Dr. ins. lLlE T. ECHIM * Dr. ins. IULIUS LUPESCU

, / I ..Por

//1,f11 / \lL ,J J t,"

\r,\'

ITIINICA SUDARIIPRIN TOPIRIA IVIT TAI.TI.OR$r Ar.rAJrr,0R

150 ll:;',i,ll,li

($Extx;:,li'"'"u

Lucrarea constituie o incercare de a prezenta princi-D lcle olobteme Iea le de tehnica suddrii sub formi de in-ilr'birr'i'si rtrspunsuri. tn ccest mod. so consideri cd se f i-l,urd Inill u)ut $i mui direcl aprolundarec problemelor lc-ir:rtr! de telrnlcc sudlrii melalclor $i alicjelor.

Temele sint prezentate intr-o succesiune logicd cnn-tinind atil probleme teoretice cit $i practice. cu multe tl-irr'tr. si crr rcferiri la standardele in vjSorre.

Lucrirrec,_'rnstitrlie ull indreptar p'aclic penlru alege-Iea lotlnol ( )ij iil()r optime de sudare pentlu o gamd lalgii demel.rlr'ti jrlruje.

fidlrrrn?lrile tchnl,loEice cuprinse in lLlclare au la li zicxt)crie|ll,ir ind('lungilta! aiumu]atd la marile intreprinderi

",inrltu"ti,t,e <lo miSini clin tara noastr:t precum !i tehno-

i,,giit,' pl.rt,ti,rrtc' (lc trn('le intreprindcri din {ari 9i dinstrtrir)i latc.

ln tr'irtarca ploblemelori se considera cI citito ll ale

",,n,15tln1e cle metilurgie, termotehnicd, mecanicd, rezistenta

nrutulelor. eleclroLehnici etc"'"-"t';:,;;;; ciie uorcsati strdoril\,r, moiStlilor 9i tchni-.i, rriLrI liind. (l, as, m, ne'r, utilii in!inerilol si sublnglnetl-i,, . ,;i;i ;:;i;; ,..,'" lu,."rru in tlominiul sudarii molalelor'i'i "l

",..r,,t .,,'il ,,u .t. Icrolvut unele piobleme dc sudure

r',, rrr,,l ririirlilir': I'rof. d!. ing. V. MICLOSIlr, rlir.ldJr inJl. I'AUL IORDANESCU'L.lrI()r{xlr(:t(,r: ULLY GORUN( 1)Di.l.ln: SIM()NA DUMII'RESCU

rtln (1. trDrt: 2?.09.190J CoIi de tipar: 18,?;

'Ii'),'rr'l , !,r'Ilrl $rlr (.lrL. rrr. 2t7183, laL l'. .,. r't.'r':r- ,,'.rLli i str' M rs"uvci i r' 5'lr, I'ulrLi' i' Str'r l L:'' li,'rlrrtriJ

r,\\!.-:

PREFATA

lr(lrtrilrlir (.onsll.u(:loiu.(] (lc ma$ini Si instalatii1r'lrrrologlcc ostc ln continu6 dezvoltare, ritmurile delloglt,r't' r'orrtinrrincl sir fie' printre cele mai ridicate,rk'virrrslnd cclolnltc ramuri industr.iale. Avintul deo_'i(,1)lt irl tlttrtror ramurilor economiei nalionale, a im-prtri,;tl'iDtrc;rlk'lc, qi dezvoltarea impetuoase a teh_r rr rlo4iilor rlc lrttlirrr'.

Trr ;rIlrtlrlir clirpir rle clczv0lltrr.e a tdrii noastre: r r ' | 1 1 1

J I I I 1 1 1 ' $i mai mult introduccrea Ei aplicarea de

|lr'orr,rlco t{.ltnologice care sd asigure imbunitdlirea,,'rlill | ;r r';rli1,:rfii proclusclor, creFterea productivi_lr-rlll nllr( ii, rorluccrea consumului de materiale, der,rrr.r'4ir, ;i ir pr<.Itrlrri de cost. Ridicarea permanente.r rrlvr,lrlrri l)rcgiitirii profesionale fi imbunetdtirea, I I , r ' i 1

r I I r r r . I tolrrrologice contribuie la realizarea aces-l,,r' ,L..,i,|, |.irL' 1i 1r|czintii o importanti deosebitet',,,lrrl .,rr,lol.i, fiirrtl cunoscutd influenla pe care orr!. , rrllt,rtr.rr rrrrrrrIii srrclomlui in ansamblul reali_..r ll lror, rrrrlrirlrr.i r;rrrlirtc rle calitate.

l'lr.r.irrl rl,' lir r,orrvingcrea ca eficienta maximd,r .rlr",lli lrrcr.irr.i (<'irlc urmeazd si contribuie la ridi-,.rlr',r rrivr.lrrlrri l)rofosional al lucrdtorilor clin dome_rrirrl .rr,l,rrii rrrclrrlclor.) nu poate fi atinsii clecit dacirrrr,rIlriirIrrI arc ut.l pronuntat caracter tclrnologic apli_

cativ,.s-a aprcciat ctr baza teoreticl trcbuit' sll flescnsibil restlinsi gi cd trebuie si pledomine indica-

!iilc In alegerea regimurilor, materialelor 6i utila-jului la sudare.

Lucrarea constituie, prin caracterul aplicati\',un lndrumdtor pentru introducerea tehnologiilor op-timc de sudare;i considerem cd va veni in ajutorult[turor acelora care, in activitatea lor profesionald,sint confruntati cu diferite probleme pe care le ri-tli<:?1 sudarea metalelor qi aliajelor.

qi

ne

Cu toate cd lucrarea este alcituitd din intreberirdspunsuri, s-a ceutat se se realizeze o succesiu-logicd a problemelor tratate.

La elaborarea lucrdrii s-agcneral, sudorii sint absolvenliprofesionale qi au cunogtintelematerialului expus.

Autorii, chiar sub aceasti formi de intrebiri $irispunsuri, nu au intentionat si realizeze o culegerede retete gata pentru a fi aplicate fard discernimintir.r practicS. O asemenea lucrare, datoriti diversitdtiiproblemelor, nu ar fi fost posibile in cadrul spafiu-Iui lczelvat. Din aceastti cauzd, au fost selecfionate

Ei prezentate situalii qi aspecte cit mai caracteds-ticc, in a$a fel incit cititorut si geseasca firul con-

drrcirtor ln rczolvarea multiplelor $i variatelor pro-l)l('mc practicc.

l,'iind la o primd incercare de acest gen' auto-rii vor li profund recunoscdtori cititorilor pentrusugestiilc Ai propunerile de imbundtiJire a conlinu-trrlui lucrirrii.

AUTORII

avut in vedere ca, inai qcolilor $i liceelor

necesare aprofunddrii

CUPRINS

I lio'll,'1rllatrliA .l'. l rl!,t:t|ic

l. (i'.r)ste sudarea 9i care sint criteriile de clasjricare a procedeelof deslldure?:t. ( c ('ste ar.cul electric si "u"e

sini ,orrlte .^t" ci"u"t".fsti"ei . . .:r ('r,rr se gru-peaztr procedeete ae iuaare d"pJhJril""il"rii folosit?u 1.:,:i; "lll lazete aprinder.ir

. (amorsdrii) aicutui'ete"tric'qi

"um sett',rttt\aza lranslerul metalului Iichid Drin arc?rlrt rn_ctodele pentru inldturarea sau'reauieiea electului suh;luiI' t'irj1' siDt principalele moduri de transfer ai mel.aluf uf l"niafri {\. influentrd are cirnpul magnetic asupra u""uloi -"i""i"ic qi "!.e.tr{ lrlltiz

11

11

tlr slt(Iafe

lttl1:l

15

17

l919

20

20

35

35

38

40

4l42.11

Jll r' slnt Drincipalelet d ()rilot tehrLologici

procedee de sudare cu arc etectric?ti a reginaului de $uila.re asupro irnbind.rii

ll (';Ui. sillt nirrametril regimului de sudarett'r,.rt.r l, r. asuprr calitdtii cusdturii?gi cum se reflectd in-

lt t lr\tll.|t,l t Lbinairilor sualate .i, r'rrt' ljint prillcipiile de clasificare a imbinerilor sudate?ll ,'r"hk,llrr, {(! orirlc legate ilo execufia imbintrrlloi sudatcA I t,.ltttlt rlt |tt,.rlt.tL su(ldre ,

1r ,'L,rl,rnr,.nlc;lrri ai menstu-nite'rostutui "ufiiat"a'i-line.ito" s,rauiuiI I ( t, ,1'r,ltllt trot)uic s.i indepltnealcd o;-lnid 'p#i.u*'a putea iit/1l t

'.r I LxllS,n?

t.' {i. tr u(.lld ir1! (,pcrllia ae tdiere asupra co-poi{iui chlmice si arlnr(t r. rnetirtrrlul supus acestei opdralii? ] . '.- .' .| | t)r, r.r, c8t(, ul]c(rri llccesard preincdlzirea oteluritor ln vederea teiel.iiI lI oxllrr'll?It (i. n.llrrurt st u tizei:rztr ta preclti.ea -rr"tiito" prin'tiieie cu

ox llir, '/

I I I llnt 8(! fit(.c prcgd rcalrr ( l|||t r ! fix(. l)rindcrca

suprafelelor pentau sudare?cu sudule provizorie ti asamUlarcz

l)

Il 4.,/irrxi i, ,tt.t,Ittl tt, tti t srl&tii17. {1, [('r,)rl)crr(! r)lotirllrrtti( {J lur t,,i t,, ti,ir,tr,r'c,, ,,i.,''t,,,:ittlll. lJrln (ro rnck)dc l)ot ll loalirirt(-' in)l)iniirllc sud:llc?

'I t tLsitL'ri ratnetur,nte lt alcJotmatiill). ( (. sirt tcnsiurlilc r'.'mnDcntc :ii dL'Iorllraliile?:llr. ( i! lIltlucltlil ilLl tensitlnile ilsLll]rit cornportilrii structulilr'l sudlrlc?:lt. [)ri {tr miisrlri sc I)ot l.ccluco tensiuni]e Ei dclonnatriilo?

'I r |ltnr'nle tartlicc ole irtubitudrilor sudate::lf. t ii s{) inlelqle pti[ tralaDrcnt ternic si cum sint clasilicale accstea?:i:1. lll ce sc(Jp li ium se face preincd]zirea ilr vederea suddrii?:1.t. i:rrrc sint'piinciPa)elc tipurl de tlatamenle terrnice care se aplicd

clectuirrii tlrtamenlului Lermiclcazul tratamentului termic al strlrc-

, tratamentelor termice

ln urma tratamentuluitor nri(r?

('t,rt'lirJl(u .,isntoal{i sul) tensiuie, iL cazul otelurilof carbolr:ll). ('c ('sl.o cor()ziLlllcit lisuranti sub tcnsiune?:l(1. Cc clcr)rcnte influenleazal lenornclrul dc coroziune

.lli'lr;50

5:l52r-r:l

54

6l6l0l

63

64

ri5

70

702102102103104105106

7071091i0111

111712

114

114

1r5

dtll)d sudar'c?:.:5. in'ce situalii ilpllrc llcrc:iitrteir:,r;. (i',1,rdi1ii suc(iille sL. impun irr

t(rril()r sudatc?::7. tlirc sirrt principiriolc rtro.l,r.i cle eicciuare

lD (:irruL structu rilor sudai,'?2il. (jlrnr sc rnodifi(al l)r(Jpl ieteIil(') lDecanire

I.:

l'

tensiLlne?:ll. (lare sint llriisurile Prin

fisol|Dttr sub tensiune?care se leduce scnsibilitatea

$t slab alia.te

lisulantd iub

7l?L

72

73

73

9195

S,r,l'rr, (l i(r lfinprtal ri joosc:l:. ln ce condilii se executd sudarca ll telnperaturi joase?

Ii(hiDirrncnte de sudarc:l:1. Com sc clasificii $i

rnontelor dc sudaresudare?

:l+. Din ce sc rt,rlllJunt-) !i care sint l)r'incipiile de funclionare a tlnuirlcltipament pontru sudare cu aIc electric cu elcctrozi lnl'eliti?

:ll. J)in cc sc compune un echipament de sudare in mediu protector desazc (WlG, MIG, MAG) $i care sint principiile de lunclionale;rlc accstuia?

ilr;. ('o (\'l)iparncntc se folosesc la sudarca sub strat de flux?

lv rlirtorillc (lc adaos (MA) Si de protectie a sudurii:li. ('( sc infelegc ?rin materjale de adaos qi de protectie a sudurii?:Jll. ('irrc sirt criteriile principale de simbolizare a electrozilor invelili?:!l). (llro sint prlncipalele criterii de clasificare a electrozilor?'l{r. (juri so clasifici electrozii dup6 tipul inveligului?ll. (ll r so (rlasilici sirmele din olet Fcntru srtdare?.l:l- r'urn sc ( Lasifictr {lrlrurile pentru sudarea cu arc acoperit?.l:i. (liIr! ('stc rtul lluxului in lrocesul de sudare fi ce condilii trebuie

sii itldcplinoasci?ll. (lurrr so Ia(e alellelca cuplultli sir.rnd-flu\?'t5. ('o .ol iru fiuxurile decapanle 5i curr se utilizeazd acestca?.li;. ( (' r{,1 iru gazclc dc proteclic ln pr'ocesul de sudare?.17. (illrn s() ( lrsificii electroz!i relractari (din wolfram) pentru sudarc

r.i tiiicrc cu ro clcctric?lrl. (:irlt: siDt (ri',cliile llcnerillc l)clltrrl alcielca nratcriaielor de aclaos?

\' ( lr,.iliInror olelurilor't(r. ( lln) s('r'l;lsifi{ai si cLun 3c notclT:i olciurilc fentru structut'i sudetc?l, ) ( llll) s| st.ll)i]..ftc cor)rlx)rtalea la sudare (sudabilitatc) a olelurilor

,,rjl)rin !i sl;ll) jtliate?

care slnt caracteristiciie Irrincipale ale echipa-ti aunr se r'eglcazd lungimea arcului electric de

r6

76

79

lrl. (i. llrll r,trltl rrLr r.Ir'Irrr.rrtr'L. rIr. irIjt.r.r. ir.;ul)llr j)rojIir.l,irlil,ir .,1(']utulJil rrrirrt)rr |,,I||I!,r't.i,il ljt sl|{l;||('?

l'l Sr(lrlro:t olol rll()r clrrho fi sl b tlltto4:l (:irrc rinl r'ritc|lilu.:rrc c(rlduc Iir

/jr'r. irr r,,l(.ri jr rir(lijriiTl:1. ( irrc !ii t l)r'iIlcil)alclc l)roblctnc

llrirrrirlii (. t.lcItrozi invcli{i?5.1 (-lll (. slllt ))ri cil)illcle problcrne

'rr lr slrirl, (lc tlrr\?

i,l). ('irlr. silll l)rillt ii)irlclc l)r'ol)lclnc

l2lirlr)l, rr';t tenrl'eritlllr'ii dr' ,,t('i|lr J]-

. t:l Itohnolot{ice cnre al)ar lu sudarc;l

. l .i..itehnologice care apar la sudtrc:t

ttf

133

l'lrttIi(,ri iI lJiric dc zgurj?I'ri. ('irrri $irlt l)rin(il)irlclo lrioblorno tchnoiogice careItlt\llll Dr()trrtr,l dc. aUlon l)riIl t)l.ocedeul WIG?:'/'. (:llrt' silll, l)rill( itJllcl(] l)r1)l)l(,ute tchnologice care

( u ,trl(' (r ) xiir( !.tllr.nl(.il)?

tehnologkte care apar la sudnrcall')

apar la sudareit ln' I :l:)

sudareaapar la:)ll (ltrc riint | , I i I I I

. I I ) i I I ( , I ( , t)rol)1ctnc tchnologice care apar 1a sudarci

irr rrx\llrl l)r1,h\'l('r' rlc Lirrxid do cnrbon? l:14

\'lI lil|rliuol| olrll|rllor r.r,zlslenlc lit c(,rozirrncl almosferic6 ]3di,,r {'Irr. Fl t l)llti(ulil|jtiilil('oll)l(ril()r rezistent(] la coroziunea atmo_li.rl(y'l? t:,{;r,r I rnr :.,. ,r,rrlr)rli i,r sUClIr.c otelurile rezistent€ la coroziunea atrno_

r li'r.l( ir7 nzvlll Sl|rhr,or olrl'rrlk)r crr rrr ut lic find 138

lll

r/l

',||,1' r,r i'lr,tt|ritl,r jitrtr !lirtc cu molilrden si crom_molibdenIi r',', ,irl Iritr1.il)irlclo tipLrri dc oleluri termorezistcnte? proprj0tili

' ,,,ll'l,r)rtr_r llt sudare oielurile termorezistente?rrl ,,, |,r.r,L,.Dk' t(.t]lrirt sc aplici acestor oteluri inainle si durri-'l',r'l'

,..t.a. ..,. rrriti .,zi r., .,ir.,,",, "...,rtoi.

,,l"iu,:i :i ."r.,. itni ,l,i_,' ,,r1,, ,1,. ll(lt(,t\, il llratcriirlelor de adaos? .

|.llrr rx.r'l;rrlti(i'r (,lr:lu|il(j cu gl'anulalie fi4e $i ce influenti au etc-'L.rlr,l, (l' irli('r(' irsupr.a rezistcntei ta qoc? tl81i.,,,'r{1llll tt!l)rric sil indcplineasci lnaterialele de adaos si cum se,,1, . ,.1' 7r ' 'ir)t t,:l.ti{.Lrtitritatitc lcgirn;lui ac !.raoie in corul u"".io,i '"U,,r..,r.t? I.io1 ,,,..,int (r',1|r'iilc (li! alegcre a energiei Iiniare 9i temporaturii det, ,,r,. t/r . Lr ri,rl,,r-e:r acestor otreluri? 142r 'r,, r,|lrl , r'i!.r'iil, (i,re conduc ]a aplicaraa tratamentelor tct,nticelr' ..r, ('l ,! ril,,r' ()l.lLrri? j.l.l

l|51.j'j1.1(t

14{;

1)

., l Ll,[, ' ',lrlllr lt,,r llr!,1 l t1.

, I r,, , n ,,li.l rit,, i|()\idal)ile 9i refi_actare?, r ,,. L"tt,r,.rln .,r ,,L,rrr(.rIt,.I,.Llc xLiere asupra structurii si proprieti_(ll,,r Llr.l!'r I ,'r' l|l ,xi,tirt,t]i. fi l.efractafe?; I , ,,,. ,,trrt t,r IIL.II,I'L.II, t),.o1)lcrne nesatir/e, caractet.jstice, eare intcr_l I ' r,r,lill,..r ,rl,.lr'! jl,,r. ir)r)xidabile Si refracl.are si cc m.Isuri sint,,,,, ,r,, lt, tr r.\ . .r,rt I.j,.?

1 ',,r,',,, ,l,trttltr t) strnit)t!,(,r Ni,, i, I' I't,,r,,,.,,r.r,.t,.ristir'r,ilt(,r\.in ln suclarr,a olelurilor illlstcnitic(,?

'l,,r|'r'',' .'lr,lrrltor. clitit(. ni reverite 15.i,'r ( ,",.'rt I,irll{,lll;rritiitile accstor oteluri $i cum se comporti (,tc lrl"r,l 'r, ;' J53, | ' ,,,,, .,, ,,,t, ,.. ,,, t,sl(, r)1r,lLlri? l,{ateriale dc adaos. tl.atantente tor_

1;, I

l rllil5li

117

l:)rll(i0l(;1)

7

7ri. ('rrr. silll I)r,,I)IIrrr('Ic rit',{llr(" l,' 1u(1.llr';r rr .l(\'t11)ri ir\r'l'(l ,t,'l, lur'll''r irrl\li rritri r.?

77. (lu-c slnt prol)lcrnclc sl)ecifi(( lir srrrlirrc;r srrlr sIrirt dc flux ir ()lclurl-I' 'r lrustr.niti{ c?

7ll. (:rrc sint l)rol)lerncle spccifi(c la sudare.r elecl.rici ln l)irie de zgureil r)lclur-iloI austcniticc?

71,. C/trc sint pr()blcrnele specifice la sudarea ln mediu de gaze protec-t(lllIc ll olcl ur-ilor austenitice?

ll0. Cc irltc proacdee de sudare se Drai pot utiliza la sudarea oleluailor

lt;3

!li?

173

177

17B

1781791?9

179180130

181

1821A2183

185

183

186r86

190

190

t92

193

195

197

201

201201204

210210

210

211213

Bl. lll (,e sttualii se aplice tratalnentul tennic dupd sudare?llr:. (:ilrc sint proltcmele specilice suddril otelurilor cu continut contro-

lat d.'ferita?{}:}. (:uc sint l)roblenrele specifice suddrii olelurilor utilizate pentru

tcllnica nucleard?Il lfrlari,a ol(Iurilor criogenice

Il,l. Crrrc sint principalele caracteristici ale otelurilor criogenice?Lir. Cu cc procedee sc sudeazd olelurile criogenlce gi care slnt proble-

nrele tehnologice specifice pentru fiecare procedeu?t :tt.lItt tr '4rlurilnr moraginlt

{}1;. Calc slnt 1)rincil)alelc caracterjstici ale oteluailor maraging?87. Cu (c proccdcc sc sudcazi o{elurile maraging gi care sint proble-

molc icllnologicc spccifice pentru fiecarc procedeu?I) Sr.d(lre.r otelurilot martensitice ;i ntdrtensito-feritice

tlt|. Carc sint principalele olelu.i marte4sitice 9i martensito-feritice?89. Citrc sint problemele tehnologice specifice sudrrii acestor oteluri?

l,l Sllddr.o ot"lltrilot a stenlta-feriticel)l). (l:lre slnt l)r'oblcrnclc tclrnolotlirc sl)c(ificc srlddrii oteluailor aust€-

Dlto-tcrlticc?I,. Sr(ldr r'o olelul ilor IcriLica

lll. Carc slnt princil)alde cirlactel istici spcciJicc aIe otelurilor feritice?l):. Care siut pr{)l)lcln(rlc telrnologi(c specifice suddrii otelurilor feritice?

\ll tlrbintrri ctcrogcnc1):]- Carc sint avantajelc li dezavantajele utiliztrrii la sudare a unor' lna-

terialc de adaos diferite de metalul de bazd?l)+. Care si[t metodele cu care se pot anticipa structurile metalografice

ir) cazul imbindrii unor metale cu compozitii chimice diferite?1).;. (liuc sint regulile dc bazd care trebuie avute in vederc Ia lntocmirea

t(!lrrn)logiei de sudare a unor lmbindri eterogene?lr; (ic nretode tehnologice se utilizeazd pentru a impiedica formarea

ulrri pelicule fragile?1r7. (lIlrn so reaiizeazd imbinarca unor oteluri cu compozitie chimicd

dlfcriti, dar cu aceeasi structurd metalograficS?irll. ( un) sc realizeazi imbinarea unor oteluri cu stlucturi metalografice

(lifclite?

\ ll srrlrrrc:r (,lelrrrilor placate1r1r. lD (! situaIie se recornandd utilizarea ote]ulilor placatc?

llrr) (lrrn sc face pregdtirea r-ostului qi asamblarea pentru sudare?llrl ('c Droblcmc spcciale apar 1a sudarea otelurilor placate?

:lustcrritice?

Xl\ :it|rlnr(!n olclulilor turnatell, i. ( llr)r s{. (lilsili(i otelLtrile turDate?lril. (; 1 si|lt ( irl.cgr]riile l-rrincipale de defecte care pot apirea in pjesele

I ri Inirt(: (lin olel?lr)1. ('lln) sc face prcgitirca zonelor cu defecte, ln vederea remaDieriii

PIirr surl;rIc?lrr ' ('iir(' sirL (ritcriilc dc aleAere a rnatetialclor de adaos?

ll,tj r'rr,.',lnl f'n t,!rll r;l|r' t,1'1,l||l. jrvlr(l l|| \'t\l(.r(, I l||lor,r'rlr'.r, ti.l ,,,l{,,tlr.l rlr. x ,l|r1. l 'lr'ft!.ll'lr,'

(lr. t lDilr('? ::t ill,/. l|l r.r, ,1,r'(lllll N'. rr.rr,rr!trrrlil ullllzl tt;t cl(\'tr()zllr,r l|u!it(,lll.l|l? :tllll)rl ( i' t,r1,l)lr. |l. tr.lIr)1,,llk'o lttrr|r lll t.(.nritnh,rcrr lrir.sr,lor. tllrDl!. rll||

,'lr.l'I r /'| rl' llli '. l't.||r]:iirr)irsr,? ,Jrtt!li

'l fr,l| l0 lr\l .,t:: t

frl'l l' |lr ,r'. '.llr'll'1, n li'|ll(,1r,? 2,.]tllr, ( r. ,lllli.||llirll /tt,,l| j,r r rli r,jt li,tltr.l jri ( fr, sttlt t]ri (.it)itlr,lL' l|r{,lr}(l(,

,l'. 'rr't,lr.r '.t? IJtl lf ( r||| . i rl,.l| IIIrIt|.I |r||r.|I' rl'. l|rlL'tl lr, tl riu(l;[1,it fr)lrt(,i? 222:t |l|r,, rlnt I , I I I I I

. I t , I I I | . I I , |,I IILI|,IIII. I,.IIIIIIII)I|II.I,{.111.jrt,:|t. lir srr(l:rrcir

f,'lll,li' :).,.1

\11 r, .l'll.'ir. t[ l l'rl ll nlllllr,l'r'llrlrllllln 2:ltll I li t' r', f,, lli ir, [\r,,,r/it i lll,r Il lll,t1l|,lr.t;rt :rl rrllll.ii.l(! sllr.? :]:It

A ,|,1,tt,,t,|t'trltt :t:ltlll r |lrr h,,,,,r"thrln,.rtt,r ,rl l,r ,, ,1, ,.1, .a.:it

ll', r , tlllll|,,Ilrt / r I L.IIL,IIIi.II. ,t,. ir[,.r.. .rl L l,l|rlti(Ll(. iI; l]rir (r) rtr)rti"r-I ll l,r n 'lillr, ,r , l'r lrrlT l:ttlllrr I ' l r,,l,lIIr. ,rt r', llli ', ,rtI lr' ,llr,llrr.I .rl I I I I I I I I I I I I , I ] 1 ,

I I r.tr. ll,|tlr.tr)r {t.,I ||t,r lll \r',1',r,1rr ,,irllnrtll' .:.i1,ll/ r ll '., t,r,,,',,1,,,, r,, !'r,t,,rr..,t, (l,r l|t 1t ,,,r,, rtr,t t,rlt,tr.rrrr.tr.t,.trrr,,t,,r,i,r,Inlrtlr llF,,"' t,r,,",.|' r',, :.jit:t

lxtrll F,r frl,rr'rl,l l4ollll t tlrr r,, ,,,r1tr,rtn 1t,1',' lr nr,t,.,.7 :l4t)ll! I '. llrfl[,,lll,l , r ' l',r,,.]llt',1,. ,t,. ,Lti,r., .;t lllrt,IrInllt(, I, rt,rl rr,llrlx,rt?i

,ll l,t irr,l{,',,r,il, ||',lll,rl I l,i. t,r,,,,.,1,, h ,lr,t,,r n,rt,l,,r,,t ,I1,,!lrt ;,,,,r,r,,,,,,.t,, fi,f,i,,,i,r,i,.,i

:''l.t!r.'lll',, r,.r,llll ',, ., I,,,r.,,t{ ll,. :] l:,}

i i ll Itrlrlilr'r nlrllrtlrlttltrl rl rt {ll{lrrhr rn.l tnIrl tIrl, ,.. 1,,',,rn i,. lt,,,,,r.n ,rl,r,rt|lt,rt .t /rlt,,l,.t,, r,rl,.;,l,l I '|r'r k,! , ,1r,,,t:t t.r ql|,1.i,, ,,t,r,rtrl,rt LI t,,1,.t,, ,,.,t,.?I,. I I iF In'r: t,r,.r,i||t ,( t,, Ltr r[,llrr.l,r I { ,'. r,r,,, ,ti,, .,. !r,,ti,{,n rrt|,,rtl|lIt ,t iIIIL||,II,LLL. .rl (.Ir0 Btllt t)r(FL1,.",. t', r. t,|,,t,,rjt,., nt,,,, |l],,, I I,l|lIr ,,, IiI t,r,x,rI,I?| 'i r ,r't "l,rl I,r,.1,r,,!rt,, t,LLIL,IIII.. , , 1 , I | | | I I I I I I I I I I :,1 rrtr, ;r ;rlr.t0r's.rlc,

,1, rr 'n -,,,1,r,.,'rr\ lll ,!x'lnrFr ltl{r' tllt tt x ,,lnlrt r r,,r,ht,,tn

I r ',, r|lt l,rlr,tt,,l, I,,,,,,.,,i, II.Ii,L,L. l,l.u rlrjr )i jrl,, lli;rj,.lr)r s;ll(,1,I 'r ' , t,,|,,, i,r,l ,,,r . 1,.,,,,.,rr,.t,. ,t,. ,1i,.r,, .t irrrl,rrr.rlriirlr. jrsllt,rir (1llltl()r.,l.lr Lr ,,,r!t..,r /r

Ir' |,r,.r ,, ,,,, r,,,r rit l { ,t.",, IL,rIt ..t ;, ,rlctr.h,,il,,tl,', ', I,r,,,,i t,i., tr.||t|rr llt{t,r ,? . .I , r ,r , '. t,r i ',,1,,, n,. rrr,t..,r.,n lltr,r,rl ,rl lllli(,tr, s;rlr, 1t crrrrr sir,t 1,r,,tilt.-,!1, 1 1, t,,r,,1,,,,t, !. rt,,r r,. t!.ltr I,ir,r.;u.r. Ir.r,r.r,rli.rr?lr, ' ' lt,1,.,1,.l'1', l'.,r',1,.. ,,,, r,trltri (l||t,i r,rrrl:ricrr trrrrrrlui fi l lrlll|jr,_1,,,,,i|,,,

9||il,tr '.rr ,',,,rt. !ti,l

ldl I , " |,F,4iF!, I . , . , i , , , , , , r r , , , t,,..r,.,tt,,

l.c l,',' s' .,,1,, ". -,r,t,., jr t,,.,,,,, t,,,. l,,trl{., lll'} t,}.,rr r ll.,,(r, t,r,,, r..1,,,r,

I't' |tl tt4tI'r,'l'l'.||r.1,, l, lrrr,,10r'ir r.

:!1,

:],l1r

:t l,r:l.lr)2:){)

2s1

2JII

2t;(l

u{;0

1t;l:lr;tllri:l

'tri.l

:\;7.,i,l,i

'.,, t,I I I I II III I I I I I

|ll'''llll.l'l|||]!'||ii|ll|ll|||'lllrlllllllllll.?I , , Lr ,t . t,r,,l nt'..1.. ln.lltrll 1 ,lrlrr, .,1 i, r s(. n (l(.,r7.{ t}lllnrl,Ut? :t,ilr

l)

l:ll;, (jc llx'l)lcrrr(. k.l)ll0l()gl(1. sl)cclIi(c upltr la sutlrrca plurDl)ulrtl? MIli.rjirlc de rdilos

I:J7. (iirc slnt princit)alcle rcrJull de protcclic a muncll lir sudoreal)lurnbulul?

XX. Srrrlarou nichelului $i a aliatclor acestuial:Jll. ('irrc sint t)rincipalele caracteristlci ale nicltelului 9i aliajetor sale?l:l!r. (le inllucnlJ au elementele de aliere asupra comportdrii ln sudare?140. Cun) sc face l)aegdtirea pentru sudare?l,ll. ('urn se comt)ortd nichelul $i aliajele sale la sudare?l4:i ('u c(' proccdee se sudeazd nichelul gi aliajele sale 9i carc sint pro-

l)lcir)olc tehnologice specifice pentru fiecare procedcu?l4:l ln (e situatii se nplicd tratcmentul termic dupe sudarc?

269

269

270270271

273274

279

275

240280281

231286

XXl. Sud roa magneziului $i a aliajelor acestuia1.14. Care sint caracteristicile magneziului Si injelc de magneziu?r.ts.

"ce tnftuentrX i" "t"-""teG ie atieri 9i i-puiitelit" .sop"u co-po.-

tdaii Ia sudare?146. Cum se comt)oltd la sudare magneziul qi aliajele sale?147. Cu ce procedec se sudeaztr magneziul .si aliajele sale?147. Cu ce procedec se sudeaztr magneziul $i148. Care sint DrlnciDAlele nrrlhlFhp tohn^l148. Care sint prlncipalele probleme tehnologlce specifice care apar la

sudarea in mediu de aaz protector?t49. Tn ce situalii se aplicd tratamentul termjc dupi sudrre?

clte grupe se impart alia-

sudatelmbinArilor sudate, cauzele aparitiei lor Si modul

\Xll. l)efcctclc irnbinSrilor150. (larc slnt dcfectcle

d() rcmanierc? 287

300Illl'l )qtaJie

GENERALITtrII

A, Alsctll, l,:l,l:(:'l'lll(:

l, ('lli l,iil'll tll ll)Altl';A t{l ('Alll,: NIN'l' ('rll'l'lilallt,l,illlil l'l,AHll,'ll'A llt,; A I'll(l('l,llll,;ltil,(rll lrl,; Sl rl)Alll':?

Hrtrlatnn ltrlrr || |llrf,t'Illrr tll' t,trnll/rtft! t|l'l ll|tlrl r'1t.1 rrr,rIt' rrrrrLrIr||r'd IlgtFlllf fiiFl€llt,r', llllllalt.l llrr,lll/llr,rr lrrr,{ltl, ; r t

, r

' rr I r t r r r . r r rrr llurl,r,l., ('

€dll fAIA irIrEly1'n rIltl nulrtl rlr! lrllrh, llurlll'r,r llrt,l]rlnl l,lr,rr,lor'rlr.l*rIllxl.

llgrtllrrtlr,rr ltrlrllnrll rrrrrlrrll r,rrrrrrln lrr rrIrrIrIIIllrr rtrr.l lr,6,llrttl lttlitttr,

lrl llr FP€slrI rd,lWlnt.ptt l hl ltlthd r'rr lr,rrllrrrrr.,rr trrrr'il,rllrl lor.rrl, grirrii lir topilc, 1.ric,

r€19 rlc sllrlHlr fllrfl llIlt, tr, ll l.l irl [,., ril .]r liirii liliziu.t,a trritri mctalrlF arlar'"

Hlttltttrrl Irllt l,rr,t/ll'l,, ,,1, 11,1111,,1,,,,,; i, l, lt(.l,l ll('il ltn('i l{)r!c tr.ll]s-lllleF IlFcl,1't rll' r,rtrlrtl, '|l',r t lj1t.'r 1rr|irlzirr,;r lrx:irll'1 ir trrtst0r;i (uncolilrlllA lR l.!l'lr' ), i ,,,llr l,ll'i rrllllzrrlr'.r rrrrrrl rllr'lirl rlc'irrliros.

!, l't'i t,.n't't{ Alt('l rt, l,ilt,i("t'&t(: $t (:ABti stN'f zoNtrr,rtFALl,t t'AltAt "t't,lRr{'l,l(,tL?

Lrr 1rrlr,r'rIr.,,Ir, rlr. rrrrrlrr.r. r'rt irlr', t.illclrtttr lr(rc('sirtil cstc pt.odusir dclllt,lr' rrl',' ltlr, (r rrrrrl rrrrrllr.), 1ti1'iiIit l)lltin(l irr.tlc irrl.rc trn clt.ctt'()d gillh,., ' '1,, i,rtrl,rl lltrr.rrtl r,Ir.I ItorIrrI r.grrstitrric qi mgtalrrl rftr trdtros n<'ct'sirrla lr,'rrl rl, rl r l'lr, i,r''

u

/ltcuI (lr|l)'it: t/i r/l(10r., ('lil(' () (l(.s(.i'tr(l r.(,1r,(,lt.i(,ii irrtt.r. rloi t.lcr -Il.zi 1;111; tcnsirrnc. l)r'sr:irrcarcir ilro lo(: ir)tr-un anr(.st()c (lc\ gazc qi vitl.lolirlc rrrctirl. I)('ntru cil dcs(iirrcarca clcctrici se sc proclucit, cstc necesar cairr r.oLl;rrrr gazclasir clintlc clectrozi si existc particule incilrcatc cu sar_<irri r'ltxtlicr., irr ctrz contrar, gazul nu cste b;n conclucirtor de electrici-

LJ ,;bate. Accasta se obline prin ionizarca gazului,fcnomer.r ce conste in crearea unor p;rticuleincercate cu sarcini electrice libere (clectroni,ioni pozitivi, ioni negativi). Ionizarea gazului

, . l,o ;e produce datorild tcmpcraturii mari a arcu_t -2,, ,,) lui electric.f -.V Arcul electric (fig. I.1) are urmitoarelet ,^--

l|[N -?:zone corocterislici: zona catodicd (2,\, zonaanudicd (:.,) 5i coloana arcului (L.,). 1n proce-

l"ir|. I L Z()nclo car:lcteris- sul de ardere, pe elcctrocl Si pe metalul de bazalirr' ;rl. irrcului clcctric: sc formeaze 'p'"i"-

i"-tiu", dcir'umite pate cato_/',ri' xlodici; Z" _ zo-,',.1 ,.,,,,^r,.,,, ,."-_ !""_r" dtcd, pentru catod (l) Fi pate anodice, pentru,'r..r.,i r.a i""gi-." ".-

anod (2).,,,r,,r; r - r)rrr cato.uca; 2 - Pata catodicd cste sLlrsa de emlsie deDatr rnodici. electroni liberi, Temperatura catoclului esterrpflrpia'.ir dc t.mperat-r-lra de fierbere a materialului electrodului (pen_1r'rr ficr cjrr:a 3|r00'C). ln pata catoclicd se clegaji circa 3604 din cantiiitealolirlit dc cirldrtrij a ilrculrri, iar cidcrca cl,. tonsiune iU,y rcpreri"iit) -l ti v.

Palu onocl.ici cstc srrprrsi;rl.rr',rximativ aci,oa$i lnmpr t.;rtlt jrlrti Ptrrrlrrs ,lo .ir.lrrl rlo r-lo, trnrri(r'irr';r lllfil rlin r:antitatca totalir).z in tir 6-8 V.

lromltardamt'n tul tri tle clcclroni. Ea arectl p;rtl citl,,(li'a', rlar rlrl,rrilS impactu-rlo{.rii'o .irntitatc mai mxrc de eilduraCldcrea dc tensiune (LI;) la anod repre-

Coloona arczltti reprezinte zona dintrc electrocl Ei piesd $i atingeli'rnpcratura de circa 6000"C. 1n ca are loc transfcrul de clectroni Ei io;ir,i st rlcgrrjir circa 270/r din cantitatea totali .le cilclrrir. Cdderca de ten_,;irrrrr. {/,. cro$tc cu crcqterea lungimii arcului Ei reprezintd 6_g V.

l,untiimca arcului l,o poate fi variabitd ;i repiezinti distanta dintre'rrrpr;rflla capitulxi electrodului 9i suprafala bdii cle sirdurir (v. fig. I.I).Ar'{ rl r.stc normal atunci cincl lungimea sa este aproxl.mativ egala Ju dlj_rrrcllrrl r'lcctrodului L"?d". Cind lungimea arcuiui este sensibil superi-()iu i (liilmctntlui electrodului cu care se sudcazi (1-")ct,) se spune ci se,rrrrlr';1r'", ,,, ; r.c lung. Cind lungimea arcului este inai micn decit diame_1r'rrl cI|r'I|orlrrIui cu care se sudeaz6, arcul este scurt [L.(d",].

3. (:TIM SE GIiUPEAZA PROCEDEEI-E DE SUDAREI)I II'A'TIIIT'L AIICULUI FOLOSIT?

I)ul,it Lipul rrr.cului se deosebesc:tt'c d.ascltis, care arde in aer amestecat cu vapori proveniti dinrr,.lrlrl r'l('('l rodr r )ui qi din metalul de bazd, precum qi-cu vipori gi gaze

l,Tr)vr.rill rlin irrvcli:;ul electrodrrlui (fig. I.2);

l:l

Ittt' tttt)Itt'|)L, r'rrtr. itttlr' sttlr r;tt;tt rlc tttitl.r'riitl ;rt{)lt'r'l r; ltt It|r':lI, r rrrr.l,rltrl lopll lrill iqloPclil ;i izolirl tlr' irrllrtt'tt{ir tlircct;1 ;t ltt't ttlttilll/l lll);

|tt' ftt'l(ltl, (ill('rx, tt)('rrl,ir(' ltrlt-o irttttosfctil tltl gitzt'tt'ptol. l,,r..r rrr.lrlul lopll. rlr. irr'{irtttr';t tlir('r'l11 rt itct tlltti (fig. I.4); (lr('l)t gilz('

l,r',1', l,rrr. Lr, lrlilizr,lrzir: tttllrrtt, ltl'litt, ltirltogt'rt, ;tzol, lrirlxitl <lt' tittllott,,,rir,llli.r'll(, rrrrrr':rlrt rtt'l lrlr. ir(!'rilr)rit:

.J

l,lA l! l,rl||r tt'llll.lr'l.r ll , rl rrr '| 'lr'rr ,rrti,rl! ,

,,,, '", ,1" 1,"..

:14ru/tlh

I l11 I I l'rlr,, rl,lrrl nrr,lh, rl ' rl !rr l,r,,l"lrrl, r., !,,r,( \rlrr i t,,'!!,r'rr l\llrl

,", , 't t,tL,.,,r| ,rrrlr. lrrlr ,r 'rIIIr,,.L.r'.r ,1,, 11,rz,.,lr' pl.ol|r'lit' qi

',, ,l,litt.rl .,il ll,r''t l,rllllr rll rrlrrlr.l irrlilr',1, rlitt ,rrtr' ir'r'r, :,rrlr Iottrtit.',,,,i i,| ,r lr1r1,,r,rlrr,r f,,rrl, rl,ll,,rlr'r (r'rrrro.r'rtl rrrtlr trtttttllc rlc jt't rlr'

trttt,,t I'lrrl rrrtrtlrrt r.lr,r'lt tr',.,r. rIr.or,r.Irr.rrr'; :rt'r' r'tt ;rr'lirtttc tlircct.i'r qii

t,,,llr,,ln tlr,,l, lr, llrlr rilii), lrlrrrl rrrlr. rlllt'r' r,lr,r'lrrrtl 6i lti| rit, iirt' ;tl tloi-L , i!,1r., ,1,,t r.lr, i|'r,,l, lnr;i r,,r Ilr..r:r 'rir Ilr. itrltorlrt:;it itr |it'r'tti[ttl t'l|t:ttir'rli, | ,t

':

l rl I ;l I'r lr', lt'llll1rIlirrll , rt rrrl rr, i'l'r'

rll, llrrr,

r ,!'[4 ir,tllln. ar,'tr{l ,l.i l rh, r ,"..

r !.lrl ll,l'1,1, , r"'l l n"llrllrlr rr , | /rrrrn r,'ll

I)-

Inlrr

, ,:")

'lI1l

)

a,

l:t

-l)ttl)ir rnatcl'iillal ('l('(:tr'o(rlrl.i, so docsclJ(,ria: i''(: ('ro(tr.i(: (. (,1(\,tro(r

'lotirlic fuzibil si arc clcctric cu olcctrod nefuzibil, din cdrbunc sau w.r-1t;rtrt.

Dupil ?.atura, cuTerltului electric se deosebesc: arc electric de curentlt(:r'nativ;i arc electric de curent cont.inuu.

-. La curent continuu, electrodul poatefi anod, dacd este legat la polul pozitiv alsurse:' de curent,

^sau catod, daca Aste legat

la polul negativ. ln primul caz se lucreizdcu polaritate inversd, iar in al doilea caz,cu polaritate directe.

- La curent alt€rnativ, rolul de catod Eianod alterneazd intre electrod Ei piesi, iarin-timpul unei perioade de alternaie, curen-

l,'iri. r.5. Prituipiul suddrii cu tul trece de doui ori prin valoarea zero,arc indirect. adicd. arcul se stinge Ei se reaprinde perio-

dic, in funclie de frecvenla curentului. ln:.:lrlll"fl"T.lt"l. -de

50 Hz,- arcul se stinge Ei se reapri"ite de 100 ori pe. ,.l;'l:!a.,,Ili!,"Jt td accstui fapt, se pun problcme deosebite cu privire la;r|d|rca stabila a arculrri de crlrent alternativ.

4. CARE SINT FAZELE APRINDERII (AMORSAEII) ARCULUIELtrCTRIC SI CUM SE F'F.ALIZ,E,AZ,A TI'ANSFDRULMETALULUI LICHID PRIN ARC?

. _- M_o{ul de aprinderc al arcului electric de sudare este reprezentatirr fig. I.6.

Electrod rl legat 1a una din bornele sursei de curent, de exemplu la{{.a ncgativa (fig. I.6,o) este adus in contact cu piesa legatd la cealaltdD,ll'lr;r a sufsc. Uurentul de scurtcircuit fiind marc, se produce o incdlzireIx'rrlir puternicd ce duce la top.irea capdtului eteciroauiuiil a materialu_

Fig. I.6. Etape la aprinderea (amorsarea) arcului electric.

Irri rk' bazi din zona respectiva (fig. I.6, b). prin indepArtarea electrodu_rrr (r. pr('sa' puntea metalicd ce le-a unit se intinde, sectiunea se reduce-irrr l{.ml)('ratrrra metalului se ridicd $i mai mult (fig. I.6 c). tn mo-e"ruilrrlrt,r'ii pLrntii mctalice lichide se produce o fierbe"re a ,irutuf"fJi aupalrrrc irr val.rolii mctalici ugor ionizabili apare arcul electric (fig. I.6,t).l1

'l'r'rll'rli,r'll t t r r , l. i r I r r I r t I ;rllrt rtr<: sc frrcc tottlcirrtna tlc hr clcctrrxl spt'r'prlr',r11, lrrrllfr,rr,rrt rlr,;rrrzlllrr rlc srttlirrr'1l rlt'polrrritirtcir crlr{'ntulttl. l)(} ro-lrlii, |,I',iIrrlII|, rlr, rrrr.trrl llr:ltlrl crrrl lrr lurirt tlt'sLttlttrir tlitl,oritil f(trfci Art-vllrrllnrrrrlr,. l,lrr[clr, r'rrlc r.orrIrllrrtlr, ll ttt'tr.t'r,a mt't;rlttltti prin arcltl ('lcc-Itlr rrrr rrr' lrirzr,rzri nulrlirl l)r, gl't'Lttittt'tt ltroJrric a l)i('ilttlrilor (lc mctal to-

h'lI | '/ Flf"r'lrrl ,.1'lrrr lr", , er.' |,,rrlrll'rl[' lrr lrrrlrHft'-llrl rt,llllrllll t'rl'lt l'llr lllr'

|lll, llrrrl lllr||l'tlrrrlr, rrlrl fot'tr'lr, It'rvr, llr, rlltr Ir'ttrrItttIctt rrrtll|t ficiirlli -ltitl,l'rlrtlrtl llrlrlrl jl lr'L' 1,1111,'r1ll rlrr oflr'lr'h, r'llllt'rrtttttgtrcllcr', irlrrlllt ('l('

lrrllrrll r lrlrrt' illt,ltrgr,r|'rr l't'it,l {r'rvllrlll'rrlr, ll l,i'rllrllll/tlt'tt rlr'ltttttt'tllrtt'rln trl,lrrl trtlrlt ln Inrrllll rlllot'llrr rirr lrlrotrlrrl[,

[r]

l$il t'Hlrllllrlll lr Itrttnh,trtI tll'lttlrtlrtl ,'lltl: ftrt"i*crlttlpr lrrclrrt ;l a lrrrllttlt'lrtt rll |rstlllttlr'

*uflll dr lctEr rFsrrlll r'ltlllth'n, lrt r't'rtttt ll lrrt'Hli4rl rxhllvp .le €l 'rlltll FlFr'lrh'.

l, €alf lll't tttlttlf ,rl,r!r,r'. ililrrul|t Dt,; 'r'll^Nr{t,'l,:ltItll trtil,t'l'lrl llt lllrl,

lltllalele rlB Err,lutu rrr rrr rilrrlrlr r,r, | 'trI''Ir'IIIr''r| t'tt |rttttIll.rl';ll.ilrlrre rlrlllllp rllrr lrrll lrtl rlr, r,r,rllr,, ,rl ltrttlrft'trtlttl rll lttllirl ltt ltt ttlr'.l'Frltl rldlrlllfri,i r'rttsr ln ir lrtnlrtlrl rll lt,rtlrllt' ltllrrtll titi :rl rlgll'z('(lr-t, , l lr t|elrtll:=d ll r llll,rlrl rlr' ,,llrlllr i' rll ,I!,', lllt'lrrli |ot|.t'l tllttm|lt'ttl t'l|r'-rl',,l,r lrrl ll lrltrgltttt'{ lrtl lll",tn Mr"lrrl rl,' lrrrl|,1|t lrtlll rlr'pltrrlt' ryl rlr'11ir-rrl .'rrt ,rlrr,{lr,r rrl rlr' Irrrl r rrt r' ,rl ttllll;r'rrr;i

lli, ,l' ",r,lx.(' rrrrrl trrrrllr, lt"rllt I rlr. lr,rrrri/r'lft,rrrr,h,r l lult','trl,'rl nr, frrrt. lll IlIiitrlrl lillr', irIt'tnfitritl.rtr tttttti jot

rr,rlrr rl,,rt 'llrll'rl Il t'u lrrprrllirl t'r'lrllv tttlll. Sr'tlrrtsclrt'st: trt'l fclLrri tlt.'

ir,r,r"l, r |'rrIvltlllrrI rrlnrrl, (1111. l.ll, ul, lililunr. (liH. l.ll, lr), t'.tt'r'ttllilirtr,lllr, tltA I ll, r ) l't'lrllll r..lr,flrtr('lr'tltill( stttltlt'ii tnitttttrtlc t tl ttrtl l'lct -

I I-r

ri( lrrL (:iIcUitarca arCUlui.

ffiffiffi.obtFiA. I.B. Traltsfer Bilvcrulent de rne-

( _ transfer Dulverulcnt norrnal: b _transrcr purvcrutent fllfo.mr t :-i",i,.r".pulverutcnt cxccntric rolativ.

. Se deosebesc doud {eluri de transfer globular: cu picrlturi normale5i r.u piciituli excentrice. La primul, ""*"t"-"r.ii" ""aiiii,'_urrrrutu ".,

u."lrrrrg, picdturile cad axial snre pieid (fig. I.9,.j,-i""lu uio"if"a, caracte_ri\ti(. sudir" in. mediu o" ito"'"u .i..1 ;;;;:6'ii'",1.?'"fi mari (pesterl)' A), piceturiie sint aodsaro c'rc .itrs i.r a,,J,i"-nr.r'r,,,',- gazcrLJr din (.o_l,r;rna arcului (fig. i.9, b).

, 'Transfcrul prin scttrtoiratit, sa-u prin cuntr|1, o\to o \.arianta a,',i:,,:l;:i':'l^1"^!,-:il\,lli mari, in -",r,,,r'.,i.ii.ii ;';;;'.;,;i, cind piceturai,c rucral race pcrrodtc o rnnte.dc scurtcircuit intre electrod Ei fiesa. InfiLj I.I0.sjn-t prezenjatc ca;.a.leristiciie

""".iui-i*nrL"' .''

. Initi_al, acest mod de transfer *" f"io.it- f" Ira""ea manuald cu elec_tr',rzi invetifi in pozitiile plafon gi "e"ti"uG.

i;;;;iJi,*#'rrfiri""nra p".,_1r'u sudarea in mediu de gaze protcctou." gi,'rnui-ot"i-pentru sudarea

Ir.ir,._r'rr r.l,.r.lr..zi it,v(.li(i :.. i :.rrrl;.ir.ii .. ;r'r. ;r..1r.r.i[ (r;rrlr flrrx), lrl rl.ilcarrrl;r.ii irr rr,"rir r,r'',r'1 r(,r' rrr. ir.g()r ,si ;rr tr.r.ircir."ir,i.ii i,, m(,(riu lrr.o[cc_lol crt (l( ).,.

,ill,,;1:;l:1, jll,*11",:.":,rllfTT.l:.-,,1t.gr". ra. sucrartu cu arc runsll:;:i,ll,ii:,.T,)::,1,_:: .illlll?:lr*i-,'9 c"i.,nt ,,,ritiv-m;i:r ii ",'il"!"riiiJ,i,i!' j.]]:, ij:11::::_J::T:groasc).

Transferul sc face i" pi",-,'tuii lr"."gutatc, frird

A li I { ,,M'/--,i

I,'iit..I.9. T.ansfer €lobular Fig. I.10. Transfer prin scurtcir_dc mctal de sudarei cuit::1"..-., t.i::!i. sroburar cu pF d _ rorma picaruru; b _ scurrcir_normaje: o _ cuitul:c_rranslerutpicaturri.lrjrrr{ftr iu rrr(rturt mari ex-

ccnl.lce-

rua 'E[)

b

lrr rrrcrlirr rlr. COr. ln acest caz. se sudeazal11.( vr.rl;r tlr. scrrrtcircuitAri cuprinsd intre

Irr ;rljrr'.r cclor trei tipuri 'Oe bara mii1tt it1 itttlutIstti, folo*i1 1n sudarea in mediu

lli

cu sirma de 0,6. .. 1,2 mm, cu100 9i 200 ori pe secundd.exista Si aga nurnitul transferde gaze protectoare, care este

,, , orrrIritrrrII,' ,r l t r r t rr ' fl l r t l r t i lrtlltll rtlltrl 'rr It IrtrI lct rtI lllolrrrl;rr' lt( r'1" 'rl,,rl rlt, t.rtrir.trl (.r'li,l't rr, r,.l)fitl)l't iIrrIIrtI:;ttt i rlt' r'rttr'ttl itll('tlr,tliv rll1,,,1,,.II1,, rlr. :Jli,lr{, rttltt I0l) Ilz lttltI tl0rtrr itttllttlr;rtri s(' [ol lllcilzl"t r' l)i|iri,,.,i ,l,"rrt,it',1 lillrirl, trrt,':rl rllsptilrrll lrtttrll itl tt-tottlt'ttIttI itrtPttlsttltti rlr'

,,,,,,,,i ,it .11. i 1 I I i I . r ' i r 1

r I ;"r irx i;rl r.1l*,'icsrr:;rrrlirlir. 1,.;rzr,l1 irr.r.:;lr r i lr.irr*rf.r'r,irrlr, pr.rlttlitll irr Ii11 Lll

t, ,ui il\,.*

l'ltl I ll l llrr",l' r l,r lrr lIrl'Lrl',rrrl,r l!'r r"nr |r I'li nrtrr ll, tr

I', ' ' I' n I'l I'lrrr ll I'r rrr I'i,

( l'l lNl't,lrl'lN'l'.1 Alll' t'l[ll'ltt, [l;rllNl"l'll' /tsl ]'llA :\ll('l I I I

l,l,l,,l"l'llll' Sl I Alll 'ilN I Ill llll]l'l,l'Il'N'lrtll lNl'A'lltllAlll rr Hrltt ltl',llltl l ltl': I l',1'l',('llrl,lrlHl rl' l,l rl,t ll A llt'l rl,l rl?

I !,l,rrttrrt rrt, rrlrrl r,r , olrr|lrrlri i,r rttt,,,ttrlrt, IIr'r'I|rIIi'' lll.rilril, r'lrtr'rl,.r. llllrr.,r lt|tlll rlrrl, rr,rlir|llIr',lr 1,1,r'"ir,'tr irr lrlri1l' rlI rlilcr'lirr |r'r,

t,,,ll, lllrtl ' lr lr r,rUrt'll. llrll"l lli i'. r"tlrll l, rl'rrrlr'rr, rrlr'rll lrrl r' trl ri Pr',r

'1,t, '= l ltF i.rlrtsl llHlr.n r'I It,rrIrrIrr| ';l lrrrrr' l'rl tllrr I'rrlr' ilrrtrl l,r r'' l llliriri'i,;i 'liFlnrlA tlF ;ttFtla ll,rl'rllln 1,,'1, l r rrrrt'rr'11,,, rrrrrrl t'ri |lritrrlrrrl,r 5lllrca ll '!1ll., lls, iFr',,ltrFr,rrl ,r' lr,rl r'1,'1" 't,t],,11'i !',rl,r ir,,rlll.r{ll r.rr

rlrriil .\,',r"li ,1, |ls"qit. .r rt,rrl'rr ,lr,lrl, '.r r,rrrrr, 1, ,. rrllrrl ,r,rrlrri"

A

il,\l

i,

I

lir llr ' ,i,,r, ir,. " r ' 1",1,,!il I

, ,ri'i li ' l, ,,1,', r, 't, lL, rt,1,,,t I l:1. lrrflttonlrt nrils('l()r-,l', {'1,.1 irsllpr'it slrllulrli ilr-

t,,

( u llri.

1,r ", ,rl ,lr rr'lrr. rrr lrtlrtl c['r'Itrtt|ttItIi, itr(:tlltti 1i picst'i st'Ior-illrl,rr I rr r11rrt.ll l'ilr' :r' irllttctt(r'irzit It'r'i1lrtx, rl'zrtltitnta tlcviittrl

l,' 1.,' lllrr rr,'rrrr,rl.r (1i11 ll2). () itlflll('rr1ii mlrr(' il:;lll)til il{t'rilrri,,,rrr rrr.r'.r'1,, rl' rtli'lirll. ItIiIIIrli Ii((' (ti11. Ll:l), ltti rtt tittt' :;r'' trl;r

tl, ' . r,tLr, ,, ,,'riln' rl

ri1,,ilir ilr rii)(,{.iirl lir { . I I : , i I I I I I

. i I ( , il (,oli (fi/.1. Ll.l) ;i l;r srrrlitr.t.irlirltlcl()r. llrr)lsc (li,.l. l.llt). l)ctir.r,r,lr ii,.",ili,i ,,, 1,r,.,, r..,"i-iit,i

( u:ii'ilrrllor (fig. I.l(i), ltrrtum 1i la mirl./_lir.t(,ir lrilscl,l. iirn:( f i;1. I. l7).

. I,'r'lomcrrul sa produce la sudarca in cufcnt continuu.iD (.llr('rI irltcrnativ cfcctrrl fc]tomenr.llui se facc toartc puiin

crrp lir <.irp arlc-a lungulsc sudcazl

La sudarearesimlit. ln

!'irt. I.14. InfIuentanraselor de o1,el incazul imbin:trilor incoll irsupra suilului

nrcului,

r,. I ,?

,'\ 11 ,'if-\'\llr2'lI \r I

Fig. I.15. Influ-enla maselorde otel in c.r-zul imbind.ilorcap la cap a-supra suflului

arcului.

Fig. I-16. Devicrea arcului de-a lungul imbinjrii.

:i.), r7-a-.\ z',:,S..

