, iar 67% au o asigurare medicală. 83% dintre respondenţi au fost în ultimul an la un control la medicul de familie, în vreme ce la un control la medic specialist au ajuns 1 din 2 persoane. 58% dintre persoanele din acest grup ţintă nu au apelat în ultimul ani la serviciile unui medic, chiar dacă ar i avut nevoie. 33% dintre persoanele care practică cerşe-toria sunt încadrate într-un grad de handicap.

Persoanele care practică cerşetoria ocupă în majorita-tea lor o locuinţă socială sau de necesitate, dotată în cele mai multe cazuri cu utilităţile necesare, dar care beneiciază într-o măsură redusă de acces la serviciile de telefonie mobilă, Internet şi televiziune. In aceste locuinţe există, în medie, 2.1 bunuri de folosinţă înde-lungată dintre cele 8 menţionate în cercetare.

Numărul mediu de surse de venit la nivelul acestui grup ţintă este de 1.3, principalele surse de venit regăsi-te aici iind alocaţia copiilor, cerşetoria şi indemnizaţia de handicap.

Cele mai accesate servicii şi prestaţii sociale au fost, în cazul acestui grup ţintă, înlocuirea actelor de iden-titate deteriorate/pierdute/furate, locuinţă socială, medicamente gratuite sau compensate, indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap (DGASPC), venit minim garantat (acordate de instituţii) şi medicamen-te gratuite sau compensate, îmbrăcăminte, încălţămin-te, alte produse non-alimentare, locuinţă socială sau de necesitate, sprijin pentru obţinerea unor drepturi

sociale, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială (acordate de ONG-uri).

Persoanele cuprinse în acest grup ţintă au fost forţa-te cel puţin o dată să cerşească. Vârsta medie la care au început să cerşească este de 10 ani. Principalul mo-tiv pentru care s-au apucat de cerşetorie este sărăcia (câştigul pentru traiul zilnic, obligaţia întreţinerii fa-miliei); al doilea motiv; au fost obligaţi să cerşească de către familie sau aşa au ales ei înşişi. Nu au încercat să renunţe la cerşetorie. Nu au cerut ajutor pentru a renunţa la cerşetorie.

Banii câştigaţi din cerşetorie sunt folosiţi pentru traiul zilnic şi pentru achiziţia de drog şi alcool. Sumele de bani obţinute prin cerşit într-o zi obişnuită sunt cu-prinse între 10-20 de lei.

Au fost învăţaţi de cineva cum anume să cerşească şi cum să procedeze atunci când se apropie un jandarm/poliţist. Ies singuri la cerşit. Au fost abuzaţi izic sau verbal pe stradă în timp ce cerşeau. La rândul lor au fost agresivi izic sau verbal cu persoane care nu le-au oferit bani. Nu sunt supravegheaţi de o altă persoană atunci când sunt pe stradă la cerşit. Consumă alcool sau droguri atunci când sunt pe stradă la cerşit. Au co-mis furturi de când practică cerşitul.

Nu au fost duşi în arestul Poliţiei/Jandarmeriei atunci când au fost prinşi că practică cerşetoria. Au fost amendaţi pentru faptele de cerşetorie. Nu au plătit amenzile primite.

6. peRsoane Cu handiCap

Limitele de vârstă în cadrul grupului ţintă: 5-92 ani. Vârsta medie: 56,21 ani. Referitor la distribuţia pe sexe, 59% sunt persoane de sex feminin şi 41% sunt persoane de sex masculin. 30% din persoanele din acest grup ţintă sunt persoane necăsătorite, 33% sunt persoane căsătorite şi 26% sunt persoane văduve.

Persoanele cu handicap au, la nivelul întregului eşan-tion, cel mai înalt nivel de şcolaritate, majoritare iind nu persoanele fără studii, ci cele cu nivel de şcolaritate de cel puţin şcoală profesională. În cazul acestui grup ţintă se regăsesc, din totalul eşantionului, cele mai

multe persoane care au absolvit studii superioare de scurtă sau de lungă durată şi studii postuniversitare.

Numărul mediu de boli este cel mai mare în cazul acestui grup ţintă, iind de 4.1, iar numărul de afecţiuni

prezente în grupul ţintă acoperă practic iecare tip de boală cuprinsă în structura variantelor de răspunsuri posibile. Cele mai frecvente boli sunt cele de natură neurologică, boli ale aparatului locomotor şi bolile cardio-vasculare.

Accesul la servicii de natură medicală este cel mai mare dintre toate nivelurile înregistrate pentru grupu-rile ţintă; persoanele cu handicap sunt cele care sunt înscrise în totalitate la un medic de familie, lucru uşor de înţeles în condiţiile în care întregul sistem de abor-dare a handicapului în România este unul de natură medicală, iar fără documentele eliberate de medici, accesul la serviciile speciice pentru persoanele cu di-zabilităţi ar i imposibil.

Locuinţa ocupată de persoanele cu handicap este, în majoritatea cazurilor, proprietate personală. Această categorie se remarcă prin a doua cea mai bună calita-te a locuirii, în condiţiile în care locuinţele ocupate de persoanele cu handicap sunt aproape în totalitate co-nectate la reţele de utilităţi, iar serviciile de telefonie, Internet şi televiziune sunt accesibile pentru cel puţin 2 din 3 locuinţe. Numărul mediu de bunuri de folosin-ţă îndelungată care se găsesc în locuinţele persoanelor cu handicap este de 5.8 (numărul maxim posibil iind de 8, conform chestionarului).

Numărul mediu de surse de venit este de 2.4, cel mai înalt calculat la nivelul grupurilor ţintă, cele mai răs-pândite surse de venit iind, după cum era de aşteptat, indemnizaţia de handicap, alături de pensia pentru ve-chime în muncă, pensia de boală şi salariul membrilor familiei.

În cazul persoanelor cu handicap, cele mai accesate ser-vicii şi prestaţii sociale dintre cele acordate de autorităţi sunt asigurarea de medicamente gratuite sau compen-sate, indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap (DGASPC), alimente din fonduri comunitare, indem-nizaţie acordată persoanelor cu handicap grav (SPAS), obţinerea certiicatului de încadrare în grad de handi-cap, iar dintre cele acordate de ONG-uri sunt furniza-rea de medicamente gratuite sau compensate, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale, produse alimentare, servicii medicale.

Principalele forme de ajutor pe care autorităţile locale ar trebui să le asigure pentru persoanele cu handicap sunt facilitarea accesului la terapii/tratamente medi-cale, ajutor material sau inanciar, asistenţă la domici-liu şi informare şi consiliere socială.

Persoanele cu handicap au familie şi locuinţă. Nu se ală în întreţinerea unei persoane obligate la aceasta. Nu au venituri suiciente pentru a se întreţine. Se pot deplasa singuri în interiorul şi în afara locuinţei. Îşi pot pregăti singuri mâncarea. Îşi pot asigura singuri igiena personală. Se pot ridica sau intra singuri în pat. Se pot îmbrăcă şi se pot hrăni singuri.

Principalele probleme cu care se confruntă persoanele cu handicap în prezent sunt problemele de sănătate, problemele inanciare şi deicienţele izice/psihice asociate handicapului.

Persoanele cu handicap nu au nevoie de servicii pre-cum consiliere juridică, amenajări speciice în locuin-ţă, ajutor în hrănire, îmbrăcare-dezbrăcare, igiena per-sonală, comunicare, deplasarea în locuinţă, amenajări speciice în spaţii publice, asistenţă pentru integrarea ocupaţională, amenajări şi reparaţii în locuinţă sau cursuri de instruire şi pregătire profesională.

Au puţină nevoie de servicii precum informarea pri-vind drepturile de natură socială sau îngrijirea locu-inţei şi gospodăriei. Au mare şi foarte mare nevoie de servicii precum consultaţii medicale, tratamente şi analize de laborator, acordarea de medicamente, efec-tuarea de cumpărături.

1312



7. peRsoane vâRstniCe

Limitele de vârstă în cadrul grupului ţintă: 60-92 ani. Vârsta medie: 68,16 ani. Referitor la distribuţia pe sexe, 76% sunt persoane de sex feminin şi 24% sunt persoane de sex masculin. Majoritatea persoanelor incluse în acest grup ţintă sunt văduve sau divorţate.

Persoanele vârstnice au un nivel de şcolaritate destul de scăzut, majoritatea acestora având cel mult 8 clase terminate.

Principalele afecţiuni de care suferă persoanele vârst-nice sunt cele cardio-vasculare, bolile otalmologice şi bolile aparatului digestiv. Numărul de boli prezente în grupul ţintă este de 17, iar numărul mediu de boli este de 3.7, al doilea cel mai mare după cel înregistrat în ca-zul persoanelor cu handicap.

Şi persoanele vârstnice sunt persoane cu un acces cres-cut la serviciile de natură medicală. Peste 90% dintre aceste persoane sunt înscrise la un medic de familie şi au o asigurare medicală, mai mult de 80% dintre aces-tea au fost în ultimul an la un control la medicul de familie, în vreme ce peste 50% dintre aceste persoane au fost în ultimul an la un control la medicul specialist. 25% dintre persoanele vârstnice incluse în eşantion au obţinut şi încadrarea într-un grad de handicap.

În majoritatea cazurilor, locuinţa ocupată de persoa-nele vârstnice se ală în proprietatea acestora. Calitatea locuirii este cea mai bună dintre nivelurile înregistra-te în cazul tuturor grupurilor ţintă, iind racordate în proporţie de peste 95% la utilităţi, chiar dacă serviciile de telefonie mobilă, Internet şi televiziune sunt într-o mai mică măsură accesibile. Numărul mediu de bu-nuri de folosinţă îndelungată este de 3.3 pentru acest grup ţintă.

Numărul mediu de surse de venit este de 1.3, printre cele mai scăzute la nivelul eşantionului. Principalele surse de venit sunt constituite de pensiile pentru ve-chime în muncă şi pensiile de boală.

Cele mai accesate servicii şi prestaţii sociale oferite de autorităţi au fost medicamentele gratuite/compen-sate, serviciile de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, obţinerea pensiei de boa-lă, serviciile medicale de urgenţă şi alimentele comu-

nitare, iar dintre cele oferite de ONG-uri, acordarea de îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-ali-mentare, medicamente gratuite sau compensate, ser-vicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, produse alimentare, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale.

Principalele forme de ajutor pe care autorităţile locale ar trebui să le asigure pentru persoanele vârstnice de-pendente sunt subvenționarea medicamentelor, aju-torul material sau inanciar şi oferirea tratamentelor speciice.

Persoanele vârstnice nu au familie şi nu au locuință. Se ală în întreținerea unei persoane obligate la aceas-ta. Au venituri suiciente pentru a se întreţine. Se pot deplasa singuri în interiorul şi în afara locuinţei. Îşi pot pregăti singuri mâncarea. Îşi pot asigura singuri igiena personală. Se pot ridica sau intra singuri în pat. Se pot îmbrăca şi se pot hrăni singuri.

Principalele probleme cu care se confruntă persoanele vârstnice în prezent sunt problemele de sănătate, sin-gurătatea şi problemele inanciare.

Persoanele vârstnice nu au nevoie de servicii precum comunicare, hrănire, suport pentru deplasarea în lo-cuinţă, ajutor pentru îmbrăcare-dezbrăcare, ajutor pentru realizarea igienei personale, consiliere juridică, însoţire în deplasările în afara locuinţei, prepararea hranei, însoţire în mijloacele de transport.

Au puţină nevoie de servicii precum amenajări şi repa-raţii în locuinţă, întreţinerea locuinţei şi gospodăriei, donaţii de medicamente.

Au mare şi foarte mare nevoie de servicii precum acor-darea de medicamente, tratamente şi analize de labo-rator, ajutoare pentru încălzire în sezonul rece, con-sultaţii medicale, informare privind drepturile sociale, sprijin pentru plata unor servicii şi obligaţii curente.

8. ConsumatoRi de alCool/dRog

Limitele de vârstă în cadrul grupului ţintă: 16-59 ani. Vârsta medie: 31,57 ani. Referitor la distribuţia pe sexe, 86% sunt persoane de sex masculin şi 14% sunt persoane de sex feminin. Majoritatea persoanelor incluse în acest grup ţintă sunt necăsătorite.

Consumatorii de alcool/drog au un nivel de şcolari-tate destul de scăzut, aproximativ 60% dintre acestea neavând nici măcar 4 clase terminate.

Principalele afecţiuni de care suferă persoanele vârst-nice sunt cele digestive, stomatologice şi bolile de na-tură infecţioasă. Numărul de boli prezente în grupul ţintă este de 11, iar numărul mediu de boli este de 1.4.

Calitatea locuirii este destul de slabă, având în vedere că doar puţin peste jumătate din numărul de persoane din acest grup ţintă au locuinţe racordate la reţelele de apă, canalizare şi curent electric, jumătate din ei bene-iciază de servicii de salubritate şi dispun de o sursă de încălzire. În 42% dintre locuinţele deţinute de persoa-nele din acest grup ţintă există televiziune prin cablu sau digitală, în vreme ce serviciile de Internet şi tele-fonie mobilă sunt foarte puţin răspândite, doar 1 din 10 locuinţe dispunând de astfel de servicii. Numărul

mediu de bunuri de folosinţă îndelungată este de 1.1 pentru acest grup ţintă, dintr-un maxim de 8 posibi-le. Numărul mediu de surse de venit este de 1.2, iind vorba de cea mai scăzută valoare la nivel de eşantion. Principalele surse de venit sunt reprezentate de veni-turile provenite din munca de zilier, alocaţia copiilor şi cerşetorie.

Cele mai accesate servicii şi prestaţii sociale oferite de autorităţi au fost înlocuirea actelor de identitate de-teriorate/pierdute/furate, medicamente gratuite sau compensate, locuinţă socială, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socia-lă, servicii medicale de urgenţă, iar dintre cele oferite de ONG-uri, medicamente gratuite sau compensate, îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimen-tare, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale, produse alimentare.

Proilul dominant al grupului ţintă „consumatori de alcool”

Consumă alcool de mai mult de 4 ori pe săptămână. Câteodată beau fără să se poată opri. Câteodată nu îşi pot îndeplini obligaţiile zilnice din cauza băuturii. Câ-teodată beau încă de dimineaţă pentru se simţi bine. Din cauza alcoolului li se întâmplă câteodată să uite ce li s-a întâmplat cu o seară înainte. Câteodată au senti-mente de remuşcare sau vinovaţie după ce consumă alcool. Au fost implicaţi în accidente/incidente dato-rită consumului de alcool. Persoanele din jurul lor s-au arătat îngrijorate de consumul de alcool şi le-au suge-

rat să ceară ajutor. Prietenii, cunoştinţele şi/sau vecinii lor consumă alcool în exces. Au cerut ajutor pentru a renunţa la consumul de alcool, dar nu au reuşit.

Principalele probleme pe care le au în prezent sunt consumul de alcool, starea de sănătate şi lipsa unei lo-cuinţe. Ajutorul aşteptat s-ar putea concretiza în inter-narea într-un centru de dezalcoolizare, sprijin pentru obţinerea unei locuinţe şi ajutor inanciar.

Proilul dominant al grupului ţintă „consumatori de droguri”

Consumă droguri de mai puţin de 4 ori pe săptămâ-nă. Consumul de droguri nu îi împiedică să îşi înde-plinească obligaţiile zilnice. Nu folosesc droguri încă de dimineaţă pentru a se simţi mai bine. Consumul de drog nu implică situaţii în care să uite ce au făcut

cu o seară înainte. Nu au sentimente de remuşcare sau vinovaţie după ce consumă droguri. Nu au furat ca să poată să îşi cumpere droguri. Persoanele din jurul lor nu s-au arătat îngrijorate de consumul de droguri şi nu le-au sugerat să ceară ajutor.

15

metodologie


14

Rezumat


Refuză să spună dacă au cerut vreodată ajutor pentru a renunţa la consumul de droguri. Principalele proble-me pe care le au în prezent sunt consumul de droguri şi starea de sănătate.

Ajutorul aşteptat pentru rezolvarea acestor probleme este consilierea psihologică, internarea într-un centru de detoxiiere şi sprijinul pentru căutarea şi ocuparea unui loc de muncă.

◆ ◆ ◆ ◆ ◆

În inal prezentăm sintetic informaţiile cu privire la proporţia persoanelor din iecare grup ţintă care s-au con-fruntat cu situaţiile diicile menţionate în cercetare.

În cazul copiilor şi tinerilor străzii, mai mult de jumătate dintre aceştia declară că nu au putut cumpăra medica-mente din cauza lipsei banilor, au întâmpinat diicul-tăţi în asigurarea obiectelor de îmbrăcăminte cele mai necesare pentru familie, s-a întâmplat să nu mănânce pentru că nu au avut bani să cumpere alimente, sau a fost nevoie să cerşească pentru a avea bani acasă.

În cazul persoanelor adulte fără adăpost, situaţiile dii-cile apărute cu cea mai mare frecvenţă au fost imposi-bilitatea de a-şi asigura obiectele de îmbrăcăminte cele mai necesare, nevoia de căuta de mâncare prin gunoi sau imposibilitatea de a-şi cumpăra medicamente.

Persoanele care au săvârşit inracţiuni s-au confruntat în special cu situaţii precum amânarea plăţii cheltuielilor locuinţei, asigurarea articolelor de îmbrăcăminte cele mai necesare pentru familie, sau nevoia de a împru-muta bani pentru a cumpăra alimente.

Persoanele care practică prostituţia au întâmpinat în ma-joritatea lor (7 din 8 persoane cuprinse în acest grup ţintă) situaţii diicile de genul nevoia de a recurge la împrumuturi pentru a cumpăra alimente, asigurarea obiectelor de îmbrăcăminte cele mai necesare pentru familie sau imposibilitatea de a cumpăra medicamen-te pentru sine sau pentru familie, iar puţin peste jumă-tate (5 din 8 persoane cuprinse în grupul ţintă) dintre acestea au trebuit să amâne plata cheltuielilor locuin-ţei, s-au culcat fără să mănânce pentru că nu au avut bani să cumpere alimente sau nu au încălzit locuinţa pentru că nu au avut bani pentru gaz/lemne.

În cazul persoanelor care practică cerşetoria, situaţiile diicile apărute cu cea mai mare frecvenţă au fost ace-ea de a se i culcat fără să mănânce pentru că nu au

avut bani să îşi cumpere alimente (12 din 15 persoane), imposibilitatea de a asigura cele mai necesare obiecte vestimentare pentru familie, imposibilitatea de a în-călzi locuinţa datorită lipsei veniturilor, imposibilita-tea de a cumpăra medicamente atunci când ar i avut nevoie de acestea, sau nevoia de a cerşi pentru a avea bani acasă.

Cele mai relevante situaţii diicile în cazul persoanelor cu handicap au fost amânarea plăţii cheltuielilor lo-cuinţei, nevoia de a se împrumuta pentru a cumpăra alimente sau imposibilitatea de a-şi cumpăra medica-mente.

Persoanele vârstnice au întâmpinat diicultăţi în sensul amânării plăţii cheltuielilor locuinţei, imposibilitatea de a-şi achiziţiona medicamentele necesare sau impo-sibilitatea de a-şi încălzi locuinţa datorită faptului că nu au avut suicienţi bani pentru gaz/lemne.

În cazul consumatorilor de alcool/droguri, cele mai frec-vente situaţii problemă sunt recursul la împrumuturi pentru a-şi cumpăra alimente, imposibilitatea de a-şi cumpăra alimente, problema consumului excesiv de alcool în familie sau nevoia de a cerşi pentru a avea bani acasă.

Nu în ultimul rând, în cazul altor categorii de persoane defavorizate, situaţiile diicile cele mai răspândite au fost amânarea plăţii cheltuielilor locuinţei, nevoia de a recurge la împrumuturi pentru a cumpăra alimen-te, asigurarea obiectelor de îmbrăcăminte cele mai necesare pentru familie, respectiv imposibilitatea de a încălzi locuinţa datorită lipsei resurselor inanciare necesare.

METODOLOGIE

Metodologia de lucru folosită în desfăşurarea activităţilor de cercetare a cuprins:

◆ Analiza de documente ◆ Culegerea de date ◆ Discuţii facilitate ◆ Întâlniri de lucru ◆ Prezentări publice ◆ Brainstorming ◆ Consultări individuale.

Universul cercetării. Datele cercetării au fost culese pe de o parte de la specialiştii instituţiilor şi organizaţiilor nonguvernamentale implicate în grupul de lucru intersectorial (GIPEX), care furnizează servicii sociale şi de altă natură acelor persoane care reprezintă grupurile ţintă ale proiectului; pe de altă parte culegerea datelor a vizat şi persoanele din grupurile ţintă speciice proiectului: copii şi tineri ai străzii, persoane adulte fără adăpost, persoane care au săvârşit infracţiuni şi persoane care practică prostituţia; acestor grupuri ţintă li s-au adăugat, în urma analizelor desfăşurate cu specialiştii GIPEX, şi următoarele categorii de persoane care se confruntă cu diicul-tăţi care pot conduce la excluziunea socială: persoane care practică cerşetoria, persoane cu handicap, persoane vârstnice, consumatorii de alcool/drog, alte categorii de persoane defavorizate (în speţă beneiciarii de locuinţe sociale, copiii cu CES, copiii care beneiciază de măsuri de protecţie, tineri instituţionalizaţi şi care urmează să părăsească sistemul de protecţie, tineri alaţi în evidenţa organizaţiilor nonguvernamentale locale, persoane adulte sau vârstnice care beneiciază de servicii de suport din partea organizaţiilor nonguvernamentale). Cule-gerea datelor speciice grupurilor ţintă (cercetarea cantitativă) s-a realizat pe bază de eşantion.

Metode sociologice utilizate în cercetare. Metoda principală utilizată a fost ancheta sociologică. În cazul specialiştilor GIPEX, instrumentele de lucru folosite au fost reprezentate de chestionare ce au trebuit comple-tate la nivel instituţional de către reprezentanţii reţelei GIPEX. În cazul grupurilor ţintă, chestionarele adresate beneiciarilor de servicii şi prestaţii sociale oferite la nivelul Municipiului Satu Mare au fost completate de către specialiştii din cadrul instituţiilor şi ONG-urilor de suport, ie la sediul propriu, ie la domiciliul beneiciarilor. Instrumentele de lucru pot i consultate în Anexele nr. 1 - 10 la Raportul de cercetare.

Eşantionul. Cercetarea cantitativă a fost realizată pe baza unui eşantion cuprinzând 6311 de persoane din ur-mătoarele grupuri ţintă:

A. Persoane vulnerabile din Municipiul Satu Mare (grupuri ţintă nominalizate în documentaţia de atribuire) ◆ Copii şi tineri ai străzii (35 cazuri, 5.8% din eşantion) ◆ Persoane adulte fără adăpost (46 cazuri, 8% din eşantion) ◆ Persoane care au săvârşit infracţiuni (64 cazuri, 10.6% din eşantion) ◆ Persoane care practică prostituţia (8 cazuri, 1.3% din eşantion)

1 Categoria de grup ţintă a fost identiicată numai pentru 591 din cele 631 persoane incluse în eşantion.

1716

metodologie metodologie



B. Persoane care se conruntă cu diicultăţi care pot conduce la excluziune socială (grupuri ţintă stabilite în cadrul întâlnirilor GIPEX)

◆ Persoane care practică cerşetoria (16 cazuri, 2.7% din eşantion) ◆ Persoane cu handicap (100 cazuri, 16.8% din eşantion) ◆ Persoane vârstnice (37 cazuri, 6.1% din eşantion) ◆ Consumatori de alcool/droguri (21 cazuri, 3.5% din eşantion) ◆ Alte categorii de persoane defavorizate (264 cazuri, 45.2% din eşantion).

CategoRia de gRup ţintă

Eşantionarea s-a realizat aleator, cu un pas de 2, por-nind de la bazele de date disponibile la nivelul institu-ţiilor şi organizaţiilor nonguvernamentale implicate.

S-a pornit de la baza de date existentă în instituţie/ONG, ordonată ie alfabetic, ie în ordinea cronologică a intrării persoanei în evidenţa instituţiei/ONG-ului. Aplicarea chestionarelor a început cu persoana/fami-

lia care apare la poziţia nr. 3 în această bază de date, şi a continuat cu un pas de 2, adică chestionarele au fost aplicate iecărei a doua persoane din baza de date, în speţă persoanelor alate la poziţia 3, 5, 7, 9, 11 etc., până la atingerea numărului de chestionare stabilit. Institu-ţiile/ONG-urile care au cel mult 20 de beneiciari pe o anumită problematică socială au aplicat chestionarul iecărei persoane alate în baza de date.

A fost chestionată: ◆ Persoana numită în baza de date – în cazul chestionarelor aplicate următoarelor categorii de beneiciari:

copii şi tineri ai străzii, persoane adulte fără adăpost, persoane care au săvârşit infracţiuni, persoane cu handicap, persoane vârstnice, consumatori de alcool/droguri.

◆ În cazul în care în baza de date erau cuprinse familii, chestionarul a fost aplicat persoanei adulte care are data de naştere cea mai apropiată de data de 7 noiembrie.

◆ În cazul copiilor alaţi în evidenţele unor instituţii precum CJAE, Organizaţia Caritas, SPAS Satu Mare sau DGASPC Satu Mare, au fost chestionate persoanele adulte care au în îngrijire copiii.

Culegerea datelor s-a realizat în perioada 10 noiembrie – 12 decembrie 2014.

Limitele cercetării: nu toate chestionarele au fost completate în proporiție de 100%, de aceea o parte din da-tele analizate nu se referă la toate persoanele incluse în eşantion.

Etapele de lucru urmate:

Etape de lucru 10.2014 11.2014 12.2014 01.2015 02.2015

Pregătirea cercetării

Instruirea personalului membrilor GIPEX în vederea aplicării instrumentelor de cercetare

Pretestare şi culegerea datelor

Controlul culegerii datelor

Introducerea datelor

Prelucrarea şi analiza datelor

Elaborarea rapoartelor

Copii şi tineri ai străzii 5.8%

Persoane adulte fără adăpost 8.0%

Persoane care au săvârşit infracţiuni 10.6%

Persoane care practică prostituţia 1.3%

Persoane care practică cerşetoria 2.7%

Persoane cu handicap 16.8%

Persoane vărstnice 6.1%

Consumatori de alcool/droguri 3.5%

Alte categorii de persoane defavorizate 45.2%

1918

seCţiunea 1. analiza globală a nevoilor şi acceSibilităţii la Servicii Sociale a grupurilor vulnerabile

Secţiunea 1. analiza globală a nevoilor şi acceSibilităţii la Servicii Sociale a grupurilor vulnerabile



SECŢIUNEA 1.

ANALIZA GLOBALĂ A NEVOILOR ȘI ACCESIBILITĂȚII LA SERVICII SOCIALE A GRUPURILOR VULNERABILIE

1. date demogRafiCe

Distribuţia persoanelor cuprinse în eşantion pe baza indicatorilor de date personale:

◆ Sexul respondentului: 48% persoane de sex masculin şi 52% persoane de sex feminin

◆ Starea civilă/Situaţia maritală a respondentului: 39.6% necăsătorit(ă), 23.8% căsătorit(ă), 10.9% divor-ţat(ă), 12.2% văduv(ă), 0.5% separat(ă), 12.9% uniune liber consimţită

masculin

feminin

52%

48%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Vârstnici (60+)

Adulţi (35-59)

Tineri (18-34)

Copii (18 ani neîmpliniţi) 7%

37%

39%

18%

Uniune liber consimţită

Separat(ă)

Văduv(ă)

Divorţat(ă)

Căsătorit(ă)

Necăsătorit(ă) 39.6%

23.8%

10.9%

12.2%

0.5%

12.9%

◆ Vârsta respondentului: 7% copii – 18 ani neîmpliniţi, 37% tineri – 18-34 ani, 39% adulţi – 35-59 ani, 18% vârstnici – peste 60 de ani

Necăsă-torit(ă)

Căsăto-rit(ă)

Divor-ţat(ă)

Văduv(ă)Sepa-rat(ă)

Uniune liber consimţită

Total

Copii şi tineri ai străzii

26 3 0 0 0 6 35

Persoane adulte fără adăpost

28 0 11 0 2 6 47

Persoane care au săvârşit infracţiuni

34 10 3 4 0 13 64

Persoane care practică prostituţia

5 1 0 0 0 2 8

Persoane care practică cerşetoria

11 1 0 0 0 4 16

Persoane cu handicap

29 32 7 25 0 3 96

Persoane vârstnice 2 2 10 23 0 0 37

Consumatori de alcool/ droguri

17 1 0 0 0 3 21

Alte categorii de persoane defavorizate

81 85 32 19 1 42 260

Total 233 135 63 71 3 79 584

2120





2. situaţia peRsonală

Datele înregistrate pentru indicatorul ultima şcoală absolvită evidenţiază o distribuţie concentrată la ni-veluri inferioare de şcolarizare. 23.3% dintre respon-denţi sunt persoane fără şcoală, 20.8 % dintre aceştia sunt persoane care au absolvit şcoala primară şi 20.7% sunt persoane care au absolvit şcoala generală. Cu-mulând aceste valori obţinem un total de 64.8% dintre respondenţi care se caracterizează printr-un nivel scă-zut de studii şcolare. Acestora li se adaugă 9.9% persoa-ne care au absolvit o şcoală profesională sau o şcoală

de arte şi meserii, 7.1% sunt persoane care au absolvit 10 clase, 4.4% sunt persoane care au absolvit liceul fără bacalaureat iar 9.4% sunt absolvenţi de liceu cu bacala-ureat. Totalul cumulat al nivelurilor secundare de şco-larizare este de 30.7%. In eşalonul superior se regăsesc 1% persoane care au absolvit o şcoală postliceală, 0.3% persoane care au absolvit un colegiu universitar, 2.9% persoane care au absolvit o facultate şi 0.3% persoane care au inalizat studii de masterat, în total 4.5% din populaţia supusă cercetării.

Graicul nr. 1. Ultima şcoală absolvită

Fără şcoală

Şcoală primară

Şcoală generală

Şcoală profesională/SAM

Treapta 1 de liceu

Liceu fără bacalaureat

Liceu cu bacalaureat

Şcoală postliceală

Colegiu universitar

Facultate

Masterat 0.3%

2.9%

0.3%

1.0%

9.4%

4.4%

7.1%

9.9%

20.7%

20.8%

23.3%

Această distribuţie privind nivelul de studii este com-pletată de datele oferite de indicatorul caliicare pro-fesională. 30% dintre persoane au o caliicare pro-fesională obţinută în timpul şcolii sau în afara şcolii (cursuri de formare profesională). Cele mai multe ca-liicări, având în vedere proilul industrial al judeţului Satu Mare, au fost obţinute în domeniul confecţii/tex-tile – 36 persoane, tâmplărie – 16 persoane, alimentaţie

publică – 12 persoane, lăcătuş – 11 persoane, mecanic auto – 9 persoane, agent curăţenie – 8 persoane, lucră-tor comercial – 6 persoane, şofer – 6 persoane, opera-tor calculator – 6 persoane, electrician, electronist – 6 persoane, alte caliicări – 75 persoane (mai puţin de 5 menţiuni pentru iecare caliicare). 16 persoane incluse în cercetare au 2 sau mai multe caliicări profesionale.

da

nu

70%

30%

Graicul nr. 2. Caliicări profesionale: aţi obţinut o caliicare profesională în timpul şcolii sau în afara şcolii (cursuri de formare profesională)?

Caliicări profesionale - număr de persoane

Opertor calculator

Electrician, electronist

Operator calculator

Şofer

Lucrător comercial

Agent curăţenie

Mecanic auto

Lăcătuş

Alimentaţie publică

Tâmplar

Confecţii/textile

Alte cali�cări 75

36

16

12

11

9

8

6

6

6

6

6

Abilităţile personale (lucrurile pe care le fac foarte bine / la care se pricep foarte bine) sunt în principal de natură manuală – munca în gospodărie, lucru manual, reparaţii curente în gospodărie, menaj, gătit, bricolaj, grădinărit, confecţii/croitorie, coafură etc. Un număr

foarte redus de persoane au abilităţi din domeniul IT, abilităţi de comunicare şi interacţiune cu alte persoa-ne, îngrijirea unor persoane dependente sau vânzări. Răspunsurile persoanelor incluse în cercetare pot i parcurse în continuare.

Care sunt acele lucruri pe care le faceţi foarte bine / la care vă pricepeţi foarte bine? (listate în ordine alfabetică)

◆ abilități casnice, gospodă-reşti, de menaj

◆ abilități comerciale

◆ abilităţi de comunicare şi de interrelaţionare

◆ abilități IT, operare calcula-tor, internet

◆ abilități manuale ◆ abilități tehnice ◆ activităţi instrumentale ◆ activităţi meşteşugăreşti

2322





◆ activităţi tehnice ◆ agricultură ◆ aptitudini sportive,

joc bine fotbal ◆ barman - interacţionez

uşor cu oamenii ◆ cusut pantoi ◆ conduc autoturism ◆ contabilitate, ◆ creşterea şi educarea

copiilor ◆ croitorie, croşetat,

cusut rochii pentru femei ◆ cules de căpşuni ◆ fotograie ◆ integrame

◆ îmi place mult să iu actor ◆ împletit suport de lori ◆ lucrări în lemn ◆ lucru de mână, origami ◆ mă ocup foarte bine

de tineri ◆ oierit, creşterea

şi îngrijirea animalelor ◆ pescuit ◆ pictură pe puncte ◆ relaţii cu persoane ◆ reparare electrocasnice ◆ să cânt muzică ţigănească

şi să dansez ◆ să dansez ◆ să desenez

◆ să fac îngheţată, să gătesc ◆ să împletesc suport

de lori din aţă ◆ să lucrez în construcții ◆ să repar maşini ◆ să scriu şi să citesc ◆ să sap şi să tund via ◆ să spăl haine ◆ sunt un bun vânzător,

să vând produse (lori) ◆ să joc şah, table ◆ tăiat lemne, ◆ tâmplărie ◆ zidărie, dulgherie, zugrăvit

Referitor la statusul ocupaţional actual, doar 1 din 5 persoane lucrează în prezent. Categoria de persoană ocu-pată dominantă este cea de angajat cu contract de muncă în alt sector decât cel agricol (aproximativ 59% din totalul persoanelor angajate), urmată de cea de zilier (aproximativ 28% din totalul persoanelor angajate) şi de salariat fără contract de muncă (9.5% din totalul persoanelor angajate).

Graicul nr. 3. Statusul ocupaţional actual: lucraţi în prezent?

Graicul nr. 4. Categoria de persoană ocupată

da

nu

80%

20%

Ocupaţia actuală este cea de zilier pentru 27.7% din totalul persoanelor angajate, muncitor necaliicat pentru 27% dintre acestea, muncitori caliicat pentru 20.3% dintre acestea, respectiv lucrător în servicii/comerţ pentru 8.8% din totalul persoanelor angajate,

în vreme ce alte categorii ocupaţionale sunt mai slab reprezentate: funcţionari (4.7%), ocupaţii intelectuale (2.7%), patron/întreprinzător (2%), meşteşugar/me-canic (1.4%), tehnician/maistru (0.7%).

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Angajat cu contract de muncăîn alt sector decât agricol

Angajat cu contract de muncăîn sectorul agricol

Salariat fără contract de muncă(muncă la negru)

Zilier

PFA/II/IF 0.7%

27.7%

9.5%

2.9%

59.1%

Ocupaţia actuală

Zilier

Muncitor necali�cat

Muncitor cali�cat

Meşteşugar, mecanic

Tehnician, mecanic

Lucrător în servicii/comerţ

Funcţionar

Ocupaţie intelectuală

Conducător de unitate/patron/întreprinzător

Cadru militar 0.7%

2.0%

2.7%

4.7%

8.8%

0.7%

1.4%

20.3%

27.0%

31.8%

Persoanele fără ocupaţie reprezintă 80% din totalul populaţiei supuse cercetării, categoriile dominante. În majoritatea lor este vorba de pensionarii de boală (aproximativ 17% din totalul celor fără un loc de mun-că), pensionarii la limita de vârstă (15% din totalul celor fără un loc de muncă) respectiv casnicele sau persoanele care lucrează în propria gospodărie (apro-ximativ 15% din totalul celor fără un loc de muncă), dar se remarcă o categorie consistentă (19.8%) de persoa-

ne care nu au lucrat niciodată şi nu lucrează nici în pre-zent, fără a i încadrate în vreuna din categoriile în care absenţa muncii este subînţeleasă. Aproximativ 11% dintre persoanele fără ocupaţie sunt beneiciare ale ve-nitului minim garantat, o parte a acestora desfăşurând o formă de activitate ca o contra-prestaţie a acestui drept inanciar. Această distribuţie a persoanelor fără ocupaţie este completată de 7.6% persoane condam-nate, de 6.9% persoane în incapacitate de muncă şi de

2524





5.7% elevi sau studenţi, şi în mai mică măsură de per-soane cu statut de şomer cu sau fără indemnizaţie sau

alocaţie de sprijin. În medie, persoanele fără ocupaţie nu au un loc de muncă de 22 de luni.

Graicul nr. 5. Persoane fără ocupaţie

0% 5% 10% 15% 20%

Şomer cu indemnizaţie de şomaj/alocaţie de sprijin

Şomer fără indemnizaţie de şomaj/alocaţie de sprijin

Pensionar(ă) de boală

Pensionar(ă) la limita de vârstă

Casnică/persoană care lucrează în gospodărie

Persoană care desfăşoară activităţiagricole în propria gospodărie

Persoană în incapacitate de muncă

Persoană bene�ciară a venitului minim garantat

Elev/student

Persoană condamnată

Altă situaţie 19.8%

7.6%

5.7%

11.2%

6.9%

0.5%

14.8%

15.0%

16.9%

0.7%

0.7%

Lipsa locului de muncă este pusă în corespondenţă directă cu probleme precum sănătatea - 30.7% dintre respondenţi ca primă menţiune şi 19.2% dintre res-pondenţi ca a doua menţiune, probleme, probleme inanciare – 18% dintre respondenţi ca primă menţiu-ne şi 15.6% ca a doua menţiune sau lipsa unei locuinţe – 13.7% dintre respondenţi ca primă menţiune şi 9.7%

ca a doua menţiune. Problemele familiale (5% prima menţiune, 16.9% a doua menţiune), lipsa de perspec-tivă (7.4% prima menţiune, 15.9% a doua menţiune) şi vârsta (13.2% prima menţiune, 15.6% a doua menţiune) completează acest tablou al relaţiilor de interdepen-denţă cu lipsa locului de muncă.

Graicul nr. 6. Probleme legate direct de lipsa locului de muncă

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Probleme �nanciare

Lipsa unei locuinţe

Probleme cu sănătatea

Probleme familiale

Lipsa de perspectivă

Vârsta

Altceva 7.1%

15.6%

15.9%

16.9%

19.2%

9.7%

15.6%

12.0%

13.2%

7.4%

5.0%

30.7%

13.7%

18.0%

A doua menţiune Prima menţiune

Suportul aşteptat în rezolvarea acestor probleme, acolo unde este posibil, este identiicat ca iind im-plicarea autorităţilor în crearea de locuri de muncă în general (30.5% dintre respondenţi ca primă menţiune şi 27.4% ca a doua menţiune) sau crearea de locuri de muncă speciale pentru categoriile defavorizate (22.2% dintre respondenţi ca primă menţiune şi 45.6% ca a

doua menţiune), dar şi consilierea şi orientarea pro-fesională (24.7% ca primă menţiune şi 13.9% ca a doua menţiune). Alte persoane spun că se descurcă singure (9.7% ca primă menţiune şi 6.9% ca a doua menţiune) sau că nu pot i ajutate (8.6% ca primă menţiune şi 5.5% ca a doua menţiune).

Graicul nr. 7. Suportul aşteptat în rezolvarea problemelor legate de locul de muncă: cum aţi putea i ajutat să rezolvaţi aceste probleme?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Consiliere şi orientare profesională

Implicarea autorităţilor în crearea de locuri de muncă

Crearea de locuri de muncă specialepentru categoriile defavorizate

Mă descurc singur

Nu pot � ajutat

Altfel 0.7%

5.5%

6.9%

45.6%

27.4%

13.9%

4.4%

8.6%

9.7%

22.2%

30.5%

24.7%


Mai concret, din lista propusă de servicii de suport, respondenţii indică faptul că au mare nevoie de sprijin pentru plata unor servicii şi obligaţii curente (66.8% dintre respondenţi), de sprijin în identiicarea unor locuri de muncă (53.6% dintre respondenţi) şi de con-siliere şi informare profesională (47.6% dintre respon-

denţi). Corelat, respondenţii declară că nu au nevoie deloc de servicii precum asistenţă pentru păstrarea lo-cului de muncă (35.4% dintre respondenţi), cursuri de formare profesională (34.3% dintre respondenţi) sau sprijin în identiicarea unor locuri de muncă (27.4% dintre respondenţi).

Graicul nr. 8. Servicii de suport: cât de utile ar i următoarele servicii pentru dvs.?

0 20 40 60 80 100

Consiliere şi informare profesională

Sprijin pentru plataunor servicii şi obligaţii curente

Cursuri de formare profesională

Sprijin în identi�carea unor locuri de muncă

Asistenţă pentru păstrarea locului de muncă

Am nevoie, dar nu prea multAm mare nevoie Nu am deloc nevoie

41.2%

53.6%

37.8%

66.8%

47.6%

23.4%

19.0%

27.9%

17.9%

29.0%

35.4%

27.4%

34.3%

15.3%

23.4%

2726





3. sănătate

Cele mai frecvente boli de care suferă în prezent persoanele vizate de cercetare sunt, în ordinea des-crescătoare a menţiunilor, următoarele: 1. afecţiuni stomatologice (47%); 2. boli digestive (33%); 3. boli cardio-vasculare (29%); 4. boli otalmologice (22%); 5. boli neurologice (21%). Cu o frecvenţă scăzută apar malformaţiile congenitale (2%), cancerul şi TBC-ul (câte 3%), retardul mental şi bolile infecţioase (cu câte 5%) (pentru lista completă, vezi Graicul nr. 9 de mai jos). O astfel de distribuţie a incidenţei de manifestare

a bolilor poate i explicată de factori precum lipsa de informaţii cu privire la manifestarea bolilor, adresa-bilitate scăzută pentru investigaţii de natură medicală atât la medicul de familie, cât şi la medicul specialist, existenţa unui handicap permanent, speranţă de viaţă mai scăzută în cazul categoriilor defavorizate datorită numărului mai mare de factori de risc la care se expun, dar şi de lipsa resurselor inanciare în prevenţia/trata-rea eicientă a bolilor de care suferă.

Graicul nr. 9. Boli, afecţiuni de care suferă persoanele vizate de cercetare

0 10 20 30 40 50

Stomatologice

Digestive

Cardio-vasculare

O�almologice

Musculare/osoase

Neurologice

Urinare

Respiratorii

ORL

Psihice

Speci�ce vârstei a treia

Diabet

Dermatologice

Genitale

Infecţioase

Retard mental

TBC

Cancer

Malformaţii congenitale 2%

3%

3%

5%

5%

6%

6%

6%

8%

12%

12%

12%

14%

21%

21%

22%

29%

33%

47%

Numărul de boli de care suferă respondenţii variază de la niciuna, în cazul a 19%, până la 19 afecţiuni, în cazul a 0.2% dintre aceştia. Cele mai multe persoane suferă de cel mult 3 afecţiuni: 24.6% suferă în prezent

de un tip de boală, 19.3% de două boli şi 13.2% suferă de 3 boli. Mai puţin de 1% din populaţia supusă cercetă-rii suferea în momentul anchetei de un număr de 9-12 boli simultan.

Din punct de vedere formal, aproximativ 90% dintre persoanele supuse cercetării sunt înscrise la medicul de familie, 70% dintre aceste persoane dispun de o asigurare medicală şi 25% din persoanele intervieva-te sunt încadrate într-un grad de handicap. Diferenţa dintre proporţia celor care au o asigurare medicală şi

cei care sunt înscrişi la un medic de familie este dată de cei care se adresează unui medic de familie al unor cu-noscuţi sau al unor membri de familie pentru servicii care sunt accesibile inclusiv persoanelor neasigurate, fără a i propriu-zis înscrişi pe listele acestor medici.

Graicul nr. 10. Accesul la diferite tipuri de servicii medicale

7%

0 20 40 60 80 100

Este încadrat într-un grad de handicap

Are asigurare medicală

Este înscris la un medic de familie 89.57%

69.62%

24.38%

În ultimul an aproximativ 70% dintre respondenţi au fost la un control la medicul de familie iar 52% din-tre aceştia au fost la un control la medicul specialist, în vreme ce mai mult de o treime dintre respondenţi nu a apelat la medic, chiar dacă ar i avut nevoie. În condiţiile în care controlul periodic la medicul de fa-milie este recomandat iecărei persoane, indiferent de

afecţiunile de care suferă, iar cazurile de urgenţă sunt primite indiferent de deţinerea sau nu a calităţii de asi-gurat, proporţia celor care nu se adresează medicului de familie / medicului de specialist este una destul de însemnată, iind explicată de dezinteresul sau ne-cunoaşterea importanţei prevenţiei pentru un stil de viaţă sănătos.

Graicul nr. 11. Vizite la medicul de familie sau medicul specialist în ultimul an

7%

0 10 20 30 40 50 60 70 80

A fost la un control la medicul de familie

A fost la un control la medicul specialist

Nu a apelat la medic,chiar dacă ar � avut nevoie 38%

52%

70%

Persoanele resursă pentru abordarea problemelor de sănătate ce apar sunt medicii de familie (69% ca primă menţiune şi 12% ca a doua menţiune), urmaţi de spe-cialiştii de la unităţile de primiri urgenţe (11% ca primă

menţiune şi 38% ca a doua menţiune), ceea ce relevă, în esenţă, un comportament adecvat din acest punct de vedere. Următoarele ca frecvenţă de apariţie sunt farmacistul (16% ca a doua opţiune), membrii familiei

2928





(13% ca a doua opţiune) sau diverse cunoştinţe, prie-teni sau vecini (7% ca a doua opţiune), apelul la am-bulanţă (cumulat 7%) sau la centrele de permanenţă (cumulat aproximativ 3%) iind mai puţin atractive ca soluţii de moment în rezolvarea unor probleme de na-

tură medicală. Pentru aproximativ 9% dintre respon-denţi, în principal persoane beneiciare a serviciilor sociale oferite de ONG-uri, persoanele resursă sunt reprezentate de specialiştii acestor ONG-uri care faci-litează accesul la sistemul medical de suport.

Graicul nr. 12. Persoane resursă pentru rezolvarea problemelor de sănătate

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Medicul de familie

UPU

Centrul de performanţă

Ambulanţă

Farmacist

Familie

Cunoştinţe/vecini/prieteni

Internet

Nu apelez la nimeni

Nu am la cine apela

Altă situaţie 5%

1%

1%

1%

7%

13%

16%

4%

3%

38%

12%

4%

1%

2%

0%

2%

6%

1%

3%

0%

11%

69%


Motivele menţionate de respondenţi referitoare la neînscrierea la un medic de familie sunt neplata asi-gurării (30% din cei care nu s-au înscris la un medic de familie), lipsa actelor necesare (22% din cei care nu sunt înscrişi la un medic de familie), absenţa unui

medic de familie în zona în care locuiesc (20%), dar şi refuzul la înscriere (14%) sau atitudinea pasivă de tipul „nu am nevoie de medic” (13% din cei care nu sunt în-scrişi pe listele unui medic).

Graicul nr. 13. Motivul pentru care persoanele nu sunt înscrise la medicul de familie

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Nu are nevoie de medic

A fost refuzat la înscriere

Nu există medic de familie în zona în care locuieşte

Nu dispune de actele necesare înscrierii la medicul de familie

Nu plăteşte asigurare 30%

22%

20%

14%

13%

Atunci când au o problemă de sănătate, aceste per-soane se adresează în principal unităţii de primiri ur-genţe – este cazul a aproximativ jumătate din numărul de persoane care nu sunt înscrise la un medic de fami-lie, cer ajutor la farmacie – aproximativ 15% din aceste persoane, respectiv cheamă ambulanţa – aproximativ

11% din persoanele care nu sunt înscrise la un medic de familie. Într-o mai mică măsură persoanele din această categorie cer ajutorul familiei (9%), se tratează cum au făcut-o dintotdeauna (7%) sau nu fac nimic, lasă să treacă totul de la sine (3%).

Graicul nr. 14. Comportamente speciice în cazul unor probleme de sănătate – numai persoanele care nu sunt înscrise la un medic de familie

Merge la UPU

Cere ajutor/informaţii la farmacie

Cheamă ambulanţa

Cere ajutorul familiei

Se tratează după cum a făcut dintotdeauna

Se adresează unui medic de familie al unor cunoscuţi/vecini

Nu face nimic, lasă să treacă totul de la sine

Cere ajutorul unor prieteni/vecini/cunoştinţe 3%

3%

6%

7%

9%

11%

14%

49%

Persoanele înscrise la un medic de familie consideră că au acces uşor la serviciile medicului de familie în proporţie de 90%.

Pentru cei care consideră că accesul nu este facil, mo-tivul principal este timpul lung de aşteptare (24%), orarul medicului (19%), banii pe care ar i trebuit să îi cheltuie (18%) sau distanţa faţă de cabinetul medical. Principalele motive de insatisfacţie privind servici-ile medicale de care au beneiciat în ultimul an sunt problemele cu medicamentele/reţetele (35% ca primă

menţiune şi 20% ca a doua menţiune), costul ridicat al serviciilor medicale (17% ca primă menţiune şi 37% ca a doua menţiune) dar şi atitudinea personalului me-dical (17% ca primă menţiune şi 10% ca a doua men-ţiune).

Intr-o măsură mai mică sunt menţionate aspecte pre-cum corupţia din sistem (5% plus 7% din răspunsuri), calitatea serviciilor (4% plus 3% din răspunsuri) sau dotarea necorespunzătoare a unităţilor medicale.

3130





Graicul nr. 15. Motive de insatisfacţie privind serviciile medicale de care au beneiciat în ultimul an

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Probleme cu medicamente/reţete

Atitudinea personalului medical

Corupţia din sistem

Igiena din unităţile medicale

Dotarea necorespunzătoare a unităţilor medicale

Incompetenţa personalului medical

Costul ridicat al serviciilor medicale

Calitatea serviciilor

Orarul unităţii medicale

Posibilităţile limitate de ...

Nu e cazul, nu am motive de insatisfacţie

Altele


2%

1%

3%

3%

4%

37%

4%

5%

3%

7%

10%

20%

1%

15%

0%

1%

3%

17%

2%

1%

1%

5%

17%

35%

4. situaţia loCativă

Datele referitoare la tipul locuinţei arată că 29% dintre persoanele incluse în cercetare au o locuinţă proprie-tate personală, în vreme ce 26% ocupă o locuinţă soci-ală sau de necesitate, iar 10% nu au o locuinţă, �e că e vorba de copii şi tineri ai străzii, ie de persoane adulte sau vârstnice fără adăpost).

Alte situaţii, mai puţin frecvente, sunt speciice per-soanelor care stau într-o locuinţă alată în proprieta-tea părinţilor/rudelor (9%), într-un centru rezidenţial (8%), într-o locuinţă improvizată (8%), în chirie (7%) sau au fost primiţi să locuiască temporar la altcineva (3%).

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Locuinţă părăsită/neocupată

Fără locuinţă, dar locuieşte temporar la altcineva

Chirie

Locuinţă improvizată

Centru rezidenţial

Proprietatea părinţilor (rudelor)

Fără locuinţă (copii şi tineri ai străzii, persoane adulte sau vârstnice fără adăpost

Locuinţă socială/de necesitate

Proprietate personală 29%

26%

10%

9%

8%

8%

7%

3%

1% 49%

Graicul nr. 16. Tipul locuinţei

Numărul de camere variază între 1 şi 5, majoritare iind locuinţele cu 1 cameră (41% din totalul persoa-nelor) şi 2 camere (41% din totalul persoanelor); 14% dintre respondenţi stau în locuinţe cu 3 camere, 4%

dintre respondenţi au locuinţe cu 4 camere şi 1% din-tre respondenţi ocupă o locuinţă cu 5 camere. Numă-rul mediu de camere ce revin unei persoane cuprinse în cercetare este astfel de 1.82.

Graicul nr. 17. Numărul de camere din locuinţă

0% 10% 20% 30% 40% 50%

1 cameră

2 camere

3 camere

4 camere

5 camere 1%

4%

14%

41%

41%

3332





Starea locuinţei este apreciată ca �ind foarte bună de 14% dintre respondenţi, bună de 37% dintre respon-denţi, acceptabilă de 31% dintre respondenţi, proastă sau foarte proastă de câte 9% dintre respondenţi. În general cei care consideră că locuinţa pe care o de-ţin/o ocupă este într-o stare foarte bună sau bună sunt un segment al persoanelor cuprinse în grupul ţintă denumit „alte categorii de persoane defavorizate”, în

speţă persoanele care ocupă o locuinţă socială (20% din totalul respondenţilor care stau într-o locuinţă) şi persoanele cu handicap (14% din totalul respondenţi-lor). Cei care au indicat faptul că stau într-o locuinţă alată într-o stare proastă sau foarte proastă sunt tot cei din grupul ţintă „alte persoane defavorizate”, în speţă persoane alate în evidenţa SPAS, Caritas sau Asocia-ţia Stea (8.6% din totalul respondenţilor).

Graicul nr. 18. Starea locuinţei

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Foarte bună

Bună

Acceptabilă

Proastă

Foarte proastă 9%

9%

31%

37%

14%

În ceea ce priveşte utilităţile2, 92% dintre locuinţele celor intervievaţi sunt racordate la reţeaua de electricitate, 88% dispun de o sursă de încălzire, 86% dintre locuinţe sunt racordate la reţeaua de apă şi 84% la reţeaua de canalizare, iar 84% dintre locuinţe beneiciază de servicii de salubritate. O echipare mai slabă se remarcă în ceea ce priveşte serviciile de televiziune prin cablu/digitală (64% din locuinţe) şi serviciile de internet / telefonie mobilă (40% din locuinţe).

Graicul nr. 19. Racordarea la reţelele de utilităţi

2 Pentru comparaţie, datele obţinute la nivelul judeţului Satu Mare cu ocazia Recensământului din 2011 evidenţiază faptul că 69% din locuinţele din judeţ sunt racordate la reţelele de furnizare a apei potabile, 67% din locuinţe dispun de reţea de canalizare iar 95% sunt locuinţe conectate la reţeaua de electricitate. Sursa: INSEE, Recensământ 2011

Datele referitoare la dotarea cu bunuri de folosinţă îndelungată arată că peste 80% din locuinţe sunt do-tate cu aragaz sau plită electrică în stare de funcţionare (86%), televizor (82%), peste 70% din locuinţe au în dotare un frigider funcţional (78%), în peste 60% din-tre locuinţe se găseşte o maşină de spălat (65%) şi în mai mult de jumătate din numărul de gospodării există un telefon mobil în stare de funcţionare (58%). Dotări mai puţin frecvente a locuinţei cu bunuri de folosinţă

îndelungată se înregistrează în cazul calculatoarelor/laptopurilor (32%), telefoanelor ixe (28%) şi auto-turismelor (15%). În ceea ce priveşte existenţa unor bunuri de folosinţă îndelungată, dar nefuncţionale, pe primul loc se situează autoturismele (26% dintre cei care deţin un autoturism spun că acesta nu este în sta-re de funcţionare), urmate de telefoanele ixe (23%) şi de calculator sau laptop (22%).

Graicul nr. 20. Dotarea locuinţei cu bunuri de folosinţă îndelungată

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Internet/telefonie mobilă

TV

Salubritate

Canalizare

Apă

Încălzire

Electricitate 92%

88%

86%

84%

84%

64%

40%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Frigider

Aragaz/plită electrică

Maşină de spălat

TV

Calculator/laptop

Telefon �x

Telefon mobil

Autoturism

Da, dar nefuncţionalDa Nu

15%

58%

28%

32%

82%

65%

86%

78%

26%

14%

23%

22%

2%

9%

1%

5%

59%

28%

49%

46%

16%

26%

12%

18%

5. difiCultăţi CaRe au Condus / pot ConduCe la exCluziunea soCială

Cele mai diicile situaţii cu care s-au confruntat familiile persoanelor cuprinse în cercetare sunt, în ordinea des-crescătoare a incidenţei, următoarele:

◆ 50% din totalul persoanelor spun că a fost nevoie să recurgă la împrumuturi pentru a cumpăra alimente. ◆ 49% din totalul persoanelor spun că a fost nevoie de amânarea plăţii cheltuielilor locuinţei. ◆ 48% din totalul de persoane spun că le-a fost greu să asigure obiectele de îmbrăcăminte cele mai necesare

pentru familie. ◆ 42% din totalul de persoane spun că nu au putut cumpăra medicamente pentru că nu au avut bani suici-

enţi. ◆ 38% din totalul de persoane spun că nu au încălzit locuinţa pentru că nu au avut suicienţi bani pentru gaz

sau lemne. ◆ 30% din totalul persoanelor supuse cercetării declară că cineva din familie a trebuit să se culce nemâncat

pentru că nu au avut bani să cumpere alimente. ◆ 28% din totalul de persoane au fost anunţate de furnizorul de servicii că li se va opri gazul, apa, curentul

electric etc.

3534





◆ 16% din persoane spun că a fost nevoie să cerşească pentru a avea bani acasă. ◆ 13% din numărul de persoane cuprinse în cercetare spun că a fost sistată furnizarea de apă, curent electric,

căldură etc. ◆ 13% din numărul total de persoane cuprinse în cercetare spun că au fost nevoiţi să mănânce alimente din

gunoi. ◆ 11% din numărul total de persoane cuprinse în cercetare declară că cineva din familie consumă alcool în

exces sau droguri.

Graicul nr. 21. Situaţii diicile cu care se confruntă grupurile ţintă

În aceste condiţii, cei care pot asigura un suport pen-tru rezolvarea unor probleme familiale sau perso-nale sunt, în ordinea descrescătoare a răspunsurilor membrii familiei (57% primă menţiune şi 15% a doua menţiune), prieteni/cunoscuţi/vecini (14% primă menţiune şi 34% a doua menţiune) şi specialiştii din ONG-uri (11% primă menţiune şi 13% a doua menţiu-ne). Opţiunea a doua pentru medicul de familie (13%)

sau preot (12%) completează un tablou al persoanelor resursă pentru rezolvarea situaţiilor diicile pe care le trăiesc respondenţii, dar trebuie menţionaţi şi cei aproximativ 15% (cumulat) din totalul persoanelor incluse în cercetare care declară că nu apelează la ni-meni, ci se descurcă singuri, respectiv cei aproximativ 8% (cumulat) care spun că nu au la cine să apeleze.

Cineva din familie/gospodărie consumă alcool în exces sau droguri

A fost nevoie să mănânce alimente din gunoi

A fost sistată furnizarea de căldură, apă, curent electric etc.

A fost nevoie să cerşească ca să aibă bani acasă

Au fost anunţaţi de furnizorul de servicii că li se va opri gazul, apa, curentul electric etc

S-a întâmplat ca cineva din familie să se culce nemâncat pentru că

nu au avut bani să cumpere alimente

Nu au încălzit locuinţa pentru cănu au avut su�cienţi bani pentru gaz/lemne

Nu au putut cumpăra medicamente pentru că nu au avut bani su�cienţi

A fost greu să asigureobiectele de îmbrăcăminte

cele mai necesare pentru familie

A trebuit să amâne plata cheltuielilor locuinţei

A trebuit să recurgă la împrumuturi pentru a cumpăra alimente 50%

49%

48%

42%

38%

30%

28%

16%

13%

13%

11%

Graicul nr. 22. La cine apelează atunci când au nevoie de ajutor pentru rezolvarea unor probleme personale / familiale?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

La cineva din familie

La prieten/cunoscuţi/vecini

La preot

La medicul de familie

La un specialist al unui ONG

La nimeni, se descurcă singur(ă)

Nu are la cine să apeleze

La altcineva


2%

5%

5%

13%

13%

12%

34%

15%

3%

3%

9%

11%

1%

2%

14%

57%

Veniturile actuale nu ajung nici pentru strictul nece-sar în cazul a 44% din totalul persoanelor cuprinse în cercetare, în vreme ce 36% din acestea consideră că le ajung doar pentru strictul necesar şi 17% declară că le ajung pentru un trai decent. Doar 1 din 100 de persoa-ne spune că reuşeşte să cumpere şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii, iar alte 2 din 100 de persoane declară că reuşesc să cumpere

tot ce le trebuie, fără să se restrângă de la altceva. În condiţiile unui număr foarte redus de persoane care au ales variantele din jumătatea superioară a scalei la această întrebare, jumătate din acestea sunt persoane care au săvârşit infracţiuni iar o treime din acestea sunt persoane din grupul ţintă „alte categorii de persoane defavorizate”, în principal beneiciari ai unor servicii oferite de SPAS.

Graicul nr. 23. Suicienţa veniturilor actuale ale gospodăriei

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Nu le ajung nici pentru strictul necesar

Le ajung numai pentru strictul necesar

Le ajung pentru un trai decent

Reuşesc să cumpere şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii

Reuşesc să aibă tot ce le trebuie, fără să se restrângă de la altcineva 2%

1%

17%

36%

44%

3736





Principalele surse de venit la nivelul populaţiei incluse în cercetare sunt, în ordine descrescătoare a incidenţei de apariţie, următoarele:

◆ Alocaţia copiilor este o sursă de venit pentru 50.4% din totalul populaţiei supuse cercetării. ◆ Salariul cel puţin unui membru de familie este o sursă de venit pentru 33.4% din totalul populaţiei. ◆ Indemnizaţia de handicap reprezintă o sursă de venit în 28.2% din totalul gospodăriilor. ◆ Munca de zilier reprezintă o sursă de venit în 26.4% din totalul gospodăriilor. ◆ Pensia pentru vechime în muncă este un drept dobândit pentru cel puţin un membru al familiei în 18% din

numărul de gospodării. ◆ Bene�ciază de pensie de boală ca sursă de venit 17.7% din totalul gospodăriilor cuprinse în cercetare. ◆ Venitul minim garantat este menţionat ca sursă de venit de 15.6% din totalul gospodăriilor cuprinse în cer-

cetare. ◆ Cerşetoria reprezintă o sursă de venit pentru 10.7% din totalul respondenţilor. ◆ În 10.3% din gospodăriile cuprinse în cercetare există cel puţin o persoană fără nicio sursă de venit.

Cu o incidenţă sub 10% din numărul total de gospodă-rii au fost menţionate surse de venit precum: ajutorul de şomaj / alocaţia de sprijin pentru şomeri (7.6%), burse de studiu (5%), bani primiţi de la rudenii pleca-te la muncă în străinătate (4.8%), prostituţia (4.2%), pensia de veteran/ de urmaş (3.7%), pensia alimentară (2.4%), concediu de maternitate (1.9%). Foarte slab reprezentate (în mai puţin de 1 din 100 de gospodă-rii) sunt sursele de tipul venit din investiţii, chirii, eco-nomii (0.96%), bani obţinuţi din propria producţie

agricolă (0.95%) sau proitul din afaceri (0.72%). Ex-primat în procente, numărul de surse de venit per res-pondent/familia respondentului este de una în cazul a 33% din persoanele supuse cercetării, două în cazul a aproximativ 35% dintre respondenţi, trei în cazul a 17% dintre respondenţi, patru în cazul a 5% dintre res-pondenţi, cinci în cazul a aproximativ 1.5% dintre res-pondenţi şi şase surse de venit în cazul a 0.5% dintre respondenţi.

Graicul nr. 24. Surse de venit

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Pro�t din afaceri

Bani obţinuţi din propria producţie agricolă

Investiţii, chirii, economii

Pensie CAP

Concediu de maternitate

Pensie alimentară

Pensie de veteran/de urmaş

Prostituţie

Bani primiţi de la rudenii plecate la muncă în străinătate

Burse de studiu

Altă sursă de venit

Ajutor de şomaj/alocaţie de sprijin

Nicio sursă de venit

Cerşetorie

Venitul minim garantat

Pensie de boală

Pensie pentru vechime în muncă

Venituri din munca de zilier

Indemnizaţia de handicap

Salariul

Alocaţia copiilor 50.39%33.40%

28.20%26.37%

18.00%17.72%

15.64%10.75%10.29%

7.57%5.80%

5.01%4.76%4.17%3.66%

2.43%1.88%

1.22%0.96%0.95%0.72%

Numărul de membri din gospodărie este cuprins între 1 şi 11, cu cea mai mare frecvenţă de apariţie pentru o singură persoană (în 30.8% din totalul de cazuri), ur-mat de 2 persoane (20.3% din numărul total de cazuri), 3 persoane (14% din cazuri) şi 4 persoane (12.9% din cazuri). Gospodăriile în care trăiesc 5 sau mai multe persoane reprezintă aproximativ o cincime din numă-rul total de gospodării vizate de cercetare, astfel: 8.9% gospodării cu 5 membri, 6.3% gospodării cu 6 mem-

bri, 3.5% gospodării cu 7 membri, 1.4% gospodării cu 8 membri, aproximativ 2% gospodării cu 9-11 membri. Dacă în gospodăriile formate dintr-o singură persoană riscul major este reprezentat de lipsa persoanelor de suport cele mai de încredere, în gospodăriile cu număr mare de membri riscul apariţiei unor probleme sociale creşte o dată cu creşterea numărului de persoane ce formează respectiva gospodărie.

Graicul nr. 25. Număr de membri în gospodărie

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11 1.0%

0.7%

0.2%

1.4%

3.5%

6.3%

8.9%

12.9%

14.0%

20.3%

30.8%

0% 50% 100% 150% 200%

din care la şcoală

Copii cu vârste între 14-18 ani

din care la şcoală

Copii cu vârstă între 7-13 ani

din care la grădiniţă

Copii cu vârste între 3-6 ani

din care la creşă

Copii cu vărste între 0-2 ani 60

16

132

63

192

137

94

44

Numărul de copii care trăiesc în familii cu (potenţial de) risc social variază pe categorii de vârstă. În familii-le incluse în cercetare doar aproximativ un sfert dintre copiii cu vârste cuprinse între 0-2 ani sunt înscrişi la o creşă, mai puţin de jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 3-6 ani sunt înscrişi la o grădiniţă (apro-

ximativ 48%), în jur de 70% dintre copiii cu vârste în-tre 7-13 ani sunt cuprinşi în învăţământul primar sau general, în vreme ce mai puţin de jumătate din copiii cu vârste cuprinse între 14-18 ani sunt înscrişi la şcoală (aproximativ 47%).

Graicul nr. 26. Numărul de copii care trăiesc în familii cu potenţial de risc social

3938





Aproximativ 81% din copiii înscrişi la şcoală frecventează cursurile şcolare zi de zi, 6% dintre aceştia merg la şcoală câteva zile pe săptămână, 3% merg la şcoală mai rar iar 10% nu merg deloc.

Graicul nr. 27. Frecventarea cursurilor şcolare de copiii de vârstă şcolară

0% 20% 40% 60% 80% 100%

În �ecare zi de şcoală

Câteva zile pe săptămână

Mai rar

Nu merg 10%

3%

6%

81%

Motivele cele mai frecvente pentru care copiii nu merg la şcoală în iecare zi sunt cele menţionate de obicei în contextul acestei întrebări: absenţa îmbră-cămintei/încălţămintei corespunzătoare (27% primă menţiune şi 29% a doua menţiune), lipsa rechizitelor şcolare (20% primă menţiune şi 10% a doua menţiu-ne), cheltuieli prea mari cu şcolarizarea (18% primă

menţiune şi 29% a doua menţiune), ajutorul oferit în gospodărie / nevoia de a munci (11% primă menţiu-ne). Sunt însă indicate şi alte motive, precum faptul că nu le place la şcoală, probleme de sănătate de lungă durată, costul transportului până la şcoală sau faptul că nu au nevoie de şcoală.

Graicul nr. 28. Motivele pentru care copiii nu frecventează şcoala

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Din cauza profesorilor

Din cauza colegilor

Costul transportului

Nu au nevoie de şcoală

Repetenţie

Probleme de sănătate de lungă durată

Nu le place la şcoală

Ajută în gospodărie/munceşte

Cheltuielile cu şcolarizarea sunt prea mari

Lipsa rechizitelor şcolare

Absenţa îmbrăcămintei/încălţămintei


29%

10%

29%

0%

3%

3%

10%

3%

3%

6%

3%

27%

20%

18%

11%

9%

7%

2%

2%

2%

0%

0%

Familiile în care trăiesc persoane dependente de ajutorul unui alt membru se confruntă cu noi riscuri în ceea ce priveşte excluziunea socială. Astfel:

◆ În 12% din gospodării pot i întâlnite persoa-ne cu dizabilităţi izice, vizuale şi/sau auditive care nu se descurcă fără ajutorul altei persoane, în vreme ce în 16% din gospodării persoanele cu dizabilităţi izice, vizuale şi/sau auditive se descurcă cu puţin ajutor.

◆ Persoane cu probleme de deplasare în interiorul sau în afara locuinţei, care nu se descurcă fără ajutorul altor persoane, pot i întâlnite în 10% din gospodării, în vreme ce persoanele cu ast-fel de probleme care se descurcă cu puţin ajutor pot i întâlnite în 11% din gospodării.

◆ În 10% din gospodării trăiesc persoane care în-tâmpină probleme în ceea ce priveşte igiena personală şi care nu se descurcă fără ajutorul altei persoane, în vreme ce în 7% din gospodă-rii trăiesc persoane cu probleme privind igiena personală dar care se descurcă cu puţin ajutor.

◆ În aproximativ 9% din gospodării pot i întâl-nite persoane dependente în totalitate de alte

persoane, care au probleme cu asigurarea hranei şi în 5% din gospodării trăiesc persoane care nu se pot hrăni fără ajutorul unei alte persoane.În 9% din gospodării trăiesc persoane care pot să-şi asigure hrana (să gătească) dacă sunt ajutate puţin de cei din jur, iar în 8% din gospodării tră-iesc persoane care pot să se hrănească cu puţin ajutor din partea altora.

◆ În 5% din gospodării trăiesc persoane care au probleme de sănătate mentală care nu se descur-că fără ajutorul celorlalţi, în vreme ce în 8% din gospodării există persoane cu astfel de proble-me, dar care cu puţin ajutor din partea altora se descurcă în realizarea activităţilor cotidiene.

◆ În 4% din gospodării pot i întâlnite persoane care au probleme de comunicare cu cei din jur, care nu se descurcă fără ajutorul altora, în timp ce în 11% din numărul de gospodării persoanele pot comunica cu cei din jur cu puţin ajutor din partea altora.

Graicul nr. 29. Persoane dependente

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Persoane cu dizabilităţi �zice, vizuale, auditive

Persoane cu probleme de deplasare în afara/în interiorul locuinţei

Persoane cu probleme de igiena personală

Persoane care au probleme cu asigurarea hranei (gătit)

Persoane care nu se pot hrăni singure

Persoane cu probleme de comunicare cu cei din jur

Persoane cu proleme de sănătate mentală

Se descurcă cu puţin ajutor Nu se descurcă fără ajutorul altei persoane

8%

11%

8%

9%

7%

11%

16%

5%

4%

5%

9%

10%

10%

12%

4140





6. violenţa domestiCă

Din datele obţinute pentru itemii privind violenţa domestică, aparent, fenomenul nu este foarte răspândit. Pro-porţia mare de nonrăspunsuri la aceste întrebări, în speţă situaţia concretă în care subiectul refuză să dea un răspuns precis a�rmativ sau negativ, acoperă însă parţial alte cazuri de violenţă care reprezintă un tabu la nivelul gospodăriilor. Pe baza statisticilor3 oferite de autorităţi sau instituţii de cercetare, putem presupune că situaţiile de violenţă domestică (apărute pe fondul diverselor probleme de natură personală şi familială cu care se con-fruntă) sunt mult mai frecvente decât lasă să se înţeleagă persoanele incluse în cercetare.

Dintre situaţiile de violenţă analizate în cercetare, itemul pentru care s-a înregistrat cea mai mare recunoaştere a apariţiei cazurilor este „câteodată se mai întâmplă ca soţia (soţul) sau/şi copiii să ie loviţi atunci când sunt certuri în familie”; pentru acest item, proporţia de răspunsuri airmative a fost de 11.5%, în vreme ce răspunsurile negative au cumulat 69.8% iar non-răspunsurile au totalizat 18.7%.Aproximativ 9.3% dintre persoanele incluse în cercetare declară că „în ultimul an s-a întâmplat să îşi dorească să plece de acasă datorită certurilor, violenţelor din familie”; 72% dintre respondenţi răspund negativ, iar proporţia de non-răspunsuri este de 18.7%. Mai mult decât atât, 7.9% dintre respondenţi declară că în gospodăria lor „se întâmplă câteodată ca, datorită certurilor, soţia (soţul) şi/sau copiii să plece un timp de acasă”. Puţin sub 5% dintre respondenţi spun că s-a întâmplat în ultimul an „să le ie frică de soţ/soţie/partener/parteneră de viaţă” sau „să le ie frică să se întoarcă acasă de la serviciu sau cumpărături”.

Graicul nr. 30. Situaţii de violenţă domestică întâlnite în familiile / gospodăriile respondenţi-lor

3 Sursa: htp://www.avoncampaniisociale.ro/campaniarespectului/despre-violenta-domestica ◆ La iecare 30 de secunde o femeie din România este victimă a violenţei domestice. ◆ În 2007 au fost înregistrate 4500 victime, dintre care 50 au decedat. 56% dintre cazurile de violenţă domestică au fost înregistrate în mediul urban, iar 44% în mediul rural.

◆ În 2010 aproape 12.000 de femei au căzut victime ale violenţei domestice. 99 au murit. ◆ În primele 3 luni ale anului 2011 au fost înregistrate 1.400 de cazuri de violenţă domestică. 27 de persoane au murit. ◆ 75% dintre cazurile de violenţă domestică nu sunt raportate. ◆ 61% dintre români consideră că violenţa în familie este o chestiune privată, iar 33% consideră că poliţia ar trebui să intervină. ◆ 40% dintre români consideră că violenţa domestică nu e niciodată justiicată. ◆ Doar 66% din populaţie consideră că soţul ce îşi bate frecvent soţia trebuie pedepsit de lege. ◆ 44% dintre români cred că “nu trebuie să te amesteci în familia altuia, când vezi că cineva este agresat izic”.

În subgrupul persoanelor care se confruntă cu situaţii de violenţă domestică, problemele care sunt mențio-nate cel mai frecvent sunt lipsa resurselor inanciare (86% dintre respondenţi), problemele personale (38%

dintre respondenţi),lipsa unui loc de muncă (20% dintre respondenţi) sau certurile în urma consumului de alcool (16% dintre respondenţi), şi în mai mică mă-sură problemele de sănătate sau problemele familiale.

Graicul nr. 31. Probleme în familie ale persoanelor care se confruntă cu situaţii de violenţă domestică

0% 20% 40% 60% 80% 100%

S-a întâmplat în ultimul an să îi �e frică să se întoarcă acasă de la serviciu, cumpărături etc.

S-a întâmplat în ultimul an să îi �e frică de sot/soţie sau partener/parteneră.

Câteodată se întâmplă ca, datorită certurilor, soţia (soţul)

sau/şi copiii să plece un timp de acasă.

S-a întâmplat în ultimul an să îşi dorească să plece de acasă

datorită certurilor, violenţelor din familie.

Câteodată se mai întâmplă ca soţia (soţul) sau/şi copiii să �e loviţi atunci când sunt

certuri în familie.18.7%

18.7%

19.3%

19.8%

19.3%

69.8%

72.0%

72.8%

75.6%

76.6%

11.5%

9.3%

7.9%

4.5%

4.2%

Non-răspunsuri Nu Da

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Probleme familiale (inclusiv ale copiilor)

Violenţa din familie

Probleme cu sănătatea(personale sau ale unui membru al familiei)

Certuri în urma consumului de alcool

Lipsa unui loc de muncă

Probleme personale

Lipsa resurselor �nanciare 86%

38%

20%

16%

11%

9%

3%

Suportul aşteptat pentru rezolvarea problemelor care pot conduce la situaţii de violenţă domestică se concretizează în sprijin inanciar (63% dintre respon-denţi), sprijin pentru căutarea şi ocuparea unui loc de muncă (39% dintre respondenţi), ajutor medical (33%

dintre respondenţi), consiliere psihologică şi/sau so-cială (15% respectiv 14% dintre respondenţi). Aproxi-mativ 4% dintre persoanele incluse în cercetare consi-deră că nu pot i ajutate să îşi rezolve aceste probleme.

Graicul nr. 32. Sprijinul aşteptat pentru rezolvarea problemelor care pot conduce la situaţii de violenţă domestică

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Ajutor pentru rezolvareajuridică a problemelor

Nu poate � ajutat(ă)să îşi rezolve aceste probleme

Altceva

Consiliere socială

Consiliere psihologică

Ajutor medical

Sprijin pentru căutareaşi ocuparea unui loc de muncă

Sprijin �nanciar 63%

39%

33%

15%

14%

10%

4%

2%

4342





Situaţiile asumate de violenţă domestică în propriile familii sunt completate de cazurile de violenţă do-mestică apărute în mediul social de suport (în fa-miliile prietenilor/vecinilor/ cunoştinţelor). Fiind solicitaţi să menţioneze dacă au cunoştinţă de cazuri de bătaie a copiilor sau femeilor din acele familii, 41%

dintre respondenţi au declarat că ştiu de bătăi aplicate femeilor şi 39% ştiu de bătăi aplicate copiilor. Într-un astfel de mediu, posibilitatea de apariţie a unui com-portament violent creşte, în contextul reacţiei inadec-vate a vecinătăţii.

Graicul nr. 33. Cazuri de violenţă domestică - bătăi - în vecinătate (cunoştinţe/prieteni/vecini)

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Copii

Femei 41%

39%

Mult mai aproape de statisticile oiciale se situează răspunsurile referitoare la frecvenţa de manifestare a cazurilor de violenţă domestică. Astfel, în 65% din familiile vizate de cercetare un adult strigă la un copil cel puţin de câteva ori pe an, în vreme ce în 19% din familii acest lucru se petrece aproape zilnic.

În 57% dintre familii un bărbat strigă la femeie de câ-teva ori pe an, în timp ce în 16% din familii acest lu-cru se întâmplă aproape zilnic. Un membru al familiei este înjurat aproape zilnic în 15% din familii sau de mai multe ori într-o săptămână în 10% din familii.

Copiii sunt pedepsiţi prin bătaie aproape zilnic în 7% dintre familii sau de mai multe ori într-o săptămână în 11% dintre familii.

Pedepsirea femeilor prin bătaie se întâmplă aproape zilnic în 5% din familii şi de mai multe ori pe săptămâ-nă în 9% din familii. Certuri în care copiii sunt bătuţi au loc aproape zilnic în 7% dintre familii şi de mai mul-te ori într-o săptămână în 5% dintre familii.

Certuri în care femeile sunt bătute au loc aproape zil-nic în 6% din familii şi de mai multe ori pe săptămână în 8% din familii. Şi ameninţările cu bătaia sunt frec-vente: în 6% din familii acest lucru se petrece aproape zilnic, în 11% din familii acest lucru se întâmplă de mai multe ori într-o săptămână, în 10% din familii de mai multe ori pe lună iar în 18% din familii de câteva ori pe an.

Nici situaţiile în care o femeie strigă la un bărbat nu sunt rare: în 52% din familii acest lucru se întâmplă cel puţin de câteva ori pe an, în 12% din familii de câteva ori pe lună şi în 11% din familii aproape zilnic.

În 16% din familii o femeie îşi loveşte soţul/partene-rul cel puţin de câteva ori pe an pentru a-l pedepsi, în timp ce în 3% din familii acest fapt se petrece aproape zilnic.

Graicul nr. 34. Frecvenţa situaţiilor de violenţă domestică

Modalităţile de sprijin al persoanelor ce sunt agre-sate de un alt membru al familiei sunt, în principal, consilierea psihologică (45% dintre respondenţi), su-portul oferit de un centru de specialitate (37% dintre respondenţi), implicarea autorităţilor de ordine pu-blică (30% dintre respondenţi) sau consilierea soci-

ală (27% dintre respondenţi). Divorţul este privit ca o soluţie de 19% dintre respondenţi, iar oferirea unui suport inanciar ar i binevenită pentru 13% dintre res-pondenţi; tratamentul medical şi oferirea de sprijin moral sunt considerate moduri eiciente de sprijin de către 11% dintre respondenţi.

Graicul nr. 35. Modalităţi de sprijin/ajutor al persoanelor agresate de un membru al familiei

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Au loc certuri în care un bărbat este bătut

O femeie îşi loveşte soţul/partenerul pentru a-l pedepsi

Femeile sunt pedepsite prin bătaie

Un membru al familiei este împiedicat să îşi exercite drepturile şi libertăţile

Au loc certuri în care femeile sunt bătute

Cineva din familie este ameninţat cu bătaia

Au loc certuri în care copiii sunt bătuţi

Copii sunt pedepsiţi prin bătaie

O femeie strigă la un bărbat

Cineva din familie este înjurat

Un bărbat strigă la o femeie

Un adult strigă la un copil 19% 12% 20% 14%

16% 9% 17% 15%

15% 10% 13% 18%

11% 9% 12% 20%

7% 11% 13% 14%

7% 5% 14% 12%

6% 11% 10% 18%

12%6% 8% 6%

5% 6% 5% 4%

9%5% 9% 12%

3% / 3% / 2% / 9%

2% / 5% / 4% / 6%

Aproape zilnic De mai multe ori într-o săptămână De câteva ori pe lună De câteva ori pe an

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Oferirea de sprijin moral

Tratament medical

Suport �nanciar

Divorţ

Consiliere socială

Implicarea autorităţilor de ordine publică

Într-un centru de specialitate

Consiliere psihologică 45%

37%

30%

27%

19%

13%

11%

11%

4544





7. aCCesibilitatea la seRviCii şi pRestaţii din domeniul soCial

Capitalul social disponibil persoanelor incluse în cercetare atunci când au de rezolvat o problemă cu autorităţile locale este constituit în principal din membrii familiei (51% dintre respondenţi) sau din cunoscuţi/vecini/prieteni (31% dintre respondenţi). Pentru puţin peste un sfert dintre respondenţi (27%), specialiştii din ONG-uri reprezintă acele persoane

resursă care pot i contactate pentru facilitarea comu-nicării cu autorităţile. Aproximativ 1 din 4 persoane declară că se descurcă singur(ă), aproximativ 1 din 5 persoane spun că, pe cât posibil, evită interacţiunea cu autorităţile, în vreme ce 5% dintre respondenţi declară că nu ştiu la cine să apeleze.

Graicul nr. 36. Capitalul social utilizat în rezolvarea unor probleme cu autorităţile

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Nu ştie la cine să apeleze

Pe cât posibil evită înteracţiunea cu autorităţile

Se descurcă singur(ă)

Specialişti din ONG

Cunoscuţi/vecini

Familie 51%

31%

27%

24%

22%

5%

Apelul la aceste persoane este de înţeles din perspecti-va încrederii pe care o acordă diferitelor categorii de persoane: respondenţii au foarte multă încredere în fa-milie (59%), ONG-uri locale (14%) şi prieteni (10%), destul de multă încredere în prieteni (35%), ONG-uri

locale (26%) şi cunoscuţi (25%). Setul de întrebări re-feritoare la capitalul de încredere arată că persoanele incluse în cercetare nu au deloc încredere în vecini (37%), în autorităţile locale (36%) şi în oameni în ge-neral (34%).

Graicul nr. 37. Capitalul de încredere acordat diferitelor categorii de persoane

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Familie

Prieteni

Cunoscuţi

Vecini

Oameni, în general

Autorităţi locale

ONG-uri locale

Foarte multă Destul de multă Nu prea multă Deloc

14%

5%

1%

4%

5%

10%

59%

26%

24%

19%

20%

25%

35%

19%

27%

35%

45%

40%

50%

39%

10%

32%

36%

34%

37%

20%

16%

11%

Posibilităţile de suport social pentru persoanele defavorizate sunt cunoscute în mare măsură de 15% dintre respondenţi, nici mult, nici puţin de 26% dintre respondenţi, în mică măsură de 39% dintre respondenţi şi deloc de 20% dintre respondenţi.

Graicul nr. 38. Cunoaşterea posibilităţilor de suport social pentru persoanele defavorizate

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

În mare măsură

Nici mult, nici puţin

În mică măsură

Deloc 20%

39%

26%

15%

Sursele de informare în mare măsură preferate pentru a ala posibilităţile de suport social sunt autorităţile locale şi ONG-urile, în vreme ce rudeniile/vecinii/prietenii (36%) şi liderii locali (36%) sunt în mică măsură preferate.

Graicul nr. 39. Surse de informare privind posibilităţile de suport social pentru persoane defavorizate

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Alte surse

Lideri locali

Biserică

Media

Rudenii/vecini/prieteni

ONG

Autorităţi locale

Deloc În mică măsură Nici mult, nici puţin În mare măsură

26%

28%

27%

55%

51%

80%

27%

31%

36%

30%40%

28%

36%

15%

25%

23%

23%

17%

12%

11%

2%

22%

18%

14%

12%

6%

3%

3%

În opinia respondenţilor, intervenţia autorităţilor şi ONG-urilor în sprijinul persoanelor defavori-zate ar trebui să se concretizeze în crearea de locuri de muncă pentru aceste categorii (40% dintre respon-denţi), acordarea ajutoarelor inanciare sau materiale

(33% dintre respondenţi), subvenţionarea sau acor-darea de medicamente gratuite (32% dintre respon-denţi) şi acordarea de servicii de informare şi consi-liere pe diverse probleme (30% dintre respondenţi). Un interes mai scăzut din partea persoanelor cuprinse

4746





în cercetare există pentru acordarea de subvenţii pen-tru transport sau întreţinere (6% dintre respondenţi), înlăturarea barierelor lingvistice (10% dintre respon-

denţi), oferirea de asistenţă medicală sau socială la do-miciliu, respectiv ofertele de activităţi pentru copii şi mame (cu câte 12% dintre respondenţi).

Graicul nr. 40. Modalităţi de ajutor/sprijin din partea autorităţilor şi ONG-urilor pentru persoanele defavorizate

Servicii sociale şi prestaţii sociale acordate de au-torităţi. În cercetare au fost identiicate 48 de tipuri de prestaţii şi servicii sociale ce sunt acordate în prezent de autorităţi şi instituţii care îşi desfăşoară activitatea la nivel local sau judeţean. Principalii furnizori de ser-vicii şi prestaţii sociale sunt DGASPC - Direcţia Ge-nerală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (or-

ganizată la nivel judeţean) şi SPAS - Serviciul Public de Asistenţă Socială (organizată la nivelul municipiu-lui Satu Mare), plăţile către beneiciarii drepturilor de natură inanciare iind asigurate ie din bugetele pro-prii, al municipiului/judeţului, ie prin cel al Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale.

Dintre serviciile şi prestaţiile sociale acordate prin intermediul SPAS, în ordine descrescătoare a frecvenţei de menţionare, persoanele vizate de cercetare (respondenţi sau alţi membri din familie/gospodărie) au solicitat şi/sau au beneiciat în ultimii 2 ani de dreptul la:

◆ Alimente din fonduri comunitare: 36% ◆ Ajutor pentru încălzire în sezonul rece: 33% ◆ Locuinţă socială: 26% ◆ Venitul minim garantat: 16% ◆ Ajutor inanciar de susţinere a familiei monoparentale: 13% ◆ Indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap grav: 12% ◆ Adăpost de noapte (Centrul Social de Urgenţă): 8% ◆ Creşă socială: 7% ◆ Masă la cantina socială: 4% ◆ Asistent personal angajat pentru persoanele cu handicap grav: 4%.

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Să acorde subvenţii pentru transport/întreţinere

Să înlăture barierele lingvistice

Să ofere asistenţă medicală/socială la domiciliu

Să ofere activităţi pentru copii şi mame

Să ofere servicii medicale adecvate

Să acorde servicii de informare şi consiliere pe diverse probleme

Să subvenţioneze/să ofere gratuit medicamente

Să acorde ajutoare �nanciare (bani)sau materiale (produse)

Să creeze locuri de muncăspecial pentru aceste categorii 40%

33%

32%

30%

18%

12%

12%

10%

6%

Graicul nr. 41. Servicii şi prestaţii sociale acordate de SPAS

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Asistent personal angajat pentru persoanele cu handicap grav

Masă la cantină socială

Creşă socială

Adăpost de noapte(centru social de urgenţă)

Indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap grav

Ajutor �nanciar de susţinere a familiei monoparentale

Venitul minim garantat

Locuinţă socială

Ajutor pentru încălzire în sezonul rece

Alimente din fonduri comunitare 36%

33%

26%

16%

13%

12%

8%

7%

4%

4%

Dintre serviciile şi prestaţiile sociale acordate prin in-termediul DGASPC, în ordine descrescătoare a frec-venţei de menţionare, persoanele vizate de cercetare (respondenţi sau alţi membri din familie/gospodărie) au solicitat şi/sau au beneiciat în ultimii 2 ani de drep-tul la:

◆ Indemnizaţie acordată persoanelor cu handi-cap: 19%

◆ Obţinerea certiicatului de încadrare în grad de handicap: 14.3%

◆ Centre rezidenţiale/de tip familial pentru copii: 2.1%

◆ Centre rezidenţiale pentru mamă şi copil alaţi în situaţii de risc: 1.4%

◆ Centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice: 1.1%

◆ Centre rezidenţiale pentru persoane cu handi-cap: 0.8%

◆ Centre rezidenţiale pentru victimele traicului de iinţe umane: 0.5%.

Graicul nr. 42. Servicii şi prestaţii sociale oferite de DGASPC

0 5 10 15 20

Centre rezidenţiale pentru victimele tra�cului de �inţe umane

Centre rezidenţiale pentru persoanecu handicap

Centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice

Centre rezidenţiale pentru mamă şi copil a�aţi în situaţii de risc

Centre rezidenţiale/de tip familial pentru copii

Obţinerea certi�catului de încadrare în grad de handicap

Indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap (DGASPC) 19.0%

14.3%

2.1%

1.4%

1.1%

0.8%

0.5%

4948





Dintre serviciile şi prestaţiile sociale acordate prin intermediul Casei de Asigurări de Sănătate şi a insti-tuţiilor medicale inanţate din bugetul acesteia, al Ca-sei Judeţene de Pensii şi al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în ordine descrescătoare a frecvenţei de menţionare, persoanele vizate de cerce-tare (respondenţi sau alţi membri din familie/gospo-dărie) au solicitat şi/sau au beneiciat în ultimii 2 ani de dreptul la:

◆ Medicamente gratuite sau compensate: 46% ◆ Servicii medicale de urgenţă: 29%

◆ Obţinerea pensiei de boală: 11% ◆ Obţinerea pensiei la limita de vârstă: 6% ◆ Consiliere şi orientare pentru (re)integrarea

profesională: 6% ◆ Declararea incapacităţii de muncă: 6% ◆ Obţinerea unor dispozitive medicale gratuite

sau compensate: 5% ◆ Bilete gratuite sau compensate pentru tratament

în staţiuni: 4% ◆ Indemnizaţia de şomaj / Alocaţia de sprijin: 4% ◆ Participarea la cursuri de (re)caliicare: 3% ◆ Obţinerea pensiei de urmaş/veteran: 1%.

Graicul nr. 43. Servicii şi prestaţii sociale oferite de Casa de Asigurări de Sănătate, Casa Judeţeană de Pensii şi AJOFM

0 10 20 30 40 50

Obţinerea pensiei de urmaş/veteran

Participarea la cursuri de (re)cali�care

Indemnizaţia de şomaj/alocaţie de sprijin

Bilete gratuite/compensate pentru tratament în staţiuni

Obţinerea unor dispozitive medicale gratuite sau compensate

Declararea incapacităţii de muncă

Obţinerea pensiei la limita de vârstă

Consiliere şi orientare pentru (re)integrarea profesională

Obţinerea pensiei de boală

Servicii medicale de urgenţă

Medicamente gratuite sau compensate 46%

29%

11%

6%

6%

6%

5%

4%

4%

3%

1%

Dintre serviciile şi prestaţiile sociale acordate prin in-termediul altor instituţii, în ordine descrescătoare a frecvenţei de menţionare, persoanele vizate de cerce-tare (respondenţi sau alţi membri din familie/gospo-dărie) au solicitat şi/sau au beneiciat în ultimii 2 ani de dreptul la:

◆ Servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială: 46%

◆ Alocaţie de stat pentru copii pe perioada şcola-rizării: 30%

◆ Înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate: 24%

◆ Produse de paniicaţie/lactate/fructe pentru elevi şi preşcolari: 18%

◆ Servicii de consiliere pentru diferite categorii de persoane cu diicultăţi: 11%

◆ Eliberarea actelor de identitate nesolicitate an-terior: 10%

◆ Transport în comun gratuit sau compensat: 9% ◆ Servicii pentru persoane condamnate: 7% ◆ Burse sociale: 4%

◆ Indemnizaţie pentru mame: 4% ◆ Suport psihopedagogic în învăţare: 3% ◆ Intervenţia poliţiei în situaţii de violenţă do-

mestică: 3%

◆ Bani de liceu: 3% ◆ Evaluare educaţională pentru obţinerea înca-

drării CES: 2% ◆ Bani de calculator: 1%

Graicul nr. 44. Servicii şi prestaţii sociale oferite de alte instituţii

0 10 20 30 40 50

Bani de calculator

Evaluarea educaţională pentru obţinerea încadrării în CES

Bani de liceu

Intervenţia poliţiei în situaţii de violenţă domestică

Suport psihopedagogic în învăţare

Indemnizaţie pentru mame

Bursă socială

Servicii pentru persoane condamnate

Transport în comun gratuit sau compensat

Eliberarea actelor de identitate nesolicitate anterior

Servicii de consiliere pentru diferite categorii de persoane cu di�cultăţi

Produse de pani�caţie/lactate/fructe pentru elevi şi preşcolari

Înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate

Alocaţie de stat pentru copii pe perioada şcolarizării

Servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială 46%

30%

24%

18%

11%

10%

9%

7%

4%

4%

3%

3%

3%

2%

1%

În tabelul următor sunt prezentate informaţii referi-toare la proporţia persoanelor care ar i avut nevoie de anumite tipuri de servicii şi/sau prestaţii sociale oferi-te de autorităţi, dar care nu au putut beneicia de aces-tea, ie pentru că nu au ştiut cum să le obţină, ie pentru că au încercat, dar nu au reuşit să le obţină. În paleta de servicii şi prestaţii sociale disponibile există câteva care au fost într-o mai mică măsură accesibile publi-cului interesat: servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială – în acest caz 27% dintre persoanele care nu au beneiciat de acest servi-

ciu declară că ar i avut nevoie, dar nu au ştiut cum să obţină; venitul minim garantat – aproximativ 13% din persoanele care nu au beneiciat de acest serviciu spun că nu au ştiut cum să obţină această prestaţie, deşi ar i avut nevoie; alte servicii/prestaţii sociale menţionate mai des sunt alimentele din fonduri comunitare, masa la cantina socială, ajutorul de încălzire pentru sezonul rece, locuinţa socială, bilete de tratament gratuite sau compensate, dispozitive medicale gratuite sau com-pensate, medicamente gratuite sau compensate, trans-port în comun gratuit sau compensat etc.