\-

Fig- I.1B Eliminarca devicrijarcului prin inclinarea elec-

trodlrlDi

,rr:,rrl r,Lrlcrrtrrltri rcdresat efectul srrflului este mai putin resimtit decitrr "rrl \lrl;rrii in curent continuu. l')l|ct.alt: stllttlui pot ti eliminate sau reduse prin urmitoarele ?'re_

rr) Vrrr.irrlirr inclina!iei electrodului (fig. I.1S).

llt

--*

lL'

l i;:- I.17. Devierca a.-( u lui la extremititi-

lo imbindrii

lr) ('r,lllr{ lrll tlrr lllil il ll|lrlli(' r.i'l "l' itllc ttl ttt'ti ;tlltrr'rP(. rl| rtt|rtl

rl,,lrti l ) r ' I r I I r ' . , t t r ' ; t rrrttl,rr lttlrli tl, tttltr,.t l,r' lllil lll;l r'ticlrrlici ltt irlrttii r'

l',,,'t,.rr..rla,/r l)r'ill |lllliTirl.|';t ttItrIt |IrttIItIII I I l i I I I I I ( ' I i ( ( '

It ril

I l! I |l I I||IIIII'|I|'|I ill'\ lt'r ll i|' rrlrrl l'r lrr l"l, xtr"!r rr tl"rr I I r'rrlrr' I' rl" rrrrr"ir

, I lr',rl,,,rl|| { rr rl,,i|li , r,rrlir' l, rl, lll,"rr (llil I l!rJ

,ll llrlrlrtt|. lll rllll't ll'l rlrr|l "rlllrlll rlr'lrl i t"r rll]rll'r1 ltrlarrttlttr,t r,rl'lrtltll tll tlrrrr'r1 lrr lrllll I'li"r'l

lrrttrtal rlt' rl' !,r1,'lil ll lrlrr{l lllll,lr'\'l,rllR r'r' l'Irllrl. I I lrrlr.rtrrlrrll Ill,r]llrr'l ir'llr,rr l r l rlr, llr,r r,

.fl I r|l!,irl||ll|l l l|| lrlF"f,ll llr,rrllrri'll"r lllrrtl dlr 'll llt l 'rrrrrl |"'rllrll1l |'larrrlere,r;"rr" lr'l r rl' I'rl"'l''l' ' rl lrr'rl rlr' I

Irl lI r'e.trl llllrrl Flr{tllrlltlF I rr lrr'r'r' lr'r"rrr.rgttr'll"ltlr rb ll{tlltHlltl! tttllrlA'nl:C lFltll 'lqlf, 'r rrrrll llltl'!r' rll''Irl"r' lrr l"rllr'rtrt+i lll€fi r''ltF lrrtlliF{'l llll{e lrll.tlli'r €laA l'r itti' fl'l lrt'll'ii ' rllr I

h fnlX tlll'l' lfl'' lrllllAlll':

I I {AF tl^, I trl Nt rAt I I I l,ltrx l,l,l rl, l)1,: lilrlt^lll,lr l' illr l'l l'l lllll ':

lltt|$ tlt'r,l'rl rlr trl'r rrrrl..rrr"rr ,lr',' I lr"'-,,,i,,,,.,,,,,',,rl,,,lii, l,t ' ,

' l t ' ' 1 , , l l , r r l r l l r",lr, t rrtrtltts lllirtltlill (lt' (il

rlrlrtr r,,r 1'',rt/rIrrtItIIrtIr|, l.r r'.rfl' IIIilii iII(';I rlirtnci t'lt'r'll lrtl rlt' t "rli. , .t rr ',rtrl', lrr lltl'| rrr'.r rl| ltr.tittlltt'r' lli'-ll llllllllll l'nrlrittitt'ii st' tr"rll-'4 ,i llr,rirt!l ,lr, ',rltr'',1l'lor',

. . r t , l , r r t - , r , r r t I t , t t r , t t r I , l.r r'.rrl rtllll,t'l( lllif( itli Irr'tt'itlizt'ltzit nl('( illliz'll

ll)

c. rNt,'LUttN'f'A rr^c,l.otilt,ort TIjilNOLOGICI$I A TiEGIMULUI DE SUDAREASUPRA IMBINARN SUDATE

,J. (JAI'I' SINT PARAMETIUI REGIMULUI DE SUDARE;I (]TII!I S!] REFLECTA INFLUENTA LORN SUI'IiA CALITATII CUSATURII?

ln (.omplcxitatea fenomenelor ce intervin pe parcursul aplicirii pro-lr.r;rrltri tclrnologic de sudare intervin o serie de mdrimi sau factori, iarer;r'ill intcrdependenla Ei corelarea dintre ei, influenleaze atit asupra arcu-lrri llcctric de sudare cit $i asupra cusiturii. Ace;ti factori se pot impdrtl,,, ,l'|lrar gfltpe gi anume:

a) grupa parametrilor tehnologici de func[ionare a orcului electrictlt' su(lare, integratri in genericul ,,regimul de sudare{t gi

b) grupa parametrilor tehnologici d,c aplicare a tehnologiei de su-r l, r lL,.

I'irrametrii tehnologici de funcfionare a arcului electric de sudareiirrt:

u"1,L"D,Er.

EL: : U,'cmli

o _ |.21 1U\

r,tr. r':'rldura liniari a sursei termice, in cal/cm; 1- randamentul surseiIi rnticc

CLr cit 1" qi U. vor fi mai mari, cdldura provenitd din sudare va firrlri rnirrc $i cu cit se va suda cu viteze rsmai mare, :u atit cantitatea de('illrlrrn-r in imbinare va scddea, linindu-se seama cd in componentele cerc rr;rrmlrlcazd prin sudare, cantitatea totald de cirldurd introdusi provinerlirr cirltlLrra dc preincdlzire $i cea a atcului de sudare.

,\lcgcrca energiei liniare cu care se va suda in condilii optime de-pir rr l0 rlc grosimea componentelor Si de temperatura de preincelzire $ir.r.:r r rttt lri;r tt h-r.

In lirlx'lrrl I.1 se indic5. r'alorile Ez pentru diferite diametre de elec-Ilrrzi ;i plocr.cloc cle sudare, exprimate in kJ/cm (1 kJ : 1000 J).

I'rrlrrrlctlii tehnologici de sudare joace un nol major in desfdqurareap|or.r.srrlrri rlt'srrdare, fiecare aclionind activ in domeniul respectiv, cu

l0

- tensiunea electrici a arcului, in V;

- curentul de sudare, in A;

- lungimea arcului, in mm;* liteza de sudarc, in cm/s;

- energia pe unjtatea de lungime (cm), datS de relatia:

l:I.r h llnhlJl Irnlrrr rllfr'rllo illurrrlro rlo rll\lr(tzl!l Dnx od(o do irxlllro

t,.i.(.d,.xt (tc n,,tuo

Sllrlorr. lllnnualtr culr',zi l v0lili

o 3,2t,(t4o5o6

Sllrlnrc sub tlrx ($islrntrrri r ulIiplc)

7 -119-1311 ,1813 -209-26

l',,r1 i lr,t,,r'rl(,lx'ntlcrrlir ce existd intre ei, influenlind geometria cusdturiiI f ltl I llll) :,,i :rrrIlmr':

l/,, inflrr.ntcazii asupra ltifimii sudurii (R), in sensul cd, cu citI rr'.11,, ||.||,irrrrciI rlr. :irttlitrt' il irrctllui, cre$te Si l;l!imea acesteja;

l. irrflrrcrr[r'irzii ersupra petrunderii (H), care creSte odat5 cu creg-lr,l.ir r r rr r.rrlr lr ti rli'sudare;

r,. irrllrron{cazi asupra supraindltarii (C), aceasta crescind la o

' tt, .i ,l' ,rrrl;rrc mai mice, prinrlr 1r,rrrr r r ir ,rl,ur(l(.r)ti't de metal 9ir l e ", r ,.., ' t r r, l , r , r'('ltcrea vitezei de

t "r,'1t,.

( u\ i tc,sectiuneacu-ril'llIl , r,,;1,. r'<l;rtit cu creEterear rrrlrrrlrrl rl, riu(lare { gi scader,,latrr r,r I r, -lr.r(,il vitezei de su-rl.lr r, Ir,,i, l)irrirmctrii tehnolo-Fi, i ,1, l!rr 11,,11,111' - arcului elec-lr' ,r, ',,r ,r, I , r;i /-- influenleazi, I.rrr,r,l ,lr I'r, t;rl {lcpus in unita-

lr., irrrl ,ll sLrdare optim| . , ,, ' ,,,,r ... ,, rLrtd se ela-l, , , ^ I, r,lrr,,'l,,f ilt funclie de1,r ,,,t, ,,t ,t rrrl,rr.r,, calitatea gi

4 r ' il r, .r r,.r t,.r L rll ll i pieselor de',1'r ,I'

Rhd hi/ne Sudorii I

l,r trl', 1, lr. Ill, I.j], I.,1, qi I.5 se de influenta principalilor param('-lrr ,rt l1;lrrrrrlrri rlr, :rrrrl;l.r: asupra cuseturii la sudarea manuali cu arc!1,,r,r,, l,' rr,l.'r'..r '.rrlr li1r'irt de flux Ei respectiv la sudarea in baie de

Sr\1s'sN-sP

flddo-.lha tudar/l

Fig. I-20. Elementele caraclcrisUcc aleunciimbindri sudate.

2l

.E

12!{

I

I

iU,5

llr{"L

hE3a

"e!';

"*E'g.qld,,trE! r

sE

2

as

, |?:AEE

il

!l

il'

lr

!

I

l|fi!

nl

liI

II

I

ab

E

$

II

l

A

tr6

;I

t

I

J

E9JA

3,t

Igl

tJ

-eBgE

9.

:EE

3;

,n

b6

cHEn

r.4l1

[-

tl-gt

8.9

;

;".1 .c

5 E'E3r:

.q

B.,5

Bd

'n

rl

31.aI

I{

ttll

nitIJ

B=J.r

s

g's

!ls6

Jo

.it

6E

tr;ir

nR

xs;;lr.s

8,,HAjir

I

l

II

I

$Ir!i;

riil

t!ii

Ir23

I nlh ronlr lnron8lldlll +urottulul do oudep {J"). r vlt.r.l dc rurlarc (o.l rdo rnru ll goi (Uo) ta eudoreo malua'|tr-'au arc clcclrtc qt ereeiJir i

rS\.LEt,bb12t416?N

I&HzffirTM 9H

'l'.1lnl l LtI lerl!lunlllnvelltl

ab

ua

rrxplosr!ati nere-gulatd

PIatespredefor-mare

I\tare

Aprcaperegulat

Risc desuflud

dactrelecho-dul nuesteblneales

'li'pirr.a

{lcpunc-rii

h\ormell PreaIiniqtitd

Foarte agi-tatl

Normald Aproapeneregu-

lat{

Linittitd

Unifor-md

Preabom-bati,incstc-tic{

Plati, dc-formattr

Preabom-battr,incste-ticd

Semibom-batI,ineste-ticl

Semibom-batl

I'llttlln-(l(,tcr

Optimi shbe Foerte ma-re, inutildfi pericu-loasll

l\tare SlabI Slabl, lnsAacccpla-bilr

(:rrtcrul

It(' (lc-(,ctr.l[r)l)fl-lr llu

Circular,regulat

Defor-mat,der re-gulat

Deformat,cu ri6c delormafe afi6urilor

Regulat,daradlnc

Defor-mat,cu riscde apa-rilie asulluri-lor

Regulat tipulinadlnc

Lipsi Pot apd-rca pori$i in-cltlzi-uni ne-mcta-lice

Crestiturimarglnale(pe toatdlungimeadacd Useste mare),Bulluri tiIisuri

Crestd-turimargi-nale ticoam{Ia su-durilede coll

Cresttr-turimargi-Dale,suflu ,fisuri

Numal da-ctr electro-dul Si re-gimul desudareslnt alesecotect

IIII

II

IIIIa

1'ab.l l LaItllluoxlr r0flhntllnl rlo srrd{rc r$uprlr lornlel crlltittrtrll (la rudnrcn h blle do zgurd)

El.ncnt€ic resinn,tui (nDdificdrile tn seD.ul crrFtc.ii)

Vlt.zn do avtrns arlrnx l rl(lrod (n/h)l,i .trunrl de 8ud[e

II'h'I l,r I Pc.r.::oo "t1,. 2uO n/h.(lrt(ntul I (h.htnlt,rnn h I p€ste{x, A | 4OOA

blii delibe!n L6l.ibc^

tl',,r' I'I ll,1fl rr,l r l

Lir ll'llttl{"stI "rii

llll dc

l':rrli(:i-

llnzlt lll

s:I t llrii

CretIc Crelte Scade CrcStefoart€

putin

Nu semodi-ficA

ScadefoartePulin

Scade Nu semodi-lici

Crette Scade ScadefoaItepulin

Crefte Scade Scade Nu semodifici

CrcSte

Scadefoa eputin

Scadc Cre$tc Crc$te Scrdo Scadc Cre$tcIoaftepulin

Crrtte

CregtefoartePulin

Scadc ScadcIoartcp ulin

Cretto Scade Sca(le Nu semodificl

Crc$tc

vrkrri orl€ntatlve privlnd alcgerea curctrarlllll dc arldarc 1" lnr.l(.clroilul[l 9l d€ grcstmea ltrvelltulul (srldarca manuali cn

Tabelul 1.5tunc! Ie dc dlrrnelrulclrclruzl ln!cllll)

,ill:ilillii'J, I r.ve,ie subtile

I

lnvelir sros I r,*,'", "" '".u"-ment sporit (U0-rs0% (rao - r506^ )

'..t,:,

:t,:t5

70 '15 80 100

110 120 120 160

',' I '-,,.. I ,*r,,, | ,r,

150 160 170 220

190 200 230 2?5

240 260 280 380

( )l$/n'rllt. 5( r(c{rrnDd:i utilizarca valorilor prescrise de producdtorul de electrozi.

:ll

lrtllucnltr ltaritttrctrilttt' rcginrulrtirh. llttr. l,tt sit,litr,'lt , tt itt't'st plo<r'tlt'ttg, 'r li rlt: factot'i:

I ) I,'actori mctalurgici.ll) I,'rrt toli dc f ormi.lfr(lorii mL'taltrrgici vor fi descrigi

rlc sttrllrc itt clzttl srtrhitii rltlt s(rtttintclvitr ilt lll(,d dcosol)it (l{)tt'l ( ilt('-

in capitolul IV, ,,Matcriale de

Fig T.21. Variatia vitezei (le topirc a slr-m;i de diferi*' diametre ln funclie de

intensitatea curentului de sudare'

l,r, l'r'i rhr {orml. Influen{a parametrilor regimului de sudare asu-

t,r I l,,r trr,'i crtsitturii este indicate in tabelul I3'lrt''r',itatca curentului de sudare' Pentru fiecare diametlu de sir-

rr,i. , rrr, rrlrrl tlc sudare are o arie corespu nzeloare. u Yulot.ilol,**"T:*lu..1'll.''lrr.litrrrircorectd.PestevaloareamaximaiisubValoareamlnima,.l'lll,'1.'ll.ll('colespunzetoaresauarculelectricse.intrelupe(fig.-I.21).

r.' ,,,',, ,i ,r,lri.L,,i,in pio""."lui nu sudare qi pentru. unilormitatea cuseturii'',,,,,, i,,,r 'li,tt,'i t.^ebuie sd fie ctrelat cu

^intensitatea curentului folosit'

l,..1irur';r minimd de stabilitate a arcului este de 22-25 V' in, " ,,, ,t, ,li rrnctrul sirmei Ei'cle calitatea fluxului' De obicei' la sudtrrca

I "rLllr Lrtl nu se fol;ses; tensiutli mai mici de 26 V La sudarca

' ,'r, ,l ,ll, r'rr;tliv, arcul fiincl mai.instabil, sc recomandi folosirca ttnci

r,,, i,i,l rr,r rr;rt'i cu 3-5 V.l, lul 1i lxrlaritatea curentului. ln cazul suddrii in curent conti)ruu'

rr ",l rl'l, rrr,ri lirrigtit, aspectul sualur.ii fiind mai uniform dccit la sLrda-

r' , r,, , rrr,rl .rllllnativ,Lr ,.,.'rrl irr t lr')lrrin!i-rrii

l ,r il rl, ,r rrl\'r'l:ii,curentului continuu, in general, se foloscste

125

/n/ens//a/ea curenlu/ui I [4J

ffolrtsirt'a cut't'rrtultti r:orrLitrLlrt sart irltr,trrtliv csto |orrtlillttttalii tlel)rol)r'ictirtilc fluxului Iolosit, cxistirrd lluxuri carc nu pot {i folosite la(.ur, rrt irltornativ (dc obicci fluxurilc bazicc).

'l'iDul ;i granrrlatia flurului. Iluxul inlluenfeazii stabilitatea arcu-lrri, rrrlirrcimr.a (lc pitrundere, formarca cuseturji $i aspectul ei exterior.

0'

tr'is. I.22. Influenta t"titi;i'"f1"*t asupra seometliei

o - sudarea In poz191e urc5toare; D - sudarea ln pozitie co-borltoare: c - modilicarea -tormel geometrice a cusAturit lasudar€a tn pozitie urcstoare; d - modificarer Iormei gcome-

talce a cuslturii la sudarea ln pozirie coboritoare.

('u (it granulalia este mai JinA, cu atit stabilitatea arcului este mai bune,Irlrrxurile cu granulatie fini au o permeabilitate reduse $i atunci cincl de-llrr.jrrlctr dc. gaze este puternici (de exemplu table urnedc sau ruginite) potliinrin(' pori ln cusltur6.

lnr:linarea piesei. li.r pi'actic5, nu se folosesc incliniri rnai rnari de't--7" 1a coborire qi 8-10" Ia urcare (iig.7.22).

Iuclinalea electrodului. Fati de dilectria dc sudare, elcctlodul poatefi ln( lirlat ,,inainte( (fig. I.23, a) sau,,inapoi4 (fig. I.23, b). La inclinarea.,inirintc(( patrr-rnderea se rednce (fig. I.23, c) iar lalimea cregte (fig. I.23, d).l,;r irrclinarca ,,inapoi(, cresc patrunderea gi ingrogarea.

lrr uen{a parametrilor regimului de sudare in cazul sudirii electricerrr brrio rle zguri, Diametrul sirmei, In general se folosesc sirme cu dia-rrrr'lrrrl rlc'i) sau 3,25 mm.

Irrtr.nsilatea curentului de sudare este un element dependent de vi-tt','il {l(' avirns a sirmei-electrod. Curentul de sudare crctte in raport cu|r{'ril('r(,il Vilc,aci dc avans a sirmei (fig. I.2a). Cre$terca vitezei de avansrr silrnclor cstc ljmitatd de posibilitatea apariliei fisurilor de cristalizare.Iir'rr:rilrilitrrtr.rr t Lrsirturilor la formarea fisurilor de cristalizare cre$te in ra-l)orl ( ll (,rcslcrca vilezei de avans a sirme]or Si prin urmare a curentuluir lr. ltttlirtt'.

'll'rr:rirrrrr.a. I)crrt|u sudarea pieselor din otel carbon, avind grosimeacrr;.rrirr:rii irrllt. 40-300 mm, cu sirmi de 3,25 mm, in curent alternativ,r'.rlorrrr';r ol.rtimi-r lr tcnsiunii este cuprinse intre 40-45 V,

:.1r;

12"8'

[,utrgitntn lilx'rri l ni]lrrci rtl)lr'/ilrtiitlistirrrfa tlitrlt't',vitlLtl ;r'irtlirltt-

lri si sul)rirfatil lrirll rlc zgrttir' t't"'gi"tt'tt lilrt'r'ir rrpliml 1l'ttlt'lt sittttt'll tlitr

ll"l.itj.,;l:ii,,"' ,"l iri,,,r.t"tr,,t ,t,' ll,2ii rnin virriazil intre li0-u0 mm'"t' ' ';ffiil; iiii a" ,g".i,. Grosirncir st|ltului cle zgurt lichidir var.iazir

1,,r,,' 'l;;:7;";;.-Bip"it" fi mr'rsurat cu ajutorul sondelor montate in

90' 70' 50' 40' J0'

ffo-c-a--\d

tt [yrdJ

fig. I.23. Influenla inclindriiaelectrodului asupra geometriei

d - sucrdrea cu erectrocr incrinat inajite': b ; s,l5;i"T :u :i::1133', l, lll],','".,:'iioj' ;"'.,i""d:iff:$"i::$"",',*i; i*.fi tiy;u

; ;;;;i"t

I l,r l.'1. llelatia dintre viteza de,,.,',. .r sirmei-elcctro.l qi intcn_'. t.'t,., { urcntului Ia sudarc [3]l. I llrrr AN-8. slrml Sv 10G2,

! :i llrrrt si {/.=(44-lti) V'

Fig. I.25. Formal)eii la sudarealn baic de zgu-

rI.

at ia| 400 0 6lt 700 d1J0

turentu/ de sudaretAl

27

pl;'rcilo rlc formlrrc sirrr, m;ri simplu, pt.in scrrfundarea unei vcrgclc clcs ilrrr ir,

Li'i(imoa rostului,il)tro 25 $i ;i5 mm.

l,i'ltrl curcntulrri.r lllii (,irro t lofavorizcazi

l,ir: I.:lli. I)czvoltalco cristrlLtor coluln-r.r'. lr Iur,(lio de [u|rno biii de su-

darc:.ristalclc se nrulnesc cap h cap; O $l, .riilriclc sc inlilnesc sub dif.ril,c ur-

IIrlIrl; rl - crlstatelc se curbcazA la tocul dr,intllnlrc.

adica spaiiul dintre piesele care se sudeazi, var.iazii

Dcsfdqurarea normald a suddrii se obtrine in con-stabilitatea arcului electric. Aparitia arcului elcc-

tric conduce la deranjarea stabilitatiiprocesului de sudare $i la formareadefectelor in cordonul de sudurS. Dinaceaste cauze, folosirea curentului al-ternativ qi a surselor de curent cutensiune mic6 de mers in go1 estemai ralionald.

Forma gcometrici a biii de su-duri este determinatd de regimul desudare qi se caractcrizeazd prin ldlj-mea B gi adincimea H (tie.'L2b).L:e-{imea cusdturii determini pdtrirnde-rea cusiturii in metalul de bazd. For-ma bdii determind directia de dez-voltare qi forma snb care,se intilnest:cristalele columnare, care cresc indoui directii opnse. ln functic deforma biii, cristalclc se intilnesc laccntm, cap la cap (fig. I.26, a) sr-rb di-ferite unghiuri (fig. I.26, b) Ei (I.26, c)sau se curboazd la ]ocul de intilnire

rL'r.r'nind tangente la axa cusdturii (fig. L26, d). In primul caz, la locul deinlilnire a cristalelor, se formeaze o zond cu rezistLnta scizutd la forma-lr,:r iisurilor, Cusiturile la care cristalele columnare se intilnesc sub unrtrrlllri asculit sau la care se curbeaze la locul de intllnire au o rezistenter,prrlilir fal,d de formarea fisur.ilor.

I,l)rma optimd a beii metalice poate fi apreciatd prin r.lcterminar&lor,licicntului de formd a cusdturii Q., care este raportul dintre ldfimea1i rrrlirrcimca biii metalice, respectiv

R

Cocfjr:icntul de formi poate varia intre 0,8-10, valoarea optimeliirrrl crrprirrsi intre 1,5-4,

I'r'oplir:tirliIc mecanicc. ln cazul suddrii olelurilor catbon se observdo lr'1|I11.1,I',' irr zona imbindrii a caracteristicilor mecanice care caracteri-z, rr,,ir plrr.rl ir,it r rtr.a (alungirea relativd gi gituirea la rupere). De asemenea,it /.1'l' :;1, rrlrst:rvir o scaidcre importanti a rezilienlei, datoritd structuriilllr|r,{rlirrr' Jrlovor.lrtc tk supraincdlzire. Prin aplicarea unui tratament ter-llt

llrir' tlt' ttttrmit lizill'(' s(' illr('llislrt'ltzlt tt itnllttlriiliifiltl scrrsilrili il ttllltlor

rtrtstttr proprictil!i mcr:itni<r''" 'lrr'ant,mitc sittrirl,ii, (rind proprictir!ilc mc('nni(:e ,r'btintlt('

(lul)i1 sLl-

rlrrrr, slnt satislicaitoare, sc apliii numai'un tratirmcnt tcrmic dc rct'oit-

r'r.rr' I)cntru detensionare.Iutlucn{a pararnctrilor rcgimului dc sudare in,cazul sudirrii in CO"

r ,,, r,,.iil.i"ii"ii" iursei rte curc;t. sc ob{ine o stabilitate -satisfdcitoarc

a

,,r;:,';i,;; ';'i;;;i" ;o"a-.rr""u de--cure"t are o caracteristice cxtcrni rjgidii

1r'r rzorrtall sau u$or urcdtoarc).

Tabclul Lt

I rl,r

lntcnstttrllle cunentulul dc suilare tn lunclte ile 'llsmclrul

slrnel

hr.lflrl slrnrei, ln mm 0,5 0,8 1,0 1,6

I rrllnl ( n curentuluit30-100 60-150 80- 180 90 -210 120-350 200 -5(x)

,c

I

lst4

lIIlr

lnl('nsitatea curentului de sudare' Limitele curentului de sudale

lrr.rllr ol)linerea unui arc stabil sint indicate in tabelul I'6''

Virloarca curentului determind forma qi dimensiunile cusiturii su-

rllrr.(fi11. I.27).

ts

iE-iss

I tt 1 27. Dimensiunile, r',irlrrrii sudate ln func_ll,, {1,' intensitatea cu-

r,,ntului de sudare.

Fig. L2B. Vitoza dc lna-intarc a slrmci in ftl,rc-lie de curcntul dL' sLl-

date. pentru ditcritcdiametre ale sirlnci.

ll, Ilrrirrl intcnsitilii sc face indirect prin reglajul vitozej de inairr-

r',,, ,, ',,,,i','i, rstfcl ci la creqterea vitezei dc inaintarc a sirmci r:r'c;tt'

lrtr r,llrl.ir .tut'trtttltti tlc sttclarc $i invcrs (Iig' I2B)to

./r [a J

lnllucrr(u tcnsiunii rrrcului1i1,,. 1.29,a iii b. Intcrdrpenden!alrti rlc: sudirre cste ilustratd in fig.

lrrflucnla lurrgimii libere sililrclii ir r.lccl.roclului se in{elege

qi a vilczci tlc surhre t'stc ilustlatir indintrc intcnsitatca qi tcnsiunea crrrentu-I.30.a inctindrii clectrodului. Prin lungimealungimca elcctrodului mdsuratd de la

l,'i{. 1.29. Forma si ciimensiunile:irtrrrii in func{ie de tcnsjuneaitllui (o) $i dc viteza de sudare

lrrrrl cor'cct:itd la polul pozit.iv (polaritate indirecti).l)islan{a de la ajutajul pistoletului de sudare la piesa de sudat mo-

rlifi|i'r cIicacitatea protecliei cu gaz, chiar daci consumu] de COs este.|lrrli|ios:;ttrbilit. Un interval prea mare nu mai asigurd o protectie sufjci-r''rlii, iitr rrnrrl prca mic are ca efect turbionarea gazului deasupra meta-lrrlrri topit li al)sorbirea aerului inconjuretor.

(,iirzrrl dc Drotcclic. Bioxidul de carbon trebuie sd corespundd cerin-1,'lol rlc r';rlitirtc r:onform STAS 2962-76 ti anume:

- - l)UIitat('ir, minimum 99,70/0 CO2i-r'orrtilrutrrl clc hidrogen gi azot si fie mai mic de 0,150i;. tcnr l-rclirtrrra punctului de roud si fie la cel mult minus 35'C.

lt0

t2ndh 20n/h ?0n/hb

cu-ar-(b).

FiC, L30. Relalia dintre inten-sitatea curentului si tensiuneaarculul la sudarea ln CO2, cusi.me cu diametrele 0,5-

i2,0 inm.prrrrr:lrrl de contact din ajutajul pistoletului. In tabehrl I.Zsintindicatelirlitclc lungimii libere a electroclului in functie de diametrul acestuia.

Inclinarea cea mai potrivite a pistoletului gi deci a sirmei-electrodr,stt' dc 15o-20o fale de vcrticald, valoarc care asiguri Lrn arc stabil Sir) l)rotectie suficienti a metaluirri topit.

T abelul 1.7l,un(lrnc:r liDcri :r clcclrodulul h lulclio de dlametNl acestula

tirrtlrtnrl cloctro-rluhri, in mm

.rnrliIr(.1 Iibcrir,

0,8 1,0 1,6

6-10 7 -12 8-1.1 12-78 14 -22

lrr{lut'n{a polarit5{ii. Se sudeazi in curent continuu cu sirma elec-

t,rrr(lr:rrlnr,lln(llr.,'llllill.ii|.tlsiltrlii(rtllrtlltt.it.l)i:..prrzilrvr'll.tl'.ttIitttr'ttl;rr(l trcl)ulc nir llr' I r lrll)irlr' ";li'^;'1";;'t';{''i.il"

t"l'" l'" .' ..'i'rl:trr;i l)r'r('( lrt'

;ili'";i"';'..i,";",,,,,,rtit,,i,,,,i.tu"..;lil,,U*:ntl'i;;:i:;";lli,},ilij;'llil'itiir)d plcu mllrl', lrl'rll't'.ln'l l( l

,i,,i'inli fi, oPt lr,", trttttt''l irr rlrtz;r Pistolctului' ,r. hthtr r..\

Ilc lDurl d. l rrn rc(ornllndale petrlru soilarca cu shru€ tubuhrc

N lurfl l ll]rlllulu I h rtt(tnttlr rn Il(tl.tnl nrilrtlIll

'rl llllr' lrlr rll1"

I rl, Irr l rr,','I'l.lrllr'

I ',t, rl tt ( I lr lr'lr

I 'l' l,.l'rl ?l ',llrrl lr

4,./',frr I hrrrl|rr' llrrrlI l)lrtrllr'_l

rir !r !,, ',rtrllrrrlil

- su(llrtttl nlr (slc l,osil'ilii:l - srr(lltlo I'rril'lli' thrr

CO,

I ti'nrrrn ttrItatkldr 'rrt xitn'I l ltlnr

L!/h I I Ls r' ltrl''' I ,t' r'r, rs

Lrrr'1 I)ro-l,..lir

1,6

3

200-320350- 400400 - 4l,t)450 -500

20 -2824 -2828- 32:J0 -34

Circtl

I5-- 2(l

ta-12l2-14l,t l0

ll- l{i

l1r

l,l0 l ,'.lr)

t,:.,' l,lr22,4:t

2(X) -250250*3(Xt3i){}- 4(X)

2l-232:.1-'-21\2n 21

3l

Trr gcrrt'r.:rl sc rc(\)nliltr(lir r.cgimrtli itrtcnsivc clc lrrcrrr, irrlirlttatc laHrosimca picselor qi tipul sud:lrii. Curenlii de sudare ajung pin{ ia b00_li50 A, r:rr o vitczd foartc mare de avans a sirmci.

'fablclc cu grosimi mai mari de l0 mrn sc prclucrcazi in V sau X,

_ lnflucrr(a parametrilor regimutui de sudare in cazul sudirii in mediurlrr grrzo irrcrte. ln tabelul I.9 se indicd natura Si polaritatea curentului in_lr1'l)uinlirt l;r sudarca unor metale fi aliaje cu electrod nefuzibil.

In taltclul L10 sint indicate inten;itelile cr-rrentului Ia sudarea cur.li'c[rozi rlc wolfram de diferite diametre.

r rr rrlglrirrl rostrrl,ri de 45"-60..l,)xcmPlc de regimuri de lucru la sudarea

zitr tri iu tirlrr.lrrl I.8.cu sirmi tubulare se pre-

yalorllo lnlcnslt{tll cuFntulul la suilapa cu electrozl illn rpolfram

D. CIITSIFICAREA I}IBINARII,OR SUDATE

9. (:AIID SINT PRINCIPIILE DE CLASIFICAREA IMBINARILOB SUDATE?

Tabelul L10

lnrlrirrirrilc sudate pot fi clasificate dupi forma sectiunii transver_',,r1,', p.zilirr rlc sudare, modul de actionare a iorlelor etc,

('lrrsili< irlr':r rlLrpir forma sectiunii transversale este indicatd in fig.l:il (lj'l'AS 5555/l-{}l), iar drrpir modul de aclionarc a forfclor, in fig.L32.

e@@ffi

bris. I.31. Forma sectiunii transversale a imbindrilor sudate:

ta cap; D - ln muchiei c - frontale; d - ln co4 €xteioar!;e - ln colt lntedoarA; t - in cruce; I - ln T.

Fig. I.32. Pozitia sudurilor fatd de direc-1ia de acliune a fortelon

d s,,durA lalcralA; b - sudure prln supra-punere; c - sudurl oblica.

l)rt1l"r prrziliir (L' :;llrlirlr', :;tttlttt ilt' xl llt'lll)ca7?1 cotl[oLttt. S'l'n S 7;l{;it 7lI')tentct tlt' 'l,t ltlttitt'ii. sll(l(lr.r' l'll('m(in [t'ltl caractct'is tit:rl itlt' rostttltti

(rp;rfiul dintrtt mirrgir)llc picsclor plcgirtito- pcntru stl(lirrc) fi itnbinirrik:',rrrirrtc slnt intlicatc in fig. L:13 (STAS l-r551-r-71).

n?s ileea

l'iA. I.:l:1. Itlc'mentclc tlntli rost.

:i:i

.tffiF lf'*0uc

L34. Tipuri de solicitdri statice ale imbind-rilor sudate:

intindere; b - lncovoiere; c-lorJecereid-in-tindere-lorlecarei c - lncovoiere-forfecarc.

SoLicitarea im.bindrilor srrdote. Principalele solicitdri la carcsrrptrsii o imbinare sudatd sint indicate ir.r fig. I.il'I.

Fic.

lla)ate

PROBLEME GENERALE LEGATE

DE EXECUTIA IMBINARIL0R

SUDATE

A, l'lll,l(iA'l'lttl,iA ltl,:N'l'l3ll st,l)Altl':

to t lr l I Nl'l,t rl,;N'l'l'ArA lrlrlll,,NxllrNll,lil tlllH'l'lrl,lrll'A l,l'l'A'l'lr^ lmlllnAllll rl rllA'l'l;?

}rltllpah,lr, cl{ttrlrurh' lttn rltthlk,l lrtttttr,h, ll rllttllttrlttttllt' rtttltt-Ittl I|Itti',r|ritrttII,, r'nlrtll,rt rrlttl t r I t t t t r I r t t r I I .' r t I r ' ,/ l ',lrrl t'r l|lr lrl',r' ltr llllrr/il lr

I r lr: .lrlr rltltrilrlr rrflr lrrlr, rlr' rrlrtl.ll'l'lll lllllll /l l',|||',1r, 1l rIIrrr|rrr,IrrrrIIr,ro.,Irr|IIo| l/r :,rrlllr',;r rrr

r,,. ,r , I r. ,rr, I lr , lt l, 'll , l| ll ,,r ,

,'l l'\ll lli:lll /lr l tl'lrrnt| ' rl'r1,, l,'lr,rrrr.lr. ll rIIIIIr,!rIrIrrrIIL. r'l'ril

'il''r l,r,!rlrl t| 'r lll|l||rllrrt rrl ,||. r'lr,r ltlI r|. l|r,tll,rllr \l'i llllr.l ili l""t ||r'.1'. ,rl ||Ir||' ||',L||||||. Illrlrll.ll t, Lr L rl,[',r "lr,1,,, il, r.

ll l',\il ll llrti tlll llrrlrrr'r.,r lr lrrI| ,Ilrr',tII rlvrlr, I)Irrrlr|.iirrrrjIl ro:;l.r'rl.,r ?l rtlr'' 1. t||' rlIlllt ..rrrlrrll' llr I r | | ,' | ' | | | , | | | ' I I itr ih".r'tlr',

fl l',.\li llll"ll lllr l,i,r' rlr' ,ll r I I | | | r ' r r , I r r r r I I r . rrlrlrrt llrrr l;r sr tr l;rIr,rr prir r

r., , , ,1, ,rl \\'lr i

ll'l' \l'l ll'"ll r'I lr,,rrrr,.l,, '.1 r||trrltr..ittrr||r, ros[ttt ilot lrt rttrlrrr, ,,

, L ,,i, Illl l tl..,lr'.l| ii,lll'.'\li llll llr r'l l,i'rrr,lr.,,i rIIrrrcl ,irtrriIc ro:rlrtrilot l i t ' r r t r l , r t r ' . r , , r

1,1 ,,1 ,r 1l ,rll,tlr l,,r ,1, , rt1rt rr,

'tl \ll lltlll I r'1, l,',ru lr' 'rl rIitrrltr',ittttiIt' r'osttttilot lit ''rtrlrrt, r

. I ' ' r r

' ' , , I r r I r r I ,:l rrll,r l, l,,r ilr' 'rlrrttrltrirt,

lll',\ll ltllrll ' r'tt Irrrlrlrr.rrl rr,l,rlr. l"oltrlflr' ;i tlimot]sittn ilc t'o:itrt-r il,,r I'r,rlrrr ,,rrlrr r .r r,1r lrr Il r' llrrr ,rlr'

IIIrrrr,rlrIrrIIIIr'IrlrlrIt.llr,t,rlirlr.trrlrrll.lr'r;r.r'cfctir la sitrraliir rlrtplt ;ltitr-,l '. ,,l' ,',rr||rl'1,|lr., ltr r,rl|.t|rr r,rtrlrrtii.

llllrrr,l(n lorlrrlrrl lnttltrr prrr(ieiprrrli nrtttltrlui dt' bnzt-t ltt formtttt'itrrrrill||rll ll,r.rlrllllr. lr',rlIrl i|lllrlllrr|ll (lll(' s{' I'xct'ttl.ii lllin pr(x'(!(l('. rlr',', l,r, ,ir I,,rIlrrrrrIr.Ir' r',.lrrllv lr.rlttr;l :rr, lr;tzt,;tzit l)(! o topiro miti nrit'it tr

;t It

ln{.tllulri (lo l)azir !ii llc'ur) a(laos miri mtr'('tlc mctal, in timp (ro rosturilt:pr.rrllrr 1'lrocc'det'lc clc sudare, la carc se foloscsc rcgimr:ri intcnsivc, <:tt

lrirtlrrrrtlrrrc mili mare, se bazeazA po o topire mai mare dc mctal dc bazihi l)1. un irclrros mai mic de metal. Mirimea Fi forma rostului au o influ-|'rlir lrirro asr.rpra participirii metalului de bazd la formarca cuseturii.ll,rrllrr o{cltrrilc slab aliate qi in special cele aliate, se alege o formd a

ro.,lrrlrri ;rrirr care si se rcducd la maximum participarea metalului delr,rzir l:r formurea cuseturii. In cazul olelurilor cu tendint5 reduse de fisu-rirrr., undr: nu se urmdreSte reducerea participdrii metalului de bazd, se;rlr.g, rlin motive economice, forme ale rostului in care sd se introduce|it rrriri pu{in metal dc adaos.

lntlucn(a deschiderii rostului. La o deschidere mai mare a rostuluir.r'r.iitc 1;onderca metalului depus in cuseture. Deschiderea rostului nuPoirlc crc$te peste anumite valori, deoarece in aceaste situalie creite Sipcricolrrl de fisurare. La o deschidere a rostului peste 5 mm, pericolul dei isrrlirrc dcvinc foarte mare, in special in crater. Lipsa deschiderii rostului,r,irlo sc produce prin aldturarea elementelor asamblate, poate provoca, deir:i(,m(,r)oel, apalilia unor fisuri, Dace in procesul de sudare apare o com-l,rinrirrc mare, in cuseturd apar tensiuni de intindere, care pot provocarrprlifia unor fisuri, in special in primul strat (fig.-I-I.1)''

l)acir cxisti un spatiu intre elementele asamblate, acesta va permiteo oirr('('irrc mobiLitate, care asigur1 contraclia sudurii, reducind tensiunile(ti(. II.2.). Pentru cusaturile in colf, spaliul dintre elementele asamblateIlr.lrrio sii fic de circa 1 mm.

Fig. II.1. Ten-siunile care a-par ln cazul a-samblSrii fdrdspatiu liber ln-tre doue ele-rnente cafecompun un an-samblu ln T.

Fig. II.2. Asambla-rea corectd a doueelemente in vede-

rea suddrii.

liorma rostului. La sudarea irnbindrilor in col!, in cazul tablelor ferilr,5ilr.rr mrrclriilor, grosimea cuseturii nu se recomandi sd fie mai marcrlr. l.l rrrrn. lrr r,irzrrl in carc rezulte necesitatea unei cuseturi mai groasc,sr. irlrllr: o ;rltir firrmii dc imbinare, cu te$irea muchiilor in 112 V' ll2)(,t/:t lr c l(..

l'('nlru iml)inirrilc cap la cap sint mai avantaioase prelucrdlile si-nrlllirr'. lir ( rr(' tcsitura se face pe ambele fclc ale tablei. La suclarea uneirr,L[r,l rlr: imlrirr:1ri, dcforma]iile sint mai mici in comparalie cu imbinirile

3ti

t\

I

lrr r';rlt. tcr;itttt'ir s-il ('x(\rtl['rt ttttmiti 1lc tttta tlitt ft'l<'ltl tablci. Lit stttlittr'itrlrol lmlrirrirri crr foltna t'ostului ln ,,Xr( cleformafiilc llrotlLtsc la stttlit-rlrr cxt,r:rrtirtii pc urra din fc{ele tablci sint anulate dc dclormatiilc dtr'.r.rri ((trtrir', (.irr() apar la sudarea fctci opuse. In cazul tablclor groascI,r',.Irrclirtt' irr V, la carc deformatiilc ullghiulare sint impiedicato, l)otrrlr.ilcir Iir;rrli clatoritir tensiunilor remancnte. La acestc iml.linitri, fiecart'rrrrrl rlr.suclurir va dctormina in stratul de ridircini tcnsiuni de intindoro.Acr,llr: lr.rrsirrni sc aduni qi daci metalul cusiiturii nu este suficient dcplilrlir', lrr stttlrrrt'a unor grosimi mari, pot apdrea fisuri la ric'licinil.

I I. cI.] C0NDI'I'II '|IiEBUIE SA INDEPLINEASCA UN METALIT{NT'T'U A I'U'TEA FI TAIAT CU OXIGEN?

111 trtorl 1r'ru'tic, prcgetirea rostului poate li realizatd mecanic, prirr,,1' lr" r',, ;rrr pritr tiiiorc (u oxigen.

('.r1rrrr.i|irlcu oiclului de a putea fi tdiat cu oxigen este determinatir,ll lrrrrlrrzi(i;r r:lrimicd qi in special de continutul de carbon. Pc mdsuri ccr 1r,r111. r'rrrr{irrrrIuI cle carbon, crc$te fi temperatura de :rprindere, ajun-qlr,l 'lrl,'r' I','.1| tcmperatura de topire, crescind in acclaqi timp fi ter)-,llrrl,' ,1,. ,,ilill rr metalului din zona de tliere. In continuare, sc anali-r,,r,r lrrllrrr.rrt;r difcritclor elemente asupra capacitdlii o{elului de a pLt-

lr,r ll lrrl.rl.t\rtlxttrtrl. La un conlinut pine ia 0,00/0 nu influen{eazd procesul dc

l,rr|r r, f ,rr rrrr coDlinut mai mare de 0,30/0 suprafata metalului se cele$tc,

' irl'rili r, (lllrilirtL'mare Ei apare posibilitatea de formare a fisurilor, atunci

r lrr,l ,r,' l.rlr. Iiirii prcincdlzire. La un conlinut de carbon mai mare de 0,00^;,r r,, r.rrrl rlr. liriclc dcvine greoi, iar la un conlinut mai marc dc l-1,204l't',, '...11 rl' \'il(, iniposibil.

Altunttntll. l,a un continut pind la 40/s nu influenteazi proccsul ck'l,rll r. l,.r rr ( or)tinut mai mare de 0,80/o impreund cu cel pulin 0,30 C,Itr rlr r r,\'ll,r'r'ir Iisulilor dc cilire tdierea se poate face numai cu prcincdl-lr, l,,r rrr r',,rr(irrut dc mangan foarte mare (circa i4076) imprcunii cu trrr

| ',, llrrll r irlir'.rt. tk. carbon (circa 7,20/0) tdietea devine imposil:ild.'iill,/r/ Sili(irl lormcaz6 oxizii greu fuzibili. Olelurile cu coniinut

,1, , rrl,,rr lrirr,r lrr 0,20ls sc taie in conditii bune dacd conlinutul dc sili-, lrt rrrr r'.1,. rrr.ri rrrruc rla 2,50,/s. Olelurile cu continut mai redus dc cilr-lrrrr 1r,,1 ll l,rl.rlr' ;i lrr rr (ontinut mai mare de siliciu (circa 4o,zn). La rttrr rrrrflrrrrl rlr' , .r'lrorr rrlri rnirli: clc 0,2010 $ la con{inuturi de siliciu ctrltlinsclrlr' | 1,,,, Lrr, r'r',r ' ,l, fr'.rl lr. altOvOiOaSS.

r'trrttrtl l,,r ,,rrrIirrrrIrr|i l)iue 1a 4-50 influenfcaze-r Procr.srrl rl('t,il'ri, rrllr.rl rrr :.r rr;lrl (i (rc;tc r.iscozitatea zgurei. La conl:inlrtllr'i mirirr,rr l .,. l,,r'rr',rzir r',rrrtitir{i loarte mari de oxizi greu frtzibili carc far: tir-t',r,,1 lrrrlr,.ilriLr.

I'lrrrr l.r rrrr corr(itrrtl. rlc 1,1->o/6 Cr olelulile sc taic in conditittni l)tllt('.l,d ',1' lrlll,.(!ur,(()l)lilr Pirrir la 5ols Cr tiierca sc poatc realiza numiri crt

1r' lr,,rl,'llr.

Niclr,cltt|, I'in:l la 7010 tttl i tl f I Ltcn l,cazl-r ptoc'csttl clc litict't' ['rt ol'r'-

t,,.it,, ,lu ui, ,l,,,rlirut (l(' irrrb,rn yrini l.r {r.57n ti. ctr ttirltt l I)inii. lir-:il'n ,

ii,,i i,riri',,|'i,'. ,'l,itit"nt" J. "ti"rn,

iiintnn c'tc l:.sibila, (!rr-( u l)rcincilzir.'i',,,'';';';,';;i;,,,,i t*,i -n",, cle 35% Ni, olclrrrili' nrr pot fi tiiiatc crt oxigcD'

xltlilxltl'ttt.Pinilaunconlinutd.c0,25o/onu-inflrrcnlcaziproccstll1,. t i';;:, ;l:,";' ;i-irilruincl la crcjtcrca capacitdlii cle cilirc' cluce la crcs-

lr.r'r' . rlrrt'lrrtii irr zona tiicturiitt',lflrirnul. Otclurilo care conlin pini la 0,?0 C 9i pin' la 100 W

,. ' r :' ;;'';.'1';irii';i ;;;;, i; L" coirl:nut''r: mai miri. cle u'olfram se orr-

, , r,,,',, .,,f ,',,"." a vjtezei de teiere, iar tiierea jtj f93t" rceliza numai ctr

,,,, i,,,,,tii,,t. Lir un continut mai mare cle 150 W' tdierea.devine imposi-

i;'i, ili,',',; ]""p*."itt" '""t" semnate, mareqte capacitatea de c61ire I ote-

lrt rt i-

l/t|raclirrl. ln proccntele in care se gese$tc de obicei. in olcluri nn

rrri lrtltrlcazit prctccsrtl do taicre'(lrrol'rrl. 1)inri la ril.l con!il1ut (\e 0,70,/a ntl arc o influcn!d sensibili

. ' .r l)rir p;occstllui de tSiere.

Aittminiul. La un continut mic (pine la 0,5 0 ) nlr influenleazd, pro-

,.','r',ji' l,ii"t'o. La conlinuiuri mai miri, ingreuneaze procesul de taiere'

Srrlfrrl Ei fc.,sJortLl. La un contiDut insr'lmat' pini la 0'io/o' nu influen-

1,.r/i l)r()( cstll dc t:iiere.

12. CD INFLUENTA ARE OPERATIA DE TAIERE

ASUPITA COMPOZITIEI CHIMICE $I A STRUCTURII

METALULUI SUPUS ACESTEI OPERATII?

(1r tt'zrtltitl al operaliei dc t6icre se motlificd cumlliTilia chimicS' a

.'r,.lrrlr, .riit lir srlprafala taieturi:. prc"rrm 5i in zolla infl,rlelllate lcrm-jc

i]l liiil.,, i],1,, 'il,,l,ili,i'il"0}i"r,eu'"i-po,i1i"i poate a\.ea iac atit datoriti

l,i,',,,1r.',i:,:," i,:',,'ii,'i"a.ii qi o-3"tuIui <jo oxigen, precum ti datorita difu-:;,lr' i';i,,;l',.1,';,,;;-6;; l"p'li"t" tdieturiil Mohiricarea. compoziliei itr

,,,,,.r,, "r,'i'i,,,i,'l:i.t"t'" Oe t"p""titu teieturii poate avca loc nnmai dato-

r il;! (lilrlri('i.l,ir liri('rcii olelLlrilor cti continut redus dc..carbon sau cll continut m('-

,lrrr rlr, t:irrirrrrl in zona superficiale a taiettlrii, pe o adincime dc citeva

,",;,r,i ,l, rnilimcrnr, se obiervi o clccarbrtrare a metalului Acest fctlometl

p,,;rll fi t'rlrliirtl printr-o putcrricd ardere a carbonului ln continuare

i',,,',,,r,, r,'z.nir imbogirtiti in carbon Si, eventual, in .ichel $i cup^iAr.r,r,t|rr :,irrt clcmc|tele carc difuzeazi spre srrprafata taicturii. s-a sta-

lrilil r rr rrt r':,lt' r';tliit!ii alt' compoziiiei chimice sint minime la muchia srt-

;,,:,,',.,,,, ', liri('lrllii, clcsc in iircclia de scurgerc a jctr'rlui de oxigen Ei

,lr.r'irr rtr;rxitttc lit tntttlliit inferioari a teicturii.Sttlr rrr'\irtttcit .sot trlui termic, o zoni {oarte ingustl clc metal se ilrcal-

. L'jl, lr('rilr, lt'tnpcrirtttra clc austcnitizarc ti partjal pin'l la tcml;clatnra dr'

t

l, lrrr. l,it rilr.zr.r't ili|r, rlr. r'rrcitr', itur,lr'llilr srrlrrrrr'ilir rr. (||.:,(IrtrrI)rrrL |lt,lrrr.r'ric r,llrrr'lrrli rlt' , rrlilr., r'irll rlirlotil.i't v;rtiitfir.i rrrtn;rrzi{ir.i llrirrri,,,,'IIrlirrIIl o |ltr.jri llr'11ir l\,llrli lrrr',,r :iIlII( Irrlii rlr'Pinrlr. ;i tlr' y!r'.,irr'.r 1,i,'lr, r iuc ufnr{'irl,r.r li liriirl;r. lrr l;rlr,'lttl Il.l r,r'itttlirit Irtlint,'.r zott,i,tt ltt,,,lrlr( irri r.lrlr( tulrrlr', irr lrrrrr'{ic rlr.r.ilrr:'irncir lllcsr,i qi rlr, r ' r r t r t i t t t r I r t I rlc r';rrlr,,rr lrr lrrll'lrl ll 2 r,, irrrlir,t 11r'o:'itttiIl tnittinrl rlr' ;ttt'Jttttitrt' tllt;tit tlclril,r

l rhtl|l lt t

r.'rhilrn ,,'n.r fnlr, r''101n'"r,"".i1 :lillli:l,lI,j'i,,il"*^.'r,'\rn''"

|','r'.rrrrrr']iltrrr"tr

I nlrnxrl,{!I rtrrr n rnf.rrl'd!lllrr./lrl .lr'n'lirrnl., nnI

lll

r, I,ll

ll,,r l ,l,

t, , it,ir

I ,lt !.|

:l,rJ l,,rl

i ' i , ,, ,li rr,, rr ,r ',1, lrr, r, L, rl,,rlll, .,

ll ' r rl l ri, r rr , r

,, 1,1 ,lrr,r'r.,r rrr.'irI:r rt r lr, , r rrl Lrr, rrr

1.,.r,r,.r rr,,r, lrrll,,r rrr

lrr , pr,lrt, r ,r, , rrr 'l!, ilrl,r rl'lrr' I , rrr'l

'',r Jl ,lr \,rr.l rrl,, l,,lr'.1, llr Ir,',

l '! " l, l|r,'i l'l.r 'l|,',l,lrl,rl,rl't,

l,,l,l,ll.rr,.r,,r, 1 ,, ,1,,' , , r' ||| ,rrr

1.,, rll, , |r,.lrr, r,rr r.r, r, rr|r ,tl I

I thtltrl I I

Drlt'lnr'' dr prolrltrl|ro drrlir rhhlll'rrrl

'r r)tslll]lI'r r.rrrll,ll.' lr drrrllkrr.

rr tl,rt r,r'rtr;i

r pr',,r rr, .rlzii,.r lrr.rlr' lilr,rlr'1rl)r'r'r, rl, tr'.r ',rt.rrr.r l,,i,rlr'

,.rrlrl,".rrtl .,,, ,r (l

l ,\il'( rl ;llr,rrrlirrl,r rlr'trrr'r.rrrili rrrr

l;flxl' ll.

:tt .. i,0

i,1... Nr

li l l0o

l(ll

litl

13, I)I' CI' IJSTIJ UNI']ORI NECT'SARA PIIEINCALZITUIAOTIJLUTiILOR IN VEDEBT]A TAIERII CU OXIGEN?

h strattrrilc srtperficialc Si in zona cle influenld termice ale supra-f,,tclol r.r,zrrllatc tlirr iiiicrr-a cu oxigen, se desldgoari procese chimice, fi-,l,l;,';l ;,'t;ii'ilice c,rmplexe, carJpot provoc-a aparitia unor fisuri mai

iiiiirt '""ii ."i rjitin aainci. Fenomenul poate fi ^evitat

prin preincllzirea,'rr,ILrliIol ll tcmperattlri cuprinse intre 100 9i -100'C'' ' 'nrr,,':iiii

co'niponenliloi fragili in zona teieturii in combinalie cu ten-,.i,,,'it" ',1,iirui.' de incdlzirca neriniforma, constituie cauzele principale ale

lormirri i fisurilor.- " -ii""in"alri"ea are rolrtl principal de a reduce vitezele de ricire 9i

It'nsittnilc." ' iina clin metoclele pentru determinarea temperaturii de preincilzire'

i,' f,,,,,,fi.'clc compozitia clrimici, se bazeazi pe criteriul. cilibilititii ote-i'i.ir,,r. i'i accst scop, slnt folosite' diverse formule ale conlinutului echiva-i;';';;;';";;;;,-""^"!iau"ina ci duritatea maxime mesurati ln zona de

ii,iri,,'rti- t..-iil este direct propor{ionall cu carbonul echivalent' Una,iirr t,r"'-.,t"te propuse pentru determinarea carbonr'rlui echivalent este:

C..i :C+ 0,155(Cr*Mo) * 0,14(Mn*V)* 0,0a5Ni*Cu)'

Sc consideri ca atunci cind C".r,(0,6 tlierea oleluriior se po,ate face

I' l,';; ;;;liiile tehnologice firS misuri speciale Atunci cind C"'n)0'6,,r,,,.li"""tit"t"a unor md-suri tehnologice (preincilzire, tratament termic;il;;.; tai;i; t"-scopul prevenirii foriririi

-unor structuri de c6lire' qi ali,;rrrilor." ""i],^'tut

ulut II.3 sint indicate temperaturile de prelncd,lzire a diferiter rrirrt i Ei grosimi de olelttri.

It.tt|loraturl do plolnctrlzlre la

Tqbelul I I'3a lamltratolor dln olcl de illverse miircl

Tembestul de Dreincttkite. lD "C, ln funclic de' rreimce c s lsmiD4lelor

t{iierea cu oxi[enit gro€lml

ol :]o; OL32; OL3.{; OL37ol'l:J5; OLT3sK; OLT35R OLC10;OLCI5; OLC20; RCA37; R3?

( )1,4.1; OL42.iJ.Iu,l( x:s.t,lr(,1I( )1,(:25( )l,l4l-); oL't45K; OLT45R()lcluri crr {rnnulatie find cu linri[&

ltr&tc! olelulut (confotm STAS)

(lc crrrg('ro 20-35 dA

'I\tl'dul I L:t (' (,rrll',r"'n )

Ithtt,tt'ttl l't ritl-tl.t.:uca se face pe o ldlime^dc aPmxim-ativ 4s, dal dc ccl pulill 10{l rrrrrr'

lrrr,rt,rhrrnillrrltlriirlrrrii:s-grosimeapiesci lnJ'?ul olclurilor din gnrpclt :l' 4' :' fi' 7 lrr:rr

;;'i;';;;,,'i;,fi,;',,,;'iiirrrt{Jaie)ilteriorlircce la \'oll sau la prcsi' sc pot tdin nrrrrrxi rrr Ilrl-

i,llrnllrrfl I'rlrr In]liztue A snpralelelor tiiatc estc ob)igatoric'

I I. ('I,J III.;(iIMURI SE UTILIZE A1.,A LA PREGATITTEA

NII I('tIIII,OB PRIN TAIERE CU OXIGEN?

It,rlI lii('t{'sc utilizeaza oxigen tehnic cu puritate-de 9{}'5-00'l-ro/o'

l,irtlrr, r Iril.lrlIii t rc$tc odatdL cu cre$terea grosimii- piesci care stt

r,'t,' l',, i,,t' t,,t ll l sc indit'ir lAtimea aproximative a liiimii tirictrrrii'

l,ilhror n0ntxhrrottr'tr a tdlcturll la ltrlerea cu oxlfiell '] hthtl I I't

r lrlolrrl (lrr( s( llri(, h n)m

lrr,rltllllll\ll o larittllrii ln mm

5 -25 26- 50 51-100 11J1-200 2{rl ll(r(l

4-5 6- 8 ti - lt)

4t

I II 7

il

I

ll

tl

(X:S52; oossbIt52; llsSl(02; I(4?ll(lllI)2I rv52()lclurl cu Srnlllrltllc flntr cll.(lo (rrr{r'rc :J0 -:19 d6N/mnr'

l(iNlo:l; lllllllll {i(x:s5nItblt: l)(:Slttl(tlclllrl cll ,'trrrnlrlrlllc flnd clr lilrrila,iu .,'tB, t" :l1l -4:l rlrN/nrrrr'?

lll(:rNftr I l); l4(:rlUo4llrNllli'

(lttlrrrl clr (rnllulolic fine cll limita,i".,,.{.rc 4:l -51 dNN/mmz

lll,l2.l; tr; ll); 2; OL50I !1,(:ill'(ll.l ll I'

()l,0lr01 ,( il i'

5 80 120 1ln) 200 :)00

200

'i,,_

2itll

300

80 100 120 150 200

720 200 200 250 280

80 100 120 200 250

150 150 150 200 250

200 200 200 250 300 3f'{)

( )JrcIir!,iir s(, ln)itl.(. I'x(\,1rliI, ,'ri sau (lilltr-o sit)lllrrit tr({'erou 1).

M'G

b

2ldG

dri{. ll.:J. Schema tdierii cu()xigcn cu doud suflaiuri:l: z - pozlljf ale sulla1ului.

ctt rrtr r;irrl,rrr;l.ziil(,f (lil lrtiticrr rniri mrr.ll.t, ilt'zitoare (fig.

I

cE

rr)ult{.tr('-I l.:| 9i f ig.

Fig. I1.

1;

312

"*-\14k\\\\ {

4. Schema tdierii cu oxigentrei suflaiuri:

2;3 - pozitij ale Buflatului.

r5. cuMsE FACE PREGATTREA SUPRAFETDLOBPENTRU SUDARE?

Irr gcncral, suprafeJele de imbinat ale pieselor sint acoperite cu ru_ilrlir,.vopsca, substante grase, pamint, zgurd ctc. Inainte de sridare, pieselerlr'l,uic s.-t fie curalate, atit pe suprafetele rostuhli, cit $i pe o porliune

a.bFig. II.b. Schema modului de curdlire a

marginilor tablelor:d - tmbirled

:ap rjaTcap; D _ tmbindri

rk'circa 20 mm, din suprafelele adiacente (iig. II.5). Curilirea trebuie efec_l rl.il lnainte de asamblare. ln caz contrar, impuriti{ile cad in rost qi pe_rr(.olrrl rrpari[iei defectelor este mai mare.

IO. CUM SE FACE PRINDEREA CU SUDURA PROVIZONIEI,A ASAMBLARE?

ll'in(lorca crr suduri se face pentru asigurarea preciziei de asamblare2i lillirlizirrr,;1 lticsclor.

. l)r.olrirr.i, srrdurile de prindere provizorie sint incluse in cordonul de'ttrltrlir qi rxlirtil (.u clc se includ gi evlntualele defecte. Din aceaste cauze,

l2

\20nn--rWt

rrr,.t,,rlrr rrlilizit|ii ;x,nltrr srrrlrrrilt.tlr. 1It'itItIctI it ttttor slltloti (rtl (illiIi(ilrr'Irrirl rrr.:izrrtii .slr, ljrr,riitit. Srrdurilt: rlt' pr.irrrl,r'c sq cxcctttit crr r(,gitrtul tii ('tlrrr,rIr.r'irrIr,Ic tttilizrttc lir sttdittt'a 1lt'imttltti sllitt rlt' sudrtrl.