5150





Tabelul nr. 1. Proporţia persoanelor care ar i avut nevoie de anumite tipuri de servicii şi/sau prestaţii sociale oferite de autorităţi, dar care nu au putut beneicia de acestea

Ar fi avut nevoie, dar nu au ştiut cum să obţină*

Ar fi avut nevoie, au încercat, dar nu au reuşit să obţină*

Servicii de informare şi/sau consiliere rivind drepturile de natură socială

27.01% 8.53%

Ajutor inanciar de susţinere a familiei monoparentale 4.19% 9.68%

Venitul minim garantat 13.60% 7.55%

Indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap grav (SPAS) 3.57% 5.00%

Asistent personal angajat pentru persoanele cu handicap 1.85% 5.54%

Alimente din fonduri comunitare 16.49% 16.49%

Masa la cantina socială 11.76% 12.57%

Ajutor pentru încălzire în sezonul rece 12.65% 15.10%

Locuinţă socială 13.18% 8.53%

Adăpost de noapte (centru social de urgenţă) 4.78% 4.78%

Creşă socială 3.00% 5.67%

Creşă cu program normal 1.59% 5.41%

Centre rezidenţiale / de tip familial pentru copii 1.31% 4.58%

Centru rezidenţial pentru persoane vârstnice 3.61% 5.57%

Centru rezidenţial pentru persoane cu handicap 2.27% 4.87%

Centru rezidenţial pentru mamă şi copil alaţi în situaţii de risc 1.64% 4.93%

Centru rezidenţial pentru victimele traicului de iinţe umane 1.34% 4.70%

Obţinerea certiicatului de încadrare în grad de handicap 1.77% 6.36%

Indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap (DGASPC) 2.97% 5.58%

Eliberarea actelor de identitate nesolicitate anterior 3.93% 4.29%

Inlocuirea actelor de identitate deteriorate / pierdute / furate 5.47% 1.17%

Obţinerea pensiei la limita de vârstă 2.42% 7.27%

Obţinerea pensiei de boală 4.15% 6.92%

Obţinerea pensiei de urmaş / veteran 1.67% 5.02%

Declararea incapacităţii de muncă 1.97% 6.89%

Bilete gratuite/compensate pentru tratament în staţiuni 20.32% 5.48%

Obţinerea unor dispozitive medicale gratuite sau compensate 16.20% 5.99%

Medicamente gratuite sau compensate 29.57% 10.75%

Indemnizaţia de şomaj / alocaţia de sprijin 3.58% 6.19%

Consiliere şi orientare pentru (re)integrarea profesională 12.28% 11.08%

Participarea la cursuri de (re)caliicare 11.70% 8.77%



Servicii medicale de urgenţă 12.50% 7.66%

Intervenţia poliţiei în situaţii de violenţă domestică 4.82% 5.79%

Indemnizaţie pentru mame 0.68% 6.08%

Evaluare educaţională pentru obţinerea încadrării CES 1.02% 5.42%

Alocaţie de stat pentru copii pe perioada şcolarizării 1.44% 7.18%

Suport psiho-pedagogic în învăţare 2.03% 6.08%

Bursă socială 4.25% 6.54%

Bani de liceu 2.95% 5.25%

Bani de calculator 3.83% 5.75%

Produse de paniicaţie / lactate / fructe pentru elevi şi preşcolari

0.39% 5.02%

Transport în comun gratuit sau compensat 19.94% 8.28%

Servicii de consiliere anti-drog 5.36% 5.68%

Servicii de consiliere pentru romi 7.52% 6.27%

Servicii de consiliere pentru familiile cu copii alaţi în situaţii de risc

5.25% 6.89%

Servicii de consiliere pentru persoane cu handicap 5.83% 4.85%

Servicii de consiliere pentru persoane vârstnice 2.85% 5.06%

Servicii pentru persoane condamnate 0.77% 5.77%

* % din totalul persoanelor care au spus că nu au obţinut aceste servicii/prestaţii

Servicii sociale şi prestaţii sociale acordate de ONG-uri. În cercetare au fost incluse 18 tipuri de servicii şi prestaţii sociale acordate de organizaţiile non-guvernamentale locale. În ordinea descrescătoare a frecvenţelor înregistrate, persoanele vizate de cerce-tare (respondenţi sau alţi membri din familie/gospo-dărie) au beneiciat în ultimii 2 ani de:

◆ Îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare: 29%

◆ Medicamente gratuite sau compensate: 25% ◆ Servicii de informare şi/sau consiliere privind

drepturile de natură socială: 25% ◆ Produse alimentare (inclusiv cele distribuite pe

stradă, în sezonul rece): 22% ◆ Sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale:

19% ◆ Servicii medicale: 10%

◆ Servicii de consiliere şi suport în domeniul edu-caţional şi/sau profesional: 10%

◆ Servicii sociale pentru copii şi tineri în centre de zi: 9%

◆ Locuinţă socială sau de necesitate: 9% ◆ Servicii de cantină socială: 6% ◆ Cursuri de formare: 5% ◆ Servicii de îngrijire la domiciliu: 3% ◆ Servicii sociale pentru tinerii care au părăsit sis-

temul de instituţionalizare: 2% ◆ Centru rezidenţial pentru tinerii care au părăsit

sistemul de instituţionalizare: 2% ◆ Terapii ocupaţionale pentru persoane cu handi-

cap sau persoane vârstnice: 2% ◆ Terapii de recuperare pentru persoane cu handi-

cap sau persoane vârstnice: 2% ◆ Transport în comun gratuit sau compensat: 1%.

5352





Graicul nr. 45. Servicii şi prestaţii sociale acordate de ONG-uri Tabelul nr. 2. Proporţia persoanelor care ar i avut nevoie de anumite tipuri de servicii şi/sau prestaţii sociale oferite de organizaţiile non-guvernamentale locale



Servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială

38.33% 7.32%

Sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale 42.05% 5.30%

Produse alimentare (inclusiv cele distribuite pe stradă, în sezonul rece)

36.40% 9.58%

Imbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare

36.40% 5.60%

Centru rezidenţial pentru tinerii care au părăsit sistemul de instituţionalizare

1.31% 5.90%

Servicii sociale pentru tinerii care au părăsit sistemul de instituţionalizare

1.62% 5.52%

Servicii de cantină socială 14.04% 7.87%

Servicii de consiliere şi suport în domeniul educaţional şi/sau profesional

8.78% 6.27%

Servicii sociale pentru copii şi tineri în centre de zi 5.05% 3.70%

Medicamente gratuite sau compensate 42.07% 3.79%

Transport în comun gratuit sau compensat 28.83% 8.41%

Servicii de îngrijire la domiciliu 12.62% 5.68%

Terapii de recuperare (pentru persoane cu handicap, persoane vârstnice)

12.54% 5.20%

Terapii ocupaţionale (pentru persoane cu handicap, persoane vârstnice)

6.41% 5.45%

Locuinţă socială sau de necesitate 9.20% 5.21%

Serviicii de sprijin a copiilor cu boli maligne şi a familiilor acestora

1.84% 7.37%

Cursuri de formare 11.15% 6.81%

Servicii medicale 25.08% 4.44%

* % din totalul persoanelor care au spus că nu au obţinut aceste servicii/prestaţii

0 5 10 15 20 25 30


Terapii de recuperare pentru persoane cu handicap sau persoane vârstnice

Terapii ocupaţionale pentru persoane cu handicap sau persoane vârstnice



Servicii de îngrijire la domiciliu

Cursuri de formare

Servicii de cantină socială

Locuinţă socială sau de necesitate

Servicii sociale pentru copii şi tineri în centre de zi


Servicii medicale

Sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale



Medicamente gratuite sau compensate

Îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare 29%

25%

25%

22%

19%

10%

10%

9%

9%

6%

5%

3%

2%

2%

2%

2%

1%

În tabelul următor sunt prezentate informaţii referi-toare la proporţia persoanelor care ar i avut nevoie de anumite tipuri de servicii şi/sau prestaţii sociale ofe-rite de organizaţiile non-guvernamentale locale, dar care nu au putut beneicia de acestea, ie pentru că nu au ştiut cum să le obţină, ie pentru că au încercat, dar nu au reuşit să le obţină.

În paleta de servicii şi prestaţii sociale disponibile există câteva care au fost într-o mai mică măsură ac-cesibile publicului interesat: servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială –

aproximativ 38% dintre dintre persoanele care nu au beneiciat de acest serviciu declară că ar i avut nevoie, dar nu au ştiut cum să obţină; sprijin pentru obţine-rea unor drepturi sociale - 42% dintre persoanele care nu au beneiciat de acest serviciu, ar i avut nevoie de el, dar nu au ştiut cum poate i obţinut; alte aşteptări pe care beneiciarii le-au avut faţă de ONG-uri şi nu au ştiut cum să le obţină au fost legate de produse ali-mentare, îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte produse non-alimentare, medicamente gratuite sau compen-sate, sau transportul în comun gratuit sau compensat.

5554

seCţiunea 2. Date Specifice grupuri ţintă

Secţiunea 2. Date Specifice grupuri ţintă



SECŢIUNEA 2.

DATE SPECIFICE GRUPURI ŢINTĂ

1. gRupul ţintă 1: Copiii şi tineRii stRăzii

Proilul dominant al grupului ţintă:

◆ Trăiesc în stradă de peste 5 ani. ◆ Nu consumă alcool sau droguri. ◆ Lucrează de 3-5 ani cu specialiştii pentru rezolvarea propriilor probleme. ◆ Au ajuns în atenţia specialiştilor cu ajutorul altor persoane care trăiesc în stradă, care i-au sprijinit în

principal prin oferirea de îmbrăcăminte curată, hrană şi facilitarea obţinerii actelor personale. ◆ Au participat la proiectele şi programele de genul Caravana educativă. ◆ Cele mai diicile lucruri realizate au fost învăţarea regulilor de comportament şi convieţuire sau dez-

voltarea încrederii că pot să îşi organizeze singuri viaţa. ◆ Lucrul de care sunt foarte mândri este că au învăţat să scrie şi să citească. ◆ O amintire plăcută legată de activităţile la care au participat este Caravana prieteniei. ◆ Ar recomanda oricând altor persoane care trăiesc pe stradă sprijinul specialiştilor cu care au lucrat. ◆ Principalele schimbări în modul de viaţă pe care şi le-au propus sunt renunţarea la comportamente-

le agresive şi îndepărtarea de actualul anturaj.

În subeşantionul analizat în acest capitol au fost incluşi 34 de subiecți din grupul țintă copii şi tineri ai străzii. Datele au fost obţinute de la persoane beneiciare ale serviciilor şi prestaţiilor oferite de un ONG local.

Există o proporţionalitate directă între perioada de timp de când persoanele din acest grup ţintă trăiesc în stradă (vezi Graicul nr. 46) şi perioada de timp de când specialiştii Asociaţiei Stea le asigură diverse ser-vicii de suport pentru a-şi rezolva problemele (vezi Graicul nr. 47).

Majoritatea copiilor şi tinerilor străzii trăiesc în stra-dă de cel puţin 3 ani (aproximativ 4 din 5 persoane), în vreme ce 4 din 10 persoane trăiesc în stradă de pes-

te 5 ani; în jur de 9% dintre aceste persoane trăiesc în stradă de cel mult 3 ani de zile, iar alţi 9% dintre ele nu îşi mai amintesc de când au ajuns să trăiască în aceste condiţii.

Jumătate din numărul total de persoane din acest grup ţintă declară că lucrează cu specialiştii asociaţiei de 3-5 ani, iar aproximativ un sfert spun că au început să cola-boreze cu aceşti specialişti începând din acest an.

Graicul nr. 46. Perioada de când trăiesc în stradă

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Nu îşi aminteşte

De peste 5 ani

De 3-5 ani

De 1-2 ani

Începând din acest an 6%

3%

36%

45%

9%

Graicul nr. 47. Perioada de când lucrează cu specialiştii

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Nu îşi aminteşte

De peste 5 ani

De 3-5 ani

De 1-2 ani

Începând din acest an 27%

7%

50%

7%

10%

În jur de 65% dintre persoane declară că nu consumă alcool sau droguri, 9% spun că sunt consumatori de dro-guri, iar aproximativ 24% dintre acestea spun că sunt consumatori de alcool şi droguri.

Graicul nr. 48. Tipare de consum alcool sau droguri: consumaţi alcool sau droguri?

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Da, alcool şi droguri

Da, droguri

Nu 67%

9%

24%

5756





În majoritatea lor, aceste persoane au ajuns să bene-icieze de serviciile oferite de Asociaţia Stea �e da-torită altor persoane care trăiesc în stradă, �e au fost identi�cate direct de echipa mobilă care acţionează pe străzile municipiului. O singură persoană din cele 34 cuprinse în grupul ţintă spune că nu ar recomanda şi altor persoane care trăiesc în stradă să solicite spriji-nul specialiştilor organizaţiei, toate celelalte consideră

că acest lucru este dezirabil pentru persoanele care do-resc să îşi rezolve problemele. 3 din 4 persoane aparţi-nând acestui grup ţintă au participat la programele şi proiectele desfăşurate de-a lungul timpului de Aso-ciaţia Stea. Programele şi proiectele care le-au plăcut cel mai mult au fost caravanele educative, activităţile educative de la centrul de zi, activităţile de alfabetizare şi proiectele de teatru.

Graicul nr. 49. Modalităţi de acces la serviciile Asociaţiei Stea

Alte persoane l-au îndrumat către ONG

A fost găsit pe stradă de echipa mobilă

Cu ajutor altor persoane care trăiesc pe stradă53%

3%

44%

Cumulând cele trei menţiuni ale respondenţilor refe-ritoare la modul în care au fost sprijiniţi în rezolvarea propriilor probleme, obţinem o hartă a serviciilor so-ciale de suport cele mai accesate de persoanele din acest grup ţintă.

Astfel, 74% dintre persoanele vizate de cercetare au avut nevoie şi li s-a oferit îmbrăcăminte curată şi/sau posibilitatea de a-şi spăla hainele. 62% dintre respon-denţi au avut nevoie de hrană; aceştia au beneiciat de-a lungul timpului de diferite produse alimentare primite prin intermediul Asociaţiei Stea. 38% dintre persoane au fost ajutate să obţină documente perso-nale (carte de identitate, certiicat de handicap etc.) iar 32% dintre persoane consideră că de mare ajutor le-a fost participarea la activităţi educative; consilierea socială a reprezentat o soluţie pentru 24% dintre per-soanele din acest grup ţintă.

Mai puţin relevante pentru copiii şi tinerii străzii s-au dovedit a i activităţile în care au învăţat să îşi organize-ze singuri viaţa în condiţiile traiului în stradă (3% din-tre respondenţi), sprijinul pentru continuarea şcolii (3% dintre respondenţi), sprijinul pentru găsirea unui loc de muncă (3% dintre respondenţi) sau sprijinul pentru a intra din nou în contact cu familia (3% dintre respondenţi).

Graicul nr. 50. Modul în care au fost sprijiniţi de specialiştii Asociaţiei Stea (cumulat - 3 menţiuni)

0 10 20 30 40 50 60 70 80

A fost învățat să își organizeze viața chiar dacă trăiește în stradă

A fost sprijinit să continue școala

A fost sprijinit să își găsească un loc de muncă.

A fost ajutat să intre din nou în contact cu familia

A fost sprijinit să renunțe la cerșetorie

A fost învățat cum să își împartă banii

A fost sprijinit să renunțe la consumul de alcool și/sau droguri

A fost învățat să respecte regulile de comportament și conviețuire

A avut parte de îngrijire socio-medicală

A fost ajutat să își găsească un adăpost pe timpul nopții

A discutat despre problemele sale și a încercat să caute soluții pentru acestea

A participat la activitățile educative

A fost ajutat să obțină acte personale (carte de identitate, certi�cat de handicap etc.)

I s-a oferit hrană

I s-a oferit îmbrăcăminte curatăși/sau posibilitatea de a-și spăla hainele 74%

62%

38%

32%

24%

15%

12%

12%

6%

6%

3%

3%

3%

3%

3%

Cele mai diicile achiziţii pe parcursul activităţilor facilitate de specialiştii din domeniu au fost să înveţe să respecte regulile de comportament şi de supravie-ţuire (68% dintre respondenţi), să creadă că pot să îşi organizeze singuri viaţa (44% dintre respondenţi), să îşi împartă banii (26% dintre respondenţi), să renun-ţe la alcool şi/sau droguri (21% dintre respondenţi), să continue sau să termine şcoala (15% dintre respon-denţi), să renunţe la cerşetorie şi/sau prostituţie (15% dintre respondenţi).

Lucrurile învăţate de care sunt cei mai mândri sunt alfabetizarea (învăţarea cititului, scrisului, număratu-

lui) şi conştientizarea nevoii de a-şi trimite copiii la şcoală, deprinderile de igienă personală, nevoia de a-i respecta pe cei din jur, controlul stărilor de agresivita-te, dar şi conştientizarea riscului abuzului de alcool şi droguri sau renunţarea la jocuri de noroc.

Amintirile plăcute legate de activităţile în care s-au implicat au ca obiect piesele de teatru în care au jucat, activităţile desfăşurate cu voluntarii din Franţa, cara-vanele educative şi balul organizat la inalul uneia din-tre caravane, excursia în Franţa, activităţile sportive şi jocurile, taberele de vară, dar şi mâncarea caldă şi cea-iul primit în zilele reci sau prima zi de şcoală a copiilor.

5958





Graicul nr. 51. Cele mai grele lucruri învăţate/realizate de beneiciarii serviciilor

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Să își găsească și să păstreze un loc de muncă

Să renunțe la cerșetorie și/sau prostituție

Să continue școala/să termine școala

Să renunțe la alcool și/sau droguri

Să își împartă banii

Să creadă că pot să își organizeze singuri viața

Să învețe să respecte regulile de comportament și de conviețuire 68%

44%

26%

21%

15%

15%

6%

Schimbările în modul de viaţă propuse pentru urmă-toarea perioadă sunt, în ordine descrescătoare a prefe-rinţelor, următoarele: renunţarea la comportamentele agresive (38% dintre respondenţi), îndepărtarea de actualul anturaj (35% dintre respondenţi), renunţarea

la comportamente autodistructive (32% dintre res-pondenţi), învăţarea cititului şi scrisului (21% dintre respondenţi), căutarea unui loc de muncă şi păstrarea acestuia (18% dintre respondenţi) sau mersul la şcoală (12% dintre respondenţi).

Graicul nr. 52. Schimbări propuse în modul de viaţă în următoarea perioadă

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Să facă un curs de cali�care

Să meargă la școală

Să își caute un loc de muncă și să încerce să îl păstreze

Să învețe să scrie și să citească

Să renunțe la comportamentele autodistructive

Să se îndepărteze de actualul anturaj (prieteni, cunoscuți)

Să renunțe la comportamentele agresive 38%

35%

32%

21%

18%

12%

3%

2. gRupul ţintă 2: peRsoane adulte făRă adăpost


◆ Trăiesc în stradă de peste 5 ani. ◆ Consumă alcool. ◆ Lucrează de cel mult 2 ani cu specialiştii pentru rezolvarea propriilor probleme. ◆ Au ajuns în atenţia specialiştilor cu ajutorul unor persoane care i-au îndrumat către Centru. Aceştia

i-au sprijinit în principal prin asigurarea unui adăpost pe timpul nopţii, asigurarea hranei şi obţinerea documentelor personale.

◆ Au participat la programele socio-profesionale şi la caravane cu proil educativ. ◆ Cele mai diicile lucruri realizate au fost dezvoltarea încrederii că pot să îşi organizeze singuri viaţa şi

renunţarea la consumul de alcool sau droguri. ◆ Lucrurile de care sunt foarte mândri sunt controlul consumului de alcool şi importanţa acordată

igienei personale. ◆ Amintirile plăcute au fost cele legate de activităţile de consiliere individuală şi de grup. ◆ Ar recomanda oricând altor persoane care trăiesc pe stradă sprijinul specialiştilor cu care au lucrat. ◆ Principalele schimbări în modul de viaţă pe care şi le-au propus sunt îndepărtarea de actualul antu-

raj şi renunţarea la comportamentele autodistructive.

În subeşantionul analizat în acest capitol au fost incluşi 38 de subiecți din grupul țintă adulți fără adăpost. Datele au fost obţinute de la persoane beneiciare ale serviciilor şi prestaţiilor oferite de o instituţie publică şi un ONG local.

Majoritatea persoanelor adulte fără adăpost trăiesc în stradă de peste5 ani (aproximativ 35% dintre respon-denţi), respectiv de 1-2 ani (32% dintre respondenţi); în jur de 19% dintre aceste persoane trăiesc în stradă de 3-5 ani, 8% începând din acest an, iar alţi 5% din-tre ei nu îşi mai amintesc de când au ajuns să trăiască în aceste condiţii (vezi Graicul nr. 53). Aproximativ

câte o treime dintre persoanele adulte fără adăpost din Municipiul Satu Mare sunt în atenţia specialişti-lor Centrului Social de Urgenţă începând din acest an, respectiv de 1-2 ani, în vreme ce în jur de 20% dintre persoane beneiciază de serviciile CSU de peste 5 ani (vezi Graicul nr. 54).

Graicul nr. 53. Perioada de când trăiesc în stradă

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Începând din acest an

De 1-2 ani

De 3-5 ani

De peste 5 ani

Nu îşi aminteşte

8%

32%

19%

35%

5%

6160





Graicul nr. 54. Perioada de când colaborează cu specialiştii pentru a-şi rezolva problemele

0 5 10 15 20 25 30 35

Începând din acest an

De 1-2 ani

De 3-5 ani

De peste 5 ani

32%

32%

16%

19%

34% dintre persoane declară că nu consumă alcool sau droguri, 53% spun că sunt consumatori de alcool, iar aproximativ 13% dintre acestea spun că sunt consumatori de alcool şi droguri.

Graicul nr. 55. Tipare de consum alcool sau droguri

0 10 20 30 40 50 60

Nu

Da, droguri

Da, alcool şi droguri 13%

53%

34%

Mai mult de o treime din persoanele adulte fără adă-post au ajuns să beneicieze de serviciile oferite de CSU pentru că au fost îndrumate către centru de alte persoane, în vreme ce aproximativ câte un sfert din-tre cei care beneiciază de adăpost pe timpul nopţii au ajuns acolo cu ajutorul altor persoane care trăiesc pe stradă, respectiv au fost identiicaţi direct de echipa mobilă care acţionează pe străzile municipiului; s-au înregistrat de asemenea şi situaţii în care persoanele au fost aduse la centru de poliţiştii care i-au găsit cerşind pe stradă.

Un număr de 3 persoane din cele 38 cuprinse în grupul ţintă spune că nu ar recomanda şi altor persoane care trăiesc în stradă să solicite sprijinul specialiştilor orga-nizaţiei, iar 2 spun că ar recomanda centrul ca soluţie

numai pentru anumite persoane, pe considerente de prietenie; toate celelalte ar recomanda centrul tuturor persoanelor vulnerabile care doresc să îşi rezolve pro-blemele.

Aproximativ 40% dintre persoanele aparţinând aces-tui grup ţintă au participat la programele şi proiecte-le desfăşurate de-a lungul timpului de Centrul Social de Urgenţă, 37% spun că nu au participat la astfel de programe, iar 13% spun că nu îşi amintesc de astfel de programe. Programele şi proiectele care le-au plăcut cel mai mult au fost caravanele cu proil educativ, ac-tivităţile de consiliere psiho-socială, programele so-cio-profesionale sau spectacolele de teatru în care s-au implicat.

Graicul nr. 56. Modalităţi de acces la serviciile oferite de Centrul Social de Urgenţă (CSU)

Altă situaţie

Alte persoane l-au îndrumat către ONG

A fost găsit pe stradă de echipa mobilă

Cu ajutor altor persoane care trăiesc pe stradă

26%

24%11%

39%

Cumulând cele trei menţiuni ale respondenţilor refe-ritoare la modul în care au fost sprijiniţi în rezolvarea propriilor probleme, obţinem harta serviciilor so-ciale de suport cele mai accesate de persoanele din acest grup ţintă. Astfel, 66% dintre persoanele vizate de cercetare au fost ajutaţi cel mai mult prin oferirea unui adăpost pe timpul nopţii. 55% dintre respondenţi au avut nevoie de hrană; aceştia au beneiciat de-a lungul timpului de 2 mese zilnice (cina, la intrarea în centru, şi micul dejun, la părăsirea centrului diminea-ţa) dar şi de produse alimentare oferite cu diferite oca-zii şi în perioada sărbătorilor. 53% dintre persoane au fost ajutate să obţină documente personale (carte de identitate, certiicat de handicap etc.) iar pentru 47%

dintre persoanele aparţinând grupului ţintă consilie-rea psiho-socială a reprezentat soluţia căutată pentru rezolvarea problemelor. 29% dintre persoanele adulte fără adăpost au avut nevoie de îmbrăcăminte curată sau de posibilitatea de a-şi spăla hainele, apreciind ca foarte utile serviciile de acest tip oferite de centru; nu în ultimul rând, 18% dintre persoane au fost sprijinite să îşi găsească un loc de muncă. Mai puţin relevante pentru acest grup ţintă s-au dovedit a i sprijinul pen-tru a intra din nou în contact cu familia (3% dintre res-pondenţi), sprijinul pentru renunţarea la consumul de alcool sau droguri (3% dintre respondenţi) sau îngriji-rea socio-medicală (5% dintre respondenţi).

Graicul nr. 57. Modul în care au fost sprijiniţi de echipa CSU

0 10 20 30 40 50 60 70 80

A fost ajutat să intre din nou în contact cu familia

A fost sprijinit să renunțe la consumul de alcool și/sau droguri

A avut parte de îngrijire socio-medicală

A participat la activitățile educative

A fost sprijinit să își găsească un loc de muncă

I s-a oferit îmbrăcăminte curată și/sau posibilitatea de a-și spăla hainele

A discutat despre problemele sale și a încercat să caute soluții pentru rezolvarea problemelor

A fost ajutat să obțină acte personale (carte de identitate, certi�cat de handicap etc.)

I s-a oferit hrană

A fost ajutat să își găsească un adăpost pe timpul nopții 66%

55%

53%

47%

29%

18%

11%

5%

3%

3%

6362





Lucrurile cele mai diicile învăţate/realizate pe parcursul activităţilor cu specialiştii centrului au fost să creadă că pot să îşi organizeze singuri viaţa (68% dintre respondenţi), să renunţe la alcool şi/sau dro-guri (53% dintre respondenţi), să înveţe să respecte regulile de comportament şi de convieţuire (45% dintre respondenţi), să îşi împartă banii (24% dintre respondenţi), să găsească şi să păstreze un loc de mun-că (24% dintre respondenţi), să renunţe la cerşetorie sau prostituţie (13% dintre respondenţi). Alte lucruri amintite în acest context au fost să aibă grijă de pro-pria sănătate, să nu se prezinte la centru sub inluenţa băuturilor alcoolice sau a drogurilor, dar şi să trăiască împreună cu alte persoane defavorizate. Achiziţiile de

care sunt cei mai mândri sunt controlul consumului de alcool, importanţa acordată igienei personale, aten-ţie la păstrarea actelor de identitate, respectul acordat altor persoane, reuşita în găsirea unui loc de muncă, solicitarea şi acceptarea ajutorului altora. Amintirile plăcute legate de activităţile în care s-au implicat au fost activităţile de grup, activităţile recreative şi cele sportive, terapiile ocupaţionale, activităţile de consili-ere individuală, piesele de teatru în care au jucat, baia caldă şi mâncarea primită, suportul acordat de speci-alişti (“când am fost dus la centru m-am speriat, dar am întâlnit persoane care au vrut să mă ajute”; “când am fost însoţit la spital şi nu am fost lăsat singur, au stat cu mine o oră la rând”).

Graicul nr. 58. Cele mai diicile achiziţii

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Să renunțe la cerșetorie și/sau prostituție

Să își găsească și să păstreze un loc de muncă

Să își împartă banii

Să învețe să respecte regulile de comportament și de conviețuire

Să renunțe la alcool și/sau droguri

Să creadă că pot să își organizeze singuri viața 68%

53%

45%

24%

24%

13%

Schimbările propuse în modul de viaţă pentru urmă-toarea perioadă sunt, în ordine descrescătoare a men-ţiunilor, următoarele: îndepărtarea de actualul anturaj (61% dintre respondenţi), renunţarea la comporta-mente autodistructive (26% dintre respondenţi), că-

utarea unui loc de muncă şi păstrarea acestuia (21% dintre respondenţi), renunţarea la comportamentele agresive (13% dintre respondenţi) sau urmarea unui curs de caliicare (5% dintre respondenţi).

Graicul nr. 59. Schimbări propuse în modul de viaţă în următoarea perioadă

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Să facă un curs de cali�care

Să renunțe la comportamentele agresive

Să își caute un loc de muncă și să încerce să îl păstreze

Să renunțe la comportamentele autodistructive

Să se îndepărteze de actualul anturaj (prieteni, cunoscuți) 61%

26%

21%

13%

5%

3. gRupul ţintă 3:

peRsoane CaRe au săvâRşit infRaCţiuni (penitenCiaR)


◆ Participă la programe educaţionale pentru a înţelege mai bine lumea din jur. ◆ În timpul şederii în penitenciar, atunci când au avut de rezolvat o problemă, au discutat cu un mem-

bru al familiei sau cu o persoană din staf-ul penitenciarului, în principal şeful de secţie sau asistentul social.

◆ În timpul detenţiei nu au apelat/beneiciat de sprijinul vreunei instituţii din afara penitenciarului pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă.

◆ În timpul şederii în penitenciar au fost vizitaţi de un membru al familiei sau de prieteni, sau au comu-nicat telefonic sau prin corespondenţă cu aceste persoane.

◆ Jumătate dintre persoanele implicate în cercetare ies la muncă în prezent. Aproximativ o treime din-tre persoane au beneiciat de suportul unui specialist pentru reintegrarea socio-profesională după eliberare. Tot după eliberare vor căuta un loc de muncă în străinătate.

◆ Principalele schimbări propuse în modul de viaţă sunt căutarea şi păstrarea unui loc de muncă şi rezolvarea problemelor familiale.

◆ Cele mai presante probleme cu care cred că se vor confrunta după eliberare sunt problemele inan-ciare şi lipsa locului de muncă. Pentru rezolvarea acestor probleme, cel mai important ar i sprijinul pentru obţinerea unui loc de muncă.

În subeşantionul analizat în acest capitol au fost incluşi 30 de subiecți din grupul țintă care au săvârşit infracțiuni (Penitenciar). Datele au fost obţinute de la persoane alate în evidenţa unei instituţii publice din Satu Mare.

Persoanele din grupul ţintă au participat în foarte mare măsură la programele de suport oferite în cadrul Pe-nitenciarului. 83% dintre aceste persoane au beneiciat

de programe de asistenţă socială, 90% au beneiciat de programe de asistenţă psihologică şi 93% au beneiciat de programe educaţionale.

Graicul nr. 60. Tipuri de programe de suport la care au participat

0 20 40 60 80 100

Programe educaționale

Programe de asistență psihologică

Programe de asistență socială 83%

90%

93%

6564





Motivele participării la aceste programe de suport sunt, în principal, dorinţa de a înţelege mai bine lumea din jur (43%), dorinţa de a învăţa lucruri noi (33%), obligaţia de evaluare la comisie/instanţă (33%) sau posibilitatea obţinerii unei recompense imediate (20%).

Graicul nr. 61. Motivele participării la programele de suport oferite în penitenciar

0 10 20 30 40 50

Pentru o recompensa imediată

Pentru evaluare la comisie/ instanță

Pentru a învăța lucruri noi

Pentru a înțelege mai bine lumea din jur

33%

20%

33%

43%

Persoanele resursă la care au apelat (cu care au vorbit atunci când au avut de rezolvat o problemă) persoane-le private de libertate în timpul şederii în penitenciar au fost membrii familiei (37% dintre respondenţi), o altă persoană - director, şef de secţie (27%), asistentul social (23%), preotul (20%), psihologul (17%) sau me-dicul (3%). În timpul detenţiei, aceste persoane nu au

beneiciat de sprijinul altor instituţii (în afara peniten-ciarului) pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă. În jur de 4 din 5 persoane private de liber-tate au fost vizitate în timpul detenţiei sau au păstrat legătura telefonic sau prin corespondenţă cu membrii familiei sau cu prieteni.

Graicul nr. 62. Persoane resursă cu care au discutat referitor la rezolvarea unor probleme

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Medicul

Psihologul

Preotul

Asistentul social

Altă persoană

Un membru al familiei 37%

27%

23%

20%

17%

3%

În timpul șederii în penitenciar, cu cine ați vorbit când ați avut

de rezolvat o problemă ivită in timpul detenției?

Există în prezent o situaţie de egalitate între numărul persoanelor care muncesc şi al celor care nu muncesc. Cei care au optat pentru desfăşurarea unor activităţi lucrative s-au implicat în activităţi educative şi culturale, activităţi agricole, bucătărie, confecţionare încălţăminte, construcţii, curăţenie sau zootehnie. Persoanele care

nu muncesc spun ie că nu le-a fost oferit un loc de muncă, ie nu le-a convenit locul de muncă propus, au pro-bleme de sănătate sau se apropie de inalul detenţiei. 30% dintre persoanele din acest grup ţintă au beneiciat în timpul detenţiei de suportul unui specialist pentru reintegrare socio-profesională după eliberare, sprijinul iind concretizat în cursuri de caliicare sau servicii de consiliere.

După eliberarea din detenţie, 63% dintre persoanele vizate de cercetare spun că vor căuta un loc de muncă în străinătate, 57% vor căuta un loc de muncă în locali-tate iar 10% vor căuta un loc de muncă în altă localita-te. Aproximativ jumătate din numărul de respondenţi din această categorie de grup ţintă consideră că îşi vor găsi uşor un loc de muncă. Domeniile în care respon-

denţii spun că vor căuta un loc de muncă sunt agri-cultura, alimentaţia publică, comerţul, construcţiile, curăţenia, domeniul economic, electromecanică, ma-nagement, mecanică auto, sudură, muncă necaliicată, dar sunt şi persoane care spun că vor căuta în orice do-meniu se oferă locuri de muncă.

Graicul nr. 63. Tipare de căutare a unui loc de muncă după eliberarea din detenţie

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Va căuta un loc de muncă în altă localitate

Crede că va găsi ușor un loc de muncă

Va căuta un loc de muncă în localitate

Va căuta un loc de muncă în străinătate

47%

10%

57%

63%

Schimbările în modul de viaţă pe care persoanele din acest grup ţintă şi le propun pentru perioada de după ieşirea din detenţie sunt în principal căutarea şi păstrarea unui loc de muncă (87%), rezolvarea proble-melor în familie (53%), îndepărtarea de fostul anturaj

(27%); într-o mai mică măsură sunt amintite aspecte precum renunţarea la comportamente agresive (7%) sau autodistructive (3%) sau inalizarea studiilor şi ob-ţinerea unei caliicări profesionale (7%).

Graicul nr. 64. Schimbări propuse în modul de viaţă

0 20 40 60 80 100

Renunțarea la comportamente autodistructive

Finalizarea studiilor/ obținerea unei cali�cări

Renunțarea la comportamente agresive

Îndepărtarea de fostul anturaj (prieteni/cunoscuți)

Rezolvarea problemelor în familie

Căutarea și păstrarea unui loc de muncă 87%

53%

27%

7%

7%

3%

6766





Dintre problemele cu care se vor confrunta după eliberare, persoanele din acest grup ţintă le conside-ră a � cele mai importante pe următoarele (în ordine descrescătoare a menţiunilor): probleme �nanciare (53%), lipsa locului de muncă (40%), stigmatizarea

din partea societăţii (37%), probleme personale/fa-miliale (13%), probleme cu sănătatea (13%), lipsa unei locuinţe (10%), dar sunt şi persoane care declară că nu vor avea nicio problemă (7%).

Graicul nr. 65. Problemele cu care se vor confrunta după eliberare

0 10 20 30 40 50 60

Nicio problemă

Lipsa unei locuințe


Probleme personale/ familiale

Stigmatizare din partea societății

Lipsa locului de muncă

Probleme �nanciare 53%

40%

37%

13%

13%

10%

7%

Nevoile de suport se concretizează în sprijinul pentru obţinerea unui loc de muncă (60%), sprijin din partea familiei (43%), ajutor inanciar (33%), consiliere psi-hologică (10%), asistenţă medicală (3%) sau consilie-

re socială (3%), în vreme ce 10% dintre persoanele din grupul ţintă consideră că nu pot i ajutate să îşi rezolve aceste probleme.

Graicul nr. 66. Modalităţi de sprijin pentru rezolvarea problemelor după eliberare

Printre instituţiile de la care aşteaptă ajutor după eliberare, persoanele condamnate au amintit AJOFM şi pri-măria, iar tipul de suport aşteptat este reprezentat de obţinerea ajutorului social, consiliere în vederea obţinerii unui loc de muncă, oferirea unor locuri de muncă sau obţinerea unei locuinţe sociale.

0 10 20 30 40 50 60

Consiliere socială

Asistență medicală

Nu poate � ajutat să îşi rezolve aceste probleme


Ajutor �nanciar

Sprijin din partea familiei

Sprijin pentru obținerea unui loc de muncă 60%

43%

33%

10%

10%

3%

3%


peRsoane CaRe au săvâRşit infRaCţiuni (pRobaţiune)


◆ Principalele probleme întâmpinate de când sunt condamnaţi sunt stigmatizarea din partea societă-ţii şi lipsa unui loc de muncă.

◆ Ajutorul aşteptat pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă poate i concretizat în sprijin pentru obţinerea unui loc de muncă şi ajutor inanciar. Una din trei persoane consideră însă că nu poate i ajutată să îşi rezolve aceste probleme.

◆ În prezent muncesc. ◆ Nu au participat la cursuri/programe de formare profesională sau pregătire şcolară de când se ală

în executarea pedepsei. ◆ Au căutat un loc de muncă în localitatea din care provin. Cred că îşi vor găsi uşor un loc de muncă

după executarea pedepsei. ◆ Participă în mică măsură la programe speciice de suport. Atunci când participă, o fac pentru a înţe-

lege mai bine lumea din jur. ◆ În timpul executării pedepsei, atunci când au avut de rezolvat o problemă, au contactat în principal

consilierul de probaţiune. ◆ Schimbările propuse în modul de viaţă sunt căutarea şi păstrarea unui loc de muncă şi evitarea im-

plicării în alte fapte penale.

În subeşantionul analizat în acest capitol au fost incluşi 18 subiecți din grupul țintă persoane care au săvârşit infrac-țiuni (Probațiune). Datele au fost obţinute de la persoane alate în evidenţa unei instituţii publice din Satu Mare.

Principalele probleme cu care aceste persoane se confruntă de când sunt condamnate sunt stigmatiza-rea din partea societăţii (22%), lipsa locului de muncă (22%), lipsa unei locuinţe (17%), probleme �nanciare

(17%) sau probleme personale/familiale (11%); toto-dată, 1 din 3 persoane din acest grup ţintă declară că nu au nicio problemă.

Graicul nr. 67. Principalele probleme pe care le întâmpină de când sunt condamnaţi

0 5 10 15 20 25 30 35

Probleme personale/familiale




Stigmatizare din partea societății

Nicio problemă 33%

22%

22%

17%

17%

11%

6968





Ajutorul aşteptat pentru rezolvarea acestor pro-bleme este concretizat, conform declaraţiilor persoa-nelor din acest grup ţintă, în servicii de sprijin pentru obţinerea unui loc de muncă (28%), ajutor �nanciar

(22%), sprijin din partea familiei (11%) şi consiliere psihologică (6%), în vreme ce 1 din 3 persoane consi-deră că nu pot i ajutate să îşi rezolve aceste probleme.

Graicul nr. 68. Modalităţi de sprijin pentru rezolvarea problemelor

0 5 10 15 20 25 30 35


Sprijin din partea familiei

Ajutor �nanciar

Sprijin pentru obținerea unui loc de muncă

Nu pot � ajutat să îmi rezolv aceste probleme 33%

28%

22%

11%

6%

Cum ați putea � ajutat să rezolvați aceste probleme?

Aproximativ 76% dintre persoanele incluse în acest grup ţintă muncesc în prezent, iar domeniile/ po-ziţiile în care activează sunt dintre cele mai diverse: administrator, alimentaţie publică, asamblator meca-nic, conducător auto, construcţii, IT, lăcătuş sudor, mecanic sau taximetrist. În cazul persoanelor care nu muncesc, motivele ţin ie de starea de sănătate, ie de

recenta eliberare condiţionată sau de diicultăţile de ocupare a unui loc de muncă. Majoritatea persoanelor care au săvârşit infracţiuni şi se ală în atenţia Servi-ciului de Probaţiune nu au participat la programe de formare profesională de când se ală în executarea pe-depsei.

Graicul nr. 69. Categoria de persoană ocupată

Nu

Da

76%

24%

În prezent munciți?

67% dintre persoanele din acest grup ţintă consideră că îşi pot găsi uşor un loc de muncă după executarea pe-depsei. 39% dintre aceste persoane au căutat un loc de muncă în localitatea din care provin, 11% au căutat un loc de muncă în altă localitate iar 33% au căutat un loc de muncă în străinătate. Domeniile în care au căutat un loc de muncă sunt amenajări interioare, construcţii, fochist, îngrijire persoane vârstnice, IT, ansamble. Domeniile în

care vor căuta locuri de muncă după executarea pedepsei sunt alimentaţie publică, comerţ, construcţii, îngrijire persoane vârstnice, IT, mecanică auto. În timpul executării pedepsei în libertate au beneiciat de suportul unui specialist pentru reintegrarea profesională după eliberare aproximativ 40% dintre persoanele aparţinând acestui grup ţintă, în speţă de sprijinul consilierului de probaţiune şi al unor organizaţii/instituţii precum Asociaţia Stea, Fundaţia Hans Lindner sau DGASPC.

Graicul nr. 70. Preocupări de căutare a unui loc de muncă

0 10 20 30 40 50 60 70 80

A căutat un loc de muncă în localitatea din care provine

A căutat un loc de muncă în altă localitate

A căutat un loc de muncă în străinătate

Crede că va găsi ușor un loc de muncă după executarea pedepsei

17%67%

56%33%

78%11%

50%39%

Nu Da

Programele de suport oferite în perioada de execu-tare a pedepsei au fost în mai mică măsură accesate de persoanele condamnate; astfel 11% au participat la programul „Stop: Gândeşte şi schimbă”, şi câte 6% din-tre aceste persoane au beneiciat de programe de tipul consiliere vocaţională, One to one” sau „Deprindere abilităţi sociale majori”; 11% dintre persoanele chesti-onate spun că au participat la alte tipuri de consiliere

(în principal consiliere psihologică de tipul relaţionă-rii corecte cu membrii familiei). Motivele pentru care au urmat astfel de programe sunt dorinţa de a înţelege mai bine lumea din jur (60%), obligaţia prin sentinţă (20%) sau pentru a învăţa lucruri noi (20%). În tim-pul executării pedepsei, persoanele resursă au fost în principal consilierul de probaţiune (39%) sau avocatul (28%).

Graicul nr. 71. Programe de suport accesate

0 2 4 6 8 10 12

DAS: Deprindere Abilități Sociale Majori

OTO: One to One

Consiliere vocațională

STOP: Gândește și Schimbă

Alte tipuri de consiliere 11%

11%

6%

6%

6%

7170





În timpul executării pedepsei, 17% dintre persoanele din acest grup ţintă au fost subiectul unei agresiuni �zice sau verbale, 6% au fost agresivi (�zic sau verbal) cu o altă persoană, respectiv 6% au avut o tentativă de sinucidere.

Graicul nr. 72. Comportamente (auto)agresive în timpul perioadei de executare a pedepsei

0 5 10 15 20

A avut o tentativă de sinucidere

A fost agresiv (�zic sau verbal) cu o altă persoană

A fost subiectul unei agresiuni �zice sau verbale 17%

6%

6%

În timpul executării pedepsei ...

Printre schimbările propuse în modul de viaţă, res-pondenţii din acest grup ţintă au indicat, în ordine descrescătoare a menţiunilor, următoarele: căutarea şi păstrarea unui loc de muncă / menţinerea în câmpul muncii (78%), evitarea implicării în alte fapte pena-

le (50%), menţinerea unui comportament prosocial (17%), evitarea anturajului cu potenţial criminogen (17%), rezolvarea unor probleme în familie (11%) şi i-nalizarea studiilor / obţinerea unei caliicări (6%).

Graicul nr. 73. Schimbări propuse în modul de viaţă

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Finalizarea studiilor/obținerea unei cali�cări

Rezolvarea problemelor în familie

Evitarea anturajului cu potențial criminogen

Menținerea unui comportament prosocial

Evitarea implicării în alte fapte penale

Căutarea și păstrarea unui loc de muncă/ menținerea în câmpul muncii 78%

50%

17%

17%

11%

6%


peRsoane CaRe pRaCtiCă pRostituţia


◆ Nu au fost forţate să facă sex. ◆ Şi-au început viaţa sexuală la 14 ani. ◆ Au început să practice prostituţia de la vârsta de 14 ani. ◆ Principalul motiv pentru care s-au apucat de prostituţie este sărăcia (câştigul pentru traiul zilnic,

obligaţia întreţinerii familiei). ◆ Nu au încercat să renunţe la prostituţie. ◆ Nu au cerut ajutor pentru a renunţa la prostituţie. ◆ Sunt prostituate de stradă. ◆ Nu practică prostituţia sub protecţia unui proxenet. ◆ Banii câştigaţi din prostituţie sunt folosiţi pentru traiul zilnic şi pentru achiziţia de drog şi alcool. ◆ Se consideră destul de puţin informate despre bolile cu transmitere sexuală. ◆ Nu suferă de boli cu transmitere sexuală. ◆ Au folosit mijloace de protecţie (împotriva HIV/SIDA sau împotriva sarcinilor nedorite) la ultimul

contact sexual cu o persoană care a plătit pentru sex. ◆ Până acum au fost însărcinate cel puţin o dată. În prezent nu sunt însărcinate. ◆ Nu au făcut până acum un avort. ◆ Au început să practice prostituţia după naşterea unui copil. ◆ Au dat naştere unui copil în timp ce practicau prostituţia. ◆ Consumă droguri şi alcool. ◆ Nu au fost duse de Poliţie / Jandarmerie pentru practicarea prostituţiei. ◆ Au fost amendate de Poliţie / Jandarmerie pentru practicarea prostituţiei de aproximativ 50 de ori,

dar nu au plătit amenzile primite.

În subeşantionul analizat în acest capitol au fost incluşi 8 subiecți din grupul țintă persoane care practică prosti-tuția. Datele au fost obţinute de la persoane alate în evidenţa unei instituţii publice locale.