('ir urrnirr'(, lt fapttrltti tli sudtlrilt: d(! prindoro sint scllrt(', mctallll,lr. lr;rzir r.:rl.t' suptts ttttt'i incilziri locale de s<:urtit durate $i tttlei ritciriI,,,rlIr. titIritIt', coca cc poatc conclrrcc la fragilizarca mclalului in zona rcs-1,, , tir;r. i)irtolitit atcsttti ltttrtt, cit r1i lalltulni cd sndura dc printlcrc ltrc rt

l,rI I I (;. Mod corect de,rr,r'r'srrr'r' a arcului.

Fig. II.7. Mod Sresit deamorsare a arcului.

imbinarii, pe metahrl

intoarcerea arcr.rhti Ei

gr rr,,lrrrl rrricii, irpare pericolul d.e fisurare. Acesta este amplificat Ei de cra-i,,1 111 , ,rr, ,u' i,,.rn"ori la capitul fiecdrei suduri de prindere''

iiiirlrrlilt' tlc' prindere care se includ in metalul cuslturii trebulcr .rrlr olirlr. foirrtc atint pentru detectarea eventualelor defecte'

llr'grrli rlc bazi pentru efectuarea operaliei de prindere' Pentru ope-r,rllrr rlr' plirrrlcrc trebuie s5 se respecte urmetoarele reguli:

',,,,r,,.r,,."" arcului se face intr-un punct care urmeazd se lie aco-

1rr r ll r rr r.trlrrit (Iig. II.6);r.:rtr. inierzisi amorsarea arcului in afara

,1, l,rr,r (fi11. lI.7);, r'rrllrttl tlc incheiere trebuie umplut prin

r., rtrr, r,..r Iri l)('loc timp de citeva secunde;

Ll Szt!,unea A-A

,2

-.A-l

!-i4. II.B. Modurt de executare ln stra-trrri Intlltiplea a sldurilor. de prindere

pilrrck' gt oitsc qi rigide se prind cu suduri in mai multo stratllri1,1,, r,lrlr r,i rL,uir) alc:ittrite in trepte; straturile succesive- se depun tn st'rr-rillrl lIr,(r l)('rtrll a nrt concentra craterele de lncheiere la un singur citpil!tlll llll) sirtlttrir st' cxctute ln trepte pentru a nu concentra in ltt:t'laqipl.rrr rr,ri rrrrrllc lnccprtturi gi sfir$ituri de sudurd;

CoteclGrefit

4:t

(IirrrllIllrI (.1( ( 1r\)(lrllri uIilizirt l)r'lrtrLl l)ril1(l(.r'(', llr li,l cir i;i 1tt'rrtltt,,rrrl:rllir Irlirnrrlrti sttirt, tlclrrric sir 1;clmitir o ilprol)i('rc srrficicrrtir (lc patrte.rirr[r'r'irrrrlr"r ir lostrtltri (fig. II.l)), in aqa ft'l incit siL sc olrtinir o l)irtrttn(l('relorrrplr,tir lrt rirtlircinir;

- nu s(: r'ccomandl prinderea cu sudure a r,lnor imbindri realizatel)r'inlr'-o ((,ntlilrc fortatil, sau corectarca asambllrii dr,rpd prinderea cu su-rlrrli, irr irtnlx'lc cazrrri existind pcricolul de fisurare.

Fig. IL9. Influenta diametrului elec-trodului asupra pltrunderii la rdddcind.

LLrngimea unei slrduri de prindere trebuie se fie de 2-2,5 ori gro-,irrrcrr matcrialului care se sudeazd, dar nu mai mare de 70 mm.

(ilosimoa sudurii pentru piese pini la 10 mm trebuie sI fie de 0,6-li,7 li|or;ir.nca materialului, dar nu mai mare de 3 mm, iar pentru pieser)iri l'r()irsc cle 10 mm, grosimea sudrrrii trclluic si fie 5-6 mm (sc reali-zlrrz;i rlin tlorrd straturi).

l)istantcle dintre sudurile de prindere trebuie sA fie aproximativi,1i,rIL , ii{X)-.100 mm.

I'r'ntru piesele sub{iri, pini la 10 mm, distanJa dintre sudurile deplirr<lclc tr('br.rie se fie mai mic6, qi anume, 50-150 mm.

l'('ntnl oteLrile austenitice, la care in timpul prinderii se producrIllrrlrrrilIii mai mari decit la o{elurile carbon, sudurile de prindere se exe-, , rtri rniri clcs (tabclul II.5).

1'obclltl I 1.5

trrrrrrrrrrrlriri !rulnr \trlrlli.ce dNtanlei di.ltre asudu!llecdo

prlndelo Ia ttsamllarea o{elu-

I 1,5

,r11,''r(:' irlr'( \o(lrrilc do prindcre,25-40 40-70 70 -100 100 - 150

l)i['rill' rno(luri dc priudcre a tablelor. Operatia de prindcle ser,.rlr. Irrlc irr llci lclrrli (fig. II.10). In varianta indicatd in fig. II.10,(t,;rrrlrlilr. rlr, prlirrclr,rc sc cxccuti cle la mijktc spre capete, sudind alternativrr'.1 inlirr ;i rl|r,;r1rtir. La varianta indicata in fig. II.10, c tablclc se aSeazi

lt

Gresil

r r lorltt,r rlI V, i:rr l,r' lllal:illlil itrlrirrlii|il r'ltI tlrP;ilttl ()l)llri, t()lrll'r{ {i'r r"lr., , ulitl rr :;ttrIttliIrrt rrrlttlc lltltlt'lc lrr 1lozili;r 1IIttIrIlII'l.

Illilirrrrcrr ollcrtt(ici tk' pritrtlt'rrr 1x'tl(rtt rctlltl:t'rt'tt rkrltlrnttttiilrtr itli-llrrlr., l'r'lrr rlttl|itt't.tt lll){'i llllllltlil.{'stttlttrl tl0 Jltitt<l0rc 51' pot tt'rItttI' tlr'

l"rrrr'r(lll. t('zrlll;rl. rlirt tl.ltillttr'(li11 lr'l{)' (l' r" J) (lirr(l tL'rIt'ItiIL't.it trrr;-

t l l r.'.1| rr[ri rrrtrr.r, l;l ( itlJi'il, lrIrlc P|irrrk |ilr. sc t,xl'r'rtlit < ottlitttttt s1-rlt'

,,rl',rlrtl trtitl rl|s|lrir; (1i11. ILll), rl). ltt ;tt'l.st tirz, tlt'formil{iil|' s('mirllift':i1ir

rrIll|r.r'{lrr r;ri11t'{llr,r 1l rII'rIr.ItirIct'I';t rI)stlllrli lx' ttttifot tttizcirzi. Irr [i;1 ll ll), r'.,, ,rr'.rlir ot rlltrrr tlt' 1rlitttL't l r';tI l IIl it1I|illi itttttt< l cilttl <lt'st llitllt t'it t oril'rtltIi

llt llllr ',r1,, ' r'lirrr"rr nrr'lirrll"r 'lr' lrr lrrrlr'rr' Irl\l""r l" lr' !rrrl'lrr/ir rlr" r'll lrl

'|lr!.rllE ,r'r{rrl! ,r rr 'r,rrl rr.rrrl rrxrl I'tRrll ln 'r I IItII''It]'I! ' !r lrl

,,.',i ;,,,,,, l,'., i,,",,, r,, ',,',,",i.,,,,,o lii,,,iill,llliill,,"'' "i.r 'r,tr', rr'rrr *r ',r''!rt,r'

,,l' ||t]rl ||rirrr' l]r r"rrltrt ltr fl,: ll ll), I r " , l t ' t r t ir l r r l ; r 'rtrlirr|rt rlr' ltt ltrrl|tr'

l,' rlr u rl,'rir l,rlrlI lrr , ,rr, rl' ,r lrlrl|rr"r rrr"llllrrl "1" l)lr"t ttti|rt l;t rttr |rtp;rl'r.,r lr li,lrll llllrlllllrll r'',1| III|''IIIIIIL'IIIIIiIIi'

ll| tlt lrtll lrl lll'l' l ll Il '.tttlrttft, rlr ',' lrltl|r |rr lo'tlrllltl i'r' I|rltlr l. t l),lr

I'r t|rtrr ltr rrtll 'rtr'lrllll"l rlrtrrlr'trlllrl, rr' r'rlrrlrl trrrlrlrIr|. r"'lI rlr'rl lrr'rlr',rl, I lt ' 't 'J rrrlrl

l'r.rrlrrr l tlrlrrntlle lrr , "ll ',r'|lrr''nrl lrrrlllrllrrl ltlill llr', I'rr' tri ' l'lrrP|lr

-r:r. ',,rltir lllli rlrtl'n ',rllrtl ,r rlr'l'llrll't', rr"lllrrtlrtrl ttll;lrlrrl llrr'rl Irr'

ftttttl ftto"t'l F,1

.,,Jt,,,

I lr!

J t , ltl't .; ,! tl

t,

rt IIlt ll Il.,r) lrr i.r.rrl rrrrIrirr'rtiIot irr |ol1 r'rt I'ttrlrtti1;r';ttttlr|lr'lltlrtti,l,rrl''1,r,rr ,, l,r'..rlrr'.lv l' .rrlrln'l( l)irl1i, III( II1iIIiII(I |rt Itlll.tI ttttilltittl. ",rtll11 ll ll, l,)

4l)

'l'ransf ormirilc structurale la sudare. Ciclul termic ti condiliile spe-lifirr. rlc cristalizare determina ca structura imbinirii sudate sd fie ne-rrrrrollt,rrir in difcritele subzone caracteristice Si difere de cea a metalul[irlr. lr;rzi'r. Strr"lctura cll granulatie f.ini asigurd materialului caracteristicirrrlcitrri<r: sr.lperioare. Structurile de cilire, cu cristalizare cohlmnari, fa-voriz,,iizii llrodrrcerea f isurilor.

I'roccsele cristalizdrii secundare in metalul cusdturii gi in zona clei flrrcn{ir termicd depind mult de viteza de rdcire, in special in zonele( u tomperaturi in care, in cazul otelurilor austenitice, austenita are o sta_lrilit:rtc mai micd. In functie de aceaste vitezd se obtine o structure mai;rJrloJriati sau mai indepdriatd de starea de echilibnr. Viteza de ricire in-

B. NOI|UNI r)B MI,lTALUttcrA SUDURII

17. CIJ FENOMENE METALURGICE AU I,OCLA FORMAREA CUSATURII?

Fig. II.12. Repartizarea modificdrilor structuraledin zona influentati termic reprezentatd cu aju-i,orul diagramei de echilibru a aliajului respectiv

(ln acest caz dlagrama Fe-C),

llrrr.rrlcrrz;i (irrtitat('it dc perliti rezultate, ceea ce modifici qirrrrr.rnicr. li, in special, plasticitatea otelului.

l)1o(tsltl oista.Iizdrii. Pentru un olel de compozilie (fig.(lr, v('rti(.irlir /'-l, proccsul cristalizerii primare se termind

4{i

proprietetile

II.l2, a) dattrla atingcroa

, rrrIr,,r'irIrl ii 'l',, l,ir irlt'itslit tclrtp('rilltlfii, mt:talttl itrc o strtl(:tllrll illlstc-l.rti,.i I.\,y(('). l'lrrir li ptUr('tttl ,41 tttt sc prodtrc mtldifit'trri stnlcturalc.N I ,

'r I i t i, :i r ili' rtllr.rlorrtc irt fazil solidlt rcprezintit cristalizarca secundare

l',rrtlrr irliir.jrrl /- 1, cristalizarea sccundarl lncepe la temperalura ?^r qir1,., rrr'1ir. ln (\)lrtinuirr(' pinli la T,11 conform unei transformari eutectoldel,.r l(.r'rl)clirtrrra A" incepe precipitarea feritei Fect(C), din artstenitA. Iterrr;r',rrr';r 1>rcci1>itArii fcritoi, atlstenita selrrl',,jlil(('tt(, in cirrlron, corespltnz6tor li-', ' r i,t ;i lir t{.mpcratttra TAr se produ-

tlrrrifr)rmirr(.il austeltitci intr-un,rrrJ .t('r'(l(. ft'ritir l!'ccr (C)l qi cementi-r.r t l"r. (') tlr.rrrrmil pt'rlitir. Modttl in carel,.,,rlli, irrtsl. pr(x1'r,i (l('pittdc de viteza

l)r.Iirrirr';r zorrr.lor din metalul delrrr,r lrrc sc rnodiJici la sudare. Czsd,-rr',, , (.r,1" r'r'zrrltatttl rrnui amestec din-rr, rr, t,rlul rll bazir Ei metalul deadaostl,1; ll lil)

/ t't | tlr I t tir(re (ZT) este zona im-I'l|,ll ll ( ill(' fir((' trecerea intre cuse-

II.13. Zonele caractcristicc llleunei imbindri sudate.

Sudtti

\$t5:s

Fis.

r,r,i ')l rrr.lirlul dc bazd (v. fig. II.13)./',trrr iu lLucnlutd. termic (ZIT) este partea metalului de baz6, ln < are

' , , r r ' , I I I r r r . r r { i i irr:stttia au trecut prin transformdri struoturale, ca urrmar(' a

." tlrnll ( irl(llrrii.('riN.tl? lr. Mctalul topit al pieselor de sudat impreune cu metalul de

,rrl,l,r,r l pll foltnoirzi baia metaiici topite sau baia de suduri. La solidi-llr ,rr r! r r;[, (l('uli metale se amesteci, formind un amestec omog-en, ill ge-rt,r ,rl rlllr,r'll rk'mctalul pieselor ti de al metalului de adaos. In diferite"r,, ,rl. r'lliirtrlii compozltia chimicA poate fi diferita, in functie dc partl-

, r1l,r r'!r ' r.lot. rlorri'r metale la formarea cuseturii.lllrr l,rrr'l tlc vedere strl-lctural, cusatura are cristale columnare care

In,r rr',n' rl'. l)r,grirrrntii metalului de bazi Ei cresc in direclie- perpelldicullrrA1" ',,rIrlrrtr.1i'Io izoterme. Cristalele columnare mari nu sint avantajoaser', ntr ll , il Inirr('s( lendinta spre fisurare.

(I,.llu(lrrri mai fini a cuseturii se obline direct in timpul solidlfi' rrir lrnll rl. rirrrlrllir printr-o aliere cu elemente care formeazA nitruri satr

,r lr rr I 4l |,rrr. lillrl l]('rmcr.li de cristalizare suplimentari.Nllfrprillr'rr Ir'isl:rlt'lor se poat€ realiza Si printr-un tratament ter-

rrrl, rlr' trorttrrrllzitt r,.

ll,rlrr lr tttr'!rrlolrit s(' caracterizeazd prin lungimca L, lifimca Il ql.r,lrr lrr'r ll. r\tlirtcimi:a blii determind paarunderea cusaturii in metalulrl,, lr,r,,ir ('rriirtttrir sc caracterizeaze prin idlimea cusdturii, egal[ cu lf,ti-rrr, rr l,rrli, l)iillrrrrl('r'('a cttsdturii egale cu adincim-ea, bdii, in:il[imca (in-1r,,1rrr|,rr) r'rrsirtrtrii (l $i secliunea cusaturii 4 (fig. II.t4)

(',,r,IIIIl,rrl.trI tlt' formit cstc raportul dintre li{imea cusaturii li adln-

iil:i,li,!Ei'*.,' ;;i;i;;;L;;.'

Sudore Prtn loPiz S ilkie dP loqre,zoad

41

:;::";;;1,:lj:,,:l:,]:,at'rr' 1{:;i;. Irorm,r i.,irii rrc sudurii detcrmiDi <rirec{ia

I]

rlt' (lczv,llilr(. r;i -f,rma sub ..a"o <,, ;niir-^..^ ^--'- "'\rr'rr/rd trrrcc{la

cl.sc, tlin cloue di.ro."rii ...,,"^ ti:

":.1-iltilncsc cristalcle columnare careIt,'st, tlitt doui di.rt'ctii uorr"o'tr't

e\ rtr!rrrrtsc (rlstal('lc columnare carer tr.zvi,t l ii,r" n,i"r"i,j rl"Xil;"j""l.l11liide. forma b-4ii, crisratele care_sirlt rv{)llii ctc ta marginlri"il "' 4ulrclre qe rorma baii. cristalele care seir ,.r) srrrJ dilerite un,,hi'r'

t:,1'":,,:Y::'l:ii se intilnes-c t" "irit",,,^'"q]

lir 'irl) slrlJ O iterite "unutlirri- * ''''us'rLul'rr se lntllnese la centru, cap,;rt) tir (,ii) 1fig. II.l4. U, r".-;t"lf ,11,,,"^^J1

"g*. r"ristalele se inritnescr';tJr-l;1 1;111 1fig. II.l4, 5l fo.i --'-'*"r! ra (d|e crlstalele se intilnesrsriu)l (.r ll.zistent; ,"", '-,^1"?^'a-|

la locul -de interseclie, o zona maislitbit ctr r',.zistlenJi ;J';;;":"',

rd rocur de rntersectie, o zonl mai. R

r ra rormarea fisurilor. o Uut. i"guita -ii

ryryrFjC. II.14. Dimensiur

co _ d, m cn s r u ni, c ""..:.:""#i", :: ":lq,

"u*,oll"L,f, "f ._" o"

, ris,ar.'r. se r,,ii,;";;';"'11';""""'pif i':1,"t,T,?1:.:: Hf,,j:"".T;oo;

;l:llll'i;,1:rj"':;r:ff":i'J""X,"._g.ypd o asemenea scrremd. .cusdrurile rat.rrtii sporjtd fr[;;'f";]i rnltlnesc sub un trnuhi as.rrlit au " r"rii:

I rr r 1', adi n cd, ;l- +; r,"'"",1j,11 1i]!: lft {ii!;,ll j {,?i,;fi; jli,"lt jl

lili";,#,i."* :l|ii"#"ii#'| .e merar richia-,-cu,"'"li,'i,"", mai mares. rlczvolti. - n partea superioard a bdii cie cristale ca J

'I.ransform5rile in zon6-influgnlate termic. CLlnoscind temperatur ilemrrxime la care ajung diferire puncte at" ,on"l'0" infju-enli termic6, folo_lllll.,,"j;fl;Ti,l,F?d:"fll 9::i".;;*.-;;iri"ilrrli''i'X',"t,*re $i e-ytin-trrr;rroa .1i curba tem peratrl.subzone'.

ln fig' II 12, b este prezenlatd im-

,llllllli"u,*,"*#',;* jie ji j:t"'3:H.l;,tH';:"1"'t^".l,lis,, su(t,,i,ze. jj" ;;;; i[;

llotctno compozitia chimir i a meratutui carer';r|r'rrrctalul isi pdstreazd

".p-t^1-,ti

marcheazd granilele tcmperaturilor inlr';rrrsf.ri p" ;;.;;;;';;:sproxrmativ aceeaqi structurd A"6.i" il;;;; ;;r','1,r', zir,r,i'imbin;" ifT:::Yllor $i apoi.sint coborite pc oesenut c"i.rirrrirli-r,r,

"f" .r1r"""1"" i.u.r., _oo se stabilesc dimensiunile ii;l;;;."p;;:

,,,,,1il11"i11,1,"":ff !"*:::"gtJ,:iiH:.J.::fl Jtl'J:?1"*H[;;;;-'/itt'; :t -,,or.ullrui", a'::'t" '?loTpteti (de trecere); 2 - supraincdl-, ,'rnprr.rri; ,; - i."eiii;"'r;,;:.1i1"''""" incomplets;',5 - recristalizare

/,ttlt (le trecere (I) est,

;i:i', I ;:...' Ti::.litl**isfu r{{*,x#il,'J 11 i3i:F"'tfl"';',1

l:;;ll,,l;:ll;;;l;llb'""':":HJ::iX'l$:.,TH:i,XT:'":i.,1"%:"J;1m'ffi..,,,,,' );lf i;";';""i illi"[t'31,?Jlr-,(2) este cuprinsd in'e remperatura ma-.1lt

alete au timp sd se dezvolte, iar la raci.ea

rrI[t,r'ioirli"r 11q1 51' Plrxlttct'o littislttc itnpot lllttllt l)itt lttt'tstit.litttzit, r;ttlrzt'trir

lstr'crrlirctr,t'izitti rlc o stttt<trttii glrtlolttttll, itt cittt'trllitttrtlii mttri tk'pctlith sint inrrrtt.ittritli (l(' f('ritil. Itt ittlttnrito cotttlilii aparc stlttItttt;t Wirlrranstiittgr. Mi'ttrlul st: disting(' Pril) (aract('ristici mccatricc soilzttt(' ('rrI,it subzona (,st() mili ingrrstir, t,tl atil cillitirt('ir imlliDirii cst{'mai l)llllil,

Subxtrur. rle ]D'ot'muLizat'a (;/). l'e diagrama l'r'--C estc (:uprin'sf, irrtr('/,.r gi cca 1130"C, Dcotrrccc mctalul se g:lsc$to tln timp sctlrt ln ilc('sti,iilrval, gr1untele de aust(,.ite nu are timp sit crcascir. Ilc<rristttl izit rt'i t

(,irrL. are l5c la ricirca ulterioara conduce la formttr.. ttnci grttltttlrrlii fitlr'.Mt'talul din aceasti subzoni are caractoristicilc mccalti<r: cclc m;ti lttilllr''

Subzona d'e tecristalizore' incomplel& (4). Ib <liirgrirmit l'\'-(i t'slr', rl)rifrsir intrc punctcle Ac, 1i At'".1t] proc('srtl tlc ltl|iilzitr', lil t|lnl)r'riltllril.lr:,, pcrlita trecc in atrsti'nitd 9i, ln < otttitrrtirrr', ftl'i1it lttt'r';lt' slt st' tli-,',,lvc'in austenitd. Ficcirci tcmpc'raturi dill il(('astit srtbz"tlit li ltrrt'sl.rttlttlr',' irnumiti cantitate de fcriti tlizrrlva16 itr attstcnitii ltr zottrt Jrltttt lttlttiI , intreaga cantitate de fcritl estc tlizolvat{ ln atlst('lrili'r' lrt tlspocti

",ii into.uii, o parte din fcritl rlminc nedizolvat?l qi-ql pltstrcrrz?l tllmcrr,,irrrrile iniliale.'La rAcire, ferita dizolvfltir precipit?t ql frrrmr,irzil r't'isl;rlt'rr,,i. llr"c,rislalizarea se terminit (tl lral)sfortrlill'r'il illlrll'ltllr'l lrr ;l|r'llli1'

structura fintlii cste r.omllrrsi"r rlirr r'r.i:rlirlr' nt;rri lL. f|r'llir Iiltr.tlll illlI rrIrr|s rt c ristalizarcit, ittt'trttjtt|iItt'de tlistitlt'trr;rl Iitrl. rlirr 1x'rlllir 1l lIr llir, frlrmatc la rccristalizarc.

(laractoristicilo mccal)i( o sint mai mici tlt'r'il ttlt' tlitr sttlrzrrtt;t tlr'

r r( 'r'tnill izirrc.

St tzrntcr rl<: recristtrlizarr'(5). Ilstr' ()l)s('rvillit llt stttlitrt'lt mt't;tlclor,.rr',. irrr fost sltl)us(' ltt Ir|r'trItrIrII'IIr rr (ll'f()fmllr(' Plrstlcri Lr r|tr' l\' tli;r

''r',rrrr:r srll)zott,t t'slt' r'ttlit lttsll llllll' 5l){r'(' '4r', ltt ttrlsl Itltct'virl sr'Pt ",r,,,,.,i ,:i"rff,r.o rr ,,r.Ir.I*I,.I,,r. r||, ft,r'llir, rllr fr.rtlltttr,trl.lr'.zrl..lrll. lrr rl.lirrrrrrrr,r,. llt,r'r.islrrllztrrcn rr,rlll nlr,lrrlrlltll ttl't'prlt'lnlllt'lllltltrlr'. llrr'11 olllttl ltrtr'."

',,,,t"ir,f rtrr ii'nrrf,'l'll rr.II'I{II'IIIIII't'pirrrili't1, trtrttlr'l 111 11'1;r|r'llr"rr r'ttlrzott't

1q11 111, ;tlrttlttl lrttltrtftrt'ttlltt l t,ll llllllrllli"' ' i;ir4ltllllrtlr'rt lt dlxrslnt (li) Srrlrz'rrrr.r'slc Irtlttinsr'r lrrllr' :J0{l lr(l(J'('

M,.lrrlrrl rirr r,rrfr.r.11 rrr rIIfI, 11r.I rilir|t lrrIrrk,, rlttr st' rrlr:rt't v;t o rr{lrll.t'r| ir l)lirr'll,,llnlll. l,\,r|'11ll,ttttl r;r'r'"pll|i pIlrrlt r, prr(lpllnrc tllrt Fc cr (C') it tttrrtt pirt'

ri,.,,t,] ,,,ibttrt, ',,,;r'r,1rI,

r, irlrrrirli rllrr rlifolil,' illll)rrrili'rIi cltrt' sc tlt';ttttt lrt

rrr.rr'11itrlrr lt i:.lrrlllrrt', Irrlicil 1lt'r;ttlttitfr'{t'lc tlt'itlttltt'tittl"r\tttltlrr;rtt'it tlitttr;fot'mitlil<lr strtl(ltlltill(' qi cxtintlt'tr':r zottoi tL'itt

1rr.rr{ir ll.rrrrir,ii sirrt r l,lr.rrnirrir ta rlr,: <.'m'.zilin .ltitniti"r rr rrtt'IitIr'I't t1'

t",r,, 1i ,t,' ittlrtrt.i, ;ttoIr'rlr.ttl tlt'stttlitlo tttiiizitt' t itt'itctcrisllIilr' t'ir.lrrlrtl lr.r'

rrrt, ( l r .t r r 1 x 't l r t t t t i t ttutxitnii, titr)l)lll (ll, mt'ttlittctt' lil l('ml)r'l illllrrl (lill;r rii

ttr ..r rlr. r'irr'ilr').r\rrirlizirrtl -[t,lrrl irr (|art, s-itlr (l(.t(,tlnillilt di[('rit('l(' 1rur'firrrli tlirr z/'l'

rr'.rrllrt lr't fot'ltt;t t'ttrlrt'i <lt'lt'11'rrtizatt'lt tcmll litltttilrrt trrt' tttt rol tlt' Pt ittt

,,rrllr lr lt'r';r (t'priv('iilt't'xlltttlct'r'it sttltzonr'lot () l'illrtil mili l)rolllll)lirti"l.r.rrt,lr.'irrltrtlttt.clitrt'rlrttr'rt'itr.xtitrtlr.r.iitlifr.t'itt:lrrrsttl)ztlltc.l'ittttitt'ttt.llt.i'1, l,lrrrl. rlr' ;trot trlt'ttl tlt' stttltttt' 1i tl' rogimrrl (ll sllda[(' u(lol)tirt

I t , ',,.1 ,, atL,tnr ll 1r)

18. I'ritN crd MttToDI l,o'l't'I LDALIZA'I'I,jIMBINARILE SUDA'TE?

Structura metalograficd depinde intr-o mare misurd, rlli rt r r irii lmbinirrilor sudate.

Iml:inarca sudatd poate fi alcituitd prin trei metoderllorcltito intre ele:

-- mctoda suddrii intr-un singur strat;- mc.toda suddrii in straturi multiple;- m('toda suddrii in straturi multiple inguste.

EFWffiffi

fig. II.15. Formarea zonelor caracteristice lntr-o lmbi-nare sudatE ln functie de metoda de sudare:

a - sudarea lntr-un sbgur slrat (clin ambele paru) : b _sudare in straturi mul$ple, tatei c - irudare tn stlCtuli liulu-

ple lxguste;I - cusdturei 2 - strucruri clendritict de turnere; I - struc-l,u.A Buprainceuiti comptet recristatizate; , - stucture finI

tncompl€t recrtstalzatl.

lrnblnrlrilc cap Ia cap. Structura metalograficd a unei imbindri caplir (1r1.r <rrr marginile pregetite in V, sudati prin cele trei metode este re-plr,zcrr tal ?1 ln fig. II.15.

Nlctotht sud.drii intr-un singur strot. Imbinarea executata lntr-un sin-,lur rilrirl. r'str' <rrmpusd din zonele indicate ln fig. II.15, a.

50

$i de metoda

fundamental

23k3 4

MltrxliL sl irlrlirii, itt spcciirl, irlttttci citttl st: tttilizt'azii prrrrltl'r.rll,r rlirtt' ctt l)i-ttrllrr(l('r(, ir(lilcii,

Crrsirtr.rIilc sllrlitto ir)tr-rtlr sin!lur strirt sint mai sc'Dsibilc la fisrrrarr',,l;rIolit;"r folmt,i gcomctlict'a birii (le sudrlril.

Accst mcrd dc surlarc cstc avantiljos sub aspcctul product.ivitllii mun-, ii 1i al cconomici dc metal dc adaos, dar estc rrtilizabil numai la sudar<.ir

',lllrrrilor cu contrinut rcdus de carbon (nccilibil(') car('nu sint cxploittatlrrr corrdilii dc tempcraturi scezr-lte.

Mctoda sudaLrii in str.Lturi nlltltiplc lrrlr:. Imbinarca cxocutatir l)rilrrlo(l.l sr-rdArii in stratr-lri mriltiple latc conliltc aceleaEi subzonc cil fii im-lrirrirroa sudatd intr-un singur strat, clr dcoscbirea cd prin suprirpr rrror|ir.lr';rl.urilor se formeazd noi zonc de influen{i termic6 qi in srr<lrrrir (fi11.ll.l.'r, b). Astfel, o parte a structurii grosolane de tur.narc, a srrrlrrrii, slr,,, r'istalizeazi gi se finiseazi, dobindirrd proprictili de rczistenlir Si t('nir, r1,rl.c mai bune. Datoritd grosimii relativ mari a straturilor dc srrdrrri, rrrrr,rlr: parte a imbindrii pestreaza in metalul depus strr-rctura grosolani! (lltrrlrr;rre, din care cauzd probele de rezilientA fdcute in srrdurir 1i probck,rlcr rrloirc a imbindrii nu dau totdeauna rezultatc satisfAcdtoarc.

Acest tip de imbinarc este avantajos srrb asptrrtrrl pt'o(lu('tivll;iliittrrrncii 1;i se foloseSte pentru table groase din ott'lrrri r:rr conllnut mi( (lr,,,r'lrorr (necilibile). Pentru ofelurilc caro suferii ln zona rk' infhrcnlrl 1r,r.trrlcir fragilizi.ri prin durificare, aceasta metode de sndarc ntr sc rc<:omarrrll'r.l),' irs('menea, nu se recomande utilizarea acestei metode de sudaro;x.rr.tlrr imbinirile care urmeaze a fi exploatate la tcmpcratltri sc2lzut(', (lr,-,'rrrr.rt rczilienlele in sudurd nu dau totdeauna reznltate bunc.

Mctoda se recomandi a fi utilizatd, in special, pontnl stratrrrilo (l(,rrrllrr.it:rc, in cazul cind se urmireqte obtinerca unui aspcct pllcut al (lt,' ,i l rrii.

Metod.d sud.drii in strdturi nultiple in.rTtslc. Imbirrar('a (.x(,(:utirtir l)rlnrrrltrxll sudirii in straturi multiple inguste corllin(: srrltzotrclr. inrlir.rrtr. lir, r'lllrrltt' metode de sudare aretate anterior. Se deosebcqtc prin ar,er,ir <.ii, ,tr' ;rlcirtuiti din multe rinduri de suduri ingriste gi subfili, t:irlt. sc irr.llrrr.rr{r'azi termic succesiv, astlel incit majoritatea structurii cste ({)mpltsii,lrrr zoro cu structure fina, rez.istente Si tenace (fig. II.15, c). Sc oblin lir , , r lir.n{r: mai ridicate in metalul cusaturii. Acest lucn: este determinirt (l(lr rr rl.'rlorii factori:

rr.ducerea amesteculni dintre metalul de adaos 9i ccl dc llazh;ix {irrnea de tratament termic, care produce o rccrist:rlizirrr' ;r mr,-

t,rlrrlrri rlr.pus irnterior, exercitat de fiecarc rind dc srrrlrrri asupra rinrluhri1rr r,r r.r lr.r r t.

Xltltlu,L (Ie ereculie a rindurilor d,e sud,uri. Ordirtotr <k. su(litr(, lr(,-l,rt| rr',l fr.l ak'asd incit fiecarc rind dc sndurd sii piitrundal (:oml)let ilr (r)r-,l,r.rrrllc srrtlat<' anterior, firi incluziuni dc zgrrri sau ncpiltrundcri irrtrcrrrrrlrrli. Ilindurile se incep totdcauna din apropicrca metaluhri de b;rzir qi',r. r.rrl.irrrri-r spre centrul rostuh.ri (fig. IL10). Este contraindicat ca ttltimcl,r rrrrlrrli rL' srrtlurl si se depuni in apropierea mctalului dc baz:l, dcoirro( ('.,,rr.r rll. irrflucnlir termicir a accstora rimine duri qi fragild. Acest rln(|,

l-r I

(irf(' nu mai poato fi tliltilt tr.r'tnir:, tlcbtrit' scos din z()na (lo (ontil(,t (,lrrrrr.tirlrrl dc bazl, carc cste in gcneral mai scnsibilS.

Metoda de sudare este mai puiin productivi dccit metodele dcscriseirn[t:rior, dar este singurul mod posibil de sudare pentru otelurile cu li-rnitil de curgere mai mare de 32 daN/mme. De ase.menea, pericolul de a|hmlnc inchrziuni de zguri intre straturi este mai mare deait la celelaltetnr,lrrrlc rk. cxccu{ic a rindurilor de sudur6.

4213 5 7 J 542

Fig. II.16. Ordinea de depunere a ulti_melor trecerin(1-5) ladexecutarea im_

Imbindrile in colt. La cusdturile in col! depuse pe un metal sensibillir r.irlire, apar destul de frecvent fisuri in zona de influen{a termic6, pen-Il'rr ir impiedica acest lucru, est€ necesar sd se aleagd un asemenea regimr lc sudare incit sE se impiedice formarea unei structuri fragile. Sudura t-re-lrrric sd se execute din mai multe straturi, in a9a fel incit se se producdull tratament termic al straturilor anterioare. pentrr: sudurile in cbl1 exe_( ulirle pe oleluri sensibile 1a fisurare trebuie sd se evite executarea sudurii( lir) [r-un singur strat.

C. IENSIUNI REMANENIE SI DEFORMATII

19. CE SINT TENSIUNILE REMANENTE SI DEFORMATIILE?

'fcnsiunile remanente sint eforturile unitare care rdmin intr-un corp:;olirl clirstic, dupi ce se indepirteazi sarcinile exterioare.

Sc deosebesc doui feluri de tensiuni remanente:-.- tensiuni relnanente stl.uctu1.ale, care sint cauzate de transformd-

|il(..(l(' strmcturi metalungici ce au avut loc la temperaturi ridicate; ininrl)irririlc sudate, aceste tensiuni apar atit in materialul de bazi influen-lrl. llnnic, ('it $i in cusdturi, iar valoarea lor scade cu distanta fati der,rrsirtru'ir;

. t(,n.sil|ni remanente orientate, care se datoresc forlelor exterioarelirrc irnpictlicir dr-.plasarea liberd a elementelor constructriei; in imbiniriterirrrl;rtr', tcnsirrrrilc rcmanente orientate apar ca urmare a repartizarii ne-

Grcrl/

llllilr)flr'l(' ir cirltltttii, 1r't'tttttt 5l rr irnllorlllrllitirlii 1.tt'otlttttl ii rIiIIrIiiliIrrr' ;i.rnllirr'liikrl lilx,rc llo mut('rllrlltllli; lit sttdittt', ill(ilzil'cil locttllt til t'itt'lt'r'it.,r.rir('('(\l ('ortllnru 1x' lirtla dt' stl(laro, iilr tlilatill'ilc 1i <rrtrIrtrt'tlllt: slntfrirrirt0 d(. porctli miri rcci ai piesci; ca lrrmirrc, in picsil ill)al t(:nsllllli (l(', ,,rrrprinrirlt' Lr ltt< itlzil.t' rii t(:ttsittui dc itttintlt'rc lit ritt:irc.

l)istlibr.rlia tensiunilor estc triaxialii. Avlnd irl vc'dcr(' grosim('a nri( il,r lrlrlclor sc pot neglija tc'rltitrnile iii varialia lor pe grosimt', ritmitrIrrd

fur4ala,

l,ill. It.17. Distril)utla lcnslu-rilrr' rcmanentc ln cilzrrl uncl

( us?lturi transversdle.

i,'lx. ll.lB. l)lrtrll)rlln[(',lslrtr llrr tr,|ltr|t|t.trtr. l|lcllzul un(.1 (\rlll1turl l('tl-

glturllnllk'.

I r . r r ' , i r r r r i I r , ir l)lanul tablelor dupi doua dircclii: in lungul cusiiturii (tt)1i lr',rrr;vcLsirl pe cusirtttri (or). In fig. II.17 $i fig. II.lB esle rcpr(:z(]ntatlrr I I

. . I r r I ) r r I i i r ir<r'st0r' tt'rrsiurri in cazul unei cusAturi transversale (fig. U.l7),rl ,rl rll(,ilt L rrrgittrtlirralc (fig. II.l8).

lu{,, ('r,; rNr,'r,r.IliN'l'A AU TENSIUNILE ASUPRA COMPOI!'l'alllIs't'tal t(:'tt ttill,oB SUDATE?

' I i . r r ,, I r r r r I lr . I r ' r r r i r r r ( ' r r t ( ' sint considerate dlunitoare din ttrmitttritrclt'rrrlllvt,

pllrlrrr', lr lmllinare, virfuri de solicitare, care, dacit matcriitltll,,,r r",1,, tr,rir(r' r;;rrr 1ii-a picrdut tenacitatea, duc la apari{ia trnot'fisttri ct'

I' I rnr.rr'..ir o t'tr1r'r't' flagild;rl,rr rrrr.,slr.tr', irr t'lcmcntele sudate, la cforturi rcmilll('tltt' tlc ilt-

tillil,,rr., ( r. l;rt'oriz|irzl't pr'ol)agarca unei rupcri fragilc;plorlrtt, irr imbitrarca sudatd, stdri dc solicitarc bi- 9i tt iitx irrlt' tlr'

lrllllrll'rr', r r, lir(. olt'lttl casatrt.I)iriIIiI)rrIiir qi mitrimca tcnsittni]or remancr)tc sint illflllcntato d('Ia(-

t,,r I , r,rr:,1|rr,livi $i t('llnologici, cum sint: rigiditate'a pit'sclttt', (alitatca mc-l,rlrrlrri rlr. lrrrzii, grosimr.it pit'sttlor care sc. su(l(lilzil, pru\\lctll tlc stttlttrt','l,lt,.'1, lil)rl tlt' imllirrirro, rcgimlll dc stttlart't'tc.

53

Alrtrr< i cltrtl virloirlt.;r tt,rrsirrrrilrr. t.('ltiul(,lt(' (l(!)i"rii(,ltr, litnitir dt, t,l.rs -

ti(,ilirtc vor apir('a (l(,f(x.millii pormancntc alc pir.sclor, iar in cazrrl t,indsr. rlr'1-rrigcqtc rczistcnta dc rupere in rcgiunca rcspoctivi vor apirea Iisrrr.i.

In Iig. II-19 sint prczentatc citevi tipuri dJ dcformalii provocatc decor r Lrirr'fi:r strdurii.

- lnfluen{a lensiunilor gi a deforma{iilor asupra rezisten{ei structuriisrrrlalc. Itczistenia structurii sudate scade, mai ales cind tensiunile rema-

r::a/r------1

r'1

-J&

l"rr:. I L:ll). Imbi-ri|l ri|tlrtc la ca-Ir.riu(l rn 6r! exe-(lttri (k, Il un cl-

l)rit l irJtLrl.

l,f

aupd sadolerelB--,

rT.\sg

nente se insumeazi cu elorturile cxte-rioare, in care caz, se mere$te gradul derncArcare a structurii sudate $i ca urmare.se reduce siguranla functionerii ei.

Deformatiile pot avea o influentanegat.ive asupra rezistentei structurii s -date, in cazul cind prin modificarea for-mei geometrice se modifici modul de ac-{ionare a forlelor exterioare.

Influenla tensiunilor rcmanente incazul o{elurilor aliate. Datoritd unei ri-

1ir:. rr.r9. Deformatii datoritd giditali mai_ mar.i a o{eluri1or aliatecontracliei sudurii. existe posibilitatea apari{iei unor ten-

siuni remanente mai importante. Re-zrrlli ci in construclii execu,tate in condifii identice, tensiunile rema-ncntc maxime vor apdrea in construclia mai rigida, adici in constructia('xrr:utatd, din oreluri aliate.

Nivelul maxim al tensiunilor remanente nu poate depigi valoarealimitei de curgere gi, in consecinfd, nivelul tensiunilor remanente este(:u atit mai ridicat, cu cit olelul are o jimiti de curgere mai ridicatd. Dinir((.st punct de vedere sint defavorizate otelurile da inalte rezistenta.

2I. PRIN CE MASI-TRI SE POT REDUCE TENSIUNILE$I DEFORMATIILE?

Mdsuri tehnologice.( )l'dine,o d,e depunere a strattrilor. Modul gi ordinea de depunerc a stra-trrriLrr de sudure depind de grosimea qi lungimea pieselor care se sudeaze.

lmbinlrile cap la cap cu lrrn-gimea de pind la 300-400 mm seexecuta printr-o srrduri continui, dela un cap la celdlalt (fig. II.20).

Imbindrile cu lungim{.a cuprin-sa Intre 400-1 200 mm se sudeaztrde la mijloc spre capete (fig. II.21).

Pentru imbinirile mai lungi dc1200 mm se recomandi sudarea intrepte inverse (fig. II.22). In acestcaz, deformatiile se repartizeaza r:ni-

}.ig. II.21. Schemasudarrii de la mij-loc spre capete.

l,r'nr lxr intr('irlir llrll.lillrt it pit'sci, t('dll( ill(llt-s(' tk'fortrtit{i;t gt'ttct.tlii itpir.sli. Irrtr<'agit cttsittttrit sl imltarte ltl scgm(lllt(' cu lungimc egalit (tl (cil,l rillirtului rlcpus tlt' rttr clcctrod (Iig- LI.23, or. Segmcntelc sc lmpart in.r:,;r fcl rcit schimbdrile dc elt:ctrt.rd la douil straturi suprapuse sit ntt st'

;,r', rl,rcir in ir< t'laqi plitn, ci cu un decalaj clc I0-15 mm (fig. II.2:1, b).

| ) | I1 22. Schema suddrii in trepteinverse:

()rdjnea de sudare a segmentelor;' (l'rectia de sudare a primului sirat;, (lirectia de sudare a celui d€-al

doilea strat.

f iS. 1I.23. Impartirea corectd a scgmcn-telor:

o - stratul al dollea se sudeaza dupi ter-minarea complet5 a prinului sl,rat; o - prl-nlul Fi al 2-lea strat se lealizeazl ln para-

lel.

La imbindrile mai groase de 15 mm cusiturile lungi se execute ,,in,.r,;r'add" sau,,in cocoage" $ig. IL24,a, b). Prin aceste metode, fiecarerrnrl clepus produce o preincilzire pentru rindul de suduri depus ulterior.

bAFie. Ir.24.

""n"-",,:;lo1t;"tlr).cascadd' (o) ei ln

s - grosimea componentelor care ae 3udeazl; .!l, - all-reclia de sudare la tlecare segment.

I'entru imbinirile in coif, iungi, se utilizeazi metodele indicatc qi

1,, rrtlrr imbinirile cap la cap (fig. U.25).Ord.inea d,e ereclt ie a cotdoanelor. Pentru reducerea tensiunilor pot

I r l,r( llte citeva recomandari cu caracter general:- asigurarea unei libertati cit mai mari de miqcare a elementelor

, ,r, formcazd ansamblul (fig. II.26);-- cuseturile care inchid un contur, flcindu-l rigid, trebuie s[ s0

, ,,, ( ut(' in ultimul rind (fig II.27);

...15 nn

tB

l-r5

- dilc.clia lrl carc st'(lel)un(' cordorlul dc sudurit sir fic dc la l)artcarigirlir a piesc.i catre partea liberi care sa permite contractia sudurii(fig. II.2B);

t0 4 8 2 t: t 7 3I5

t)'4'd' 2 6'It /'J 9'ti

c

llil:. ).1.25. Diferite scheme pentru rca-lizirrca prin sudare a cusiturilor de

colt:o - dc la ccntru spre capete; b - ln tr€pte

inversc;c-lnadluri.

rryry +{3.{....1...... HzH

P/dcd f 'l pldcd x 4 Plqca U

,# f; """""v"'" ha#Fic. II.28.Ilileclia desu(lare tncazul unei

lmbindrifoarte rlgi-

de:A-deaustn jos; E -de jos ln s'.rs.

trtr

ltit. 11.27. Oldinea de sudare a uneilirir)zi pentru asigurarea posibilitdtilor

de contraciie,

Fig. Il.2tj. Oldinea de sudare a unuiansamblu lormat din mai multe table.

-- in l)rimul rind sd se sudeze imbindrile care dau o contractie mairrir'{,, ( irl) ll <rap, gi ulterior cele de col!;

-- ilg('z lca fi sudarea nervurilor care meresc rigidizarea construc-(ir,i r;rr s0 fircir irr ultimul momcnt;

t'(i

0resi/

-- str stt (jvil(' ( oll( ('trtl ill ('il tllai lltlllt()r (of(loilll('(l('stt(llllii illll llll

.,ingttt' punct (fig. II.21))i

- - pcntru picsclc simetricc fa\A dc axa dc. simctrie' .crrsiiturilc sil s('

,l, r)ur1i alternativ, dc o p"tt""il ^Jl

olL a axr'i tlc simetrie' in vedcrt'e

,,Irilibririi clcformaliilr'r (fig II 30);

@r'r IL.l9. Metode de evitare a, co-ncentrd-

"' '""i "iulto. cordoane de sudurd lntr-unsingur Puncl

Fie. II.30. ExemPIe de eclrili-l)rare a detormatiilor: o -lilo lmbinare ln T: b - la ft)-cdrcarea unei sectiunl clrc(l-Iare (1 ...6 ordinea de depu-

nere).

- piesele asimetrice sA se asambleze cloui cite doui intrc cle' itr

.rsrr fr:l incit sE se obtinl o piesl simetricl' Ia care clrs6turile si se deprtttii

;ii:';;;tt;" ;;rte'si de'alta a axei de simetrie (fis' II 31);

_L=tr't2' trl ^l ,o' I r'

';l t;n'-7a;, n

x)I'Ld

OT'F

i r')Y--T: (,--

lrrr lt.tl. F\emplu de piese asime- Fig II32' Ordinea de^ sudare prin cnrc sr'

,,,,,. :,s.*Ll)late lntre ele pentru a po-aie evita aparilia fis 'ilor lA (usiturilc lrr' ' 'i;liiiili'i'pr;lJ ii-"t'i"a. I ru(c'

- pentru imbinirile la care rostul este simetric pe ambele fe{c' st't-

,l.rllir trebuie executate alternativ pe ambele fe!e' pentrtl echilibrarca dr'-

l,'r r nirliilor;irr primul rintil sc vor sncla sudurile care in condilii dc rigiditirtc

.r r.lt'rrrcnlLtltti sint mai ""t-t'it'itu

iu fi""u""' dupi care se executi rcstrrl

, ,,r'rloitttt'lor (fig. II.32);rt1

6reqil

ti26regil

-- p('ntru lrir.sr.l(, irsirn(,tt.i(.(r (fig. II.:l:j) s(. poat(l apli(,a melo(ln (l(,,folmrrlii irrvt'rsr..ll.r,comanditriL'

irllr. r'r'guli prin careI lr'lrr ric st'r fic astlol

a doua gi a treia mai pot fi cnulrtate sub ferpx 11111,isc; ar,1t1 ce ordinea depunerii cordoanelor de .,,,;,1,.,1alcas:i incit rigiditatea conrunrhri fo.m"t Oupa- iii_

"l

"li

I

l'.ll

ll"

si se mon-tendinta de

n', ---aH.--r @r------t-----t--] =ll_

Fig. IL33. Diferite exemple de predeformare.

t2

34

FiA. ll.3.l. Ordinea de sudare a unor contururi ln_

rl,rlr' ..,r.r-rr.rrs, r-r trcptat. Itl tig. II.34 sint indicate citeva exemple ale accs_l, I 11t:rrli.l'('ntlr r.{.(lrl((,I'ca tcnsiunilor se recomandd ca nervurilel( z| rr llllirnlll rnom(,nt. .Iotu$i, pentm otelurile ;;;" ;;;"

:)ll

I .rI|iir(', l)r'tttl rl .r 11'(lrlrl' r lt'f{'rmitI iilr" r'r' mullt(az'l '\i r'...1];llll. rlill l1r'r'

.rlr .rtttnci (ill(l sr'('x(\'rltit t'tttiii'tift'ric blrzi' Uttt'trri' itr ii(('l)rll t('drlct'lii

i,:i;';;ii;i";; s(' m()ntcazir ncrvt''i pt'ovizorii'

lllrcr'ri, p(r)trll criturcf,^ rlcirrmaliilor' sudar('a sc ('xo{rrti in disprr-

.,r;.1' riui(lc. Mctocla consla t;'fi";t;; in prealabil ] pi'5('lor in dispozi'

, 1,',,*ilii, . iil . ft *,.i" :j Tinru;"i:1l.fl $Lll;:i,,:11

,',,:lll;1"'; j' l;

i ;, Ii' lil:f '1"H'}]1ffi

,::"::^i:";;;;;;;;rir sudat tibcr', I'cnt.: i .nur.

I 1,,,i;; d"i;;iiit", unro-tt,it' impreuni cu d.I-sqYzitivr ll' sc srrr)rrn rrntrr

'' . ,,nent tcrmic de tf"r"n'ionut" ''Vt'toaa

s'aatii irr tlispozitivt' rigirl"

lr ',.,)aca crcqterea tti u"tttttti ''ilni'it-itut -

t"-an"nt"' putind conclt'tce .lir

r,,,.,,rrrea fisurilor, din calc ";;; "; aplice numai in cazul srtclirii rt''ot'

,, ;i ;^t" nu sint scnslbilc Ia fisurare'*;.;;;'*ructive' incd' i'.' staaiut d" f:t:"^lT":"ttebuic luate mrr

:l rlenttu acloptarea unor solutii constructive 'care si -aibi

in vedt'I'r'

., ..'' ii ia unor ten.iuni rema#;;':'*";;t ;i"' clupd. operalia cle sttdut'

i- nrimrr.l ,ind. treut ie i.rate mesuri perrtnr evitarea formelor cotr

, ,lt)"";;;';":";;ti" lu ' on""nttutea tensirrrtilor'

in zonele intrett' petii.. eiementelor 'sudate "tl^ft';t:llti in cL'11" trt -

rrtilizata metoda t"Ett" "io*"ntuh'ri' in aqa fel incit sd so elimirrc

r' ',,' 1cle carc ar putea """"i;;l ';;;;;;itati a"'tcnsiuni (fig lI 35)'

(oncenltulortde /enstunr

Ftrtr'' Catccl

Fig. II 3S lliferite lorne ale ncrlurilor pentl-u e!i-tarea concentratorilot de tensiuni'

La imbinirile cap la cap ale elementelor cu grosimi dilcritc' irr

i i,;,:i";;;i;i"i iui "nilo* -Ei p€,rtru ' ::1fl1i1i."", -"i ( on\ ('rtir-

r,,,., ., liniilor de fort6,." """o-"nia' tnducerea grosimii r'lomcttlrtltti miti

,,, ,', I;,ta'f" g""simea'elementului mai sublire'

lrlseneral,trebuieevitateunglrilrrileascutitc'salrscltimbitrilr', . , ,l.:;i;ii" ttie Ir'lol

'E;llu;ii; ;"nstitrrie amorsc rle {isrtri'

('rrrd sc trtilizea"a p'otif""i"ndiiio n' lt"oui"-ta s('r'[tr'ltrczc srrtltrti

I i ,,rir de racordare' a"ou"""'" 'iiJtii"itot"o -"tulttlui a fost constrmirlrt

,, . , . l)roccsrrl dc indoirc (fig II 37)

I'r fio. II 38 sint indicate o scric tl' s('lrltii r-ollstflrctiv(" cilrr'rrrl

,,', 1 ' ',,,1riarl',,v tta tonsitttrilr'r rlmirnclltr'5ll

I IH ll.:lri lfir ;t unci cuseturi pcn-tru r.\ ilirrr'.1 ulntlriurilor ascu(ite.

.--xT! .,,.,.y

|'.

l'lt| Il.:lll S('l

F-tu%--?i--JA

t*=lL____J

UWJGregrl

Fig. II.37. Amplasarea cuseturilorcind se utilizeazd elemente lndoite.

--f---r!_+l

/t(tw4(ld,ffi,

n

JL,.ffi

,4 -4a

w@1IEE

ffifia.-ril---l

:3liil1ternanente.

--v='aL, ,l;F

I

tLrl,"-,/ffi,

/t

,1: ==

/.'2-14./,/T=,/ ),nt\f"it tE(ffiNM

F1 ,,ctlYz

Ft-:>qjSorulii

@@

ffis,)lulii

M7V\l

N

EM

rr(il (.ollstructive pentru aeducerea tensiunilor

D. TIIAI'AMIiNTIT TF]IIMICI'ALE IMBINARILOB SUDATtr

22. CE SE INTELEGE PBIN TRATAMENT TERMIC

$I CUM SINT CLASIFICATE ACESTEA?

Tratamcntultermicreprezintiosuccesiunedcopera{iiconstitrtltlitli,,,,ilri.i-iT'.a"j"i, i" """aitii

Jeierminate, aplicate. in scopul oblincrii,'t.ii"i""ifl" coreipunzitoare unor anumite aiocialii de proprictali' plc

, .'rn 5i in scopul reducerii tensiunjlor remanente'''' Y't';;;;i st.uctu.itor sutiate se deosebesc trei fc'luri dc tratamorrt{'

r,'"-i""t iiui"-""ie termlce inainte de sudare' tratamente termi( c itr

ii'nfut-i"ai.ii $i lratame.nte.termice dupi sudare'Tlatamenteleterrnrcernaintedesudareseaplicdotelurilorcus('o.

,,,,r OJ'u'f"---]a""" ir., ,tu."" in care supotta cel mii bine opcra{ia dc stt-

ii'"' t,,r.-utirutea, detcnsionarea sau recristalizarea)'

'Iratamentele termice in timpul suddrii presupun preinc:rlzir('a' post-

incitlzirea Ei combinalia preincSlzire-postinc6lzire'Tratamente termice dupd sudare care se aplice pentru a inliiturit

,,fcctclc nedorite provocate de operalia de sudare'

23. TN CE SCOP SI CUM SE FACE PREINCALZIREAIN VEDEREA SUDARII?

Motivclo pentru care se aplicb preincdlzire^a' Preincdlzirea estc op('-

,.''i'',i,i'riuio.,licdreia pjesele care irmeaza a fi sudate se incdlzcsc lir rr

i;l'\l;J;tit ;.;;;';; ;;;;i;"" qi caritatea materiarelor' precum ;i dc

tl'rrr1x'r';rtttt;t ml'dittlui ambiant.l'rclttcilzirca are o serie de efecte binefecatoare in procesul clc str-

,l,rlr,, rlintrc care se amintesc:- rcducerea gocului termic;-r'r'cluccreavitezeiderdcireqievitareaprinaceastaaaparifit'i

rrrr',r' r',rnstituenli cu grad de plasticitate redusi.liminarea gazelor Ei ln primul rind a hidrogenului din sudrlrir;

t.tlttct'rea tensiunilor remanente carc apar in proccsltl tlt'.rr,lrtr.

Alttlertu temperatu'rii optime cstc hotdritoarc pcntrtt calitittca rltlot'

,,',l,i,,r,rli r;rrrtatc. o^acd se aleg te-pe,aturi prca inalte .aparc pcricolrrl

,rrp|rrirr|r"rlzi|ii metalului qi al cre$terii elcesjve a granrllallcl''li'tnl)('rirtrlra de prcincdlzire se stabilcqtt: irr fnnc{ie de proct'tlt'ttl

,1,. r,rtrlrrt't'i rl,' rigiclitatea constrllctiei, dc calitalca $i. Ar')simca malcrialrr-1,,, ,t,l ii',rli,,t,'lfl"mctr,'l clcctroziLrr,' prcctrm ;i dc tiptrl imbirlirii srtrlitlr"

0l

I)('rltrlr ir irl('1.r(' ia nrod (t)rospr-lrziitor tt.mp('r'atr'. tkr lrr.t,itcilzir.r,r, rrlilizcirzi'r rlilclitc mr.todc dc calt:ul. Majoritatca lor porncic clc la va_lrrirr.. c.rllorrrrlrri cchivalont. Valorilt' t.mpcrat.rii de prcirrcirlzirc sintirrdicirtc in ltirragrafele in care st' tratcazi sudarca difel,itclor materialcrrrr,lirli<r'.

(-';urtitatcl totale de cdldure (er.,) introdusi intr_o imbinare sudatir,(\ ( r)nrl)unc din cirldura provenitd din preincilzire (@o) qi din cildura pro_vt.rritii tlin srrdrrri (Q"), adici:

P"':Qo * 8".(;rosim('a clcmentului influenteaze direct viteza de rdcire, pentru

,rcllrrSi sur!ii cle cllcluri Ei indirect transformdrile structurale clin zonail f lr rr.rrl,atir tcrmic.l,l othtl cle. preincd.lzire. preincelzirea poate fi generald (se incdlzeste

r,rlrr':r;;;r prilsir) sarr locala (se incelze$te piesa in zoia imbindrii). In acist(lir rrrmi-r caz, incilzjrea se efectueazi pe o zonA egale cu de patru orilir!,.,irrrc,l clenrentnlui mai grcls care se iucleazir si clE minimum'100 mm,(l{.,' l)irllc 1i cle alta a axulni s^udurii. preinctlzirea se poute t."e cu npni|rl" ( rr..Ila('.ire simpld sau cu ftacari muttiple, sau cu Llemente electrice,rrr .pr. r(ii, imhise, plotejate de actiunea ini.emperiilor qi a vintului. Incdli/rr"il trcbuic si sc facd uniform pe intreaga suprafa{i a structurii, cll o,. ilr,zi de maximtrm 120.C/h. Teinpr:raturi preicrisd trebuie men!inutiirr lrrt timptrl strdirii.

21. CAti!] SIN'f PTiINCIPALF]LE TIPURIDE TRATAMENTE TERMICECARE SE APLICA DUPA SUDARE?

laccoacerea de detcnsionare constd in incdlzir.ea oielului la tempe_'irlr'ir (lc 550-650"C. Durata de mentinere la temperai'ra de incilz.irer;r'slirlrik'qite in fulc{ie de grosimea peretelui piesei $i este de 2_3 minl)r'rlr'rr liccare 1 mm grosime al peretelui, dar cel pulin 20-30 min. Rd-r'llr',r so facc. lent, odati cu cr,rptorul, pind la temperatura de 300"C, dupir',u l lrr< ilt,ir sc poate continua in aer linigtit (fig. II.Jg).

'l'rir,-irtrr('n tul termic are scopul de a reduce tensiunile provocate deIrr,IrrllriliIt. arrtcrioare (de exemplu, sudarea) f6ra a infllrenla in modr':,( rliirl proprictelile mecanice. Se realizeazi ti o creEtere a rezistenleiirrrpotlivir fcnomctrnlui de cr,roziune fisnranti sub tensiune.

llcv-cnirca irralti se aplicd oielurilor care au tendintrd la cdlire, dup6r,rrrl.rrr.. St. irltlir.t-r pcntru a indepirta strr-lcturile de cdlire, care apar inl rlocr.:,r r l r [. :rr rrlarr. spi pentnl e]iminarea tensiunilor remanente.

Norrnulizarca consti dintr-o incelzire in domeniul temperaturilorrlr. irrrsll'rrilizirlc urmati de o rdcire in aer liber. Se aplicA in scopul. derlrlr{irrr, o strLl( trrra find, uniformd, in toatd masa piesei. Aspectul varia_

I i'-l

ti('i t(,nlln't'rlrrlrlol rll ittcirlzirc ('stc itldi(rat in fig lI'II) '|'irrtItttI tlr'1ritrrl"

,1,. -,,r,i, l't'.lttlrrt bi lltosimr';t pt'retclui pit'st'i'" "'!,,'.,i],fir.,l,,rri im lrr r ritrit jr,'a struriturii m(,tirl()gralicc -ir rrIr'ltrtil.r rrr

,,,rrir imbinitrii iii l)rill accasta, lmbuniteiirea caracteristicilor mccutric' \it(.llnologi( (: alc mat('rialului respectiv.

\o,t,,ob,o,,

d

'l'r'i r lir m('ntul termic dupa,l, t. .rrlrrrr. irr timpul solicitdrii,,r. rrl ,.rrrlirlii t u preincdlzire.

Fig. II.39. Tratamentul termic de normalizare:

' - tphnpmlurrle la c!rc re :feclucaze n ''mali/,)rea ln funclie;" .";ii;;i;i;; ",tuo;

1r . r?ruruj: h _ rrp de d'asrama de in-' cSlzir€ $r racire'

Ii'ig. It.'10. Diagrama de incdlzire .si

r[aire la tratamentul termic de de-tensionare.

25. IN CE SITUATII APARE NECESITATEA EFECTUARII'TRATAMENTULUI TERMIC?

F

$

sudare este necesar atullci cind l:et'icoltrlconstructiei nu este inlaturat chiar 1i itt

lil;rlrilirca necesitatii aplicAriir rr rrr.rl, r;r'r.lot criterii:

tratamentului tcrmic se facc in lritzit

valoarca grosimii peretelui structuriiLrtr.ir rrl;r1(.rialultli care se sudeaze);

sudate (in funclie dt' r'irli-

sd atingA ln t.xPloir-considcrir cir rcspcr'1.i-

prrsitrilitatca ca peretele structurii sudateli r, r, lcml)crillrlri mai joasal decit cea la carc se

vrrl rrrrlcriirl sr. flagilizeazzi;{ iti

. - l.)t,si.l)ilitirt',.r ,,1)i''ili(,i (,or,oziLl'ii fir;rr'.tt, srrb t.rrsirr,<,, gctrcratilrl, rnlrlirrl tclrrrologir. (rrtr(ir)ut srrb pr.csirrnt.;

- natura mcdiului continut;

- condilie rezultate in urma operaliei de sr:dare.Criteriile de analizi a concliliilbr in care se aplice tratament termicsill sintctizate in tabelul II-6_

Tdbetul IL6(lrlicrll de anallzi a conditltlor ln core se lrpllcd trutamotrt termlc

Condiliile ln care !e apticn trrraDenrut lermic

Yaloarea gtusimii peretelui La olelurile carboo ti slab aliate se aplic{ pen_lru s>30 mr!. In general grosimea pereteluivariazd tn lunclie de calitatea metatului caresc sudeazd.

'l emperatura pe care o atingein exploatare

Pcntru s>30 mm, cu condilia ca materialelerrtllizat€ str tie garantate peniflt tcmpercturaminime pe care o poate atinAc strucLum su_dati in exploatare

l,osibilitatea aparitiei coroziuniifisurante sub tensiune

\_unui lD caz[l in care utilizatorul stabilesteqi mediul lchnologic depozitaL favorizeazjaparitia lenomcnului de coroziune fisuranttisub. tensiunc tindiferent de grosilne, percteluiSi d{ l.ctnpcrctura pe cnre tpoate ctinge lnexploatalc I

Natum mediului tchnologicdcpozitat

Dac{ utilizatorul slabile$te c6 mediul tcbnolo-gic depozit-at este lotal sau exptoziv (indifc_ront de grosimca peretclui ti de ternperaturape care o poate atinge in exploatare)

Dacd hotdrcste e-\ecutantul

26. CE CONDITII SPECIALE SE IMPUNIN cAzUL TRATAMENTULUI TEBMICAL STRUCTURILOR SUDATE?

'l'ratamentul termic se efectueaza dupi ce la piesa respectivd au fostr'\,'(utirtc toate sudurile, iar la controlul calitetii sudurilor nu au fostirlr.rrIificato defecte care depdgesc abaterile admisibile. La piesele tratatelr.r'rri(i se pot executa suduri noi, cu condilia repetarii tratamentuluil,,r'rrrit. Trr ('itzlrri justificrtc se poate admite

.

nerepetarea tratamentului(i I

t.t uri( , ( irrtl ttttttt;rt ttl itttIritritt iItIt 5i trtiit i t t t t ' i t

. l r t t t l l t t ilor ttoi :;ittl t lrlrt:;r"

r,'ltr, l,lrr,,l,,llii, itplirittlr r.vilitttltl-sc cr('illt'il (l(' t('llsilllli fr,tnrrltIttIt' iltt-

1,,,r t,rrrlr' 11 irl.rrrliIi;r I'l r ttctttt iLrl dl sttPt :rill< litlzit, .

' 'lrrrriirtr"rlt'i'x,'ttttitrclt 11,,1;1nl1111rtlrti tr'lltliL, su(ltltil(' lrll 1r('l)tlic rill-

l)||r,r, l| r]t! sollr.itirr.i impol.tant('r.ttm:tr fi, (l('Ox('ml)lll, itlcc|ttttcit tlt'1lt't'-rrlrrrrc lt itlt'itr rl icit.

lii ni,,j,,rit,rto;r c,azurjlor, trirtamentul tcrmic al stt'rtctttrilor sltdatr',,r.,,t|'crrtir rlrrpi lirt irca completi a acestora. l)entrtl unclc o{cluri foaltt',,r..:,ilril. lrr Iiirr'arc, tratamentul termic se.plici ir.rainte de rircirca

'it:-',..1 ir rl) tltnlx'rirtttllr tlr' llrcincitlzire.

2?. CAIiI' SINT PRINCIPALELE MODURI DE EFECTUAIiIIN'I'IIA'f AMTN'II'LOR TERMICEIN CAZUL SI'RUCTUBILOR SUDATE?

Irr lntrr'prindcri, tratamentul termic se efectueaze, in general, irr

. nploirr(' syx't iirlc. In cazul Llnor tratamente termice locale se aplica tncill-,.lrr.r l)r'ir) irttlttt'tic.

il, lrrrrticlc sc aplice mai multe variante de incdlzire'Itr rlrtzttl ttntti tratament termic local se utilizeaze:

Irrlirlzirt'a cu fldciri sau produse de ardere;

- irrt'itlzirca cu cnergie electrice.trrlirlzircu cu fllciri' Tratamentul cu flacerd se execute cu ajutorul

rrl.r rrTzllrrirrt' ('lr flacf,ra unica sau multipla.Irr r':rzrrl rt'< ipictililor cilindrici se monteaze cuptoare circulare pro-

llrrrr il rllrr trrlrlir ciptugiti cu cardmide refractare, montate in juntl cttsir-tllr'll ln IrrIr'| i()trrI r:trptorului se monteaza mai multe arzetoare'

I'r.rrl|tt tt'alame'ntuL termic integral, pe qantier se utilizcazti:irrliilzilca ctt flacere de gaz sau iichide combustibiie, produsl tlo

r r lr,', r I r )r' r I ir;1rt ts itt interiorul recipientului;itrr'.rlzirt';t totala a recipientului prin insuflarea unui medir't fi('r'

l,lr'1,, |,,rrlll'l rr(' tru, furnizat de un generator de construclie spctriltlit,r'r ,,ir,. 11rr),.1,' s;rrr lici.tidul combustibil sint arse total in prezeDtra rrrrrri

,rrrr.,.tr,r' rrlrrtrtrllrtl tlo ;tt'r.\l ,l.ilr';r plrrrttleu asigura o incAlzire mai uniformA ;i impicdic;"r

,rrtrl,rrr',r rl.rlolili tirl>ttrh.ri cdflacdra nu vine in contact dircct cu pcrcliir,,1t,l' rlrlri (fi11. I I.41).

lrrlrrlrllcrr lu ('ncrgic electrice. Inc6lzirea structurilor sudatc pcntrtlIr,rLrrrr|.rrI|. lr'r'rrrl(r' {rr onergie electrica se realizeazi in dortit fclrtri: r'tt

r. ..I',II rrt'. r'lr,r'ltirt tlin sirmi (constantan, nicheiine) trccutir prin l)lir('rr1t',,llrl,'i. rlirlurrl(', formind un fel de ,,saltele", care se aplice pe cllsi-trrii,jl in r,prr',,picri'tt ei (fig. II.42,a) sau cu rezistente din benzi de tabli',ltl ,,ir.lrrli i'1x,,i,rlc cu Ni -sau Cr-Ni, care, in general, se confeclioncazi'r

1,,, l,rirllr.r'r.(iiH. It.,l2,b) qi st: alimenteaze cu curent corltinuu sau altcr'-r r, r llr' 1110 I lz).

li r,.l'rrr.{ r (,l Ar ll 6l-t

Sc nrcrr!,iorr('rrzi1 t,ir lrr <,irzrrl ulr()r picso cueln(l r)r^sc-poiltc irplir.;r rrrr llrrxr,rlt.tr lrritrme, sr.rl,rtr: rlr. i cilzirr,, cu gaz(, $i elc(.tric.

-. Calculul rezistc.ntelor elcctrice din sirmd|irlzirc s;ru tratamente termice dc detensionare

con ligurali(, r'ornpliclrtil,aplicA proccdcc combi-

sau benzi, pentru prcilr -dupi sudare, are la baza

2 r74 3 4

FiC. II.41. Schema instalatiei automate pentru tratament termic in mediufierbinte at recipientelor bilindrict qi-"i""G-""ui;i; i. i*"tur a" "or,_strucfii-montaj qi reparalii In industria chi,nia-ai.E.ilR.i.C; ;GG;;,din Ministerul tndustriei Chimice:' ---'

I - corpul Eenerato.ului de mecliu flerbjnle;2 - camera splrata; J _ tub cle,la-'j1rd: { - palere tufbtonare: 5 ---con

de.acoio; o _-irl-p.-pi",if liiui.unta; z _.,.n_rrrtor aer prtmari 6 - venrjrator. aer secund;r; I :-lli;J.; ?1 "o,o,_r"tu

u".s(tunda!; t, - arzator: IAMC -.sratle. erect.o"rc! i,-ltori"aiit? JJrn"rroa, "orrt"or

qit'rrcglstrarea dtas.amelor de rratami:nt€ termrce; ri -_ -iin?uc-tl.ii" cromer_srumert,(ntru legalea termocuolelor tn sralla elecrrontci ir"i6-rta i?-:'"l,irlatja mec utulflerblnte neutru; l, _ benerator oe *iai" -ir":i#,j-ti..r]iil.

(i('rsitatea de curent admise pe mm2 de secliune, atit pentru cele dinr,ilrnii cit Ei pentru cele din benzi (rezistoare;, ca.e se admite a fi de.l ,4,/rnml $i cantitatea de citdtrr6 necesare i""aUi"ii "o-po.rentelor

respec_ti\{'la lcmperatura cerut5, care se stabilegte pu tiru- i"!ii .foute_Lenz, cu.r 1r rlor.rrl r.cla!iei

e:0,24 nlrt [cat],rtrrrlr' 0,2.1 r.eplezintd cantitatea de cdldurd, in calorii, produse de I W.sl.l o r rl).

. Ilczistuarcle se executa -din benzi buclate, cu grosimi standard deL,ir;.i1, .ll,ir li .l mm $i ldtimi de: 20; 17; f +; .".p""tilr'i 2,5 mm. La virfullillluci brrcle cste sudat un bolt in a"." "" -""t"rra o rondea de

rir;

4 -A

a

'l .l

0

I irl ll..l:1. Instalalie de incdlzire cu energie electricS:' ''r. r, zLsrcntd elecLri.A aUn sirma plasali ln lnele c'rnml'e'rr, r.,rIrn dr'r saitele; I - modurl cle aiFzare a rezlstentclor-sRl-

dctcnsloiarea tmblnerilor sudate cle condu'lclor i

urmeaza a ll tratata termici, - taltea <l(,, r'r! |ri. r'l.r:trlce Drlnse tn lnele ceram,.c; '! - clblu elecl'lc;" r,i,r at" vrtl- htnerEl6: 6 - strat de vati mlnl'ralll arlat,r,,',",'.' rusrrultl: D - dlametrul exlorior al .onduc!:ll

' rl - dlametrul lntcrlor sl conducl.l:ri , I r,.7rsrr:nrd ciectdce din benzl de olel cro'n-nlchel (rczls-r,,,'r', iat.r.'.rl6nrl. dubA sablon: I - reztsloare cu ttucle. dlnl,rr'ri rr?.jr) irNl rs/s; i - boltl u r{Yl? dln oL {2; 3 - suport-

hailrrrl dln Prolll U2d (OL3?).

+

rlr' (t,r'i|ll)i( ir sau s(' itsirzir ])(' ul) iin r (l(' ilsl)('st (l(, gr'(]sint(]il lll/lll:;it\t 2lll20 mm l)(.r1tru it fi izolilt cle( tric d(! compoDcl)ta (lc triltat t(,rmi(:.

l)imcnsiunilc ulrui rczistor sint: gr'osim(.a, l6!imca, lungimca ltenziiintr('(lolli:l brrclc ii lotalir rcspcctiv cca nccesilrii sir acoporc lungimca cor-rlorrrtltti.

(lrnform instruc{iunilor I.S.C.I.R. C4-73, distarlia inlre bollurilc re-zistonrlui ( trcbuie se fie astfel aleasd incit de o parte Ei de alta a axeir,rrrlrrlii, intervalul sd ajungd la o temperaturi egal6 cu cel putin juma-lrl{.ir l('mpcraturii de tratament gi se calculeaze cu formula

a:2,sy/Rs.irr lirlr. Jl este raza conductei gi s grosimea peretelui acesteia. Dimensiu-rrilo clt'mr:ntelor unui rezistor tip bande in funcfie de grosimea pereteluilorrrIrrcIci se arati in tabelul II.7.

Tabelul II.fIlllnenslunlle unui r€zlsaot tlp ba li ln futrclle ile gro6lmca peletelul conductel

Obrcrra/ic. Glosimea benzii rezistoruhri se alege conform grosimii staDdard 2,5: 3; 3,bii I lu'r'.

ln tabelul II.8 se indicd dimensiunile rezistoarelor in funclie de di,rnt'rrsiunile conductelor de sudat, ca surse energetice folosind redresorulllS,,\lt 1000 iii transformatorul TS1000 fabricate la Intreprinderea ,,Ele(.,I|otohrrica( din Bucureqti, dupi instrucliuni tehnologice pentru trata-rr(' t(. tormice I.T.15-T.T/1978 ale trustului de montaje pentru utilajeclrinricr' (T.M.U.Ch.B.) din Ministerul Construcliilor Industriale.

lichipamentul minim necesar executerii unui tratament termic trc-lrrric si'r cuprindi: sursa energetlce (redresor, transformator sau converti-zrrr'), rrr milivoltmetru, conducerea dirijati a incdlzirii, de preferat auto-rnirtii, sau manualA, un milivoltmetru tip FEA (Eo36a) cu 12 puncte de(,itilc iii inregistrare a diagramei, termocuple din cromel-alumel, rezisten-lll(' n('(('sarc, un tablou electric de alimentare de la re{ea qi distribu{ie larlzistori; cabluri de sudurd de 95 sau de 70 mm2; cabiu 2X1,5 mme pen-IIr l(.girr'(.a tcrmocuplelor la milivoitmetrul lnregistrator qi programator;|rrlrlrr Pontnr alimcntare de la tablou a aparatelor de misurd gi controlir,r r ll r'lr. rkr vatii.

Itr.zistor'ii se pot lega la sursa electricd pentrr.r tratament termic, inri('ric situ in paralel.

r;lt

ll lnrrnrhrnllr| thlonl.lor lnt'u

'.rrrno tncrfltlk o

ftrnrllo do dl t\lnhrnll.r{.droio rl lls^lll0l}0 {l

'Inl,.l t Il,\

ro|ldurlrl(,r rlo lrnllrrtranl lornrk,!rnrulor rlllorrrl 'l Slllllll

I

0il

Iru

'i1

Ia&

t{a

b

p

cJj

7,

&Iq

F

2-

E3

.:5

E9

t8d?ittti32

-!r.tE

!i'Ie

{2,

lr'l5ittiil6!:l8{ ittettliil11,t

tlnr ' I it

I I i '.11,

' llr

l0 :ll,

,,0 lll'

' llt

llt :,fi,

llt

t,

ti,

'l

1)

I:J

l0

ll

2

ll{ r

:tl

tt

rJ,4

l(,,2

r.r.4

1li

2t,,'r

4x7 bucle lnin seric

2 xg idem

2x12 bucle lnserie

2 x 10 ldem

1

16

8

8

8

4

1{i

ll

tl

IJ

4

(7 tl)x7 ln'cl(! ftr s{'ri{'

4 x 1l l(l"rr

(4-IDx12blrclc tn srli(r

(3-4)x r{}idc'n

2x11 ,,

2x22 bucl0ln soric

2X1lr id( '

1

2x28 butl(' irrseric

1

2 x 17 l)u(lel)afirlel

I

.t

4":l 1

;11

I

t.,:l I

I I

;

l

liI

21i,4

3052,8

:|3,6

5.t

?9,!

5'.t,lt

tii,)

1

1

22 bucle lnpalalel

4

44

4

.1

1

2x15 buclc iuparalel

:Jx11 idem

4

4

4

2

1

2x22 buclcin paralel

:.1 x 21.1 buclcfir prral{l

tl

4

iil l

I l.i'll,lr('ir iri iir'r'i{, (fiH. Il. ii;. .l,1 sr. f;r,,,rrlrd s| lt.illr.itzii (.r,,r(.r,IrIiI.'I.rt'l,,rtil \uu mai mullc irnbirri'rri (le dc(,laiii ,f,.,rn.ii.-,,, ",i*,,ii grosrmr.r.lc pr._r'('1('li marcii dc n litL(:l,jal.

. Leg.ar-ea irr paralcl a rczisLorilor ;c facc in cazul cind se €xccutiI r.;rt;rrcnt.l tcrmic . douir sarr mai multc i_Uirl"ii:ii'ii"metrc, gr.osinrirl('pcr'(,li 1i miirci r1e olcirrri diferite (fjg. U.a3, a.,)- --' ' .."'

Fig. IL43. Legarea rezistedielor la sursa electrice:'- tcgare tn serie, cu tp,n1 :1r_ lr_.h_J.; R,_ R,:it,_ttj b - lesare tn paralel, cu t -*L :t,t.ti+t"l-t,i i:i"_Rr=R.:,4ltr _ Btara,p de mAsuh.

:Ir. cUM SE MODIFICA PROPRIETATILE MECANICEIN UTI,MA TRATAMENTULUI TEiMIC?

l)rpir tratamcntele termice aplicate in mod lrecvent imbindrilor su_,l.rtr', \'irt.rit(, prrrprietatilor -".ur]"" """; "";;;;;;;; rezisten{a cusd_r .r'ir :,i i,(i srrb valorjle prevdzute l" p";;p""t ;;;i"ii-.r*ilrrr .lepus cu,.t(., rr'{,,lrl 'r'i.pccriv, in timD ce

"uto"ite p'.op.tlrii;il

";;; caracterizeazdi,l,r',ti, il;rtcir , r.csc. in general, rezistent. '.1.;;;;';; i:u"1iu"u dupA de-

i0

R,"\- Tr,

lr'r li,r,||r. r,r'rrrlr, rtt citt;t 50,/o iitt itt t:rzttl trot tttrtliz:'tt ii (ll ( irr'ir ll'o rl

Itrrr,,r ,l, ll'lrr'i0ttirtr', tr'zist(.ttlit l'(ll{ll' lf('l)till' l)(' lnilsllltl- ((' I ( ' I I I I ) t ' I I I I I I I i I

i;; ',;;,.,1)i;,. ;.,.i;.'r.iri r.itli,,.ri'r. Ar.st trrcrir lr.r'5rrir..vttl i. v('(l('r(' lir (irl

i','f,,i ,, ri',i,,'t,'i lnrlrirrirrii, silrl lil irh'gcr(';r. lllrlirlrrllli tl.';rtliros Ttr rirzttl

"tr'l'r,l,,r livr'rlc ttt :ilirltl Ilormillizirti' vlrk'rilt' indilirll in l)r(rsl)r'(lr' : i

i;i;,;,:'i;; ,,,'',i,t,'.,,"' rh' pt'r'i.r'littrt Irtt sc modilici rlttl:ii tt r rlmitl izaloit 1rt "rlrt,'rrlrri lltril. l'('lrtrrl il(('sto r'!r'lrtli, rrormalizirft'il prr'(lllrir,lltli rt'ptl'ziltl;r,' i,.1,,.,,,,,' ir I |lltilm('rltl lltli tcrmit illil,iul ln act'st cirz, llt"lrlt'mit sc lltttrt'trrrirl lx rlllt ctls?ltttrtr'

E. COROZIUNEA FISURANTAr{r-[t'il,;NSIUNE lN CAZUL oTELIIRILOR CARBON

sI SIIIB ALIATE

gO. (]I.; 1;S'I'I' COROZIUNEA FISURANTA SUB TENSIUNI]?

(rtr'rrlurcir fisttranti sub tensiune poate fi definit6- ca distrttgcrl'tt.rtrr ttliir',,r1,. r'ttr, :;tr protluce sub influenla comuni a meditrltri coroziv;ll' tlrrnllrrIllr (irl)licate 9i/sau reziduale)'

11,. ,j,,r r rrlrli'r'{ ci'acliunea de coroziune fisurat6 sub tcnsiune csto

rrr;rlln lr t,pr.r'ial dc hidiogenul care se elibereazi datoriti intcraclittnilll[r.lrrr llrrt , rt ltrrrliilc tehnologice.

lllrlrr4i|rrrtl ;rtomic, car-e se formeazd in zona de separare mctal-mo-rlirr r, 1,r,,,1,i1t,, r'str: in siare sdL difr-rzeze la temperatura camcrei prin otllI'rIrrIrr.rrIIIIr', ir(('st proces genereazd diminl-larea bntsci a rczist('rrt('i trl('-

' rl' r, r/l rlir'llrtll('rca fragili a unor elemente't,itrrtr.,. tl'r,r.iile mii importante carc explicir curoziuncA fisr[';rtrtrr

elrlr lr,r',lrrr!', rii!lt:t,,,,r'i., , olt'ctr-rrilor, defecte in metal, in carc hidrogetttll lrlrtttrit

'.1, 1 r , , , r r r r I r I r r it irr ttto)ccule, cu atingerea unor presiuni critict', trtt lirttttirtl'rlr. f l',rrt l,

llrlr':j|'rirt(':l cnergiei sistemului, ceea ce favorizeazit ftltlnatt'lt rii

t,r,'t' ri..rr r'.r lisrtlilor;rlr';orlt{iir liidrogenului la suprafelele metalttlrti, rt'drtcr' locltl lr'

r r, rl r ,,, ' .lrrirr, rlintl riaqtere unor iisuri; hidr<lgt'ntll paltrrrrr(l(' rirpi(l i '

l-L 'rrir '.i r.rlr( r' ir r'ontinuare rezistenta in virfttl listtriit i l,. rrr;,1 lttnrtscLtte medii care favorizeazd coLclzittttt'a sttll tt'nsiuttt'

r,,r r',',lrl, r'.rt'r' ,rrtrtin NOJ , OH..l COr, NH" 5i IIrS rrrnr''ll', rrltrr irpirriliit fenomenulrri la ct'rozjttnc fisrlrlrnl;'r srtll tctlsiltttc:rlltl

r r., r'..rr,. rrr'trt;-rtolrrt:le conditii:.r r:r'r'ptibilitalca matcrialului metalic la accst f('nomcrl :

l, rtsitittt'a mcr:unici aplicate pe suprilfatir dc lltcrtt lt llilsci ttlr

7l

ittil{.lll, l)r,i ;lrl(.lrl r.()t1rzi\,,- llrrrlirr(;r l;r slrr,llrilizar.r. ;r m(,ljrlllrri (..r 1t.1tal.r. ;r trllri l)t1x.(,st,.lrrr'rtrrgic (;r., tr(,irt(, inflrr.'l:r .str.ctura l;.i;i,;;r;;;;;; ..cl(, orc.rri,, irf(' lir star. dc livrarc nrr .prczinti sryrs itrlt italiii.i".o.,,, i,, n" fisr....nti,,r r tr I c'nsi urr,, por (leveni

"o"rttit" in p.o"";;i';ii;"i;;,.;:i.".

30. CIJ ELEMENTE INFLUENTEAZA FtrNOMENULI)F] COROZIUNE FISURANTA SUB TENSIUNE?

AsLrptil ctrroziLurji fisurantc sub tensiune au influen{d urmdtoarele'| l('rr'rtc: < rmpozilia mediului depozitatl

""""*i*ti"'"i"-enteror cliu'i-t,ri,r'('; p'csirr.r'rl inreriuara: .var,area ien.iuniio"''-."iiinente; varoarea,.ft'rturilor.unitare_; pll-r.rl ,ofutiet; compozlG;;;-t"# metalelor utili_z;rtc.(mctalul de bazii qi metaiul imbindrii); J""p.l"latif" mecanice at.rnutirlclori slrr rctura metaloqraf icd, respecti v'd ;;it;ie-a;* O'eiectete d in im_l)inarcn sudati; cxistcn{a cincentratorilor O* tnn.irn?; }radnl de ecrui_:,irr(,; tratam-cntul termic; forma imbinlrii; t"_p""ulii.". Oe exploaia.e;r;t;u't,ir suprafe{ei etc.|tfluenta elementclor de aliere.trebuie privitd diferit, in func{ic clestrrr(.tLrra mL'taloarafica care rezulti- in ""-u i"ui"-""l"lui termic, sau a

1]i.::l-,1;lilt"l tehnologice-care a" tu Ui"a'1"1""1i"""""" a"'taaur6. In modr{'r'rrrirl, pentru un o{el livrat cu un anumit tratimeni-termic, creqte.uirrrrr{irrrrtului dc carbon gi a unor elemente a" "ff""",'pf"a'fa anllmite va_I"r'i,. .rrc un cfect favorabil asupra rezistenl"l t" oo"uji.,n"u fisurantd subll't)siult('.

, ..Dacd olclul ru'meazi a fi.sudat, cre$terea con{inutului de elemer)terlc ;rlierr: arc Lrn cfect nefavorabil, J"t*itii.pi"ri,i'"aln" p"o"u.rt a" ..,_rlirlr' st: formeazf, strr-lcturi rragile careia "iid"j-i".- i"r"rizeaze creqte-

'r.rr sr.'sibilit6!ii la coroziune fiiur-anti.rt t"nri.,n".

'S_J

"o,r.,u,ut "A """._Ir.r1 ;r , ,,rrlirutrlLri de Mo. Mn 9i Ni micaor** ,")rit""il" il'}li,i"*.t,,r.rlirr rt. tLS rrmcd. Continutui a" lli-riliilri"i)a'lr'irLlr. rrA.. l,'rrrgi)izarca ;i fisurarea. datoritd hiclrogenuiui sint cu atit mai accen_l,r;rl, ,,r (ij.strucrura otelului estc mai putin,tuUid Oin'p,,n"t clc r.cdcrel' r r,,,,Jin;rrni{ . C,'l mai uzui.t cliLeriu d"' , ';;";;;;;"-.iul"u

.r" r,. lr] jLrLilllrnrrrlinamic a structurii este cluritatea.S,

. r r.,rrsidclr'r ( i ololul sau imbilare.r srrdatArr,'Ir, trlli (t(. (orr)ziuno fisurantd Sub tcnsiunc rlacarr.l(. ( irrir( tcristice unei imbinAri sudate,

"; ;;;I r.,;ilizrrrt.a gi furmarea Jisurilor apar fic Iarr'rr,,:', l' li ,,, ((,ntriri puternice de teniiuni. fjo(l,. r'.,tr',,Jr(.ll iil ,.rjll,.(, trafi slabc cle tensiuni.

nu sint sens.ib.ile Ia fe-duritatea, in toate zo-mai mare de 22 HI-\C.concentratii scdzute dcla coDcentratii r'idicatc

, .lrr lrnbirr;r.rilc srrdalc, clc reguld, fisrrrilc aprr irr z,rrra rlr. influentirL' jl'.1:..i: .il]llfr'"1n.

protcsttL de srrrlare "e fo,tnoi'6

"i.r"t,'ri ':,,.#;iil;i;:

r,r , r)r.r,z Itc t trsrtrantA sLlb tensiune. Fisr-rrile sint dispusc atit pu""tot "ii:.'i pllPt'ntli< rrlirl cu axa cusetLlru.

i:l

( )lr'llll il(, r:rr n'zistr.rr{ir nliri mirr(] sillt miri scrrsibilc lu It.rromt:rrrrl rl(', !,r.I,r|||r(, fisrrlirrrtir r;rrb tensittrrt'.

l,rr |orrtr:rrtrafii mari dc II"S, vitcza dc fisurarc $i propagarc a lis -rllr,r r ,:,1 r. fo;rltt'r';tpidi.

:II. (.AIiIi SIN'I'MASUI'ILE PRIN CARE SE RBDUCI'SI'NSIIIILIT'A'I'!]A LA COROZIUNE FISURANTAri(Ilt't'ltNsIUNE?

lrr plirrcipirr, sc arc,in vederc exc.cutarea ullimului stral de srtdttlir'ltrr ,,.1 prrlirr trci rindttri, Se srrdeazi intii rindurile care vin in contirct (llrrr' l.rlrrl rlc llrrzi-r. Al trcilca rincl se execute pe centru, avincl scoprrl sli tlrrl',,. l' r'rri, r'irrclurilc carc au venit in contact cu metalul dc bazi iii rt's-1r"llrlll zortr rlc influente termice. Sudurile se executd in rinduli lili-1,,lltl,,. llnnririndu-sc efectuarea unui tratament termic al straturilol tlct,r'' ,rrlr.r'i{)r'. Materialul depus trebuie si aibi o rezisten{d cit mai al)rr) 't,l.,l.' ,1,, , r'ir ir mctalului de bazi. Continutul de Ni in metalul dcyrrrr slllrrll,,,izir lir tnirx. 10 . Preincdlzirea metalului de bazi in veclclcl srrrli-rlii',r, rrr r,fr'( I frrvorabil asupra reducerii sensibilitSlii la f,isurarc. Sc- rt.to-rrr,'r',1.r r.rilirlr,;r proceselor tehnologice prin care se prodnce ecrLrisrrrr.ir

r1,r . rllll llI'l'r',.lrrri0 cft'ctuat un.control riguros pentru eliminarea defectclor rlin

r1,l,rr,r r;i irr spccial a celor de suprafaiA. Utilizarea unei artr.rmito or(lini,1, ',rrrl,rr,, r'rrlc sir asigure realizarea unei structuri cu tensiuni cit mai rc-,ll , . r",l,.o ;rloblcmh de importanta deosebitd.

I I rr,l,,{li'r importantd pentru reducerea sensibilitdlii la Jisurarc cstc'r;,11, rrr,,r rlllli lrirtament termic de detensionare. Fcnomenul nu cstc (x)m1,1.1 .llrrrirrrrt, irvindu-se in vedere ce poate aparea qi in situatia unor corl-,r' tr,r{ri lirllcirtc de elemente deunetoare $i conccntriri rcdusc dt'tcnsi-,rri Ir .rr r':il (;rz, pentru olelurile carbon gi slab aliate, sc recomandd caIrirI.rrrrlrrIrrI sii sr. efectueze ta 600*620'C. In cazul in care, in proccsrrl,1, ,ril,rlr,, ;1rr irllirrrt structuri fragile, tratamentul in acest interval cL'r,lrI.r',rIrrli iu(, l,;i Lirl efect de revenire, in urma cdmia structurilc fr;r-1tl, rl.rirr nriri plastice, redncindu-se in acelagi timp qi duritatca zortciir ltl'.rL1,rl( l('rmic. Trebltie avut in vedere ci la aceste tempcratul'i irrl'l r . r,jrlrtirr{' rcclrrcere a proprietdtilor mecanice.

II. SUDAIiEA LA TEMPERATURI JOASE

:I]. IN CI' CONDI'I'II ST' IjXECUTA SUDAREAI.A 'f I|MPT,NA'I'UIiI JOASE?

l'. rrln'rjrlurir mcrlirrlrri amltiant are o influen{i mare asupra pr(,pri(,-l,'lil,,r' lrl)initrii su(lit[(', in spccial atrrnci cind se sudeazir oJeluri r:arc so

73

'l'rebuic lirr:rrtir distin( lie intro t{'mp(!r'ittlrrir mcdirrltri irmbiant gi tcm-p.r'rrtura picsci carc sc srrdclzir. DatoritA mAsrrrilor tchnologicc, tempera-Irrla piosci poatr: fi diferiti de temperatura mediului ambiant.

'fompcratrn'a pieselor carc se sucleaz;i influenJeazd, in primul rind,l)rrx ('s('lc mctah,lrliicc care au loc in proccsui de sudarc. Tempcratura mc-rlirrlrri irmlriirnt ale cfccte, in primul rind, asupra clamenilor qi asupra echi-yrrrrnlntt'lol dc sudare.

Attrnci cind se sudeazi ln aer liber, trebuie avut in vedere gi altil.ri l(,ri cum ar fi vintul ti ploaia, care pot interveni qi atunci cind tem-lr{,rirlrrrit acr'ului nu este scdzuta.

lnflucnfa temperaturii piesei care se sudeaza. Atunci cind tempera-lrrlrr pir,st'i cste joasa, viteza de rdcire a imbindrii se mdreqte $i, ca ur-lr'rrr!, s(, milregte $i tendinla de formare a unor structuri fragile.

liir(ir'('ir rapi(lzi a metalului cusaturii determine ca gazele qi particu-lr'lr,rrr.mt'lalice sir nu poati fi evacuate din cllsetura. Ele rdmin incluserrr crrsiilruir, sub formd de incluziuni gazoase sau inchrziuni nemetalice.l'ot (lin (auza rircilii rapide scade patrunderea, plitind apirea nepitrlln-

r loli la ridicin r-r.

Influen{a negative a temperatlrrii scezute asupra proprietetilor im-lrirrir|llor sr-ldale este cu atit mai mare cu cit este mai mare grosime; me-l;rlului care sc sudeazir Si, prin urmare, cu cit sint mai mari tensiunile le-Dtir nonte.

trnflucn{a t('mpcraturii mcdiului ambiant. Tomperatura mediului an1-i)i;Urt irrc o influcntir deoscbitA asrrpra sudorilor. Ciind tcmpcratura scade, rlr minrrs l-)'C, (lcxlolitirtca dcgetclor qi for.la miinilor. sr,tdorilor scad. Carlnrlrc, apar dilit:Lrltirti la aplinclc'rr.a arcuhti clcctric fi la meniinerea, ,ir st-ntd .r regimullli cle sudare.

Echipamentele electrice de sudare sint afectate de frig, mai ales lalrolrrilr:. I)irlile electrice nu sint afectate de frigul rrscat. ln schimb. umi-( I il irt('it ('stc periculoasd.

Matcrialele cle adaos trcbr,rie ferite mai ales de umezeali, care pr(),voi(ir rrn cxces de hidrogen cu efecte negative asupra calitatii sudurii.

'l'(.mperatura minimd la care se mai poatc suda. Prescripiiile cu pri-\ irr. lir tcmpcratura minimd a mediului ambiant la care se poate suda',irrt foartc divcrse.

[,ir tcmperaturi mai joase de plus 5'C se poate suda numai daci seirrr rn.isrrri carc reduc influenta negativd a temperaturii scezute.

llna din mdsurilc principale care reduce influen{a negati\'5 a tempe-lirlrrrii scarzute o constituie preincdlzirea.

I '('r'r tl.tl sudarea la temperaturi scazute este de o mare importante,'l;rlrorrrlcrr rrnei tehnologii astfel intocmite incit aplicarea ei si reduci larrrrrrirrrrrnr tcnsiunile remanente. In acest scop estc neccsar ca:

rrrrmirnrl sudurilor provizorii, de prindere, sA fie mjnim, folosinCt,, nlln ;r.i:rnrl)lirrc dispozitive care sd permiti o contractic libnr,i:

volrrrrtul mctalului de aclaos si fic r€dus la minimrrm;' orrlincl clt' sudare se pcrmjti posibilititi .l(' (l(.lornt.u.. cit mai

rrlrti;'i1

()r'(lin('it (ll irg('zitl(' ,r lirrtlttl'iIrl tll'stttlttti't sii ltr;i1;rttl o tttilizlrtt, rr ll'.ll jll(li( i(,ilriil il (iil(ltlrii (rill(lar('a ltt Ias<:adf,, ln.o<rr;r1ir ctc');

-.- s;'r sc utilizt'zc r('gilnllri calc sd asigltrc tt ctrttgit' litriat'ir mlrirr. r,., llr i;(t,pul rcdtrccrii vit('z(]i d(' recire; sint irldica(ii t'Lt privirc la Ltt'

r,,,,l,,,,rtrr r.cgLrlir 1l|acticir: p('rrtru temperatrrr'i mai s(riizulo de plus 20'(l, ',,'r';1i;r linitriii trcbrtic si ircascti ctl circa B0 i:r'trtrLt Iit'r'arc' 10'C stit-,1, r,. .r l ctn p(fri rttlri i mcdirrlui ambiant;

rlispozitivele de asamblare sd Jie astJel coDcepute incit si sc t'vil('1, r,rl, r'r,1 llrt pe piesi prin stlduri provizorii;

- sir fie evitate trecerile bruqte de la cusiturii la metalLrl de bazir:sir ntt se intrerupd sudarea unui cordon ilainlc cte umplcrcit conr-

I,l, ri,r rostl lhli;:;ir llLl se lase cratere ncr,lmplute;sit se usuce materialele de adaos inainte de utilizarc,olcctrozii invelili sau fluxul sa aibe la utilizare o temp(rrirttrrit

,1, r',;r {i{)"C;r^n procesul de asamblare $i sudare trebuie se se evite aplicar('ir

,', ,,r lr ) \:itrlri puternice.l'r'rrtru evitarea structurilor fragile este foarte importantit vilcz;r

,1, r,rr ire dupe terminarea operatiei de sudare. In acest scop imbinitrt'lt rrtr

,l,,r.r 1r'( l)uie acoperiti cu azbest sau vate minerale.I'r'rrtrtt peiioadele cu temperaturi scdzute este necesar sd se rrl I

,,,,,, ., ,'xigenla controllllui. Este recomandabil siL se creasci procclltLrl rlirrlrrrrt,irrrcir cordoanelor de suduri controlate cu radiatii penetrante.

Srrrlirrca in aer liber este admisa numai cu condi-tia ca locnl dc t'rt', rr1i, ,,.r fie protejat contra acliunli directe a precipitaliilor atmoslcritl1i .r r irrlrrlui. Se iecomandi ca sudarea sA se face in cabine mobilc irr-, r!'rll

lirrrlorii trebuie sa fie corcspunzitor echipali, in aia fel ir.lcit Irigrrl.,r rr r lc scaclS capacitatea de lucru. Avind in vedere cit itr ilscme'llca <rrtr',lrtrr rll lrrclru sudorul obose$te mai repede, in imcdiata apropicrc a locttI rr ,i, lrr' nr trebuie prevdzute spatii de odihnd incilzitc.

lil

ECHIPAMENTE DE SUDARE

33. CUM SE CLASIFICA $I CAEE SINT CARACTERISTICILDPIIINCIPALE ALE ECHIPAMENTELOR DE SUDAEESI CUM SE REGLEAZA LUNGIMEA ARCULUI ELECTRICI)F] SIIDATiE?

lJtilajele, respectiv sursele derrr;ri lnltltc criterii:

curent pentru sudare se clasifice dupe

- clupd Jelul curentului electric, in sursc de curent alternativ $i. rr.r;r' dc crlrcnt continuu;. -- chtlt(t proccd,eele d,e sudarc, il Lrtilaje pcnlru sudare manuali, uti_l;r.ir'p.nt^r srrclrrrc in mcclirr de gari ptotecioa'.e.il oi*ila nefuzibil sau

f rrzibit, rrtilaje pcntru sudarc "uir

ftrx, "tit"j" ;";;J;;;are cu hidrogeni rl( )ltl i( ('tc.:

-, d.up_d Jorma saVacteristicilor erterne, care reprezintd variatia, rr'{'.t.l.i de sudare in functie_de tensiunea '"r"".t"i"i-"f""i"i" ;;':;,;;,;rrirlcrizcazi proprietdtile surselor de curent de suda""-

-

Cirr;rclolisticilc externe ale surselor sint de mai multe forme, dupd, rrll rrtilirjclt' irrr o anllmitd destinalie (fig. UI.l, o).

. Astfcl, mrr;inile cu caracteristicd coboritoare (I) se folosesc )a su_rlrrr.r.;r m:rnrrrlir r:rr electrozi inveliti $i suU "trui au itJxi iallnile cu carac_l, 'ri:;tr'(.ir. rigidi (Z) se folosesc pentru sudarea in meAiu ae COr; cgle cu

: ':i,,,]il i:ll:.1 ll"fi]:i* (J) p€ntru sudarea aluminiului cu proceaeur Mrc;, "r, , u |irr;r(1{.rrslicA coboril oare.. a lungitd- (4) se folosesc pentru proce_rI r'k' rni11111;1]g cu electrozi invelili, suE flr;'$ii;;;;;'protectoare, iar' r.l, r'r1 r;q1.;11 1q,1;\tici brusc cdzdtoare fSt u"inA

-.u.lniJio"1r. r.r,rs.s, ",i ;i,i; ;;;;;r" r;- "pil"*" ;;;:"d".;ii;i !#Proape

constant'

lrr. r'onscci nlir, _Ia alegerea unei surse corespunz5toare pentru aplica_r',.;r llrrrri lrr.orrtlort rie sudare anume se va tine seama neapArat de efectul' r.r' r,.r.isli, ii r.xl(..rn(,gi dupd accea de ahi paramolri. - -"'

,() ltrolt|crnd inlportentd la sudarca cu toatc srlrsele $i procedeele esret, ttlrtntt ltntltitttii <rr.e11l11i clectric d? srrr.lcrc pc pi.."rr"fai.feqr"i"; i p.u_r irrrlrri lr.lrnologic rlc sudare.

iti

l,iIitt(litt.r'il ttlitttttrrlii ctt pt'xttlr.ttl l)rill l(rl)ir(' r'Ir"I IIit I'i t tt clr" ltrrzlr,'\,lrtr llrttlt('il. rlt, r,l.,i,r'i, :,it|sl'lc rlt' r;tttlittc itlt ( ilril( [('listi( i t'xlt'lll(',,,i,,,':ili,'i,:, t.grirrt'a lrrrrgimii arlttltti rlc stttlrtrt: st' fir(o d('(irl-r'o stttltrr' itr

iir,, ,l ,l,..ti,L ,il: lrrrgi; <irr cit crrr.actcristi(:ir (,stc mai trollt:ritoltrt', r:tt ;ttit

",,r'r;i iit,,i rni"i ,.ru.ioliitc dt'cttrt:nt itr arc lit schimbarea ltrngimii arctrltti

;i ;'; iii ";,

li mai rrqoarir mcniincrca corlstantir a arcului de citre sud.r''

,,,,,,, ,,, ,u' l)r)ate vcdca in fig. III.l,b.

llr lll.l. Caractcristici ale',llrsr'l{)r d(j suCarc:

,' ,,'r,r' !r'rlsrici cx[erne princt_,,,r, ,,r, surstlor dc curcnt;

2-riqidA;3-4 - coboritoare

,i ,,,, rr.,. :' - l),usc coboritoare:

\aB

:F{

l,i(. III.1,b - Reglarea lungimii.Itului Ia sudarea manuale cu

Fig. III.1,c - Autoreglarea ar-cului eleclric:

electrozi inveliii: I - caracteristica alculul stabtl; 2 -r -- caracteristica statici a arculul caraclerlstjca arcului-alungit; I - ca-i",,r; z- -l

-

", iil-Gi Isttca stattca a-lij racr'rlstlca tln cobor " e (a surscr) i

I - caraclerrsttca ewlFr_ 'lr - caracterlslica riBidA (a surs'rr:,,ll ':.,;;,;"1i;.; .'ii.ii.i ,iii-";i,lii; rII - caracteristrca urcarorre {x sur,, -iiitfi'itr." ;xterna brusc co: seir'r',rrt()dre a sursei de curent: ar, Ai'

?lr - Duncte cte Iuncltonare stabiill'

l)i( i-l se sudeaza cu o surse de curent cu caracteristica externl cobo-

, rt , ,i. ({.rlr})a 1). arcul electric de slrdale va functiona cu o tellsitlllc $i tlrl' ';;.;'i 1,,;,::;r'firJir. rn'n",ului A, sau A. clintrc caracterislicit slirti(i-t

, ,r'( Illri r;i <'aractcristica externa; surseil arcul mai lung (tLrrba l) va

,,,i,. ,,, ,,i,,,,t,,t 4, cu u, $i Ir, iar rrn arc mai scurt (curba z) \a ir.Ll' i.'

,,,;;' ,,1 l- ,:','U"-ii i a-tinr, "ind

sudorttl vu men!ine irrcrll irrtrc lrrrlli-

i7

rrtil(, l, fi /,, lir sr.ut l;1r,r,;r ;1,(,t.tlui s(, v;r rrrir,r;1r.it Icrr:Iitttrr,;r ll vit (.t.{.lt(:' rr|r'ntrrl, i;rt rrr lrrrr;;rr'r'.r.rrr'rrrj ,'ir ,'r'r.;tr. t|rr:;irrrLe'rr';i u,, *,..,,r,,,, r.',f(,ntlrl.. Itr t:rztrl t irrrl p;url;r r,;rllr lr.r.isticii

"rt,,rn. i, *,i'a*,,i eslc bnlsi. (,,1)o-litoarc (rurba.l1) ar.ctrrilc dc lungime f, lii f, v,".r.J,,, ii pr-rnctcle,4i, r.r,s_lx'ctiv ,4". ln ac,r'st caz sc .cons-tati ci varfu,triitc i"rrl",rii (I/i_U,,) .li ,,ler..r(.nt.l.i dc' sudarc (1i_l,r) sinl mai mici 'Jo.iiln -"urut precedcrrt. ln

' r r r r r ; r ' r ' i r r L ri , s. p'arc afirma cd irrc,r crectric du ,.;;u;; este cu atit mal:,rirl)il (n (it panta caracteristicii ,,xf.e.ne'l-"u.sei "li" _ri coboritoare.1.., :rrl,rrca cu proccdee mec.nizate, .o

-.i._l-]"t""t,^ ,,zi fttz..ltile,lt'iirr(..r irr.crlrri clcctric de sudare.* poitn- ""gi; in aoua fet,,r::-unuilr;rziutlrr sc pc principiur aut()regrdrii orcirz;, me'ntinind constante vitezari. r.rvans a^sirmei qi at doilea bazindu_se p" ;.i;;;;;';"riatiei artificialeir vitczt.i sirmci in functie oe tungrmea (tensiunea) arcului,

, I)crrr. ;r.inrelcgc rcglar"a ";.;l;i d;;1; :;"lr'a ".,

.".,.,o ."^"._,r,\'!, q(, \',,r flnitllza mai ios Drincipiile pe carg s^ barcard urrto"egl;;"; ";_lir'jrrli rr lrlr.rrltri dr, sudare '

Ar rtor'.lrrilrc. arcurui de s.dare se obline cind se sudeazi cu surse(,irrc itu caractcristica externd coboritoare, ;igid6 s;[ urcatou.", "o.rditi"',1)timii fiird ,rfcritd de srrrse-.u caracterisriA urcatoare. t" f:j. iff f ,'.I,;(. cxplicd acest fenomen. asttel, dupa cum-.* ,.ailii"i inainte, arcul.lr:ctlic folosit la sudare cu procecled -""uniruiu,

'Jr?rmA electrod {uzi_lril;i, arc, de obicei, o caracteristica

"t^fica urcll,jaiJ f,i"Ua f Oin tig.,"a;,(.r urr..rnrrmit punct de funcfionare ,stabilA (Ao). Ou"u-jin anumite mo-riv(. ({l,.,ivclirri ah. c,,mnn,renrelo. d" sudo;;;'; illa'i""" "ap,,t'i .1. ,u_(tirr, ,.rc.) ;rrcrrl cleclric i"

"l ung"qtn

-1"u-.ii*)i p;;";fiiic trrnclionarc serlr'1,l,irslaz.i lrrusg (fig. lILt..c). -La sltrse cu caracrcristjca Iirr coboritoare(, rrrl)ir /) rr,rrr punca va fi Ai; t, "".* "" ""in"l*i"ti#'iigioa (curba /1)noul punct vtt fi A17, iar la surs_e cu caracteristicd Lrlcatoare (curba /1,1)r,'rrl punct de fun-clionare al arcului va fi Ai,,.. r.. ( onsecrnla, rn mome.ntur cre$terii lungimii arcurui ercctric de su_.J,rr(,, ilrtct)sitatea curentului in arc va scdde"a in toate-cete trei cazuri(i arir(.tcristice ugor coboritoare, Tigide $i "."aiou."i, p*"rOucind scdderea\jr,.rci (l(' tol)irc a arcului si tendiri{a d.j "";i;b;il;;.lrirta 1u,,to."glu."; ,.r lrrrrginrii arcului. Scdderea cea mai puternici

^ irrt"".itatii curentului" rrrirnif,'sti in cazul srrrselor cu caracteristici urcdtoare (de ja 10 .la 1tlr,,r ,illr.,.j,2 i rtoreg]area va fi (.ea mai rapidd. In "irui-irr""to. "u "u."",j1,.r.i.irici I igide autoreglarea este suficieJde ;;;iil, ;;;._ caz curentul,r'rrrlr'.d,.

Itr I.o Ia 1.11, a-utoreglarea cea mai lentd avi;d Io; in cazul surse_t,'r' {u (;rrirct('ristici usor coboritoare, tu "u"u "r.Lniut-"scade numai deLr I, l;t 11.

lrr,rrr,,d^5rirnj161, prinlr-un p-roces invers,- autoreglarea lungimii arcu_tr. r'" t,'(. cind, din motir.ole ardtate, se produce o i"u.iu." bruscd a ar_, rrlrri. r .irc(,st caz, curentul creqte bnrsc S'i p;t" ;il;;;'iitezei de topire;r r,ilrrrci Irrngimt'a arcului revine la lraloa.e. ,rormala a arcufui stabit.n r r l( )r'('rilarr:a arcului electric se forosegte i" -oa-ouo.uuit ra sudareair nrr.rlirr rlc gazc protectoare $i scmiautomlta ,"U-- il.,r., irocedee la caret|.rr';itr-rrilc rk' crrrcnt in arc sint tresn,r ac -rn".i!*i..i

T ou1rr," un o""'llrlril i r o Vil( rir (.('nstanti lr sirmCi.'iil

l.rr rr|r,r;t si:ltctn tl,' rl'|lilri' il:ttr'rtlrri' rltr trrl ittt1IrIItitttI t_l rrlc lrrrlgi-rrr,.,r lrll't;i rt sit'rnci t'lt'r'trotl, (loo;trtrt' il(r'ilstil ill fh lcn l,t'itzi s t I t I I i I i I i t t t' ; r

r|l'r rrlrri qi irrt('trsitill('il ttoctjsittl't , "al11'llltlltti

cll' sttdartl'''' ii,ii,t',""u irrtificirrlir a arctrlrri electric dc srtdarc sc realizcazi prirr

vrUlr\i;r vitczci dc inilintarc a sirmci propor{ional cu tcnsiunca arcllltli'r , , , :

' , 1 i

' , i , , , I (\)rlstante lungimea arct'tlui, ceea-ce princip-ial seamini ctt mo-

,1,,t ,'1,. .,,llur. al arculrrila sudarea manuali. Deoscbirea consti ln at't'cir

,,t t,, ,,,ul:ona manuali sudorltl c<.rnduce electrodul direct cu mina, reactio-,,r,',1 .,r)('ntalr la obscrvart'a vizualS 5i auditiva a neregularitdtilor ce inter-' r . r,l. , ii a la rcglarea artificiald a lungimii arcului electric dc sudart',, r'r,,rIiti.i'r vitczaiirmei dupd varialiile tensiunii arcului clectric, tcnsitt-

,!,,,r rr irr('fiind direct propoilionald cu lungimea acesteia -Din aceste mo-rlvr., r'rI{larea artificiaii i lungimii arcului se realizeazd. prin varia{ia, rt,.. ' i ,i, in;rintcrc a sirmei, proporfional cll tcnsirlnea arcului'

siistcmul de rcglare artificiald a lungimii arcului de-sttclare se folo-,.,t, Irr m()(l soecial'ia sudarea automati sub flux, cind sint nccesarc in-

t, I rrrli (lc cuicnt mici Ei cind mentinerea arcului electric-stabil cste mai

' t,rlri. Accst sistem se foloseqte cu rezultate bune la sndarea olclrrrilor, ; r'rrrrtlalie fin6, la care ".darna

se face itr rinduri sub{iri, filiformt"1,' ,. rut, fluxuri bazice, in care caz sint neccsare intensitetri mici d('

'1, ',' ii """ cle sttdare sttrbil, care se realizcazl mai bir.re prin rcglarea,rlrli, irrlr'r ir lungimii sale.

II.I. DIN CE SE COMPUNE $I CARE SINT PRINCIPIILF]Dtr FUNCTIONARE A UNUI ECIIIPAMENTPDNTRU SUDARE CU ARC ELECTRICCTI ELBCTROZI II{VELITI?

() iDsialltie dc suclare cu acest proceden cuprinclo in getlcritl sttrsa

. ',,

,;1, tic,i (utilajul), de cllrent, cunoscute in limbaj comnn sttb trttmelc tle

..,1,,,r1,,t" cle suclire, cabltrrile electrice de alimentare clcctricit 6|p lrr 1r'lca' ,r' i ti .le s.tdaie, cle la surse la cleqtele de sudare si respcctiv la piesa

I. E. lll.2- Schoma inslalatiei de sudcre mrnulli prin to-Pire electric6:

I . axblu d^ rlint,ntare clectrica dc la rr'!Fa:2 - t:r!)ou elc'lrt"ir,. ,r,rtiio"rt": J - aulomat cle proncltc:4 - sursA de cururrl tl'.,,,r,,, ,,,trirritl .1. .urcnt alterrr:(lrv s3u conllnuu; 5 - clr,lu oo srr

,.,",, O - oo"rr, tocr.od ,lo rudsn : 7 - clcctrod lnvtllt;6 - crblu dr',,: .''..-r,, 'i"-i o" iu,lr, r.tc r,.'s\); e - cl(ma d prins i,blul d'

1.*, ,t i',,r,'r: r/r r, "ul .l'a1ric: lr - 'ornnon'ntr']" rl srrl:rt'

?11

(l(, slr(lill, lirlrlorrl tlo r I i . ; I r . i I I r r ( i r ' , iru[onlirlul (l(, l)r'oll,(.{j(. 1i r,lr,5lclr, ltoltr.lrrtrrxl (fig. llL2). Srrlsclr' ('r r('l i.lct i(,(', it(li(,ii ulill.i('l(. (l(, slr(lirr(, so lm-

l)ll'1. in (lolrii < irtl'i1oIii:,- srlrsc dc curcut altcrl)ativ;- sllr'sc de curent continuu.

Sulsc de curent altcrnativ, Pentru sudarea in curent alter.nativ, (,uplortrlt,'rrJ manual prin topire electricd, sc foloseqte transformatorul clc, rrlr,rrl irlternativ (fig. III.3, o). Acesta estc o magina electrici statjc:i,, ir|r, tlarrsformd, pe baza legii inductiei clectrLrmagnetice, o putere elec-

'11

,r"i'0V!04 i/

dl.r/t. tIi.3. Tr.ansformator cu tensiune constantd fi bobind de reactantE

separati:d - lr.rnsformator de sudarc rrdnolazr_t c-u tensjune constantS; I _ miez magnctic;2 - boLrne,rrrmaL.l: J _ bob:n.i sccundarAi', ,.-.uit de sudare cu bobinA de reacran\A cu variat,a reacranlet In rrepte (cu plo_rrri) i r -- miezul bobinei de reacraniA; 2 _ bobin6; j _ treaptb Oi curi,nt Lreciiii;,. ,,rcuit de sudare cu bobine . de . reactanta cu mrez mob[; i _ mtezut loriiiei;

2 - mlezul mobll: J - bor,ina:/ : ..m^dc reclare.r jntensi,alu curentulut cu bobina rnobfla; r _ boblna mobrlb;z - s'stem de rcgtaj al bobinei:3 - miez maenelic:4 _ bobtnA.

t|i, ii irltornativi cu parametrii U, (tensiune primara) cu valoare ridicati(:l:10 -lllJo V) 9i I, (intensitate primare a crlrentului) cu valoare redusa,irll o irltir putere electrice alternativS, de aceeaqi frecvente, dar cu para-llr('tri {./,, (tonsiunea secundara a curentului) cu va]oare reduie (25_fb0 V):;i I., (intcnsitate secundarA a curentului) cu valoare ridicatd (db la zeci la:,rrl.r' rlc amperi), necesare sudirii metalelor.

8r)

'l'r'lrrrsloltttitlorttr'lc tlc rrtrrl;ttl sittl tlc crrttslt'ttt lic r;irrrlllir iil rl)l)ll:ili,ldr r Il(, (lit| rr]tirloilr.('l(' l)iitti l)fir){ il)lrl,' (fiH. lll.:1, (r): ( if( llitlll milSlr('li('(,). li,rmirt (li'tr,l'r l)it(,lla,t (1. t.lc tlc fi.r'silir.i.s rlt: f.tm. t,rtttstt'tt< tiVt',ltii.r'itr', llobilajttl primar formal rlitl spirc mrrlto l1i rbfiri carc s() rir( or",1,,,2;r llr lo!oatra cli'ctricir (2) rsi llollirraitrl s(\( llll(l;rr, fornrat ditl spirc pll-L1', ,.,ii (roiisc (,'l) alc cirrol cirl)ctc sc ra( o(lcazii la circuitrtl (le stl(litl'r'

AmJx'lc bobinaje, izolatc iutt'e cle, sint filcrrtc alin ctrpnr sart itht-rrr rirr;i formcaze circuitc clectrice distinctc.

In momentul lcgirii bornelor bobinei primare A,B1 la rt:tea .(f ig'lll.:1,c), prin aceasta incepe sd circule un curent electric a cirr'ti ir'ltcr-,,,,llt,, pr,,duce in miezul magnctic (.1) un flux magnetic :lltcrnant car(l

,,",,ri in bobinajul secundai (3) o tensiune de asemenea altcrnativir;. ,rl()ir|oir acestei tcnsiuni este propor-tionale cu valoalea tensitlnii din bo-l,l.rr primard Si invers p.opuigioltale cu numdlul de spire a cclor <loui"r

Jr,,l ri r r r...

I)irc[ la bornele bobinei secundare ,4e82 se leagd circuitul dc sudart'

t/,. , sau d, tig. UI.3) in momentul atingerii electrodului de picsa dc stt-.r'r. ,i|r'r'itul "r.lpclric se inchicle 9i ia nagtere ull crlrent elcctric car(' inLr|l ('ste curentul de sndarc de tensiune mica $i intensitate mare'

Intensitatea curentului cle snclare a transformatorului de sudarc cllr,,r,riunc constantd se regleazi, cu urmAtoarelo metode sau sisteme:

- cu bobine c1e reactanle in trepte, montate in exteriorul transfor-rrr,rIoltrJrri, in circuitul de sudare la indemina sudorului; instalalia se ntr-rr,, ,rr,' transformator cu tensiune secundare constanta qi inductanli dc

', ,rlrri (fig. III.3, b);

- cu bobinA dc reactauli cu miez mobil, montatd in afara transfor-

rrr.r{oluLui (fig. III.3, c) in circuitul de sudare;

- cu bobin6 mobilar, morrtati in carcasa transformatorului (fig

I :1, d);

- cu amplificatori magnetici, caz in care cu ajutorul unei rczis-r, nl(' variabilc, manipulatA di cdtre sudor' se mdreqte sau se micsorcazir, ,,',Pul magneiic creit de bobina in circuitul cereia este montata r('zis-r, ,'irr reglalild; in acest mod fllrxul magnetic creat de infdqurarea pri-

',,',,ii t"n"c" in mdsurd mai mare sau mai mice prin secundarul tratlslor-r ri jtomlui, care formeaze astfel un ctlrent de o intensitate mai mare silllr rr; ri mici.