5 din cele 8 persoane aparţinând grupului ţintă „per-soane care practică prostituţia” declară că nu au fost forţate niciodată să făcă sex. Vârsta medie la care au început să practice prostituţia este de 15,42 de ani, în

vreme ce vârsta medie la care şi-au început viaţa sexu-ală este de 13,86 ani. 1 din 3 persoane a încercat cel pu-ţin o dată să renunţe la prostituţie, fără să ceară vreun ajutor în acest sens.

Graicul nr. 74. Implicarea forţată în activităţi de natură sexuală

Ați fost forțată cel puțin o dată să faceți sex?

0 1 2 3 4 5

Da

Nu 5

3

7372





Motivul principal pentru care s-au apucat de prostituţie este sărăcia – câştigul pentru traiul zilnic (toate cele 8 persoane din acest grup ţintă), urmată de starea de abandon din partea membrilor familiei (1 persoană).

Graicul nr. 75. Motivele pentru care s-au apucat de prostituţie

De ce v-ați apucat de prostituție?

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Sărăcie

Starea de abandon 1

8

Varianta care descrie cel mai bine situaţia persona-lă este cea de prostituată de stradă (7 din cele 8 per-soane din grupul ţintă), aceasta iind urmată de tipul de prostituată de bar/local (1 persoană) şi de cel de

prostituată ocazională / cu normă parţială (1 persoa-nă). Nu este recunoscută practicarea prostituţiei sub protecţia unui proxenet.

Graicul nr. 76. Tipul de prostituţie practicat

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Prostituată de stradă

Prostituată de bar/local

Prostituată ocazională(cu normă parțială) 1

1

7

Banii câştigaţi din practicarea prostituţiei sunt folosiţi în majoritatea lor pentru traiul zilnic (7 din 8 persoane), pentru achiziţia unor produse/servicii

pentru familie, ce depăşesc sfera traiului zilnic (4 per-soane), pentru achiziţia de drog şi alcool (3 persoane) sau pentru plata unor datorii (3 persoane).

Graicul nr. 77. Utilizarea veniturilor provenite din practicarea prostituţiei

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Plata unor datorii

Achiziția de drog și alcool

Achiziția unor produse/servicii ce depășesc sfera traiului zilnic - pentru familie

Traiul zilnic 7

4

3

3

Persoanele aparţinând acestui grup ţintă se consideră mai degrabă „destul de puţin informate” în legătură cu bolile cu transmitere sexuală (5 din cele 8 respon-dente au indicat această variantă de răspuns), acestea

iind urmate de 2 persoane care se consideră „destul de bine informate” în această privinţă şi de câte o persoa-nă care se consideră „deloc informată” respectiv „bine informată”.

Graicul nr. 78. Gradul de informare cu privire la bolile cu transmitere sexuală

0 1 2 3 4 5

Bine informată

Destul de bine informată

Destul de puţin informată

Deloc informată 1

5

2

1

Cât de informată vă considerați

în legătură cu bolile cu transmitere sexuală?

Analiza tiparelor de comportament speciice prac-ticării prostituţiei relevă situaţii particulare mai mult sau mai puţin periculoase din punct de vedere al stării proprii de sănătate sau al sănătăţii publice. În ordine descrescătoare a menţiunilor, 7 din cele 8 persoane din acest grup ţintă au folosit mijloace de protecţie împo-triva HIV/SIDA sau împotriva sarcinilor nedorite; 6 dintre persoanele interogate consumă alcool sau dro-

guri; 4 au început să practice prostituţia după naşterea unui copil, 2 persoane au practicat prostituţia în peri-oada sarcinii, 2 persoane au dat naştere unui copil în timp ce practicau prostituţia şi tot 2 dintre persoanele din acest grup ţintă au avut deja cel puţin o dată un avort; 1 persoană din acest grup ţintă este însărcinată în prezent.

Graicul nr. 79. Tipare de comportament speciice persoanelor care practică prostituţia

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Suferă în prezent sau a suferit în ultimele 2 luni de BTS.

A folosit mijloace de protecție împotrivaHIV/SIDA sau a sarcinilor nedorite

A făcut un avort

Este însărcinată în prezent

A început să practice prostituția după nașterea unui copil

A dat naștere unui copil în timp ce practica prostituția

A practicat prostituția în perioada sarcinii

Consumă alcool sau droguri 6

2

2

4

1

2

7

2

7574





Referitor la relaţia cu autorităţile cu atribuţii în domeniul ordinii publice, 4 din cele 8 persoane din acest grup ţintă au fost plasate cel puţin o dată în arest pentru practicarea prostituţiei, 6 dintre aceste persoa-ne au fost cel puţin o dată amendate pentru practica-rea prostituţiei, în vreme ce 5 din 8 persoane declară

că nu au plătit nici măcar una din amenzile primite. Întrebate �ind de numărul de amenzi primite pentru practicarea prostituţiei, răspunsurile au variat între 2 şi 300 de amenzi, iind evident vorba de o apreciere grosso modo a situaţiei reale.

Graicul nr. 80. Relaţia cu autorităţile

0 1 2 3 4 5 6

A fost dusă de poliție/jandarmerie pentru practicarea prostituției

A fost amendată de poliție/jandarmerie pentru practicarea prostituției

Nu a plătit amenzile primite 5

6

4

6. gRupul ţintă 5: peRsoane CaRe pRaCtiCă CeRşetoRia


◆ Au fost forţaţi cel puţin o dată să cerșească.

◆ Vârsta medie la care au început să cerșească este de 10 ani. ◆ Principalul motiv pentru care s-au apucat de cerşetorie este sărăcia (câştigul pentru traiul zilnic,

obligaţia întreţinerii familiei); al doilea motiv; au fost obligaţi să cerşească de către familie sau aşa au ales ei înşişi.

◆ Nu au încercat să renunţe la cerşetorie. ◆ Nu au cerut ajutor pentru a renunţa la cerşetorie. ◆ Banii câştigaţi din cerşetorie sunt folosiţi pentru traiul zilnic şi pentru achiziţia de drog şi alcool. ◆ Sumele de bani obţinute prin cerşit într-o zi obişnuită sunt cuprinse între 10-20 de lei. ◆ Au fost învăţaţi de cineva cum anume să cerşească şi cum să procedeze atunci când se apropie un

jandarm/poliţist. ◆ Ies singuri la cerşit. ◆ Au fost abuzaţi izic sau verbal pe stradă în timp ce cerşeau. ◆ La rândul lor au fost agresivi izic sau verbal cu persoane care nu le-au oferit bani. ◆ Nu sunt supravegheaţi de o altă persoană atunci când sunt pe stradă la cerşit. ◆ Consumă alcool sau droguri atunci când sunt pe stradă la cerşit. ◆ Au comis furturi de când practică cerşitul. ◆ Nu au fost duşi în arestul Poliţiei atunci când au fost prinşi că practică cerşetoria. ◆ Au fost amendaţi de Poliţie/Jandarmerie pentru faptele de cerşetorie. Nu au plătit amenzile primite.

În subeşantionul analizat în acest capitol au fost incluşi 15 subiecți din grupul țintă persoane care practică cer-şetoria. Datele au fost obţinute de la persoane beneiciare ale serviciilor şi prestaţiilor oferite de un ONG local.

Dintre persoanele aparţinând acestui grup ţintă , 10 au spus că au fost forţate cel puţin o dată să cerşeas-că, în vreme ce 4 au spus că nu au fost obligate să facă

acest lucru. Vârsta medie la care au început să cerşeas-că este de 10.26 ani.

Graicul nr. 81. Impunerea obligaţiei de a cerşi

0 2 4 6 8 10

Da

Nu

NS/NR 1

4

10

Ați fost forțat(ă) cel puțin o dată să cerșiți?

Graicul nr. 82. Vârsta la care au început să cerşească

De la ce vârstă ați început să cerșiți?

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0

5

6

8

9

10

12

13

14

15

18 1

1

1

1

2

2

1

3

2

1

Cele mai importante motive pentru care persoanele din grupul ţintă au început să cerşească sunt, în ordine de-screscătoare a menţiunilor, sărăcia – reprezentând un argument pentru iecare persoană din eşantion, obligaţia venită din partea unui membru al familiei (6 persoane) sau libera decizie (“aşa vreau” / “aşa cred că e mai bine”)

7776





(4 persoane). Un număr de 8 persoane dintre respondenţi nu au încercat niciodată să renunţe la cerşit. În cazul în care au făcut-o, au cerut ajutorul unui specialist de la un ONG sau de la o instituţie, sau ajutorul unui membru al familiei.

Graicul nr. 83. Motivele pentru care s-au apucat să cerşească

0 3 6 9 12 15

Starea de abandon, ruptura de famillie

Libera decizie (așa vreau/așa cred că e mai bine)

Am fost/sunt obligat să cersesc de familie

Sărăcie 15

6

4

1

De ce v-ați apucat de cerșit?

Sumele de bani obţinute din cerşit într-o zi obişnu-ită se situează majoritar în intervalul 10-20 de lei (11 persoane), dar sunt şi persoane care câştigă între 20-50 de lei/zi (2 persoane) sau între 50-100 de lei/zi (2 per-soane). Banii câştigaţi prin cerşit sunt folosiţi în prin-

cipal pentru traiul zilnic (14 din 15 respondenţi au in-dicat această variantă de răspuns) şi într-o măsură mai mică pentru achiziţia unor produse/servicii pentru familie, ce depăşesc sfera traiului zilnic (1 persoană).

Graicul nr. 84. Câştigurile zilnice provenite din cerşit

0 2 4 6 8 10 12

Între 10-20 de lei/zi

Între 20-50 de lei/zi

Între 50-100 de lei/zi 2

2

11

Ce sume de bani obțineți, din cerșit, într-o zi obișnuită?

Întrebările referitoare la însuşirea unor comporta-mente speciice activităţii de cerşit au relevat faptul că mai mult de jumătate dintre persoanele din grupul ţintă au fost învăţate cum să cerşească (abordarea per-soanelor pe stradă) sau cum să procedeze atunci când

se apropie reprezentanţii autorităţilor de ordine publi-că. Atunci când ies la cerşit, majoritatea persoanelor (12 din 15) o fac solitar, în vreme ce 1 persoană spune că este însoţită de alte persoane atunci când cerşeşte.

Graicul nr. 85. Insuşirea unor comportamente speciice

0 2 4 6 8 10

Da

Nu

NS/NR2

3

5

3

8

9

Au fost învățați cum să procedeze atunci când se apropie reprezentanții Poliției/Jandarmeriei

Au fost învățați cum anume să cerșească

9 persoane din cele 15 cuprinse în acest grup ţintă au fost agresate izic sau verbal de alte persoane în timp ce cerşeau, în vreme ce 7 persoane din 15 au agresat la rândul lor pe altcineva (izic sau verbal) în timp ce

practicau cerşitul. În majoritatea lor, persoanele din acest grup ţintă nu sunt supravegheate atunci când sunt la cerşit (13 din 15 persoane).

Graicul nr. 86. Acţiuni agresive în timpul practicării cerşitului

0 2 4 6 8 10

Da

Nu

NS/NR2

2

6

3

7

9

Au agresat �zic sau verbal pe cineva

Au fost agresați �zic sau verbal de alte persoane

În timp ce cerșeau...

6 din 15 respondenţi declară că nu consumă alcool sau droguri atunci când sunt pe stradă la cerşit, alţi 6 respondenţi recunosc faptul că apelează la droguri şi/

sau alcool atunci când cerşesc, în vreme ce 3 respon-denţi nu răspund deschis la această întrebare.

7978





Graicul nr. 87. Consum de alcool sau droguri în timpul cerşitului

0 1 2 3 4 5 6

Da

Nu

NS/NR 3

6

6

Consumați alcool sau droguri atuncicând sunteți pe stradă la cerșit?

Implicarea în activităţi de furt a fost asumată de 9 din 15 respondenţi, în vreme ce 4 persoane au spus că nu au furat niciodată de când practică cerşitul; 1 respondent nu a dorit să ofere un răspuns la această întrebare.

Graicul nr. 88. Implicarea în furturi în perioada de când practică cerşitul

0 2 4 6 8 10

Da

Nu

NS/NR 1

4

9

Ați furat vreodată de când practicați cerșitul?

4 din cele 15 persoane ce constituie acest grup ţin-tă spun că au fost plasate în arest atunci când au fost prinse cerşind iar 7 dintre aceste persoane declară că au fost amendate atunci când au fost prinse cerşind.

Numărul amenzilor primite variază între 30 şi 200, iar în majoritatea lor, aceste persoane nu au plătit aceste amenzi.

Graicul nr. 89. Relaţia cu autorităţile

0 2 4 6 8 10

Da

Nu

NS/NR5

2

3

9

7

4

Acțiunea autorităților

A fost amendat de Poliție/Jandarmerie atunci cânda fost prins cerșind

A fost dus în arestulPoliției atunci cânda fost prins cerșind

7. gRupul ţintă 6: peRsoane Cu handiCap


◆ Principalele forme de ajutor pe care autorităţile locale ar trebui să le asigure pentru persoanele cu handicap sunt facilitarea accesului la terapii/tratamente medicale, ajutor material sau inanciar, asis-tenţă la domiciliu și informare și consiliere socială.

◆ Au familie și locuinţă. ◆ Nu se ală în întreţinerea unei persoane obligate la aceasta. ◆ Nu au venituri suiciente pentru a se întreţine. ◆ Se pot deplasa singuri în interiorul și în afara locuinţei. ◆ Își pot pregăti singuri mâncarea. ◆ Își pot asigura singuri igiena personală. ◆ Se pot ridica sau intra singuri în pat. ◆ Se pot îmbrăca și se pot hrăni singuri. ◆ Principalele probleme cu care se confruntă persoanele cu handicap în prezent sunt problemele de

sănătate, problemele inanciare și deicienţele izice/psihice asociate handicapului. ◆ Persoanele cu handicap nu au nevoie de servicii precum consiliere juridică, amenajări speciice în

locuinţă, ajutor în hrănire, îmbrăcare-dezbrăcare, igiena personală, comunicare, deplasarea în lo-cuinţă, amenajări speciice în spaţii publice, asistenţă pentru integrarea ocupaţională, amenajări și reparaţii în locuinţă sau cursuri de instruire și pregătire profesională.

◆ Au puţină nevoie de servicii precum informarea privind drepturile de natură socială sau îngrijirea locuinţei și gospodăriei.

◆ Au mare și foarte mare nevoie de servicii precum consultaţii medicale, tratamente și analize de labo-rator, acordarea de medicamente, efectuarea de cumpărături.

În subeşantionul analizat în acest capitol au fost incluşi 45 de subiecți din grupul țintă persoane cu handicap. Datele au fost obţinute de la persoane bene�ciare ale serviciilor şi prestaţiilor oferite de două instituţii publice din Satu Mare.

Principalele forme de ajutor/sprijin pe care ar tre-bui să le asigure autorităţile locale pentru persoanele cu handicap ar i, în opinia respondenţilor, următoa-rele:

◆ Servicii de natură medicală: facilitarea accesu-lui la terapii/tratamente medicale (56% dintre beneiciari), asistenţă la domiciliu (36% dintre beneiciari), subvenţionarea sau asigurarea gra-tuită a medicamentelor (22% dintre beneici-ari), oferirea biletelor de tratament (13% dintre beneiciari), oferirea de dispozitive medicale (9% dintre beneiciari)

◆ Servicii de suport material şi/sau inanciar: acordarea de ajutor material/inanciar (47% dintre beneiciari), amenajări speciice (9% din-tre beneiciari), scutirea de taxe (4% dintre be-neiciari), plata utilităţilor (2% )

◆ Servicii de suport psihosocial: informare şi con-siliere socială (33% dintre beneiciari), servicii de tip centre de zi (20% dintre beneiciari), asi-gurarea unui însoţitor (16% dintre beneiciari), consiliere psihologică (11% dintre beneiciari), contribuţie la schimbarea percepţiei asupra per-soanelor cu dizabilităţi (4% dintre beneiciari), internarea într-un centru rezidenţial pentru per-soane cu handicap (4% dintre beneiciari).

8180





Graicul nr. 90. Forme de suport pe care ar trebui să le asigure autorităţile locale pentru persoanele cu handicap

Indicatorii proilului social al grupului ţintă arată că persoanele cu handicap sunt în majoritatea lor persoa-ne care au o familie (96% dintre respondenţi), se pot hrăni singure (84% dintre respondenţi), se pot deplasa singure în interiorul (84% dintre respondenţi) sau în afara locuinţei (58% dintre respondenţi), îşi pot asigu-ra singure igiena personală (80% dintre respondenţi), se pot îmbrăca singuri (78% dintre respondenţi), pot

să se ridice sau să intre în pat fără ajutor (69% dintre respondenţi), au locuinţă (62% dintre respondenţi) şi îşi pot pregăti singure mâncarea (58% dintre respon-denţi). Mai puţin de jumătate din persoanele din acest grup ţintă au venituri suiciente pentru a se întreţine (42% dintre respondenţi) sau se ală în întreţinerea unei persoane obligate la aceasta (42% dintre respon-denţi).

Graicul nr. 91. Proilul persoanelor cu handicap

0 10 20 30 40 50 60

Plata utilităților

Asistență juridică

Internarea într-un centru rezidențial pentru persoane cu handicap

Scutirea de taxe

Contribuție la schimbarea percepției asupra persoanelor cu dizabilităţi

Oferirea de dispozitive medicale

Amenajări speci�ce


Oferirea biletelor de tratament

Asigurarea unui însoțitor

Servicii de tip centre de zi

Subvenționarea sau asigurarea gratuită a medicamentelor

Informare și consiliere socială

Asistență la domiciliu

Ajutor material/ajutor �nanciar

Facilitarea accesului la terapii/tratamente medicale 56%

47%

36%

33%

22%

20%

16%

13%

11%

9%

9%

4%

4%

4%

4%

2%

0 20 40 60 80 100

Se a�ă în întreținerea unei persoane obligate la aceasta

Au venituri su�ciente pentru a se întreține

Se pot deplasa singuri în afara locuinței

Își pot pregăti singuri mâncarea

Au locuință

Se pot ridica sau intra în pat singuri

Se pot îmbrăca singuri

Își pot asigura singuri igiena personală

Se pot deplasa singuri în interiorul locuinței

Se pot hrăni singuri

Au familie 96%

84%

84%

80%

78%

69%

62%

58%

58%

42%

42%

Cele mai importante probleme cu care se confruntă în prezent persoanele cu handicap sunt problemele de sănătate (82% dintre respondenţi), problemele i-nanciare (53% dintre respondenţi), deicienţele izice şi psihice asociate handicapului (24% dintre beneici-

ari), şi într-o măsură mai mică sunt amintite proble-mele cu medicamentele (18% dintre beneiciari), lipsa unor activităţi care să le ocupe timpul (9% dintre be-neiciari), lipsa unui îngrijitor (4% dintre beneiciari) sau stima de sine scăzută (2% dintre beneiciari).

Graicul nr. 92. Problemele cu care se confruntă în prezent persoanele cu dizabilităţi

0 20 40 60 80 100

Stima de sine scăzută

Lipsa unui îngrijitor

Lipsa unei activități care să le ocupe timpul

Probleme cu medicamentele

De�ciențe �zice/psihice


Probleme de sănătate 82%

53%

18%

9%

4%

2%

24%

8382





Persoanele cu handicap nu au nevoie de servicii precum consiliere juridică (70% dintre persoanele cu dizabilităţi au declarat că nu au deloc nevoie de ast-fel de servicii), amenajări speci�ce în locuinţă (69% dintre respondenţi), ajutor în hrănire (69% dintre respondenţi), îmbrăcare-dezbrăcare (67% dintre res-pondenţi), igiena personală (64% dintre respondenţi), comunicare (64% dintre respondenţi), deplasarea în locuinţă (62% dintre respondenţi), amenajări speci�-ce în spaţii publice (59% dintre respondenţi), asistenţă pentru integrarea ocupaţională (54% dintre respon-

denţi), amenajări şi reparaţii în locuinţă (53% dintre respondenţi) sau cursuri de instruire şi pregătire pro-fesională (52%dintre respondenţi). Au puţină nevoie de servicii precum informarea privind drepturile de natură socială (63% dintre beneiciari) sau îngrijirea locuinţei şi gospodăriei (54% dintre respondenţi). Au mare şi foarte mare nevoie de servicii precum con-sultaţii medicale (81% dintre respondenţi), tratamente şi analize de laborator (76% dintre respondenţi), acor-darea de medicamente (75% dintre respondenţi), efec-tuarea de cumpărături (54% dintre respondenţi).

Graicul nr. 93. Nevoia de servicii de suport pentru persoanele cu handicap

8. gRupul ţintă 7: peRsoane vâRstniCe


◆ Principalele forme de ajutor pe care autorităţile locale ar trebui să le asigure pentru persoanele vârstnice dependente sunt subvenţionarea medicamentelor, ajutorul material sau inanciar şi oferi-rea tratamentelor speciice.

◆ Nu au familie şi nu au locuinţă. ◆ Se ală în întreţinerea unei persoane obligate la aceasta. ◆ Au venituri suiciente pentru a se întreţine. ◆ Se pot deplasa singuri în interiorul şi în afara locuinţei. ◆ Îşi pot pregăti singuri mâncarea. ◆ Îşi pot asigura singuri igiena personală. ◆ Se pot ridica sau intra singuri în pat. ◆ Se pot îmbrăca şi se pot hrăni singuri. ◆ Principalele probleme cu care se confruntă persoanele vârstnice în prezent sunt problemele de să-

nătate, singurătatea şi problemele inanciare. ◆ Persoanele vârstnice nu au nevoie de servicii precum comunicare, hrănire, suport pentru deplasarea

în locuinţă, ajutor pentru îmbrăcare-dezbrăcare, ajutor pentru realizarea igienei personale, consi-liere juridică, însoţire în deplasările în afara locuinţei, prepararea hranei, însoţire în mijloacele de transport.

◆ Au puţină nevoie de servicii precum amenajări şi reparaţii în locuinţă, întreţinerea locuinţei şi gos-podăriei, donaţii de medicamente.

◆ Au mare şi foarte mare nevoie de servicii precum acordarea de medicamente, tratamente şi analize de laborator, ajutoare pentru încălzire în sezonul rece, consultaţii medicale, informare privind drep-turile sociale, sprijin pentru plata unor servicii şi obligaţii curente.

În subeşantionul analizat în acest capitol au fost incluşi 23 de subiecți din grupul țintă persoane vârstnice. Datele au fost obţinute de la persoane bene�ciare ale serviciilor şi prestaţiilor oferite de o instituţie publică şi un ONG din Satu Mare.

Persoanele selectate în acest grup ţintă provin dintre beneiciarii SPAS şi ai Organizaţiei Caritas, dar nu aparţin categoriei de persoane vârstnice dependente. Sunt persoane care în mare măsură se pot întreţine singure, care încă nu au nevoie de servicii de suport specializate, iar această distorsionare a eşantionului reprezintă una din limitele cercetării.

La întrebarea referitoare la principalele forme de ajutor pe care autorităţile locale ar trebui să le ofere persoanelor vârstnice dependente, gama de răspun-

suri include servicii de natură medicală cum ar i sub-venţionarea medicamentelor (52% dintre respon-denţi), oferirea tratamentelor speciice (30% dintre respondenţi), oferirea biletelor de tratament (17%), asistenţă la domiciliu (17%), suport material cum ar i ajutoarele materiale şi inanciare (39% dintre respon-denţi), scutirea de taxe (17% dintre respondenţi) sau plata utilităţilor (9% dintre respondenţi), suport social cum ar i informarea şi consilierea socială (9% dintre respondenţi) sau internarea într-un centru rezidenţial (9% dintre respondenţi).

020 40 60 80 100

Informare privind drepturile sociale

Consiliere juridică

Sprijin pentru plata unor servicii și obligații curente

Îngrijirea locuinței și gospodăriei

Prepararea hranei

Efectuarea de cumpărături

Însoțirea în mijloace de transport

Donații de îmbrăcăminte și alimente

Ajutoare pentru încălzire în sezonul rece

Ajutor în realizarea igienei personale

Îmbrăcare-dezbrăcare

Deplasarea în locuință

Însoțire în deplasările în afara locuinței

Hrănire

Comunicare

Donații de medicamente

Amenajări și reparații în locuință

Consultații medicale

Tratament special (kinetoterapeut, maseur)

Tratamente și analize de laborator

Acordare de medicamente

Acordarea de materiale sanitare și dispozitive


Cursuri de instruire şi pregătire profesională

Asistență pentru integrarea ocupațională

Amenajări speci�ce în locuință

Amenajări speci�ce în spații publice

Are puţină nevoieNu are deloc nevoie Are multă nevoie

28%

16%

42%

33%

25%

29%

75%

76%

49%

81%

13%

33%

9%

11%

45%

14%

19%

20%

48%

21%

54%

32%

26%

40%

15%

12%

29%

14%

16%

4%

15%

63%

31%

20%

19%

29%

14%

35%

43%

27%

20%

15%

24%

14%

16%

43%

29%

27%

44%

54%

38%

49%

19%

48%

59%

69%

54%

52%

13%

40%

5%

5%

22%

5%

53%

24%

64%

69%

40%

62%

67%

64%

9%

50%

20%

24%

21%

23%

37%

70%

24%

8584





Graicul nr. 94. Forme de suport necesare pentru persoanele vârstnice dependente

0 10 20 30 40 50 60

Informare și consiliere socială

Internarea într-un centru rezidențial pentru persoane vârstnice

Plata utilităților

Asistență la domiciliu

Oferirea biletelor de tratament

Scutirea de taxe

Oferirea tratamentelor speci�ce

Ajutor material/ajutor �nanciar

Subvenționarea medicamentelor 52%

39%

30%

17%

17%

17%

9%

9%

9%

Proilul social al persoanelor vârstnice incluse în eşantion relevă o situaţie de risc social încă minim, i-ind vorba de persoane care în majoritatea lor pot să îşi realizeze singure activităţile instrumentale cotidie-ne. Fiecare persoană vârstnică aici inclusă poate să se hrănească singură, 96% dintre aceste persoane se pot deplasa singure în interiorul locuinţei, se pot îmbrăca singure sau se pot ridica singure din pat, în vreme ce 91% dintre persoane îşi asigură în mod independent

igiena personală sau îşi pregătesc singure mâncarea. Aproximativ 3 din 4 vârstnici vizaţi de cercetare se pot deplasa singuri în afara locuinţei, în vreme ce 2 din 3 vârstnici au venituri suiciente pentru a se întreţine singuri, sau se ală în întreţinerea unei persoane obli-gate la aceasta. Un factor de risc social îl reprezintă faptul că doar 26% dintre vârstnicii chestionaţi au o locuinţă şi doar 22% dintre aceştia au familie.

Graicul nr. 95. Proilul persoanelor vârstnice alate în evidenţa instituţiilor şi ONG-urilor locale

Principalele probleme cu care se confruntă în pre-zent sunt problemele de sănătate pentru 70% dintre respondenţi, respectiv singurătatea şi/sau probleme-le inanciare pentru 30% dintre respondenţi. Pe lângă acestea, persoanele vârstnice se mai confruntă şi cu probleme precum lipsa locuinţei (17% dintre respon-denţi), probleme cu utilităţile (13% dintre respon-

denţi) sau probleme cu medicamentele (13% dintre respondenţi). Lipsa unei activităţi care să le ocupe timpul reprezintă o problemă pentru aproximativ 1 din 10 persoane vârstnice, la fel şi lipsa unei persoane care să le asigure îngrijirea necesară la bătrâneţe, în vreme ce problemele familiale sunt de actualitate pentru 4% dintre persoanele vârstnice implicate în cercetare.

Graicul nr. 96. Probleme cu care se confruntă în prezent persoanele vârstnice

0 20 40 60 80 100

Au familie

Au locuință

Se ală în întreținerea uneipersoane obligate la aceasta

Au venituri su�ciente pentru a se întreține

Se pot deplasa singuri în afara locuinței

Își pot pregăti singuri mâncarea

Își pot asigura singuri igiena personală

Se pot ridica sau intra în pat singuri

Se pot îmbrăca singuri

Se pot deplasa singuri în interiorul locuinței

Se pot hrăni singuri 100%

96%

96%

96%

91%

91%

74%

65%

65%

26%

22%

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Probleme familiale

Lipsa unui îngrijitor

Lipsa unei activități care să le ocupe timpul

Probleme cu medicamentele

Probleme cu utilitățile



Singurătatea

Probleme de sănătate 70%

30%

30%

17%

13%

13%

9%

9%

4%

O investigare a nevoilor de servicii de suport pentru persoanele vârstnice incluse în cercetare indică faptul că persoanele vârstnice nu au nevoie de servicii precum comunicare (96% dintre respondenţi declară că nu au deloc nevoie de astfel de servicii), hrănire (96%), suport pentru deplasarea în locuinţă (87%), ajutor pentru îmbrăcare-dezbrăcare (78%), ajutor pentru realizarea igienei personale (65%), consiliere juridică (65%), însoţire în deplasările în afara locuinţei (61%), prepararea hranei (61%), însoţire în mijloacele de transport (57%).

În acelaşi timp, persoanele vârstnice au în mică mă-sură nevoie de servicii precum amenajări şi reparaţii în locuinţă (70% dintre respondenţi declară că au nevo-

ie în mică măsură sau au nevoie, dar nu prea mult de astfel de servicii), întreţinerea locuinţei şi gospodăriei (57%), donaţii de medicamente (57%).

Răspunsurile obţinute indică faptul că persoanele vârstnice au mare nevoie de servicii precum acordarea de medicamente (96% dintre respondenţi au spus că au mare sau foarte mare nevoie de astfel de servi-cii), tratamente şi analize de laborator (83%), ajutoa-re pentru încălzire în sezonul rece (78%), consultaţii medicale (65%), informare privind drepturile sociale (61%), sprijin pentru plata unor servicii şi obligaţii cu-rente (57%).

8786





Graicul nr. 97. Nevoia de servicii de suport pentru persoane vârstnice9. gRupul ţintă 8: ConsumatoRi de alCool şi dRog

Proilul dominant al grupului ţintă „consumatori de alcool”:

◆ Consumă alcool de mai mult de 4 ori pe săptămână. ◆ Câteodată beau fără să se poată opri. ◆ Câteodată nu își pot îndeplini obligaţiile zilnice din cauza băuturii. ◆ Câteodată beau încă de dimineaţă pentru a se simţi bine. ◆ Din cauza alcoolului li se întâmplă câteodată să uite ce li s-a întâmplat cu o seară înainte. ◆ Câteodată au sentimente de remușcare sau vinovaţie după ce consumă alcool. ◆ Au fost implicaţi în accidente/incidente datorită consumului de alcool. ◆ Persoanele din jurul lor s-au arătat îngrijorate de consumul de alcool și le-au sugerat să ceară ajutor. ◆ Prietenii, cunoștinţele și/sau vecinii lor consumă alcool în exces. ◆ Au cerut ajutor pentru a renunţa la consumul de alcool, dar nu au reușit. ◆ Principalele probleme pe care le au în prezent sunt consumul de alcool, starea de sănătate și lipsa

unei locuinţe. ◆ Ajutorul așteptat s-ar putea concretiza în internarea într-un centru de dezalcoolizare, sprijin pentru

obţinerea unei locuinţe și ajutor inanciar.

Proilul dominant al grupului ţintă „consumatori de droguri”:

◆ Consumă droguri de mai puţin de 4 ori pe săptămână. ◆ Consumul de droguri nu îi împiedică să își îndeplinească obligaţiile zilnice. ◆ Nu folosesc droguri încă de dimineaţă pentru a se simţi mai bine. ◆ Consumul de drog nu implică situaţii în care să uite ce au făcut cu o seară înainte. ◆ Nu au sentimente de remușcare sau vinovaţie după ce consumă droguri. ◆ Nu au furat ca să poată să își cumpere droguri. ◆ Persoanele din jurul lor nu s-au arătat îngrijorate de consumul de droguri și nu le-au sugerat să ceară

ajutor. ◆ Refuză să spună dacă au cerut vreodată ajutor pentru a renunţa la consumul de droguri. ◆ Principalele probleme pe care le au în prezent sunt consumul de droguri și starea de sănătate. ◆ Ajutorul așteptat pentru rezolvarea acestor probleme este consilierea psihologică, internarea în-

tr-un centru de detoxiiere și sprijinul pentru căutarea și ocuparea unui loc de muncă.

În subeşantionul analizat în acest capitol au fost incluşi 43 de subiecți din grupul țintă al persoanelor care con-sumă alcool (33 de persoane) şi droguri (10 persoane). Datele au fost obţinute de la persoane beneiciare ale serviciilor şi prestaţiilor oferite de o instituţie publică locală.

Dintre persoanele aparţinând grupului ţintă “consu-matori de alcool”, 76% declară că beau alcool de mai mult de 4 ori pe săptămână şi 59% spun că beau fără să se poată opri. 84% din aceste persoane spun că uneori nu îşi pot îndeplini obligaţiile zilnice din cauza bău-

turii şi 94% spun că beau câteodată încă de dimineaţă pentru a se simţi mai bine. Din cauza consumului de alcool, 71% din persoanele din acest grup ţintă spun că li s-a întâmplat să uite ce au făcut cu o seară înainte. Aproape iecare persoană interogată (96% din total)

0 20 40 60 80 100


Consiliere juridică

Sprijin pentru plata unor servicii și obligații curente

Îngrijirea locuinței și gospodăriei

Prepararea hranei

Efectuarea de cumpărături

Însoțirea în mijloace de transport

Donații de îmbrăcăminte și alimente

Ajutoare pentru încălzire în sezonul rece

Ajutor în realizarea igienei personale

Îmbrăcare-dezbrăcare

Deplasarea în locuință

Însoțire în deplasările în afara locuinței

Hrănire

Comunicare

Donații de medicamente

Amenajări și reparații în locuință

Consultații medicale

Tratamente și analize de laborator

Acordare de medicamente

Acordarea de materiale sanitare și dispozitive

Are puţină nevoieNu are deloc nevoie Are multă nevoie

43%

22%

35%

0%

4%

96%

0%

17%

83%

4%

30%

65%

26%

70%

4%

4%

57%

39%

96%

4%

0%

96%

0%

4%

61%

17%

22%

87%

9%

4%

78%

17%

4%

65%

26%

9%

9%

13%

78%

26%

43%

30%

57%

30%

13%

48%

39%

13%

61%

35%

4%

26%

57%

17%

0%

43%

57%

65%

30%

4%

13%

26%

61%

8988





declară că are sentimente de remuşcare sau vinovăţie după ce consumă alcool, în vreme ce 94% dintre per-soanele din grupul ţintă recunosc că anumite persoa-ne resursă din vecinătate/comunitate s-au arătat îngri-

jorate de consumul de alcool şi le-au sfătuit să ceară ajutor de specialitate. Nu în ultimul rând, 66% dintre persoanele din grupul ţintă au fost implicate în diverse accidente sau incidente datorită consumului de alcool.

Graicul nr. 98. Tipare de comportament speciice persoanelor consumatoare de alcool

0 20 40 60 80 100

Consum alcool de mai mult de 4 ori pe săptămână

Câteodată beau fără să mă pot opri

Câteodată nu îmi pot îndeplini...

Câteodată beau încă de dimineață...

Din cauza alcoolului mi se...

Câteodată am sentimente de...

Am fost implicat în...

O rudă, un prieten sau un medic...

Da Nu

94%

66%

96%

71%

94%

84%

59%

76%

6%

34%

4%

29%

6%

16%

41%

24%

Toate persoanele au declarat că au în jurul lor prieteni, cunoştinţe sau vecini care consumă alcool în exces, această situaţie facilitând perpetuarea consumului de alcool şi dezinteresul pentru renunţarea la acest tip de comportament autodistructiv. Aproximativ 1 din 2 persoane din acest grup ţintă au cerut cel puţin o dată ajutor pentru renunţarea la consumul de alcool, fără a reuşi efectiv să mai bea, în vreme ce aproximativ 1 din 4 persoane spun că au cerut ajutor şi au reuşit să nu mai bea o perioadă de timp cuprinsă între 3 şi 14 luni,

după care au reluat consumul de alcool; în acelaşi timp aproximativ 20% dintre persoanele din grupul ţintă nu au cerut niciodată ajutor pentru a renunţa la băuturile alcoolice.

Principalele probleme cu care se confruntă consuma-torii de alcool în prezent sunt băutura (52%), starea de sănătate (42%), lipsa unei locuinţe (36%) sau proble-mele personale (27%)

Graicul nr. 99. Problemele pe care le întâmpină în prezent consumatorii de alcool

0 10 20 30 40 50 60

Probleme familiale



Probleme personale



Probleme cu consumul de alcool 52%

42%

36%

27%

24%

12%

6%

Pentru un ajutor efectiv în rezolvarea acestor proble-me, persoanele din acest grup ţintă consideră că ar i nevoie de internarea lor într-un centru de dezalcooli-

zare (48%), de sprijin pentru obţinerea unei locuinţe (45%), de ajutor inanciar (42%) şi de consiliere psi-hologică (30%).

Graicul nr. 100. Modalităţi de sprijin al consumatorilor de alcool pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă

0 10 20 30 40 50

Sprijin pentru căutarea și ocuparea unui loc de muncă


Ajutor �nanciar

Sprijin pentru obținerea unei locuințe

Internarea într-un centru de dezalcoolizare 48%

45%

42%

30%

24%

În cazul persoanelor aparţinând grupului ţintă „consu-matori de droguri”, tiparele dominante de comporta-ment indică la nivel declarativ o situaţie complet dife-rită de cea speciică consumatorilor de alcool. Astfel, 70% dintre aceste persoane spun că nu consumă dro-guri de mai mult de 4 ori pe săptămână iar 60% declară că îndeplinirea obligaţiilor zilnice nu este împiedicată de consumul de droguri. 7 din 10 persoane spun că nu folosesc droguri încă de dimineaţă pentru a se simţi mai bine, în vreme ce 6 din 10 persoane nu au pro-

bleme să îşi amintească ce au făcut cu o seară înainte, după ce au consumat droguri. 60% dintre persoanele din acest grup ţintă nu au sentimente de remuşcare sau vinovăţie după ce consumă droguri. 3 din 10 persoane recunosc faptul că au furat pentru a-şi cumpăra dro-guri. Nu în ultimul rând, 30% dintre membrii grupului ţintă au declarat că familia, prietenii sau alte persoane resursă s-au arătat îngrijoraţi de consumul de droguri şi le-au recomandat să ceară ajutor de specialitate.

Graicul nr. 101. Tipare de comportament pentru consumatorii de droguri

0 20 40 60 80 100

Consum droguri de mai mult de 4 ori/săptămână

Câteodată nu îmi pot îndeplini obligațiile zilnice din cauza consumului de droguri

Câteodată folosesc droguri încă de dimineață pentru a mă simți mai bine

Din cauza drogurilor mi se întâmplă câteodată să uit ce mi s-a întâmplat cu o seară înainte

Câteodată am sentimente de remușcare sau vinovăție după ce am consumat droguri

Am furat ca să pot să îmi cumpăr droguri

O rudă, un prieten sau un medic s-au arătat îngrijorați de consumul de droguri 30%

30%

40%

40%

30%

40%

30%

70%

70%

60%

60%

70%

60%

70%

91

seCţiunea 3. Date comparative pe grupuri ţintă


90



Există o distribuţie egală a persoanelor din grupul ţin-tă al consumatorilor de droguri care declară că ştiu în jurul lor de existenţa altor consumatori de droguri şi a celor care nu ştiu ca altcineva dintre prietenii, cunoş-tinţele sau vecinii lor să i consumat vreodată droguri. 4 din 10 persoane au cerut până acum ajutor să renun-ţe la consumul de droguri, fără să reuşească să nu mai apeleze la stupeiante, în vreme ce 6 din 10 persoane nu doreşte să ofere un răspuns la întrebarea adresată.

Principalele probleme cu care se confruntă în prezent consumatorii de droguri sunt consumul propriu-zis de droguri (30%) sau starea de sănătate (30%), iar în-tr-o măsură mai mică lipsa unei locuinţe (10%), pro-blemele inanciare (10%) şi lipsa locului de muncă (10%), dar sunt şi persoane care spun că nu au nicio problemă (30%).

Graicul nr. 102. Probleme cu care se confruntă în prezent consumatorii de droguri

0 5 10 15 20 25 30




Probleme cu consumul de droguri

Nicio problemă

Probleme cu sănătatea 30%

30%

30%

10%

10%

10%

Pentru rezolvarea acestor probleme, persoanele din acest grup ţintă consideră că le-ar i utile serviciile de consiliere psihologică (50%), internarea într-un cen-tru de dezintoxicare (40%), sprijinul pentru obţinerea

unui loc de muncă (30%) sau ajutorul inanciar (10%), în vreme ce 20% dintre respondenţi declară că nu pot i ajutaţi să îşi rezolve problemele actuale.

Graicul nr. 103. Modalităţi de sprijin al consumatorilor de droguri pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă

0 10 20 30 40 50

Ajutor �nanciar

Nu pot � ajutat să îmi rezolv aceste probleme

Sprijin pentru căutarea şi ocuparea unui loc de muncă

Internarea într-un centru de detoxi�ere

Consiliere psihologică 50%

40%

30%

20%

10%

SECŢIUNEA 3.

DATE COMPARATIVE PE GRUPURI ŢINTĂ

Există o asociere semniicativă între categoria de grup ţintă şi ultima şcoală absolvită. În majoritatea lor, co-piii şi tinerii străzii se încadrează în categoria fără şcoa-lă absolvită, dar şi cei care au parcurs anumite etape în pregătirea şcolară nu au inalizat decât şcoala primară sau generală. Aceeaşi observaţie este valabilă şi în ca-zul persoanelor adulte fără adăpost, care au inalizat li-ceul fără bacalaureat, dar şi în cadrul acestui grup ţintă

ultima şcoală absolvită indică întreruperea mult prea devreme a formării şcolare şi/sau profesionale. Nu-mărul cel mai mare de persoane cu studii în eşalonul superior se observă în cazul persoanelor cu handicap şi în cazul altor categorii de persoane defavorizate, cu menţiunea că şi la nivelul acestor două grupuri ţintă majoritatea persoanelor dispune de o pregătire şcolară scăzută sau foarte scăzută.

Tabelul nr. 3. Distribuţia grupurilor ţintă în funcţie de ultima şcoală absolvită

Fără

şco

ală

Cla

sele

I-IV

Cla

sele

V

-VII

I

Şco

ală

pro

fesi

on

ală

Cla

sele

IX-X

Lic

eu f

ără

baca

lau

reat

Lic

eu c

u b

a-ca

lau

reat

Şco

ală

post

lice

ală

Co

leg

iu u

ni-

vers

itar

Facu

ltat

e

Ma

ster

at

To

tal


20 11 3 0 0 1 0 0 0 0 0 35


11 5 10 9 3 7 0 0 1 0 0 46


14 9 14 12 3 1 8 0 0 3 0 64


4 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8


8 6 2 0 0 0 0 0 0 0 0 16


7 15 25 14 9 2 13 5 1 9 0 100

Persoane vârstnice 1 12 18 2 3 1 0 0 0 0 0 37

Consumatori de alcool/ droguri

13 5 1 1 0 1 0 0 0 0 0 21


64 59 47 20 24 12 31 1 0 4 2 264

Total 142 126 120 58 42 25 52 6 2 16 2 591

9392


Secţiunea 3. Date comparative pe grupuri ţintă



Datele referitoare la numărul mediu de boli de care suferă �ecare grup ţintă indică diferenţe semni�cative statistic; indiferent de mărimea grupului ţintă, se pare că unele grupuri sunt mai predispuse la a � afectate de un număr mai mare de boli, comparativ cu alte gru-puri (vezi gra�cul de mai jos). Cea mai mare valoare a

indicatorului „număr mediu de boli” a fost înregistra-tă în cazul persoanelor cu handicap (4.1), urmată de persoanele vârstnice (3.7) şi de persoanele adulte fără adăpost (2.6). Numărul persoanelor din iecare grup ţintă care suferă de o anumită afecţiune este centrali-zat în tabelul de mai jos.

Graicul nr. 104. Numărul mediu de boli de care suferă iecare grup ţintă

Co

pii ş

i tin

eri

ai s

tră

zii

Per

soan

e ad

ult

e fă

ră a

dăp

ost

Per

soan

e ca

re a

u s

ăvâr

şit

infr

acţi

un

i

Per

soan

e c

are

prac

tică

p

rost

itu

ţia

Per

soan

e c

are

prac

tică

ce

rşet

ori

a

Per

soan

e cu

h

and

icap

Per

soan

e v

ârst

nic

e

Co

nsu

mat

ori

de

alco

ol/

dro

gu

ri

Alt

e ca

teg

ori

i d

e pe

rso

ane

def

avo

riza

te

To

tal

Infecţioase 1 12 4 1 0 4 1 3 2 28

Neurologice 0 9 3 0 2 54 9 0 30 107

Psihice 1 8 2 0 2 27 2 1 18 61

Otalmologice 0 1 7 0 0 41 19 1 45 114

ORL 1 4 3 0 2 22 2 0 27 61

Malformaţii congenitale 0 1 0 0 0 7 0 0 0 8

Retard mental 1 5 0 2 3 11 0 0 3 25

Parkinson, Alzheimer 0 0 0 0 0 28 7 0 4 39

Cancer 0 0 0 0 0 11 1 0 2 14

Diabet 0 1 3 0 1 15 5 0 7 32

TBC 0 3 0 0 0 1 1 1 9 15

În tabelul următor este prezentat sintetic accesul la di-ferite tipuri de servicii medicale pe categorii de grup ţintă. În cazul copiilor şi tinerilor străzii, 80% dintre aceştia sunt înscrişi la un medic de familie sau se adre-sează unui medic de familie chiar dacă nu se ală în-scris pe listele acestuia, în condiţiile în care doar apro-ximativ 29% dintre persoanele din acest grup ţintă au o asigurare medicală.

Niciuna din persoanele care practică prostituţia nu are o asigurare medicală, în vreme ce puţin peste 60% din-tre ele sunt înscrise la un medic de familie sau au acces la serviciile acestuia. Întreg grupul ţintă al persoane-

lor cu handicap este înscris la un medic de familie, iar 98% dispun de o asigurare medicală, altfel serviciile de suport acordate acestei categorii de persoane nici nu le-ar i disponibile. Tot aceste persoane sunt cele care conduc detaşat în ceea ce priveşte prezentarea la medicul de familie sau la medicul specialist în ultimul an, cu peste 90% dintre persoane care declară că au ac-cesat aceste tipuri de servicii medicale în anul care a trecut. În schimb consumatorii de alcool şi droguri au apelat într-o mai mică măsură la serviciile oferite de medicul de familie sau de medicul specialist. Acestea şi alte date statistice sunt prezentate sintetic în tabelul următor.

Există diferenţe semniicative statistic între grupurile ţintă şi în ceea ce priveşte tipul de locuinţă deţinut. În majoritatea lor, copiii şi tinerii străzii şi persoanele adulte fără adost ie sunt fără locuinţă, ie stau în locuinţe improvizate. Persoanele care au săvârşit infracţiuni stau în locuinţe alate în proprietatea altor rudenii. Persoa-nele care practică prostituţia şi cele care practică cerşetoria ocupă majoritar o locuinţă socială sau o locuinţă de necesitate. Pe de altă parte, majoritatea persoanelor cu handicap sau a persoanelor vârstnice ocupă o locuinţă alată în proprietate personală.