Transformatoarele de sudare se construiesc la noi in lara la o tcn-,iru<-' de lucru de 32 V,50 Hz Ei sursa de alimentare de 220 V,380 V;rrr 500 V, de cdtre inti'eprinderea ,,Electrotehnica( Bucureqti $i sir'rt (l(l

rip TASM-300 (STAS 2689/71) pentrr-r curenti de sudare pine la 500 A''l'Irnsformatorul functioneaze in cloui trepte: pe treapta I se oblin crt-

lcrrli intre 100-230 A, iar pe a II-a, intre 220-480 A. In regimrrl de

lrr< r'rr nominal, adice la Lrn curent dc l:i00 A la o tensiune de 32 V, trans-l,)rmirtorlll are caracteristicile : puterea aparenti consumate 19'5 kVA;l)Itcrea active consumata 11 kW; factor de putere cos Q:0,54; ran(la-rrti'ntul B60/0.

ti l ( lrr r 'r srrrl:rf j BI

Srrrsc rk'rur('.t ("rirruu. srrrs.rr'pr.rrr.tr srrrrrrr. in t.rrr.rrt (.'ntinuusirrt clo douir catcgorii:

- gerr('rato:lr(' dr, r,rrlcnt col]tirturr;

- redresoarc dc sudare.(;.eneratoare cle curent continuu pentru sud,at.e. Generatoarele de( ur{'nt continuu pentru sudare sir.rt magini electrice rotative care primesc('n(.t'gic mccanice pe care o transforme in energie electrici, in prima faz6,rlc r,rrrr.nt alternativ, pe care-l transformi apoi'in c,rre.rf continuu, cu ajuJlr)rrrl unui element special, numit colector,lfn gcnerator de curcnt continuu este format din urmdtoarele pf,rfi:

^ 11 Indrrsul (rotorul) masinii, care cr,rprinde un miez de fier in^ care.ill)t mr)r]t.lto spirele in care iau nagtere tensiunile electromotoare deir l lr rctic.

,. 2) .Colct torul

-maEinii, inclusiv perjile, crr ajutorul ceruia curcntul..r('f.iIrv I)r('ous rn sprre se transformd in curent continuu. colectorulcr;lc rlo forma unui cilindru alcituit dintr_un numt d; lamcle izolateirrl.r('olc'din punct de vedere electric, la care se leagd capetele bobinelor.j l

'_::T:t :l]":,."1 calce perjile care ,,cuteg(. curentut iontii.mu qi reatizeazd,;jir rr etectrlca intre indusul maginii gi circuitul exterior (in cazul nos_llrr rlc sudare).

., t),1,1y.:1or.l (statonll), ma$in ji, care asigrrrd existenta cimplllui mag_,.lr,, lr't care scop slalorul nste roalizat dintr_ n miez de olc], in ju;l

r'riIrritr se afld una sau mai multe_ bobine prrcltrse Au """""t continuu,rlIrrrrmit clrrent dc ox.ilatio. D,rt,,ritd tr""."ji c,,renfr,hri prin acoste bO_l)rr(' nljczul de olol d n !r'ttcri,.r'rl bobinci se magr.tolizoari, iorm:nJ,t_so un;rrr rrmit numir dc poli.Transformarea curentului alternativ, generat in primi fazA de ma-lirrir rotativd (generator), in clrrent contin"uu,

"u """I'ir"ure pe baza le-

I'ig. III.4. Schema formErii curentu-Iui electrlc intr-un generator:

t -splra a bobinet rotorului;2 _ cotec-lor: i - pe.te de cArbune Epeclal Den-rru corectarea curentulul conflnuu;f,5 - Uorne legale ftecare ta ctte oramera a colectorutuil 6 - borne debrantare a curentului conflnuu a Aene-ratorutui la postul de sudare; {_ cirenterecrrtc ce strAbate porllunea sptrel

r:il.r irrrlrrr-lici clcctromagnetice, potrivit cerora dace un conductor se,l|PI,.r:r,.;rz;r.intr-rrn cimp magnetic, perpendicular pe direclia acestuia, in,1,'(rr(.l,rr tjr .ir.'iti-re un curent electric, dupa cum se arati, schematic in1i11. l ll. l.

_ ('orrfornt scltcmci din figur6, sd presupunem ci o spiri a rotoruluisr, invilt,.f l(.- irtr-rrrr cimp magnetic cu orientarea lil_A in sensul ardtat(1" .jrL,r',rli. lrr spiIi, pe porliunea a-a ia na$terc un curcr]t ,,i,. care o

lrit

,,tr,'rl),'t(, (l(' lir rr l;r 0.'li,nsitttrt'it lttttt: bttbittt'lt',t b I'r;[t: itltctttitIivir. l,r'1lllrtltnr lr ir (,/) la o lirrnt,lir 5i lrorrrir tr (5) Lr altzr ltrmclit, izolatc {'l(lt'tIi( rrrtr'(f

r lr., 1rr.r'iilr'lJ crulcg etrrr'nI r:otttittutr dt' 1-rolaritate binc' stabilitir, de lir lxtt-rr l, (,u1,nr plt'ir<:it lir 1.los(ttl dt: srtditrt.

( icrroritoarclc rLt' sttclitrc de curcllt (iolltilltlLl, montatc pe axul tllluir.1.., lIor ()Lor c!lnoscut sub tttrmc'le de convertizor de srtdare $i celL' (:u-

I'l.rrr.( u lul motor cu ardere intcrne, denumite grupuri termicc de srrclarr',,, , lrr:i[i< i-r dupit modrri de a]imL'ntare a bobinajului dc' excitatie in gene-

r nli,rr'(' !u cxcitafie propric sau separata.lt arcitalie piopiie curentul de excitatie este produs de o sttrsA

, rrplirli la generatar. Legarea infa$urerii de excitatie se poate facc in,,,r'r,., r'u infigurarea indusului (rotorului), cind se numeqte generalt'r cut t,ilrt[ie ln serie: in derivalie (in paralet) 1a periile generatorului, clnd,rlrll(' tarca se face chiar de la tensiunea generatorului, in care caz se

I rrtt';l(,. gcnerotor cu etcitcLtie in d'eriualie qi, in sfirqit, cind existe douai',1,r,;ririiri de excitatie, una 1egat6 in serie Si alta in derivatie, cu infe-'1,rr';ricir indusului (rotorului) (fig. III.5, a, b, c,), in care caz generatorulf llrlncgte cu ercitalie maTtd,

l,r r 'generatoarele cu excita{ie proprie (fig. IU-5, a' b' c) in circuitul

,1,. r,xcitaJie se intercaleazd un reostat, numit de excitafie, cu ajutorul,,,rlli,r poate ti variat curentul de excitatie, in consecinli Ei fluxul mag-r', tr, irrductor (din rotor). In acest fel se poate varia tensiunea electro-

dP,

a

Fig. 1II.5. Modul de alimentare a bobinaiului deexcitatie a generatoarelor de curent continuu:

a - cu excttatte serie; O - cu excltafle clerival.le; c - cuexcitatie mix$; d - cu excltalle separaH sau independent5.

rr,,tr)alc, deci Ei tensiunea la borne, care trebuie mentinute cit mai, , rrr,1; rtfti;

Lit ercitolie separatd. sau iulependentd, curentul de excitatie sc ol>rrr, rlc la o surse separate de generator (retea de curetlt contintlu, rcdr'('-,r, l);rtcrie de acumulator) (fig. III.5, d).

(;cneratoarele rotative de curent continuu de sudare (convertizorii| . .rrrdirrc) funclioneazi c\t cerecteristicai cdzdtoal'e, care se obline llrinr,.i1,r'r'il unei pdrli a curentului de sudare prin inflEurarea statorrrlrli,rrrrl otlrrtd cu creEterea cllrentului de sudare se mic$oreazd cimpul mir!l-ti( ( rclt gi, in consr.,cinlir, tt'ttsittnea de sudare scade.

ft0lalte

c

Acr':;l [t'ttrrtttl tr !{. t'r irliz(';tzii lr] llrnlijlt,iu\.1(,. tr.(,i til)lrri (l(, montitJ(,,2) (i.rrcrirl,.ir't.(,'(,x(itirli(,<liftr.r.rr!iirtir,.ar.sintmaiii'ir..tativc

irrr('x( ilirtic' srpar.atti, la <'a|c llrbirrir stiltorullli (dc cimp magnctic principal)..rP,rtii ofcr'ltrl b.bi'r.i dc .xcitalji(: difercnfiitti prin care circuli| "u.entuirl'.srrrl;rrr.. In timprrl cincl circuitul dc sudare eitc dcschis (electrodul dc,r;rrtlirrt'nrr ('stc in contact cu piesa de sudare) nu se produce curent de

:;rrtlar.r', <:impul magnetic este creat numai de bobinajul-dc excitalie, reali_zin(l in accst caz o tensiune inaltd de mers in gol a maginii. Din momentulirrrr';x'rii proccsului de sudare, cind circuld in instalatie curentul de su-rlrrrr', pcstc cimpul principal se suprapune cimpul de sens contrar creattk'lrolrinajr:l de excitalie diferenliatd, oblinindu-se astfel r.rn cimp rezul-lat cilrc cstc dependent de curentul de sudare, respectiv se oblin; o ten_sirnc invcrs proporlionald cu intensitatea curentuiui, ceea ce se traduce|)r'i ('ilrlctcristica cazatoare a maqinii.

2) Gcncratoare cu cimp transversal.ll) Gcneratoare cu cimp dispersat.Ganerqtoarele rotatiue de curent continuu de sudare (convertizoa_

11'l(.) caro se fabricd la noi in tare sint cu excitatie separata qi infegurarerlr, cxcita{ie diferentiate Ei cuprind trei tipuri:

1) Generatorul CS 125 pentru curengi cu o intensitate maximd del!10.,\_qA q5%) ti poate lucra cu curenli pind la 125 A (DA 600/e) saur)5 A (DA 1000 ).

2) Generatorul C.S. 350 este construit pentru curenti de sudarelrinir Ia 370 A rcglabili in patm domenii:

-- domeniul I, pcntru 50-130 A;- - domcnir-rl II, pentru 70-1B0 A:

- clomcniul III, pentm 100-210 A;- domcniul IV, pentrll 200-370 A.

. .. ltcglajul pe trepte se face prin comutarea manuale pe panoul ma_;irrii, iar reglajul in interiorul fiecdrui domeniu continuu 'rcglabil

sepoirtc face. atit de pe panoul maqinii cit Ei de la distanfd, de ciiie sudor,< rr irjrrtorul urui reostat cu arc, pe care-l manevreazi cri j:iciorul, mijloccrr cirrc obline un curent de sudare de intensitate corespunzdtoare.

. (lcrlr.ratorul poate fi folosit pentru intensitelile maxime: 320 A(l).\ :]50l); 350 A (DA 55,0/o)i 280 A (DA Z\a/i ii 242 A (DA 1000 ) Ei cu,r I,.risirIr(' (l{'mers in gol de 65 V.

:l) Gureratorul CS 500 are, de asemenea, patru domenii de reglareir inl(.rsitilii curcntului de sudare, regtajul pe irepte gi cel in interlorulrlrrrrrr.niilrr ficindu-se ca la CS 3: -

- - rlomeniul I, pentru b0-12b A;- <lomcniul II, pentru 75-775 Ai

rlomcnirrl III, pentru 140-325 A;(lom(.niul IV, pentru 250-b00 A.

( l'rx'r';rlonrl poate fi folosit contjnuu (DA f 00%) la intensiteti depirri lrr it70 A. Tcnsiunea de mers in gol este de b5 sau B0 V-ll.nlnr usirrrirrcil amorsirii arcullli gi asigurarea stabilitdlii acestuia

',r. r'r'r'ornrr l)tlir ('il pcntru o anumiti intensitate de curent sd se lucreze cu

lt I

,,rr, Lr\i rl| iII[t'Ir;itirLt' ttt;rlittl;t ilr |irt]t ttl r|otttt't)ittIIti r('rilx'(liv, Illlrlll)(l, r '.rloirrcir lrtclir;it si"t st'olr!'irrit l;t rtgllrjtrl fitl

Sc mctrf iottt'itzi1 (:i gctl('rill oilr('l(' (lo (illr('l)t tlc strrlart' ptltltrttrr, ,,tl irrtlrsii.iifi alc ctrrctrtttltti de stldaro pot fi ilntrcllato, ln locul

' l',lrr)rn()to|ului, dc tttr motor cLl oxplozic itr carc cilz utilaiul csto cunos-, tlt . l) (l(.rlumirca cle. ,,gntp tcrmic'( de sudare. Grtlpurilc termice st'rllliT(.irzil pc qanticrelc unde nu existe retea electrice.

l,rr srrdarcil cr.l acestc r.ltilaje (convertizoare) pc parcurstll dcsfili;rt-r,uir Ploccsrrlui dc suclare pot interveni o serie de defccliuni Dintre r:clt'rr.rr llrrvcntc, inclusiv cauzele $i metodcle de remediere, se mcntioncaze:

l. l)cfecfiuni la clectromotorul de antrenare.ll lilectrornotorul nu pornerLe din cauza cederii.foartc mari de ten-

',t,rrrr' Pinir la bornele electromotorului, cind se va verifica tensiullcl rolc-l,,t r;i irrstalalia electrica de alimentare a convertizorului pentru a fi cxc-,,Lt,,tr[ conform norme]or 9i a ruperii unui conductor electric de alimcn-1,r,. riinr doteriordrii infiquririi unei faze a bobinajului statorului carirc-lr,rir.rl. l)rintrr-un biziit foarte puternic' cind se va repara conrltl(torlrlr, 1,r', lir"'.

)) Supral,ncdlzirea bobinnjuLui din urmdtoarele cauze:

-- suprasarcina la generatorul de curent continuu; se impune si s('

r, ,l,rci sarcina 1a valoarea nominalS,-- tcnsiunea la bornele electromotorului este mai mare sau mai

rr, .r (lccit cea normale; se imptlne se se alimenteze electromotorul cu ten-, r ,r, Dormali sau sa se reduce sarcina pina la valoarea care asiguri o in-rl. rll normali.

:l) Suprdincdlzirea bobinajului cu emanore d'e rniros de izolalie arsd,ll Lrrmatoarele cauze:

- scurt circuit intre spire sau intre fazc la spirclc bobinajrtltti sta-r',r LLlrri; se va repara scurtcircuitul iar in caz de imposibilitate' maqina val.r r'rsir din instalalia de sudare li transportata la un atelier de speciali-r.,r,. lr('ntru bobinaje electrice;

- shepungere la corpul ma$inei; se va izola infdqurarea fa{i de

, ' r'lr.

It. DefecJiuni referitoare Ia gencratorul de sudare.l) Generdtorul nu dd' tensiune, din urmatoarele cauze:

- este intrerupt circuitul de excita{ie; se va cerceta lii girsi loctrlt, rlri rllpt Sj se \a rcmedia;

- colectoml este murdar; se va cureli colectorul

- valoare mice a magnetismlllui remanent sau polaritatt' int o-|,li; so vor magnetiza sat-l remagnetiza polii principali de la o srlrsil in-,1, lrr,rrtlcnti de curent contintlu 9i sc va schimba polaritatea;

- scns de rotatie grcsit; se va schimba sensul de rotatie.2) Suprdincitlzire a bobinajelor sau a colectorulzi, clin r:artzit t it sitr-

,,',,, ;1i'rroliitorttlui cstc mai mare dccit cea nominali Si colectorr'11 ('st('

85

lnllf(lill; s(. vit Irrllr(!' :;ilf(,iltil iitf (.()|('( t()|.rtI sc vit ( ltfilli cll () (:it lJll ill tu-ii r tr'r in llr.nzinit.

il) St'btteiu'eo pef iiLor, ut'nntd da ursuri pe Lunele septrute, dtttit-r1'((! s-a dcsf:rcut colc<torul sldbinriu-sc astfel stringerea lamclelor careics in:rfarir.

l);rcir clc'ft'<tul este mic, se va Slefui colectorul la fata locului; dircd(,r;l(' n)irr(', se va trimite utilajul la atelierul de specialitate unde sc varl|rlirt'r', stringe 9i apoi demonta gi strunji din nou.

.l) Scanteiered periilot urmatd. cle arsuri pe toate lamele colectorulul,r lirr rrlmiloarele cauze:

pcriilc nu sint bine $lefuite, deci se vor Slefui;.- pcria s-a gripat in port-perie sau se deplaseazd in armdturd; sevir illcza corect peria;

- mica dintre lamele este ieEite din locaE (peria lucreazi cu un zgo-rnol. arrormal); se va cureta surplusul de micd gi se va glefui locul res-1rt'r'tiv;

- deplasarea minerului port-perie; se va readuce minerul in limi-tc,le normale de deplasare.

5) Arsuri pe un grup mare de latnele; dln urmitoarele cauze:

- colectorul are batere; se va restrunji;

- s-a gripat o perie in port perie; se va a$eza peria corect.li) Scinteieri ,i orsuri nari ir'tr-.un loc al colectorului fdrd suprain-

cirlzirea indusului ca urmare a faptului ca existe rupturi sau lipituri ne-(\)rcspunzetoare in bobinajul indusului; se va repara bobinajul rotorului.

7) Scinteieri ;i arsuri n ari, insotite de o ,ncdlzire puternicd a in-Jd;urdrii indusului ca urrnere a unui scurtcircuit intre spirele indusului.

I)entru preintimpinarea acestora se va curdla colectorul gi revizuipirrtile frontale ale bobinajului. Dacd defectul nu a fost inliturat, se vaploccda la rebobinarea rotorului.

tJ) Scinteiered unora dintre perii gi, ca urmare, supraincilzirea lor;( ir lrrnrare a repartiliei neuniforme a curentului intre perii.

I'entrr,l preintimpinarea acestora se va verifica agezarea in port pe-lii r pcriilor care scinteiaze Si contactul intre sirma lite qi perid periilecrr rk'fcctc se vor inlocui.

llcdresoare pentru sudare. Redresoarele pentru sudare se construiesclir rroi in lard de intreprinderea ,,Electrotehnica,, din Bucure$ti, pentrurrlrn:-rloarele domenii de aplicare:

l) Rcdrcsoare pentru sudare manuald cu arc electric Ei electroziirrvclil i.

2 Il(,dr('soare pentru sudare semiautomatd in CO".il) ll('(lrcsoarc pentru sudare automate sub strat de flux care ali-

rrrlrrllirzir ;i comandi un tractor.lledr"sourele pentru sudare manuald cu arc electric gi electrozi in-

r,clifi sirrt ma;ini statice echipate cu diode de putere cu siliciu gi cu/saufirlrr irurplifit atoarc magneticc, care permit un reglai continnu in tot do-

llri

,,,,,'rtl tlt'fttttl'{irltt:lrr', r'r'11lrrj citrc s(' lnrllt(' l'fi't lttit Iir: tlt' 1x' p;tltottl lnit''

,'r,, . fic tL' ( iitrl sll(lor, tlt lir tlistirlrlir'(';rritctt'risti, it ('xtcrtri 0st(' ll0 tiP citzirtllr'i,;";;;,:;;ii,i rirlicirrii cltr.trr rrl uirr i rlc pt: componl.nt,.lc (lc srrditt sc

, ,',,,r1 ,,."t,f electric, rcalizinrlu-sc totodati un echilibru dupi culba I

(flt1 Ill.l,l). I)unctul de interscclie As dintre caracteristica redresortrlui I

' , .rr'(,{'ir a arcului se llumcste punct d; funclionare Este cunoscrit ce ton-

rrrrr,;r irrculni electric este p..rio.lionata cu lungimea ace.stuia. Dacir din-

,; ,;;,'';;; sau altul laet'iv"ieti, minuire necoresp.ur]zat?are a clectro-

,; i;'; ;;; l.-gtmea arcului creqie, ut""ci creste $i tcnsiunea acestuia'

rrltird o noua linie a arcuiui electric (curba 2)' carc la interscctia ei

' n ,,r|ir(:teristica lin clzdtoare a sursei I c;eeaza un nou punct dt' ftttrr:lio-

rr,rr, ,11. Odat6 cu aceasla, tcnsiunea arcului croqt(-' cu mirrimca At/' in;,

',;:: t,;;;;;a curenlului scade cu merimea AI' Numai dupi ce su-

,i I'r uo -i"qo.a din nou lungimea arcului se va ajunge din nort in

1, ', lrrl cle funclionare stabilit A0'' lio"a sudorul schimbe diametrul electrodului este- necesar sa sc

]lllllx] Darametrii de sudare' ln acest caz, slrdorul trebuie si reglezc

l:l'l;J;;;il .,*i"ri" curbe cizitoare de functionare stabiliti' cc('a

' i,',*'n*ria schimbarca intensitdt'ii curentului de sudare- In accst c;tz'

I rL iulea se va regla automat' corespunzitor lungimil arcului'

Aceast6 categorie de redresoale se construieqte in doui tipuri;

r;rl\ 315 NID 2936-71 Si RSA 500 NID 2640-69'

Iledresoarele au o amorsare ugoara' o bund stabilitate a arcrrlui 9i

rL, r rito:rrele caracteristici:

L.r:runea de alimentarer',l r'nt nominal de sudarel)Lr ':r1.il activd DA, ,,lrrI de lucru, rcrlt de sudrre l3 DA=1000/o' rr'lll rr)inim cle sudareI n;run{'a dc nels in go1, r '.rri. absorbit la curent nominal

3X380 v, 50 Hz315 A604/o

5 min250 A50A?5V

3X3U0 v, 50 Hz500 A600/o

3ti0 A70A?6V

604

Rcr|'resoarelepcntTlLsudaresenliautomntd'inCo,(MAG)tipI|SC.'100iLrl ..iurse de curent continuu de sudare' ledresarea curentrtlrti fiintl rca-

lr.,rl:r cu o puntc de diodc cu siliciu, cu cara(rteristice externe Tigid'r' l)!i('r

, l)()ritoarc, ill cillci trcpic, cu reglaj fin intre- trepte prin bobinq sitttt-

, L,il,. ,tiii lcglajul in ircptc cit *9

i -reglaj rrl fin in domcnirrl lrcpt{'i s('

, .,,( ll1.i dc la p,itlottl IrotrlaI al r('(lx]sorului'a7

A.r'st tilr (1. rr'(lr'r'r'();rr' s. rrl.ilizr,irzl'r Pr,rrl.r srrrlrrrir r.miirtrt.rrirtirirr ('O" lllirr ( on('( lirr(. lir o iuslirlirl,ic s{,m iil l tomiltil clc ti1: SAIt_il sirrrll \('O-2 rlrrIi .rrrn c(' \'il v('(lo-r miri .ios 5i ar.c .rmirLoarclc c.r,aclcrisli(,i:

-- l(,nsir lner do alint('ntarc' (ureutul nominal de sudirrl- (lulirtr activ:] DA

ci clu I- cLrrcntul de sudare la Dn =,1000.'0- r'ul.crltul absorbit la curent DoirriDxi cl. srld:)r.,). licplc da tensiune in gor

- . Ilt..d.t'esc{a.ele penhu su(l.are automatd szLb strat cle Jlur tip RSAIT-1000,N ll) 2639-70 au urmitoarele caracterlstici:

- tcnsiunea de alimentarc- culcr)t maxim absorbit

Iactor dc putere (ap;xim:,i.";: . . . . . . .pul, i ^ nl,itrr''tl,i

:t/.:jtjlv, 5utlz..1(X) A i

;1J0 0:l0 m jn;:t00 r\;.i3 A;51, 4.1, 3?, 30, 23 V.

'-- Lrns;uncit Icdrcsate in gol- (urcnt n):rxirn cle sudar€: . . . . .,lurala dc acIionare DA

, icluI dc lucru .curent de sudare la DA - | r0 o-.urcnb minim de sudare* tensiunca de lucru conventionali pentru Is6lJ0A

- tensiunea de lucru convenflonalar pentr.u ,.=600A- caracterisiici externe U-/ (l)

. modul clc rJcii elempera[ura ambian ld nr r\ i11

-- gabaril: I ungime

3x380 V, 50 Hz;110 A;0.84;7;t kvA;60 vts v;1 000 A;

8004:60 min;

900 A;250 A;

Us= 14+ 0,05 /s;44 V;rigidd, u$or cizdtoare;ventilatie fortatd;

40.c;1 100 mm;

?50 mm;1300 mm;

800 kg.

lelimeiniltime .

- greulale aprox imr liv r

llcdresoml ttp RSAR-1000 cu caracteristicd rigiili uEor cizitoarcr.r;lc rr.comandat pentru sudurd automati sr.rb fhrx, impreuni cu automatul(lr. slrdare AST-3 sau cu alt automat cu viteza dc avans a sirmei electrod,r'( )n staDld.

,Sr,-scr de cul.ent este o constructie compactd monobloc, toate ele_n1{'rl('lo componente ale instalatiei cle redresare fiind montate intn-ocrrrr:;1rrrc'tic metalice, cu pereli dcmontablli Ei cu o ugd rabatabild, astfelrr(it ('stc asigurat un acces uqor in interior. pe u$d sint plasate instru_rrrcrtck. de mdsqrd gi comutatoarele de ac{ionare. in partea inferioarirrrl l)ornclc de ieqire a curentuhri marcatc vizibil cu + Ei - Ei o prizAr l,' r'orrct t-re a automatului AST-3. Intreaga constructie e montate pel)irl rl roli li sint prevdzute urechi de ridicare.

ln;rintc de a fi montat la punctul de lucru i.nstat(4ia cu redresor va[i oxrrrninat pcntru a se constata eventualele defectiuni aperute in timpulI riursl)oltllhri Si depoziterii.

Sr. va vcrifica rezistenta de izolatie a tuturor circuitelor fat6 de maseirrt|c. clt'. Nrr se pune in funclie daca rezistenla de izolalie este subM9. Intr-rrn ilsemcnea caz se va usca prin depozitare intr-o incepere

$rI

l t

r ,.,1ir liltt i,r' \ir (;llllil i' r'\t'lllllillil lrlttrr'tt. lll lllilliil illJill lll:l lrl l llfrilll

lr.,r' ,poltttltti.IIct|I't'lrot ttI lrL [i ittstitlat tlt'lttt t ' I t ' r ' l. t ' i t i i t t l t lrlifit itl I rst fcl:- vir ji ;.rlitr;ltt. irst[('l illcit sil lx'rnliLar ir(r'('s la toilt(' Ilrlrrrik' 6i si-t flr'

,r .r" ulrrlii vctrtilir{iit;- lrr tirlrlrttll tlc litcrrttl s(' vor morrla sigtlranlc {trzibik' tlt' 100A;- concctar(ta rcdrcsoruLui la rc[ea se facc la lllaca <lt'bttrttt'tnott

Lt ., il l)iu'toa stlngir jos, cabltll cle alimcntarc ptltin(l-ilrL'il fir' 1rt' tlt'tlr'-, 1,1 li(: prin clcctf,:aica din pcretcle late'ral stirrg; citblttl rk' irIitrt0tttittr'

'., I ,lr. .lX2ir mm! saLl miii marci- s('va conecta la Pdmit.tt;

sc monteazI Perctcle latcral;so corlcctcazi cal)lurilo cll' sltduri la plttca tlt'borllc ic5ilr', piL'srr

rl .rrrlitt la borna minus (-) 9i automatul dd sndarc la bot'rrit lrltts ( l)',.' l, 'ri crbluri paralelc dc sccliurre cel pulin !J5 mm'z:

- se monftaze capacul dc protcclie a b('rrlolor tlc ir'liIt':- sc conecteaze friza de pe panoul general frontal la talllrtll irtttrr

rrr.,rrlrri 4e sudurd ASt-3 la bornele n-rn de pc tabl.trl itlxrattlltti; irr

, ,r,rrl frrnctionirii cu alt automat concxiunilc s(' v('r il(laptil trtrt'sllttttzittrtt|'ontru a asiguta Iunc|ionoreo sc ('omuti ctltrtttt:ttrt'ttl (1,, ,'trrttt'r.titt.t'.

l, ,r,zitia ,,porni*, se alimenteaze circuitclc tkl <omatldit ptitt ltitttr;lirt'r,,.,t,,r'rrl monofazai mr li elcctromotorul vL'lltilatortlllli' l)it.it slttt

't.' i,,r1(' toate cele trei faze Ei daca rclcul de vitlt cstc att'its (st'ltl<ltitlt', rrr,l rrt,rLrl este suflat in exterior in partea dc srrs), sc lloatc ('omandil (l('

1., .rrlomatlrl de suduri inchiderea contactortllui C'r, dt't'i ln<'ltitlcrca t'it'-, rlr,.iui de forta.

lntreruperea se poate face fie de la butonul dc oprirrr:rl ilrltomil-rrrl ri, Iie trecir]d comuiatorul ,,conectare( pe pozitjil ,'ol)rit(''

lleolarea curentului de sudurd se facc din comllt.rtorlll ,'r'r'glir,i", [ir'

' ' ,, rlrclsorul in gol, dar fir6. se inr:ltitlc ti't'tritttl rlt: srltlitlt', tlt'r'i ltt,lrrrl operatiunil-or de pregAtirr: a Itlcritrilor, Ji(' ill timP tr' st'ritttlt'itzit

r','n,,thtbrul ,,reglaj" aciioneaza reostatul de roglaj l'ritr ;rozi(irr t tttrrort

,,1, r' r'czisten{elo'r nnl di nnZ sc modificl val.trrca $i scr)strl .tttt'IIIttIIti,l, ,,,mand6 a bobinelor saturabile. ln funcfic de aceastit comarttlii v;rt irtzit,.r'lr ;r'a clc tensiune pe acestc bobine qi deci variazi ttlnsiuttt'it tlc it'|itc,, I tLr,in.lt't-se o gama largd cle tensiunc pclltrtl rlll anumit ( llr('rr[ (l('

, L .(..

licostatttl de leglaj este prcveztlt crt limitatot'i (u clll\ir, r';r|r' itt-rr r ,p motoml de aclionare a rcostatului.

l)ozitia reostatului este mafcati irl llart(.ii stingit u ;larttrttltti It'ottlitl.licclresorul este prcvezut cu o piesi (l(l protc(rIic lit sttllrirsltt'r irri'

, ' , ' krt:lan$eazi redresorr.ll in cazltl lilmilcrii in douf, firzt'.

l)c asemenea, sirlt previizutc o scrie dc siguranlc fuzibilc.l)iodclc rcdresoare iji pr.imarul tratnsformatorttllli sint protciilt(' (r)ll-

rr,',rIr ('vcr)1|lal(. supratcnsilllli.l,ir lcclrcsorttl RSAII-I000 ostc ncccsaLi o intt elinqr loartc rc'dttsil,

t,, r,llr irsiglrrarca ttnr.i t'xploitlitli ilt l)lllle conditii.

ri0

lltlti:iilt ltt'r.iorlirr, :;r' r.r'r.or rrirrrr Ii'r slr st' firr,r lrstfr.l:l) Lu o ltlplitnrtrrrl rlupd liunot.('ir il lllr(.tiule sc vcriljcir conc-'ril-

nilc din circuitclc dc for{i r;i (lo ()miur(lai ;i dirci s-au dcplasat piese saulegilturi, redrrcind pcriculos distan{cle izolante.

2) La rcvizia trimcstrialir:-- se fac verificerile aretate mai inainte;-- se sufle cu aer uscat praful depus in interiorul reclresonrlui ql

ln spcc:ial pe radiatoarele redresoarelor;

- cu o perie moale se va inletura pralul de pe piesele izolante 9itlc la punctele de contact electric;

- se examineazd contactele comutatorului C1 qi eventual se curete;dirrr sint perlate, se vor inlocui;

- se verifica rezistenta de izolalie;-- se va avea in vedere ca redresorul sd funclioneze cu toate ca-

pacclc inchise atit din motive de proteclie a muncii, cit $i din motive dev('ntilalie.

Ca defecliuni posibile se mentioneazA:

- 1) Lampa l, ,,conectat" nu se aprinde qi ventilatorul nu pornette.ln ac est caz:

- comutatorul ,,conectare.. trebuie pus pe pozitia ,,pornit(;- se verifici sigurantele respective.

- 2) Lampa h, ,,conectat" nu se aprinde dar ventilatcrul funclioneazi.In acest caz:

- se va verifica lampa;

- se vor verifica conexiunile ldmpii.:l) Lampa se aprinde, dar ventilatorul nu porne$te. ln acest caz:--- se vor verifica siguranlele respective;

- se vor verifica conexiunile la bornele motorului.'l) Nu functioneaza reostatul de reglaj. ln acest caz:

-- se verificd siguran !a;- se veriJici existenta tensiunii la bornele motorului (12 V);- se verificd contactele limitatoarelor de fine de cursd.

5) Curentul de sudurd nu variazd de$i reostatul de reglaj functio-nr.;rzir- ln acest caz:

- se verifici sigurantele;- se verifici conexiunile intre rezistente gi reostatul de reglaj.

(i) Nu se inchide contactorul C1, nu apare la iegire nici tensiune Eiri( i ' ulli L, lampa b, se aprinde, ventilatorul funcjioneazd in sens coreci.ln irt ost cnz:

-- sc verifici daci releul de vint se inchide;sc vcrificd dace s-a fdcut corect legdtura prizei p1 la taltloul

irrlornirtulrri AST-3 sau echivalent;- st: vcrifici continuitatea ci|cuitului format din secundarlll de

4ll V :rl tr';rns formatorului de comenzi, bobina contactorului gi contactrrlrcL,rrlrri;

. - :ro vcr.ificir cl)ntinuitate:l bobinei C1,

9{l

/) Colrtir(:torlll lrrt'lrirlr' <ilcttitttl, ill)ill(' [('rlsitlllc lrr -lrrttttc iii lll rIl(l-r',, ,trri irmotsi"trii ilr('ullti s(' intrcrllp(, ( ir( uitlll de frtr!h. Tn itt't'st mtlmt'nt,,' rlr.( lirnl;cazi r('lctrl mirgn('ti(:. At t.sta trcbrrk' rcglat pcntrtt o valoart'rl, , rrrlrrt mtti mare, se va d('plasa foarte putin in sensttl rcducel'ii ull-1;lrrrrlrri lntrc rclcu $i bara de ctrpru pc care e molltat.

ll)'fonsiunca la icsire este mai mica decit cea nominali, atit in slr-' rl. |it $i in go1. Se aude un zgomot deosebit. Se opreEtc frtnclittnareali' ,rrncctcaii-r loate cliodele $i se verifice dacd nu s-au clefcctat'

Akn{ie! Se vor evita scurtcircujtele directe la bornclo dc slrdurd'

:I5, DIN CE SE COMPUNE UN ECIIIPAIUENT DE SUDARE

IN MEDIU PROTECTOR DE GAZr. (WIG' MIG' MAG)

SI CANE SINT PRINCIPIILE DE FUNCTIONAREALE ACESTUIA?

Iichipamentele pentru sudarea metalelor in gaze protectoare se im-1, ,, t, rlupi natura ga;elor protectoare, in douh categorii'

' iii"J"i"tii frenttu sirdare in mediu de gaze inerte cu Procedeul wIG' r r .tr,latii de sudare cu proccdeul MIG.

2) I;stalatii pentrtt ludare cu proteclie de CO, (MAG)'

O instatalie tle sud'are cu procecleul WIG (cu electrod nefuzibil de

'" ,lr', ,,mj. se "J-p""" din urmdfoarele componente sau piese (fig III 6):

-- s?lrso de curent d'e sud'are, care poate fi un generator de curent.rlr, riitiv sau continuu de sudare, sau convertizor' (rotativ) de curent,,,r linrru cu caracteristica externd irrusc coboritoare sau cel putin cobo-

.", "" upu"ute de mesur6, control Ei reglare a tensiunii $i curentului;

- oscilotorul d'e inattd tensiune ti Jrecvenlit, pentru amorsarea de la,iL ,ti a arcului electric de sudare ii ,,spargerca" peliculci de oxizi la. ' rja aluminiului, magneziului 9i aliajelor acestora;

- pistolul de sudare, cu sau fara recire cu apa, prevezut cu dispo-,l. rle ieglare Si fixare a electrodului de wolfram; cu canale pentrtr

. r 'rlatia aigonutul ii a apei de ricire; cu filet in cap pentru montare:ri ' r',rontar;a ajutajilor (duzelor) prin care iese argonul de proteclie a

,r ,rrri gi biii di sutlare qi ca"e au orificii diferite, cerute de grosinea,l, ltodului de wolfram. Pistoalele de sudare se fabrice cu ricire cu irer

" r rr curenfi de sudare pind 1a 120 A 9i cu rdcire cu apd pentru cu-r l mai mari;

- butelio d'e argon cu gazul rcspectiv;-- re(luctorul de presiune, cu debitmclrul de argon;

- electrodul d'e uxiJtnnt;cobzuj'i electrice de sudare;

- Iltrtunuri pentru argon $i apa de racire.Lttilajele de sudare (surscle) se constrxiesc pe un

r ,r rrl in carcasa metalicd atit generatorul dc curent,$asiu mobil $ioscilatorul dc

01

lnirlti'r t.nsirrnr'6i f|r'r'v.rrfii, ( il. iii r'('glrlir l(,nrl, irpirratc rlt: ttrirstl|ii si rrrn-trol, brrtoanclt' dr. porrrir.r', ltc<'rrrilc dt, scmnirlizaro ctc.

I'r.ntrur sudarr';r WI(l in Il.. S. IlomAnia se fabricii rtrrnirl()itr(,1(,instrrlafii:

- - pentru curent continuu Si alternativ, tip IUW_200, cu cureltsrrrlarc 50...200 A qi tip IUW-400, cLl curent de sudare 60. . .400

L

(lcA;

-220 V

Fig. III.6. Schema unei instalalii de sudat inmedlu protector de argon cu electrod neluzibil

(procedeul WIc):I - 6uraa de curent (convertizor); 2 _ translormator:, - redresor; , - cap (pistoD de sudare cu raclre criqpl; 5 - buteUe de argon; 6 - reductor-debitmet.Lide argon; 7 - furtun pentru argon; 8 _ turtun pentruapa de r5clle;9 - cablu de suduri; I0 - oscllaior delnalta tensiune €l {recventS; tI _ transformator d;halre tensiune; tZ - bobin5: tJ - condeDsator: 14 -condensator furral; r5 - eclarori: 16 - reztstenri etec_trica: r? - uoorira oe riaciin-ti rara

-m-rez- iiJ iii:i:t8 - boblnA o" "rp*;rrarr..

pieca de imbtnat pri;

- pentru cr-lrent alternativ (sudarea aluminiului) tip ISAL_2j0, ctr( tt('nt dc sudare 50 . . . 250 A.

O it?stalalie cle sud.at cu procedeul MIG (f.ig. III.Z) cuprinde aceleaqiconrlx)n(!ttc ca una pentru sudarea cu procedeul WIG, in afari de pistolulrlt'srrtlarc'care este prelucrat pentru a trece sirma de sndare prin inte-li()r'lrl siur. Sirma neinveliti strdbate contactul electtic pentru formarcarrlcrrlrri rlc sudare gi tine totodati $i loc de electrod, dar cu functie dc.nrirtt'r'iirl clc adaos, deci fr-rzibil. Pentru alimentarea cor.rtilui a b:rii desrrrlirrt. crr sirma electrod, instalalia este prevezute cu un cchipament (lc

9!

', ,,1incl.(. tr rolci tlt' siur;1, invirlir0il il('r'st{'iil lx'lltl(l itItIttt'r'itt|ir, irn;.rittgI

r',.,,, glti<laroir, tI('('('t'('it l)rin 1-ristol 6i it.ittrrgt'tt';t silmci itr biti:t tle stttlitt'tl''i) irrstrrlalit'pt'tttrti stttlitrt'itr rnctlitt dc CO, (MA(l) cuprin<lc comp.'-rr,.r,l|1t, rrlirt;rtri iri fig. UI.ll. l)rtrtt'tlcrtl st: :tst'amiinti ctl proco(lctll Ml(;,

t |1. lll.?. Schema de principiu a unei in- f ic. III.B. Schema de principiu a!,l.llalii de sudat ln mediu protector de ar- instalaliei de sudare cu arc ln CO!ri,rr cu electrod fuzibil (procedeul MIG): (procedeul MAG):

, sursa elect c[ de sudare; z - tablou electfic; I - sursa electrlci de sudale; 2 - ca-r cap (pistol) de sudare cu sau tera !trcire cu blu de sudura;3 - cablu de maae; { -rt'n; { -- -slrme electrod de sudare; 5 - caseta tambur pentru slrma de sudat; 5 - elf-tr.rttu slrma de sudare; a - sistemul de avans al ma de Eudat; 6 - dispozitlv automat',t,r!.i de sudare; 7 - ape de lecire; I - gaz de pentru avansul slmel; ? - cap (pln-I'r(,tcciie (srgon); I - cablurl electfice de co- tol) de sudat; E - componente dc lm-r,rndn; I0 - cirbturl de sudare; Il - cablu de binare prln sudare;9 - butelle de cor;r"lsrii 12 - Jurtun de protectie; t3 - compo[ent€le 10 - tncAlzttor electrlc; .u - r€gulato.

de sudat' ""-:i."""'T"'33,,-ii'T"fiH"# u; 3il1'-

|rr clcosebirea ce pentru sudarea in mediu dc C0e, snrsa de cr-rent trebrrie.,.r aibA caracteristica externe rigidi, cu tensiune stabiiizata (v. fig. III.1, o),

liirzLrl se incdlzegte la ieEirea din butelie.Pentru sudare, redresorul tip RSC-,100 descris mai inainte se cu-

lrlt'azi in circuitul de sudare cu o instalalie tip SACO-2 sau SAF-3 car('r,,' compune din urmitoarelc elemente:

- pupitru de comande;

- pistol de sudare;

- incilzitor pentru COz:

- debitmetru pentru gaz $i accesorii.Instalatia are urmatoarele caracteristici:

- tensiunea de alimentare, 220 Y c.a., 50 Hz:'-- tensiunea arcuh,li, 20-40 V;

- viteza de avans a sirmei electrod 60 ...720 mlh'

- reglarea de avaDs a sirmei este contillue.Inainte de a se iltcepe procesul de suclare cu acest proccdeu Si instir-

lrrlit'sc vor verifica gi respecta urmatoarele:- - sirma de sudare cu @ 0,B-7,6 mm, prelnt rarti col'l{orm cclinl('lor'

S1)\S 1126-?6, trebuie livratd itr colaci Ei acopcritir la strllrafatir Perltnrlrrrnir conscrvar<. r'rr o pclicrtlit htci<tasit dc tttl.rt tt;

9il

-. gazul d(' pr{,t{,(.tic (OO,, liclrcfirrt) trcbrric livr;rt in bul.clii .la60 daN/cm!; pc parcrrrsul dcsfirgrrrArii pr.ocesului de srrdare, clrrrl prcsiu-rrcir r ajuns la 10 daN/cm!, butelia se scoatc din circtrit, dcoarece nmc-zoala din gaz ploduce pori in cLlsetllra sudati;

sl controleazi daci instalalia este legate la pirmir.rt;-- sc rre,rifici daca rezistenta de incilzire a gazului CO" este corect

mrlolirlir, aclici pe butelie, la iesirea gazului, inaintea debitmetrului;.- sc vcrifici dispozitivul de avans al sirmei electrod, Eurubul der,lriril(.rc;i dacd pozitia manetei vitezei de avans a sirmei este cea pen-

lru r('gimul prescris;

- se racordeazi apoi instalatia ia relea, se verificd avansul sirmeiirr;rirrtr.-inapoi qi se fixeazd lungimea liberd a acesteia, de la duza capuluirlr, rrrclare la suprafala componentei de sudare, care trebuie sa fie delj lli mmi

- suprafala rostului $i marginile adiacente te5iturii trebuie si fierrscirtc gi curalite la luciu metalic, firi urme de grisimi, vopsele, precumiii zguri rlmasi dupd tiierea cu fla-iri;. . - . -

dgpi inceperea procesului de sudare propriu-zis, inclinarea pis-Iolrrhri fa{5 de suprafa{a de sudare trebuie si fie ia un unghi de l5-i5"inorospectarea inclinirii duce in cazul unui unghi mai mare la sporireaimprogcdrilor de metal topit, fapt ce poate impiedica buna desfiqurareir procesului de sudare;

- 1.9 deplasarea spre dreapta a suderii pistolul trebuie se fie uforinclinat citre componenta rostului inca nesudate;

- cu aceaste instalalie qi procedeu se recomandi sl se sudeze com-l)on(.nle cu grosimea peretelui s>5 mm, deoarece se realizeazi o pdtrun_rlt'r'r' mai adinca in metalul de bazd.

ln tabelul III.1, pentru orientare, se dau parametri de Iucru ai re-;limrrlui de sudare, in func{ie de grosimea perelilor componentelor deimbinat.

Tobelul IILl

I ir ('sl!!cr componentelor

l,i-2

(U,)

6- 86- 86- 8

'10()0

110

0,80.80,8

1,01,2

(rs)

15 -720s0- 130

120- 150150 *180

0r")

18-1S19-21

DhDetnl

7- I?- I8 -10

8-1010-12

co!

8-108-10

12-1812-16

1,21,6

16-1816-18

16-18

Parametrt ile suilarD In mcdlu ile CO"

1,5 - il

:1 -4

I' tj n|lti m ll

1G-1810-1816-18

12-1616-18

18-201,6 16-18

9li

:r0. crt ti(illtI'AMr,]NTrt stt r,{)l,osl,ls(iLA SUDAtattA StjB St'IiA't l)li lr,u.\?

I'cntlu sudarca sub strat dc flu,y (uutomat) cstc neccsar'tr () jlts[irlirli(' cirre' cuprinde urmatoarele componentc:

- sursa de curent, carc poatc fi de curent altclnativ sau continttu,t.rr ( irracteristici'r cxtclDd cobo|itoare;

- capul de sudarc, cu sistemul de dcrulare' fi inaintaro it sirmcir.lr ,r't rocl;

- pupitrul de comandl 9i control;-- rezervorul pentru flux, impreutri, cventuitl, cu sistcmttl de' irlr

.,r|btir. $i readucere automate a fluxulni ce acoperd cuseturil;

- cabluri. de sudare, casete pentru sirme, capete dc sudarc pcrrltrt,li[('r il(, diamctre de sirmi-r ctc.

Procedeul de sudare sub strat de flux se aplicd in variantelc sonli-,rrlomat gi automat. In varianta semiautomata (se aplice din ce in cc miril)rlir)) lipsc$te ciruc.iorul de transport, iar capul de sudare estc man('\'r tttl r n ual.

Surse de curent de sudare. Sursele de cur('nt pentru sudarc sul) uxInlt fi transformatoare de sudare pentru curent alternativ $i rc(lr('so;rrr'r;rtr convertizoare pentru curent continuu.

Se menfioneaz5, ce transformatoarele Ei convcrtizoarcle se folorrcscdin ce in ce mai pulin, fiind inlocuite de redrc.soare de diferite ptttcli.

Redresorul realizat de intreprinderea,,Electrotehnica(( pentnr su-rlirrca automata, tip RSAR-1000, NID 2639-70 este utilajul cel mri im-l,r)r'tant $i mai des utilizat pentru aplicarea acestui procedeu de srtrlrtrt,rlc foarte mare productivitate, descris detaliat mai inainte.

lnstalalii seniqutonnte ti duto'tt?ete de suclare sub llut. I n s t t I q. -

I ie serniautomatd de sudare sub tlux cuprinde capul clc srrrlrrrolrn'r'6zut cu un rezervor pentru fltx, care se manipulcazi manurrl Ei ;rLt-triLrlrl de comande de tip SACO-2 NID 2641-?2 sau SAF-3, NID 2B0l-72.

Semiautomatul este construit pentru sirmA ekctrod A1 . - . Q2 m|xtyi lunclioneazd cu o sursd de curent continuu cu caracteristica extcnrir(lc tip rigid, ugor coboritoare sau coboritoare.

lnstalatii pentru sud.($eo. autorrntd sub JIux tip ,,tractor(', sint fa-lrricate de intreprinderea ,,Electrotehnica( Bucuresti de tip AST-IJ fi,\ST-4.

Automatul AST-3, NID 2642-69 este destinat suddrii metakrlor plitrl.opire cu arc electric atit in c.c. cit ii in c.a., cu sirmi continua {i pro-.tt:c{ie cu flux.

Mediul normal. de funclionare pentru carc cstc (:otlstruit cstc ('ir-rircterizat prin:

- altitudine fali de nivelul m6rii, pine la 1000 m;

- temperatura mediului inconjuritor, intre -5oc qi + 10"C.

Automatul nu este destinat sd funclioneze in medii corozive, crt 1rt'afrnctalic sau abraziv, in medii inflamabile sau locuri supuse la vil)rrliipr rLcrn ice.

,\lllr)nl;tlll (.iil(' (.r)lIIl)lt, (lit):--- tlir<,tot';-- lllrl)itrlt <k' comrrndi irr c.t.;

pupitnr dc comilnd:r in ('.a.:

- srrrsii_clc cLrrcnt, transformiltor dc sudrrri (tip Nikitin) in c..a. 9i(()n\'('r'tizor CS500 (2 in paralot) sau redresor dc l0b0 A in c.c.;' - cabluri de sudurd dc racord cu papuci;

acr:esorii.

Caracteristicile tehnice ale automatului sint:

-- tcnsiu[ea de alimental.e 3 x3B0 V;50 llz:I OOO A;

200-1 000 A;7a Vi60r/oi

1,6-5 mm:60-450 m.ih;16-120 rn/h;26iin trepte, prin30" fatd de verticala;B kg;5 ke.

- Irecventa

- viteza de deplasare

- curentul de sudare nominal- timitete .*t"e;; ;G;;;;;1"lni du

",'ito'i" .-- tensiunea de mers in gol (maximum).

- durata activa la curent nominal .

- diametrul sirmei-electrod

- viteza de avans a sirmei

- numerul treptelor de reglare- reglarea vitezelor .

- inclinarea laterald a electrodului

- cantitatea de sirme ln casetd

- cantitatea de flux din buncdr

Inajnte de punerea in funcliune a automatului sc stabileEte dac6sc vu suda in c.c. sau in c.a.

La sudarea in c.a. se va utiliza in exclusivitate pupitrul de comanddl)cntlu c.a. Transformatorul qi pupitrul de comandi se racordeaza la re-1oa numai dupd ce au fost legate la pimint.

La sudarea in c.c., procedeu care se utilizeaze aproape in excLrsivi-lirt(., se va utiliza pupitru de comandd pentru c.c. Montarea automatuluiin veder_e-a punerii in funcJiune se va face conform schemei de legdturirlin fig. III.9. Convertizorul CS-500 se leag6 la re{ea conform instrirc{iu-rilor de exploatare pct. 4, tinind seama ca pentru sudarea sub flux seror utiliza caracteristici coboritoare. Utilizarea carcteristicilor rigide estel.rermisd numai la sirme pind la Q2 mm. La sudarea cu curen{i iare cle-Piri;csc limitele prescrise in instrucliunile care insotesc corvertizorul estelrosibill legarea in paralel a doui sau trei conl'ertizoare, respectindu-seIn\)h'u fiecare schema de legdturi din fig. III.9, cu aceea$i comandd a cir-crrilt'lor de excitatie, cu condi{i6 ca in circuitul de comandd al excitatiei:ri rrrr sc dcpeseascA curentul de 30 A.

l,ogiturile intre pupitrul de comandi $i tractor se fac prin cablurilllllrici', conform numerotdrii de pe placa cu borne qi pe capetele con-r I r rr'1 Iilor clcctrici.

Sc va avea in vedere ca in toate cazurile cablul de sudurd carcr'r'lcagir la tractor se tteaca prin bornele indicatc cu A pe placa de bornerr ptrpilrului de comand6.

;

Llt rtttlrtl'ir itt ('.(. v(,lllllr'lrltl lrlll' lrgirt tlirr f:rllticit pt'tltttt slttlitrclrr polrrritirtt' tlitcctir (nritttrs lrt tttt< tor)

In cirzrrl srtrlitt'ii t tt 1roIirlitIrtt' ittvt't'sil trcllttit' itrvt'rsrttc lt'girtrtt'ilc laVr)[tmctru in intcriot'rtl l)tlpitl'tlllli (lc (omall(lil.

Automatul AS1'-i] rtstc cttnstntit pc principirll trvansullti constantrrl sirmei elcctro(I, inrlcpcttrlctrt clc tcnsiunca at'cttltti.

Fig. III.9. Schema de legdturi electrice a instalalieiAST3 de sudat automat sub flux:

I - Redresor de sudare RSAR-1000; z - pupitru dc co-mandA; 3 - carucior de sudare;4 - buncA! pcntru lluxi5 * rou cu 6fuma electrod de sudarc; 0 - cablu de su-dare; 7 - cablu de masa; 8 - conducior electlic 2X1,5 mm'1pentru comandd; 9 - conductor electrlc flexitrlt penlru co-mand6 fi alimentare c5nrcior; t0 - compon€nte de sudat.

Viteza de inaintare a tractorului si cea de inaintare a sirmei elec-trrrd de sudare, in funclie de numdrul de dinli aI rotilor clc sclrimb de.Lntrenare, se arata mai jos.

lndicalii pentru explootare ,si intretinere. Dupiir stabilirea rcgjmtrlulrlo suclare $i umplerea casetei cu sirmi qi a buncirului cu flux, comilrl(la;rutomatului se face cu ajutorul celor trei butoanc montiltc pc tra(:tor.

Butonii ,,jos( qi ,,sus-oprit( indeplinesc inaintc dc a apZrsa l)o bu-tonr,rl ,,pornit( func{iunile ,,josr( respcctiv ,,sus(, adicd asiguril ri(li(rar('a:itu coborirea capatultti sirmci electrod. Dr-rpd apirsarea pe br-rtonul ,,por-Dit((, adicd dupe concctarea circuitului curentului dc sudare cit $i cir-(:uitul motorului clectric de antrcnare, primul buton indeplincltc firnctia,,r)prit" pentru avarsul sirmci Ei deplasarea tractorului fird itttrcrupt'reacurcntului clc srtdare, iar al doilea indeplineqtc furrctia ,,oprit(( cu inl'rc-

? - Tchnica sudnril 07

\ llrTr do lrrrllltl'l.'. ft t rrtrrl'tut (r tt,.r,, do r,,,tr1r) tnfit 10l .rr rto nnrrr.nl'r.r.

'l atrtut n t.tftrnollo de rlunxlrul do dtnll

N'I'rtnrl'1. di,rli ni rotii,l, r',tr, xrr. ri ^r L(tei

14l:tg15t:t81ti)13717136lti/3510/3120l:t:t2113222::tt2313024129251282ti)127

N'rn,tuIl d€ dinli ai rotitci'l'. ntrlrcDore si ai cetri

1413915/3816137171:t618/3519/342013321132221:tl23/30241292512826i27

27j/26281252912430/233U22321213312034/1!35/1836117s711638/1539,14

N n'nrul de dinti stmlilei dc antr.nue ri oi

cel.i utrcnrt-

271262812529124301233112232121331203411535/18361773717638/r539114

1750,554,i)5963,569'i 4,580

93100110120

Viteza de lnaintalc

77318720221a

27429632034538041645It

161819,527,5

29,532:]1,537,540,543,5

I'll0?/ de lxeiDtarc a shtrrGl elcclrod ile :rldr-re1 ln luwtie de numdrut ale dlnlt al m! llor

d€ sclrlntb de aDhcnaro

6066

798693

102110118128138149161

rlrl)(,r't'ir tuturor circuitelor la tractor; atita timp cit acest buton se rnen_(inc irl)isat, el comand5 retragerea sirmei electrod.I'ornirea procesului d,e suc),are se realizeazd, prin manevrarea bu_lrrrnt'lor,,jos( Ei ,,sus(, astfel ca virful sirmei

"t."t"iJ aa- "irra

in contactu$or (.u piesa de sudat. Se desc)ride scurgerea flrrxului rii se apasa pellrtrrnrrl ,,pornitr( timp de r-2 s, apoi se "tin"*"J-ll.r.. b upari"u p"!u

98

Vit.z. dc d.t)lr$.rc { Nun'nflrl de,li',!i oi tutri,le r',tn{'rrr )i "j r.tei

',rtl.r ln)itt(.tlttlo lit lipitr';r cIt'r'ItrrtIttItti rlr' picrit, iltt l:r o;t1lit:ilttt'ltrcitlr rr ry1,r, lir itttlcrttlx't't'it itt t:ttltti.

t)prireo pt'itt t:su,Ltti tlc stttlurr.: st' tcitlizcazii pl ill ilpiisilr('a Ii(' l)llto-r,,,1 ,,.ris-opriti pinir <:ind sc crrtrstittil stirrg('r('il ltt'tttltti. ln ctlztll sll(lilril1,,.,,.1,'r sribliri st' rr:rrrmanclii sit sc allt'so itrtii pc btltonul ,,jtts(, pcntrtt,r,,lrlirro o cleiitcrc a tcnsiunii Ei sc.idcl'o trcptati a cttrcntultli, pitrlt liturtrr'r'rrl)crcil trcptate a arcului Ei aPoi sd sc apese sc]-lrt l)o btltolltll ,,srls-,'1,r'it'(, fi'rri"r a ridica degctul dc pe primul buton.

l,ir sudarca picselor groasc se recomandii ca inaintc de intr('rulrr('a, rl.rrlrrltri de srtclare s:r se deirirubcze mancta crtplei mccatricx: ir nll\'il-,, .rrrrrlrri (le antrenare a tractorului cu 1-3 s inaintc dc apitsttro 1lt'btt-t,,rrrrl ,,sus-oprit". Aceste manevre aLl ca scop evitarea formirii cr;ttt'rclrtrl.r ',lilrjitul sudurilor 9i corecta incheierc a cordonului dc slttlttrit.

/\utomatul cste dotat cu doui tipuri de picsc de c(,ntact: llrrtrl riis-l, rr (lrzi't pentru sirma de 1,6-3 mm Ei altul sistt'm rolit (le (olltir(:t' l)('lr-I l r riirmc de 3-5 mm. Ambele tipuri sint cxccrltiltc itl dottit vttrirtttl.r',r r,,r iruftii pentru suduri cap la cap 9i una lungi, pcntnt srl(lllri ilr irtll.

Trr caZul utilizdrii automatului pe cei dc rtrlilr(', (listirn!('1,' 1lr' ;tilrrll, . ',r' prclungi in mod coresprtnzitor piosclc rk' cotrl;tr'[

('onclur:erea automatului in drcptrrl lmllinirlii r;r' f;rcl fir' 1rl'itt I irll, r rlirlc, fic cu ajutorul rolelor de ghidaj.

Lir srtdrtri in col!, cu deplasarca tractorllltli 1x' picsi-t pr' prrlt'tt toll

',1,.n(,(osar sa se monteze cele doLlat ro!i cltl sllIijirr tt'totttlttc itt sllirlt'tilllr lrli.

Zilnic, inainte de inceperea lucrului sc vor v('lifi( il:

- stilrea rolelor respectiv duzclor picst'lrr rlc cotrtrtrrt; itt <itz tlt'u. rrr'.r s(, va schimba pozitia lor sau se vor illlocl.li;

- (tarea contactelor pentru cur0nttll tlt' sttdittr'; lit ttt'vrtit" ittl'rilcil

, , rrl-rf,i'r Ei se string,ln mod periodic se vor verifica:- starei rolelor de antrenare a sitmt'i; itl t ltz tlt' rrzrll'i I x(r':ilvl1'

, r,,r' inlocui;'- starea vaselinei in redltctolrclc lractortlltli rii grlrrlttl tl,' ttztttll

rl r',,filor djnlate $i a lagdrelor; la ncv0ic, tcclttc ttrltt't'lt' s(. rrllitlii crt lrt'tt-r , r'r,cntrtal se repare Si se ung abuntlcnt r:tt vasolinli lltl] l'15;

-- starea con&ctoarelor 5si relcelor li ( ont:r( 1oiu'cl()r <litr prtllitttll, ,,,rrirncli; in caz de nevoie se efecttlcilzii (ltlrii!ilcil ilccstoril;

- iocul in mecanismnl dc inclinare a capulrti (lc stt(lilt i;i irx rtl tltr'-.rr i,rrrrltri de deplasare a tractorului nfi116l lllplir stlirrsir; itl tit./ ttttt-

: r rn(rr joclrri mai mari de 1'se vor cft:t:tua rt'mt'tlit:ri.Nti-rsuri de protectia muncii. lrlaint('tlc'pulrctcit in ltln(ilitlrrl il ilLltr,-

,',,1lllri, sLlrsa de curcnt $i pupitrtll clc <:omancLit st' vot' lt'ga lil Piinlirrt.l,rr utilizarca atltomattllui se vor r('sp(\lla ttrttli"ttrtittt'ltl r'('gttli ;i itt-

'l , .rlri (lo Prccaulie:-- dctii toate circuitele dc ctlmantlii Irttlt {iot-ttlitzi-t lil lcnsitlll('a llc-

r,, rr, rrloasir dc 36 V, datoritir faptlllrti tii srr|st'it'(le otlltllt l)crltrtl slltlilro,, IirII;iIII)('il in H{)l -

mlllt mai ri(li(atit, sc vit cvitit itlingt'rcit ltit'st'lrrr

!lll

mr,litli(t, (.lt tlllit lil)r,t.ir; ril(lofll fi I)r,|.IioIri||IrI trrrxiliirr.vot.(lcs(,l.vi illlto-mill.ul ntrmili ( ll rtri'urlrii rlr, lticlr,;--- lir utiliztrrr,a irrrlomlrtrrlr ri in irr,,il;r.r.i lrrtl:ise, in intcrionrl rrnorvitsc c:rr volum limitat d(' acr, in irl)sonla inst;rla{iit(,J sta{ionarc dc ven_tilirtic cslc nccesar sii sc morrlczc instalafii ac vcntitalici moUlte;

- toate contactele dc pe pupitrrjl de comantlti i;i sursa de curentrrflirtr,srrb tensiune trcbuie si fic acopcritc "u "upu""

jL protectie;-

sc va cvita mar.revrarea tractorului daci sint scoise capacele ro_lilol dc schimb;

- la -rcpararea automatului $i indepdrtarea clefectiunilor toate ele_rncrrlt.lc trcbuic scoase de sub tcnsiune;

- sudorul trebuie si.respecte cu strictele toate regulile gi instruc_

{irrrriJc dc secrrritate a muncii destinate lucrdrilor A" "rOura.