Tabelul nr. 4. Numărul persoanelor din iecare grup ţintă care suferă de o anumită afecţiune

Co

pii ş

i tin

eri

ai s

tră

zii

Per

soan

e ad

ult

e fă

ră a

dăp

ost

Per

soan

e ca

re a

u s

ăvâr

şit

infr

acţi

un

i

Per

soan

e c

are

prac

tică

p

rost

itu

ţia

Per

soan

e c

are

prac

tică

ce

rşet

ori

a

Per

soan

e cu

h

and

icap

Per

soan

e v

ârst

nic

e

Co

nsu

mat

ori

de

alco

ol/

dro

gu

ri

Alt

e ca

teg

ori

i d

e pe

rso

ane

def

avo

riza

te

To

tal

Stomatologice 19 19 21 4 1 42 10 5 129 250

Digestiv 6 20 16 1 7 20 15 13 84 182

Genital 0 2 3 2 1 7 2 0 8 25

Locomotor 6 6 5 0 1 48 14 1 34 115

Respirator 6 13 10 0 2 11 7 1 14 64

Urinar 2 2 4 2 0 19 9 1 30 69

Cardio-vasculare 0 14 6 1 1 42 32 1 58 155

Dermatologice 2 6 3 2 0 6 1 1 10 31

0 1 2 3 4 5

Copii și tineri ai străzii


Persoane care au săvârșit infracțiuni

Persoane care practică prostituția

Persoane care practică cerșetoria


Persoane vârstnice

Consumatori de alcool/droguri

Alte categorii de persoane defavorizate 1.9

1.4

3.7

4.1

1.4

1.9

1.4

2.6

1.3

9594





Tabelul nr. 5. Procent de indivizi din grupurile ţintă care au folosit diferite tipuri de servicii medicale

Sun

teţi

însc

ris

la u

n m

edic

de

fam

ilie

?

Ave

ţi a

sig

ura

re

med

ical

ă?

În u

ltim

ul

an

aţi f

ost

la

un

co

ntr

ol

la m

edic

ul

de

fam

ilie

?

În u

ltim

ul

an

aţi f

ost

la

un

co

ntr

ol

la u

n

med

ic

spe

cial

ist?

În u

ltim

ul

an

s-a

întâ

mpl

at

să n

u a

pela

ţi

la m

edic

, ch

iar

dac

ă aţ

i fi a

vut

nev

oie

?

Sun

teţi

în

cad

rat

în-

tr-u

n g

rad

de

han

dic

ap?

Copii şi tineri ai străzii 80.0% 28.6% 54.3% 34.3% 28.6% 11.4%


77.3% 47.7% 62.8% 35.7% 27.3% 20.5%


64.1% 39.1% 26.6% 28.1% 37.5% 4.7%


62.5% 0% 62.5% 62.5% 37.5% 28.6%


84.6% 66.7% 83.3% 50.0% 58.3% 33.3%

Persoane cu handicap 100.0% 98.0% 94.0% 90.9% 43.4% 96.0%

Persoane vârstnice 97.3% 94.6% 81.1% 51.5% 51.4% 25.0%


85.7% 23.8% 33.3% 33.3% 33.3% 5.0%


94.4% 74.8% 75.8% 49.2% 35.7% 6.6%

Tabelul nr. 6. Distribuţia grupurilor ţintă în funcţie de tipul de locuinţă deţinut

Pro

prie

tate

pe

rso

nal

ă

Ch

irie

Lo

cuin

ţă

soci

ală/

de

nec

esit

ate

Pro

prie

ta te

a pă

rin

ţilo

r (r

ud

elo

r)

Fără

lo

cu-

inţă

, dar

lo

cuie

sc

tem

pora

r la

al

tcin

eva

Lo

cuin

ţă

pără

sită

/ n

eocu

pată

Fără

l

ocu

inţă

Lo

cuin

ţă

impr

ovi

zată

To

tal

Copii şi tineri ai străzii 0 0 2 0 2 0 9 19 32


0 1 4 0 0 0 36 4 45


8 8 7 21 2 0 7 9 62


1 1 3 1 0 0 2 0 8


2 1 8 1 0 1 0 2 15

Persoane cu handicap 79 0 5 11 0 0 1 1 97

Persoane vârstnice 21 0 4 1 3 1 1 0 31


0 0 6 1 2 1 4 4 18


60 26 122 16 7 4 1 8 244

Total 171 37 161 52 16 7 61 47 552

În continuare sunt prezentate sintetic informaţii cu privire la calitatea locuirii, pe grupuri ţintă, în speţă date cu privire la racordarea la utilităţi. Cea mai proas-tă situaţie se înregistrează în cazul copiilor şi tinerilor străzii: doar 1 din 4 trăieşte într-o locuinţă care dis-pune de o sursă de apă, canalizare, curent electric şi salubritate, respectiv 1 din 2 are o sursă de încălzire în locuinţă. În cazul persoanelor care practică prostituţia, 1 din 2 trăieşte într-o locuinţă care nu este racordată la reţeaua de apă, canalizare şi salubritate, dar locuinţe-le acestora dispun de o sursă de curent electric şi de încălzire, precum şi de accesul la servicii de televizi-

une prin cablu sau digitală. Persoanele care practică cerşetoria stau în locuinţe prevăzute cu reţea de apă şi canalizare (69%), racordate la reţeaua de electrici-tate (84%) şi cu o sursă de încălzire (91%), dar în care nu există decât într-o măsură redusă acces la servicii de televiziune (16%) sau de internet/telefonie mobilă (15%). O calitate slabă a locuirii se remarcă şi în cazul consumatorilor de droguri, în condiţiile în care doar aproximativ 60% dintre locuinţele în care trăiesc sunt racordate la reţeaua de apă-canalizare şi curent elec-tric, 50% cu o sursă de încălzire şi servicii de salubrita-te şi aproximativ 40% dispun de servicii de televiziune.

Tabelul nr. 7. Calitatea locuirii (procent de indivizi din iecare grup ţintă care declară că dispun de diferite servicii în locuinţă)

Apă CanalizareCurent

electricSursă de

încălzire Salubritate

Televiziune prin cablu/

digitală

Internet/telefonie

mobilă


25.0% 25.0% 25.0% 50.0% 25.0% 0% 0%


80.9% 83.0% 97.9% 95.7% 89.4% 85.1% 72.3%


50.0% 50.0% 100.0% 100.0% 50.0% 100.0% 33.3%


69.2% 69.2% 84.6% 91.7% 61.5% 16.7% 15.4%


94.8% 93.8% 97.9% 97.9% 93.7% 88.5% 68.1%

Persoane vârstnice

100.0% 96.6% 100.0% 100.0% 96.6% 69.0% 25.0%


58.3% 58.3% 58.3% 50.0% 50.0% 41.7% 10.0%


87.5% 82.9% 91.3% 83.5% 82.4% 50.4% 25.4%

În tabelul de mai jos sunt prezentate sintetic datele referitoare la numărul de bunuri de folosinţă îndelun-gată în funcţie de grupul ţintă. Situaţia cea mai proastă se înregistrează în cazul copiilor şi tinerilor străzii, care declară că nu au niciun astfel de bun în dotare, ei iind urmaţi de persoanele adulte fără adăpost, consuma-

torii de alcool/drog, persoanele care practică cerşe-toria şi persoanele care practică prostituţia. Numărul mediu de bunuri de folosinţă îndelungată creşte de la niciunul, în cazul copiilor şi tinerilor străzii la 5.8% în cazul persoanelor cu handicap.

9796





Tabelul nr. 8. Număr de bunuri de folosinţă îndelungată în funcţie de grupul ţintă

Co

pii ş

i tin

eri

ai s

tră

zii

Per

soan

e ad

ult

e fă

ră

adăp

ost

Per

soan

e ca

re

au s

ăvâr

şit

infr

acţi

un

i

Per

soan

e c

are

prac

tică

pr

ost

itu

ţia

Per

soan

e ca

re p

ract

ică

cerş

eto

ria

Per

soan

e cu

h

and

icap

Per

soan

e vâ

rstn

ice

Co

nsu

mat

ori

d

e al

coo

l/

dro

gu

ri

Alt

e ca

teg

ori

i d

e pe

rso

ane

def

avo

riza

te

Frigider 0 4 42 4 8 90 29 6 169

Aragaz/Plită electrică

0 4 42 3 7 92 29 6 208

Maşină de spălat 0 4 40 3 8 82 21 3 136

TV 0 4 43 6 5 90 25 6 190

Calculator, laptop

0 4 29 0 0 60 2 0 48

Telefon ix 0 4 13 0 2 66 6 1 28

Telefon mobil 0 4 37 4 2 73 10 1 122

Autoturism 0 4 17 1 1 32 0 0 14

Situaţiile diicile cu care se confruntă persoanele vizate de cercetare variază între 1 din cele 11 situaţii diicile indicate în cercetare (5.5% dintre respondenţi) şi 11 din 11 (1.6% dintre respondenţi). Procentual, cele mai multe persoane se confruntă cu două situaţii diicile de interes în contextul cercetării (10.3% dintre respondenţi), cu 5 situaţii diicile (10% dintre respondenţi) şi cu 7 situaţii diicile (9% dintre respondenţi).

În continuare sunt structurate informaţiile cu privire la proporţia persoanelor din iecare grup ţintă care s-au confruntat cu situaţiile diicile menţionate în cercetare. În cazul copiilor şi tinerilor străzii, mai mult de jumătate dintre aceştia declară că nu au putut cumpăra medica-mente din cauza lipsei banilor, au întâmpinat diicul-tăţi în asigurarea obiectelor de îmbrăcăminte cele mai necesare pentru familie, s-a întâmplat să nu mănânce pentru că nu au avut bani să cumpere alimente, sau a fost nevoie să cerşească pentru a avea bani acasă.În cazul persoanelor adulte fără adăpost, situaţiile dii-cile apărute cu cea mai mare frecvenţă au fost imposi-bilitatea de a-şi asigura obiectele de îmbrăcăminte cele mai necesare, nevoia de a căuta de mâncare prin gunoi sau imposibilitatea de a-şi cumpăra medicamente. Persoanele care au săvârşit inracţiuni s-au confruntat în special cu situaţii precum amânarea plăţii cheltuielilor locuinţei, asigurarea articolelor de îmbrăcăminte cele mai necesare pentru familie, sau nevoia de a împru-muta bani pentru a cumpăra alimente.

Persoanele care practică prostituţia au întâmpinat în ma-joritatea lor (7 din 8 persoane cuprinse în acest grup ţintă) situaţii diicile de genul nevoia de a recurge la împrumuturi pentru a cumpăra alimente, asigurarea obiectelor de îmbrăcăminte cele mai necesare pentru familie sau imposibilitatea de a cumpăra medicamen-te pentru sine sau pentru familie, iar puţin peste jumă-tate (5 din 8 persoane cuprinse în grupul ţintă) dintre acestea au trebuit să amâne plata cheltuielilor locuin-ţei, s-au culcat fără să mănânce pentru că nu au avut bani să cumpere alimente sau nu au încălzit locuinţa pentru că nu au avut bani pentru gaz/lemne.În cazul persoanelor care practică cerşetoria, situaţiile di-icile apărute cu cea mai mare frecvenţă au fost aceea de a se i culcat fără să mănânce pentru că nu au avut bani să îşi cumpere alimente (12 din 15 persoane), im-posibilitatea de a asigura cele mai necesare obiecte ves-timentare pentru familie, imposibilitatea de a încălzi locuinţa datorită lipsei veniturilor, imposibilitatea de a cumpăra medicamente atunci când ar i avut nevoie de acestea, sau nevoia de a cerşi pentru a avea bani acasă.

Cele mai relevante situaţii diicile în cazul persoanelor cu handicap au fost amânarea plăţii cheltuielilor locuinţei, nevoia de a se împrumuta pentru a cumpăra alimente sau imposibilitatea de a-şi cumpăra medicamente.Persoanele vârstnice au întâmpinat diicultăţi în sensul amânării plăţii cheltuielilor locuinţei, imposibilitatea de a-şi achiziţiona medicamentele necesare sau impo-sibilitatea de a-şi încălzi locuinţa datorită faptului că nu au avut suicienţi bani pentru gaz/lemne.În cazul consumatorilor de alcool/droguri, cele mai frec-vente situaţii problemă sunt recursul la împrumuturi pentru a-şi cumpăra alimente, imposibilitatea de a-şi

cumpăra alimente, problema consumului excesiv de alcool în familie sau nevoia de a cerşi pentru a avea bani acasă.Nu în ultimul rând, în cazul altor categorii de persoane defavorizate, situaţiile diicile cele mai răspândite au fost amânarea plăţii cheltuielilor locuinţei, nevoia de a recurge la împrumuturi pentru a cumpăra alimen-te, asigurarea obiectelor de îmbrăcăminte cele mai necesare pentru familie, respectiv imposibilitatea de a încălzi locuinţa datorită lipsei resurselor inanciare necesare.

Numărul mediu de surse de venit în gospodărie este de 2.4 în cazul persoanelor care practică prostituţia şi al persoanelor cu handicap, 1.9 în cazul copiilor şi tinerilor străzii şi al altor categorii de persoane defavorizate, şi de doar 1.3 în cazul persoanelor adulte fără adăpost, persoanelor care practică cerşetoria şi al persoanelor vârstnice.

Numărul mediu de surse de venit, în funcţie de grupul ţintă

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5


Cunsumatori de alcool/droguri

Persoane vârstnice






Copii şi tineri ai străzii 1.9

1.3

1.7

2.4

1.3

2.4

1.3

1.2

1.9

În tabelul următor sunt prezentate date comparative cu privire la numărul de persoane din iecare grup ţin-tă care beneiciază de diferite surse de venit (per total gospodărie).În cazul copiilor şi tinerilor străzii, cele mai frecvente surse de venit sunt alocaţia copiilor, cerşetoria şi veni-turile din munca de zilier.Persoanele adulte fără adăpost au ca principale surse de venit munca de ziler, cerşetoria dar şi salariul sau in-demnizaţia de handicap.

În cazul persoanelor care au săvârşit inracţiuni, princi-palele surse de venit la nivelul gospodăriilor acestora sunt salariul, alocaţia copiilor şi veniturile din munca de zilier.Persoanele care practică prostituţia au indicat această activitatea ca iind principala sursă de venit la nivelul familiei, alături de alocaţia copiilor, celelalte surse po-sibile iind aproape inexistente.Interesant este însă răspunsul persoanelor care practică cerşetoria, acestea indicând pe primul loc ca frecven-

9998





ţă de apariţie alocaţia copiilor şi abia apoi cerşetoria, fără ca aceasta din urmă să acopere măcar o treime din numărul total de respondenţi din această categorie de grup ţintă.Distribuţia acestui indicator în cazul persoanelor cu handicap acoperă o paletă mai largă de surse de venit disponibile la nivelul gospodăriei, cele mai frecvente iind, după cum era de aşteptat, indemnizaţia de han-dicap, alături de pensia pentru vechime în muncă, pensia de boală şi salariul membrilor familiei.

Pentru persoanele vârstnice, pensia pentru vechimea în muncă şi pensia de boală sunt cele mai frecvente surse de venit, în vreme ce în cazul consumatorilor de alcool/drog, sursele de venit cele mai relevante sunt, la nivelul gospodăriei, veniturile din munca de zilier/veniturile ocazionale, alocaţia copiilor, cerşetoria sau salariul. La nivelul celorlalte categorii de persoane defavorizate incluse în cercetare, pe primele locuri ca frecvenţă de menţionare se situează alocaţia copiilor, salariul, veni-turile ocazionale sau cele provenite din munca de zili-er sau venitul minim garantat.

Tabelul nr. 9. Surse de venit disponibile la nivelul gospodăriei grupurilor ţintă vizate de cercetare

Co

pii ş

i tin

eri

ai s

tră

zii

Per

soan

e ad

ult

e fă

ră

adăp

ost

Per

soan

e ca

re

au s

ăvâr

şit

infr

acţi

un

i

Per

soan

e ca

re

prac

tică

p

rost

itu

ţia

Per

soan

e ca

re p

ract

ică

cerş

eto

ria

Per

soan

e cu

h

and

icap

Per

soan

e v

ârst

nic

e

Co

nsu

mat

ori

d

e al

coo

l/

dro

gu

ri

Alt

e ca

teg

ori

i d

e pe

rso

ane

def

avo

riza

te

To

tal

Salariul 0 8 23 0 1 26 1 3 101 163

Venituri din munca de zilier/venituri ocazionale

13 14 16 1 0 10 1 6 72 133

Pensie pentru vechime de muncă 0 2 6 0 0 46 13 0 13 80

Pensie de boală 2 5 5 0 0 29 19 1 17 78

Pensie de veteran / pensie de urmaş

0 0 0 0 0 7 2 0 5 14

Pensie CAP 0 0 0 0 0 5 0 0 0 5

Pensie alimentară 0 0 0 0 0 3 0 0 6 9

Indemnizaţie de handicap 4 8 5 1 4 82 2 1 19 126

Ajutor de şomaj / alocaţie de sprijin

0 0 2 0 0 7 1 0 21 31

Alocaţia copiilor 20 3 20 5 8 9 3 4 161 233

Burse de studiu 0 0 0 0 0 4 1 0 15 20

Venitul minim garantat / ajutor social

4 0 8 2 1 1 2 1 50 69

Venituri din concediu de maternitate

0 0 1 0 0 1 0 0 4 6

Bani primiţi de la rude plecate la muncă în străinătate

0 0 6 0 0 7 1 1 6 21

Venit din investiţii, chirii, economii

0 0 2 0 0 0 0 0 2 4

Proit din afaceri 0 0 2 0 0 0 0 0 1 3

Venituri băneşti din propria producţie agricolă

0 0 0 0 1 1 0 0 2 4

Cerşetorie 15 12 7 2 4 0 1 4 5 50

Prostituţie 3 3 3 8 1 0 0 0 1 19

Altă sursă 5 8 0 0 0 0 1 4 7 25

În continuare sunt sistematizate datele referitoare la apariţia situaţiilor de violenţă domestică pentru per-soanele care spun că situaţiile de violenţă domestică apar des în familia lor (prin des înţelegem persoanele care airmă că se confruntă cu astfel de situaţii aproa-pe zilnic sau de mai multe ori pe săptămână). În cazul copiilor şi tinerilor străzii, cele mai frecvente situaţii de violenţă domestică sunt înjurăturile adresate unui membru al familiei, faptul că un bărbat strigă la o fe-meie sau situaţia în care un adult strigă la un copil. În cazul persoanelor adulte fără adăpost, cele mai des menţionate situaţii de violenţă domestică sunt faptul

că un bărbat strigă la o femeie, cineva din familie este înjurat sau cineva din familie este ameninţat cu bătaia. În cazul persoanelor care au săvârşit infracţiuni au fost menţionate situaţiile în care o femeie strigă la un băr-bat, un bărbat strigă la femeie şi un adult strigă la un copil. Datele obţinute arată faptul că în familiile res-pondenţilor violenţa verbală este mai răspândită decât violenţa izică, în speţă bătaia, situaţiile de violenţă iind asumate de copiii şi tinerii străzii şi într-o foar-te mică măsură de celelalte grupuri ţintă, cu toate că literatura de specialitate indică faptul că violenţa este independentă de mediul de provenienţă al subiecţilor.

Tabelul nr. 10. Situaţii de violenţă domestică apărute des şi foarte des în familiile respondenţilor, în funcţie de grupul ţintă

Co

pii s

un

t pe

dep

siţi

pr

in b

ătai

e

Au

lo

c ce

rtu

ri în

ca

re c

opi

ii s

un

t bă

tuţi

Fem

eile

su

nt

ped

ep-

site

pri

n b

ătai

e

Au

lo

c ce

rtu

ri în

ca

re f

emei

le s

un

t bă

tute

O f

emei

e îş

i lo

veşt

e so

ţul/

part

ener

ul

pen

tru

a-l

ped

epsi

Au

lo

c ce

rtu

ri în

ca

re u

n b

ărba

t es

te

bătu

t

Cin

eva

din

fam

ilie

es

te a

men

in-

ţat

cu b

ătai

a

Un

ad

ult

st

rig

ă la

un

co

pil

Un

băr

bat

stri

gă

la o

fem

eie

O f

emei

e st

rig

ă la

u

n b

ărba

t

Cin

eva

din

fam

ilie

es

te în

jura

t

Un

mem

bru

al

fa

mil

iei e

ste

împi

edic

at s

ă îş

i ex

erci

te d

rept

uri

le


13 11 12 12 14 7 12 15 17 13 19 4


1 1 5 5 7 0 7 4 10 5 9 6


1 1 2 2 2 2 2 3 3 4 3 2


0 0 2 2 2 0 2 0 3 3 3 2


1 1 1 1 0 1 1 2 1 2 2 1


0 0 0 0 0 0 0 2 3 3 5 0

Persoane vârstnice

0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0


1 1 1 1 2 0 2 3 4 3 4 0


11 3 1 1 0 0 5 19 8 6 8 0

Total 28 18 24 24 9 10 31 49 50 39 54 15

101100





Tabelul următor centralizează serviciile şi prestaţiile sociale oferite de autorităţile locale diferitelor catego-rii de grup ţintă. Sumarizat, pentru iecare grup ţintă în parte, redăm (în ordine descrescătoare a frecven-ţelor de menţionare) primele cinci cele mai accesate servicii şi prestaţii sociale din ultimii doi ani:

◆ Copiii şi tinerii străzii: înlocuirea actelor de iden-titate deteriorate/pierdute/furate, alocaţia de stat pentru copii, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, medicamente gratuite sau compensate şi servi-cii medicale de urgenţă

◆ Persoane adulte fără adăpost: adăpost de noapte (centrul social de urgenţă), servicii de informa-re şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, înlocuirea actelor de identitate deterio-rate/pierdute/furate, eliberarea actelor de iden-titate nesolicitate anterior, servicii medicale de urgenţă

◆ Persoane care au săvârşit inracţiuni: servicii pen-tru persoane condamnate, medicamente gratui-te sau compensate, servicii medicale de urgenţă, înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pier-dute/furate, alocaţia de stat pentru copii

◆ Persoane care practică prostituţia: servicii medi-cale de urgenţă, alimente din fonduri comunita-re, înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate, produse de paniicaţie/lactate/

fructe pentru elevi şi preşcolari, medicamente gratuite sau compensate

◆ Persoane care practică cerşetoria: înlocuirea ac-telor de identitate deteriorate/pierdute/fura-te, locuinţă socială, medicamente gratuite sau compensate, indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap (DGASPC), venit minim garantat

◆ Persoane cu handicap: medicamente gratuite sau compensate, indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap (DGASPC), alimente din fonduri comunitare, indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap grav (SPAS), obţinerea certiicatu-lui de încadrare în grad de handicap

◆ Persoane vârstnice: medicamente gratuite/com-pensate, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, obţinerea pensiei de boală, servicii medicale de urgenţă, alimente comunitare

◆ Consumatori de alcool/drog: înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate, me-dicamente gratuite sau compensate, locuinţă socială, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, servicii me-dicale de urgenţă

◆ Alte categorii de persoane defavorizate: servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, ajutor pentru încălzire în se-zonul rece, alocaţia de stat pentru copii, locuinţă socială, medicamente gratuite sau compensate.

Tabelul nr. 11. Servicii şi prestaţii sociale oferite de autorităţile locale, în funcţie de grupurile ţintă care le accesează

Co

pii ş

i ti

ner

i ai

stră

zii

Per

soan

e ad

ult

e fă

ră

adăp

ost

Per

soan

e ca

re

au s

ăvâr

şit

infr

acţi

un

i

Per

soan

e ca

re

prac

tică

pro

s-ti

tuţi

a

Per

soan

e ca

re

prac

tică

ce

rşet

ori

a

Per

soan

e cu

han

dic

ap

Per

soan

e vâ

rstn

ice

Co

nsu

mat

ori

d

e al

coo

l/

dro

gu

ri

Alt

e ca

teg

ori

i de

pers

oan

e

def

avo

riza

te

To

tal


13 22 7 1 1 33 19 5 170 271

Ajutor inanciar de susţinere a familiei monoparentale

3 3 2 0 1 2 3 0 56 70

Venitul minim garantat (ajutor social)

4 6 7 2 4 4 2 3 58 90

Indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap grav (SPAS)

2 0 3 0 1 54 0 0 12 72

Asistent personal angajat pentru persoanele cu handicap

1 2 2 1 3 4 0 0 10 23

Co

pii ş

i ti

ner

i ai

stră

zii

Per

soan

e ad

ult

e fă

ră

adăp

ost

Per

soan

e ca

re

au s

ăvâr

şit

infr

acţi

un

i

Per

soan

e ca

re

prac

tică

pro

s-ti

tuţi

a

Per

soan

e ca

re

prac

tică

ce

rşet

ori

a

Per

soan

e cu

han

dic

ap

Per

soan

e vâ

rstn

ice

Co

nsu

mat

ori

d

e al

coo

l/

dro

gu

ri

Alt

e ca

teg

ori

i de

pers

oan

e

def

avo

riza

te

To

tal

Alimente din fonduri comunitare 8 7 8 4 2 77 10 2 98 216

Masa la cantina socială 3 2 2 1 0 1 0 1 11 21

Ajutor pentru încălzire în sezonul rece

1 4 5 3 3 17 9 2 147 191

Locuinţă socială 1 2 3 3 8 5 3 6 126 157

Adăpost de noapte (centru social de urgenţă)

4 31 2 2 0 2 1 4 7 53

Creşă socială 0 1 0 1 0 0 1 1 35 39

Creşă cu program normal 2 0 0 0 0 0 0 1 5 8

Centre rezidenţiale / de tip familial pentru copii

1 0 1 0 0 0 0 2 9 13

Centru rezidenţial pentru persoane vârstnice

0 0 0 0 0 2 5 0 0 7

Centru rezidenţial pentru persoane cu handicap

0 0 1 0 1 2 1 0 0 5

Centru rezidenţial pentru mamă şi copil alaţi în situaţii de risc

0 0 1 1 1 0 0 0 6 9

Centru rezidenţial pentru victimele traicului de iinţe umane

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1

Obţinerea certiicatului de încadrare în grad de handicap

4 8 5 0 3 48 6 0 14 88

Indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap (DGASPC)

5 6 6 1 5 78 2 1 14 118

Eliberarea actelor de identitate nesolicitate anterior

4 17 14 1 1 3 2 5 8 55

Înlocuirea actelor de identitate deteriorate / pierdute / furate

15 17 18 4 10 3 3 10 61 141

Obţinerea pensiei la limita de vârstă 0 2 3 0 0 16 8 1 10 40

Obţinerea pensiei de boală 2 4 1 0 1 25 14 2 16 65

Obţinerea pensiei de urmaş / veteran

0 0 0 0 0 1 5 1 0 7

Declararea incapacităţii de muncă 2 0 0 0 1 27 1 1 4 36

Bilete gratuite/compensate pentru tratament în staţiuni

0 1 4 0 0 17 3 0 1 26

Obţinerea unor dispozitive medicale gratuite sau compensate

0 1 4 0 2 10 2 0 11 30


9 5 26 3 8 82 22 7 114 276

Indemnizaţia de şomaj / alocaţia de sprijin

0 0 2 0 0 2 0 2 17 23

Consiliere şi orientare pentru (re)integrarea profesională

1 3 6 0 0 0 0 3 27 40

103102





Co

pii ş

i ti

ner

i ai

stră

zii

Per

soan

e ad

ult

e fă

ră

adăp

ost

Per

soan

e ca

re

au s

ăvâr

şit

infr

acţi

un

i

Per

soan

e ca

re

prac

tică

pro

s-ti

tuţi

a

Per

soan

e ca

re

prac

tică

ce

rşet

ori

a

Per

soan

e cu

han

dic

ap

Per

soan

e vâ

rstn

ice

Co

nsu

mat

ori

d

e al

coo

l/

dro

gu

ri

Alt

e ca

teg

ori

i de

pers

oan

e

def

avo

riza

te

To

tal

Participarea la cursuri de (re)cali�care

1 0 7 0 0 5 0 1 7 21

Servicii medicale de urgenţă 9 13 18 5 2 24 13 5 86 175

Intervenţia poliţiei în situaţii de violenţă domestică

2 0 5 1 0 0 0 0 9 17

Indemnizaţie pentru mame 3 0 7 0 0 1 1 0 10 22

Evaluare educaţională pentru obţinerea încadrării CES

2 0 1 0 0 0 0 0 12 15

Alocaţie de stat pentru copii pe perioada şcolarizării

14 3 15 2 0 6 3 0 128 171

Suport psiho-pedagogic în învăţare 0 0 1 0 0 0 0 0 20 21

Bursă socială 0 0 2 0 0 0 1 0 14 17

Bani de liceu 0 0 1 0 0 0 1 0 12 14

Bani de calculator 0 0 0 0 0 0 0 0 6 6

Produse de paniicaţie / lactate / fructe pentru elevi şi preşcolari

9 1 9 4 1 2 3 2 66 97


1 4 7 0 0 30 6 0 7 55

Servicii de consiliere anti-drog 0 0 1 0 0 0 0 0 1 2

Servicii de consiliere pentru romi 0 0 3 0 0 0 0 0 10 13

Servicii de consiliere pentru familiile cu copii alaţi în situaţii de risc

0 0 3 0 0 0 0 0 20 23

Servicii de consiliere pentru persoane cu handicap

1 0 5 0 1 4 1 0 6 18

Servicii de consiliere pentru persoane vârstnice

0 0 2 0 0 1 5 0 1 9

Servicii pentru persoane condamnate

0 2 42 0 0 0 0 0 0 44

În continuare prezentăm cele mai accesate servicii şi prestaţii sociale oferite de organizaţiile non-guverna-mentale locale diferitelor grupuri ţintă. Pe modelul anterior al serviciilor şi prestaţiilor sociale oferite de autorităţi, vor i sumarizate primele cinci servicii şi prestaţii de natură socială:

◆ Copiii şi tinerii străzii: îmbrăcăminte, încălţămin-te, alte produse non-alimentare, medicamente gratuite sau compensate, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, produse alimentare, sprijin pentru obţi-nerea unor drepturi sociale

◆ Persoane adulte fără adăpost: produse alimen-tare, îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, servicii sociale pentru copii şi tineri în centre de zi, servicii medicale

◆ Persoane care au săvârşit inracţiuni: medica-mente gratuite sau compensate, îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, ser-vicii medicale, servicii de consiliere şi suport în domeniul educaţional şi/sau profesional, cur-suri de formare

◆ Persoane care practică prostituţia: îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, me-dicamente gratuite sau compensate, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale, produse alimentare

◆ Persoane care practică cerşetoria: medicamente gratuite sau compensate, îmbrăcăminte, încăl-ţăminte, alte produse non-alimentare, locuinţă socială sau de necesitate, sprijin pentru obţine-rea unor drepturi sociale, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială

◆ Persoane cu handicap: medicamente gratuite sau compensate, servicii de informare şi/sau consi-liere privind drepturile de natură socială, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale, produse alimentare, servicii medicale

◆ Persoane vârstnice: îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, medicamente gra-tuite sau compensate, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură soci-ală, produse alimentare, sprijin pentru obţine-rea unor drepturi sociale

◆ Consumatori de alcool/drog: medicamente gra-tuite sau compensate, îmbrăcăminte, încălţă-minte, alte produse non-alimentare, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale, produse alimentare

◆ Alte categorii de persoane defavorizate: servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, îmbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare, medicamente gra-tuite sau compensate, sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale, produse alimentare.

Tabelul nr. 12. Servicii şi prestaţii sociale oferite de organizaţiile nonguveramentale locale, în funcţie de grupurile ţintă care le accesează

Co

pii ş

i tin

-er

i ai s

tră

zii

Per

soan

e ad

ult

e fă

ră

adăp

ost

Per

soan

e ca

re a

u

săvâ

rşit

in

frac

ţiu

ni

Per

soan

e ca

re

prac

tică

pr

ost

itu

ţia

Per

soan

e ca

re

prac

tică

ce

rşet

ori

a

Per

soan

e cu

han

dic

ap

Per

soan

e vâ

rstn

ice

Co

nsu

mat

ori

d

e al

coo

l/

dro

gu

ri

Alt

e

cate

go

rii d

e pe

rso

ane

d

efav

ori

zate

To

tal


21 15 1 3 1 9 13 7 84 154

Sprijin pentru obţinerea unor drepturi sociale

17 7 3 3 4 9 9 7 58 117


19 30 3 3 1 8 12 7 50 133

Imbrăcăminte, încălţăminte, alte produse non-alimentare

28 29 6 6 7 6 16 11 70 179


1 1 1 0 0 0 0 0 10 13


0 2 1 0 0 0 0 0 10 13

Servicii de cantină socială 2 3 1 2 0 4 4 1 18 35


12 8 5 2 0 3 1 5 25 61

105

seCţiunea 4.evaluarea categoriilor Defavorizate De către inStituţiile şi organizaţiile

nonguvernamentale care le acorDă Servicii şi preStaţii Sociale


104



Co

pii ş

i tin

-er

i ai s

tră

zii

Per

soan

e ad

ult

e fă

ră

adăp

ost

Per

soan

e ca

re a

u

săvâ

rşit

in

frac

ţiu

ni

Per

soan

e ca

re

prac

tică

pr

ost

itu

ţia

Per

soan

e ca

re

prac

tică

ce

rşet

ori

a

Per

soan

e cu

han

dic

ap

Per

soan

e vâ

rstn

ice

Co

nsu

mat

ori

d

e al

coo

l/

dro

gu

ri

Alt

e

cate

go

rii d

e pe

rso

ane

d

efav

ori

zate

To

tal

Servicii sociale pentru copii şi tineri în centre de zi

14 11 1 3 1 3 3 7 16 59


25 10 10 4 8 13 15 12 59 156


1 0 2 0 0 1 1 0 4 9

Servicii de îngrijire la domiciliu

0 0 3 0 0 3 5 0 9 20

Terapii de recuperare (pentru persoane cu handicap, persoane vârstnice)

0 0 1 0 0 5 4 0 0 10

Terapii ocupaţionale (pentru persoane cu handicap, persoane vârstnice)

0 1 0 0 0 4 5 0 1 11

Locuinţă socială sau de necesitate

1 2 3 3 6 0 1 6 33 55

Serviicii de sprijin a copiilor cu boli maligne şi a familiilor acestora

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cursuri de formare 3 6 3 0 0 4 0 3 12 31

Servicii medicale 1 10 6 3 1 8 5 7 19 60

SECŢIUNEA 4.

EVALUAREA CATEGORIILOR DEFAVORIZATE DE CĂTRE INSTITUŢIILE ȘI ORGANIZAŢIILE NONGUVERNAMENTALE CARE LE ACORDĂ SERVICII ȘI PRESTAŢII SOCIALE

În această secţiune sunt prezentate sintetic informaţi-ile primite de la reprezentanţii instituţiilor publice şi organizaţiilor nonguvernamentale membre GIPEX, care evidenţiază modul în care specialiştii sistemu-lui de asistenţă socială structurează categoriile de persoane defavorizate, percep problemele cu care se confruntă aceste persoane, limitele mecanismelor de intervenţie, dar şi reuşitele pe care le-au avut în ultimii ani; pe de altă parte, specialiştii propun soluţii con-crete de intervenţie, care să corecteze punctele slabe constatate, acestea iind puncte de pornire pentru co-laborări intersectoriale şi dezvoltări ulterioare ale sis-temului de prevenţie şi intervenţie în domeniul social.

Având în vedere domeniul speciic de responsabilitate şi experienţa proprie de lucru cu beneiciarii, diversele instituţii şi organizaţii nonguvernamentale oferă dife-rite aproximări ale numărului de persoane care aparţin principalelor grupuri ţintă vizate de cercetare. Astfel, la nivelul municipiului Satu Mare se estimează că exis-tă între 50 şi 68 de copii şi tineri ai străzii, între 20 şi 370 de persoane adulte fără adăpost, între 17 şi 100 de persoane care au săvârşit infracţiuni şi între 13 şi 30 de persoane care practică prostituţia din considerente de natură socială. Reţeaua de instituţii şi organizaţii non-guvernamentale care oferă servicii şi prestaţii sociale acestor categorii de public ţintă este prezentată în Gra-icul nr. 106 de mai jos.

Specialiştii sistemului de asistenţă socială au fost soli-citaţi să identiice categoriile de persoane care se con-fruntă cu diicultăţi sociale, iar acestea au fost grupate pe patru mari domenii, în funcţie de diicultăţile speci-ice: probleme de natură personală, probleme la nivel familial, probleme legate de locuinţă şi probleme lega-te de venituri. Această structurare nu trebuie înţeleasă restrictiv, în sensul că persoanele dintr-un grup ţintă nu s-ar confrunta cu probleme de altă natură, ci doar că distribuţia s-a făcut pornind de la cuvintele cheie folosite în identiicarea cerută. Informaţiile obţinute sunt prezentate sintetic în Tabelul nr. 13 de mai jos.

Cele mai dezavantajate categorii de persoane din mu-nicipiul Satu Mare sunt persoanele adulte fără adăpost – la nivelul a trei instituţii şi ONG-uri se consideră că această categorie este prima cea mai dezavantajată şi o instituţie consideră că este a doua cea mai dezavan-tajată; copiii victime ale abuzurilor – două instituţii consideră că aceştia reprezintă cea mai dezavantajată categorie, 5 instituţii spun că sunt a doua cea mai dez-avantajată categorie şi 1 instituţie consideră că sunt a treia cea mai dezavantajată categorie; victimele vio-lenţei în familie – două instituţii consideră că aceasta este cea mai dezavantajată categorie şi o instituţie con-sideră că este a doua cea mai dezavantajată categorie. Întregul tablou al celor mai dezavantajate categorii de persoane din Satu Mare este prezentat în Tabelul nr. 14 de mai jos.

107106

seCţiunea 4.evaluarea categoriilor Defavorizate De către inStituţiile şi organizaţiile nonguvernamentale care le acorDă Servicii şi preStaţii Sociale

Secţiunea 4.evaluarea categoriilor Defavorizate De către inStituţiile şi organizaţiile




Principalele probleme de natură socio-economică ale familiilor din Satu Mare sunt, în ordine descrescătoa-re a menţiunilor, următoarele: insu�cienţa resurselor �nanciare (cea mai presantă problemă), nivelul redus de şcolaritate al membrilor familiei (a doua cea mai presantă problemă) şi violenţa în familie (a treia cea mai presantă problemă). Lista continuă cu aspecte precum lipsa unei locuinţe, lipsa confortului afectiv în rândul membrilor familiei, problemele de sănătate, abilităţile reduse de gestionare a resurselor inanciare şi a diicultăţilor în general, numărul redus al locurilor de muncă ce pot asigura un venit stabil decent, nive-lul redus al caliicărilor profesionale obţinute de către membrii familiei, mentalităţile tradiţionale asupra rolurilor din familie şi consumul abuziv de substanţe toxice. Datele complete pot i urmărite sintetic în Ta-belul nr. 15 de mai jos.

Membrii GIPEX au fost rugaţi să aprecieze gravitatea problemelor sociale din municipiul Satu Mare, pentru iecare categorie de vârstă majoră. În cazul copiilor, pe baza opţiunilor formulate de specialişti, cele mai grave probleme sunt cele speciice copiilor care cerşesc în oraş, copiilor victime ale violenţei domestice, copiilor nou-născuţi abandonaţi, copiilor cu dizabilităţi, copi-ilor care au comis acte de delincvenţă şi copiilor sub 14 ani care au abandonat şcoala (vezi Graicul nr. 107 de mai jos). Problemele de gravitate medie, care încă nu reprezintă o prioritate, sunt cele speciice copiilor sub 14 ani din familiile monoparentale, copiilor cu pă-rinţi plecaţi la muncă în străinătate şi copiilor sub 14 ani care au abandonat şcoala. În cazul adulţilor, cele mai presante probleme se constată la nivelul persoane-lor fără locuinţă, tinerilor între 18-25 de ani proveniţi din centrele de plasament, persoanelor cu venituri sub cel minim garantat, care nu primesc ajutor inanciar şi persoanelor victime ale violenţei în familie (vezi Gra-icul nr. 108 de mai jos). Problemele care încă nu repre-zintă o prioritate sunt speciice persoanelor alate în căutarea unui loc de muncă, care nu primesc indem-nizaţie de şomaj, şomerilor cu vârsta peste 45 de ani, familiilor monoparentale şi consumatorilor de alcool. În ceea ce priveşte vârstnicii, cele mai grave probleme cu care se confruntă aceştia sunt cele speciice persoa-nelor având peste 60 de ani, dependente de ajutor în traiul de zi cu zi, dar care nu beneiciază de respectivul ajutor, persoanelor peste 60 de ani victime ale violen-ţei şi persoanelor peste 60 de ani, cu venituri sub veni-tul minim garantat (vezi Graicul nr. 109 de mai jos).

Mai puţin presante sunt considerate a i problemele speciice persoanelor vârstnice care suferă de o boală cronică sau care locuiesc singure.

Problemele cu care se confruntă sistemul de asistenţă socială din municipiul Satu Mare, care impun îmbu-nătăţiri imediate, sunt numeroase, dar printre ele se remarcă, prin numărul mare de menţiuni primite din partea specialiştilor implicaţi, următoarele: subinan-ţarea cronică a sistemului (14 din 17 instituţii consi-deră că acest lucru reprezintă o problemă ce impune o intervenţie imediată), lipsa unor servicii sociale de bază sau disfuncţionalităţi ale celor existente la nivel local (11 din 17 instituţii), lipsa sau funcţionarea neco-respunzătoare a reţelelor interinstituţionale de specia-lişti (9 din 17 instituţii), incapacitatea sau capacitatea redusă de a atrage resurse inanciare suplimentare prin fonduri nerambursabile (9 din 17 instituţii), calitatea serviciilor sociale oferite (8 din 17 instituţii), pregăti-rea şi/sau atitudinea personalului care furnizează ser-viciile sociale (6 din 17 instituţii), necunoaşterea sau lipsa unor delimitări clare ale responsabilităţilor de in-tervenţie (6 din 17 instituţii). Alte probleme percepute sunt centralizarea anumitor servicii la nivel naţional, lipsa resurselor inanciare şi implicarea supericială a celor cu funcţii de conducere pentru atragerea acesto-ra, birocraţia excesivă, personalul insuicient, insuici-enta implicare şi susţinere din partea comunităţii (vezi Tabelul nr. 16).

Pentru a particulariza problemele cu care se confrun-tă în munca de zi cu zi specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul social, acestora li s-a cerut să prezinte câteva situaţii concrete din ultimii 2 ani de ac-tivitate în care s-a încercat intervenţia în ajutorul unor persoane sau grupuri de persoane defavorizate şi nu s-a reuşit acest lucru, precum şi motivele nereuşitei şi/sau diicultăţile întâmpinate. Acestea sunt reproduse în Tabelul nr. 17 de mai jos exact cum au fost formulate de membrii GIPEX şi cu siguranţă pot reprezenta un punct de pornire în etapa de concepţie a procedurilor de lucru ale reţelei interinstituţionale din domeniul asistenţei sociale.

Având în vedere faptul că în ultimii au fost făcute eforturi considerabile în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea excluziunii sociale a grupurilor vulnerabi-le, am fost interesaţi în continuare să alăm care sunt, în opinia instituţiilor publice şi ONG-urilor sătmăre-

ne, cele mai importante realizări în acest sens. Răspun-surile obţinute sunt reproduse exact în Tabelul nr. 18 de mai jos, împreună cu identiicarea grupurilor ţintă implicate şi a numărului de persoane care au beneici-at de respectivele servicii.

Nu în ultimul rând, membrii GIPEX au fost solicitaţi să prezinte propria viziune asupra serviciilor menite să rezolve probleme speciice ale celor grupe majore de vârstă şi asupra nevoii de dezvoltare a unor centre multifuncţionale care să abordeze aceste probleme.

În tabelul nr. 19 alat în inalul acestei secţiuni pot i găsite răspunsurile specialiştilor care au fost formula-te ie sub forma unor probleme concrete ie deja sub forma unor soluţii concrete la problemele cu care se confruntă în desfăşurarea propriei activităţi. Aceste răspunsuri pot facilita cooperarea şi parteneriatele interinstituţionale pentru abordarea în comun a pro-blemelor cu care se confruntă grupurile vulnerabile din municipiul Satu Mare şi pentru creşterea şanselor de succes ale intervenţiilor realizate, în condiţiile unui efort inanciar mai redus.

Graicul nr. 106. Estimarea numărului de beneiciari din grupurile ţintă şi reţeaua de instituţii şi ONG-uri care le oferă servicii şi prestaţii de natură socială

COPIII ȘI TINERII STRĂZIINr. estimat de beneiciari: 50 - 68

Asociația Stea

Organizația Caritas

Asociația Frères Europa

Asociația Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului

PERSOANE CARE AU SĂVÂRȘIT INFRACȚIUNI

Nr. estimat de beneiciari: 17 - 100

Asociația Stea



Inspectoratul de Poliția al Județului SM

Penitenciarul Satu Mare

Serviciul de Probațiune


PERSOANE ADULTE FĂRĂ ADĂPOSTNr. estimat de beneiciari: 20 - 370

Asociația Stea

SPAS

SPCLEP




Colegiul Național al Asistenților Sociali SM

PERSOANE CARE PRACTICĂPROSTITUȚIA

Nr. estimat de beneiciari: 13 - 30

Asociația Stea


Inspectoratul de Poliția al Județului SM

109108






Tabelul nr. 13. Categorii de persoane care se confruntă cu diicultăţi care pot conduce la excluziune socială, în funcţie de tipul de probleme speciice

Probleme la nivel personal / Situația personală

◆ Persoane cu dizabilități

◆ Persoane peste 45 de ani

◆ Proaspăt absolvenți

◆ Persoane vârstnice fără aparținători legali

◆ Persoane de etnie romă

◆ Persoane vârstnice singure, cu sau fără adăpost, cu boli cronice

◆ Persoane cu afecțiuni psihice

◆ Copiii cu abandon şcolar sau cu risc de abandon şcolar

◆ Copiii străzii

◆ Tineri care provin din centrele de plasament

◆ Persoane abuzate izic, psihic sau emoțional

◆ Persoane fără loc de muncă

◆ Persoane cu nivel scăzut de educație/educație de�citară

◆ Persoane consumatoare de alcool sau droguri

◆ Persoane dependente de alcool sau droguri

◆ Persoane adulte şi copiii cu nevoi speciale

◆ Copiii neşcolarizați

◆ Victimele tra�cului de persoane

◆ Persoane fără suport moral sau material

◆ Persoane care execută o pedeapsă privativă de libertate

◆ Vârstnici singuri, dependenți de ajutor

◆ Persoane fără loc de muncă, fără studii, fără cali�care

◆ Copii abandonați, abuzați, neglijați

◆ Persoane care nu pot face dovada stării civile şi a adresei de domiciliu

Probleme la nivel familial / Situația familială

◆ Familii cu mulți copii în întreținere

◆ Familii ce au în întreținere persoane cu handicap

◆ Copiii din familii cu probleme �nanciare şi sociale

◆ Victimele violenței în familie

◆ Copiii proveniți din familii alate în risc social

◆ Familii defavorizate din punct de vedere socio-economic

◆ Familiile copiilor cu CES

◆ Familii dezorganizate

◆ Copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate

◆ Familii în care se consumă alcool

◆ Tineri provenind din familii dezorganizate

◆ Copiii din familii monoparentale

◆ Familii cu venituri mici care bene�ciază de diverse drepturi sociale: venitul minim garantat, alocații, locuințe sociale etc.