,,,,..... 1,r l:,,11,^rt, A ST.-4, este o variante u uutorat"t"i aST_3, cu deose-r)Il (,

-ca vrteza de suclare (inaintare a cAruciorului) Ei cea de avans a sir-mci electrod se rcalizeazi automat prin autoreglJrJu a."ut"i electric destrdare. Este destinat suddrii in c.c. cu ;i;t";;;ttr;; ,i protectie deflux qi are urmdtoarele caracteristici LIr"i* p.i""iprl",--

- tensiunea de alimentare 40V;- f_recventa 50 Hz,- diametrul sirmei electrod . -..-.. ..., iB'.l..'s __;-- viteza de sudare (inaintare _cdrucior) . . . . . 6'i..somlfr;-viteza de avans a sirmei electrod. . . : . : o...ioo-ln;- reglarea vitezelor. . . : continud;- inclinarea lajerald a capului de srrdrre . _ - ' :;'i;:- inclinarea longitudinala a caputui de sudaie . . +jo.l.._r0..Parametrii de sudare a automatului de sudat sub strat de flux

Lsj-L,:tll-:.lql-rati crc sursa de curent, red.esorut n3.in 1000 Ei se com_l)unc dln llrmatoarele subansamble:

- cdruciorul care realizeazd miqcare de deplasare a capului de su_darc, cuprir.rzind motorul cu mecanismul ae O#faia.L, lare asigurd vi_tcza de sudare, mecanismul de ridicare_cobo.ird a capui"i Oe Juaare qimr'( anismul de blocare a rotirii capului;

- corpul automatului care se poate roti cu 360. Ei pe care sint mon_lirtc mecanismele de manevr6- traniversald a capului'cle srrdare, tablouldc comandd, derutout de sirmd, capul de ;r;";t;;.;;ut pentru ftux;. - - capul de sudare care cuprinde motorul $i mecanismul de avansirl sirmci electrod ;i dispozitivele de inclinare

-a lup"iui'a" .uAu"o;

- tabloul de comandd care asigure funcfionarea automatului de:].,11']1.,.: i::?"tiv pornir,ea. Ei oprirea proce.utui a"-irau.", deplasarea,'ri.',rrc lir rnapo], manuald $i automatS, a caruciorului, avansul sirmei elec-u(ar,..rni rual gl automat, in sus gi in jos gi reglarea $i mesurarea para_trtct lilor rlc ltrcrtr;

- dcnrlor pentru sirma electrod tip casetd qi tip cruce;

.^,..L.,j.";.ulii_(cab)uri de sudare Ei de for!6, duze pentru sirme dey,r.-t.,.,'..,,.',.t,ri 1 Sr,r T:l rcd ctoare pentru pirrionul sirmei electrod; placi('lll utto lml)rimate VTC qi VTS cr.r rczervd).

l(x)

I,r,r'rIi|r.ir, ft|n( 1ir)nlrri';1, o1l|itcrr ''1i ttti:'tttilt' l)r'lrlrrI l)r'')l(\'lilI llltllrr iirlrl ir',i'rtlittlillt)illt' r'tt tr'lt' pr'lrtlrt AS'l' il-

t, i rt;i:pl'irrrk'r'i 5i r;irrtit'rc s(' rltiliz{';rzr-r ',si irrr;llrlir\ii ltlttlttt I'ttrl'rtr'

nuli,rrirlir stlb fltlx tlitt imlxtt't.Sri nr.rrii.rr.irzii < i'r iu !rrr.ir s. nriti tttllizt'irzit iii tttt.It' Ii1IIr'i tlt' itlstrt-

lrr{ll r;i rrtilirjc' (l(r sll(lilr(', ttnt'lt tlt' milrc rall(lilnl('llt, (lilr ( ll lltiliTilr(l l( -uti,,,rr, ,,,-- sitrt t'clc I)('lrtltl sll(lilr('a itt ll:ric tlt' zgttt'l-t, <r'lr' In'lilrll :irl-

rl,tr.,,,r .rrt,mAti-r in C(), a Lt,zcrv.irrcl.r c:ilinclri.C (l(' nlitrc (III)II( iIIII('

,,Vl'rl()nlirtic( ;i ,,Circtlmatic( de tiP Alrus, in pllnct('ct(:'l,)r'lr ipamcr r tclc tlc' sudarc f;rlllitatc ir.r il.S. llonlitlriir' sirtl irr ( rrr''r

rl,. rr',irrtilarc, sint cLlprillsc ill ',Sistcma ccll iplmcllt('l( rr 1x'ttlttt :'ttrlittr',tiill'r'(' t(.rmicA, lipile

-Ei mctalizarc ;r matc'rjalclor mclitliIr' (lirl ll S li"

rrrllr r i rr", claboratri dc LS.I.NI.'Iimi$oaril.

IV

MATERIALE DE ADA0S (MA) gl PR0TECTIE

A SUDURII

37. CI' SI] INTELEGE PRIN MATERIAL DE ADAOSSI DI] PROTECTIE A SUDURII?

MiLterialul de adaos este metalul sau aliajul sub formd de vergele,, r)lirl i sau granule, care se topegte in procesul de

".ldare. Mater.ialul irol\ ( ri1 (lin topirea mctalului de adaos, care contribnie la for.marea cusaturii

r,,' lluntogtc mctal dcpus.

38. CARB SINT CRITERIILE PRINCIPALE DE SIMBOLIZAREA trL!]CTROZILOIi INVDLITI?

l,iloc.tlodrrl in\,elit este format alintr-o vergea metaiica, cu masa deirrr.r'lis aplicatd prin presare sau imersiune.

invcliDul electrodului are urm6toarcle roluri:- favorizeazl amorsarea uqoard a arcului elcctric;

- mirreEte stabilitatea arcu.lui:

- Protejeazd metahrl topit impotriva petrundedi oxigenului, hi_iloilr'rrrrlui $i azotuiui dil :rer, atit in timpui trecerii din eiectrod'spre1," r, , rt r;i in buia dc sudurd;

- formeazi o zgurA mai usoare decit metal,rl, asigurind o ricirerr ri 1,,r1,i, curatirca Si degazareir bdii de suduri, precirm q..i formarea mairrr rll ,.rrlr rnai putin continua a suprafetei crrsdturii;

--- p('r'rnitc alierca cu clemeDte continr-rte in invcli$, care imbuniti_r ,,t l)rol)ucrillilc metalului depusi

- rrnt:ori, inveliEul conline pulberc de ficr, care permite oblinerear,rrrri lrn<l;tntcrrt de depunere peste 1000^.

l)irttcttsitntiLc electl.odului, Dimensirrrile cle bazi ale etectrozilorr,t :,Ii.rrrrlIlrII clcctrodului gi lur.rgimea acc.stuia.

I)inrcrsiLrrrilc clcclrozilor pentr'u sudar..,a o{cltrrilor sint stabilite inIil \s Il2.rrl1-131.

I I,-i

l'r'itt rIiittttctt rtI I'11 ( tt(r(IlIllli :;" ilrlclrllr' tIiIrttt' tt ttI r'r'r'1i"lli rrr"lrrlir '

lit,,t ,,t.i , ,,1,, t'cl irr r l l tlilttttcttc llltr(' l,{; '1i ll tltnl Ttt tttotl t rttcttl' r;t' l;rltrir''r

rrrrri'rlrrittt'lt' (liirl)l('trc: 21 2,5i il'2lt 'l; 5 tntn'l,rtrrllimik' ttztt;rlr. sittt 2;(), i{)l', li'rl) 1i I rt) -t: ,

(i;;,li;,,,, lnvcliqtrlrri rrIt, inflrr,.nl.ri ir.,rrPr.;r m,,,lrrlrri in t.irr.r' sc t0pt'1tt'

r.l.r tr','rlrrl 5i ir<ttpr formr'i crtsilttrji'"' s;i-irfi",t'ii e.Lcctnnitor. Sittllrolizarea cl('( tr()zil()r st' frt< t' tlttP;"t rlr-

rr.il,,.rn'l(' t ara<rtcristici tehnicc:- t ittaclctttl i I rvclilului;- t ittltlltmcntttl nom inal:

- pozilia tle suclarc;

- caracteristicilc curcntltlrti de sndarc;

- ('onljnutlrl cle hidrogen difrrzibil'#;;ii,#;;',Ti,-i.iit""?"-t'rtt"tt"zi se facc <:rrtrf.rm. S'IAS l l25 l l'

rt rrI . .'. iii^'prl,i riii,." li cilrc carc I.cprr.ziDti plincipalclc (irfir(1.('r'iriti( i

,rlr.r.hr:trodulrti.' tl:l,,iette caracteristice

'1e electrozilor.ln afar1 dc comlx)zitiir $l (;t

, ,,, t,', i;ii;ii;'-i,-t;eligului, electlozii sint caracterizali dc cil('vir ('L'm('nl.

rrr,ri itnportante, crtm sint:-i "o.a"te.isticile

mecanice alc metalulrri d('l)rls' r('sPi'( 1iv lt'rlrilll)t'rt,, .',p,,rcli-;, limita de curgcrc (n,), alurrgirca.('4;)' r'ttt't1i:r rl" r'rtp' t''i,, ,,

',i, '""lJ."" iiti" Eoc (KV sair IiU) $i drrritut('u .(

I li i sarr lll ):"' ---tia"pr]f de'topire, care repiczintn timprrl in crrto st'tolx'1lc clrr'-

trotlrrl, folosind o intensitite medie a curentului;__ randamentul nominai de depunerc, (are r('prczinlir firl)()t1lll

,t,,,1,,' masa rnetalului depus prit"t "uO"ie

$i masa lotirli i1 sirmt'i t lrt. ilr-lli'r irr compozifia mercii electrodului utilizat;'"'

-;;"fi"i;ntul de clepunere, care reprezinld cirrrtitatol tl' trt|lrtl r'.'

r,,.rk'trttttrr clintr-un anumii elcclrod, rapoilati la {| illteitsilrrll' rl' r'rrtr'trt

;,.'i ,A"i; i,ri,"t"l' a"li-p t" ori sau un mirrrrr); <.ot'fir.ir'r r t r rl rh. rL.Prr-

ri.r{. sc'mAsoara in g/A'h sau g/A'min'

3C. CARE SINT PRINCIPALELE CRITEIIII DIi CI'ASITICAIII';

A ELECTROZILOR?

I)upd destinalie, elech'ozii i??u'rliri pentru sltclarca otclrtrilor s(' ( lil-.,r fir':"r in urm6toarele gruPe:"' "i _

"i""t"ori ir,r".,r"li1i pentflr sudaroa olelrrrilor tirr.llr,rr .si slirlr rrli.rl.'

(.s'l'AS r 125l2-B r );'.'' "if '_"LL"ilJzi invclili pcntnr su(lar,.ir ,,!r.lrrr.ili_,r crr_;1r'IrrrrrI:rIic lir'.r

ut ,, ,,l,luri1r-,r utilizate la tcmpcratrrri scazrrl-('(S'l'\S-Il2i'l:l)t2);"' " "iii"_""f""ir.ri-ir""fifi'pcntru sudrr.(.ir r)l,.luIil.r t, r.r)r()r'r.zir,l( r1,'

(:i l'n s r r 25l{-82):' ' "iv -'ut""irozi

irrvclili pcntru sutlarc'a otclrtriLrr irrx'itlirlrilr' ;i tt'-

ft.rcl;r|c (S'l'AS I 125/5-tt:l):V -- cloctrozi invclili pcntru itrcitrt rtrt' (S'f'\S ll25/(;-llll)'

l(l:l

irr ,,r,lr.rrl f,,,,rrli r r.rrjrr,,..r,llr.lr.ozii :,,, r l;r,il.ici,r in lil)rr.i (!)lrformrli'l',\S ll23/:... r; lI si lt:i in ',.rnI.lir, ,f,. , , ,.,,,,i",liriil.i't,. ,Ir,,,.l rIi,,,, alerrr, I;,|lr,|IrIi rlt.1,rr- ;i 1sirri.1 rl,. ,,.,mp,,zitirr r lrirrri,.;r. M;-u.riL.<1,. (,1,,.1r,)zi ce

,;,.,1,1;'l;:li;ilil,lir,'l r(r.rrl I:/)'|rl'ri r"st)" ii\ s' :r;rl,il' sc 'i, ,.'r,. irrr"' p"in--

l'lllr.l r., 'u ii irrv,.liri lr,,rrtr.u7:t lf li.i, ij,r. ,,.i lu.r,rrir irr,l;rrcrr

s,rtl,r|r'rr f,,rrl('i sint l)rr,znIljr,i i,r STAS;llIm |lluJ! itr S'f \S lJ.;-.1 l_7r,.

40. CUM SD CLASIFICA ELECI'ROZIIDUPA I'IPUL INVELISULUI?

tJ.pir ripul i'vr,li)'i.i, conform STAS (1125/I_S1, electrozii inveliJl'rirl (lI sir\c til)||ri.1) lilpd.t t).i ctt ittueLis acid _ A. Au un in\.clig format din oxid deli('r, nriu)(iur 5i silicin. Icr,imirngar gi alti clczo\idanii. Formeaza o zguri;,r.irt,i, r'arc.sc^rrctaroazi Lr$()r. riiii:rl.1i-i, ;l;i;i;.J'd;unut rle carbonrr.rr nr.n,' rl,, 0,2.10/o C, ltrr.zinll l),.ri(.ol (lc i:ili."r"'iu'""10, irr special la

,ll:l;l'l ,:t:i..)llil,1l-ljl.."::lltr" sari verticar. s" r;i;;;; ii-, gune,.nr, ra su-pozr(rc orlzuntala. cu cureDt alternativ sar,r contiir-ru, Oni,puilil,'1,':.itisi pr.D tru alte pozitii.2) I:,ra(tt'a:i ctt ittuori. oe.id rutitit - A/i. s| i,npert, drrpi con!i_rrrrtrrt rlo rtrtil-oxicl dc tita;..TiO,,, in .,i"" t.,,rj

' .., fiici 'r:il continut redusr,rr crr conl,irtrrt ridiczrt dc rrrtil (rnrir;. O,fl-r07, fiO;. Au'o'comportare iOen_ljr,r ( Lt (,lcctrozii acizi.

Iilactro.:i c.u inuclis ba-zic _ B. Sc caracterizeazd prin conlinutul de, ,,r,,,,,;,r tl,.r..rrcirr .c;,co ) s:,,r "rli ;:,b;;;(;';j):?ilfiuo.i"a. Zgura se,l ,1.rlindc ufor. l,rnirrco,li, ur, ",,p.rtrundcre mcAi"-ii poate fi folositIr,'rrl.r'rr t..tc pozitiilc cle sr-rd:rrc, -.tiiizinl "".""i'""rtii"" cu polaritaterr.zil.ir.,i"r, Arr- rrn con!inut reclus de t lOr"S;.^ il"tri.,i'iipus erte foarter.,,ri:,1('rt lir fisrrrarc la ca*l sa. tn .e"". p-unt"., -" "l.,ii"?._"r"a

porilorr, rr'.r.rlrl dt,prrs, ir:i,cli:,ul f"q.l9^ja fi" ]ou.t" "."rj.^'O" obicei, ser r r r, ,, I r r,,nrt), , i, r Lua dc 2b0_300.C, ti;p-;; -;";;re, dupe care seI'r'lt,;rz;'r pinii lr rtilizare, la r.-,mperatrrra rf'e OO_gOt. "'"

t .tt t r t .). t ,-.u i t)elis cal r.d2zic- _ C. Conlin materji organice. produc, /ri.r..r srtr,:r', ,si (,:r.rrit;ti\ prrtini-r, ci,re "",i;;;r;;;;';;;. Asigurd o pd_'rrrl'r'r, irrr rL;1 5i ,' \'ir, zJ de ropjre rerrtiv rijic;i;. s;"utirizeazd pentrul,,rlI poziliii:, clc srrclarc.l,)Lrctnt.i oxi(lutli _ O. Au o utilizare restrinsi. In invelig predo_

ll ,

1..: )i,ll,r ir,., ficr ii .," r,,iur"r""i,,-":;;'"':i#":3;#irrl sudurii esterrr lr ln)l)()l,ti,|]L (itcit Ic,ZiStCnta.

, 'li l;l' :l :l:,,1i1.:.:,]r$ rillic (crr^inveliE cu grosime medie, R, rio,::\, .,l i,,zJ : mrr. 150/o qi cu grosime mare, R R, TiO;:. rt !rr',,.;i .r,rrrl.zii __ max. 10,_.0). r.Lar"

" ,_!".a'", """""*. acid. Elec-1r'r',,ir ,.rr irr,.'.'tiy ctr, rilr It sint a"rtin"ii t;;J"*i

""a^rli'r, pozilie ver_t l, :,i 1r,1l,frrrr.,\ll{' til)Ltri de, clcr:trozi sc noteazd cr-r S.

li) I

,ll. ('(iM Sl,j (:l,ASI|ll('r\ sllaNll'll,li l)lN (tl'ljl,Pl,)N't'rat I sl lt)Arar,i?

liiIrrrIlr'[irltIiIirlc irr ll S. ll()l]rtrrriil sc itnprrtt irr rlorri D}irri llIrtlrr':silmc tlirr olcl lrcntltr sttrllrli';sirntc tubrtl;rlr' (cu mir.z).

Silnrir rlin olcl p('ntru srrrlrrrc cstc stlrdartlizirtir in.'jll/\S ll2{; li(,.lrr ',l,rrrrl;rrrl sirt r:Lrlrlirrsc siltnc,lc tlr,filirtc tlirr ott,l c;rlborr, slrrlr irliirl, rrlirrl1l rrr,rll. rrliirt, dcsl,inatc cil matcl'ial dc aclaos pt:ltrtt sttdirt'r'rr 1i trrlrr'';rr',;rI'r rr (livIrs(' proccdr.c fi l)cnlru c\('( utiifoa clt'ctroz ilr lr'.

Siltnckr utilizrrtc la srrclitlt,lr irr ('O., conl,in ck,ntcntl tlc irliltl irr lx,, ,, p( rtnr il compcnsa picrclt.rilt' lrlin irlclclc. (Mn ,,si Si).

Silrrr cn miez (elcr:1r'ozi lrrllrlrrli, silmc trrlrulrrrr') (fi'l'n S lli'll7 ll:l), trrl r,rrr;liLrritc djntl-tl tnitntil ntetirli<i'i cxtc|ioiuit rrnrplrrtir ( Un llll('rl(r'rlr. rrr,rlcIirle pulveruleitte ( ille constitrrie nriezrrl siIrrei.

l)llpe forma gi modul de reparti!io a nriczrrlrri fi a l)i-r'(ii rD,'lirli|r,,,.,,Iirrr.a sirmelor trrbulare poatc avca difcrito plolilr' (fi;1. lV.l).

lrrvcliqul metalic are urmt"rtonrl rol:. irrchide circuitul clcctric la srrrlrlt':' pilstreaza mieztll clc pttlltott';- prin topire, introduce ttniform 1i (()lrtinltu (irrrtiIirI('ir (l(' rri('z r,'

rr..,,rr',r tlcsliEurlrii corecte a proccsului dc stttlirrc,Miozlll este constituit dintr-rrr amcstr.r' rlc mirtt'r'iirlc sirnilirn. r'rr

rr.lr. lirlosite per')tru alcdtuirca in-|r'l :,rrlrri pcntru sudare, avind acc-l,r'..r r',,1 cu inveliqr,rl electrodului.

l)in l)unctul de vcderc al mo-rl'rl'ri ,lr. rrtilizare sirmr'lc crt mi|z',,.rrrrlrrrrt irr:

- sirme tubulare cu protec-1r,.,,lllJlimcntari;

- sirmc tublllare clr auto-pr , ,llllic.

Irr cazul primclor sc utili-,. ,r. it ( a proteclie sllplimentalirlrl,,., itlrrl dc carbon. In al doilctr'.r , pr','tlr'lia gazoasd a arcrtlrti s"r' ,l ttrt.ir prin disocierea in arc ar,r.,l, r i,rl, lur c')mpor'tcl)t'. ditt mi''2.

lrr lunclie de compozi{ia miczrrL,ri;i <'allc:tolrrl z;1rrr.r'i, sir.tnt'lr.r'rrrrrr, z sr. r'lasifici il] urmirt(ritr('l(. tiltrrli ltrinciP:rlr';

- silmc aciclc, rrrt ilirr';sirmt'stmibazicr';sirmc bazir:r'.

SiIntt'lc tttbrtlurc sc Ialrril.i I;r rli;rm''t|r'lr.clr. l,li;2,t) 1i 2,.1 rrrrrr Sir.trrr'lr.r'rr irrrtrrProtc.< {lc nrr sr: ftrllli<ir, irr gcrcr';rl, lrr rliirrnclt.t'strlr 2 2, I rrrrrr.

I 0:r

oooab(

@@@dt,f

Fig. l\'.1. S('r'liLtni rrl. sir''r,.1()r lul,Lrl Lr,,

Irr ll s. lkrrrrrrrriir r'r' frrrr.i.ir rrrrnirl.rrrr.r. nriir.r,i rr. sirt.t.r. trrrrrlirre,( u ( irlit('l.(,r btrzic iii lu 1rrott.r.(ic dr, (,O-: I,'lrrxtrrll-l t,;i STS-02_G. C:rr ,,,r.rte:rirtlc su poatl srrtla in lxrzilir: orizonllrlir, or.izorrtirl irr jllhcitll, orizontal pr-l)('r'(,t(' vorLi(,ill Si Llsior illclirlirt.

In prospccte se arate ci mctalul depus are tcnacitatc pina la tem_Jr|rrrtrrti clc minus 40'C. L1 realitate, in metalul imbinerii se poate conta1lr'rr tcrrar:itate corespunzitoare pin6 la circa _20.C.

llcnzi nrotalice. Se utilizeazi la sudarea sub strat de flux, sau fdrilIlrrr, ln <'aznl benzilor cu pulberi, pentru placdri.ln(li(al,ii dc' utilizare pentru sirme se daui in capitolele in care seIr',rllirzir problt'ma suddrii diferitelor tipuri de oleluri.

,I9. CUM SI' CLASIFICA FLUXUBILEI'IJN.I'IITJ SUDAREA CU ARC ACOPERIT?

Mlrlrrl dc clasificare Ei simbolizare a fluxului este indicat ins't"\s 10123-75.l)upir metoda de elaborare fluxurile se clasifici in fluxuri topite (T),

llrrxrrr.i cc'ramice (C), fluxuri sinterizate (S) qi fluxuri amestecate (V;. ' ".. I"Iur-urile topite reptezinte un amestec topit de diferite materiale.( ) lrarticularitate a accstor fluxuri este cd in timpul topirii materiile primelr,i rr:{ior r eazi intrc elc astfel cd dupi topire ele-nr-r m-ai sint Ia fel de ac_livo $i numai o partL. neinsemnati din unele elemente componente (Mn,Si) tr0c ln metalul depus.

_1,'Lurut.ile ceramice (aglomerate) se compun dintr-un amestec in_lrm. de matL.riale pulverulente fin mecinate (minerale, diferite fero_aliaje('1(.), lcgate intre ele prin intermediul unui liant (silicat de."dir,;;;;_i,iu ('to.). Granulele se usuca gi se separd pe fraciii granulometrice. Cu;rrlsl Jlux so poatc obJine un metal depuj aliat coreipunzitor, datoritiI.r'r.rii rrrr.r'clemente de ariere din flur in metarul cusdturii. Aceste flu-xlrri irl urr prcf clc cost mai ridicat $i higroscopicitate mai mare in com-lriu'lr1,i(' cu f luxrrrilc topite.

l,'Lu:r'trilc sinterizate se oblin prin acelaqi procedeu ca gi fluxurilelcnrrrrirr, rlrr sint prdjite la temperaturi ridicite. Granulele sint maiprr(irr lti;1r'oscopice $i au o rezistenta mai mare la fdrimifare.

l,'Lttntrila emestecqte reprezinte un amestec mecanic de fluxuri to_;rill slrrr ct ramicc.

l)rrpir brrzicitatc, fluxurile se impart in:- - flrrxrrri ac:icle (A), la care bazicitatea este mai mici de l,l;- flrrxrrri bazicc (B), la care bazicitatea este crrprinsd intre 1,1

:, r ..1,1);

- Ilrrxrriri tu bazicitate ridicate (BB), la care bazicitatea este mairn,rlt,rlr,2,0.

l0ri

llilzi(:itlt(';r flrrrrrlrri sc tlr'1r'rmirrii irr Itttrcl.ic tk' r'rrrttlxrzi(iir rltinrilli|l r.l' rn(,r)tol)f cr]lr)l)oll(,rtc dirt flrrx, ( u [o Ilrlir

llirzir.ilrrlc ,, ('ir{) I ,Nll() I' lIr(l i',('irl,'r I 0/0Nir1,() l'%Kl) I 1/i,(0,/,,1\1n() | i J,l'o).o,/0Si()" I l/:l(i /0A1"()r +0,oTiOr+0 ZrO)

I)rtpir cunr sc obscrvir, formula lcprczinti raportul dinlri. <:otr<'t'rt-llrrf,iilr, oxizilor cu caracter bazic Ei oxizii cu caracter acid.

I,'luxurilc topite, din cauza procesului tehDologic, r'ru pot fi oblinut('lrr o lrirzir-'itate prea ridicatd.

llrzicitatea fhrxulrri arc o irrfluenlA mare asupra tenacitillii stnlc-lrrlii ,.rrrlate. In gr:ncral se constat:r cir la un indicc dc bazicitatc l3)J,l,.nrl)('rirtrrra dc' tranzifie scadc.

l)upl viteza dc sudare. Dupd acest criteriu. fluxurile se r:lasilicit itrr\ rli ('arc se comportd binc la viteze mai micj de 200 cm/min .,si fltr-

r rui lirpide (?) care permit sudarea la viteze mai mari de 200 cm/min./\,,.\[ criteriu depinde de posibilitatea de a-Ei pdstra fluiditatea $i caps-r rlirl('il clc formare a crrsdturii, asigr.rrind totodati eliminarea gazelor $i,r irLr'lr rzilrnilor de zgurd.

(.'lLrcntul maxim de Sutlan'e se poate indica printr-o cifrd carc reprc-L.,-- _

',, ;;t, in amperi ;i indici intensitatea maximir in amperi pontrLr

,.rlr' ttxul se utilizeazA.l'luxurile se mai clasifici dlrpe tipul curentuhli de sudarc ii dupr-r

lcrr,irnca de mers in go1 a sursei de curent.Dqri compozi{ia chimici, fluxurile se impart in u|matoarele grupc:

I,'Llnuri bogate in SiO, ;i NIvO (40-450/0 SiO qi 35-450,26 MnO). Ek'.rli;rzir pr,rternic baia de sr.rclrrri cu Si Si 1\{n. Sint puternic acide ti au, rrsilrilitate la rugine gi oxizi. lixisti pericolul de a realiza cusituri cu

','rri rut ridicat de sulf, fosfor qi uxilpn.l,'Ltt xurile cu putilx SiOr gi MttO (sub 10-150/r) sint bazice. La su-

,l,rrr', r-.lcntcntele de aliere suferA pierderi (oxideri) mici, motiv carc lr,l.r( irptc pentru sudarea olclurilor aliate $i de inaltd rezistenle. l)atoritiir,rrrtitilii reduse de incluziuni nemetalice Si oxigen, rezilien{a cusartrrril()r, ,;lc lidicatd.

Fluxut'ile pasiue cate nu reac{ioncazi cn metalul biii, asigrrrir r rrsir-lllrii lln continut foarte redus dc gazc gi pdstrarca aproape intcgralir irr,'rnpozitiei chimice.

.13. CARE ES'TE ROLUL T'LU\UI,TJI IN I'ROCtrSUL DI' SUDAIIT.]

$I CE CONDITII TRF']BUII' SA TNDIJPI,INEASCA?

Irluxurile folosite la sudar(.il .lr ilr'(' acopcrit an urmitoalelc' r'o-lrrli:

.- asiguri stabilitatca ar'('uhri cl(.r'tlic;- protcc!ia mctalrrllri liclticl clt' rrrrrtrrctrrl cu acrul;

I07

. - - irsigurir, l)rin r|ir( liil(. n)(.tirlUrAi(1, (. lr1(,lirlul topit, l)itstrarca('l('mcrrt('l(,r t'lo lrli.rc irri!ialc i;i irlit'r'cir sr rpl irrcr) tilrh c' clemcrtc do-rilr.;

. - oliminir im1;uritdlile (;;ulf, foslor etc.) gi gazt.le formatc in pro_clsrrl dc srrdarc;

- zj1ula carc se formeazd in procesul de sudarc qi fluxul netopitplott,.jcazii imbinarea impotriva rdcirii rapide gi contribuie la formarea( { }r('sl )u l) zil toare a cuseturii.

l,'lrrxurile topitc pentru sr-ldarea o!el.rrilor sint stanclardizate lnS'l'AS t).177 lI-79, iar fluxurile ceramice in STAS 121.1-82.

Simbolizarca mircilor fluxu_rilor bazice qi pasive se face prin lite_lt'L' I,'l] rrrmltc de conlinutul mediu de oxid de mangan (FB 10 ii FB 20).irrI ir flrrrrr|ilor acide (silico-mangan oase) prin Iiteriie i.SM ,r.-"tu d'"

Caiaclerlstlcl mecanlce ale melalulul

Lr,i.iii,l I strm urilizatr

360(37)

330(34)

330(34)

400(41)

49- 53S1OMn1Ni1

S10l1n1Mo

S10trIn1Ni1

I00

,,,rlin tul mt'tlirt tlr' r)xill (l(r milllgilll (1.''SM 20 tti l"SM :17). l\'rrll.lr nlirr|irl"liM:17, (u (()ntinttt miti ritlititt dtt ('itlr:, s-a atlittrgrrt litt'ra li (l''SM.li'll). l)irtolitit confirruttrltti sporit clc flttolirtir, fltrxr.rl I"SM l|713 poatt' flrlllizrrt qi la sutlart'a tablclor ruginite, firri pcricol de ap-ariiic a poril('r'

Irr irlara fluxurilor standardizate sc mai fabrici li fltlxuri ccramicer,rr r r r;irrtcrizatc.

'1. CUM SE FACE ALEGEBEA CI]PLULUI SIBMA-FLUX?

.|,)icctul metalurgic al diferitelor fluxuri este dctcrminat tli dc sirmar1,, rrrduri utilizata. Fl,uxul poate fi apreciat numai in cuplaj cu o anrt-rrr1.r calitate de sirm6' adicA in funcfie de proprietilile mctalulrri dcpus.

Tab.lul IV.,,lrt'lli ru dllerlle cuplurl llut€lrme

fitl -./ (XCr'- daNm/cmr)

I .:o

50(7,5)

t20( 1s)

40(6)

.t t)(ri)

19(0)

:to(1)

200(25)

168(21)

80(t{D

I l:, - 1115

(r0- 20)

I t{r 170(lrJ - 22)

4l', - tJ(l(0- lrD

05 - 0i,(n 12)

49(6)

39(4,5)

39(5)

(18)l(14)l-

r u, - J(.li (.1 l,r, - dltN

80-100(1{)- 1.1)

80- 100(10- 14)

110 -140 95-125(14- 18) I (12- 16)

9i) 125(r2- 16)

125- 155

06- 20)

. .1,;r irlr11r.r.r'ir flrrxrrlrti 5i ;r slr.rrrci ri(, vir irv(,it irr vcrk.rc rrrnti:rrziIiit(,{olttltti .r'at'r' sr.-surlcirzir, lrl.(,1)rj(,tirlilr. fizi,.r, .m(.(:i lt) i(\. pr. (.ilrr. Ircblligsil l(r l l) l rtl n ('its( il tmlrIl);rr'.';r tr,rrdi!iilr, irr I.irrc sc (.X(\.utii imbinilrr.it,t{{lrpcrirtrrra la cart' c'ste cxpioata6 imbi'art:a qi

"vi,,.r lit"tca uiror trir_lilmont(' tcrmice la carc ar urma sI fie supusi imbinarca.- S-rrrlarca olelurilor carbon sc poatc exccuta cu urmitoarele cuplurl

r,ilrnii -fl rrx:

, .--{lux cu continut ridicat de oxid de mangan gi siliciu in ctrplajcrr silm?i cu continut scilzut de carbon Ei -a,,gan: l.SU f Z qi sii.m;Slo;

. l)(,ntnl tompcraturi scizute se recomandl utilizarca fluxurilor ba_zirr'. l)ini-r la zcro gradL' sc recomandi fluxurilc, FBlO sau F820. pcntrul('r'pl'rat.ri mai sciiz.te se recomandd utilizarea unor fluxuri inalt ba-zirr' (O1,40'l'lf, UV420TT). Pelttru temperaturi mai joase de minus 20.-Crrr, r'c<rrmanrlii utilizarea fluxurilor inatt bazicc in cr-rptaj cu sirme aliatecrr nirltcl.

. Inrliculii cu Drivire la aleg-erea _cuplutui sirmi_flux se clau in capi_IrrIcIc r.irIu lrateazA problema suderii diferitelor o{eluri.Irr lirbclrrl IV.1 se jndicf, caracteristici mccanice care se pot realizal;r rrliliz;rr', rr trrr,,r.t rrplrrri flux-sirm;-r.

. -.flrrx cu conlinut ridicat de siliciu 9i continutIrnprr:rrrt'r or sirmi care aduce un aport mai mare de.irunlr Sl2Mn2 sau S lOMnlNil.

45. CI' ROL AU FLUXURILE DECAPANI'E$I CUM SE UTILIZEAZA ACESI'EA?

_ Crrr:r_tirea suplimentard a suprafetelor rostuluirtsrrl dc sudare, prin acliunea ciimici a fl,rxr-rtui.

lrrrl'plirrcasci urmetoarele conditii:- clensitatca lrri si fic mai mici

rnt.irzir baia dc sudrrri;

redus de manganmangan: FB10 9i

se efectueazi in pro-tr'luxurile trebr-lie se

decit a metalului topit care for-

-- sir dizolvc Llxizii carc trcc impr.cuni cn impllritAlile nemetaliceirr zgrrr i, ,5i sir pr.cvinii o nouA oxidarc:

-- si impicclicc dizolvarea gazelor in metalul lichid gi se reducesirrr s;i impicdicc cvilllorarca unor elemente (de exemplu zincul in cazulr r lr rrrrclr rr');

. -- - ,.;, firrmczc o zgurii mai uqoari decit metalul topit dir.r baia de:,trr Ittrii:

, zrlrrra for.matir sii se indepdrteze uqor dc pe suprafata cusi-l llr'ii:

1,,\i( ( :

:;ri rrrr .orrlinir substar.r{e carc in pror'csrrl clc sudare clegaje giize

. -.-: i'-r st;rrl dc pulllcre, sir aclcre pt, v(,rll(,inra metalica, astfel incitr,ri rru fit' il(l( pi"trtilt.i clc prcsirrncir flircirr.ii.

ll0

46. Cll li()r, Al | (iAzl';l,li l)ll llll()'l'lrcl'll';lN I'llocl)sLJl, l)li suDAltlt?

(iazclc au rolrrl dc a izola baia dc metal lichid 9i arcul clcctric de

,,,,'lir<'tul clircct cu mediul inconjuritor. Se deoscbcsc gazc activc (bioxid,l, ,irrborr sau amestecuri de Saze) qi gaze neutre (argon, hclirt)'

Ilioticlul rle carbon este standardizat in STAS 2062-76' Sc tltilizea-z.r l>ioxidul dc carbon lichefiat de tipul S (pentrr'r sudare) Se livrcaziirr lrrrtc'lii, sau cu cisterna pentru dep;zitarea in recipiente specille l'rin,l .,r,,,ii'lr.u unui kilogtam'de CO, iichid, la temperatura dc 0'C 9i l;r

1,,,.'i'-"t atmosferic6l rezulta 509 I de CO, gazos ln timptrl t'vaprrrltrii

1i rlcstinderii se absoarbe o mare cantitate de c6ldur6, fapt care provoa-

rr inghetarea reductorului de presiune, montat pe- tub' Icntru a evita,,,'.t"lucru, pe traseul de CO, se monteazA un dispozitiv de lnc6lzire'

Pentru a elimina excesul de apd, cu 24 de ore inairrte de utilizare't,rrt,'liile J" CO, ". vor depozita cu robinetul de golire in jos, pozi{ic lnI irrr) se face pu;jarea inainte de utilizare. In acelaqi scop se recomarr(l[, ,, pc traseui de CO2, intre butelie qi pistoiet, se se intercalezc un tls-

l.iilor.Argonul este standardizat in STAS 7956-75' In conformitate ctt

stindard, argonul comprimat se livreaze in cinci tipuri (A, B,

E).Pentru sudarea $i tdierea metalelor (cu jet de plasme) se ulilizeaz|

i r( ('st(, D,

l iprrrile: A, B gi C.

Argonul comprimat se livreaza in butelii de olel cu

in( ilrcare de circa 1450 N/cm'9 (145 kgf/cm'?).

47. CUM SE CLASIFICA ELECTROZII REFRACTARI(din wolJram) PENTRU SUDARE SI TAIERECU ARC ELECTRIC?

Electrozii refractari se confeclioneazi' din woifram pur sau, mai

: r'ccvent, cu un adaos de 7-20/o oxid de thoriu'WolJramul are o temperaturi de topire de circa 3500oC gi o den-

.iitalc tle 19,3 kg/cm3.Fata de electrozii din woliram pur' cei cu oxid dc thoriu au o se-

lic dc avantaje:

- faciliteaza amorsarea arcullli 1a o tensiune de mers in gol mai

i,,tsd;

- sr-tporte o densitate de curent mai mare;

- reduce consllmul electrodului;

- asiguri o stabilitatc mai mare arcului;

111

presiunea de

(irrr[.r.rr S't',,\S Il22ft-lllJ r.l.r.lr.zii sr, firlrr.ir,ri l;r rrr.rrrirt.irr,r,lt, rliir_mrtr.(': 0,5; l,t); l,{;; 2,1; 4,0; t;,ji..l,ot fi frrlrlir.rr{i qi ta dirrmctrc,kr l,ii;;1,15; l-),0: iii ti,0. Lunliinruir lor r,:rti,rkr Zl; l,.r{) 1i lii,ri;."l)rrrirlir mcrlic dc trtilizarc a rrrrui cL,<:trorl dc 175 mm lungimcr.stc clt. 50 lr dc utilizarc cfcctivi.

4I}. CAIiE SINT CRITERIILE GENEI'ALEPNN'TRU ALEGEREA MATERIALELOR DE ADAOS?

,..,... C,';rr.lcleristica principald llrate in considerare la alegerea materia_ru|r (lc actaos este rezisten{a la tractiune. Standardele "qi

prospecteieIrrrlir':1 <.irnrr.toristicilc mecanice specitice metalului -Jenus

Drin su.lArpr(.irfl.('rlirt rlc mctalul care se sudeazd. t a afege.ea ilt.lri;; ;"';;;;iIlr.lrrrir. irvut in vt,dcre faptul ci la sudare, OutS"ita u-"st""ului cu me-lirlrrl.dc ltirzir.li a r.rnci rdciri _rapide, se inregistreazd ocregtere a rezis-l,,rrlci ti o sr.;'rdcrc a proprietd[ilor de plasticiGiL-.-- --"- -

.,,. ...,11:l,ll: :tel:,r]I9-cu tendinli- de fisurare, uneori se aleg mareriale::1...li::llil' ... _'.l1li:"!a .-1i redusd, insd cu o prasticitate mare, care s5(() (u(ir l pnmul rind la evitarea ruperii fragile a imbindriior. Este::lll"Tl,li,ji sd se aleagd materiale de idaos cu'rezistenla la rupere .urnrir m i mare decit a materialului de bazi, intrucit elc ?aciliteaid apa_rili;r rrnor tcrrsiut.ri rcmancnte mai mari qi -a"*"-p".i-lul formdrii fi_sr rlilor in imbinarea suclatd.

., La alcgcrca matcrialclor de adaos se caute ca compozilia lor chi_rri.ir.sir fie cit mai_ apropiate de cea a metatuiuila.e se sudeaza. Der)r)rr'('1, matcrtalele aie adaos destinate sudirii ofelurilor nealiate au uncorrlirrrrt mai redus de carbon, in schimb ." r'l" "or-rgirr,.,f

ccva mai ridicatrlc mangan qi siliciu, care asigura- oblinerea unor 'p."prietati -u"orri""lolt'sprrlrzirtoarc. La sudarea ofelurilor cu sudabilitatc dlficila, reguta o;u_

11r'. il.ri(ii..tfi imicc r.rlr poate fi respcctatd intotdeallna, uliririndu-se uneorirrrt.tirlc dift'ritc de metalul de baii. De exemplu, o ."ri"-he olel-rri aliitesc r;rrdr,azi in condiliuni bune cu materiale il" uduos ausienitice.'J'ilrul clcctrodului, simbolizarea conform STAS, care caracterizeazA

Dr,p.icli'rjilc mctalului depus aj.ti la alegerea electrodului. Unui tip cler.llctlrxl ii corcspr-rnd, de obicei, mai multi mdrci de etecirozi. proprietd-!ilr.rnr,r'lrni<.6 ale metalului depus cu aceste merci de electrozi corespundlil)rlui d(' tlectrod, dar proprietdlile care caracterizeazd comporiareat' lrrrolrrgilir sint difcrjte.

- .l)c r.xornphr, tipr-llui E.51.58.110.2.0.H. ii corespund mai multcnrirrli, l)rintrc carc IlbOB gi Sr:perbaz. De obicei, in figa tehnicl a mdrcii|r'ril,(.(,li\'(' st: indi<.ir Si cchivalenta cu unele tipuri cle electrozi cuprinqirn rilrrrrr|irlcl1' stririnr.. Dc cxemplu, in fiEa tehnicd a electrodului Superbazr,r' i.nrlir.ii cr.lrivtrk'rr1a cu tipul E Z0lg, c()rrform AWS. Consultincl pros_l)r'r'ltl fi.rn('i lliihl('r-Iiilx, sc v. (onstala, sprc cxcmprrr, cir tiprrlrri D z0ltt|l:

ll r , , t r ' I r I r L t t t r I r . lrirli,r (lI r'1,'r'l|rrtl l'irx l')V 50- lrl lrlt'st trtorl, st' Pol t'< ltit,rl;r r'lccttrtzii intlillr'rri ctt t'llt tt'rtzii tlc fll-rricir{it' stl'irirrir.

IlLiLizercu (L(Lto:ilor ctt inueLis rutilic ;i tt Jlututilor rt|idt'. S('rrlrlizIrrzir pcntnr srrrlitrt.a ol,clurilor de construc!ic, cu rczistenlit s( irzrltilt l)r.nlIrr rrrnstrucfiilc carc lrtr:rc;tzi in exploatarc la tL'mpcrilturi nor-rrrrlr.. l,llt'ctrozii c]rr invcliq rutilic se utilizeazi numai penttu sudlrca olc-lllr il,rr crr un conlinut cle carbolr de maximtlm 0,2010 Si pcntrtl gr(Jsimirl, rrrrrimum 35 mm. Se utilizcaza numai atlrlt( i citld tcmpcratltt'a mt'-,1 Lr rlr ri irmlt jant cstc mai mare de a 5'C.

I ililizu'ca eLectrozilor gi a flurtu'ilor cu caroctct' brrzic. Sc tttiii-.i.,rzr'r pcntm sudarca secliunilor groase $i a imbinirilor rigiclc tlin olcl,,rllrorr sau slab aliat. Se obline ttn materjal depus cu o buni rczistcntrirrrrt)otriva fisuririi la cald qi la rece. Mctaltrl dcpns arc o bttni rczilicntit, lrirrr,si la temperaturi ncgatilie.

It l ' lIri( i ,r!liril

V trltrrolrrliir ( l(' su(liu ('rlI r( (,sto !iitt'ilrtlil riI rlltltilt'sc: 1.il)lll ('l(\'ll o(llllrli,rir lrirtllrnortrtl t('nnic.

0LASTF|CAREA OfELURtr0R

4e. cuM sE CLASIFTCA qI cuM SE NOTEAZA OTELURTLEU'IILIZATE PENTRU STRUCTURI SUDATtr?

. I.'crr.r.arcgerea procedeului dc sudare gi a m.rterialeror de adaosrrr r','dcrca ob.inerii unor imbindri sudate de '"ufir"i"'""tu necesar sd secrrrroascd proprietdtile fizice fi mecanice "t, _"_t"i"L" Ei aliajelor, pre_.rrrr.r ;i influenla diferitelor etemente

"rri*i"e oi" "oiiplzilia ior asrifra<.onrpoltiirii la sudare.

Olc,lul cste un aliai fier_carbon.qi- altc elemcnte, ct 0,0q_2,I10/oC,i irr',r( 1,'l'izat prin transfoimare eulectoidi-, ., Jrr .onstruclia de masini si in construclii, pentrll executarea slruc-l,U il,,r sudate se utilizeazd difeiite mirci a. .,r.jr,i,l "- ", I'rir ST-\S ZlZf-72, otclurile sint grupate Jin punctul de vedere.rl r.,rmPozitiei chimice in urmdtoarcle gruie:'

ir) Oleluri carbon:- - rlc uz general;

de calitate;- superioare,l)) Ol,eluri slab aliate.' ) Oreluri-aliate (incluzind ojeltrrile mediu 9i inalt aliate);lbi$nuite:- - superioare.('lasclcde calitate. Din oun-ctul- cje veclere al caracteristicilor garantateLr iirr';rlt., tablele se clasifici in a"r"f"-a"

"r]it"i.i "p""iir""," in STASt,tttt/t -'iti si 2BB3/7-7B.('l;rsr'lr. dc calitate deosebesc olelurile in cadrul uneia $i aceleiaqirrr;rlr.i. r\rtsto dc.oscbiri se datoresc modului d" ;l;1".*; Si mater.iilorIr|irrr| folor;itr', prccum Fi gradului de dezoxidare.

. ('rr()ir.r1cr(:a clasei de calitate a o{elului care se sudeazd este foarteirrt.)"r'r,r,ri,, rl rr.r.itir faptului ca aceasta iirai"t;;p'".""1;;; pini la carcr',, lrrl 1,,.;r1,. j.jr-rji pistreze capacitarca O" a" to._".!' plnr-ii,,a 9i de a ntr:r' rrrp,' f.rr;sil, l. care trebu're sd o increprineis"i ii'"iihr-.'f"-i,;"ii.;t

Mirrcik: o{riurik)r. Mlrcilc tlc rtlel sirrt cttllt insc inir fnnclic dc dcstirrirlia lor (STAS 50011-7tl; 50012-801''.t ltit:t I 1 -7 8 ; 21l1:t I 2-80 ; 288:l/il-80; r)021-{i0 clc.).

cli lirt'itc stitIrtlitt rlc500/li-80; l){10-lltl;

50. cuM sE STABTLE$TII coMI'oL'l'ALtta LA slrl)Alllt(SUDABILITATEA) A OTELUBILOTi CARI]ON

$I SLAB ALIATE?

Sudabilitatca rcprczintl aptitrrdir.rea unui olcl ca p|itrtr-rttl;tttrtnritplrrclclcrr !i pentrr.l un anumit scop sit asigltrc, in imllirritrilc stttlrtlt', tir-r:r<'lcristicilc locale Ei specialc prescrise pentru o constnlctic sll(lirti1.

Aprecierea sudabilitetii olelulilor se efecttrcazit itt llitzrt rttnritl('t i

lor' Irclori:1) Comportarca metalurgica la sudarc (comp()zitic t ltimir';i, ' ;tt;,'l'r'istici metalografice, caractcristici mccanico, tcll(lint;l rlt' Iir;rtlitrr' ':r

, rrlrl sau 1a rece) definiti de modrrl crtm reac(it ttrt'; tzi o(r'lrrl Iir{il rlt. rr,

lirur('a unui anumit proces dc sudarc, acliurtoa loclrlizillir itr zrtttit rlt'lt,',, r'" si irr zona influel)1,ati termi(.

2) Cornportarea tehnologici la sudarc, dclirritir ctr porrilrilil;rll rl.'rr lcaliza imbiniri printr-un anumit procedcu dc sttdalc, ltt vtxlt'rt'lt l t ;tliri-rrii anumitor cerinle.

li) Comportarea in construc!ia sndat6, tlc{Jnjtir de capitcilrtlclt o{r'"lrlLri de a prelua incdrcirri in anumite condilii dc t',rploittltrt' itr t'itzrtlrrrrr.i structuri sudate, fati a grcva siguranta t onstrttr'1,ici.

Mircile de o{el din star.rdardele taro cttlttittd rr{t'lttli (irll).lr irrr i'lji('nclal o comportare buni la sudarc,

Buna comportare la sudare a acestor otclllli ('slo :tsillttrrtlit ptitr:

- compozitia chimicd garantatit pc tnctill Jitllicl, tottfrrrttt r.lrttrrlrrrrlrrlui rle merci in vigoarc;

* rezultatele incelcerii de incovoiort' prin .,soc P0ttltrt tl,'l, rtrti!l|ca cncrgiei conslrmate la rttperc, Kl/, ca|c tr.cbttit' sil tolt's1)t tttllt tit-l0r'ilor din standardul de rnirci in vigoare;

- rczr.rltatele rezilienlci dupd imbetrinirc, la llrblt'it' l)('rrllrr (rl

7:Il1c $i recipicnte sub presiune, la tcmpcrilllrri t'irliclt{r', tirtt' ltr')rrtir' ,r( , ,rr.spunde valolilor din STAS 28831801

- incercarea de indojre a cprlr\tct(,i intiilcalt' Iorr1IiIrrrIirr;rI crr rrr(luli-r llcntrll tablele crt grosjmi illtro 20 $i 50 lnrn, r'orrfolrn S l'AS i r"lll/7 l;\ iliorilc LlnghiLllui de indoirc trebuie sit t:ott'spttntlit stirtttlittrlt'lrrt' (l(' tt'tiir{ i

rlc ott:luri ln vi[ioarc, Suclzrbilitatca olclttrilot' r'ittLrott gi slirlr ;rli;r1,,, rrrrlolm STAS 7794/79 se stabileqte cr-r rcla{ia:

n./nc. .n ,,(' i - lln + r 'r'f- 1

'\- ' '\I '

65La stirbilirt:r citrb0nrtltri eclrival('Dt (1,. 1r'cbttic rrYrtl

ol)i( ('i, ( oml)oziliit (rhimi( il intljcatir in bule lin(' otil(' (lillir

8"

i,o('Lt loi,Niiir

irr vr.tlt'r'r, r':r, rlr.pc o!r'lr r I liclrirL

lllr

't'dhctul V,t(:ftNlll(jnlcll olelurllor clulroD tl Bhb athtc dupe coDDortlrcr lo sudtrl.

(ir4nr o!.llr.i1,,. (lh ptrnctul dev(1... trl rlnjr)rlrtrii ls sud^re rd@r ol.luld (coDto.m sr.r\S)

oL30OL32.1, 1a, 1bOL34.1, la, 1boL37.2r<41.2bOLT35, OLT35KoLc10.1oLc15-1

OL37.1, 1a, 1b, 3oL42.3oL44.2, 3OLT45, OLT45KR3?. 3bR44. 3bol-c20.1,3ol-c25.1,3K47. 2b

oL37.4oL44.4OLT35R, OLT4sR19Mn 16OCS44. 5a, 5b, 6a

oL52.2, 3, 4K52. 2b16Mo3. 2b, 3bRV52R55R58R52. 3b, 4a, 4b, 5a, 5b, 6a, 6b, 7a,OCS52. 5a, 5b, 6a, ?aOCS55. 3a, 3b, 4a, 4b, 5a, 5bOCS58. 3a, 3b, 4a, 4b, 5a, 5b

OL42.1, 7a, 7b, 2OL50.1, 1a, 1bOL60.1, 1a, 1bor,c35.1,3,4,514CrMo4, 2b, 3b, 4b

OL70.1, 1a, 1bOLT65olc45.1,3,4,5ol-c50.1, 3, 4, 5

ll{i 117

t

l)irl()ritir scgrcgit(lilor', r'xisth o dcoscl)iro trltrc (oml)ozi{ia (himic:r l)(' ol('lli, lrirl r;i crimpirzili,, <:l,imi, e pc prodtrs. Dc obicci, sc constat'i o cr('fterej, r)r{)(:cntullli clcmt'ntclt.rr cir,' condiIioncazit c0mportarca ]a stttlitrt' a

r , "iplct ivtrlr ri o!cl. ltr consecinte, valoarca carbtrttultri etllival('l)t r('ill vali rir:ri marc clecit valoarea stabilitd in-baza compoziliei chimicc intlicateirr Irulctinele de calitate.

Analizind limitele compozitiei chimice admise de normo, sc poaleolr,,r'rva cf, acelagi otel, dar provenit din Earje diferite, poatc avca com-

lrolliri ciiferite la sudare.Strdabilitatea in baza compozi{iei chimice caracterizeazA numai srl-

rlrrlrilitatea mctalurgicd. O aptitudine generald a acestor o{cluri -la di-rclr;r'lc procedee dJ sudare nu poate ff insi garantatd de stanclardc, dc-,,.,rrrc cimportarea lor in timpul Fi dupiL sudare nu depinde numai de

r.rrrlrrlrilitatei metalurgicA, adicdL numai de material, ci in acceagi mr'rstttd:.i rL' sr,rclabilitatea tehnologice 9i constructiva, adici de condiliile de exe-, rrtic qi de conceplia constructivd a imbindrilor sudate. Sudabilitatoa,I,'jrinde foarte muit gi de grosimea elementelor care se sudeaz6.

Pentru a analiza masurile tehnologice care trebuie luate la sutlirrca(lil(r'irclor oteluri se propune o grupare a lor in func{ie de comportarea1,, \r(lrrc (t;behrl V.1). ln fiecare grupe s-au incadlat mircile dc olcluril)r,ntrLr care se utilizeazd o tehntllogie de sudare aseman6toare. Grull:r II:,t' imparte in doui subgrupe. Otelurile din subgrupa II,b, dcai au oI omllortare asernanatoare cu cele din grupa II, a, se sr'tcleazl difcrit,rlcorrrece trebuie sd prezinte o tenacitate ridicatA la temperaturi scAztrte.l)(' cxcmplu, olclul OL 37.,1 care urmeazi a fi utilizat la tcmperatttra derrlrrrs 20oC se sudeazd diJerit de olelul OL37.2 care se utilizeazA la tcm-pclirtura de *20'C.

In funclie de grupa de incadrare, se stabilesc tipul electrodultti,tr,lrnologia de sudare ti tratamentul termic.

51. CE INFLUENTA AU ELEMENTELE DE ALIEREASUPRA PROPRIETATILOR OTELULUI

$I ASUPRA COMPORTARII LA SUDARE?

Curbonul are o influente pozitivd asupra rezistentei dc' ruperc qi

,r,;rrpra limitei de curgere Ei negativ6 asupra rezilienlei 9i alungirii(lltj. V.1). Cretterea conlinutului de carbon influenleazi in mod ncgativl,,nllortaiea la sudare, favorizind formarea unor constituenli fragili, calerni"rrcsc posibilitatea fragilizirii irnbindrii, deci 9i apari!ia ttt'rttt' Iisttri'('r'r'iit('rca continutullti de carbon conduce la o scidcrc a rezilicnlci, atitl;r t(.mpcraturi pozitivc cit 5i la temperaturi negatlvc. Accst lltcl'rt sc

r'':lrlitir prin cretterea proccntultti de perlitd in structura olchrlrri. Ct'-rrrr'rrtita irclttsd in perliti impicdicir curgcrca pl:t^stici a metahtltti qi con-l,litrri(' rrn conccntrator dc'tcnsiunc qi loc cle amorrjarc a fistlril(rr.

\ltrrttyrtttrl. lrr olt,lru.il,, (.iu.ln)ll, lril)liiuu r l vitriilzil it)1r(, 0,;i rii {),grr1,,fiirrrl irlr,rlrrs ir ('t('l r. t'r;,rrrrarc. r '""t.,- I,iinz,' ,,ri" ,,,,""i,ii',.,,t crcm(.rt d(:rliorc. 1,1, rrn c,,rrliDrrt (l(. mangan de 1,rJ_2,50/0 comportilrca la suclarc aO[r'luIiL rr sr:adc scnsibil. r]eOr,tr"z. -,,,r"i,]j #;.,",;,,il ,{:ii :Tfr"i"'lllrill?,,1:,"r'l"Ti?"j]:'*J:

i:11-ii:1, in rnai ,micd -a.r.a, '"ri"igi.ua.

^. ;,SF11J* #S ft:,,ji"":' ;,:i't'; ; :tt?h,i illi$lll$;l-Wiffi Sr't#i j-p:";;#;'11n'"'"";'::H; j'r#1"!1'l;

i f tK#?H i s o " ",,#1u,1t1,,"

j;:]:i:,?i

"

"#ii,?:i#:i\&rl z " s i:llj":", udrre remperaruri Soase gi daturitl

; U ij,.llll, ,r"." contribuie la finisarea grarru_

o,t-' 2n:;fi-F%reJ : _,,^ !j!:t.", f" seseste totdeauna in oretu-;ll]l-_Il]fs j ::t:._:l1tte. Bsterun o*"'ic,.lp"t"",l" ii171-fdit ziVffia contribuie.la lcpartizarea rrniformi a elc_C|tthhulu/ r/a urton[)lJ T","t"lo." chimice gi a imp]trjtililor in mate_

I,iA. v.1. rnfruenta concentra_ ;tily'^,1:!_": In concentr-atii mai mari de

C/)/t//7ula/ (/a e o/r

Olelurile aliatesr iizttlr'.

i'il r,.l:,:i,jill1l1,;ru:::l:: 0,4v0 devine un etement de aliere, iu. 1r".ilristi ir,.,,rrcLi,,)ic; "; .r"i;- l,llo^.1arclte fragilitalea otetutui. Ot"i,"iiu

j'nrmale.a pragu.l do fragi.litate la lempt,ra_t.,r.o,,r/....rn ruont*,,,11il"#li,iTj#l;.1:::: lj",=lli,;":"Ji,llXi:m;rr.,.;r c ciitibitirarca otc,urrri Ei di_i, ""rrl firrii"irlt"l iL uinari i rraur".Este un elemeni de a.liere care .iai"a .uriii"i# dc nrpere lar'i,( r i.ne, scdzind in acer,li timp -aru"c;;;

if,:;;;lla-ti _u"i, pu.tu,., ;r 120/o Cr, 9i la cuntinuturj _i"'i uu "u?Uon, C"frnij,d*i" rezisrenr(,rir c{,r{,ziunc: orclrrrile cu crom n""o"ita il'a-."u"l ;ffi;l.J Il ,u,t".e.

, ,,-,,I:'1';'tr1'.f1Ttjfi-,"Ti;:'j':l: de rupere- ro. i"u"i',n" $i rimira derrl--zot b.,'lJ"r*#';1i;: nu se modifici otelurile "" t-roozo lli i.i,, i,,,^c ,. rr_zs.7, iri:."'*6:iji.:?i:"r:?ffjjlf'li;.X'?l,Tiil,:1.;"i*l:;::rill,.. Otelurile a]iate cu cromr,,, i r,, ni i ut"' n,,ilul'il ; ;'#i: ;i, 1:"rl :if,i ;:,X:ff Ll,,-:m i:"y

llli ,:'l ;,l 'rr;,r,,, dar inr_o mdsrrre mai micd decii l,i"lrrir"."iiitl.i umai cu cr(,m.,,' u.l"J').ii&;ifr

t*t'.t;:"*. I o/6' nicherrrr'; ;;;- ;"h;enre negativ,i

cu nichel au o tenacitate riclicatd la temperaturi,lItiibrlenul este un element de a-liere care in cantiteti reduse mi_r!'tl,' r('7 isr(,n 1 a la mpere t"

1.1"tli-11"., limfL

-J"'",,.g".e,,,iertIen1a, al.,n_llir!ir li (lllritiltca. DeterminA o marlre a rezistelttei de nlpere la tem_t)r,r'irlrli ri(licittc qi intr-o oarecar{, masu.a, .erlsicni" t"1a a" oxidare lal..rj){'rirl'ri r.irlicrtc. ln acela;i timp, o{clrrrile aliatc ;r'molibcle' arr 'I.rr;r.iIirtr' nrrri riclicatd gi la tempcratrrri scizute, t,n r,,.,

"uniin,,t sc.iizrrt rioI III

rrr,'lilxlcn (0,1-rol1) st, t rrttslittiil,,r'lirltc proprictitll m(,cal)icc.

Vunadiul. Se gliscEte in,,z,lrrl sau crt carbonul. Arerlr;rn ulatici. Pentru finisarea( i,(l:,t;0,/0 v.

Lrr olelurile carbon, cu un conlinut de carbon de circa 0,200/0, tlot'rrrrrljzate Ei cu impuritafi in cantitdJi normale, concentratia clc vitttarlitt1, r|i la 0,iol6 deteimind sciderea sensibila a temperaturii dc fragilizare'l,rr < oncentralii mai mari ale vanadiului, pragul de fragilizarc ittrr.pc slri rr,irsce din nou, in direclia temperaturilor pozitive.

in concentralii mai mari, peste 0,100h, la un anumit rcgim dc tra-rjrrncnt termic, vanadiul poate determina reducerea plasticitilii ca rc-rltirt al precipitdrii carburilor.

ln cantitSlile aritate mai inainte, vanadiul nu are o inflttcnlir nc-trli\.ir asupra comporterii la sudare.

Niob;z, contiibuie la cresterea duritetii, a rezistenlei qi a limitci dt', rrr'rcre. Are o mare afinitate fatl de carbon $i azot, {ormind carbttli glrritlLrri. Datorit6 acestor propritaJi, niobiul este un modificator foarte t'fl-, rrlt'. Pentru o finisare deplini a granulatiei este suficient un adaos de{),li{)'0 Nb. O creqtere suplimentari a conlinutului de niobiu inccpt' sA

i r r f I ucnteze negativ proprietetile oleltllui-Pentru constru4ii sudate nu se r€comandi microalierea cu niobitt,

,lrcir o{elul nu con{ine in acelagi timp $i 0,020i A1. Olel,lrile aliatc numalr rr niobiu sint mult mai sensibile Ia imbetrinire decit olelurile aliate nll-rrriri cu aluminiu qi niobiu.

Aluminiul este un puternic dezoxidant 9i in acelaqi timp are un, [r'ct de modificator asupra otelului. Rolul de modificator sc explit'6prin marea afinitate a aluminiului fali de azot, cu cate formcazir nitruri.l'recipitarea submicroscopicdL a nitrurii de aluminiu conducc Ia lormarearlci structuri fine. Legind azotul liber, aluminiul redltce in mod substan-tial tendinta olelului spre imbatrinire.

Nitrurile de alurniniu, fin dispersate, dctermit.ti sciderc'a tcm1rc-r';rtrrrii critice de fragilizare, cre$terea limitei de curgere qi creqterca ra-pLrrtului dintre limite de curgere $i rezistenta de rupere. Temperatura, r'itici de fragilizare scade pe misurd ce crette conlinutul de azot lcgatrlt'aluminiu.

Otellrrile cu cantitali de aluminiu pine la 0,1010 sc comporti binclrr sudare.

Din practicd, Ia elaborarea olelurilor pentrtl strucLllri slldilt(', cilrerrrmcazd a fi exploatatc la temperaturi scalzlltc, sc itrtltrdrtr! citt:ar),o2q,o Al.

Cuprul adiugat in cantiteti reduse pini la 0,050/0 mircltt' drtrita-lcir, limita de curgere, rczistcn{a de rupcrc la tt'ac!iunc ti l)lilsIi(]itirt('il.Il\('rcjtii, dc asemcnea, o jnfluenta favorabilir iii asupla rezist('lll('i lit (\,-|rrziunca atmosfericd. Pin:i 1;r un procellt dc 0,ilolx rrtr arc o ittflttt'ttl?l(lirulirtoarc asLrpra capacitilii la sttclarc.

o crc$tcrc a rezilicntci llrir lntxlifitirrclr t:t'-

ofel sub forme dizolvate $i in combir)irl,ii cuo influenli foarte putcrnicl asupla firris?lrllgranulaliei este stlficjcnt o canlitirt(' de

I l!)

^ltrl-/trl rrrr tfl'l.rrric sir (l('l)irt(.irs(.ir {},0j{Zr, ii[. p(.trtr ol(,l ri (l(! cit]j_tirt(', in _gcrroral 0,0llYrr, fiind o imPrrlir.ait. triiirnirtoarc', dcoai,e,ce fat:e or,c-ll:l.j::ll',, 1" ii]j,-i:$:,il'rd^lstfel'posibilitilirc oc ii,ia,e. cre,etcrca corr_llrulul r (l(.sull c 0,0l0ir in inlcrval l dc c,,nccr)tratii 0,02_b,050/0 im_ping('

. tompclatLrra criticir dc fi.agilizare c" ii_iZ;C'i,, ii"cclii t"irrp,_rirl r rlilor l)oz itivc.

Srrlfrrl, imprc.rrni cu ficrul, formeazi sulfura de ficr FeS cu o tem_Jrcnrlrrrir dc solidificare sensibil mai rcdusi decit " "t"f"fri.1" p*""r"frk' .s,liriificar.e, s.lfura de fier rdminc mult iirnp ir-;;;" lichidi, fiinrllr)rl)in\ii (h' crislirlc sprc ccntrul cusitrtrii, unOe'pui-ap?.ca fisrtri. Man_lillnrl irr,' u ('t|cl pozitiv asupra o{elrrrilor crr iontinut rjdicat de suii,tlirtoliti'r faptrrlui ce este mai avjd de :ulf- decit ii*"i, "for""inO

MnS, crrtcnrlx'r.atrrri dc solidificare mai ridicati aecit a otltui"i"Si for.mind ast_fcl rtntri dc cristalizare dispersali relativ trnifoiil^lri' .u." cusdturii.l,;r tablelo qroase. sulful p-rovoaci o on i^i.opi" 'p.onuntatA, redtr_.irrrl sr'rrsibil proprietitile mncanice i" Jir""ii" gr".i;rii. ''

ttt,slot'uL este o alte impuritate diiundtoaie care provoac6 fragilita-tc;r .la rcce. C-onlinutul de fosfor cste limiiai i" -oi"f.i"i" in acelaqi pro_(\.ntc ca qi sulful.

. .Azotul..Au cdpdtat rAspindire o{elurile cu continut mai ridicat de:rz, rt in combinatie cu alte eGmente "i"u foo*e"ri-r,ii"r"l,

""a ar ii Alv, f i, Nb.

, rlxistcnta_ azotrrrui gi rdspindirea sa ncuniformd sint efecte nedorite,(.'.1116p azot.l estc ca.za orincipald """" p-"ou"a iii'bitrinirea oleturi-lrrr t'rrconlinut mic dc carbo'n.

J)acd azotul existi srrb formi clc nitruri de aluminiu, oJelul devineinsr,rrsibil la dcformarc la rece_. StArile irt".-"iir."' j"pind de raportul(lirtrc conlinutul de nitruri dc ficr Ei "tt;;id" ,l;;;.i"*.",.. .,-1!::itii]l slr|.clrrrg otehrhri a precipitatelor rte'nitruri, contr.ibuier;r rnrsrrca granulatiei si la_ imbunatatirea proprieterilor mccanice alercspr'ctivului otcl. in lcgituri cu acest efect, a2otul poate.fi privit car.llmr'rrt dc aliere. Dar efcctul sdu pozitiv nu ifar. ini"i"*a"nq ii

-n,_rrn"iIn irs.cicrc cu alte element.

"., "urc formeaza' ;l;";;;;;;; ar fi: Al, V,Nlr. C.r. r,tt'ment de aliere, azotul re tntrod,rce, ;;-;i;"1;;" a$a fel incitsi rrr (l"pir$easc5 con{inrrtul de 0.030/0.

.. - lliclrogen, oxigen, sulf, fosfor. Aceste elemente au o influenli nega_livi rsupra valorii rezilienlei, din care car,ri treL..,ie-me,rlinute la valori( i1 lr-r; I i r(.duse

VI

SUDAREA oTELURIL0R CARB0N $l SLAB ALIATE

52. CABE SINT CRITERIILE CABE CONDUC LA ALEGEREATEMPERATURII DE PREINCALZIREIN VEDERtrA SUDARII?

Valoarea temperaturii de preincilzire se alege, in primul rind, lnfrrnctie dc conlinutul in carbon qi de grosimea piesei care se sudeaztr(trbclul VI.l). Datele din tabel sini informative, deoarece la alegerea

TdbeluM.lT(mpcratura ile prelncdlzlre a otelurllor carbon ln functlo ilc coDllnutul ilc carbon

GrGimca pi6ei, mm

5 10 r5 6 a5 5o

0,20

OL32.1, 1a, 1bOL34.1, 1a, 1boL37.3, 4OLT35, OLT35I(, OLT35Rol-c10, oLc15oLc20R37

0,25

r),3{J

oJ50,.ltJ

tr,rtrt,lti

r r,t;0

<100'c

OL37.1, l^, lb, 2oL42,3oLT45, OLT45K, OI-Tn5RoLc25K4TK,17

80.c 100.c 150.C 180"C 2000cOL42.\, 1^, 1b, 2OL50.1, ta, 1b

100'c 150.C 2000c 225.C 250"C100"(l 2009(l 221)"(. 250.C 275.(. :l{J0"0 OLC35

OL60.1, 1a, 1b

150"(i 250.C 275.C 325.C 350"C2rJ0 "c 300'c 325"C 350"C 350'0 OLC;45,0L0;10

oL?0oL'I65OLC55

/rrrcrr(/ic. S-r rYlrI conlirutul pror.hrs.

121

t(,lnpcraturil trebUlc avr rtlr

Ii;i,,:,''no'",, tcmpcratrrri

( x;s44It44(lllNn1l',1\,4.1.2, 3, 4

irr vcderr,qi forma coltslnt(,tivlt. ln tabcluldc preincirlzlrc pcntru unele olcluri slab

Tabelul VI-9

(\,t2.2,:1,4l(52I152ocs52

B0 - 150

80- 150

80 -150(x:s55, ocs58Irv52, R55, R58

53. CARE SINT PRINCIPALELE PROBLEME TEIINOLOGICECARE APAR LA SUDAREA MANUALAcu ELECTROZI INVELITT?

Alegerea electrozilor. ln talelul VI.3 se indici modul de alegerel..lllll_rt^_d-" inveli$. in_functie.de sudabil atea olelutui ii ae grosfir-eiraDtetor care se sudeaza. Avind in vedere ci metalul depus tribuie si

Tabelul YI.3Reconranddrl peDtru alegerea tlpDlui tnvelirtlul

Tomlelnlurl de lrclnc:itzire tl otelurllor shl] {liale

(;.r'trt otrlului, .on{om Cotsct€rul Lv.litutui p6rru difer[e srodimi al€ asud. mrlnvelit rutilic

I

ll n

15 35 >35

15 25 >25

ll l) Toate grosimile

t, Toate grosirnilc

122 123

.r rigrrrc toirtr. ;rlrr1rlicIIi{iIc ttrt'trluhti dc bazit garantatc dc furnizor, ale-

11r,1'a clcctrozilrtt st' f;rcttt s;i in func{ic dc clasele de calitatc, ldi<:d lnlrrrrclic dc garaliliilc datc la livrare (tabclul VI.4).

'l'ab(txl V l.a

Allllero iovclllulul cloctrozllor ln lulctlo ilo ilomcniul dc utilizilrc a ololului .lc sudat

In cazul in care metalul de bazi urmeazi si fie exploatat la tem-t)r,rirturi ridicate, electrozii trebuie sd fie garantati la fluaj pentrtt res-lx'ctiYele ternperaturi. Pentru a avea asiguratd rezilienla Ia temperaturairnpLrsd, fabricantului de electrozi trebuie si i se specifice tcmpcratural.r t:rLc va Ii exploatata imbinarea sudate cu respectivii electrozi.

Prin utilizarea unor electrozi nealia{i nu existe totdeauna ccrlitu-rlir,,r oblinelii unei valori corespunzetoare a rezilienlei,l(V la tempera-lnli mai joasc de

-20'C, in special pentru cusaturile executatc in pozilil

rl ft,r'itc dc orizontali. Din aceasti cauze, pentru asemcnca situirtii, setl'tlizaazi electrozi bazici spcciali, aliali clr nichel, carc. asigurd irr mod,, r't .";rlori corcspunzartoarc ale rczilientci KI' pini la tcmpcraturi derrr ir rrs 7OoC.

lttr'(nirl de trl-ilizare

Caraoterul invelirulut

nutilic. cu

lr +0"C lc +O"C la -rl)'Clnvollt

I Il ilizarc la tempe-lIl uri mai lnalte,1. +20'C (clase-l. 1$i2)

Crosi-mile in-dicateln ta-belul\rI.3

Grosi-mile in-dicateln ta-belulvr.3

Giosi-mile indicatein ta-belulvr.3

litilirlue la tcmpe-ratru'i de 2{J...0oC(cl:rsa 3)

Crosimi-le lndi-cate hrtabelulvr.3

Grosirni-le indi-cate lntabe-

IuM,3

I ltilizare la tempe-rnlura detr... -20"C(, lAsa 4)

Toategrcsimile

I llilizrre la tenpc-mturi mai joaso,lc -20'C (cla8e-lo 5; 6; 7)

Toateg!osFruilo

IlccoDendlrl pentru olcgcrca tlpuhl dc clcclrod

Tiprl .l.ctrod{h!i, drpd STAS rI25/:-8I si lt2,r,/B-20

lftdrr,,trhnul,1. .ndor(s],AS)

Electrozi rccomsndati lnlocuirc po6ibilllircctrozi .eonandiii ln@zul aplicirii unui t.s-tu'cnt tennic de nor.

ot.:t:.1.I ;()t.:t t.t;ot,(ilr

Ir; 1bl:r; lb

( ll.:17.l; 1x; ll,; 2

()l,l:li'; :lj,l(()1,(lll,;2(lli I l. 2lr

E43.2.R.2.2 I -It,l3.2.R R.150 4 2 I

It43.5.8.110.2.O.H

E51 .2.1\.2.2E51.3.B.2.3.4E51.5.8.110.2.0.H

Et3.2.R.22E43.2.RR.150.4.2E43.5.8.110.2.0-rl

E51.3.8.2.3.HE51.5.8.110.2.O.1r

I]51.2.R.2.2E51.3.B.2.3.HE51.5.8.1r0.2.o.H

l( 17. 1ll)( )l, l li); .lil(t|.4.1.2

E51.2.R.2.2D51.3.8.2.3.HE51.5.8.110.2.O.H

EY50.5.S1.Mn1.8.110.2

851.2.R.2,2D51.3.8.2.3.HE51.5.8.110.2.o.HDY50.5.S1.trIn1.8.110.2

( )1,:t7.3( )t,.t:1.:t( I t.,t.t.:lIt:t7.:Jb1r.1,1.3b

l\,:17.4( )t.4.1..t

:r7.4r;I r.t.t . ll;

'll),1tr

()l,l:|5ll: .1:) I t

ol.l-i.1, l ; ll,; !; 3

()1.1,:l{)i :ljl(,l,j,lr.li l:r; ll,t ) |,l,.t.:tl(5:t.:lt,

n.13.5.B.110.2.O.I Icu rezilicnla Ill' ga-rantati la 0"C

E43.5.8.110.2.O.Hcu rczilienla IIV ga-rantatd la -20'C

E51.5.B.110.2.O.H cu rezilienli 1{I' garan-tati la 0'C

E51.5.B.110,2.O,II Cu reziticnta rV ga-rantati la -20"C

E43.5.B.110.2.O.Hcu garantarea rczi-lienlei .KY Ia tem-Peraturi Ia care segaranteazd si [eala

E51.5.B.110.2.O.H Cu garantarca rezi-lienlci IiV la tclll-peratura lo cale segaranteaztr ti teala

E43.5.8.110.2.o.H E51.5.8.110.2.o.H

E51.5.8.110.2.o.H EY50.5.S1.Itn1.Ni.8.110.2

I14 l2l-r

'Ithrlrtl I L!' 1,.rrllrrrr ')

oLC45oLT65

EY50.5.S1.Nh1.Ni.8.110.2.o.H5

EY50.5.SI.ltnl. I E\'51r.7.S1.\l'rl.Ni..B.l10.2.0.115 I Nill ll(, 1.().ll:'clr rczilicnla IiV ga- | rrr r"i/r':r'trl:r ,il'rantnlr'i la o"c 5i I l:ltrltrl:' l:r 'r'(: si

rcsprcliv - 2UoC I rtsl,ra li\ :lrr (:

EY50.7.S1.Ihr1.Ni.B.110.r.o.tl5cu rczilicnla 1iYgarantati la

-30'C; -,10"C $ircspcctiv -50"C

Ii5l.l"r.Il.lllt.2.o lt I l;\'5{r';sl \lrrlI trtl lt. t tt '

'..: t t. I l:'

ot,52.3;li:,2.3b;

44a; 4lt

E51.5.8.110.2.O.Hcu rezili€nJa I{V ga-mntatd la 0'C $ircspectiv -20'C

OcS,14.5a;5b;6aoCS52. 5a; 5b; 6a;7^

R52, 5a; 5b; 6a; 6b;7.t;'7b

E51.8.B.110.2.O.I IEY50.5.S1,trIn1.Ni.8.110.2.o.H5cu rezilienta I{Ygarantati la

-30"C (5a;5b);

-40'C (6a; 6b) 9irespectiv -50"C(7a;7b)

oCS55.3a;3b;4a;.rb; 5a; 5b

o(;S58.3a;3b;4a;4h;5a;5b

EY50.7.S1.1In1.Ni.B.110.2.O.H5 cu rc-zilienla I{Y garan-tatd la tempelatumla care e gamntattrtabla 0'C (3a; 3b);

-20'C (4a; 4b) $iresPectiv -30oC(54;5b)

oLc35OL60.1;1a;1b

EY50.5.S1.Mn1.Ni.8.110.2.o.H5

ln tabelul VI.5 se fac recomanderi pentru alcgerca tipttltti tlt' I'lt'r'-trod, iar in tabelul VI.6 se incticd corespondenta unor tipuri dc clt'ttrozi'

dc peste hotare, cu principalele marci comerciale care so firllt'itir lrr

It. d. Romdnia. b*ortl"" majoritatea producetorilor indicir cort'r;potttlotr('t

mi'rrcii elcctrodului cu cel puiin unul din standardclc din tirlrt'lrrl VI {i'

s(' poirtc facc uqor echivalen{a electrozilor fabricali in R' S llonrittrirt ctt

cci falrricrrli peste hotare.

ncginlul de sud'Qre. Pentru olelurile din clasele de calitatLr I qi 2 sc

aplicir o tL.hnologie care si asigure o productivitate cit mai mar(', {r(li('lr

dcpurrcrca unui numdr cit mai mic dc straturi.

l'cntru olclurile destinate a Ii cxploat{tc la tcmpcialuri ntllittivc, se

utllizcirz:'r tchnica sudarrii cu straturi mulliple, descrisi la rirspttrrrj(ll (ii''

'l Ib.l1tl l'1.6

N'1n.1 do oloclrozl tdrrlc.ll lo ll. S. norndnla (trt h.r'r hotnrlrll rrr. Zl, !t cororl(,rrdonlok,r l dtlarlto rtundrrrdo

sl'^s rl95/2,8-70(suA)

DIN(n.1..c.)

I i,t2A

t:t:ln

t :ll t'

t:.trllI

l illt l Slqll &0\tm

Ii rolil.

l)42.r .4.4.2 E6020

E4:t.5.8.110.2-O.H E6015 E43.5.5.1r0

843.2.R.2.2 E6012 E43.2.0.R3

E43.5.8.110.2.o.I{ 116015 E43.5.5.810

D43.2.R.1.2 E6013 E43.2.2.R3

E43.2.RR.150.4.2 87012 E43.2.2.RR.11.150

Sut)r.r.l.itSrt)orl il liD F.57.2.R.2.2 E6012 E51.2.2.R3

T,itlxt? E51-4.180-4.0 87024 D51.5.4.812.180

t I'lil)02 E51.3.R.2.3.rr It7016 D51.3.38(R)r0 lnvctii dublr.Sc utilizeazi lacurent altetna-tiv

Srrl)(!rbnz E51.5.8.110.2-O-H E?018 E51.5.4.B10

Nll,llz 55

Nll,rz (i:,

i 'r lrll

EY50.5.S1.IrIn1.Ni.8.110.2.o.H5

E7018 E51.5.5.B10

DY50.7.S1.Mn1.\\i,8.110.2.o.H5

E51.5.5.I]10

D37.O.R.4.5 E6012 Dcstinali lucrdri-Ior de sudaresub aDd

E51.5.8.2.0 E;1.5.5.B10 Destinali pentrustrncturile rezis-tente la coroziu-rrca atmosferirr'i

lt:\1 .o .0 .4 .2 u6020 L)estinati ca slratde proteclie lalmbinlrile su-puse coroziuDiizincului

t2(i

54, (:Aral,: StNT I'IaINCIPALIJLII l',Ilolll-ltMlt TIIIINOLOGICIi(:AtU.: AI'N I' LA SUDAI'DA SUI} STIiAT DN ITLIIX?

Alelytrco rlateriolelor de adaos La alegerea fluxului 9i a sirmei se

va avea'in vedere compozifia chimici a oleLului care se sucleazir, pro-prietdlile fizico-mecanice pe care trebuie se le intruneasci imbinarea,condiliile in care se executi imbinarea, temperatura la care cste exploil-tate imbinarea Si eventualitatea uno:r tratamente termice la care at urma

sf, fie supusi imbinarea.ln tabelul \rI.7 sint prezentate unele indicatii cu privire la ale-

gerea cuplului sirrni-flux. Pentru temperaturi scezute se recomandA ufi-lizarea fluxurilor bazice. Pentru temperaturj sub minus 20"C se reco-

mandi utilizarea unor fluxuri inait bazice in asociere cu sirme aliat€ cu

nichel.

Tahelul v 1.7

lflllcollt cu prl{he la alegelea tluxulut ti slrmel penlru sudarea olelurllor (arbon

li slab aliste

OL:12.1;1a;1bOL:]4.1;1a;1bol,'l'35;:lsK;45;45K()1,C1(l;15;20ri4r. 2bot.42.i1n:t7.:lb

x.41, 2tol,.l l.2; :l; :|bol,4l.l; 1!;1b; 2,3()t,l-,r,.t; 1a; 1b111.52.2;3( ) I.(;2r-'l(52.2b

Cusituri din-tr-unul saumai multestmtuli

( )l(,lurl cu gronulalie fin{( )1,37.4( )t, 11.4Ol-1,2.4It:|7. :lr: 41,ti4.l. 4r; 4bIt52. 4 ; 4b; a,n; 5l); 0n; 0b; 7a; ?1)(X:S4l. f,fl; 5lr; {ia(X:S52. f'r; 5l); $r; 7aol,l:15lt:451t

S1oMn1Nil sau S10MD1Mo++fluxuri lnalt bazice (de elem_plu, UV420TT; OP4oTT etc.)

t27

Pentru grosimi ale comPonentelorplnd la 40 mm:S10+FSll3? sau FSM3?BPeste 40 mm $i toate $osimile,dupd normalizare:510Mn1Ni1+F810 sau FB20

S10Mn1Ni1+F810 sau FB20Dupi normalizare:

S10Mn1Ni1 +tlux[ri tuialt bazice(de excmplu, Uv420TTi OP4OTT(S12Mn2)+FBl0 sau FB20 etc.)

liulin tL tlc srrrlrrrr'. l)il irtcsl lttrnct <lc '!,({l(,1(. s(, 1lrl. rrltlicir tleiVi I r'iirrl l(';

-- variirntil I, srrtllrr.clr tirltlclol lirli tc;ilt,lr ntLrcitiilor., rltrr.c,u o dcs_clritlt'r'e oltligatolie intre cie, dintr'-unul sanr rkltir strittrtri:

- vliiilrrta II, strclalea tablelol tc;il.e (lintr-Lln nrrrnirr. mirrirl desl|ir I rr ri;

-- varianta III, sudarea in straturi muitiple.Yariarrta I. Este plocedc'ul care asigurii o ntat.c pl.oductivitate a

rrrrrrcii, sco{incl in eviclenlii din plin avaniajele suddrii automate sub: lnrt ric flrrx. ln plus, se obtine o economie in.rportantii de material derrrl;rrs. I)r'oplietifile mecanice sint destul de sciriute Ei, ir.r specitrl, rezi-licnlir. l)atoriti foriTrei cr,rsdturii, tendinta de lorrnare a fi.suriloi esterrrri rn:uc clecit la alte tipuri de imbinirri, Nu se aplicii 1a sudareu olelu_lilrrl crr r.ontinut de carbon mai mare de 0,220/o si in nici rrn caz la suda_r|rr o1r'lrrIilor care urmeazd a fi crploatate la tcmperaturi negative,

lrr tabelul VI.8 sint prc.zentatc regimurile de sudare recomandatelx.rrlIrr aceilsti variantd.

'I ubeluM,Sllr(lmuri dc sudare a oustrturilof bllatcrale pentru lnrbinfuile caD lu ctlp cu muchlils

Dotoglte tl cu rcst oblloatorlu htro ele

UZN%N

555555

302727

20

Vlrianta II. Este un plocedeu care asigure o productivitate destulrlr. rrrrlt' Numirlul de straturi este impus de posibilitdtjle utilajelor exis-tr.rrll' lrr gerrc|al, utilajeie utilizate in uzinele noastre nu pot asigura unlrrlt rrr rniri ma e clc 800-900 A. in recomandErile de regiinuri, sla tinutr;,'ruuir rlc ilcesl lllclu. De asemenea, s-a ceutat s6 nu se modifice r.egimulir{rl. slr'irluri. in aga fel incit sd se facd cit mai puline regliri. Deoirecerrr|lrrlrrl rli'a(laos participe intr-o proportie mai mare, cusatura are pro-l)r'i(,1:,li n)r,(irnicc mai bune decit celc obtinute prin aplicarea primei va-Ii;rr.1('. Nu st: r'ccomandi aplicarca acestei variantc pentru st-ldarca ote-IrrliIol r',rlIron crrrc sint exploatatc la temperaluri negalive.

li 'rtittttrl, tle sucLcLre. La fixarea regimului de surlare se va tjne sea-rrr,r rlr' :rrrrrtlili lactolj.

l,rr irlr.irstii variirnti clelectLrl cci mai ffccvent il constituie incluziu-rilc rlc zgrrr'.:r. Pentru ufur.il cit iltdc'pirrtitrii zgrrrei sc limiteazi titlimealir',irIrri :ri|irl cu ajLrtorul vitczci $i Lcllsiunii. Str.atur.ile de sucluri'r ru tre-l:?tl

tllfilll:10

.!l:.Il

3 -.13--l4 -54-54 -5

700-700-750-850*900-900 -

3.1- 3634-3636- 1036-4036-4036 -38

32-34

34-3634-30

l[ric si sco]rcirsr',ii mirrginile cusillurii' .rccst lucru conducind sigur lirdclcctc.

La alcgctca rcgimultri de sudare este important ca la strbilirea in-lcnsitirtrii s:'i.sc cvite str:ipungerea porliunii neterlite. Din acest moliv,l)cntru primul strat, tlacit porliune-a dreapti, (netesiti), este de )-{ 11111,

irrtensititea nu va depili 600 A. In caz cI imbinarea, indi{erent de mo-rlrrl de teEirc, prezin'tir un rost intre margini, -se poate face etxntarca .rlurr strat de sudurir manuald. Acest strat de sudurd, de reguld, sc cleptlrr(:

l)c pilrt(.a opttsil primttlni strat executat sub flux.Cusitirrilc pre!,lirtite in X sint cele mai folosite datoriti simplitirlii

<.rc|rr1,ici. C) impt-r|tan{d marc pentru calitatea cusetui'ii o prezintii st|il-lLrl clc |irclicinr-r. I'entrLr cxectt{ia acestui strat, sustinerea biii se po:rtr:rtiLiizir r:u ajLttorttL pernci (le flux, sall prjn depunerea unei cusiitttri srt-,lrr1,.mirrrrtai. Intcnsitatca penlru acest pl'im strat se alege dupi criteriilcirrlirrrtc r]]li inainte. l'cnsirtnea nu tlebuie si depAseasci 28-30'/ pctl-1r'lr ('lrrent (ontinrtu (folosire:r lellsiunilor mari este periculoasi, datorilil::i1;ilii mirrginilor). Pentru oblinerea valodlor maxime dc rezilicn!i, irr

rnr'rrl rro|mirl, pentru sirma Ce 4-5 rnm diametru, curlentul nu t-rebLlie s;i( l, 'lli rl e i I r.; (:i-r (;50-7110 A.

Varianta III. Sudarea cu stlaturi multiple se aplic:ll la sudarea otclu-lilor slab llliirtc Si a olelurilor carbon, care urrneaze a fi exploatate )a

l,'rnpcrltLlri negoiit". La aceste oteluri, sudura se executi cu diametrerrriri mici cle sirird (maxirnum 4 mm) qi cu intensitdti mai mici de curent,r rlnr;-rrinclu-se depunerea unui numir sporit de straturi.

Tchnologia utilizate pentru sudarea acesto'r oleluri este asemdnir-t()rlc cLl cea aplicate otelurilor cu granulalie find.

55. CAT'E SINT PRINCIPALELE PROBLEME TEIINOLOGICECARE APAR LA SUDAREA ELECTRICA IN BAIE DE ZGUTiA?

Srrrlarca in baie de zgurd cu sirme-electrod. Sudarea in baie de zgr'rrri

r,r. rrrrlicrr. in specia-I. pentru imbinarea pieselor mai groase de 40 mm't',i,,',,.cst p.ocedeu de sudare se imbind, in special, olelurile calmate' lnr';rzul oleluiilor necalmate, datorite conlinutului scdzut de elemente dc-zorirlirnte, nu se pot obtine suduri fdrd porozitAfi decit daca se utilizeirziir,ilrn,. r'rr continut ridicat de siliciu.

Ntirtcriaic de adaos. Flunoi. In unele teri, pentru sudarea in biricrlt zrlrrrir, s-rrtt elaborat fluxuri speciale (AN-B, !Yf-71, AN-22, Arcos V,

l'ic 3li l,)S ctc.).ln lt. S. llomAnia sc utilizeazi in special fluxuri elaborate perrtnr

srrtl:rrca sub IIux (rnirrcile FSM-37, FB 10 etc.).Sirnzc. Se folosesc, de obicei, sirme cu diametrul de 3,15 mm srrtt

11,25 mm, marca Sl2Mn2. Pentrtl sudarea ofelurilor necalmitte se rcctrrrrrutlir tLtilizitrea trnor sitme cu conlinut mai ridicat dc siliciu (matt rt

SMn25i).l'qntIrl cvittrca aparilici fisttrilor, si|mclc-clcctrod

tirto <le tl|lxrn nrri rt.rit it decit olelttlile de cxrnstruclie

I - r' lrrlcr :rr,lIrll

contil] o cilr] 1i-supusc surll-rlii.

l:t1)

Oirlacterislicilc mrncirnicc irle mc,talultri clepus, care trebuie si1 lie ccl pu_iin cgalc cu trlc mc.talului de bazi, sc obiin printr-o aliere suplimentrlli( u malrg'an Si siliciu.

lleginlul d.e sud,are. In tabelul VI.g se indica regimuriie de sutiareir rrl('llllilol cu coirlinut redrrs de carbon.

1'abeluM. j

( ;rositlrcil urctalului,Il rrrtl

NInr:lr (]c slrme-electrod

I )islnll l:r I'rtrc electrozi,

I lirrrctrrl clectrozilor,

li'hrl crrentnlui

{:rrrllt lrl dc sudare pen-llll liccalc sfrm5-€lec-lr'o(1. ln A

'li rsiunco de sudare, ln V

libc.i a clcc-ln mm

I )istrn{l shrnclor fald dellli.jlr d() fonnare lnl,r'ziliilo extrcme, ln mm

Altemattv

0lrr - 680

46--50

L llnl lNr

lr0zil,Idc oprirc a elec-ln pozjlii extrc-

v jtr/:r (l(. (lcplas:rreIrllrrsv(rsrlir a clecllozj.I',r, hr or/lr

A,lir! lrrcx l)iii dc zgurii,

-l- ,r-,,I

Ihginrurl dc suda& a otclurltor ru ooDllnut redug ile carlron

550-600 I 580- 620

rosl ulrii, lll lnm 28 -:10

131

ln tulrlul VI.l0 slntllzirl.r, pontm lmpledlcarcaIrr l'iclirrc lnccput qi sfirqitlrr lrrrlrinlrrii.

lndicatc dlmctrsiunilc pllcilor tolltlol(,Hl(:o rrtl-aparltiel dr ft'ctcltir car;rcterlstlt'c (llr(' {rpilrde cordon dc srrdttni, lrr afara scsllunll utlls

Tabehtl v 1.10

llhrrl ilunllo llllcllor tohtrologlce ponlru Imploillcatel eparllLl doloclolor la lncepulul9l s(lrtllul utrul cotdol do suiluai

1- placd

2 - piesl

3 - placi

4 - p1actr

tchnologictr dc lntroro

care sc sudeazd

tchnologicd dc ieslrc

de baztr

indicate regimulilo op-grosimea cuprinsir lnllc

l.r,,1lrr!r rtrrlrtlttltri dcl,| zi, h nrrrr

lllilllllren l)li(:ilor snpe-I i,'Ir r (lrtlrt.), ln r!nr

l"nlll'n(,' t'licilor infc-I|l,rIr,r, (ll|lr,l|rc), ln rnm

50-70 70*710 110 -150 150 - 180 180-200 t200-300

80 90 100 100 130 140

100 100 100 120 1:t0 I t0

Surlrrrcr olcctricd in baie de zgurd cu ajutaj fuzibil( it nexrlitdfi. Ajutajul se compune dintr-o garniturl de plici qi {evi

r..rr ,.1)irirl(,, prinse intre ele prin puncte de sudurd- Numirul orificiilorvrrli;rzir irr frrnc{ie de numdrul sirmelor-electrod, iar dimensirrnilc aju-lir,ir,lol Virriirzii in funclie de dimensiunile pieselor care se sudeazi. Dia-trr,'ln'k, olili<:iilor trebuie si fie de 4-4,5 mm, pentn-l a permitc tr(r-lllrrr rlrmr''lor crr diamctml de 3,25.

l\lul.eTirrlc tle crtlaos. Sc utilizeazi fluxurile qi sirmele indicate la ln-t|r'lrirll,t 4| li 42. Constituind, impreune ou sirmele, material de adaos,;rjrrlrrjclc ric (,xccutir dintr-un olel cu compozilie chimicd apropirtlt dccrrrrrJrozi{iir cltimicir a sirmelor. Se prefer6, de obicei, materiale cu tln( ')rtirul rnai ri(licat de rnangan qi si.liciu.

li(,ltintt d.c sttcku'c. ln tabelul VI.11 sintllrrrc rlr, r;rrrl rc pentfiu table din o{el caliron cu,ll) il{) l) rnm.

'l ahrltrl l'l. t tIlcttlmrtrl do lrud ro n olchrrltor ru rollllnur rcdr|s ito.nrbon

(;r,sirnox mcl:lllrlui, ln mm 2('0180

N'rllr'1nrl slnu{.lor clectrod

l rfuur(lrul slrrnclor, ln mm 3,25

(;rosll cn fljulajului, ln mm

lrcl l (:urcntlilui

(:'rrrrt l (lc snalare, ln A

'li.llsiunca, ln V

I )istrn(a slrmelor cxtreme fatr{ric l)li(ilc dc lormare, ln mm

Arltrcirtlea biii de zguri, ln mm

L,llirn(.a rostului, ln nrm

l,llngilll'ra liberd a electroduluih:linlc dc amorsarc

rltlr(lirnca de coborlre a ajuta-jlrlti in creuzetul tormat delrlil.il(f inlerioare

viloTN (lc avans a sirmclor-elccI rxl 1 m/h

130-140 120-130 120-130

30-3!r

120-140

27 -30 30 -32

5 mm, adici distanla dc la partea lor hontaltrpind Ia placa de bazd

30-40 mm mai jos de nivelul inferior al picseicare se sudeaze

8-10

Altcrnrtiv

500 -.550 800-1 000

35- 38

1400-1600

36- 40

1 800-2 000

38- 42

20

56. CARE STNT PRINCIPALELE PROBLEME TEIINOLOGICECAEE APAR, LA SUDAREA IN MEDIU PROTECTORDE ARGON PRIN PROCEDEUL WIG?

. C;cneralitd.ti. In cazul otelurilor carbon, sudaxea in mecliu protector(lc irrll)rr rj-e utilizeazd in special la sudarea conductelor, atunci cind rd_tliicirrir cordonului nu poate fi resudate.

I)coilrece procedeul este scump, pentfu suda,rea unor grosimi maimirt i (lq 3-3,5 mm se utilizeazi sudarei combinatd: primul s:trat se exe_

132

( ulit in mL,(litl l)r'ol('ct{rl' tlt' ;tt4rrtr, illf llrnliil()ilrcle s(! cxcclltil <'tt clt"r'llozilrrvr.lili, ln ,.(.L.;t nro(1, s.' ol)lilr.. .,,l)lt''i"t f()rrtniIc a stt(lllrii l,. pirttcir itt-lr.r'ioiriii ir (

' ( ) r r ( I r I ( r I ( ' i , o ci!litir,lc stlporioilrit ll prinltllui strtlt $i o J)lorlrlr'-

I Ivltrt(' sP()t it it.ltltti.r'riulc dl! udlls, Sc tttilizcazi'r sit'mit tle ot('l milltil Sl2Mtr2Si sirtt

Sl0MrrlMo (STAS). l)atoritir (orrlinrltrrlrri ridi('at do silicirr sii mirrrgirrr s('

rrlrllrrI o lrrrriii dczirxitllr|c rr lririi de sudllrir. llr cazul otClut'il{)r cirrl)on l)ur.(' rt,(orliul(lai su(lirreir [i-ir'ar ltletitl do il(laos, (lcoarcco clattttitii tttlui <'tltt-(llrul. r(\lt|s tlc elemetrte dczoxidalnte in metalttl tlc bazit' ]rai;t tl'l srtrlttriirrtt r.slr. tlezoxidati strficient Si pot apirrea pffi fi fisllri in cusirtrrlii.

l)irrrrntrttl silmei de stldulii cstc 1,{i-2 mm. Diirmctrttl r ' I r 'r ' I t I r r I 't t -lrrl rlt' wolhirm este 2-.3,15 mm. Calitatoil clctrltozilor itrvclili sc lrll'gt'In fttnr'{ir. tle t'itlilittca metalllltli dc b;rzii rrrtrc s('slltlc zil'

(ir(,:iinrcir stlatttltti dc rirdircinir trcbuic sit fie dc 2-ll lttttr, ttl rr

trr.rtr. llrrir spt'c mittcrialttl dg bnzir.Strrlrrlr,rr sc lir,co du un lrc [oarte scttrt, la ('lll('tlt cotllitllllt, lt,rlltrl

I||lr. rlirr,t,lri (lX)llll negativ lir clectrorl). Int('nsilirt{!ll 1'1111'111111tti It0ltttlr'ni llc 70 I (X) n.

5?. (:Alil,l SINI'lDlllNClPAl,l{l,lt I'lt()lll,l,;Ml,) 'l'1,:ll N()1,(xil('lt(:Allli Al'Al. LA St JDAltl,lA (ll J (,lAZl'l ()t(lA('t';'Ill,l,:Nl('A)?

(ittttrt i.l.li(i. Sucllre;r oxiacctilcnicir esto lrrlocr.ril.ir trcplirt (io lrltollrt'f|rll,r' <lt' strtlat'r', r'ttrc asigttt'it o pro(ltlctivitatc il lntll)t ii lllili Illilrr';l lrrrlrlrrirll tlr. o t'irlitate supel'ioari. Sucliur€o ox iacctilen i<rit sc tltilizollzi'lin r1x'r'lrrl lrr sUrlrrrt'rr t('vilor cu peleli subliri $i cu diflmctlc mit'i. l'r'rr-r,orllttl rrtt 'r, /rl)li(ir lir stttlitrt'l ofeltrrilor din clasele de calil.al,c III fi IV(v, lrrlrllrrl V. l), lrr t'tttt'trt'bttit'sit se' asigure valori coresptlrlzittrt;ttls itlt'rl'llll|lltr'l lrr Ir'rrrIr|r'rrIttIi sr:itzttte.

Alrrttrlrlr' rlr' rrlttts. l)t'ntt'tt suda;rea o{elurilor clrllotl sc ttl,ilizlitzirttrtrr r rirtr,lr, llrill('i (k'siImir: Sl2Mn2Si sarr Sl0MnlMo' dcoilr()((r m{'lll-Ittl rlr.prtrr ctt r,ittrc tlin olcl carbon nu asigure proprictil(i mc(ra11i('e ('gillt'a'[ tlll' rrr,lrll|llll rlc llirzit.

'l'rltttlcu sudit'ii. O-rigenul gi acetilena trebttie si-t aibit o pttlittttelnnlti.

Sr.ttlilizr';rzi"r 0 fla<:itrit ncutri. Este foarte pericrtlos d('a se tltilizirl' llrr|riri ( ll ('\('r's rlc rrcctileni'r, deoarrece cal'burarea metalului poilLe l)ro-vrx'rr rrllrrll{rrr li:rtttilrtr. l'cnlru stldare se a).ege o flac;irii ol ptltorc t('(lllsal:

pr.rrllrt sttrlit,tc;t sprc'sting:r, B0-100 l/h pcntru Iie(illt'militr)ctrtltllrr grrrrrirrrr.rr r . I r . r r r t ' r r I t t I t t i ciu-c' se sudeazii;

ptrrlltt sttrlrrrt'it sprc drcapta, 150 I/h(llll Hr):illr('lr l'It"rtrt'rrtttItti ('ill'e sc sudeazi;

l)r. olrilr.i, l)rirnrtl strirt s(' sudeazi firralIrrrrrl lritI nrrrrlort' Iir riitliit irrir.

Frcntrll fic('rr'(' trtilint{|lrtr

mctal de arlltrs, Pt'ttttrt tl

Srrrlrrlr';r irr ir'(tsl nt(xl sc face pe Jungimi dc 15-2{) mnr, clttpi citt e

xo rIr.Irttrrl r,IlrrIttI tloi clt mctill de atl;tos.Irr corrlirrttittc sc sttrlcazi-t urmirtoilltl€ porliurri, tlc l5 20 ntrrt.

133

58. CAIiI' SINT I'IUNCIPALDLE I,IIOBI,DME I,I,HNOLOGICDCATTD APAII LA SUDARDA IN MEDIU PROTECTORDE BIOXID DE CARBON?

. l)rincipial, se deosebesc doue .metode de sudare in bioxid de car_tron: cu sirmd plind $i cu sirma tubuiarJ. arnu"rJ'_"tiji" se pot aplicap|irr procedcul automat sau semiautomartSrrdarca in mediu de bioxid.de carbon cu sirml ptind, Generalit(rli.sr.irptica penrru toate nozitiite din "p;iir,;;; ;;;i"I;i: cere mai bunesc obqin in poziqia orizontala.Prcadtit ea muchiilor. pentru a impiedica formarea porilor, muchiileirnbin;irii trebuie currrate a..rueini-,-;l!l-f,i-;;';;r';#ti. curdrirea sef.,(,

. t,L' suprafelele rostr.rlui t1 nE o ialimc 'J";;";'ib-;; de la axa ros_trrlrri, de o.parte Si de alta. Ivluchiil" rini"f". *'pi"i""r."ra pentru reali_zirlc.r rr,sl.ului Ia lel ca pentru sudarea sub .t"ui d; fl;;."--Itegimul d,e sudare se a?ee in funcgie Je ;;";;;" €lementetor care,,t, srrdeazi, de catiratea oteiulu"i, de ttp;i i;;;;;;:i"'ti.r" rostului qidc pozifia cuseturii in spatiu..Trebuie avut, de aiemenea, in vedere cd regimul cle sudare trebuiesir asigure o ardere constanl5 u ur"utrf-"u." po"?"'i"r""f instabil odatacrr lecluc'errea curentului de sudare. _Sud'ar"" .J .""ilJ"rri'cu

"urerrt corr_l.'.,,lll:1:^o?t*ltate. inversa (plusul la ;ilil,ii ;j#;ffi sirmei se areeerr runctre de erosimea componentelor care ie sudeazd (;t"irrt "iri'iii.

TabeluM.l2Alogcrca diametNlur sr.ruei rontrr '{xdnrc:r rn ucdiu-de co, in luDcrte de grosreearlcmenlol.rr co se sudF{?l

lmbindri de coli

;rosilli0a sndur.ji, ln mm

)rfl llrolnll sirlnci, ln mm

2,0 2,5 3 5,0-7,0 Pcste 7,0

7,6 -2,00,8 0,8- 1,0 1,0 - 1,2 1,2 -7,6

llnLiniri cap la crp

(;rr)\i||r( it rl,ll)ontului carer,,sLtrn7ll, i ll1m

I )llll ,.t rt sir' rci, irr ntm

4,O

1,0-1,2

l,,o-lu'ol-ll.2-I

1.{t

.ltht l \ Lr.l

llrllhllllrl llonlro nurkrrr.|l (rrp h (llp (u rlrnrll Sl2]Ux:lsl ln nrorllu do (:(1,

tr.rI 11,t,

110 - 1(i015r, 1?o| 1)0-2ri{)

I{r 202| 272t 22

20 -2120 -.2121 --22

20 -30:irJ * 3:-)

35- 10

20 -30!i' -353r)-40

20 *i525 -3525 -3(t

25-3020- 30

tj- 70- 8

7- I7- I7-10

12-1512-1515-17

15-7715-17

7 lrrll l!I. lt

l{ 1!I 1rI 1.1

IrjO :)20!(x) -240200 -280

2l{{) - -3003lJO-400

28-3()

2B-3030-32

15-llr15 -2015-22

20 -222i -222,02,0

Tn lirbclul VI. 13 se fa,c recomandiri pentru regimul de sudarc cur,l lrr rir Sl2Mn2Si.

l\'lrnicl sudirii pentru sudarea cap la cap a tablelor din o{el car-borr. l'istolctul va avea permanent o inelinare de 75-85' fatd de piesa der,urlll1. l)istanta de la duza de contact la piesa de sudat trebuie si se ntcn-{lrr;r irr irrrrtmite lirnite, pentru a se evita improgcdri de metal topit l1i

lr.rl|r ir se pirstra eficacitatea protecliei gazultri.l,;r srr<lerrea cu intensitdli de curent ptne la 150A $i tensiuni de ma-

r irurrnr 22 V, aceastd distantA va fi cuprinsi intr€ 7 gi 14 mm. La curcnf i

rlt, iJl)|, 500 A ea va cre$te intre 15 9i 25 mm. Deplasare,a pistoletulrri st:fircc irr lrrrrr:fic dc forma Ei pozifia in spatiu a cuseturii.

.Srrclirlea tablelor sub{iri precum gi a rAddcinii imbinirilor cu nrairlrll(.stlaturi se va face deplasind pistoletul alternativ, in Iungul ror-lului, liirii pcnd\rldri laterale. Straturile ur.metoare se execute prin mis-, iu i cir'( rrlarre in iungul cusiturii, deci dupd o spirale. Stratul de acopc-r ilc sc facr: prin miqcdri de pendulare a pistoletului.

La sudarea imbindrilor orizontale in plan vertical (in colni$e) con-rlrrrt|cir pistoletului se face fdrA migc.ir"i penclulare, ast{el incit stl.irturile,,pirl srrb lormi de Eiruri paralele.

vilSUDAREA OIELURILOR REZISTENTE

LA COROZIUNEA ATI4OSFERICA

59. CARE SINT PARTICULARITATILE OTELURILORREZISTENTE LA COEOZIIINEA ATM6SFERICA?

I'roteiarea constructi ilor ..metalice impotriva coroziunii sub actiu_r,'.r. irrmosfere' $i a inremoeriilo. .o.lr-n'"r,"fi", r"fi' "1.",

'

""ir"".trli',i.rtrr'rita de viate a construcliitn., ." ,ldl;-1";;;;;pr?ionante.Sub actiunea atmosferei olelurile de construcfie onig.ruite slnt su_pr.iL'. unei oxidiiri permanente, care proe."";;;;" ;i;i la iegirea din uz aIr )lt s tr L lc!ie i,Pentru

'educe.en pierderilor de metar prin coroziune au fost era_l)oririe a.ta numitele o{elLrri rezistente lo co.oziunea atmosterlca. La acesb{}l(,ltrri se urmire$te reducer,ea vitezei de ruginire nat,urald, prin aliereacrr cirntitili mici de cupru qi crom gi, uneoril in combinalie cu nichel qif.sti,r, in proporlii care nu influenleazd esenlial ;;;;;;" 9i sudabilita_l('a, dar care elimind necesitatea protecfiei anticorozive.

Din punctul de vedere al proprietAfilor mecanice, olelurile rezis_tcnlc la coroziunea atmosfericd s_au adaptat clasificdrilor uzuale pentrurrlr'lrrrilc de constructie nealiate Si slab aliate.Otelurile rezistente la coroziunea atmosfericd, elaborate in R. S. Ro_ttritti ,_ se -cat'a,cterizeaza prin urmetoarele relemente de aliere suplimen_l;rtr'; crt (0,3 ..0,60/0), cr (0,5. ..0,g0k). tu

"".""", i.r-"-ur utirizdrii in:,]ll,:,:f".il Jrl""nic corozive, se .mai adauga 0,3... o,j|/oNi. La orelulll('/\:J7 (STAS 50013-?B), efectul cle autop".otejare

'i,nfotri.,u co.oziunii;rlrrrrrsfi'rice se accentueazi prin conlinuturi mai ric.licate dc fosfor(rrtlt. O,l)J5o/s).

I)irtoriti faptului ci existd o deplind concordanl5 intre proprietetilellr, r',rni<t irle otelurilor rezisteDte la coroziunea atmosfericil $i ale otelu_|rl,)r' (lc colrstruc{ie obiqnuite se pot aplica aceleali metocle de calcul gir lirrr, nsiollrre.

l:Ii

00. (:t,M st,; (t)Ml'ori'l'A l,A stJI)Atar,r o'l'r,)LtJrall,t,]rar,rzrsl't,lN't't,i t,A (i()RoztuNI,iA A't'M()sl,'t,IatcA?

(){,.lrrlilo rr',i:;lt'rrlc I;r cotrrzitux'ir itlrrro,li't ici rrrt trrtrIitrtrItrI tlc cirtl,,rrr r.r'lriv:rlr.rrl rlri rrir'('tlr,<it;tl o{clruilrrt siittilrttl olrilrrttilo, (lin ir(('{'irli,l,r',.r rl| r'r'zi:rlctr(ii, ilrrlotilii cotrIiIrttl.ttItri r;ttlriitrtcttlitr rlt' ('t'. (lll, Ni [irrrr|irri rlr, l'. l)irlo|ilr ;r|t'sltti f;rpt, olclrr|ilt'r'c,rist('l]l(, I.r (1)r'r)ril r,ir ri-rrlr.l.r'icrr r.iilrt nriri scrrsilrilr. I;r fisttr';rtr,, tlr'1i clt';rtt losl clrrlrrrlrlc irr irlt'r'rr' rorrr1rrrlIrrlr';r l,;r' lrr sttrlrr'r. rrtt llr.lrttir' :.,r 'rr' tlt tl:rt'lx'rlrr',r crotr{irrl rlr',,..r ,r olr,jr[ilrrI olrisDrtilc (lir) ir( r'(,;rfi |lir'.rr rlr. t|zislItrl,r.

lrr lilrrr,r'rrl. ;r((,r;lr, ()1(.lrlti r;t. :rtltlr';tzrr itr rr,,rl rr:,t'rrr,rr;rlrrr (rr ()(r'lrtr rl,. ,,lrr:rrrrrill rlitr rrclr'rrli r'l;r,;r rlr' 11./i:,1{'lrl:i, Ittitrrltt r,r' rr,r,rrrli :ilrl,lirrrr.lrLrr.il {r.(ir ('(' l)riv{"rlr. I ( r r r | } r ' I i l I I I r i l tl, lrt litrr'.rlzitt'. l):tl,)r'iljr ( lr'lrr'rrl('l,r' r1,. rriir.rr,, :lc I r . r ' , , r r r i r r r r I ; r t tlilizitt t';r llt rr t tt ilor ( rl ( irr'rr'lr.r' lri rz tr', ltotrlrr 'r(l,r'r';r irltlr),rirlir ;t ;r t'lr'r'ltozilrrt ctr ittrt.lil )rrrzir', pr'ttlttt sttrl,rtcrrrll,{rrl;rl,r.

l,.r rirril,r|r'rr irr1.:rlr)r' olclttIi s(! ptlll(' 1It,rIrIr,ttIrr iIiiIIIItirIri irrtlol)r'r)lr,r lrr.r r rr',rILrliIor' sttrl;rle irnlxrttir';r crrtozrrtrrii rrltrrrr lr.r'ilr', l.r rrivr.lttlrrri l,rlrtl ti rll lr:rz;i. ltt lrccsl s< o1r, r,(. ltliliz('irzir trrrtlr'tirrl,' rlr' lrrlrrrlr rrlirrlr',rr ('r', Nl r..i ('rr lrr li. S. llontirnirr rrc t,lirlr,rlr',r;rt irr irr',,1 ',r'op r.Ir.r'IllrIrrI,.1 !llillN,, ;\rirrrl irr rcrl,'r'c ,.;r lrr r.,iti clli lr',r,ti rlr,prrrr rrrr rrr,,lrrl irlitrl,lxlltrrt r'\iljt|r'ir Ir:,ttt iIor', (r)rltirrttllll tll' r'itt lrotr r'rrlr, trt,ti ';r';tzttl rl|r'il litr.lr.r lro.rrl olrl;rruili rlin irct'c;11i cLr r'r rlr. r'r'zi il{'n(ar l'ilr.r tlrrzii rrrr ilv,,li1lr,i-'ii jrr :ir. rrtilizr':rz;'r fx'nlnl slnr(lrrri t'rplorrl;rl.r. l,r Il.rrr1lt'r';rIttIr pirrllr rrrirr,r'r lll)"('

I 'r,n lll t :itttl;rrr';r itrtIottt;rIl"t :,(liilrJI\lrrNi(lrt.

tlcorrrirr rrli trIiIi.,; rlrr. r lilttrr.l

vilt

SUDAREA OTELURILOR CU GRANULATIE FINA

61. cuM sE CLASIFTCA OTELURTLE CU GRANULATTE FINASI CE INFLUENTA AU ELEMENTELE DE ALIEREaSI-IPRA REZISTENTEI LA $OC?

C)lelurile cu_granulatie fini -se clasifica, cle obicei, dupd limita decrr{"r('i (tabelur vIII.r). pentru fiecare cariiate- a"'ot."r *" fabricd, ded ife rite intreprincleri, mai -.,tt" ;i;;i;";'"i""r".' n"",ii"" o echivatarenttri simpld, in R.F.G. acestea- se noteazd cu simbolul literal TTSTE urmatdc

'aloarea limitei minime 9," *^"e:*, trr kli/;;;. oi exempt.,, otetutcrr iimitd de curlJele 850 claN/mm: 1:tO lgy_iliy." ;"t"r; cu TTSTE 36.l)c obicei, fiecare marci din aceastd caie.gorie O" o1eltrri se fabricd qil'('rtr',r exploatare Ia iemoeraturi ridicate. in acest caz se noteazi WStE(rl. csemplu, WSIE 36).

. Datoritd faptului ci aceste ofeluri au un continut reclus de carboniti ('lcmente de aliere intr-o proporfie redusa, suclabiiitutu" Io" u"tu ".,-_

(lnt,. dln csr. fs.r

Tdbetut VIII.r(.l rlll. ren olclurltor cu g.aDulrlle flod loIutrclie de llmllo de rurgerc

Limits de cllrftle mintmr

III

ltl

parabiJd cu a o{elurilor carbonorlr$nuite, cu acelaqi continut decarbon.

dirr problemele cele maidrllct.le care apare la sudarea ole_lurrlor cu granulatie fine este asi_gurrr^a rezistenlei la $oc la tem_peraturi scdzute, atit in metalulcusaturii, cit Ei in zona influen_tatd termic.

Influenta elementelor de ali_

Plnd la 3636 -4041-51

Peste 51

zili,''tir trcbuie asigurat' fdrd scdcterea ""I"..i;i;;;";i;;ii;iJ:"1::. #::tr.r'i;rlrrl crrsdturii are ostructure de turnare care se deosebeSte de structtjrarr, lirlrri.i de baza. In aceste "o"ditji;;-c-nd

-, "jiXu'ilt ".,.arure pro_l,ri, l,iii mocanice egale cu ale mctalului ,f" frura, ,i"Lful de aclaus t""_

ere asupra rezistentei la $oc. Re_

l:tir

t:ll,

lrtir. irlllt sul)lim(,ll.llf (tt cl('mcttt(' r'itt-t' Iitvot izt'itzit cr('titcr(]il t'l'zilictrlcilrrflrrcn{rr clcmerrtclor dc llierc astlpra roziliclltci la t('mpcraturi scilztlt('r,',tr. /rr;rlizirtii lrr ;ruragruful 5I.

rilr. (ir,r CONDITTI I'BOIIUIE SA INDEPLINIIASCA IlIATtrBIALltl,l':r)r,: n DAos $I cuM sE ALEG ELE?

l,ir irl(r!llr(.a matr:rialclor dc'acl:os lr'cbuie sd se linit sclrml cit Iittrrr'-t,.r'I',Iici|.' rncr';rnicc obtinute in imbinare ciiferi de celc alc trlalt'rialrtlrri,l' Irrr,, in(li(atc in prospccte. La sudare, metalul depns sc amcstt'r'it (cli-lrrr.rrzir) r'rr nrt't;rhrl de ltazii, ceea ce are drept consecinle o mui|itc it t.czi'r-lr,n{( i ri (lrrli.,i rii o scirdele a rezisten{ei la temperaturi negativc in l.rrrzi

ti'. v('rli(:irlir. Srrdrrrilc verticale executiite r:it electrozi dc acela;i tli;rrr,.llr, (.ir lrr sndarca in pozilie orizontald, au de obicei rezilicntc nrri', ,rzrrlr., dirr cirrrza grosimii mai mari a straturilor depuse. I'cntrtt ;r

,,lrlirrr. lir |i"r grclrtate vaiori corespunzetoare ale rezilienlei la tt'tnltelittr|i rnri s(.ilzutc, se recomandA utilizarea unor materiale de adaos alittt|'',1r1)lilnorlirr (lr olcmente care ridicd valoarea rczilienjei la tcm pr-'r;r l,ttt irrr,1g,rtivr,, r'tttn ar fi Ni sau Mo.

' t,lft.r(r'ozi. Olelurile cu granulatie find se sudeazi cu electrozi cu inlvr.llq lrirzic.