◆ Familii în care adulții nu au locuri de muncă

Probleme legate de locuință

◆ Persoane fără locuință în proprietate sau în folosință

◆ Persoane care locuiesc în condiții improprii

◆ Persoane fără adăpost

◆ Persoane care locuiesc în locuințe sociale sau de necesitate

◆ Persoane care trăiesc în locuințe temporare (locuințe sociale, locuințe de necesitate, alte soluții provizorii de locuire

Probleme legate de venituri

◆ Bene�ciari ai VMG

◆ Bene�ciari ai alocațiilor de susținere a familiei

◆ Bene�ciari ai ajutorului de încălzire a locuinței

◆ Persoane cu situație socială vulnerabilă şi venituri insuiciente

◆ Persoane care câştigă salariul minim pe economie

◆ Persoane fără venituri

◆ Persoane cu venituri foarte reduse, sub venitul minim garantat

Tabelul nr. 14. Cele mai dezavantajate categorii de persoane din municipiul Satu Mare

Cea mai dezavantajată

categorie

A doua cea mai dezavantajată

categorie

A treia cea mai dezavantajată

categorie

Persoanele adulte fără adăpost ◆◆◆ ◆ ---

Copiii victime ale abuzurilor ◆◆ ◆◆◆◆◆ ◆

Victimele violenţei în familie ◆◆ ◆ ---

Copiii şi tinerii străzii ◆◆ --- ◆◆

Persoanele fără un venit stabil ◆◆ --- ◆

Persoanele cu dizabilităţi ◆ ◆ ◆

Persoanele de etnie romă ◆ ◆ ◆

Bolnavii incurabili --- ◆◆ ---

Persoanele care locuiesc în locuinţe de necesitate sau în locuinţe improvizate

--- ◆ ◆

Persoanele fără pregătire profesională --- ◆ ---

Persoanele cu venituri foarte reduse (sub venitul minim garantat)

--- --- ◆◆

Consumatorii de alcool sau droguri --- --- ◆

Persoanele vârstnice --- --- ◆

Persoanele care au săvârşit infracţiuni --- --- ◆

Persoanele/Copiii cu nivel de şcolarizare redus --- --- ◆

◆ - număr de menţiuni

Tabelul nr. 15. Probleme de natură socio-economică ale familiilor din Satu Mare

Cea mai presantă

problemă

A doua cea mai presantă

problemă

A treia cea mai presantă

problemă

Insuiciența resurselor �nanciare ◆◆◆◆◆◆◆◆◆ ◆◆ ---

Nivelul redus de şcolaritate al membrilor familiei

◆ ◆◆◆◆ ◆◆

Lipsa unei locuinţe ◆ ◆ ◆◆

Lipsa confortului afectiv în rândul membrilor familiei

◆ --- ◆◆

Abilităţile reduse de gestionare a resurselor inanciare, a diicultăţilor în general

◆ --- ---

Probleme de sănătate --- ◆◆ ◆◆

Numărul redus al locurilor de muncă ce pot asigura un venit stabil decent

--- ◆ ◆

111110






Cea mai presantă

problemă

A doua cea mai presantă

problemă

A treia cea mai presantă

problemă

Consumul abuziv de substanţe toxice de către cel puţin un membru al familiei

--- ◆ ◆

Nivelul redus al cali�cărilor profesionale obţinute de către membrii familiei

--- ◆ ---

Mentalităţi tradiţionale asupra rolurilor din familie

--- ◆ ---

Violenţa în familie --- --- ◆◆◆


Graicul nr. 107. Gravitatea problemelor sociale din Satu Mare cu care se confruntă copiii

0 3 6 9 12 15

Copii nou-născuţi abandonaţi

Copii sub 14 ani în familii monoparentale

Copii cu dizabilităţi

Copii fără acte de identitate

Copii cu părinţi plecaţi temporarla muncă în străinătate

Copii care cerşesc în oraş

Copii care au comis acte de delincvenţă

Copii victime ale violenţei domestice

Copii sub 14 ani care au abandonat şcoala

NS/NRProblemă inexistentă

/redusă ca amploare

Problema de gravitate medie,

încă nu e o prioritate

Problemă gravă,

trebuie să �e o prioritate

11

78

10

412

12

59

00

314

11

96

16

37

12

59

24

110

12

311

Graicul nr. 108. Gravitatea problemelor sociale din Satu Mare cu care se confruntă adulţii

0 3 6 9 12 15

Persoane cu venituri sub cel minim garantat, care primesc ajutor �nanciar

Persoane cu venituri sub cel minim garantat, care nu primesc ajutor �nanciar

Familii monoparentale

Persoane fără locuinţă

Persoane neasigurate cas

Persoane care nu sunt înscrise la un medic de familie

Persoane cu dizabilităţi

Consumatori de alcool

Consumatori de droguri

Persoane victime ale violenţei în familie

Femei tinere (sub 25 de ani), necăsătorite, cu copii, fără ocupaţie

Persoane delincvente (infracţiuni şi contravenţii)

Persoane active fără loc de muncă

Şomeri cu vârsta peste 45 de ani

Persoane disponibilizate (sub 60 de ani) care nu şi-au găsit un loc de muncă

Şomeri pe termen scurt provenind din încetarea temporară a activităţii

Persoane în căutarea unui loc de muncă care nu primesc indemnizaţie de şomaj

Tineri şomeri sub 25 de ani

Tineri între 18-25 de ani provenind din centre de plasament





Problemă gravă,


12

410

04

85

04

112

19

70

03

95

02

114

01

88

11

87

33

65

10

79

23

75

20

105

11

78

5444

31

76

10

313

24

110

10

79

32

93

113112






Graicul nr. 109. Gravitatea problemelor sociale din Satu Mare cu care se confruntă persoanele vârstnice

Tabelul nr. 16. Problemele cu care se confruntă sistemul de asistenţă socială din Satu Mare

Problemele cu care se confruntă sistemul de asistenţă socială din Satu Mare, care impun îmbunătăţiri imediate

Sub-�nanţarea cronică a sistemului de asistenţă socială ◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆ (14)

Lipsa unor servicii sociale de bază sau disfuncţionalităţi ale celor existente la nivel local

◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆◆ (11)

Lipsa sau funcţionarea necorespunzătoare a reţelelor interinstituţionale de specialişti ◆◆◆◆◆◆◆◆◆ (9)

Incapacitatea sau capacitatea redusă de a atrage resurse inanciare suplimentare prin fonduri nerambursabile

◆◆◆◆◆◆◆◆◆ (9)

Calitatea serviciilor sociale oferite ◆◆◆◆◆◆◆◆ (8)

Pregătirea şi/sau atitudinea personalului care furnizează serviciile sociale ◆◆◆◆◆◆ (6)

Necunoaşterea sau lipsa unor delimitări clare ale responsabilităţilor de intervenţie ◆◆◆◆◆◆ (6)

Altă problemă. Care? ◆ Serviciile centralizate la nivel naţional

◆ Lipsa resurselor inanciare şi implicarea supericială a celor cu funcţii de conducere

◆ Birocraţie excesivă în sistemul de protecţie socială

◆ Personal insuicient

◆ Insuicienta implicare şi susţinere din partea comunităţii şi a altor sectoare (mediul de afaceri, biserici)

◆◆◆◆◆ (5)


Tabelul nr. 17. Situaţii (în ultimii 2 ani de activitate a instituţiei/organizaţiei) în care s-a încercat intervenţia în ajutorul unor persoane/grupuri de persoane

defavorizate şi nu s-a reuşit acest lucru. Motive. Diicultăţi întâmpinate

AJOFMDiicultatea de a integra pe piaţa muncii persoane cu handicap, de etnie romă sau persoane fără studii sau caliicări. Motivul: Agenţii economici solicită persoane caliicate şi cu experienţă pe piaţa muncii.

Asociaţia Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului

Considerăm că am i reuşit să intervenim în ajutorul mai multor persoane/grupuri de persoane defavorizate dacă am i reuşit să acredităm asociaţia ca furnizor de servicii sociale. Acest proces de acreditare este oprit datorită legislaţiei incomplet actualizate.

CARITAS

◆ Lipsa unor centre de zi sau centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici fără aparţinători sau tutore, cu venituri reduse (pensie socială, pensii de urmaş, pensii agricole, etc.).

◆ Centre de urgenţă şi centru de reabilitare pentru femeile victime ale violenţei în familie şi copii acestora.

◆ Lipsa unei locuinţe proprii, şi numărul redus de locuinţe sociale.

◆ Lipsa accesului de a participa la cursuri de formare profesională a persoanelor cu şcolarizare redusă.

◆ Acceptarea redusă a copiilor cu dizabilităţi în instituţiile de învăţământ de masă.

CJAERefuzul părinţilor de a accepta orientarea copiilor spre unităţile de învăţământ speciale (deicienţi de auz, văz, CSEI) ie din lipsa fondurilor, ie din cauza distanţei foarte mari.

CPECA

◆ Rezistenţa beneiciarilor (consumatori de alcool/droguri) la schimbarea propriului comportament sau situaţii sociale.

◆ Renunţarea beneiciarilor la serviciile oferite.

◆ Lipsa unor servicii specializate (ex. comunitate terapeutică, centre de zi etc.) la nivel local.

◆ Lipsa resurselor umane necesare unui anumit tip de serviciu (ex. serviciu medical).

DGASPCLipsa unei secţii de neuropsihiatrie infantilă la nivel judeţean, aceste cazuri sunt transportate la secţia din Cluj-Napoca, astfel costurile cu serviciile medicale ajung la sume foarte mari.

FOYERPărăsirea domiciliului conjugal pe fond de violenţă în familie. Datorită vârstei celor doi copii minori alaţi cu mama, nu au fost primiţi împreună într-un adăpost.

IPJ

Diicultăţile au fost legate de neacceptarea faptului ca toţi cetăţenii sunt egali şi merită un tratament echitabil, ca de exemplu etichetarea copiilor ca iind buni sau răi pe baza categoriei sociale din care fac parte, ori considerarea celor din centrele de plasament ca iind „cazuri pierdute”, orice efort în educarea lor conducând aproape în toate cazurile la eşec.

PenitenciarLipsa continuităţii intervenţiei după punerea în libertate. Numărul redus de servicii sociale existente la nivel local în comparaţie cu numărul mare de solicitări. Etichetarea.

SPAS

◆ Victimele violenţei în familie – lipsa resurselor inanciare.

◆ Lipsa de specialişti.

◆ Lipsa serviciilor integrate (la toate nivelurile de intervenţie necesare).

◆ Persoane vârstnice cu probleme de sănătate – lipsa resurselor inanciare.

◆ Copiii cu părinţii plecaţi în străinătate – resurse inanciare reduse, personal insuicient.

0 3 6 9 12 15

Persoane având peste 60 de ani, care locuiesc singure

Persoane având peste 60 de ani, care suferă de o boală cronică

Persoane având peste 60 de ani, dependente de ajutor în traiul de zi cu zi,

şi care nu bene�ciază de respectivul ajutor

Persoane având peste 60 de ani, cu venituri sub venitul minim garantat

Persoane având peste 60 de ani, victime ale violenţei





Problemă gravă,


21

59

10

88

10

214

10

115

15

92

115114






STEA

◆ Număr insu�cient de locuințe sociale/de necesitate, astfel încât există familii cu copii, chiar şi bebeluşi care trăiesc în locuințe improvizate fără un minim de condiții de igienă şi expuşi la diferite pericole (în special atac de şobolani) şi boli.

◆ Lipsa de resurse pentru a asigura acces la servicii medicale şi medicamente pentru persoane neasigurate şi cu venituri extrem de mici.

◆ Costuri mari, imposibil de suportat de către beneiciare la ginecolog pentru montarea de sterilet, lipsa de disponibilitate a ginecologilor pentru a realiza astfel de intervenții gratuit pentru persoane cu venituri extrem de mici.

◆ Lipsa de acces a persoanelor sărace la servicii specializate (intervenție) pentru consumatorii de alcool (nu există centre de terapie la nivelul județului Satu Mare) şi la servicii specializate pentru persoanele cu adicție la jocuri de noroc.

◆ Lipsa de acces la servicii stomatologice pentru copiii şi persoanele cu venituri foarte mici care nu pot plăti costurile pentru astfel de servicii în regim de cabinete private.

◆ Diicultăţi de înscriere a copiilor la şcoală. În multe dintre familiile cu care lucrăm, părinţii transmit copiilor de la vârste fragede că sunt incapabili să înveţe şi să facă ceva bun, numindu-i adesea „handicapaţi”. Astfel aceştia, chiar dacă nu au probleme de sănătate mintală, ajung să-şi înrădăcineze ideea că ei nu pot face nimic (stimă de sine extrem de scăzută, sentiment de neputinţă).

Tabelul nr. 18. Cele mai importante trei realizări ale instituţiei/organizaţiei în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea excluziunii sociale

a grupurilor vulnerabile în ultimii 2 ani de activitate

Realizări importanteGrup(uri)

ţintăNumăr de

beneficiari

AJOFM

Angajare în localităţi cu număr mare de etnici romi ( ARDUD)

Persoane de etnie romă 5 angajaţi în 2014

Angajare şomeri peste 45 ani prin subvenţionarea locului de muncă

Şomeri peste 45 de ani 228

Angajare persoane cu handicap prin subventionarea locului de muncă

Persoane cu handicap 5

AJPIS

Majorarea nivelului lunar al venitului minim garantat

Romi, vârstnici fără venituri, familii cu mulţi copii, persoane singure

-

Majorarea alocaţiei pentru susţinerea familiei Familii cu unul sau mai mulţi copii, cu venituri miciPărinţi unic întreţinători de familie, cu unul sau mai mulţi copii, cu venituri mici

-

Informarea maselor prin intermediul şedinţelor Comisiei Judeţene privind incluziunea socială cu privire la diferite drepturi de care pot beneicia familiile şi persoanele alate în risc social

Persoane şi familii alate în risc de excluziune socială

-


ţintăNumăr de

beneficiari

AMD

Masă caldă de 3 ori/săptămână Familii cu mulţi copii, monoparentale, fără venituri, pensionari cu pensii mici sau grav bolnavi

100 persoane

Stabilizarea şi integrarea socială Familii cu mulţi copii 8 familii

Crearea cadrului necesar pentru instituţionalizarea unei fetiţe care era forţată de către părinţi să cerşească, şi a unui pensionar, grav bolnav, care aparţinea unei familii în care toţi membrii erau bolnavi psihic

--- 2 persoane

CARITAS

Programe de integrare în grădiniţă a copiilor cu dizabilităţi

Copii cu dizabilităţi 30

Integrarea copiilor romi în învăţământul preşcolar şi şcolar

Copii romi 90

Persoane alate în căutarea unui loc de muncă, care au participat la consiliere individuală sau de grup

Persoane alate în căutarea unui loc de muncă

65

CJAE

Cursuri de formare pentru părinţii din medii defavorizate (educaţie parentală)

Părinţi 70

Activităţi de voluntariat Copiii din centrele de plasament

1900

Certiicate de orientare şcolară Copii cu diicultăţi şcolare alate în risc de abandon

75

CNASR

Campanii de promovare a drepturilor copilului/împotriva traicului de persoane şi a abuzului

Tineri din şcolile generale 500

Promovarea asistentului social în comunitate prin acţiunile pe care le întreprinde pentru ieşirea clientului din situaţia de criză în care se ală la un moment dat. aceste acţiuni s-au realizat împreună cu asistenţii sociali în diferite emisiuni, apariţii în mass media sau prin campanii

Comunitatea locală Beneiciari indirecţi

Contracte de parteneriat cu diferite instituţii şi actori locali

Beneiciarii serviciilor sociale

-

CPECA

Realizarea şi implementarea de programe de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri, programe de formare antidrog, programe de voluntariat

Copii şi tineri, persoane adulte (părinţi, medici, psihologi, poliţişti, jandarmi etc.)

Peste 5000

Realizarea de programe de evaluare şi consiliere antidrog

Copii consumatori de droguri, persoane adulte consumatoare de alcool şi droguri

Peste 50

Campanii de informare antidrog Comunitatea locală Peste 2000

117116







ţintăNumăr de

beneficiari

DGASPC

În�inţarea Centrului de recuperare pentru copilul cu handicap în municipiul Satu Mare

Copii cu handicap 59 copii/lună

În�inţarea unui centru social cu destinaţie multifuncţională pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului din judeţul Satu Mare, în localitatea Noroieni

Tineri 20

Extinderea reţelei de asistenţi maternali Copii cu vârsta 0-2 ani 63

În�inţarea unităţii de asistenţă socială „Căminul pentru persoane vârstnice Viile Satu Mare” în subordinea DGASPC Satu Mare

Vârstnici 14

FOYER

Reintegrare şcolară Tineri în situaţii de risc din România(?)

8

Integrare profesională Tineri în situaţii de risc din România(?)

31

Integrare socială Tineri în situaţii de risc din România(?)

31

FRERES

Dezvoltarea unor noi unităţi economice de inserţie a tinerilor

Ţineri alaţi în diicultate 30

Dezvoltarea numărului de tineri care pot să beneicieze de serviciul de inserţie socio-profesională

Tineri alaţi în diicultate 30

Îmbunătăţirea serviciului de formare profesională (schimb de experienţă şi stagii de practică în Europa)

Tineri alaţi în diicultate 30

IPJ

Programul de prevenire a delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor

Copiii din unităţile de învăţământ

50.000

Activităţi preventive – de prevenire a delincvenţei juvenile în centrele de plasament şi case de tip familial în campania „Nu lăsa violenţa să te transforme în infractor”

Copii cu vârste între 12-17 ani din 6 instituţii de ocrotire

170 (2013)

Dezbateri pe tema „Discriminare şi rasism” – pledoarie pentru egalitate şi toleranţă etnică

Elevi din ciclul gimnazial 300 (2014)

Implicarea specialiştilor în rezolvarea unor probleme din comunităţile de romi, precum şi în şcoli

Comunităţi de romi, elevi romi

---

Penitenciar

Caliicarea profesională în funcţie de cererea de pe piaţa forţei de muncă

Deţinuţi 181

Derularea de programe care vizează dezvoltarea diferitelor abilităţi, în special a celor de viaţă independentă

Deţinuţi 600

Dezvoltarea de parteneriate atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, în scopul asigurării calităţii serviciilor furnizate

Deţinuţi 10 (instituţii??)


ţintăNumăr de

beneficiari

Probaţiune

Finalizarea cu succes a termenului de încercare, prevenirea recidivei: în 2012 – 98%, în 2013 – 97%

Persoane care au comis infracțiuni şi care au fost condamnate la pedepse neprivative de libertate

210 (în 2012)253 (în 2013)

Finalizarea cu succes a programelor de consiliere (atât cele individuale, cât şi cele de grup)


54

Restabilirea funcţionării sociale a persoanelor în cauză, sprijinirea lor în reintegrarea socială, implicarea în reducerea nevoilor criminogene


86

SPAS

Furnizarea de servicii sociale de calitate în cadrul Centrului Social de Urgență pentru Adulți, Locuințe sociale, Centrul Social Prichindel

Persoane fără adăpost

Copii şi familii alate în diicultate

1.200 anual

60 anual

Depunerea unui proiect cu inanțare din fonduri norvegiene în vederea deschiderii unui Centru de servicii integrate pentru victime ale violenței în familie

Victime ale violenței în familie

Agresori/persoane cu probleme de autocontrol

Parteneriatele încheiate cu ONG-urile locale Copii şi tineri ai străzii

SPCLEP

Punerea în legalitate pe linie de evidenţă a persoanelor a tuturor asistaţilor din centre (plasament, spitale etc.)

Persoane defavorizate 1.372

Înregistrarea în actele de stare civilă a nou-născuţilor tuturor copiilor născuţi pe raza municipiului Satu Mare în anul 2013

Persoane defavorizate 97

Deplasări cu staţia mobilă la domiciliul persoanelor netransportabile

Persoane defavorizate 383

STEA

Foşti tineri ai străzii care s-au integrat social (loc de muncă, chirie şi independență �nanciară)

Tineri fără adăpost 3

Persoane vulnerabile (copii, tineri, adulți), majoritatea analfabeţi, sprijiniți să realizeze demersurile şi să obțină acte de identitate şi stare civilă (cărți de identitate, certi�cate de naştere)

Copii şi tineri ai străziiPersoane fără adăpostPersoane vulnerabile

182

Copii înscrişi pentru prima dată şi care frecventează şcoala şi grădiniţa

Copii ai străzii 22

119118






Tabelul nr. 19. Tipuri de servicii propuse pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale a grupurilor vulnerabile din municipiul Satu Mare

Centre care să rezolve o problemă specifică pentru COPII

Număr estimat de beneficiari care ar avea

nevoie de aceste servicii

AJOFM – –

AJPIS

◆ Servicii de consiliere psihologică adresate copiilor abuzaţi, neglijaţi, copii victime ale violenţei în familie

◆ Consiliere şi suport acordate copiilor cu părinţi alaţi la muncă în străinătate

◆ Consiliere şi orientare socio-profesională a copiilor alaţi în ani terminali

–

AMD ◆ Supravegherea copiilor din familiile numeroase la efectuarea temelor de

casă, ajutor şi control în acest domeniu30

CARITAS – –

CJAE

◆ Lipsa internatelor pentru CSEI

◆ Lipsa şcolilor de reeducare

◆ Lipsa unor servicii medicale pentru minori cu probleme neuropsihiatrice (secţie, salon de internare)

◆ Tinerii care părăsesc centrele de plasament

◆ Consilieri şcolari şi logopezi insuicienţi

–

CNASR

◆ Dezvoltarea şi diversiicarea serviciilor alternative de educaţie prin Programului Şcoală după Şcoală, ce poate oferi participarea activă a elevilor din clasele I-VIII din toate şcolile generale din municipiu în procesul instructiv-educativ prin sprijinirea elevilor dezavantajaţi (proveniţi din familii care nu le pot asigura un suport material-ianaciar şi instructiv-educativ corespunzător; elevii din medii sociale la risc).

◆ Centrul de zi specializat pentru copiii supradotaţi care provin din familii cu risc social

700

CPECA

◆ Consiliere pentru copiii (adolescenţii) cu probleme de comportament (inclusiv probleme de adicţie)

◆ Suport educaţional pentru copiii care provin din familii defavorizate/dezorganizate

200

DGASPC ◆ Mai multe centre de zi în vederea prevenirii separării copilului de familie –

FOYER ◆ Copii supuşi diverselor forme de abuz (verbal, izic, neglijare) >50

FRERES

◆ Absenteism şcolar

◆ Nevoi de bază insuiciente

◆ Lipsa de afectivitate din partea membrilor familiei

–

IPJ ◆ Educaţie şi respectarea regulilor de igienă, de conduită

◆ Copii cu boli neuropsihice500400

Penitenciar

◆ Copiii din stradă

◆ Copiii din familii alate la risc de marginalizare socială

◆ Consumul de substanţe

◆ Delincvenţă

–

Centre care să rezolve o problemă specifică pentru COPII



Probaţiune ◆ Copiii proveniți din familiile monoparentale, cu părintele implicat în

satisfacerea nevoilor de bază şi care nu mai are timp/energie pentru educarea corespunzătoare a acestora

200

SPAS

◆ Copii abuzați, neglijați, abandonați

◆ Copii care nu frecventează şcoala

◆ Copii cu părinți plecați în străinătate

◆ Copii care provin din familii cu abilități reduse de gestionare a di�cultăților

–

SPCLEP ◆ Inregistrarea în actele de stare civilă 300

STEA

◆ Neglijare şi abuz în familie;

◆ Carenţe educaţionale în familie – asumare deicitară sau greşită a rolurilor parentale

◆ Violenţă în familie/exploatarea copiilor prin muncă (cerşetorie; fetiţe de 10-12 ani care trebuie să petreacă o mare parte din timp pentru a avea grijă de fraţi/surori mai mici şi a face diverse treburi în casă, inclusiv în detrimentul frecventării şcolii; minore de la 13-14 ani în sus care se prostituează)

◆ Nefrecventarea grădiniţei şi acumularea unui decalaj major în dezvoltarea abilităţilor sociale faţă de alţi copii generând probleme majore de integrare şcolară la 6 ani

◆ Neasigurarea minimului de resurse pentru acoperirea nevoilor de bază (hrană, igienă, securitate)

◆ Probleme de sănătate şi abilităţi de igienă slab dezvoltate.

◆ Nefrecventarea şcolii, abandon şcolar timpuriu, analfabetism

600

Centre multifuncţionale pentru COPII



AJOFM – –

AJPIS ◆ Centre de reabilitare pentru copii cu handicap, autism , ADHD si/sau

boli cronice–

AMD

◆ Supraveghere şi ajutor la teme

◆ Jocuri educative

◆ Cercuri în care să se dezbată probleme speciice vârstei

◆ O masă caldă

30*

CARITAS ◆ Servicii de recuperare şi asistenţă pentru copii cu dizabilităţi multiple

şi/sau grave cu vârsta cuprinsă între 7 – 14 ani20

CJAE – –

CNASR

◆ Creşa şi grădiniţa socială ce pot oferi servicii sociale specializate pentru creşterea, îngrijirea şi educarea timpurie a copiilor

◆ Serviciu de consiliere pentru copil şi familie în vederea prevenirii situaţiilor de abandon şi excluziune socială

300

CPECA ◆ Centre de consiliere complexă pentru copiii cu probleme de

comportament (inclusiv probleme de adicţie)100

DGASPC – –

121120






Centre multifuncţionale pentru COPII



FOYER ◆ Consiliere, terapie 500

FRERES

◆ Consiliere pentru membrii familiei

◆ Ater-school (educatori şi profesori pentru elevi până în clasa a XII-a)

◆ Asigurarea unei mese pe zi

–

IPJ ◆ Servicii de asistenţă medicală şi de consiliere psihologică

◆ Terapii comportamentale, ergoterapii, asistenţă a părinţilor în educarea copiilor problemă

–

Penitenciar ◆ Asigurarea nevoilor de bază: locuinţă, hrană etc.

◆ Educaţie formală, non-formală–

Probaţiune ◆ Centre de zi pentru categoria de mai sus, centre ocupaționale pentru

părinții acestora, accesul la un loc de muncă stabil, cu program �x, consilierea celor două categorii

300

SPAS

◆ Consiliere pentru copii;

◆ Programe de dezvoltare a abilităților parentale;

◆ Suport în frecventarea şcolii (suport material, la teme, etc.);

◆ Programe de prevenire (ex. cluburi gratuite pentru copii)

–

SPCLEP ◆ Colaborarea cu alte instituţii cu atribuţii în acest domeniu 237

STEA

◆ Şcoala mamei şi educaţia timpurie (0-2 ani)

◆ Programe de facilitare a accesului la grădiniţă

◆ Programe de educaţie parentală şi suport pentru integrare şcolară a copiilor

◆ Consiliere psihologică

◆ Programe de educaţie pentru sănătate şi acces la resurse pentru igienă (apă caldă, produse de igienă)

600

Servicii care să o rezolve o problemă specifică pentru ADULŢI



AJOFM – –

AJPIS

◆ Servicii adresate persoanelor consumatoare de droguri, alcool, victimelor violenţei în familie cât şi abuzatorilor/agresorilor, victimelor traicului de persoane, persoanelor care practică cerşetoria, persoanelor fără adăpost

–

AMD

◆ Consilierea mamelor cu mulţi copii şi ajutor în rezolvarea problemelor familiale (taţi alcoolici, violenţi sau indiferenţi – nu contribuie la bugetul familiei)

◆ Consilierea bărbaţilor şi ajutor în găsirea unui loc de muncă

◆ Evaluarea persoanelor cu probleme psihice

20*

CARITAS ◆ Servicii (şcolare) tip a doua şansă pentru adulţi analfabeţi sau cu

şcolarizare foarte redusă50

Servicii care să o rezolve o problemă specifică pentru ADULŢI



CJAE ◆ Lipsa centrelor pentru victimele violenţei

◆ Prea puţine cursuri de caliicare pentru adulţii fără serviciu–

CNASR ◆ Lipsa unui loc de muncă, a unei locuinţe, a unui venit stabil, alimentaţie

deicitară, igienă precară, carenţe educaţionale/lipsa studiilor şi a unei caliicări profesionale

–

CPECA

◆ Risc de marginalizare şi excluziune socială: abandon şcolar, pierderea locului de muncă, lipsa asistenţei medicale datorită necontribuţiei la CAS, probleme de sănătate asociate consumului de alcool şi droguri, pierderea suportului social (familie, prieteni etc.), probleme de comportament asociate consumului (infracţiuni, violenţă izică şi verbală etc.), atitudinea discriminatorie a populaţiei şi angajatorilor etc.

100

DGASPC ◆ Prevenirea şi combaterea violenţei în familie – servicii de consiliere şi

informare–

FOYER ◆ Angajare 100

FRERES ◆ Formare profesională

◆ Integrare pe piaţa muncii–

IPJ ◆ Adăposturi pentru persoanele fără locuinţă

◆ Alcoolismul... /2000

Penitenciar

◆ Nivel de educaţie scăzut

◆ Lipsa abilităţilor de viaţă independentă

◆ Asumarea responsabilităţii

◆ Adăpost

–

Probaţiune ◆ Accesul la un loc de muncă stabil, mai bine remunerat 1000

SPAS

◆ Dependența de alcool/droguri

◆ Victime ale violenței în familie

◆ Diverse probleme de relaționare, gestionare a resurselor

◆ Lipsa resurselor �nanciare

–

SPCLEP ◆ Punerea în legalitate a persoanelor defavorizate 583

STEA

◆ Lipsa unui loc de muncă – slabe abilităţi de integrare profesională

◆ Analfabetism

◆ Lipsa cali�cărilor

◆ Management de�citar al resurselor

◆ Lipsa condiţiilor decente de locuit şi nevoi de bază nesatisfăcute

◆ Probleme de mentalitate : asistenţialism, lipsă totală de perspective, stimă de sine extrem de scăzută, obişnuinţa cu stilul de viaţă speciic străzii (cerşetorie – obţinere de bani şi cheltuire imediată-)

◆ Probleme de dependenţe : alcool/aurolac, jocuri de noroc

◆ - Boli cu transmitere sexuală, familii numeroase, sarcini nedorite

◆ Probleme de sănătate şi acces redus la servicii medicale şi medicamente

◆ Violenţă în familie

◆ Probleme de sănătate mintală (uşor retard mental)

400

123122






Centre multifuncţionale pentru ADULŢI



AJOFM – –

AJPIS

◆ Centre destinate persoanelor consumatoare de droguri, alcool, victimelor violenţei în familie, agresorilor/vătămătorilor, victimelor tra�cului de persoane, persoanelor ce practică cerşetoria, persoanelor fără adăpost, persoanelor ce părăsesc sistemul privativ de libertate

–

AMD

◆ Prezentarea unui model de familie

◆ Cursuri de dezvoltare a capacităţii profesionale, dar şi casnice pentru femei (gătit, cusut)

◆ Consilierea relaţiilor dintre membrii familiei, atât între soţi, cât şi cu copiii

20*

CARITAS ◆ Centre de zi pentru adulţi cu dizabilităţi

◆ Ateliere protejate20

CJAE – –

CNASR ◆ Consiliere, informare, formare profesională, mediere şi plasarea în

vederea ocupării unui loc de muncă

◆ Centru de tip respiro pentru familia ce îngrijeşte o persoană cu handicap–

CPECA

◆ Servicii ocupaţionale, de ergoterapie şi de asistenţă psihosocială, de orientare şi formare profesională pentru consumatorii de droguri

◆ Centre rezidenţiale (comunităţi terapeutice şi altele) care urmăresc scoaterea temporară a consumatorului din mediul social cu risc crescut de consum, creşterea factorilor psihosociali de protecţie, reconigurarea personală pe direcţia menţinerii abstinenţei şi funcţionalităţii sociale.

50

DGASPC – –

FOYER ◆ Informare, orientare, consiliere >100

FRERES ◆ Imbunătăţirea calităţii serviciilor de formare profesională –

IPJ ◆ Asistenţă medicală şi consiliere psihologică

◆ Adăposturi de noapte, centre de reabilitare – susţinere pentru adulţi–

Penitenciar ◆ Consiliere individuală şi de grup

◆ Asigurarea nevoilor de bază–

Probaţiune ◆ Centre ocupaționale, coach-es, furnizori de competențe, obținerea unei

cal�cări într-un timp scurt, facilitarea angajării (mulți cunosc diferite meserii, le practică, dar nu au o cali�care

1000

SPAS

◆ Servicii rezidențiale pentru consumatori de alcool/droguri: consiliere psihologică, diverse forme de terapii, asistență medicală, etc.

◆ Servicii de zi şi rezidențiale pentru victimele violenței în familie: consiliere socială, psihologică, asistență medicală, etc.

◆ Centru de zi pentru orice adult: servicii de consiliere familială/de cuplu la prețuri accesibile/gratuite

◆ Consiliere vocațională/profesională

–

SPCLEP ◆ Case de tip familial 2

Centre multifuncţionale pentru ADULŢI



STEA

◆ Programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă necesare integrării în câmpul muncii

◆ Alfabetizare (scris, citit socotit) şi programe educaţionale de bază (cunoaşterea noţiunilor elementare necesare vieţii în societate, ex. măsurarea timpului, etc...)

◆ Programe de caliicare/instruire /ucenicie şi pentru persoane care nu au alsolvit 4 clase

◆ Programe de dezvoltare a abilităţilor de management al resurselor (materiale, inanciare, timp)

◆ Consiliere psihologică

◆ Programe de intervenţie pe probleme de dependenţe

◆ Educaţie sexuală şi acces la metode de contracepţie

◆ Educaţie pentru sănătate, servicii medicale şi medicamente

◆ Servicii specializate pentru persoane cu probleme uşoare de sănătate mintală (centre de zi şi rezidenţiale, programe de terapie ocupaţională, întreprinderi sociale)

400

Servicii care să rezolve o problemă specifică pentru VÂRSTNICI



AJOFM – –

AJPIS ◆ Sănătate deicitară – autonomie redusă, nevoia de socializare/valorizare,

venituri restrânse–

AMD ◆ Persoane vârstnice fără locuinţă sau fără venit

◆ Vârstnici foarte bolnavi, care nu se pot întreţine singuri şi nu au familie sau un alt ajutor

10*

CARITAS ◆ Centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice, lipsite de suportul

familiei, cu nevoi de îngrijire permanentă20

CJAE ◆ Asistenţă medicală şi socială pentru vârstnicii bolnavi –

CNASR ◆ Probleme cauzate de excluderea din societate/de la locul de muncă,

sentimentul de inutilitate, fapt ce generează uneori probleme de sănătate (depresie, izolarea socială)

–

CPECA ◆ Marginalizare şi/sau excluziune socială (venituri mici care nu acoperă

necesarul zilnic, probleme de sănătate, izolare socială etc.)–

DGASPC ◆ Vârstnicii care nu se mai pot gospodări singuri şi necesită asistenţă şi

îngrijire

◆ Servicii mobile de distribuţie a hranei–

FOYER ◆ Implicarea în diverse activităţi –

FRERES ◆ Lipsa unor centre de bătrâni pentru cei cu venituri minime

◆ Incapacitatea de a-şi plăti un tratament medicamentos–

125124






Servicii care să rezolve o problemă specifică pentru VÂRSTNICI



IPJ ◆ Centre de zi pentru persoanele fără familie

◆ Neimplicarea vârstnicilor în activităţi comunitare–

Penitenciar – –

Probaţiune ◆ Cei singuri, ce au nevoi speciale 800

SPAS ◆ Vârstnici cu probleme de sănătate, cu venituri reduse, fără suportul

familiei extinse–

SPCLEP ◆ Transportul la serviciile specializate –

STEA ◆ Probleme de sănătate şi lipsa accesului la servicii medicale şi

medicamente

◆ Lipsa condiţiilor decente de locuit şi nevoi de bază nesatisfăcute600

Centre multifuncţionale pentru VÂRSTNICI



AJOFM – –

AJPIS ◆ Servicii care să răspundă problemelor de natură socio-medicală, a

nevoilor de bază cât şi a nevoilor de suport–

AMD ◆ Asistenţă medicală

◆ Activităţi pentru timpul liber10*

CARITAS

◆ Servicii de transport

◆ Servicii de recuperare

◆ Servicii de alimentaţie la domiciliu

50

CJAE – –

CNASR ◆ Centre de zi cu servicii medicale şi de kinetoterapie, consiliere

psihologică, atelier de terapie ocupaţională şi ergoterapie, consultanţă juridică, asistenţă medicală de specialitate

–

CPECA ◆ Centre de sprijin şi suport pentru persoane vârstnice –

DGASPC – –

FOYER ◆ Sprijin medical şi social –

FRERES ◆ Ajutor la achiziţia de medicamente

◆ Locuri de cazare pentru persoanele fără adăpost care nu au alţi membri de familie

–

IPJ ◆ Asistenţă medicală, consiliere psihologică, echipe mobile care să se

deplaseze la locuinţele lor

◆ Centre de zi pentru vârstnici–

Penitenciar –

Centre multifuncţionale pentru VÂRSTNICI



Probaţiune ◆ Servicii de asistență socială, centre de zi şi noapte cu personal medical

24 din 24 800

SPAS

◆ Centru de zi

◆ Centru rezidențial de îngrijire şi asistență

◆ Îngrijire la domiciliu

–

SPCLEP – –

STEA

◆ Servicii de ajutor la domiciliu

◆ Asistenţă medicală

◆ Centre de zi pentru vârstnici cu asigurarea unei mese şi a unor condiţii de igienă (duş, produse de igienă, spălat haine)

–

127126

Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale a grupurilor vulnerabile din Satu Mare - 2015ConCluzii ConCluzii


CONCLUZII

Cercetarea de faţă realizează o radiogra�e de moment a situaţiei cu care se confruntă persoanele provenind din categoriile defavorizate identi�cate la nivelul municipiului Satu Mare. Problemele de natură soci-ală cu care se confruntă aceste persoane sunt extrem de complexe şi se ală în legături de interdependenţă unele cu altele, ceea ce face ca intervenţia actorilor cu responsabilităţi de intervenţie să ie una diicilă, şi mai ales de durată pentru a obţine rezultatele aşteptate.

Un rezultat pozitiv al cercetării este faptul că eviden-ţiază un acces crescut al persoanelor defavorizate din Municipiul Satu Mare la serviciile şi prestaţiile sociale oferite de instituţiile publice locale şi ONG-urile care activează în domeniul social, dar chiar şi aşa, nevoile de suport sunt diverse şi în schimbare continuă, ceea ce înseamnă că la nivel instituţional trebuie luate de-cizii imediate şi pe termen lung pentru a găsi soluţii consistente pentru problemele cu care se confruntă în prezent persoanele din grupurile ţintă identiicate.

Practic rezultatele obţinute pentru iecare întrebare inclusă în chestionarele utilizate surprind nevoi con-crete ale categoriilor defavorizate pe câteva dimensi-uni: sănătate, calitatea locuirii, situaţii diicile cu care se confruntă, venituri disponibile, violenţă domestică, accesul la servicii şi prestaţii sociale. Există diferenţe semniicative statistic între grupurile ţintă implicate pentru iecare din indicatorii analizaţi, iar acestea pot i interpretate şi înţelese urmărind datele structurate pe baze comparative prezentate în secţiunea nr. 3 a Raportului de cercetare. Nevoile concrete identiicate cantitativ subsumează tot atâtea potenţialuri de îmbu-nătăţire, pentru care specialiştii sistemului de asistenţă socială de la nivelul municipiului trebuie să vină cu so-luţii coerente şi comprehensive.

O ipoteză conirmată în cadrul cercetării a fost aceea că o mare parte din problemele cu care se confrun-tă persoanele din grupul ţintă sunt explicate în mare

măsură prin nivelul redus şi foarte redus de studii şi caliicări profesionale pe care îl au acestea. Datele în-registrate pentru indicatorul „ultima şcoală absolvită” evidenţiază o distribuţie concentrată la niveluri inferi-oare de şcolarizare: 23.3% dintre respondenţi sunt per-soane fără şcoală, 20.8 % dintre aceştia sunt persoane care au absolvit şcoala primară şi 20.7% sunt persoane care au absolvit şcoala generală. Cumulând aceste va-lori obţinem un total de 64.8% dintre respondenţi care se caracterizează printr-un nivel scăzut de studii şco-lare. Pornind de la un nivel de şcolaritate scăzut, este limitat şi accesul la locuri de muncă stabile şi (mai) bine plătite, ceea ce conduce la creşterea numărului de situaţii diicile cu care se confruntă aceste persoane în traiul de zi cu zi, care favorizează ulterior apariţia unor situaţii indezirabile precum consumul de alcool şi violenţa domestică, dar şi cele extreme de tipul cer-şetorie, prostituţie şi pierderea sau imposibilitatea asi-gurării unei locuinţe. Nevoile principale se conturează în jurul creşterii nivelului de şcolaritate şi a accesului la servicii de caliicare profesională, la nivelul întregu-lui eşantion, împreună cu servicii suport de dezvoltare personală şi conştientizarea beneiciilor educaţiei pe întreg parcursul vieţii.

Informaţiile referitoare la statusul ocupaţional actual arată că doar 1 din 5 persoane aparţinând categoriilor defavorizate lucrează în prezent, iar ocupaţiile cele mai răspândite sunt cele de zilier, respectiv muncitor neca-liicat. Între persoanele fără ocupaţie, o pondere mare o reprezintă persoanele care nu au lucrat niciodată şi nu lucrează nici în prezent (în jur de 20% din eşanti-on), fără a i încadrate în vreuna din categoriile în care absenţa muncii este subînţeleasă (cum ar i de pildă pensionarii la limita de vârstă sau persoanele în înca-pacitate de muncă); aproximativ 11% dintre persoane-le fără ocupaţie sunt beneiciare ale venitului minim garantat, o parte a acestora desfăşurând o formă de ac-tivitate ca o contra-prestaţie a acestui drept inanciar. Doar 30% dintre persoane au o caliicare profesională

obţinută în timpul şcolii sau în afara şcolii (cursuri de formare profesională). Suportul aşteptat în rezolvarea problemelor ce ţin de lipsa unui loc de muncă este im-plicarea autorităţilor în crearea de locuri de muncă în general sau crearea de locuri de muncă speciale pentru categoriile defavorizate, dar şi consilierea şi orientarea profesională.

Starea de sănătate destul de precară este evidenţiată prin numărul mare de boli prezente la nivelul grupu-rilor ţintă, dar şi printr-un acces redus la servicii de natură medicală şi dezinteresul pentru acţiunile de tip preventiv, şi lipsa sau nivelul scăzut de cunoştinţe din domeniul igienico-sanitar. În ultimul an aproximativ 70% dintre respondenţi au fost la un control la medi-cul de familie iar 52% dintre aceştia au fost la un con-trol la medicul specialist, în vreme ce mai mult de o treime dintre respondenţi nu a apelat la medic, chiar dacă ar i avut nevoie. La nivelul grupurilor ţintă ana-lizate, accesul la servicii medicale elementare precum înscrierea la un medic de familie şi controale periodice la cabinetul acestuia este scăzut, în special în ceea ce priveşte persoanele care practică prostituţia sau per-soanele care au săvârşit infracţiuni, în vreme ce lipsa unei asigurări medicale limitează accesul la servicii de specialitate sau servicii medicale de prevenţie, ceea ce are ca rezultat incidenţa crescută a numărului de boli în iecare grup ţintă. Cele mai răspândite afecţiuni constatate sunt cele de natură stomatologică, bolile aparatului digestiv şi bolile cardio-vasculare, iar efor-turile de conştientizare trebuie să se îndrepte în aceste direcţii.

Există diferenţe semniicative statistic în ceea ce pri-veşte calitatea locuirii la nivelul grupurilor ţintă anali-zate, pornind de la cele mai diicile situaţii înregistrate în cazul copiilor şi tinerilor străzii şi persoanelor adul-te fără adăpost (care în majoritatea lor nu au o locuinţă în care să se retragă la inalul zilei, şi ca urmare nici do-tări de folosinţă îndelungată uzuale), până la condiţii bune şi foarte bune de trai, înregistrate în special la nivelul grupului ţintă persoane cu handicap. Datele re-feritoare la tipul locuinţei arată că 29% dintre persoa-nele incluse în cercetare au o locuinţă proprietate per-sonală, în vreme ce 26% ocupă o locuinţă socială sau de necesitate, iar 10% nu au o locuinţă, ie că este vorba de copii şi tineri ai străzii, ie de persoane adulte sau vârstnice fără adăpost). Starea locuinţei este apreciată

ca iind foarte bună de 14% dintre respondenţi, bună de 37% dintre respondenţi, acceptabilă de 31% dintre respondenţi, proastă sau foarte proastă de câte 9% dintre respondenţi. Calitatea locuirii este acea dimen-siune în care posiblităţile de intervenţie a instituţiilor publice şi ONG-urilor este destul de limitată, dar este nevoie de servicii de suport pentru anumite grupuri ţintă pentru a conştientiza importanţa ocupării unei locuinţe decente, în care să ie asigurate condiţiile igi-enico-sanitare minimale necesare pentru integritatea izico-socială a persoanelor defavorizate.

Situaţiile diicile cu care s-au confruntat categoriile defavorizate din municipiul Satu Mare au fost prezen-tate sintetic în secţiunea 1 dedicată analizei la nivelul întregului eşantion, dar şi comparativ pe grupuri ţintă în secţiunea 3 a raportului de cercetare. Datele obţinu-te evidenţiază probleme dintre cele mai diverse, de la unele care pot i întâlnite nu doar la nivelul grupurilor vulnerabile, precum amânarea plăţii cheltuielilor locu-inţei, până la situaţii diicile extreme, acolo unde per-soanele defavorizate nu (mai) au resursele socio-eco-nomice necesare pentru a se descurca pe cont propriu, şi unde e nevoie de intervenţia imediată şi de durată a reţelei interinstituţionale din domeniul asistenţei so-ciale: cerşitul sau mâncatul din gunoi; între cele două extreme se regăsesc situaţii diicile pentru care se gă-sesc soluţii periodice de intervenţie, dar şi în acest caz este nevoie de o intervenţie coordonată pentru a pre-veni repetarea acestor situaţii în viitor: imposibilitatea de a asigura articolele vestimentare cele mai necesare pentru familie, imposibilitatea de a-şi cumpăra me-dicamente sau imposibilitatea de a-şi încălzi locuinţa datorită lipsei resurselor inanciare necesare.

Veniturile actuale nu ajung nici pentru strictul nece-sar în cazul a 44% din totalul persoanelor cuprinse în cercetare, în vreme ce 36% din acestea consideră că le ajung doar pentru strictul necesar şi 17% declară că le ajung pentru un trai decent. Datele obţinute arată că numărul mediu de surse de venit variază la nivelul gru-purilor ţintă între 1.3 şi 2.4, cele mai frecvente surse de venit iind alocaţia copiilor, salariul, indemnizaţia de handicap sau munca de zilier / veniturile ocazionale. În condiţiile în care alocaţia copiilor şi indemnizaţia de handicap au cuantumuri stabilite la nivel naţional, iind mai degrabă insuiciente pentru acoperirea ne-voilor pe care le ţintesc, iar cele mai multe persoane

129

Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale a grupurilor vulnerabile din Satu Mare - 2015 anexe

128

ConCluzii


angajate desfăşoară activităţi de poziţii necaliicate, şi nici munca de zilier nu este remunerată corespunzător, se poate observa cu uşurinţă că majoritatea familiilor ce se încadrează în categoriile defavorizate ale cerce-tării sunt nevoite să se descurce cu resurse inanciare reduse, care nu le pot acoperi în cele mai multe cazuri decât minimul traiului zilnic, adică simpla supravieţu-ire. Pârghiile de suport ale instituţiilor şi ONG-urilor trebuie îndreptate în aceste condiţii spre conştientiza-rea importanţei obţinerii unei caliicări profesionale şi facilitarea obţinerii şi păstrării unui loc de muncă stabil, intervenţiile trebuind să ţintească comunitatea familială ca întreg acolo unde trăiesc persoane alate în incapacitate de muncă.

Din paleta de servicii şi prestaţii sociale oferite de au-torităţi se remarcă unele care au fost într-o mai mică măsură accesibile publicului interesat (ar i avut nevo-

ie, dar nu au ştiut cum să obţină sau nu au reuşit să obţină): servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială; venitul minim garantat, alimentele din fonduri comunitare, masa la cantina socială, ajutorul de încălzire pentru sezonul rece, lo-cuinţa socială, bilete de tratament gratuite sau com-pensate, dispozitive medicale gratuite sau compensa-te, medicamente gratuite sau compensate, transport în comun gratuit sau compensat etc. Printre serviciile şi prestaţiile sociale oferite de ONG-uri serviciile într-o mai mică măsură accesibile publicului interesat: ser-vicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, sprijin pentru obţinerea unor drep-turi sociale, obţinerea de produse alimentare, îmbră-căminte, încălţăminte şi alte produse non-alimentare, medicamente gratuite sau compensate sau transportul în comun gratuit sau compensat.

ANEXE

131130

Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale a grupurilor vulnerabile din Satu Mare - 2015anexe anexe


anexa nR. 1.

ChestionaRul pentRu membRii gipex

CHESTIONAR PENTRU MEMBRII GIPEX

I situ ia/Organiza ia: ……………………………………………………………………………….…………………………...

Nu ele şi pre u ele: ……………………………………………………………………………………..…………………..…

Fu ia: ……………………………………………….………………………………… Telefon: ………………..……...........

______________________________________________________________________________

Cercetarea cu itlul „Evaluarea nevoilor şi a esi ilităţii la servicii sociale” se realizează la nivelul Mu i ipiului Satu Mare în perioada noiembrie – decembrie 2014. Această cercetare vizează ide ifi area diferitelor nevoi so iale existente la nivelul grupurilor ţintă ale proie tului, relieferea odului în care servi iile so iale existente la nivelul

u i ipiului răspund acestor nevoi, dar şi evidenţierea acelor servicii so iale care sunt defi itare în acest moment şi care pot reprezenta obiectul dezvoltărilor strategice viitoare. Prin hesio arul de faţă suntem interesaţi de opi iile dvs. în alitate de spe ialişi care furnizează servicii so iale şi de altă natură acelor persoane care reprezintă grupurile ţintă ale proiectului. Răspunsurile dvs. ne sunt deosebit de uile în a aliza realităţilor so iale existente la nivelul u i ipiului.

______________________________________________________________________________

Referitor la grupurile ţintă ale cercetării, în proiect sunt menţionate 5 grupuri: copiii şi i erii străzii, persoane adulte fără adăpost, persoane care au săvârşit infracţiu i, persoane care pracică prosituţia şi persoane care se confruntă cu difi ultăţi care pot conduce la ex luziune so ială. TARGET1. Care di tre ategoriile de e efi iari e u erate ai jos su t e efi iari ai i situ iei / organiza iei dvs.? Mar a i toate ategoriile are vi se potrives .

Categorii de enefi iari

Da ă DA: Număr esimaiv de

e efi iari la nivelul u i ipiului

Satu Mare

1 Copii şi i eri ai străzii

DA NU

2 Persoane adulte fără adăpost

DA NU

3 Persoane are au săvârşit i fra iu i

DA NU

4 Persoane are pra i ă prositu ia

DA NU

TARGET2. Vă rugăm să men iona i, pe liniile tabelului de mai jos, care sunt categoriile de persoane care, în opinia dvs., apar in grupului de persoane care se confruntă cu dificultăţi care pot conduce la excluziune socială. În formularea răspunsului vă rugăm să ave i în vedere atât experiza proprie, în aza a ivită ilor desfăşurate în i situ ia/orga iza ia pe care o reprezenta i, cât şi alte categorii de persoane, care nu reprezintă în mod direct obiectul muncii dvs. şi al i situ iei/orga iza iei dvs.

Categorii de persoane care se confruntă cu difi ultă i care pot conduce la ex luziu e socială

I situ ia / Orga iza ia pe care o reprezi t se ocupă de

aceste persoane

Dacă DA: Număr

esi aiv de

benefi iari la nivelul

u i ipiului Satu

Mare

1

DA NU

2

DA NU

3

DA NU

4

DA NU

5

DA NU

6

DA NU

7

DA NU

8

DA NU

9

DA NU

10

DA NU

PROBLFAM. Care crede i că sunt principalele trei probleme de natură socio-economică cu care se confruntă familiile din Satu Mare în prezent? Vă rugăm să ii i întreaga listă, apoi să marca i op iunile dvs., în căsu a alăturată, cu cifre de la 1 la 3 (1 = cea mai presantă problemă … 3 = a treia cea mai presantă problemă).

Probleme socio-economice Rang

Nivelul redus de şcolaritate al membrilor familiei

Nivelul redus al alifi ărilor profesionale ob inute de membrii familiei

I sufi ie a resurselor fi anciare

Numărul redus al locurilor de muncă care pot asigura un venit stabil decent

Şomajul crescut la categoriile de vârstă i ere şi la persoanele peste 50 de ani

Munca în străinătate asumată de cel pu in un membru al familiei

Lipsa unei locuin e

Violen a în familie

Probleme de sănătate

133132



GRAV. Vă rugăm să aprecia i care este gravitatea problemelor sociale din municipiul Satu Mare (vă rugăm să încercui i cifra corespunzătoare aprecierii dvs.):

Categorii de persoane, în funcţie de ipul de pro leme cu care se confruntă

Pro lemă gravă,

trebuie să fie o prioritate

Gravitate medie, încă

nu e prioritate

Pro lemă inexistentă

sau redusă ca amploare

Nu şiu/ Nu răspund

--- COPII ---

Copii nou-născu i abandona i 1 2 3 9

Copii sub 14 ani în familii monoparentale

1 2 3 9

Copii cu dizabilită i 1 2 3 9

Copii fără acte de ide itate 1 2 3 9

Copii cu părin i pleca i temporar la muncă în străinătate

1 2 3 9

Copii care cerşesc în oraş 1 2 3 9

Copii care au comis acte de delincven ă 1 2 3 9

Copii vi i e ale violen ei do esi e 1 2 3 9

Copii sub 14 ani care au abandonat şcoala

1 2 3 9

--- ADUL I ---

Persoane cu venituri sub cel minim garantat, care primesc ajutor fi a iar

1 2 3 9

Persoane cu venituri sub cel minim garantat, care nu primesc ajutor fi a iar

1 2 3 9

Familii monoparentale 1 2 3 9

Persoane fără locuin ă 1 2 3 9

Persoane neasigurate CAS 1 2 3 9

Persoane care nu sunt înscrise la un medic de familie

1 2 3 9

Persoane cu dizabilită i 1 2 3 9

Consumatori de alcool 1 2 3 9

Consumatori de droguri 1 2 3 9

Persoane vi i e ale violen ei în familie 1 2 3 9

Femei inere (sub 25 de ani), necăsătorite, cu copii, fără ocupa ie

Persoane delincvente (infrac iuni şi contraven ii)

1 2 3 9

Persoane acive fără loc de muncă 1 2 3 9

Şomeri cu vârsta peste 45 de ani 1 2 3 9

Persoane disponibilizate (sub 60 de ani) care nu şi-au găsit un loc de muncă

1 2 3 9

Şomeri pe termen scurt provenind din încetarea temporară a a ivită ii în construc ii, agricultură, etc.

1 2 3 9

Persoane în căutarea unui loc de muncă care nu primesc indemniza ie de şomaj

1 2 3 9

Tineri şomeri sub 25 de ani 1 2 3 9

Tineri între 18-25 de ani provenind din centre de plasament

1 2 3 9

--- PERSOANE VÂRSTNICE ---

Persoane având peste 60 de ani, care 1 2 3 9

Consumul abuziv de substan e toxice de către cel pu in un membru al familiei

Mentalită i tradi ionale asupra rolurilor din familie

Lipsa confortului afeciv în rândul membrilor familiei

Capitalul social redus al familiilor (familia lărgită, vecini, cunoşi e la care pot

apela când au probleme)

Altă problemă. Care?

……………………………………………………………………………………………………………………………

DEZAV. Care considera i că sunt, în prezent, cele mai dezavantajate trei categorii de persoane din Satu Mare? Marca i op iunile dvs., în coloana din dreapta tabelului, cu cifre de la 1 la 3 (1 = prima cea mai dezavantajată categorie … 3 = a treia cea mai dezavantajată categorie).

Categorii de persoane dezavantajate Rang

Copiii şi i erii străzii

Persoanele adulte fără adăpost

Persoanele care locuiesc în locuin e de necesitate sau în locuin e improvizate

Persoanele cu venituri foarte reduse (sub venitul minim garantat)

Persoanele fără un venit stabil

Copiii vi i e ale abuzurilor

Vi i ele violen ei în familie

Bolnavii incurabili

Consumatorii de alcool şi/sau de droguri

Persoanele vârstnice

Persoanele cu dizabilită i

Persoanele de etnie romă

Persoanele care au săvârşit infrac iuni

Persoanele care pracică prositu ia

Altă categorie

135134



locuiesc singure Persoane având peste 60 de ani, care suferă de o boală cronică

1 2 3 9

Persoane având peste 60 de ani, dependente de ajutor în traiul de zi cu zi, şi care nu beneficiază de respectivul ajutor

1 2 3 9

Persoane având peste 60 de ani, cu venituri sub venitul minim garantat

1 2 3 9

Persoane având peste 60 de ani, victime ale violen ei

1 2 3 9

PROBLSIS. Care crede i că sunt problemele cu care se confruntă sistemul de asisten ă socială din Satu Mare, şi care impun îmbunătă iri imediate? Marca i toate aspectele care vi se par relevante. Lipsa unor servicii sociale de bază sau disfunc ionalită i ale celor existente la nivel local Pregătirea şi/sau atitudinea personalului care furnizează serviciile sociale Calitatea serviciilor sociale oferite Lipsa sau func ionarea necorespunzătoare a re elelor interinstitu ionale de specialişti Sub‐finan area cronică a sistemului de asisten ă socială Incapacitatea sau capacitatea redusă de a atrage resurse financiare suplimentare prin

fonduri nerambursabile Necunoaşterea sau lipsa unor delimitări clare ale responsabilită ilor de interven ie Altă problemă. Care? ………………………………………………………………………………………………………

INTERV. Au existat situa ii, în ultimii 2 ani de activitate a institu iei/organiza iei dvs., în care a i încercat să interveni i în ajutorul unor persoane/grupuri de persoane defavorizate şi nu a i reuşit acest lucru? Care a fost motivul pentru care nu a i reuşit / Ce dificultă i a i întâmpinat? ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

□ Nu au existat asfel de situa ii REZPOZ. Care sunt cele mai importante trei realizări ale institu iei/organiza iei dvs. în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea excluziunii sociale a grupurilor vulnerabile în ultimii 2 ani de activitate?

Realizări importante Grup(uri) intă Număr de beneficiari

INV

EST

. Vă

rugă

m s

ă ap

reci

ai n

ece

sita

tea

un

or

inve

siii

în c

rear

ea s

au r

eab

ilita

rea/

mo

der

niz

area

/re-

fun

cio

nal

izar

ea u

rmăt

oar

elo

r ca

tego

rii

de

serv

icii

soci

ale

în

mu

nic

ipiu

l Sa

tu M

are,

car

e să

rez

olv

e p

rob

lem

e sp

ecifi

ce p

e ca

tego

rii

de

eefi

ciar

i? V

ă ru

găm

să

com

ple

tai s

pa

iile

pu

nct

ate

şi să

înce

rcu

ii c

ifra

co

resp

un

zăto

are

apre

cier

ii d

vs.

Tip

de

serv

icii

soci

ale

Nu

măr

es

imat

de

ben

efic

iari

ca

re a

r av

ea

nev

oie

de

aces

te s

ervi

cii

E n

evo

ie d

e cr

ear

ea

urg

en

tă a

u

no

r se

rvic

ii d

e ac

est

ip

Exis

tă a

sfel

d

e se

rvic

ii,

dar

tre

bu

ie

făcu

te

fun

cţio

nal

e

Nu

est

e n

evo

ie d

e se

rvic

ii so

cial

e d

e ac

est

ip

Nu

şiu,

nu

ră

spu

nd

Se

rvic

ii c

are

să

rezo

lve

o p

rob

lem

ă sp

eifi

ă p

en

tru

co

pii

Ce

ip

de

pro

ble

me

par

icu

lare

su

nt

pri

ori

tare

?…

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

….

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

. …

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

….

……

…

1

2

3

9

Ce

ntr

e m

uli

-fu

ncţ

ion

ale

pe

ntr

u

cop

ii

Ce

mix

de

se

rvic

ii e

ste

pri

ori

tar?

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

. …

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

….

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

.

……

…

12

39

Se

rvic

ii c

are

să

rezo

lve

o p

rob

lem

ă sp

eifi

ă p

en

tru

a

du

lţi

Ce

ip

de

pro

ble

me

par

icu

lare

su

nt

pri

ori

tare

?…

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

….

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

. …

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

….

……

...

1

2

3

9

Ce

ntr

e m

uli

-fu

ncţ

ion

ale

pe

ntr

u

ad

ulţi

Ce

mix

de

ser

vici

i est

e p

rio

rita

r?…

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

….

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

. …

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

….

……

..

1

2

3

9

Se

rvic

ii c

are

să

rezo

lve

o p

rob

lem

ă sp

eifi

ă p

en

tru

v

ârs

tnic

i

Ce

ip

de

pro

ble

me

par

icu

lare

su

nt

pri

ori

tare

?…

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

….

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

. …

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

….

……

….

1

2

3

9

Ce

ntr

e m

uli

-fu

ncţ

ion

ale

pe

ntr

u

vâ

rstn

ici

Ce

mix

de

ser

vici

i est

e p

rio

rita

r?…

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

….

……

……

……

……

……

……

…..

....

....

....

....

....

....

....

....

..

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

. …

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

……

….

……

….

1

2

3

9

Vă

mu

lţum

im p

en

tru

im

pu

l a

cord

at ş

i ră

spu

nsu

rile

fo

rmu

late

!

137136



anexa nR. 2.

ChestionaRul C tRunChi Comun

OCUP. Lucra i în prezent? (statusul ocupa ional actual): 1. DA 2. NU 9. NS/NR

_________________________________________________________________________________________________________________

Dacă DA: OCUPDA. Persoană ocupată

1. Angajat cu contract de muncă în alt sector decât cel agricol

2. Angajat cu contract de muncă în sectorul agricol

3. Salariat fără contract de muncă (muncă la negru)

4. Zilier

5. PFA/II/IF

6. Altă situa ie ………………………………………………………………………...…….

8. Nu e cazul

9. NS/NR

LOCMUNCA. Locul de muncă: ……………………………………………………..……………………………….……

OCUPPREZ. Ocupa ia actuală:

1. Zilier

2. Muncitor necalificat

3. Muncitor calificat

4. Meşteşugar, mecanic

5. Tehnician, maistru

6. Lucrător în servicii / comer

7. Func ionar

8. Ocupa ie intelectuală

10. Conducător de unitate / patron / întreprinzător

11. Cadru militar

12. Altă situa ie: ..............................................................................

99. NS/NR

_________________________________________________________________________________________________________________

Dacă NU: OCUPNU. Fără ocupa ie

1. Şomer cu indemniza ie de şomaj/aloca ie de sprijin

2. Şomer fără indemniza ie de şomaj/aloca ie de sprijin

3. Pensionar de boală

4. Pensionar la limita de vârstă

5. Casnică/persoană care lucrează în gospodărie

6. Persoană care desfăşoară ac vită i agricole în propria gospodărie

7. Persoană în incapacitate de muncă

8. Persoană beneficiară a venitului minim garantat

9. Elev/student

10. Persoană condamnată

11. Altă situa ie …………………………………….…………………………………

98. Nu e cazul

99. NS/NR

OCUPNU1. De cât nu ave i un loc de muncă? __________ nr. de luni 8. Nu e cazul 9. NS/NR

OCUPNU2. Care dintre următoarele probleme crede i că sunt legate direct de lipsa locului de muncă în cazul dvs.?

1. Probleme financiare Prima men iune |___|

2. Lipsa unei locuin e A doua men iune |___|

3. Probleme cu sănătatea

4. Probleme familiale

5. Lipsa de perspe ă

6. Vârsta

7. Altceva: .............................................................................

8. Nu e cazul

9. NS/NR

OCUPNU3. Cum a i putea fi ajutat(ă) să rezolva i aceste probleme?

1. Consiliere şi orientare profesional ă Prima men iune |___|

2. Implicarea autorită ilor în crearea de locuri de muncă A doua men iune |___|

3. Crearea de locuri de muncă speciale pentru categoriile defavorizate

4. Mă descurc singur(ă)

5. Nu pot fi ajutat(ă)

6. A el: ......................................................................................

9. NS/NR

8. Nu e cazul

CHESTIONARUL C (TRUNCHI COMUN)

COD CHESTIONAR

Enitate (Insitu ie/ONG) Ini iale Op. Nr. chest

Data: ______________________ Locul completării: _______________________________________________________

Cercetarea cu itlul „Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale” se realizează la nivelul Municipiului Satu Mare în

perioada noiembrie – decembrie 2014. Această cercetare vizează idenificarea diferitelor nevoi sociale ale persoanelor

defavorizate şi descrierea modului în care serviciile sociale existente la nivelul municipiului răspund acestor nevoi. Prin

chesionarul de faţă suntem interesaţi de opiniile dvs. în calitate de persoane care au beneficiat / ar putea beneficia de

ajutorul specialişilor din diferite insituţii şi organizaţii non-guvernamentale din Satu Mare. Răspunsurile dvs. ne sunt

deosebit de uile în analiza nevoilor sociale existente la nivelul municipiului. Chesionarele sunt anonime, adică numele dvs.

nu va fi înregistrat: suntem interesaţi doar să şim câte persoane se confruntă cu o problemă sau alta.

___________________________________________________________________________________

DATE PERSONALE

SEX. Sexul: 1. Feminin 2. Masculin

AGE. Vârsta: __________ (ani împlini i)

SITMAR. Situa ia maritală (complementar stării civile):

1. Necăsătorit(ă) 2. Căsătorit(ă) 3. Divor at(ă) 4. Văduv(ă)

5. Separat(ă) 6. Uniune liber consim ită (concubinaj) 9. NR

CATGT. Categoria de grup intă

1. Copii şi ineri ai străzii

2. Persoane adulte fără adăpost

3. Persoane care au săvârşit infrac iuni

4. Persoane care pracică prositu ia

5. Persoane care pracică cerşetoria

6. Persoane cu handicap

7. Persoane vârstnice

8. Consumatori de alcool/droguri

9. Alte categorii de persoane defavorizate

SITUA IA PERSONALĂ

SCOALA. Ulima şcoală absolvită:

1. Fără şcoală (mai pu in de 4 clase terminate, sau deloc)

2. Școală primară (4 clase terminate)

3. Școală generală (8 clase terminate)

4. Școală profesională/ Școală de arte şi meserii

5. Treapta 1 de liceu (9-10 clase)

6. Liceu fără bacalaureat

7. Liceu cu bacalaureat

8. Școală postliceală

9. Colegiu universitar (3 ani)

10. Facultate

11. Masterat

12. Doctorat

99. NS/NR

CALIF. A i ob inut vreo calificare profesională în i pul şcolii sau în afara şcolii (cursuri de formare profesională)?

1. NU 2. DA. Ce calificare? ………………………………………………………………… 9. NS/NR

ABIL. Care sunt acele lucruri pe care le face i foarte bine / la care vă pricepe i foarte bine?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

139138



APELMED. La cine apela i atunci când ave i probleme de sănătate sau când ave i nevoie de informa ii de natură medicală?

1. Medicul de familie Prima men iune |___|

2. Unitatea de Primiri Urgen e A doua men iune |___|

3. Centrul de permanen ă

4. Ambulan ă

5. Farmacist

6. Familie

7. Cunoşin e/vecini/prieteni

8. Internet

9. Nu apelez la nimeni

10. Nu am la cine apela

11. Altă situa ie …………………………………………………………..

98. Nu e cazul

99. NS/NR

_________________________________________________________________________________________________________________

Numai pentru persoanele care nu sunt înscrise la un medic de familie:

FARAMED. Din ce cauză nu sunteţi înscris la medicul de familie?

1. Nu plătesc asigurare Prima men iune |___|

2. Nu există medic de familie în zona în care locuiesc A doua men iune |___|

3. Nu dispun de actele necesare înscrierii la medicul de familie

4. Am fost refuzat la înscriere

5. Nu am nevoie de medic

9. NS/NR

PROBLSAN. Ce faceţi atunci când aveţi o problemă de sănătate?

1. Mă duc la UPU (urgen ă) Prima men iune |___|

2. Mă adresez unui medic de familie al unor cunoscu i/vecini A doua men iune |___|

3. Mă tratez după cum am făcut dintotdeauna

4. Chem ambulan a

5. Cer ajutor/informa ii la farmacie

6. Cer ajutorul familiei

7. Cer ajutorul unor prieteni/vecini/cunoşin e

8. Caut pe Internet ce aş putea să fac

9. Nu fac nimic, las să treacă totul de la sine

10. Altceva: ...................................................................................

11. Nu e cazul

99. NS/NR

_________________________________________________________________________________________________________________

Numai pentru persoanele care sunt înscrise la un medic de familie:

ACCESMED. Consideraţi că aveţi acces (ajungeţi / intraţi) uşor la medicul dvs. de familie?

1. DA

2. NU. Dacă NU: MOTIVNU. Din ce oiv? Marcaţi două situaţii care vi se potrivesc mai bine.

1. Distan a fa ă de cabinetul medical

2. Orarul medicului Prima men iune |___|

3. Timpul lung de aşteptare A doua men iune |___|

4. Aitudinea / comportamentul cadrelor medicale

5. Banii pe care ar fi trebuit să îi cheltuiesc

6. Alt moiv: ………………………………………………………... 9. NS/NR

OCUPNU4. Cât de uile ar fi următoarele servicii pentru dvs.?

Nu am deloc

nevoie

Am nevoie, dar

nu prea mult

Am mare

nevoie NS/NR NC

OCUPNU41. Consiliere şi informare profesională 0 1 2 9 8

OCUPNU42. Sprijin pentru plata unor servicii şi o liga ii curente

0 1 2 9 8

OCUPNU43. Cursuri de formare profesională 0 1 2 9 8

OCUPNU44. Sprijin în idenificarea unor locuri de muncă 0 1 2 9 8

OCUPNU45. Asisten ă pentru păstrarea locului de muncă 0 1 2 9 8

STAREA DE SĂNĂTATE

BOALA. Care sunt bolile de care suferi i în prezent? (Pentru operator: Nu ciiţi variantele de răspuns!) Marca i toate situa iile care se

potrivesc.

DA NU NS/NR NC

BOALA1. Afec iuni stomatologice 1 2 9 8

BOALA2. Boli ale aparatului digesiv 1 2 9 8

BOALA3. Boli ale aparatului genital 1 2 9 8

BOALA4. Boli ale aparatului locomotor (sistemul muscular şi/sau osos) 1 2 9 8

BOALA5. Boli ale aparatului respirator, cu excep ia TBC 1 2 9 8

BOALA6. Boli ale aparatului urinar 1 2 9 8

BOALA7. Boli cardio-vasculare 1 2 9 8

BOALA8. Boli dermatologice 1 2 9 8

BOALA9. Boli infec ioase (contagioase, transmisi ile) 1 2 9 8

BOALA10. Boli neurologice 1 2 9 8

BOALA11. Boli psihice 1 2 9 8

BOALA12. Afec iuni otalmologice (inclusiv purtatul de ochelari) 1 2 9 8

BOALA13. Afec iuni ORL 1 2 9 8

BOALA14. Malforma ii congenitale 1 2 9 8

BOALA15. Retard mental 1 2 9 8

BOALA16. Boli specifice vârstei a treia: Parkinson, Alzheimer 1 2 9 8

BOALA17. Cancer 1 2 9 8

BOALA18. Diabet 1 2 9 8

BOALA19. TBC 1 2 9 8

DA NU NS/NR NC

HEALTH1. Sunte i înscris la un medic de fa ilie? 1 2 9 8

HEALTH2. Ave i asigurare medicală? 1 2 9 8

HEALTH3. În ulimul an a i fost la un control la medicul de familie? 1 2 9 8

HEALTH4. În ulimul an a i fost la un control la un medic spe ialist? 1 2 9 8

HEALTH5. În ulimul an s-a întâmplat să nu apela i la medic, chiar dacă a i fi avut nevoie? 1 2 9 8

HEALTH6. Sunte i încadrat(ă) într-un grad de handicap? 1 2 9 8

141140



DOTLOC. Dotarea cu bunuri de folosinţă îndelungată:

DA

DA, dar

nefuncţional(ă) NU NS/NR NC

DOTLOC1. Frigider 1 2 3 9 8

DOTLOC2. Aragaz/Plită electrică 1 2 3 9 8

DOTLOC3. Maşină de spălat 1 2 3 9 8

DOTLOC4. TV 1 2 3 9 8

DOTLOC5. Calculator, laptop 1 2 3 9 8

DOTLOC6. Telefon fix 1 2 3 9 8

DOTLOC7. Telefon mobil 1 2 3 9 8

DOTLOC8. Autoturism 1 2 3 9 8

DIFICULTĂ I CARE AU CONDUS / POT CONDUCE LA EXCLUZIUNEA SOCIALĂ

SITDIF. În coni uare sunt prezentate câteva situa ii în care se află unele familii din România. Pentru fiecare din aceste situa ii men iona i

dacă s-au întâmplat sau nu familiei dvs. în ulimul an.

DA NU NS/NR NC

SITDIF1. A trebuit să amâna i plata cheltuielilor locuin ei. 1 2 9 8

SITDIF2. A trebuit să recurge i la împrumuturi pentru a cumpăra alimente. 1 2 9 8

SITDIF3. S-a întâmplat ca cineva din familie să se culce nemâncat pentru că nu a i avut bani

să cumpăra i alimente. 1 2 9 8

SITDIF4. V-a fost greu să asigura i obiectele de îmbrăcăminte cele mai necesare pentru

familie. 1 2 9 8

SITDIF5. Nu a i încălzit locuin a pentru că nu a i avut suficien i bani pentru gaz/lemne. 1 2 9 8

SITDIF6. Nu a i putut cumpăra medicamente pentru dvs. sau copii pentru că nu a i avut bani

suficien i. 1 2 9 8

SITDIF7. A i fost anun a i de furnizorul de servicii că vi se opreşte căldura, apa, curentul

electric etc. 1 2 9 8

SITDIF8. A fost sistată (oprită) furnizarea de căldură, apă, curent electric. 1 2 9 8

SITDIF9. Cineva din familie/gospodărie consumă alcool în exces sau droguri.

SITDIF10. A fost nevoie să cerşi i ca să ave i bani acasă. 1 2 9 8

SITDIF11. A i fost nevoit să mânca i alimente din gunoi. 1 2 9 8

PRAJ. La cine apela i atunci când ave i nevoie de ajutor pentru rezolvarea unor probleme personale/familiale?

1. La cineva din familie

2. La prieteni/cunoscu i/vecini Prima men iune |___|

3. La preot A doua men iune |___|

4. La medicul de familie

5. La un specialist al unui ONG

6. La nimeni, mă descurc singur

7. Nu am la cine să apelez

8. La altcineva: ………..…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

9. Nu e cazul 99. NS/NR

VENIT. Cum aprecia i veniturile actuale ale gospodăriei dvs.?

1. Nu ne ajung nici pentru strictul necesar.

2. Ne ajung numai pentru strictul necesar.

3. Ne ajung pentru un trai decent.

4. 4. Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu

restrângeri în alte domenii.

5. Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la

altceva.

9. NS/NR

NEGMED. Care sunt principalele două moive de insaisfacţie privind servi iile medicale de care aţi beneficiat în ulimul an (la

medicul de familie sau într-o altă unitate medicală)?

Primul moiv |___|

1. Probleme cu medicamentele / re etele Al doilea moiv |___|

2. Aitudinea personalului medical

3. Corup ia din sistem

4. Igiena din unită ile medicale

5. Dotarea necorespunzătoare a unită ilor medicale

6. Incompeten a personalului medical

7. Costul ridicat al serviciilor medicale

8. Calitatea serviciilor

9. Orarul unită ii medicale

10. Posibilită ile reduse de consulta ie la domiciliu

11. Posibilită i limitate de servicii de îngrijire la domiciliu

12. Altele: ……………………………………………………………………………………………

13. Nu e cazul, nu am moive de nemul umire

99. NS/NR

SITUA IA LOCATIVĂ

LOCUINTA. Tipul locuin ei:

1. Proprietate personală

2. Chirie

3. Locuin ă socială / de necesitate

4. Proprietatea părin ilor (rudelor)

5. Fără locuin ă, dar locuiesc temporar la altcineva

6. Locuin ă părăsită/neocupată

7. Fără locuin ă (copii şi ineri ai străzii, persoane adulte sau

vârstnice fără adăpost)

8. Locuin ă improvizată

9. NR

98. In prezent este încarcerat

99. In prezent este rezident al unui centru social

_________________________________________________________________________________________________________________

Numai pentru cei care stau într-o locuinţă, inclusiv persoane încarcerate (pentru care se înregistrează situaţia locaivă de dinaintea

momentului încarcerării sau locuinţa unde se vor întoarce). Nu răspund persoanele pentru care s-a înregistrat varianta de răspuns 7. Fără

locuinţă; 8. Locuinţă i provizată; 99. Rezident al unui centru social; persoanele pentru care nu s-a înregistrat un răspuns (NR)

CAMERE. Număr de camere: ……………………….

STARELOC. Starea locuinţei:

1. Foarte bună 2. Bună 3. Acceptabilă 4. Proastă 5.Foarte proastă 9. NS/NR

Aveţi în locuinţă, în stare de funcţionare: DA NU NS/NR NC

UTILIT1. Apă 1 2 9 8

UTILIT2. Canalizare 1 2 9 8

UTILIT3. Curent electric 1 2 9 8

UTILIT4. Sursă de încălzire (gaze naturale, lemne, etc.) 1 2 9 8

UTILIT5. Salubritate 1 2 9 8

UTILIT6. Televiziune prin cablu/digitală 1 2 9 8

UTILIT7. Internet/telefonie mobilă 1 2 9 8

143142



RISCDEP. În gospodăria dvs. sunt persoane care au una sau mai multe din următoarele probleme/ dificultă i?

DA, nu se descurcă

fără ajutorul altei

persoane

DA, dar se

descurcă cu pu in

ajutor

NU NS/NR

RISCDEP1. Dizabilită i fizi e, vizuale, audiive 1 2 3 9

RISCDEP2. Deplasare în afara/în interiorul locuin ei 1 2 3 9

RISCDEP3. Igiena personală 1 2 3 9

RISCDEP4. Asigurarea hranei (găit) 1 2 3 9

RISCDEP5. Hrănit 1 2 3 9

RISCDEP6. Comunicare cu cei din jur 1 2 3 9

RISCDEP7. Probleme de sănătate mentală 1 2 3 9

Câte asfel de persoane există în gospodărie?

NRPDC. Copii |___| NRPDA. Adul i |___| NRPDA. Vârstnici |___| 9. NS/NR 9. NC

VD. Am să vă citesc o serie de afirma ii referitoare la aspecte ce pot să apară în orice gospodărie şi am să vă rog să-mi spune i dacă acestea sunt adevărate în cazul gospodăriei dvs.

Da Nu NS/NR

VD1. Câteodată se mai întămplă ca so ia (so ul) sau/şi copiii să fie şi lovi i atunci când sunt certuri în familie.

1 2 9

VD2. Câteodată se întâmplă ca, datorită certurilor, so ia(so ul) sau/şi copiii să plece un i p de acasă.

1 2 9

VD3. S-a întâmplat în uli ul an să vă dori i să pleca i de acasă datorită certurilor, violen elor din familie

1 2 9

VD4. S-a întâmplat în uli ul an să vă fie frică de so ul (so ia) / partenerul (partenera) dvs. 1 2 9

VD5. S-a întâmplat în uli ul an să vă fie frică să vă întoarce i acasă din oraş (de la serviciu, cumpărături etc.)

1 2 9

__________________________________________________________________________________________________________

Dacă respondentul a indicat varianta DA la cel puţin două afirmaţii:

PRVD. Care sunt principalele probleme pe care le aveţi în familie la ora actuală?

1. Lipsa resurselor fi anciare Prima men iune |___|

2. Lipsa unui loc de muncă A doua men iune |___|

3. Violen a din familie

4. Probleme cu sănătatea (personale sau ale unui membru al familiei)

5. Certuri în urma consumului de alcool

6. Probleme personale

7. Probleme familiale (inclusiv ale copiilor)

8. Nicio problemă

9. Altceva: …………………………………………………………………………………………… 99. NS/NR

SURSVEN. Care au fost în gospodăria dvs. sursele de venit din luna trecută? Marca i toate situa iile care se potrivesc. DA NU NS/NR NC

SURSVEN1. Salariul 1 2 9 8

SURSVEN2. Venituri din munca de zilier/venituri ocazionale 1 2 9 8

SURSVEN3. Pensie pentru vechime de muncă 1 2 9 8

SURSVEN4. Pensie de boală 1 2 9 8

SURSVEN5. Pensie de veterean / pensie de urmaş 1 2 9 8

SURSVEN6. Pensie CAP 1 2 9 8

SURSVEN7. Pensie alimentară 1 2 9 8

SURSVEN8. Indemniza ie de handicap 1 2 9 8

SURSVEN9. Ajutor de şomaj / aloca ie de sprijin 1 2 9 8

SURSVEN10. Aloca ia copiilor 1 2 9 8

SURSVEN11. Burse de studiu 1 2 9 8

SURSVEN12. Venitul minim garantat / ajutor social 1 2 9 8

SURSVEN13. Venituri din concediu de maternitate 1 2 9 8

SURSVEN14. Bani primi i de la rude plecate la muncă în străinătate 1 2 9 8

SURSVEN15. Venit din investi ii, chirii, economii 1 2 9 8

SURSVEN16. Profit din afaceri 1 2 9 8

SURSVEN17. Venituri băneşti din propria produc ie agricolă 1 2 9 8

SURSVEN18. Cerşetorie 1 2 9 8

SURSVEN19. Prostitu ie 1 2 9 8

SURSVEN20. Altă sursă: ………………………………………………..…… 1 2 9 8

SURSVEN21. Nicio sursă de venit 1 2 9 8

MEMBRI. Din câ i membri este alcătuită gospodăria dvs.? (inclusiv respondentul) ……………………… persoane, din care copii: COPII1. între 0‐2 ani |___| COPII1.1. din care la creşă |___| COPII2. între 3‐6 ani |___| COPII2.1. din care la grădini ă |___| COPII3. între 7‐13 ani |___| COPII3.1. din care la şcoală |___|

COPII3. între 14‐18 ani |___| COPII3.1. din care la şcoală |___| _________________________________________________________________________________________________________________ Numai pentru persoanele care au copii de vârstă şcolară în familie/gospodărie: FRECVSC. Cât de des merg copii din familia dvs. la şcoală sau la grădiniţă?

1. In fiecare zi de şcoală 2. Câteva zile pe săptămână 3. Mai rar 4. Nu merg 9. NS/NR

Numai pentru cei care au ales variantele de răspuns 2‐4: MOTFR. Care sunt motivele pentru care nu merg zilnic? 1. Costul transportului Prima men iune |___| 2. Absen a rechizitelor şcolare A doua men iune |___| 3. Absen a îmbrăcămintei/încăl ămintei 4. Din cauza profesorilor 5. Din cauza colegilor 6. Repeten ie 7. Probleme de sănătate de lungă durată 8. Ajută în gospodărie / Munceşte 9. Cheltuielile cu şcolarizarea sunt prea mari 10. Nu are/au nevoie de şcoală 11. Nu îî/le place la şcoală 12. Alt motiv: .................................................................................................................................................... 99. NS/NR

________________________________________________________________________________________________________________

145144



NEVOI SOCIALE ŞI ACCESIBILITATEA LA SERVICII ŞI PRESTA II

APELAUT. La cine apela i atunci când ave i de rezolvat o problemă cu autorită ile?

1. La un membru al familiei

2. La un cunoscut/vecin Prima men iune |___|

3. La un specialist al unui ONG. A doua men iune |___|

4. La nimeni, mă descurc singur(ă)

5. Altă situa ie: ………………………………………………………………..

6. Pe cât posibil evit interac iunea cu autorită ile

7. Nu şiu la cine să apelez 9. NR

INFOSUP. În ce măsură cunoaşte i posibilită ile de suport social pe care le pot primi persoanele defavorizate (persoanele cu venituri

reduse, persoanele vârstnice, persoanele cu handicap, persoanele fără un loc de muncă etc.)?

1. In mare măsură 2. Nici mult, nici pu in 3. In mică măsură 4. Deloc 9. NS/NR

RESINF. În ce măsură vă informa i despre posibilită ile de suport social oferite persoanelor defavorizate prin intermediul ….

În mare

măsură

Nici mult,

nici puţin

În mică măsură

Deloc NS/NR

RESINF1. Autorită i locale 3 2 1 0 9

RESINF2. Organiza ii non-guvernamentale 3 2 1 0 9

RESINF3. Rudenii, vecini, prieteni 3 2 1 0 9

RESINF4. Lideri locali (oameni cunoscu i din localitate) 3 2 1 0 9

RESINF5. Media (TV, radio, ziare) 3 2 1 0 9

RESINF6. Biserică 3 2 1 0 9

RESINF7. Altcineva: …………………………………… 3 2 1 0 9

INTERV. După părerea dvs., cu ce ar putea să ajute ONG-urile şi autorită ile locale persoanele defavorizate din Municipiul Satu Mare?

1. Să acorde servicii de informare şi consiliere pe diverse probleme Prima men iune |___|

2. Să ofere acivită i pentru copii, pentru mame A doua men iune |___|

3. Să creeze locuri de muncă special pentru aceste categorii

4. Să ofere servicii medicale adecvate

5. Să subven ioneze / să ofere gratuit medicamente

6. Să acorde subven ii pentru transport / între inere

7. Să ofere asisten ă medicală / socială la domiciliu

8. Să acorde ajutoare financiare (bani) sau materiale (produse)

9. Să înlăture barierele lingvisice

10. Altceva: …………………………………………….………………………………………………………………..

99. NS/NR

TRUST. Cât de multă încredere ave i în …

Foarte multă Destul de multă Nu prea multă Deloc NS/NR NC

TRUST1. Familia dvs. 1 2 3 4 9 8

TRUST2. Prietenii dvs. 1 2 3 4 9 8

TRUST3. Cunoscu ii dvs. 1 2 3 4 9 8

TRUST4. Vecinii dvs. 1 2 3 4 9 8

TRUST5. Oameni, în general 1 2 3 4 9 8

TRUST6. Autorită ile locale 1 2 3 4 9 8

TRUST7. ONG-urile locale 1 2 3 4 9 8

AJUTVDPR. Cum aţi putea fi ajutat(ă) să rezolvaţi aceste probleme?

1. Sprijin pentru căutarea şi ocuparea unui loc de muncă Prima men iune |___| 2. Sprijin financiar A doua men iune |___| 3. Consiliere psihologică 4. Ajutor medical 5. Consiliere socială 6. Ajutor pentru rezolvarea juridică a problemelor 7. Altceva: …………………………………………………………………………………………………………………………. 8. Nu pot fi ajutat să îmi rezolv aceste probleme 9. Nu e cazul 99. NS/NR

CVD. Gândindu‐vă la cunoștințele/prietenii/vecinii/ dvs., cunoaşteţi cazuri în care copiii din familiile respective să fie bătuţi?

1. Da 2. Nu 9. NS/NR

FVD. Gândindu‐vă la cunoștințele/prietenii/vecinii/ dvs., cunoaşteţi cazuri în care femeile din familiile respective să fie bătute? 1. Da 2. Nu 9. NS/NR

FAMVD. Am să vă citesc o serie de afirmaţii referitoare la aspecte ce pot să apară în orice gospodărie şi am să vă rog să‐mi spuneţi cât de des apar acestea în cazul familiei dvs.?

1. Aproape zilnic 2. De mai multe ori într‐o săptămână 3. De câteva ori pe lună 4. De câteva ori pe an 5. Deloc 8. Nu e cazul 9. NS/NR

FAMVD1. Copii sunt pedepsi i prin bătaie. |___| FAMVD2. Au loc certuri în care copiii sunt bătu i. |___| FAMVD3. Femeile sunt pedepsite prin bătaie. |___|

FAMVD4. Au loc certuri în care femeile sunt bătute. |___| FAMVD5. O femeie îşi loveşte so ul/partenerul pentru a‐l pedepsi. |___|

FAMVD6. Au loc certuri în care un bărbat este bătut. |___| FAMVD7. Cineva din familie este amenin at cu bătaia. |___|

FAMVD8. Un adult strigă la un copil. |___| FAMVD9. Un bărbat strigă la o femeie. |___|

FAMVD10. O femeie strigă la un bărbat. |___| FAMVD11. Cineva din familie este înjurat. |___| FAMVD12. Un membru al familiei este împiedicat să îşi exercite drepturile şi libertă ile. |___|

AJUTVD. Cum credeţi că ar putea fi ajutate persoanele care sunt agresate de către un alt membru al familiei?

1. Într‐un centru de specialitate Prima men iune |___| 2. Consiliere socială A doua men iune |___| 3. Consiliere psihologică 4. Implicarea autorită ilor de ordine publică 5. Tratament medical 6. Suport financiar 7. Oferirea de sprijin moral 8. Divor 9. Altfel: ……………………………………………………………………………………………………………………………….

99. NS/NR

147146

Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale a grupurilor vulnerabile din Satu M

are - 2015a

nex

ea

nex

e

Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii

sociale a grupurilor vulnerabile din Satu Mare - 2015

pierdute / furatePSAUT22. Ob inerea pensiei la limita de vârstă 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT23. Ob inerea pensiei de boală 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT24. Ob inerea pensiei de urmaş / veteran 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT25. Declararea incapacită ii de muncă 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT26. Bilete gratuite/compensate pentru tratament în sta iuni

1 2 9 8 98 99 0

PSAUT27. Ob inerea unor dispozitive medicale gratuite sau compensate

1 2 9 8 98 99 0

PSAUT28. Medicamente gratuite sau compensate 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT29. Indemniza ia de şomaj / aloca ia de sprijin 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT30. Consiliere şi orientare pentru (re)integrarea profesională

1 2 9 8 98 99 0

PSAUT31. Participarea la cursuri de (re)calificare 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT32. Servicii medicale de urgen ă 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT33. Interven ia poli iei în situa ii de violen ă domestică 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT34. Indemniza ie pentru mame 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT35. Evaluare educa ională pentru ob inerea încadrării CES

1 2 9 8 98 99 0

PSAUT36. Aloca ie de stat pentru copii pe perioada şcolarizării 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT37. Suport psiho‐pedagogic în învă are 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT38. Bursă socială 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT39. Bani de liceu 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT40. Bani de calculator 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT41. Produse de panifica ie / lactate / fructe pentru elevi şi preşcolari

1 2 9 8 98 99 0

PSAUT42. Transport în comun gratuit sau compensat 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT43. Servicii de consiliere anti‐drog 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT44. Servicii de consiliere pentru romi 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT45. Servicii de consiliere pentru familiile cu copii afla i în situa ii de risc

1 2 9 8 98 99 0

PSAUT46. Servicii de consiliere pentru persoane cu handicap 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT47. Servicii de consiliere pentru persoane vârstnice 1 2 9 8 98 99 0 PSAUT48. Servicii pentru persoane condamnate 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT. Dvs. personal sau un alt membru al familiei a i/a beneficiat în ulimii 2 ani de următoarele servicii sociale/presta ii sociale acordate de autorită ile locale?

DA NU NS/NR NC Dacă DA:

Din partea cărei insituţii?

Dacă NU: In care situaţie vă aflaţi?

Aţi fi avut

nevoie, dar

nu aţi şiut

cum să

obţineţi

Aţi fi avut

nevoie, ați

încercat dar nu

aţi reuşit să

obţineţi

NC

PSAUT1. Servicii de informare şi/sau consiliere privind

drepturile de natură socială 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT2. Ajutor fi anciar de sus inere a familiei

monoparentale 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT3. Venitul minim garantat (ajutor social) 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT4. Indemniza ie acordată persoanelor cu handicap grav

(SPAS) 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT5. Asistent personal angajat pentru persoanele cu

handicap 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT6. Alimente din fonduri comunitare 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT7. Masa la canina socială 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT8. Ajutor pentru încălzire în sezonul rece 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT9. Locuin ă socială 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT10. Adăpost de noapte (centru social de urgen ă) 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT11. Creşă socială 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT12. Creşă cu program normal 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT13. Centre reziden iale / de ip familial pentru copii 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT14. Centru reziden ial pentru persoane vârstnice 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT15. Centru reziden ial pentru persoane cu handicap 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT16. Centru reziden ial pentru mamă şi copil afla i în

situa ii de risc 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT17. Centru reziden ial pentru vi i ele traficului de

fiin e umane 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT18. Ob inerea cerificatului de încadrare în grad de

handicap 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT19. Indemniza ie acordată persoanelor cu handicap

(DGASPC) 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT20. Eliberarea actelor de idenitate nesolicitate anterior 1 2 9 8 98 99 0

PSAUT21. Inlocuirea actelor de idenitate deteriorate / 1 2 9 8 98 99 0

149148

Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale a grupurilor vulnerabile din Satu M

are - 2015a

nex

ea

nex

e

Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii

sociale a grupurilor vulnerabile din Satu Mare - 2015

OBSERVA

II – Contextul în ca

re au fo

st culese d

atele

Isto

ricul so

cial al re

spondentului

De câ

nd se a

flă în evid

enţa in

stituţiei/O

NG‐u

lui?

Ce se

rvicii/prestaţii i s‐a

u acordat p

ână în p

rezent?

Ce su

ccese s‐a

u atin

s până în p

rezent?

Care a

u fost situ

aţiile problem

ă întâmpinate d

e când a

ceastă p

erso

ană e

ste în evid

enţa in

stituţiei/O

NG‐u

lui?

Etc.

Vă mulţu

mim

pentru tim

pul acordat!

PSONG. Dvs. personal sau un alt membru al familiei a i/a beneficiat în ulimii 2 ani de următoarele servicii/presta ii sociale acordate de organiza ii non-guvernamentale locale sau din

străinătate?

DA NU NS/NR NC Dacă DA:

Din partea cărui ONG?

Dacă NU: In care situaţie vă aflaţi?

Aţi fi avut

nevoie, dar

nu aţi şiut

cum să

obţineţi

Aţi fi avut nevoie,

dar nu aţi reuşit să

obţineţi

NC

PSONG1. Servicii de informare şi/sau consiliere privind

drepturile de natură socială

1 2 9 8 98 99 0

PSONG2. Sprijin pentru ob inerea unor drepturi sociale 1 2 9 8 98 99 0

PSONG3. Produse alimentare (inclusiv cele distribuite pe

stradă, în sezonul rece)

1 2 9 8 98 99 0

PSONG4. Imbrăcăminte, încăl ăminte, alte produse non-

alimentare

1 2 9 8 98 99 0

PSONG5. Centru reziden ial pentru inerii care au părăsit

sistemul de insitu ionalizare

1 2 9 8 98 99 0

PSONG6. Servicii sociale pentru i erii care au părăsit sistemul

de insitu ionalizare

1 2 9 8 98 99 0

PSONG7. Servicii de canină socială 1 2 9 8 98 99 0

PSONG8. Servicii de consiliere şi suport în domeniul

educa ional şi/sau profesional

1 2 9 8 98 99 0

PSONG9. Servicii sociale pentru copii şi i eri în centre de zi 1 2 9 8 98 99 0

PSONG10. Medicamente gratuite sau compensate 1 2 9 8 98 99 0

PSONG11. Transport în comun gratuit sau compensat 1 2 9 8 98 99 0

PSONG12. Servicii de îngrijire la domiciliu 1 2 9 8 98 99 0

PSONG13. Terapii de recuperare (pentru persoane cu

handicap, persoane vârstnice)

1 2 9 898 99 0

PSONG14. Terapii ocupa ionale (pentru persoane cu

handicap, persoane vârstnice)

1 2 9 898 99 0

PSONG15. Locuin ă socială sau de necesitate 1 2 9 8 98 99 0

PSONG16. Serviicii de sprijin a copiilor cu boli maligne şi a

familiilor acestora

1 2 9 898 99 0

PSONG17. Cursuri de formare 1 2 9 8 98 99 0

PSONG18. Servicii medicale 1 2 9 8 98 99 0

151150



STRADA5. Care au fost cele mai grele lucruri pe care a trebuit să le învă ă i / să le face i de când lucra i împreună cu specialiştii de la ( u iţi i stituţia/ONG‐ul pe care îl repreze taţi).............................? Marca i cele mai grele 3 lucruri învă ate.

1. Să renun la cerşetorie şi/sau prostitu ie 2. Să renun la alcool şi/sau droguri Prima men iune |___| 3. Să continui şcoala / să termin şcoala A doua men iune |___| 4. Să învă o meserie A treia men iune |___| 5. Să îmi găsesc şi să păstrez un loc de muncă 6. Să cred că pot să îmi organizez singur(ă) via a 7. Să îmi împart banii 8. Să învă să respect regulile de comportament şi de convie uire 9. Altceva: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………… 99. NS/NR

STRADA6. Care este acel lucru învă at aici de care sunte i foarte mândru(ă)?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

STRADA7. Care este o amintire plăcută legată de participarea dvs. la activită ile desfăşurate la ( u iţi i stituţia/ONG‐ul pe care îl repreze taţi)...........................................?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

STRADA8. A i recomanda şi altor persoane care trăiesc pe stradă să solicite sprijinul ( u iţi i stituţia/ONG‐ul pe care îl repreze taţi) ........................................................... pentru a‐şi rezolva problemele?

1. DA, oricui ar avea nevoie 2. DA, dar numai anumitor persoane. De ce?

………………………………………………………….…………………………………….. 3. NU 9. NS/NR

8. Nu e cazul STRADA9. Care sunt schimbările în modul de via ă pe care vi le propune i în următoarele luni?

1. Să învă să criu şi să citesc 2. Să merg la şcoală Prima men iune |___| 3. Să fac un curs de calificare A doua men iune |___| 4. Să îmi caut un loc de muncă şi să încerc să îl păstrez 5. Să mă îndepărtez de actualul anturaj (prieteni/cunoscu i) 6. Să renun la comportamentele autodistructive 7. Să renun la comportamentele agresive

Vă ulţu i pe tru ti pul acordat!

GT1. GRUP INTĂ COPII ŞI TINERI AI STRĂZII

COD CHESTIONAR

E itate (Insitu ie/ONG) Ini iale Op. Nr. chest

STRADA0. De când trăi i în stradă/vă petrece i ziua pe stradă?

1. Incepând din acest an 2. De 1-2 ani 3. De 3-5 ani

4. De peste 5 ani 5. Nu îmi amintesc 9. NS/NR

STRADA00. Consuma i alcool sau droguri?

1. DA, alcool 2. DA, droguri 3. NU 9. NS/NR

STRADA1. De când lucra i împreună / colabora i cu specialişii (numiţi insituţia/ONG-ul pe care îl reprezentaţi) ............................. pentru a vă rezolva problemele?

1. Incepând din acest an 2. De 1-2 ani 3. De 3-5 ani

4. De peste 5 ani 5. Nu îmi amintesc 9. NS/NR

STRADA2. Cum a i ajuns la (numiţi insituţia/ONG-ul pe care îl reprezentaţi) ..........................? Marca i o singură variantă.

1. Cu ajutorul altor persoane care trăiesc pe stradă

2. M-au găsit pe stradă cei de acolo / echipa mobilă

3. Alte persoane m-au îndrumat către această insitu ie / acest ONG

4. Am fost obligat prin senin ă judecătorească

5. Altă situa ie: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9. NS/NR

STRADA3. În ce mod v-a sprijinit (numiţi insituţia/ONG-ul pe care îl reprezentaţi) ............................. în rezolvarea

problemelor dvs.? Marca i trei răspunsuri care sunt cele mai potrivite pentru dvs.

1. Am discutat despre problemele mele şi am încercat să căutăm solu ii pentru ele

2. Am paricipat la acivită i educaive Prima men iune |___|

3. M-au învă at cum să îmi organizez via a chiar dacă trăiesc pe stradă A doua men iune |___|

4. M-au ajutat să ob in acte personale (CI, erifi at de handicap etc.) A treia men iune |___|

5. M-au ajutat să îmi găsesc un adăpost pe i pul nop ii

6. Mi-au oferit îmbrăcăminte curată şi/sau posibilitatea de a-mi spăla hainele

7. Mi-au oferit hrană 8. M-au învă at să respect regulile de comportament şi convie uire

9. M-au sprijinit să co i ui şcoala

10. M-au sprijinit să îmi găsesc un loc de muncă

11. Am avut parte de îngrijire social-medicală 12. M-au ajutat să intru din nou în contact cu familia

13. M-au învă at cum să îmi împart banii

14. Am fost sprijinit(ă) să renun la consumul de alcool şi/sau droguri

15. Am fost sprijinit(ă) să renun la cerşetorie

16. Am fost sprijinit(ă) să renun la prositu ie

17. Altceva: ……………………………………………………………………………………………………………….. 99. NS/NR

STRADA4. A i paricipat la proiectele/programele desfăşurate de-a lungul i pului de (numiţi insituţia/ONG-ul pe care îl

reprezentaţi)..........................................? Men iona i cel pu in unul care v-a plăcut foarte mult.

1. Da: ………………………………………………………………………………………………………………………….......

2. Nu am paricipat la niciun proiect/program

3. Nu îmi amintesc de nici un proiect/program

9. NS/NR

anexa nR. 3.

ChestionaR gRup ţintă Copii şi tineRi ai stRăzii

153152



PAA6. Care au fost cele mai grele lucruri pe care a trebuit să le învă ă i / să le face i de când lucra i împreună cu specialiştii de la ( u iţi i stituţia/ONG‐ul pe care îl repreze taţi).............................? Marca i cele mai grele 3 lucruri învă ate.

1. Să renun la cerşetorie şi/sau prostitu ie 2. Să renun la alcool şi/sau droguri 3. Să continui şcoala / să termin şcoala 4. Să învă o meserie 5. Să îmi găsesc şi să păstrez un loc de muncă 6. Să cred că pot să îmi organizez singur(ă) via a 7. Să îmi împart banii 8. Să învă să respect regulile de comportament şi de convie uire 9. Altceva:

……………………………………………………………………………………………………………………………………………… 99. NS/NR

Prima men iune |___| A doua men iune |___| A treia men iune |___|

PAA7. Care este acel lucru învă at aici de care sunte i foarte mândru(ă)? ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

PAA8. Care este o amintire plăcută legată de participarea dvs. la activită ile desfăşurate la ( u iţi i stituţia/ONG‐ul pe care îl repreze taţi)...........................................? ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

PAA9. A i recomanda şi altor persoane care trăiesc pe stradă să solicite sprijinul ( u iţi i stituţia/ONG‐ul pe care îl repreze taţi) ...................................... pentru a‐şi rezolva problemele?

1. DA, oricui ar avea nevoie 2. DA, dar numai anumitor persoane. De ce? ……………………………………………………………………………………….. 3. NU 9. NS/NR

8. Nu e cazul PAA10. Care sunt schimbările în modul de via ă pe care vi le propune i în următoarele luni?

1. Să învă să criu şi să citesc 2. Să merg la şcoală Prima men iune |___| 3. Să fac un curs de calificare A doua men iune |___| 4. Să îmi caut un loc de muncă şi să încerc să îl păstrez 5. Să mă îndepărtez de actualul anturaj (prieteni/cunoscu i) 6. Să renun la comportamentele autodistructive 7. Să renun la comportamentele agresive 8. Altceva: …………………………………………………………………………………………………………………………………………… 9. NS/NR


GT2. GRUP INTĂ PERSOANE ADULTE FĂRĂ ADĂPOST

COD CHESTIONAR

E itate (I situ ie/ONG) Ini iale Op. Nr. chest

PAA0. De când trăi i în stradă/vă petre e i ziua pe stradă?

1. In epând din a est a 2. De 1-2 ani 3. De 3-5 ani

4. De peste 5 ani 5. Nu îmi a i tesc 9. NS/NR

PAA1. Consu a i al ool sau droguri?

1. DA, al ool 2. DA, droguri 3. NU 9. NS/NR

PAA2. De când lu ra i î preu ă / ola ora i cu spe ialişii (numiţi i situţia/ONG-ul pe care îl reprezentaţi) ............................. pe tru a vă rezolva pro lemele?

1. In epând din a est a 2. De 1-2 ani 3. De 3-5 ani

4. De peste 5 ani 5. Nu îmi a i tesc 9. NS/NR

PAA3. Cu a i aju s la (numiţi i situţia/ONG-ul pe care îl repreze taţi) ....................................................................?

1. Cu ajutorul altor persoa e care trăiesc pe stradă

2. M-au găsit pe stradă ei de acolo / echipa mobilă 3. Alte persoa e m-au îndru at către a eastă insitu ie / acest ONG

4. Am fost obligat prin senin ă judecătorească 5. Altă situa ie: ……………………………………………………………………………………………………..……… 9. NS/NR

PAA4. În ce mod v-a spriji it (numiţi i situţia/ONG-ul pe care îl reprezentaţi) ............................. în rezolvarea

proble elor dvs.? Mar a i trei răspu suri are su t ele ai potrivite pentru dvs.

1. Am dis utat despre pro lemele ele şi a î er at să căutăm solu ii pentru ele

2. Am paricipat la a ivită i educaive

3. M-au învă at cum să îmi orga izez via a chiar da ă trăiesc pe stradă

4. M-au ajutat să ob in acte perso ale (CI, erifi at de handicap etc.)

5. M-au ajutat să îmi găsesc un adăpost pe impul nop ii

6. Mi-au oferit îmbrăcămi te urată şi/sau posi ilitatea de a-mi spăla hai ele

7. Mi-au oferit hra ă 8. M-au învă at să respe t regulile de comporta e t şi convie uire

9. M-au sprijinit să coni ui şcoala

10. M-au sprijinit să îmi găsesc un loc de mu că

11. Am avut parte de îngrijire so ial- edi ală 12. M-au ajutat să i tru din nou în co tact cu fa ilia

13. M-au învă at cum să îmi împart banii

14. Am fost sprijinit ă) să re un la co su ul de al ool şi/sau droguri

15. Am fost sprijinit ă) să re un la erşetorie

16. Am fost sprijinit ă) să re un la prositu ie

17. Alt eva: ……………………………………………………………………………………………………………………… 99. NS/NR

Prima en iu e |___| A doua en iu e |___| A treia en iu e |___|

PAA5. A i pari ipat la proie tele/progra ele desfăşurate de-a lu gul i pului de (numiţi i situţia/ONG-ul pe care îl

repreze taţi)..........................................? Me io a i el pu in u ul are v-a plăcut foarte ult. 1. Da: ………………………………………………………………………………………………………………………….......

2. Nu a pari ipat la niciu proie t/progra

3. Nu îmi a i tesc de nici un proie t/progra

9. NS/NR

anexa nR. 4.

ChestionaR gRup ţintă peRsoane adulte făRă adăpost

155154



anexa nR. 5.

ChestionaR gRup ţintă peRsoane CaRe au săvâRşit infRaCţiuni

Crede i că: DA NU NS/NR NC

INTDET1. Ve i căuta un loc de muncă în localitatea din care proveni i? 1 2 9 8

INTDET2. Ve i căuta un loc de muncă în altă localitate? 1 2 9 8

INTDET3. Ve i căuta un loc de muncă în străinătate? 1 2 9 8

INTDET4. Ve i găsi uşor un loc de muncă după eliberare? 1 2 9 8

Dacă DA la oricare din primele 3 întrebări: INTDET5. Domeniul în care ve i căuta un loc de muncă:

DETPLAN. Care sunt schimbările în modul de via ă pe care vi le propune i pentru perioada de după ieşirea din deten ie?

1. Rezolvarea problemelor în familie Prima men iune |___| 2. Căutarea şi păstrarea unui loc de muncă A doua men iune |___| 3. Finalizarea studiilor / Ob inerea unei calificări 4. Îndepărtarea de fostul anturaj (prieteni/cunoscu i) 5. Renun area la comportamente autodistructive 6. Renun area la comportamente agresive 7. Altceva: ………………………………………………………………………………………………………………………………………… 9.

NS/NR

DETTEM. Care sunt principalele probleme pe care crede i că le ve i întâmpina după eliberare? 1. Lipsa locului de muncă Prima men iune |___| 2. Probleme financiare A doua men iune |___| 3. Lipsa unei locuin e 4. Probleme cu sănătatea 5. Probleme personale/familiale 6. Gura lumii. Stigmatizare (etichetare negativă) din partea societă ii 7. Nicio problemă 8. Altceva: ………………………………………………………………………………………………………………………..…………...… 9. NS/NR

AJUTDET. Cum a i putea fi ajutat(ă) să rezolva i aceste probleme?

1. Consiliere socială Prima men iune |___| 2. Consiliere psihologică A doua men iune |___| 3. Ajutor financiar 4. Sprijin pentru ob inerea unui loc de muncă 5. Sprijin din partea familiei 6. Asisten ă medicală 7. Altceva: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..…. 8. Nu pot fi ajutat să îmi rezolv aceste probleme 9. NS/NR 98. Nu e cazul

POSTDET. Care sunt institu iile care vă pot oferi ajutor după eliberare?

Institu ia Tipul de suport aşteptat din partea institu iei Prima men iune □ NS/NR

□ NS/NR A doua men iune □ NS/NR

□ NS/NR A treia men iune □ NS/NR

□ NS/NR


GT3: GRUP INTĂ PERSOANE CARE AU SĂVÂRŞIT INFRAC IUNI (PENITENCIAR)

COD CHESTIONAR


DETPR. A i paricipat la vreunul din următoarele ipuri de programe în i pul deten iei?

DA NU NS/NR NC

DETPR2. Programe educa ionale (acivită i de consiliere educa ională,

programe educaive, acivită i de instruire şcolară, acivită i de formare

profesională, acivită i religioase, a ivită i educaive şi culturale)

1 2 9 8

DETPR3. Programe de asisten ă psihologică (consiliere psihologică,

programe de asisten ă psihologică) 1 2 9 8

DETPR4. Programe de asisten ă socială (consiliere pe probleme sociale,

mediere socială, programe de asisten ă socială) 1 2 9 8

Dacă DA la oricare din programele de mai sus:

DETMOTIV. Care este moivul principal pentru

care a i paricipat la asfel de programe? (Alege i

un singur moiv.

1. Pentru a învă a lucruri noi

2. Pentru a în elege mai bine lumea din jur

3. Pentru o recompensă imediată

4. Pentru evaluare la comisie / instan ă

5. Nu am avut altceva de făcut

9. NS/NR

DETPR. În impul şederii dvs. în penitenciar, cu cine a i vorbit când a i avut de rezolvat o problemă ivită în i pul

deten iei?

1. Un membru al familiei 2. Psihologul 3. Asistentul social 4. Preotul

5. Medicul 6. Judecătorul de supraveghere 7. Altă persoană: ……………………………………… 9. NS/NR

DETSUP. În impul deten iei a i benefi iat de sprijinul vreunei insitu ii, în afara penitenciarului, pentru solu ionarea

problemelor cu care vă confrunta i?

1. DA: In ce a constat sprijinul? …………………………………………………………………………………….. 2. NU 9. NS/NR

MEDSUP. În impul şederii dvs. în penitenciar v-a vizitat vreun membru al familiei sau vreun prieten, sau a i păstrat

legătura telefonic/prin coresponden ă cu aceste persoane?

1. DA 2. NU 9. NS/NR

DETWORK. Ieşi i în prezent la muncă? 1. DA 2. NU 9. NS/NR

Dacă DA: WORKDA. In ce domeniu lucra i? …………………………………………………………………………………………………….……

Dacă NU: WORKNU. Care este principalul moiv pentru care nu ieşi i la muncă?

1. Nu mi-a fost oferit un clo de muncă

2. Am probleme de sănătate

3. Nu vreau

4. Nu mi-a convenit locul de muncă propus

5. Alt moiv: ………………………………………………………………………………………………………………………….

9. NS/NR

DETCONS. În i pul şederii dvs. în penitenciar a i beneficiat de suportul unui specialist pentru reintegrare socio-

profesională după eliberare?

1. DA: In ce a constat suportul? …………………………………………………………………………………….. 2. NU 9. NS/NR

157156



PRPRB. A i participat la vreunul din următoarele tipuri de programe în timpul deten iei?

DA NU NS/NR NC

PRPRB1. DAS (Deprinderea abilită i sociale majori) 1 2 9 8

PRPRB2. OTO (One to One) 1 2 9 8

PRPRB3. STOP gândeşte şi schimbă 1 2 9 8

PRPRB4. Consiliere voca ională 1 2 9 8

PRPRB5. Alte tipuri de consiliere: ………………………………………………………………………………………………………….

1 2 9 8

Dacă DA la oricare din programele de mai sus:PRBMOTIV. Care este motivul principal pentru care a i participat la astfel de programe? (Alege i un singur motiv.)

1. Pentru a învă a lucruri noi2. Pentru a în elege mai bine lumea din jur 3. Pentru o recompensă imediată 4. Pentru că am avut impusă o astfel de obliga ie prin

sentin ă penală/încheierea judecătorului delegat 5. Nu am avut altceva de făcut 6. NS/NR

PRBPRES. În timpul executării pedepsei, cu cine a i vorbit când a i avut de rezolvat o problemă?

1. Consilierul de proba iune 2. Psihologul 3. Judecătorul delegat 4. Un avocat 5. O altă persoană 9. NS/NR

PRBCURS. În timpul perioadei de supraveghere a i urmat o formă de pregătire şcolară?

1. DA: …………………………………………………………………………………….. 2. NU 9. NS/NR

PRBSIN. În timpul executării pedepsei a i avut vreo tentativă de sinucidere?

1. DA 2. NU 9. NS/NR PRBVL1. În timpul executării pedepsei a i fost subiectul vreunei agresiuni fizice sau verbale din partea altor persoane?

1. DA 2. NU 9. NS/NR PRBVL2. În timpul executării pedepsei a i fost agresiv (fizic sau verbal) cu o altă persoană?

1. DA 2. NU 9. NS/NR DETPLAN. Care sunt schimbările în modul de via ă pe care vi le propune i pentru perioada de după finalizarea termenului de supraveghere?

1. Rezolvarea problemelor în familie 2. Căutarea şi păstrarea unui loc de muncă/men inerea în câmpul muncii 3. Finalizarea studiilor / Ob inerea unei calificări Prima men iune |___| 4. Îndepărtarea de fostul anturaj (prieteni/cunoscu i) A doua men iune |___| 5. Renun area la comportamente autodistructive 6. Renun area la comportamente agresive 7. Evitarea anturajului cu poten ial criminogen 8. Evitarea implicării în alte fapte penale 9. Men inerea unui comportament prosocial 10. Altceva: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………… 99.

NS/NR Vă ulţu i pe tru ti pul acordat!

GT3: GRUP INTĂ PERSOANE CARE AU SĂVÂRŞIT INFRAC IUNI (PROBA IUNE)

PRBTEM. Care sunt principalele probleme pe care le întâmpina i de când sunte i condamnat(ă)?

1. Lipsa locului de muncă Prima men iune |___|

2. Probleme financiare A doua men iune |___|

3. Lipsa unei locuin e


5. Probleme personale/familiale

6. Gura lumii. Sigmaizare (eichetare negaivă) din partea societă ii

7. Nicio problemă

8. Altceva: ………………………………………………………………………………………………………………….………. 9. NS/NR

AJUTPRB. Cum a i putea fi ajutat(ă) să rezolva i aceste probleme?

1. Consiliere socială Prima men iune |___|

2. Consiliere psihologică A doua men iune |___|

3. Ajutor financiar

4. Sprijin pentru ob inerea unui loc de muncă

5. Sprijin din partea familiei

6. Asisten ă medicală

7. Altceva: ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

8. Nu pot fi ajutat să îmi rezolv aceste probleme

9. NS/NR 99. Nu e cazul

PRBWORK. În prezent munci i? 1. DA 2. NU 9. NS/NR

Dacă DA: WORKDA. In ce domeniu lucra i? ………………………………………………………………………………………………

Dacă NU: WORKNU. Care este principalul moiv pentru care nu nu munci i?

1. Nu mi-a fost oferit un loc de muncă

2. Nu mi-a convenit locul de muncă propus

3. Am probleme de sănătate

4. Nu mi-am căutat un loc de muncă

5. Alt moiv: …………………………………………………………………………………………………………………… 9. NS/NR

CURSPRB. A i paricipat la cursuri/programe de formare profesională de când vă afla i în executarea pedepsei?


Crede i că: DA NU NS/NR NC

INTPRB1. A i căutat un loc de muncă în localitatea din care proveni i? 1 2 9 8

INTPRB2. A i căutat un loc de muncă în altă localitate? 1 2 9 8

INTPRB3. A i căutat un loc de muncă în străinătate? 1 2 9 8

INTPRB4. Ve i găsi uşor un loc de muncă după executarea pedepsei? 1 2 9 8

Dacă DA la oricare din primele 3 întrebări:

INTPRB5. Domeniul în care a i căutat un loc de muncă:

□ NS/NR

INTPRB6. Domeniul în care ve i căuta un loc de muncă după executarea

pedepsei: □ NS/NR

PRBCONS. În i pul executării pedepsei în libertate a i beneficiat de suportul unui specialist pentru reintegrare

profesională după eliberare?

1. DA: …………………………………………………………………………………….. 2. NU 9. NS/NR

159158



anexa nR. 6.

ChestionaR gRup ţintă peRsoane CaRe pRaCtiCă pRostituţia

PRSTFIN. La ce folosi i banii câştiga i prin practicarea prostitu iei? 1. Traiul zilnic Prima men iune |___| 2. Plata unor datorii A doua men iune |___| 3. Achizi ia unor produse/servicii ce depăşesc sfera traiului zilnic ‐ pentru familie 4. Achizi ia unor produse/servicii ce depăşesc sfera traiului zilnic ‐ pentru propria persoană 5. Altă situa ie: ………………………………………………………………………………………………………………………… 9. NS/NR

PRSTSAN1. Cât de informat(ă) vă considera i în legătură cu bolile cu transmitere sexuală?

1. Bine informat(ă) 2. Destul de bine informat(ă) 3. Destul de pu in informat(ă) 4. Deloc informat(ă) 9. NS/NR

PRSTSAN2. Suferi i în prezent sau a i suferit în ultimele două luni de boli cu transmitere sexuală?

1. DA 2. NU 3. Nu ştiu ce sunt BTS 9. NS/NR PRSTSAN3. A i folosit mijloace de protec ie (împotriva HIV/SIDA sau împotriva sarcinilor nedorite) la ultimul contact sexual cu o persoană care v‐a plătit pentru sex?

1. DA 2. NU 3. Nu ştiu ce sunt mijloacele de protec ie 9. NS/NR PRSTSAN4. De câte ori a i fost însărcinată până acum? De |____| ori

Marcaţi dacă se potriveşte: □ Sunt însărcinată în prezent

PRSTSAN5. A i făcut vreodată vreun avort? 1. DA 2. NU 9. NS/NR Care dintre următoarele afirmaţii descrie situaţia dvs.? DA NU NS/NR NC PRSTSAN6. Am început să practic prostitu ia după naşterea unui copil. 1 2 9 8 PRSTSAN7. Am dat naştere unui copil în timp ce practicam prostitu ia. 1 2 9 8 PRSTSAN8. Am practicat prostitu ia în perioada sarcinii. 1 2 9 8 PRSTSAN9. Consuma i alcool sau droguri?

1. DA, alcool 2. DA, droguri 3. NU 9. NS/NR PRSTOP1. A i fost vreodată dus(ă) în arestul Poli iei pentru practicarea prostitu iei?

1. DA 2. NU 9. NS/NR PRSTOP2. A i fost vreodată amendat(ă) de Poli ie/Jandarmerie pentru practicarea prostitu iei?


Dacă DA: PRSTOP2.1. Câte amenzi a i primit până acum? |_______| PRSTOP2.2. A i plătit vreuna din amenzile primite? 1. DA 2. NU 9. NS/NR


GT4. GRUP INTĂ PERSOANE CARE PRACTICĂ PROSTITU IA

COD CHESTIONAR


PRSTFR. A i fost for at(ă) cel pu in o dată să face i sex? 1. DA 2. NU 9. NS/NR

PRSTAGE. De la ce vârstă a i început să pracica i prositu ia? De la vârsta de |___| ani 9. NS/NR

SEXAGE. La ce vârstă v-a i început via a sexuală? De la vârsta de |___| ani 9. NS/NR

PRSTMOT. De ce v-a i apucat de prositu ie? (Pentru operator: Nu ciiţi variantele de răspuns. Marcaţi primele

două oive indicate de respondent.)

1. Sărăcie (câşigul pentru traiul zilnic, obliga ia între inerii familiei) Prima men iune |___|

2. Nesiguran a locului de muncă / pierderea locului de muncă A doua men iune |___|

3. Ambi ia de a ajunge mai sus pe scara socială (de a avea mai mul i bani)

4. Eşec în via a se imentală, revanşa pentru înşelare/trădare

5. Traume ale vie ii personale (viol, incest, pedofilie

6. Starea de abandon, ruptura de familie

7. Interes material (ob inerea veniturilor pentru studii/călătorii/lux)

8. Hazardul (întâlnirea unui proxenet/a unei prosituate convingătoare)

9. Libera decizie (libertatea de a dispune de propriul corp)

10. Plăcerea riscului şi aventurii

11. Nevoia biopsihică de între inere a rela iilor uliple (structuri hipersexuale - nimfomanie)

12. Alt oiv: ………………………………………………………………………………………………………………………………………….….

99. NS/NR

PRSTREN. A i încercat vreodată să renun a i la prositu ie?


PRSTAJUT. A i cerut vreodată ajutorul cuiva pentru a încerca să renun a i la prositu ie?

1. DA, ajutorul familiei

2. DA, ajutorul unui specialist (de la i situ ii, ONG-uri)

3. DA, ajutorul unei alte persoane din anturaj

4. DA, ajutorul unui preot

5. DA, altă situa ie: ………………………………………………………………………………………………………………..…………..

6. NU 9. NS/NR

PRSTTIP. Care este varianta care descrie cel mai bine situa ia dvs.?

1. Prosituată de stradă

2. Prosituată de bar/local

3. Prosituată înso itoare (de escortă)

4. Prosituată ocazională (cu „normă par ială)

5. Altă situa ie: …………………………………………………………………………………………………………………………

9. NS/NR

Marcaţi dacă se potriveşte: □ Praci ă prositu ia sub protec ia unui proxenet

161160



anexa nR. 7.

ChestionaR gRup ţintă peRsoane CaRe pRaCtiCă CeRşetoRia

CERSFIN2. Ce sume de bani ob ine i, prin cerşit, într‐o zi obişnuită?

1. Mai pu in de 10 lei / zi 2. Între 10‐20 de lei / zi 3. Între 20‐50 de lei / zi 4. Între 50‐100 de lei / zi 5. Mai mult de 100 de lei / zi 9. NS/NR

CERSINV1. V‐a învă at cineva cum anume să cerşi i (cu cine să vorbi i, cum să vorbi i, cum să vă îmbrăca i, în ce pozi ie să sta i, ce să face i dacă nu primi i bani etc.)?

1. DA 2. NU 9. NS/NR CERSINV2. V‐a învă at cineva cum anume să proceda i atunci când se apropie vreun poli ist/jandarm?

1. DA 2. NU 9. NS/NR CERSNR. Ieşi i la cerşit singur, sau înso it de alte persoane?

1. Singur 2. Împreună cu alte persoane 9. NS/NR CERSABUZ1. A i fost vreodată abuzat fizic sau verbal pe stradă, în timp ce cerşea i?

1. DA 2. NU 9. NS/NR CERSABUZ2. A i fost vreodată agresiv fizic sau verbal pe stradă cu cineva care nu v‐a oferit bani?

1. DA 2. NU 9. NS/NR CERSABUZ3. Vă supraveghează cineva pe cine cunoaşte i atunci când sunte i pe stradă la cerşit?

1. DA, ca să mă controleze 2. DA, ca să mă protejeze 3. NU 9. NS/NR CERSDROG. Consuma i alcool sau droguri atunci când sunte i pe stradă la cerşit?

1. DA 2. NU 9. NS/NR CERSFURT. A i furat vreodată de când practica i cerşitul?

1. DA 2. NU 9. NS/NR CERSOP1. A i fost vreodată dus(ă) în arestul Poli iei atunci când a i fost prins(ă) cerşind?

1. DA 2. NU 9. NS/NR CERSOP2. A i fost vreodată amendat(ă) de Poli ie/Jandarmerie atunci când a i fost prins(ă) cerşind?

1. DA 2. NU 9. NS/NR Dacă DA: CERSOP2.1. Câte amenzi a i primit până acum? |___________| 9. NS/NR CERSOP2.2. A i plătit vreuna din amenzile primite? 1. DA 2. NU 9. NS/NR


GT5. GRUP INTĂ PERSOANE CARE PRACTICĂ CERŞETORIA

COD CHESTIONAR

En tate (Ins u ie/ONG) Ini iale Op. Nr. chest

CERSFR. A i fost for at(ă) cel pu in o dată să cerşi i?


CERSAGE. De la ce vârstă a i început să cerşi i? De la vârsta de |______| ani 9. NS/NR

CERSMOT. De ce v-a i apucat de cerşit? (Pentru operator: Nu ci ţi variantele de răspuns. Marcaţi primele două mo ve

indicate de respondent.)

1. Sărăcie (câş gul pentru traiul zilnic, obliga ia între inerii familiei)

2. Am fost / Sunt obligat să cerşesc 2.1. de familie □ 2.2 de alte persoane □

3. Ambi ia de a avea mai mul i bani (ob inerea unor venituri suplimentare)

4. Starea de abandon, ruptura de familie

5. Hazardul (întâlnirea unui cerşetor convingător)

6. Libera decizie (aşa vreau / aşa cred că e mai bine)

7. Alt ………………………………………………………………………………………………………………………. 9. NS/NR

Primul mo Al doilea mo v

CERSREN. A i încercat vreodată să renun a i la cerşit? 1. DA 2. NU 9. NS/NR

CERSAJUT. A i cerut vreodată ajutorul cuiva pentru a încerca să renun a i la cerşit?

1. DA, ajutorul familiei

2. DA, ajutorul unui specialist (de la ins ii, ONG-uri)

3. DA, ajutorul unei alte persoane din anturaj

4. DA, ajutorul unui preot

5. DA, altă situa ie: …………………………………………………………………………………………………………………..

6. NU 9. NS/NR

CERSFIN. La ce folosi i banii câş ga i prin cerşit?

1. Traiul zilnic

2. Plata unor datorii

3. Trebuie să îi dau unei persoane din familie

4. Trebuie să îi dau unei alte persoane care are grijă de mine

5. Achizi ia unor produse/servicii ce depăşesc sfera traiului zilnic - pentru familie

6. Achizi ia unor produse/servicii ce depăşesc sfera traiului zilnic - pentru propria persoană

7. Altă situa ie: …………………………………………………………………………………………………………………………

9. NS/NR

163162



anexa nR. 8.

ChestionaR gRup ţintă peRsoane Cu handiCap

SERVPH. Pe o scală de la 1 la 5 unde 1 înseamnă că nu ave i deloc nevoie, iar 5 că ave i foarte mare nevoie, cum aprecia i utilitatea următoarelor forme de ajutor/sprijin pentru dvs.?

1. Nu am deloc nevoie 2. Am nevoie în mică măsură 3. Am nevoie, dar nu prea mult 4. Am mare nevoie 5. Am foarte mare nevoie 8. NC 9.

NS/NR SERVPH1. Asisten ă medicală la domiciliu |___| SERVPH2. Consiliere juridică |___| SERVPH3. Consiliere psihologică |___| SERVPH4. Sprijin pentru plata unor servicii şi obliga ii curente |___| SERVPH5. Îngrijirea locuin ei şi gospodăriei, ajutor pentru menaj |___| SERVPH6. Prepararea hranei |___| SERVPH7. Efectuarea de cumpărături |___| SERVPH8. Dona ii de îmbrăcăminte şi alimente |___| SERVPH9. Ajutoare pentru încălzire în sezonul rece |___| SERVPH10. Ajutor în realizarea igienei personale |___| SERVPH11. Îmbrăcare‐dezbrăcare |___| SERVPH12. Deplasarea în locuin ă |___| SERVPH13. Înso ire în deplasările în afara locuin ei |___| SERVPH14. Hrănire |___| SERVPH15. Comunicare |___| SERVPH16. Dona ii de medicamente |___| SERVPH17. Amenajări şi repara ii în locuin ă |___| SERVPH18. Consulta ii medicale |___| SERVPH19. Tratament special (kinetoterapeut, maseur) |___| SERVPH20. Tratamente şi analize de laborator |___| SERVPH21. Acordare de medicamente |___| SERVPH22. Acordarea de materiale sanitare şi dispozitive medicale |___| SERVPH23. Informare privind drepturile sociale |___| SERVPH24. Cursuri de instruire şi pregătire profesională |___| SERVPH25. Asisten ă pentru integrarea ocupa ională |___| SERVPH26. Amenajări specifice în locuin ă |___| SERVPH27. Amenajări specifice în spa iile publice |___|

Numai dacă persoana cu handicap este copil: SERVPH28. Profesori de sprijin |___| SERVPH29. Accesul la clase speciale |___| SERVPH30. Amenajări specifice la şcoală |___| SERVPH31. Amenajări specifice în spa iile publice |___| SERVPH32. Tratament special (psiholog, logoped) |___|


GT6. GRUP INTĂ PERSOANE CU HANDICAP

COD CHESTIONAR

Enitate I situ ie/ONG) Ini iale Op. Nr. chest

ASPH. Care sunt în opinia dvs. principalele forme de ajutor/sprijin pe care ar trebui să le asigure autorită ile locale pentru

persoanele cu handicap?

1. Informare şi consiliere socială Prima men iune |___|

2. Asisten ă juridică A doua men iune |___|

3. Consiliere psihologică A treia men iune |___|

4. Servicii de ip centre de zi

5. Facilitarea accesului la terapii/tratamente medicale

6. Oferirea de dispoziive medicale

7. Asisten ă la domiciliu

8. Asigurarea unui înso itor

9. Ajutor material/Ajutor financiar

10. Internarea într-un centru reziden ial pentru persoane cu handicap

11. Subven ionarea sau asigurarea gratuită a medicamentelor

12. Oferirea biletelor de tratament

13. Amenajări specifice

14. Plata uilită ilor

15. Scuirea de taxe

16. Contribu ie la schimbarea percep iei asupra persoanelor cu dizabilită i

17. Altceva: ……………………………………………………………………………………………………………………………… 99. NS/NR

NEVPH. Care din următoarele aspecte sunt adevărate în cazul dvs.?

NEVPH1. Ave i familie. DA NU NS/NR NC

NEVPH2. Vă afla i în între inerea unei persoane obligate la aceasta. 1 2 9 8

NEVPH3. Ave i locuin ă. 1 2 9 8

NEVPH4. Ave i venituri proprii suficiente pentru a vă între ine. 1 2 9 8

NEVPH5. Vă pute i ridica sau intra în pat singur. 1 2 9 8

NEVPH6. Vă pute i pregăi singur mâncarea. 1 2 9 8

NEVPH7. Vă pute i hrăni singur. 1 2 9 8

NEVPH8. Vă pute i îmbrăca singur. 1 2 9 8

NEVPH9. Vă pute i asigura singur igiena personală (spălat pe mâini şi fa ă,

duş/baie). 1 2 9 8

NEVPH10. Vă pute i deplasa singur în interiorul locuin ei. 1 2 9 8

NEVPH11. Vă pute i deplasa singur în afara locuin ei. 1 2 9 8

PRPH. Care sunt principalele probleme pe care le ave i la ora actuală?

1. Probleme financiare

2. Probleme cu medicamentele

3. Defi ien ele fizice / psihice

4. Probleme de sănătate

5. Probleme cu uilită ile

6. Singurătatea

7. Agresivitatea

8. Si a de sine scăzută


10. Lipsa unei acivită i care să îi ocupe impul

11. Lipsa unui îngrijitor


13. Altă problemă: ………………………………………………………………… 99. NS/NR

Prima men iune |___| A doua men iune |___|

165164



anexa nR. 9.

ChestionaR gRup ţintă peRsoane vâRstniCe

PRPV. Care sunt principalele probleme pe care le ave i la ora actuală?

1. Probleme financiare Prima men iune

2. Probleme cu medicamentele A doua men iune

3. Probleme de sănătate

4. Probleme cu uilită ile

5. Singurătatea


7. Lipsa unei acivită i care să îi ocupe i pul

8. Lipsa unui îngrijitor


10. Probleme psihologice asociate senimentului de bătrâne e

11. Altă problemă: …………………………………………………………………………………………………………………………..……

99. NS/NR

SERVPV. Pe o scală de la 1 la 5 unde 1 înseamnă că nu ave i deloc nevoie, iar 5 că ave i foarte mare nevoie, cum

aprecia i uilitatea următoarelor forme de ajutor/sprijin pentru dvs.?

1. Nu am deloc nevoie

2. Am nevoie în mică măsură

3. Am nevoie, dar nu prea mult

4. Am mare nevoie

5. Am foarte mare nevoie

9. NS/NR

SERVPV1. Informare privind drepturile sociale |___|

SERVPV2. Consiliere juridică |___|

SERVPV3. Sprijin pentru plata unor servicii şi obliga ii curente |___|

SERVPV4. Îngrijirea locuin ei şi gospodăriei, ajutor pentru menaj |___|

SERVPV5. Prepararea hranei |___|

SERVPV6. Efectuarea de cumpărături |___|

SERVPV7. Înso irea în mijloace de transport |___|

SERVPV8. Dona ii de îmbrăcăminte şi alimente |___|

SERVPV9. Ajutoare pentru încălzire în sezonul rece |___|

SERVPV10. Ajutor în realizarea igienei personale |___|

SERVPV11. Îmbrăcare-dezbrăcare |___|

SERVPV12. Deplasarea în locuin ă |___|

SERVPV13. Înso ire în deplasările în afara locuin ei |___|

SERVPV14. Hrănire |___|

SERVPV15. Comunicare |___|

SERVPV16. Dona ii de medicamente |___|

SERVPV17. Amenajări şi repara ii în locuin ă |___|

SERVPV18. Consulta ii medicale |___|

SERVPV19. Tratamente şi analize de laborator |___|

SERVPV20. Acordare de medicamente |___|

SERVPV21. Acordarea de materiale sanitare şi dispoziive medicale |___|

Vă mulţumim pentru i pul acordat!

GT7. GRUP INTĂ PERSOANE VÂRSTNICE

COD CHESTIONAR


ASPV. Care sunt în opinia dvs. principalele forme de ajutor pe care ar trebui să le asigure autorită ile locale

pentru bătrânii dependen i?

1. Informare şi consiliere socială Prima men iune |___|

2. Asisten ă juridică A doua men iune |___|

3. Consiliere psihologică

4. Servicii de ip centre de zi

5. Asisten ă la domiciliu

6. Ajutor material/Ajutor financiar

7. Internarea într-un centru reziden ial pentru persoane vârstnice

8. Subven ionarea medicamentelor

9. Oferirea biletelor de tratament

10. Oferirea tratamentelor spe ifi e

11. Amenajări specifi e

12. Plata uilită ilor

13. Scuirea de taxe

14. Altceva: ………………………………………………………………………………………………….. 99. NS/NR

NEVPV. Care din următoarele aspecte sunt adevărate în cazul dvs.?

NEVPV1. Ave i familie. DA NU NS/NR NC

NEVPV2. Vă afla i în între inerea unei persoane obligate la aceasta. 1 2 9 8

NEVPV3. Ave i locuin ă. 1 2 9 8

NEVPV4. Ave i venituri proprii sufi iente pentru a vă între ine. 1 2 9 8

NEVPV5. Vă pute i ridica sau intra în pat singur. 1 2 9 8

NEVPV6. Vă pute i pregăi singur mâncarea. 1 2 9 8

NEVPV7. Vă pute i hrăni singur. 1 2 9 8

NEVPV8. Vă pute i îmbrăca singur. 1 2 9 8

NEVPV9. Vă pute i asigura singur igiena personală (spălat pe mâini

şi fa ă, duş/baie). 1 2 9 8

NEVPV10. Vă pute i deplasa singur în interiorul locuin ei. 1 2 9 8

NEVPV11. Vă pute i deplasa singur în afara locuin ei. 1 2 9 8

167166



anexa nR. 10.

ChestionaR gRup ţintă ConsumatoRi de alCool/dRog_______________________________________________________________________________________________________ Nu ai pe tru co su atorii de droguri: Am să vă citesc o serie de afirma ii referitoare la consumul de droguri şi am să vă rog să‐mi spune i dacă acestea sunt adevărate (în prezent) pentru dvs.? DA NU NR

DROG1. Consum droguri de mai mult de 4 ori / săptămână. 1 2 9

DROG2. Câteodată nu îmi pot îndeplini obliga iile zilnice din cauza consumului de droguri. 1 2 9

DROG3. Câteodată folosesc droguri încă de diminea a pentru a mă sim i mai bine. 1 2 9

DROG4. Din cauza drogurilor mi se întâmplă câteodată să uit ce s‐a întâmplat cu o seară înainte.

1 2 9

DROG5. Câteodată am sentimente de remuşcare sau vinovă ie după ce consum alcool. 1 2 9

DROG6. Am furat ca să pot să îmi cumpăr droguri. 1 2 9

DROG7. O rudă, un prieten sau un medic s‐au arătat îngrijora i de consumul de droguri şi au sugerat să cer ajutorul unui specialist.

1 2 9

CONSDR. Gândindu‐vă la prietenii/cunoştin ele/vecinii dvs., cunoaşte i persoane care consumă droguri?

1. DA 2. NU 9. NS/NR SOLAJDR. A i cerut vreodată ajutor pentru a renun a la consumul de droguri?

1. DA, dar nu am reuşit să renun 2. DA, şi am reuşit să nu mai consum droguri timp de ……………. luni 3. NU am cerut sprijin 4. NU vreau să renun la consumul de droguri 5. Altă situa ie: ……………………………………………………………………………………………………….……………… 9. NS/NR

PRALDR. Care sunt principalele probleme pe care le ave i dvs. personal la ora actuală?

1. Lipsa locului de muncă Prima men iune |___| 2. Probleme financiare A doua men iune |___| 3. Probleme cu consumul de droguri 4. Probleme cu sănătatea 5. Lipsa unei locuin e 6. Probleme personale 7. Probleme familiale 8. Nicio problemă 9. Altceva: ………………………………………………………………………………………………………………….………… 99. NS/NR

AJUTALDR. Cum a i putea fi ajutat(ă) să rezolva i aceste probleme?

1. Sprijin pentru căutarea şi ocuparea unui loc de muncă Prima men iune |___| 2. Sprijin pentru ob inerea unei locuin e A doua men iune |___| 3. Consiliere psihologică 4. Ajutor financiar 5. Internarea într‐un centru de dezalcoolizare/detoxifiere 6. Îngrijire din partea familiei 7. Altceva: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. 8. Nu pot fi ajutat să îmi rezolv aceste probleme 9. NS/NR


GT8. GRUP INTĂ CONSUMATORI DE ALCOOL/DROGURI

COD CHESTIONAR


___________________________________________________________________________________________

Numai pentru consumatorii de alcool

Am să vă citesc o serie de afirma ii referitoare la consumul de alcool şi am să vă rog să-mi spune i dacă acestea sunt adevărate

(în prezent) pentru dvs.?

DA NU NR

ALCOOL1. Consum alcool de mai mult de 4 ori / săptămână. 1 2 9

ALCOOL2. Câteodată beau fără să mă pot opri. 1 2 9

ALCOOL3. Câteodată nu îmi pot îndeplini obliga iile zilnice din cauza băuturii. 1 2 9

ALCOOL4. Câteodată beau încă de diminea a pentru a mă sim i mai bine. 1 2 9

ALCOOL5. Din cauza alcoolului mi se întâmplă câteodată să uit ce mi s-a întâmplat cu o seară înainte. 1 2 9

ALCOOL6. Câteodată am senimente de remuşcare sau vinovă ie după ce consum alcool. 1 2 9

ALCOOL7. Am fost implicat în accidente / incidente datorită consumului de alcool. 1 2 9

ALCOOL8. O rudă, un prieten sau un medic s-au arătat îngrijora i de consumul de alcool şi au sugerat

să cer ajutor. 1 2 9

CONSAL. Gândindu-vă la prietenii/cunoşin ele/vecinii dvs., cunoaşte i persoane care consumă alcool în exces?


SOLAJAL. A i cerut vreodată ajutor pentru a renun a la consumul de alcool?

1. DA, dar nu am reuşit să renun

2. DA, şi am reuşit să nu mai consum alcool i p de ……………. luni

3. NU am cerut sprijin

4. NU vreau să renun la consumul de alcool

5. Altă situa ie: …………………………………………………………………………………………………………………………… 9. NS/NR

PRALDR. Care sunt principalele probleme pe care le ave i dvs. personal la ora actuală?

1. Lipsa locului de muncă Prima men iune |___|

2. Probleme financiare A doua men iune |___|

3. Probleme cu consumul de alcool



6. Probleme personale


8. Nicio problemă

9. Altceva: ……………………………………………………………………………………………………………………..………… 99. NS/NR

AJUTALDR. Cum a i putea fi ajutat(ă) să rezolva i aceste probleme?

1. Sprijin pentru căutarea şi ocuparea unui loc de muncă Prima men iune |___|

2. Sprijin pentru ob inerea unei locuin e A doua men iune |___|

3. Consiliere psihologică

4. Ajutor financiar

5. Internarea într-un centru de dezalcoolizare/detoxifiere

6. Îngrijire din partea familiei

7. Altceva: …………………………………………………………………………………………………………………………………………….

8. Nu pot fi ajutat să îmi rezolv aceste probleme

9. NS/NR

18.03.2015 - raport de cercetare - asociatiasteasm.ro · stomatologică, bolile aparatului...

Documents