Irr l;rlrelul VIII.2 se fac unele recomandiri pentru alegerea electro-z Ilot .

Alcgcrca electrozilor se face in func{ie de condiliile de cxploa-Irl c ir pro(lusului $i in primul rind de temperatura minimi carc poatoll rrllrrsir in cxploatare. Pentru temperaturi negative se aleg electrozir'rlr' rr.ii|rrri ln imbinari sudate in pozilie verticald, la cea mai joasiti,.nrlnlrl.rrrir pe care o poate atinge produsul in exploatare, o valoare a

rr,rlll.rrtr.i col pulin egale cu cea a metalului de baz6, respectindu-s(' $i(rrrrltIi,r cir r'('zistenla de rupere la tracliune si fie ce] putin egala (:u

lr.rr rr rrr,tirlttltti de baz6-l)rrcil 1-lrodusul este exploatat la temperafliri pozitive, eler:trodttl st'

;rlrgr, in functic de rezisten{a de rupere la traclir"lne a metalului cle bazil.l,'lu\uri Si sirme. In general, pentru sudarea otelurilor cu granulatri('

[irr,i r.r' foloscsc fluxuri cu caracter inalt bazic.Irr tirlrclrrl VI.7 sc dau indicatii cu privire la alegerea combinirJ,ici

lltrx r,llrrrlr I)r'ntrul sudarea diferiteior mirci de olellrri cr.l granrt.Lr{iclrrr;r. Alr11r'r'r'rr rlrci nnumite combinatii se facc in fllnctie dc corrrli1'iilcrli. r.xPlorrlir|t. ;r prodrrsnlui qi in primul rind de tempc|atura clr|t. lroirtt.li lrlirrsir in cxpkratare. Pentru temperaturi rnai joase de minus 20'C sr,irl{ll sin'nc ( ll ((}n!inut de nichel sau molibden.

l'{.rrtru cl)rrstructii foarte importante, in vedeiea climinirii untt,-zllii rljntlc,sltilele colacului se lecomandd ulcarea slrmei inaint(. (lo llli-I tzrrt r'.

Mllrcl do clochozl lnvollll fI Blrmc tubularc desllnats srrddrll orcltrlllor ctr

TalteluMII.Sgranulalle tlnl

MMd,'t.lulul (STAS)FirmB pioducAtoor€ d malcs

r.s.P.s.Buzdu UDion (Il.F.C.) (Elvciia) (EIvetir)

(R.Ir. (,i.)

'l l Sl l.j:l(j: 'l 'l Stll:]0'l'l Sll,i1tl; t t StE47\\,lil l.t:t0i wstI.jjl0WSI l,il:l: WStri4?It(;Sl I; (X;S52; OCS55;Ir \'5r

'l I I'll:llt: 'l TStE4?;'l lst tir,l:\\':\ll:4:l; WStE4Z;\\ st t-r,I ;(X;Sti,;0CS58

ir\rbaz bb, I 461sHv1,peotru tcml Drntru tcmpetaturi I pc cat lrriPInA ia I ae t^-40.c | -60"cTenabsz i la +4(i0.C

{E8u18) IpeDtru i

tempera- I

turi de b I

--lr)'c I

i

Tenacito 60 | UItr"t er-(E8018-c), I me 6rlpentru tern-J (ESot8 c)pel€trrri I pentru temde la I peraturi

-60'C Ir I .le L+,roo.c | -oo"c r"

| +4oo"c

II

Griduct F,2,ln gencmlpentrntempera-tud pozi-tive

Griduct F-5,ln generalpentrutempera-turi pozi-live

Nibaz 05.pentru tem.poraturidc la-50"c

.{62SH\'2,pentlu tenr-pcraturide la

-50"C la+400"c

-"."r.-" ^ I a"t"*.

(E$01u-c), I me ?0prntnrtem-] (Egrrt8,C),perctrrri I pcnt r tLrn_de la I prraturi-0{,"C la J de ta I

+400"c I -oo.c t, JI ++oo"c I

Sirme pentru sudarea cu protectie gazoasd a arcului (MAG). In ge-It|t';tl, petrtru sr.ldarea otelrrrilor cu, granulatie fin6 se folosesc sirme tubu_lrrlr', al cdror miez are un caracter b;zic-La fel ca in cazul electrozilor_, calitatea sirmei se alege intlc r ondi.fiile de exploatare ale p-rodusului il, * p.ril"j tno, der.rl'rr';r 'ninim.i care poate fi atin.a in conditiite J" i;;;:' "inrlicalute cu privire la alegerea si|meior tubulare se daulx,l,rl VIII.2. ln R.S.'Rom6nia_se flbrica .i"-u tulJurl -Sf_zsxi

l('lrl)or.ttrlri pir':d la minus 60"C.

63. CAIiE SINT PARTICULARITATILE REGIMULUI DE SUDAREIN CAZUL ACESTOR OTELI]Ri?

Nunrirul de straturi. O{ehirile cu granulalie fini se sudeazd ini,lr',rrrli multiplc, inguitc. Crrsetrrrilo a"'".11 ii-"rl.irti in minimumrl0l|,r slrirlut.i.Alcirtuirea imbindrii trcbuie incepr.rti totde.nrna rlinsprc, flancuri

,,]', . T.;',1, j.: ln, nljl tot incit rir)(hrr rr,;rlral si i.ii;;.;i,;" i ,.rnic, ir, morlr.r . r;r)ll, z (.tr. (lC (,(rl)litl't (,ll mcl;rlrrl rlC blrzir.

r.10

func!ietempe-

in ta-pentru

l)irrnl'trul ch'ctrotlttlui. Avind in vctletc cii sudula se executi (llnrrr,ri rrrrrllt. stlirtuli s(' recomandl folosilt'a unor sirme qit clectl'ozi (:tlrll;rrrrr.lnr mai mic. Daci pr<.rdusrrl urmeazi a fi exploatat la tempcriltlll i

rr,,l;rliv(! st' rccomand[ ttiilizarea electrozilor cu diamctrc cuprinsc ittttt':i,l' r,ii 5 rnm, iirr pcntru suddrea automalA sub strat dc flttx, sirmc'r'ltr I t , r r r r , . I r ' t r I maxim de 4 mm.

l'(,rtrll (iusaltr.rrilc de colt (im]rinAri in cntce 9i in T) sc rc<'omitntlit'.,i :,, frrlosclsci-t clcctrozi de cel plltin 4 mm grosimc, pcntru a miili carr-lll.rlcrr rlr, r'lildru'ir introdusi la sudare, Aceastil, deoart'cc imbirlirrile itt, r rrr l rii irr T sint mai rjgide $i s€ ricesc mai repede dupi r;rtdarc tlccilI r r r I r I r r r : r ' i I r . r';rP la citp, din care cauzl pericolul formirji fisllrilor cst('tr,lr titf('.

Nrrtrrra cttrcntului gi polaritatea. Pentru eler:trozi, sitnlc tttbtt-l;rr', :;i flttxttri cu caracter bazic se foloseqte curent contilltlu' Sirma surl,,llr tlrxlrrl sc l';rgl la polul pozitiv aI sursei de curent.

(lurt:rrtul do sudare. La sudarea o{elurilor cu granula{ie fin5, dt'oa-r|,,. ,(' rrrr.nirresite obtinerea unei bAi reduse de metal lichid qi oblittcrt'irrrrrr.i pr-rtltutdcri minime, se alege o valoare mai micA a curentrtltti tltl,,t tr lrr r',..

l'('rtlrr sudarea manuali cu electrozi im'eliti in pozilie orizontalil,r'rrrr,irlrl rkr sttclare este indicat in tabelul. VIII.3. La pozilii diferitc dcr r l l ,' r ,r r l r r l ir, intcnsitatea curentului de sndale trebuie redusS ct 70-200,/0.

T'abeluM I LJ

Vnl.nllo dlrclrlulul pontru sodarsa eu arc cn electrod lnvollt In pozttlo orlzonloltr

irrtr,,nrfl,l .l.ct.odului, ln !m 2,5

lr'l' r,'lirll.|r r r'0lrtului de sudare,50-s0 90 * 130 140 - 180 'I 80 - 24{t

T'abelul vIII.l

V Lrrllo optimo alg eulentlrlul pentru suihftn cu arc acoperit (sul, llux)

-l-i

t,,r ,,rr.rt,..r rrrrr|lllrlui d( sudrre, ln Ai ,u,t llnl I l,:'t'i_lr trrlrclul VIII.4 se indici valorile optime ale curcntuh.ri pt'trtlrr

Ur l:,r.,'ir ( u arr: acoperit (sub flux).itn:irrrreu arculrti. La sudar'('a aLltolnaLa (u arc ucopcrit, tcnsitlll(!i

,l)lrn.r ir ;rrtrrirti cstc 2ti-zlJ V.'lrcbtii(' avrlt in vederc car t('nsitrr)cir

t4t

{rrcului vit fi totdcaunl m;ri mici cu 3_.1 V decit cL.a citittr pe apa|ltr,lcdt: mirsuri, datoriti cidcrilor de tensiune p" "Jf". ** "

Vilcza tlc sudaro. pentru- a reduce- penetralia, la sudarea oielurilor<'rr li.irrrulalie rind se utilizeazd viteze de sudare -"i -u"r oecit'penirusrrdarca ol.clurilor carbon de construclii.Lir suclarea automati cu arc acoperit (sub flux) se utjlizeaze vitezerrriri nru'i dc 2iJ m/h.

. ,.^ ll caznl olelurilor cu granulatie fini, aceste rcgimllri se aphciirrlifi r','lt, clc tcmperatura la care ulmeazd'a fi exploitata constructia.'\,(;r\tirt o()O;rrcce Se UrmAre$tc nlt numai_ o cre$tere a rezilientei, Ci OIJii_n(:r'.r irr cusirlurA a unui metal cu granula_tie, "i"i fi"a, "" toate propric_t:rtil, 111 c;1 ,ip1' apropiaje dc ale met"lrlrrlrri de bazA. '

64. CARE SINT CEITEBIILE DE ALEGEREA trNERGIEI LINIARE $I TEMPERATUTiIIDE PREINCALZIRE LA SUDAREA ACESTOR OTELURI?

,,, . ,..L1 "r.,]q."1 ofelurilor cu granulatie f ind se imprrne limitarea c. n_trtirlu de caldurd introdusd in piesi in rrrma procesului de sudare. prin_tr-rn aport prea mare cle cdldurd, se poate p.t'u"i io._.r"a unei strlrc_Irrri cu, granlrlalie grosolana, cu caraiteristici mecanlce- scarutu. tnu,.".,Irr r:azul

-unui aport prea redus de cdldur6, "e

poate -pioOu"e

o crc.rtererr drrritdlii gi o structure cu constituenti tragiti. feniru fiecare calitaterlc metal Si grosime de tabl6 este neceiard o" ""rr-iia ""r.rtitate

de cal_duri care si pistreze caracteristicile optime in zona de trecere. pentruaccste o{eluri, se recomandi ca aporttrl de celdure in urma procesuluiclc sudare si se gdseascd intre 6 000_20 0OO .loufeicm.

Cantitatea totald de cdlduri introdusd intr_o imbinare sudatA se(ompune din cdldura e" proveniti din sudare qi cildura go p"oi,",1lia,rlin preincdlzire, adicd efi:ee+e". .llegcrea energiei liniare cu care se va suda in condifii optime de-pinrlc' de grosimea tablelor care se sudeazi $i de temperaturi cle p.e_

Inci'rlzlrc. In tabelut VIII.5 se dau indicaiii cu privire la temperatura delrrcint ilzire- pentru diferite gTosimi de tabli in funclie de cdldura intro_(l[sii ]a sudare. Din tabel rezu-lti c6 atunci clnd temperatura de pre_Irrciilzile se apropie de limita inferioard, trebuie si s'e introduce prin:rirrl:rlc o cantitate mai mare de cdldur6, adicd sd se sudeze cu electrozi;3o1i, iar daci temperatura de preincdlzire se apropie de limita superi_orrlir, l.rcbuie si se sudeze cu electrozi subtiri.

Dcoi,rece nu se recomanda preincilzirea la tcmperaturi mai inalterk' 2lll)"C, se impune alegerea unbr. regimuri d.e sudjre la carc cantita_Ir.ir du cirlduri introdusi la suclare si nu impunl aplicarea unci pre_Irrci-rlziri la tempcraturi ridicalc.

t.12

'l1l'tlul I lll't

llr'!'n'llrrrllrt Ponlfll llr.olrrolrll ollllnl t rcflllrrrlhtl lcrrrrl(! do sudnro o olflrlrlbl Illtl.nnukrl lc llni

5 10...150

20 000

10 t 0...1(x)

1{)...1{x)

1lr...2t)0

5{)...2(n)

I' lllr(!

l0 llltll

I' lrllll

lo t o0...250

15O.. 2ir0

15

15 2t)

3021, 170...250

30

40

200...300 40 100...2{xr

220...300 50 1,r0...200

I O...lO{}

--"t

10.,.2{}0

tt-"t

50...200

5 10...100

30 000

15

10

15

'I O...100 20

60..'200 30

20 100...200 40

30

40

150...250 50

170...250

10...1fi)10

15

10...100

40 000

10...200 30 10...100

30...200 40 1o.2li{,

lr0 2(xl

30 100...200

5(r40 130...250

5tJ 1{i0..2i'0

l4:r

nc( ('saril daci temperatura piesei

IDxrincirlzir.r.a o(r,lrtrilor cutirtt'tr dc lticlrogcn in imltinirr.c,1-re r:it posibil la calcl.

l'rcincilzirca mctalului de

granulu(ir. lirrii. I)r,ntr.rr ir nrlrr<,r, r,llrr -ofclrrrilc crr grat)ulatie finir sc suclcirzir

bazi in vt-'dcrea suderii este totdcaunaeste sub *5'C. In cazul in care tem_

peratura piesei este Dcslc-;5oC, prcincilzirea este ne-cesard numai daca lrosimeametalului depiseste valoriledin tabelul VIII.6. pentnr cu-sdturile de col!, sudurile deprindere qi sudurile de nrin-dere a dispozitjvelor de a"sam-blare, preincdlzirea se face sipentru g'r.osimi rnai mici de-cit cele indicate in tabelulVIII.6.

Temperatura optimd depreincdlzire pentnl prinderegr sudare este cuprinsa intre80...200"c.

IX

slJDARrA 0lilljRrt0R stAB AUATI

clj l}il0llB0il{ $r CR0M-lll0UBDtt{

CO. CATiE SINT PRINCIPALELE TIPUBI DE OTELURI'r'l iMorirJzISTENTE $I CARE SINT PROPRIETATILENCESTORA?

Tabelul ItIII.6lltr.onrnndlrl l0ntru alegrrca 9106imll llmlti pc.te

.nrr ic rr.o roxdi prolncilzlreC la Flldrre, olciurlkrrcrl alranul;rtie lhrii

65. CARE SINT CRITE&IILE CARE CONDUC LA APLICAREATEATAMENTELOR TERMICE IN CAZUL ACESTOR OTDLUEI?

. .Dupi sudare, ofelurile cu granulatie fini nu necesiti in mod nor_rnirl trfltamcnte termice,.-decit atinci cind grosimea ior depaEegte 3O mm,ll' (irre caz se recomandd un tratament teimic de dotensionare.Acest tratament termic se.aplice qi p";;;;ili mai mici, daciirr proccsul de sudare s-au introdus i" ' i-frirri"- t""siuni remanenterrrirri.Otelurile cu granulal,ie fini au o sensibilitate mai mare Ia feno-lrr.rirrl de coroziune fisurati sub tensiune. S;";i;iit;G creqte pe me_'iulr crcgterii rezistentei respectivului ote.l.

_ Imbindrile sudate eliberate de tensiuni remanente sint mult maiprttir ^scnsibite Ia fenomenut de coroziune fiil;;;;-;;; tensiune.ln concluzie, exploatarea imbindrilor ir- ;"dii-;";l"vorizeazi apa_lrlrir luromenului de coroziune fisuranti sut te"iiu"e-"Lstituie un altr'.12, r'incl se recomandi aplicarea -unui tratament t""-1" J" clete.rsio.,a.e,

' lri;r',.ii .atunci cind grosimea trUt"i"" u.t" -"i';;H il _..l)('tcnsionarea se face la temperaturi ""f"i""" i"t"" S60_620.C cr,r. nr..ntincrc de 2, min/mm-de g"osime a pereti,lui, dar mlnimum gO min.trltlmentul termic de normalizare nu este necesar decit daci {i_lrlr.l' 1'a11'1162." intinse au fost supuse ;";i d""gi;i;; p".r" ro4.

l)in accastir catcgorie fac parte otelurile rezistente la tcmpor. trrr.ir'lrli(irtr', (l('stinat.. pcntru o exploatare indelungatl la temperaturi tlc|,r) ti{)0"o.

l,l rirtr hinnnn de cu.ar. n

'ru,l, rixl( l,tr de brzn, dsN/tun,

Corcsponilenta unor olelutl termorezlstenlo

llarca olelului 0i 6landardul respetiv

trtnlttrt. i S,I, SIrn- s. x,,- CAF]R DTN

(It,1".G.)COST

(u.Ii.s.s.)ASTM

(s.u.A. ,rdXrr ] ",,

l

I

' ,,", |t. l

1r( tr I ,,i, t\to

t.1(

10(

Ioi\

12("1, (ir I lr.5rj{, lrIIoV3

lxrvI

'.^"

1sMo3w.1.5415

15D3 |,'rn

13CrMo44w.1.7335

12 xtr{(12HM)

'112 lsCD4.r)5 | l':r:l15CD2 05 I

10CrNIo9.10\v.1.7s80

15 xlMO(15H1MF) l'

12CrlIo105w.1.7362

_ ],

x12CrMo91w.1.7386

14MoV63w.1.7715

12Xr{03(12III\tF3)

llt I I'trl' ,r .:rr,lnr tl 145

,I..tt)rtirl I X.:

'lcnllc rlrrrllo nrnxltnc rlo oxlltllrlorotl dll{'rllr lrr tlpurl r!c olchrrl

ln ttrlx.lul IX.l slnt indicatc prin-cipalclc tiprrri dc o{ehrri tcrmorezis_tente, iar in labclul IX.2, tcmperaturilemaxime de exploatare pcntru aceste ti_puri. ln general, acestc otelllri sintaliate cu Mo, Cr 9i V. Ele ie livreazdin stare normalizat-revenitd sau cdlit-revenitd. Ele trebuie si posede urm5-toarele pr.oprietili: rezistente tehnicede duratS, rezistenld la fluaj, refracta-ritate Si sd-qi mentina limita de curgereSi restul proprietililor mecanice la tem_peraturi ridicate.

5005506006i)0600550

1,,5,1;, NIoIiZ (lr I 0,5 9/o }fo:J,5rZ, (lr l 1% Nlo,t'/t ti l \t,\yo \lo'.t "1o t\'+.1yo \roI '/. (i j{i,J7o Ilo+V

67. CUM SE COMPOTiTA LA SUDARE OTELURILETEEIIIOREZISTENTE?

. La,srrdare-a- accslor- oleluri sonsibile, intr_o mesure mai mare saurnilr mlca' la calire, problemele de sudare sint legate dc transformareairrrstcnitei in martensitd. Transformarea are 1oc iir perioada prnrn""ga_lolrc tratamentului termic.

^ Factorii mai importanii care influenleaze comportarca la sudarejjint:

- scnsibilitatea la calire, cu formarea de constituen{i structuralifragili, cu tendinld de formare a fisurilor;- sensibilitatea la tratamentul termic; caracteristicile mecaniceirlc materialului imbindrii se.modificd la micile "".i"!ii "f" reglmr-rlui

I lltrrmentului, termic (durata de mcntinere ta temp"rituri, vitcza'de in_( illzlre gl de raclre):

- in timpul sudirii, se produce arderea partiald a unor elementecomp,)nente, in special a moljbdenului;. - cregterea continutului de _carbon peste limita de 0,1b0 mereqtentrrlt sensibilitatea la cdlire, care favorizeizi p"oA*u"* fisurilor.

68. CE TRATAMENTE TERMICE SE APLTCA ACESTOR OTELUBIINAINTE FI DUPA SUDARE?

I'n'incilzirca. O mdsurd eficiente pentru evitarea fisurilor la su_rlrrrc r'stc prcincilzirea.

. l)rrpi.tcrminarea_operatiei de sudare gi inaintea tratame,ntului ter_'r'(' rr rmr)r)aroa sudata poate av-ea loc o redistribuire a [er.]silrnilor1r|r'r'rrrrr 1i tfarlslormeri structurale. In nrulte cazuri sirlt neccsare masuri:;tl)iirr{'.iir1', .a.c impiedicd f.rmarea fisurilor. O a"omcnen m6srr16 oI ,l{i

('rlnstitui(' mcn!inr.rcit lmbinirrilor lil t('ml)crattlri dc ltrt'itrt irlzirc itlt ltlllr,vir orc rlrrl:ir tt't'minirt'crr opt'ru{ici dc sttdare. O altl matstlre o (x)llsli-llli(' montincrca picsci la t('mpcratura clc' 150-200"C, i)ini la efcc-l rill {,ir tliltam('r]tului termic.

In tabclrrl IX.ii se indicrir tomperaturile de preincdlzirc pcntru dili'-r ltr, tifjuri rle olcluri termorezistentc.

'l ubt:lul l.\. )

'lonrtrcxlturl do prclnclllzlro u, o,Lf,;.lilll',1,*"ue sudrrii r(nltu dlrtllr$.,lrhrrl

'l ir rl nn rtrrrca r'l.nrlrri

o

I

6t25f

I

t>6;:' !i

7I

t,: I

,\lirl cu (),.5 % Ik)

r.l' 'j,, (:' .1r,1-' ?u l\lo

B B I] (l (: I) II l) ll t:

l.:

t,l

n

B B R c c ll D T) l]

llB B B B R (l c l) D I)

"1, (:r (l,t) % NIo B B R B c C D D D B

) t t'/,, ( ,t -o,5 Vo \to B B B B B (l c D D I) B t:

:!'ll, (:r l),5 % tr{o c c c c (l c c l) D I) B li

Ii',.]i' ';, (;r I % Mo c c (" c c c C I) D D B

i, ",, l:r lr,f, % trlo

,,,,,;, ( jr 0,, % Mo

D l) D D D D D I) D ts It

D D D D D D D D D D ll ti

li

l,l

rr,)1, (lr .l % l\.to

'l;, (:r 0,1;.L luo v

r!,\ l8- lti

D D D D D D D D D D

l,

Ii

IJ

I}

li

B B B B B B B B B

E E E E E E D D ti

liefl rrltinrlio

llol)Ii

l0r

silllbolorihr:p0nLnr gn)sinri'-l(r11...25()"O, ln2l)0...:J5lr'O, ill2t{)...:t5{)"(;, ittll...2{rr)'C (se

mai rnari dc 10 Inm-200"cfunolic dc grosirDoa clcDrcutclor'funclic de grcsirnca clcrncntdorf n(:lir dc tlrosinlea clornrntrlorrrferii nrrrli l. ')lelUrilc

(i.\to).

I '[7

't'lll't otdului

{ )lrl (:rrbon

"elc:-l:-

1.9

5

a"l9

_t: lal "t^l"i

-1-lcl..i_-l-i"l"l

c

rr'r.rirt r : r.s%trro

l_:l:.,.r, "L cr u,5% ruo j " I ^

',r"."-;;.;-i;i;j-l-l_'"__1i_l "l^

c c (" c c c

c c c c c c c

c c c c c c c c c

l"l^2% Cr-0,5% Mo c c D D E E C

:.:,5'j6.(;r- I % Ilo j

.--. -.-_-t_

oio_i^l;-l_

(i c D D E E E ("

i"L Cr -O,5o/" Mo I c c c E E E E c

':'% Ct -0,5o/d Mo "1"IE

c c c E E E E E c

tt% Ct -7 yo ilto c c C E E E E E c

'rl (i -0,5 % tto-V "j^i" c c c c c c (: c

(i)[dllll do trulorrrFlll tcrnrl( dupd sud:tfl. un,rr

T abctut I "t.40tolurl lcrmorczlstelr1o

:i(1 nilicalia

tj -c.-

l)

simbolulilor:Temperatura nu va depeti tempcratllra de transforr**re _4c1 eea mai sctrzutda celor doua olcturi. Menlinerea, i5 min pcntru s<15 m.r; O,i I p"rt" l:i-t _:lornm: t h pcntru s>30 mm.lnrdtzire Ia 630-680"C, mentinere min 0,5 h, recirc ln aer de la temperatura de:JrI roc.

Jncilzire la 680-?20'C, menliDere min il,b h, ricire in uer dc la trjmprrjrtot.a .le3000clnrilzirc ?3U-?8U"C, meDlincrc miD 0,5 h, rieire in;ici dc la t.ruperature clctr)(r.C

,t;;"1;1;";tr, *

^,,.,t, mentinerc rDinirn m t h, rioirc in acr do ra rcrr.p(.rcrura

l.1il l4lr

'frrrltrrrr(.ntr1 tcrnricc rlupii sudrrc. Majoritatt'a imbinirlilol sudate dinrr|r,:rlc oft'luri sc supun unor tratamdrte termicc pcntru eliminarca terr-,irrrrilol l'mrrrrcrlt(' $i pcntrrr st;rl>ilizarca structllrii rii i. proprictirtilor.Irr trrlrt'lrrl IX.,1 sc fac rc'<rrmanclili cu privile la tratamentele termicc,.r|r, r;r, aplit:i-r rrr:cstor otclttri.

(.jtlc mai cficitnte tratamente sint; normalizarea, urmatl de reve-rir'(. sau <rilirca urmati de revenire, Pentru piesele cu vohrm mare,.r, r,i;l(' tratirmcnte lormice nu pot fi aplicate. Pentru asemcrrc'il pitsr' se

l)r1'li'rir tratamcntul termic de revenire la temperaturile indicatc ln ta-l,r.lr rl 1X..1.

Sint prefcrate tratamelrtcle termice generale ale intregrrlrri ansam-I'lr. lrl cazul unui tratament telmic .local, trebuie avut in vcderc cil lalllril('lc zonci incllzite se poate forma o zor-rd inrnuiati, cu caracteristicirrrr,r'rrnice inferioare celor din metalul de bazd neafectat termic.

6C. CE PROCDDEE SE UTILIZEAZA LA SUDAEEAACESTOTT OTELUITI $I CARE SINT CRITERIILDDI' ALFJGERE A MATERIALELOR DE ADAOS?

Se urmireqte ca materialul de adaos si fie cit mai apropiat, dlnlrrrrrltul dc vedere al compoziliei chimice, de metalul de bazi. Acestl.rl)l oste impus de aceea ca in cazul unei exploateri indelungate la tem-pr.r'irturi tnalte existi pericolul dezvoltirii proceselor de difuzie. Proce-:.r'lr. dc difuzie qi migrarea carbonului in zona de contact atrage dupe.,irr| scirclcrea rezisten.tei tehnice de durati qi a plasticitSlii.

ln metalul cusdturii metalele de adaos asiguri un confinut deo,nti "-0,120/0 C. Un asemenea conlinut de carbon asiguri o rezistente|,'rr',il)ur)zetoare, combinatd cu o rezistente destul de mare la fisurare.

Srrdarea cu arc gi electrozi invelili. In tabelul IX.5 se fac recoman-,l.rli pcntru alegerea electrozilor. In general, pentrtt sudare se rrtilizeazi.1, r'tr'ozii cu invelig bazic. Electrozii cu invelig rutilic se utilizeazi nu-rrrrri pc'Dtru o{elurile al ceror conlinut de crom nu este mai mare de 5olnr,l rrrrmai pcntru grosimi pinA la 10 mm. Datorita faptului cd aceqti elec-lrlrzi irsiglu'i"r o penetratie superioard se utilizeazi pentru sudarea primu-lrrl :;tlirt lrr imbinlrile la care nu se poate efectua sudura de completare'l;r lirrl;i<'inir-

Sttrlrrrca cu arc in mediu de gaz inert. Sudarea cu electrod ncccn.'.rrrr;rlril sc rrplir:ir, in special, pentru elementele subliri gi pentru sttcl;rrr'.,p|irrrrrlrri strat la imbinerile care nu pot fi resudate la rldircinir. Pcntr!1rlrsimi mai mirri se prcleli sudar:ea cu arc, cu sirm5, in mediu de gazirrr r I, lrr trrlX'lrrl IX.6 se fiLc rccomanddri pentru ale11i.11'1 silmr.lor. l, r

r,rrrl;rfr. s(r rrl ilizc;rzi'r argon clr prrrit;rtr.a gl),50 . Pcniru Ir'LrLlr:l,iir ti-tditcini,r' rrlilizr';rza irrr'('t) sttt irzr)t

'Idbclul l.\. tnle{trozl lrrvelllt len(flr dlforlte lmblntrrl rle orclurl ito dlierlte mtrre!

'l'ipul .au

otclului

( ) lr'l (:llrlon

( )(rl rli;rt cu:0,5ol" Mo

",1'%;;;;;;-I ,ll, (:r-0,5 % Mo

t ):ryo Ct-o,bo/o Mo

2% (jr-0,5% Mo

!,1yo C,r-1y6 Mo

5% cr-0,5 % Ito.--.. ----'--------

-.--l7 Yo cr-0,5o/^ Mo I

.J% Ct-lyo Mo

1% cI- 0,5% Mo-V

3g

Eo

6= : ,{e Ietao o_

6x t:I

rSLii":'

T

6

A,B A,B A,B B B,C B,C c,D c,D C,D B H

A,B B B B B,C B,C B,C C,D C,D c,D B IIA,B B c C c c c C,D C,D C,D c H

A,B B c c c c c C,D C,D C,D (; rI

B B c c c C,D C,D D D D G H

B,C B,C c c C,D D D D D D G H

B,C B,C c c C,D D D D D D G H

c,D C,D C,D C,D D D rt E E E G FI

C,D C,D C,D c,D D D D D E,F E,F G H

C,D c,D C,D C,D D D D El E,F F G H

B B G G G G G G G G H

lnox 18-8 H H H H H H H H H H H

Semnificatia simboluilor:

A - electrozi: Eb1.b.8.110.2.0.H (STAS); E51.5.4.I].10 (DrN); E?018 (AWS); sausimilariB - electrozi: EMo,B.2.0.H; EMo.R.2.2; (STAS), DKbMo26; IrTiMo2b; (DrN), ?018_At;E70t3-c; (AWS), sor.r siinilariC - electrozi: ElCr.l\1o.8.2.0. H; .ElCr.Irto.R; (STAS), EKbCrMot26: ETiCrMol25;

. (DtN),87018-Ar: ES0r3-82 (AWS) sau simitarir, - electlozl: E2G.IIo,B.2.0.H; (STAS), EKbOrMo226 (DIN), E901683 (AWS) sau,simllali

I: - :i:::::_l: :lgll,l" !:1t^); EKbGMo526 (DrN); E502_r5 (Aws) sau sim arir, - erccrlozi: ragcriuo (sTAs);_EKbcl 10926 (DlN); E505_t5 (i\l.S) sau sirnitari,, - cl(crrozi: Etcr.Mo.v (STAS); $au similarill: -- pentru utiliztrri Ia care apar virialii ciclice de tempelatur?l sau ln situaliile in carctmtamentul .termic dup{ sudare este obligatori;, electrozi ENiCrFe.- p€rtru utilizdri la temperatud coDstante 9i irai inaile de 430.C, ettct&zi Ii\icrtre;Cr25Ni20.-- prntru

,utillzdri^la,.teml)erat_trri constante Si maijoase de 43U.C, clcctrozi: Cr2ir^\i20;r,r:rJNrrz, Cr29Nig, Crl SNi8Nn6Xs{andardclc: SlAS 1125i4-80; DIN 8b75; A\\iS Ab.5_69

r50

'I'ob.lul I x,n

Slrrtri lorofitnrrdll|6 po lr sllrhror lrr nredlrr rlo flrro prolo(rlour{r

sTASIt20-80

DIN8t7n

1",, l.r lr,5 % NIo

Sl0trIn1tr'lo SGCTNIo Ii70S-(; It

SlllNInllIoCrl S CCrMol ti70s-(ill

,,i, (lr {},1', % luo-V

,r,,11, (;.-1% nto

SGMoV

S GCrNIo2

{;r'-o,f,q trlo SGCrI'Io5 ER5O2

Sudar,.'a cu arc in mcdiu de gaz actir'. Pentru sudarea in mediu delri.iirl dc. calbon se recomandd utilizarea sirmei umpiute cu prtlbere.,,\ Ir'. r'r'r.ir a<rcstor sirme se face in fturc{ie de compozilia chimicA a meta-lrrlui dcpus $i trebuie sA fie cit mai apropiatd de cea a metalului deI *t.tt.

lrr trrlx'lul IX.7 se fac recomandari pentru alegerea sirmelor tubu-Ir r t,'.

Surlirr('l cu gaze. Se utilizeazd numai pentru oteluri cu conlinutrtlrl,' , r'r,rrr miri mic d,e 2,50/0 fi pentru grosimi pine la 8 mm.

Tabelul I x,r,Slrmc tubul:ire penlru sudarea ln llgillu protector de bloxld

ilo ctrbon

l ''., (lr (),5rlo IIo

Carbofil Mow.5424

C.rbofil Crllo2- \\:?:184

ST-MoB

ST- lo0rl B

ll-)l

Sudarca se execrrtir cu flaciri neutr6.I )cntu gros jmile pinl la 6 mm sc rccomancld o preincllzirc la

I00-150"C, . iar pentru_ grosimile mai mari de 6 mm piesele se pre_

irrlirlzcsc la tcmperaturjle indicate in tabelul IX.3.In tabelul IX.8 sint indicate sirmele care se utilizeazi. pentru srr_

r lr ula cu gaze.

TabclDl IX P

Slrme reeomandatc pcDlrE sudarca cD flaze combustlblle

Tal)clul lX.9Sirmc recomandate penlflt sud{rea (u arc trcoperlt (sul, llilx) a oleh.ilor lermorczis{ente

Sudarea cu arc acoperit (sub flux). Recomanddri cu privire la ale-gurca sirmel.or se fac in tabelul IX.9.

Tipul oieldui STASll26-80

Dio8554

0,5 i1, [Io Sl0Mn1lto Gtv21 RG60

1 '):, \"r -o,5y" Mo S10Mn1IroCr1 cv21

2.5')1, Cr-0,5 % Mo GYI21

Alirt cu 0,5 % Mo

ili:rt cu 19lo Cr ti 0,5% trIo

,^li'rl. cu 2,5% Cr $i 1% IUo

Sl0Mn1MoCr1 lUpS2CrMol- I UPS4CrMol

X

slJDARtA 0ltLURlt0R 0AUTE

SI REl/E}IITE

?0. CARE SINT PARTICULARITATILE ACESTOR OTELURI

$r cuM sE COMPOBTA ELE LA SUDABE?

Olelurile celite $i revenite fac parte din grupa o{elurilor slab aiiate,,rlt: ciror propricteti mecanice ridicate s-au obtinut printr-un tratamentl( rmic de celire li revenire (C+R). E1e se mai numesc oleluri QT'

GrAuntii cristalini ai acestora sint fini, marimea lor variind intre(i . . . g conform STAS 5490-80. Prin incilzirea la temperaturi ridicate((,)>il50"C) $i recirea ulterioard rapide in aceste oteluri se produc urmi-t rrrrlt.le modificlri:

- cre$te marimea grellntilor;

- apar constituenti duri Si fragili (bainite inferioartr, martensiti,,l( .);

- apare austenita reziduale.I!ftrdificirrile enumerate conduc la creEterea duritetii, scaderea rezi-

lir.rrlr,i la tcmperaturi scezute qi la cretterea temperaturii de tranzitie.Oteiurile au o sensibititate mai mare la concentratorii de tensiune

,l|r'it o{clurile obiqnuite. Din aceasti cauzd se recomanda $i prelucrarearrrglolirii sudurii-

La sudarea otelurilor livrate in stare tratata termic, dr.rpi sudare,rr zona de influen{i termicd, subzona de supraincAlzirc, ate loc tl sci-rl(.r(' a plasticitetii. Prin cre$terea granulatiei $i unL'le rnodificiri struc-trrrrrlc perlita se transformi in bainit6, troostiti sau martensitA, consti-lr('nti care au o plasticitate cu atit mai redusd cu cit transformarea s-a

l)ro(lus la o temperaturi mai scizuti.La sudare, pentru evitarea degradirii structurii iniliale, tr(]bui('

rr|rrri-rrit ca zona inc'lziti la temperaturi ridicate si fie cit mai rcstritlsi\,i.rr timpul dc mcnlincrc Ia accste tcmpcraturi se fie cit mai sctrrt.

153

71. cUM St,l stJI)TJAZA ncr,ts,l,l, (),l.t,ll,ultr?IWATTIiIAI,I' DII ADAOS, TRA,I,AMDNTE TI,RMIC]D

l,a sudare se poi intilni doud situalii diferite:- clementele structurii sint e,xecutate di"t"_rn olet cle inalti re_zi\1,',rtir nctratat termic: tratamend ;;;;;

""rrirf"i"."' efectueazi dupAi '

: ; . r , 1 I l ) l i I i , , . | 5i strdarCa Stnlct unr;- r'l.cmentele structurii sint executate dintr_un o{et Ce inalti re-ri-t{'riiil tratat termic (eT).

L;r sudsl.r a(.estor ol.elufi trebuie utilizati o tehrtologie clec,scbitidr. cca utilizati pentru suclarea olelurilor ca.fron.-- - --'-''

,.,.,, , P:^o:-i":: fragilizarea acestor oteluri crest; odate cu cleE,Lerea :,!.)er_li:cr rillpre de.sudarc, se recomendd sudar.ea cu energii cit mai reduse(2 . : . 2,_5. 10_a /-cm) Este necesar ca procedeul ae iii8u." Ei parametriilcgimului Q", U,,-u) si fie astfel alegi incit

"a .urutte li'ru.ra influentatet('rmic ingustd. Cind accst lucnr 'u e posibil, .i;,,;ir,i";;#';;;ffi:tralate termic in vederea refacerii structruii ini;ial;.---'--''

,,.. , -.O,,:l::y y^neie olclrrri se aplica preincatzirea. pentru a r,rr!inc o zi,nd(' rnrluenla termica cit mai ingusta, nu se recomanda depagirea tempe_raturii, intre straturi, de 2b0.C. "Sudura se realizeazb, in straturi multiple fira pendularea electro_drrlui.

lacd in procesul de execulie este necesard o incilzire, in veCerear.recutirii -unor

operctii mecanic" 1.t" "*"-ptu, inJoiro, 'u_

nrti.u.", eti.ystruntura ^QT

.o dcgradr,rzi. Drrpi tcrminarea' "l"rt".',ip"rr1ii estc ne_cesar:i

_refa.erea structurii prin repetarea t"utu_""trf.ii termic inltial.Materiale de adaos. Se -recomandd ca sudarea acestor olelud sa serealizeze cu materialele de adaos "" t;p"i"tatj;; i"o-Ja?terireare .eris_tenta (R,r, R- HV\ mai scizute decit ,i" ,n"iufiif.,i ju"lura, dar supe-rioarc din punciLrl clc ierterc at Jr"iiuirrtaiii il'i"-p1'r"iu"i ;our".fn cazul in care ansamblul sudat se sllpune unui tratament termlccomplet, sau unui tratament. termic au ""lr"iri.l, ."

'

"iiiil."ra materialell"..odl.:. ,:" o compozi{ie.. chi-i"a

"p,."pi"ja^';; ;"#' ; meratulrii de"'(z(r' rrr arre cazurr, se ulir)zeazd materiare de adaos allstenitice.

_ Utilizarea matcrialelor de adaos austenitice cu cttracter baztc eli_mini necesitatca tratcmentului lcrmic .lc aoi"".i^"""^ "r-r r r r i . metarogrart"

- ;;;;;l ;,' ;;;" ",lii'';; ;"11X',*i: :d;$:"i"" ;,J::cr.srrl rle sudare. Matcria.leie arrstonitice A" alpri- itiC"eii6Mn asigrrrerr rt'zcrvi. snficienta de austeniti, pentru

" """ip""""-Jif""rea sa cu me_trrlrrl d. bazd, ceea ce reduce ristul fisurdrii. 'M;;;";iJ; de adaos rletiprrl 25Cr20Ni ^asigurd o rezervd mare de .;;i";iE;-d;; ;ezinte un riscttt;ri rnrlc cle fisurare. pot fi -utilizate 9i mrterial"-J" idaos ae tipui2li('r.l2Ni, dar nu se recomandi qe"t", ' g"oii_i

- Inui

*_ali de 15 mm,rlcrrirrlco cxisti riscul formerii far"i o OutS"ita i""a-ti"iioi

""p"tot".I'ratamente termice. pentru- structllrile sudarte cu milteriale de adaos,.rr , <'rmpozi{ie chimici apropiate de a metarului de'taza, se fcc()-t54

rrr.rrrrlri trplicrrlcn llrui Lrilliu)t('r)t It'rmir: <lt'tt'vcttilr'. llcv('tlit'oil lnll)illi1-rilol r;urlirtt' <'ontribttic la I't'tlttccrca tcttsitttrilor r('lttirnctrte, la imbrrnirtir-lllt,ir slrlr(,tllrii mt,taloglrrficc Ai a proprictlililor mccanice, la roducercarlruit;"r(ii zorrclor cirlitc qi lnldturd tendinta sprc formarea fisurilor. Pen-lrr ir nu dcgrada structura mctalului neafectat tcrmic cste necesar calr.rrlx.r:rtura de revenire sd fie cu minimum 50oC mai joasi clccit tem-pi'r'irtulir dc rcvcnire aplicatd initial metalului cle bazi.

llnr:ori, rdcirea lmbindrilor sudate pine la temperatura crtmcrt'i,l,rl r . 1c'v1-.;ri1e prealabil5, determini descompunerea ar-stenilci <:tt o[>ti-rr.r(ir rnilrtensitei nerevenite, cu continut ridicat de carbon, fragilit qilrr tlrrrlin!i spre formarea fisurilor incetinite sub influen!a tcnsirtttilorr(.llri r('ntc. Din aceaste cauze, pentru unele imbindri sudate cxisll ris-crrl rlt' Iormarc a fisurilor inainte de aplicarea tratamentllhli tcrmic.l\,rio;rcla de la tcrminarea operatiei de sudare pina la aparilia primckrrli,'rli vrrriazi, in funclie de calitatea metalului, de Ia 30 min pini la, il(.' ir olo. Cind nu este posibil sd se aplice un tratament termic imediatrlrrpir opcralia de sudare, se recomandi aplicarea unui tratament termicllrl, r'n)('diur la temperaturi de 250-300"C.

Atunci cind se sudeaze oleluri netratate termic, problemele ridicatelrr r.rrclure sint mai simple, dar este necesar ca intreaga structuri sudatir,r'r Iic supusi unui tratament termic complet. In mod obiqnuit, aplicarearrorri Lr'atament termic cornplet, pentru intreaga structurd sudati, nu estepr rr;il.riLr.

I'roprieti{i m€canice, Rezistenla imbindrii sudate, netratate termic,rl, lri,rclc de gradul translormirilor structurale in zona influentatd termic'ri rlr' proprietilile metalului cuseturii. In subzona de revenire inalti sepl.rlncc o scidere a rczistentei, iar in subzona de supraincSlzire se pro-rlrrlr,o zonir dc rczistenli mai mare, dar cu o plasticitate mai scizutS.lrr rrrocl clcosebit, in ZIT este afectate rezilienta imbinerii. Cu cit ZI? esterrr,i irrgrrstir, cu atit rezisten-ta imbinarii este redr"rsA mai pulin.

XI

su0AREA 0irtljRtt0R lltAtT AUATT

72. CUjl[ SE CLASIFICA OTELURTLE INOXTDABILElil REFNACTARE?

Olelurile inoxidabile gi refractare se impart in doui tipuri de bazd:ofeluri. aliate cu 72_}0o/o crom qi oteluri atia'te in ,f;;tlc crom, cu 4_25016 nichel numite pe scllrt,,oleluri br_Nir(.. Dupi structura lor la temperatura ambianti otelurile se impart indoue categorii:. .-- oleluri cu crom, care la rindul lor se impart in oteluri feritice

Si oteluri martensitice;

. ...- ofeluri Cr-Ni, carc la rindul lor se import in o{eluri ferito_aus-tenitice ti oleluri austenitice.Din punctul de vedere al comportarii in instala{iile tehnologice,aceste oteluri, atunci cind devin rezisiente la acliunea ae co"odare, ii secrrnferi denumirea de anticorosive, iar cind

""ridii 1" t"-p"raturi inalteli se spun termorezistente sau refractare.Oteluri austenitice. Aceste oteluri contin de obicei 12-2501n Cr Ei2_2507x Ni.Tinind seama de destinalia

-acestora, in d.iferite mirci de o.ieluriat:stenitice Cr-Ni, se realizeazd diferite raporturi irrtre eGmentete u.,ste_nitizante gi feritizante. Din acest punct deli"Oc.".t"i"Ji.r-consideratie nu_. oi- l:1" doui etemente ..principale, orelurill

""ri"rtii"" --i._Wi-

il;';ilmpirrtite in._doue grupe. In prima grupd se incadreal olelurlte la careralrrrrtrrl Cr/Ni->l (o{elurile de tipr,rl tb_s; zs_tzt ii_201. La a doualgrrpir raportul Cr/Ni < I (oleluriie de tipul t5_tI; 15_2'6; f S_lS qii r Itl'lc).

. Trr gcneral, olelurile austenitice au un continut foarte scdzut decirrl)rln, pontru a evita formarea carburilor. Dupd conlinurul de carbon,3!ctir11]1 .:rlstenitice se impart. in trei grupe: t; Lteluri cu circa O,IZo/o C.r; r)rr,rrrr cl continut rodus de carbon (max. 0,000 C); 9i 3) oleluri crrcrrrr{irrrrt foarte redus de carbon (max. 0,030^ C).

"Uri"oil, ot"lr.ilu ",( or)tir)ut mai ridicat de carbon sint itabilizaie ", ti'"u,i NU-

156

nlrstcnitil cslr: tttrrth', Ir'trir<:t', rltt<'lilit qi srl <lisl.itt11t' l)rirl frll)lrll {ilrll r'sr(. nrirgrcticil. ()\r,lrrIilt:,,,,tt,."iti,,. rrlt s(] pot (lllrifi(ir l)ritt llrlrt .

rrr(,rt t('rmi(', ln s('lritltl) clc pol, Il (lrlrifi('irto prin dt'f<trmitrc lit rclr'.t,irnilir (l(.r:rrrgcrt'qi rczist('r)1a lir rttpcrt' crcsc trtnsiclt'raltil dttpit t'rrltti-'rr rlr.i r olr.lttltti inlst('nitic.

()(r.luri fcritico. O[t'lrrilc lcril.icc ( on1,in l4-21\o/o CI qi intrc 0,05 1in,l2r/i C. nc('stc olcluri nu srtfcra-r tr:lnslormiri stlttc:trrrLk', clirr t'irlcr'.rrrzli nrr sc rlru'ifir:ir prirr cirlt'rr'.

()(r'luri lcrito-Jr.rstcrriticr:. Acr.stc otclur.i r.onfin cirr';r 2(iols t'r. fil"r,ir Ni, sir)t milgncti(c fi alt proi)rictiili situill(,ir)trc (\'l(' rrlr, oIr.Irrr.iIoIf, r'ili((' .,\i alc o],t'lrrrilrtr austcnili(:('. l)coirrcr:r. arr o tt'rr;rcit;rIr. t.r'l;rtivtlrlttsi'r, r.lo nll sint utilizltc pot)tnt cotrstrltc{ii pu1.('rni( srrlir.il;rk',

()loluri martcnsiticc 1i martcrrsito-[t'riticc. Accstc olt.lttri rrrrrfirr lllf ,'rX, (ir f i 0,10-0,40/o C. In frrncfic dc confinutul (l(' ( irrl)on, olr,lrrl porrllIi rrrirrtcnsito-lt.ritit: (0, 1 0-0, 1 l-rttln (l) slrrr rnilrt('nsitic. O{r.lrrlik' sl rlrrrililrr lrlin cirlilr', <lrilrr gi in cirzrtl rirr:irii irr ru'r. Trr rrmir cirlirii ;rllrrlr.l Ir( tlrrir milrtcnsiticii.

73. (:ti tNt,t,tJttN'l'A AtJ llI I,;Mt,;NTltl't,) l)fl ALIt at,l

ASII'riA S'r'rrlr(i'rt[ul fiI PBoPBTt,:'rA'l'tl,olt o'l't,jt,utatr,olrtNo.\lDAtlILri $r riurnn c'rAItIi?

(llorlrrl .io;u'ii rrrr rol fcritiz:rnt, r'onfr:rir:d ofclrrlrri propr.ir'1irli ;rrrli-lrrtorivr. irr tttr,rlil irglr,sivc girzolrsr.r.it t;i llt m(\lii liclritlt,. llczistlrr(ir fir{l'rth, rrt'llttlrr,rr nlr,{llllot'rr11t'r,llvr, ll)olsr, tilul tr rrl.rnos[r'rr.l rrmcrll sr. trtirrri-fr",lr1 rrtrrrrl pr.rilr. rlr rrtrrrrrrll, rrrrrtlrrrtl r.r'lllr' (nlilltnlnll l2r7rr.

Nlrhrlttl Jorrr,rl rtrr tr)l rrilr,trlllzrltl. l'r.lrr r r r I ll r r I 1 r r r

. r , r r r r I r ' I r r , I r r I r r i r,r'

lntlrrtttill;1lr,rir, rrtlt 1r|rr1It'Ir,Iii!,IIr' tttr,( ttlr'r, lrt lr,lttln' rlrtt.I r'lrllr,trlir r,1l 1llr.zlrill'ntir lll r.orozirrrrr'.

('rrt'lxntttl r.tl(' l1l (,1(.mlltt tiitrntU.lt'll. Mlttr,rllr, tr,zir;l1ttl1 ltlr'(it1l(il,Irr;i'r rlitlir tttcc rlr' ;rrrtttnitr' 1;roprrr(ii lirvot izr,irzit ptrrlpl[irtt,rr cirllltttiloI rlq' ,",,nr, trr irtflrrt.rrlt.lt'rrrr<,sprrrrzirtoirrr, tlirrrriiloir|t'; l)('rlr ir sr. lrlt'Picili<:ir rrrtastir itt tilulc s(. atlirrrgir t l,mcrrt(t ( irro s(, r'rrmllinir mirl ttriol, rr t rrrlronrrl clccit r:romul (Ti, Nb).

i\lttL!larlul cslc ul) cl('rncr'rt gilmagcn, miri lrtrrr :itirbilizrrtor irl ;rrr;lr'-nilci, prrtin<l inlocui par!,ial rriclr'lrrl qi, in iu)umit(' l)r(,Jlr)r'lii, irsillrrlir olrr r rrir srrclabilitatc ofchtlrri.

^Silicitil t'sl,o rrrr clt'mcnt alfirgcrr, frrvolizr.ilzii f{)rmirr('ir fclitr,i. Mir-rr.ll{' r('zist('ntir Ia(i tkr oxitlrrrr. la <rrltl. lrr cilntil.irtr' l)r(.il mirr('m:ir('Sl(',r.rrrilrililirtcir l;r fisrrrirrt.. listt' im1-r0r'tirrrt Iirl)oItul (lintr(. r'onrlctltt'lrIiir rlr'rilicirr r;i (1)nc(,rr tlalii r trrrlrorrrlrri, (ilo sc l'(\'omilnrli'r rr Ii r:ir'<'rr 2:1,l)(,ntru ir oblinc o l)unil t('nil('itirt(' iii irst.nsibilit:rtc fir!ir tlc fistuirrt.,

I\tolilxltttttl ('sl(' ulr ('l('mlrt rrlf;rgcrt. l),'t,.r'milii o mi'rlirr:;r rr.zi'.-It.ttlr'i mr:r'irni<t' lil t('ml)('nlturi itrlrltr: i;i :r rr.zistcntr:i la corozitrttc ln

157

l)ri'z(.rlir clolulrri. Micgorcirz{ tc'Ddin}a d(! fisrtrarc lir cald gi, ilrtr_o oarc_(.lre misurir, rezistcnta fafi de oxidarea la cald.. -

('uprul, elcment gamagen, micqoreaze tcndinla de coroziune sublolrsiune, mirind de asemenFa, rezist'en!a fu "o"oriunui-generale ln ca-

z rrl anumitor medii agresive.Aluminiu\ element alfagen,

-sporefte in misuri considerabili, lafr.l cn siliciul, rezistenta tald <tJ oxidarea iu "utJ

-_**- *

. La fel ca $i cuprul, meregte sensibilitatea otelului fali de fisura_rr,;r lir sudare.Titonul este un element alfagen gi are o afinitate mai mare faterL, carbon -dccit cromul, din care cauz6 se introduce f" .t"i".fi'r"iit""ilri(c in voderea opririi iormdrii Ou

"""Uu"i d;;;; Ei'j""t . acfiunii decoroclare intercristalind. Manifestd o afinitate -o.u iu_ta Ou oxilen, ain('iro.cau?i.se oxideaze puternic in procesul de sudare,'motiv

""iu u d"_l, rm;r1irt irlocuirea sa cu niobiul in materialele de adaoJ-,A/iobizl aclioneazi in mod similar cu

clcmcnt stabilizator.titanul qi se utilizeaze ca

. _ Vanadiul ,si borul micsoreazi sensibil rezistenta fate de oxidarea lar ,id-

?4. CARE SINT PRINCIPALDLtr PROBLEME NEGATIVECAT'ACTERISTICE, CAI'E INTETiVIN LA SUDAIiI]AOTELURILOR INOXTDABTLE gI TaEFRACTAIiE$I CE MASURI SIN'f NDCESARE PENTRU EVITAREA LOR?

Precipitarea carbrrrilor de crom si coroziunea intercristalini. La.:ll:j:^ "^l:l::t, _':ii:!"it" ta .coroziune este condigionaia-a" p."r"ntp in:iorulle solrda a unei concentratii de l2o/o crum. Diminuarea rezistenteila coroziune este determinata

.de reducerea "onti.;l"ij' J"';;;;:":;rrrmare a fenomenului de formare a carburii de'crom la limita dintreclistale. In timpul menlinerii la temperaturi

""iuti"- iiJi".t", cromul dinjrcL.stc zone se_lcage cu carbonul falA de care are o mare afinitate. Acestle nomen are loc in domeniul de_ temperaturi intre 400_B00.C gi, inmtxl deosebit, intre 600 $i 200"C. Zona ierecite in crom poate fi atacatarnri .u;or de agenfii corosivi decit interiorul cristalelor rainas intact (fig..\t.J).

lnliturarea sau ameliorarea acestui fenomen diunitrir coeziuniimctirlului se poate face printr-o incilzire a imbinirii sudate la o tem_pclltrrrd cuprinsd intre 1100.-1 200"C 9i apoi printr_o racire rapiAa(( i'rlir'(' pcutru punerea in solutie).

La olclurile stabilizate cu Ti, Nb fenomenul este inleturat clatoritef;rptrrlrri cir acestea au o afinitate mai mare fali de carbon decit cromul.(.lrrborrrrl ('ste -consumat ,

pentru formarea caiburilor respectivelor ele_mcrrlr' 5i ('r()mul remine liber.

I58

() rrllir ttrclrrtlrr (l(' (:\jrLitrc il .r(.ctillri Ii rr,,mcn o crrnstitrric clrrlro-rlr'r'r urrol olt'lrrri t'rt (.ontinlll. Ioart.! scaizut dt' r':tr'[rorr.

(lrrozirrrrr,- inlcrr.r'istirlinii s(' I)r)atc manifcsta in tlifuliLo zonc ;rloIrrrl'lrrirlii. lirlmir rr:a nriri rlt,s irrtilrritir oste cca localizati pc o zorrh lr.i,r,llv lr11i.r, l;r o rrnrrmitir rlist;rnlir rlc linia de topirc, cle o part(f i;i dt' trltir

i Se1alellagglare

obcIlA. ,\1.1. il)rnlitrea zonelor de precipitirre a carburilor gi

ncliunea de corodare intercristalind:dc precipftare (l) inrercrjstatina tnk-un otel tnoxtdsbU- illr,)rllrlti b - schema micrograirei unui otel inoxrdabii suous coro-lluIll tlrcrcrlstatinet c - achcma micrografiei unei pleclpitatii inter-.rrs|rrrn. inrr-un oicl inoxidabrl (1000 : l), la care carburile de crom

trrcclpjl.l la limita olsralelor de aust€nite Fi tn zon€Ie adiacente.

r luriirtrrrii (fig. XI.2,..). Aceaste zonA corespunde unor porliuni incil-rllr. lrr r.rrlsrrl proccsului de sudare intr-un interval critic de temperaturil.lrr l'lg. ,\1.2,b este prezentate schematic localizarea coroziunii inter-llIriIirIirrr. in (iusAturi. O asemenea localizare poate aparea dacd meta-lrl ll.iirl.rrii, (lrrp:l sudare, este sensibil la coroziunea intercristaline saurr [,r;l snrsibilizat ulterior in exploatare. O a treia formd de coroziunelnl('r'( tislirlilrji ('stc cca care se poate localiza in imediata apropiere allrrili rlr' lopirc (fig. XI.2, c). Aceastd formd de coroziune poarte denu-rrrilr.ir rlc coroz:iu,ne intei'cristcLlind in lamd, d,e cutit.

N^.-..-Brffirlf;lshc

Filj. XI.2.'l'ipuri d(,' coroziune intercristalini:a - nr zonl influcnlrll lc.mic; b - ir cusirturnir: trr'7r,li lini.i.lc iu2june (in larnl dc culj0t I -(tisiturari IJ - nrctal dc bazAi 1- linia de iuzluDe.

l'(.nllrr siguranla (r)mport:rrii in erploatarc a cusiturilor sudrrtc(c('l (\' l)riv('ltc st'rrsiltilitltcu ln l(.tiuncil dc corodare i l tcrcristal in rif.t<' o sr,til rlr. plrrlr'. I)rcrbcl'sint ck.scrisc irr SfAS 711.1-.tJ0.

Itr

150

Corozinnoa gcrrorali-r. Coroziunea gcncrali apelrc ca rezultat al dizol_v,ilii mctalrrlui ir) mediLt ir!,l,: i, i #, c,' *

"'' li*i":'^;.i

1H!: j -;i!"J3ff"

"jilxfi "i .H'""i ff i1*l i:, ;jlili.,upa ( onrrtsuralia ,.jeomctricd gi ampJasarca zonci c;rodaI se cI,.,,_sr'b( sc mui multe tipuri de coroziune, ilu.ti,"t" i. fi!."Xi.:r.'

[93Coroziunea fisuranta sub ton-

siune. Coroziunea fisurantd sub 1on_siune. este un proces de distrugere amaterialelor solide sub actiunea com-binati a factorilor chimicl sau elec-trochimici cu cei mecanici. Coroziu-nea sub tensinne nu apare numai da-toritd sarcinilor exterioare ci Si sulrac{iunea unor tensiuni remancnt(,,create in procesul de prelucrare (for_Jare, matri!are, sudarc eLc.) salr maiales, sub actillnca combirrati a ten_siunilor remancnte Si a sarcinilor ex_terne.

Evitarea acestui fenomcn sepoate obtine prin aplicarca unormd_suri tehnologice $i constructive insd fie minimc. Urr t lcct far.orabil

Ia 900-1 000'C, urmati clc rdcirea

a. SUDAREA OTELURILOEAUSTENITICE CR.NI

75. CE PROBLEME CARACTEEISTICE INTDRVIN LA SUDANEAOTELURILOR AUSTENITICE?

. O!clurile austenitice au proprieteti fizice deosebiteIrri ttrrbon, ceea ce trebuie avut ln vcdere la stabillreasrrrlitLc.

t{i0

r=-fi.i=ra

L__yl{_lb

rg3d

cFic. XI.3. Tipuri de

rald:

T-;-Trrzr.'---r) ;'t?.r" sl

coroziune gene-

J -. unitormA; O _ tn cusArurai c _lni,,lr.rur cte baztri at _ zonate; e _ pe ltnrai,i. ruzrun.,i / - prin fuztune: -j _ _Lr,Unrc dc arac; ___ dupa ata.; c _ cusa_rura: rJ - metal de bazA-

rrlma cdrora tensiunile remanenteil are gi incdlzirea, dr.rpd sudare,Ir] acr_

_ Fisurarea la cald, Fonomenul de fisurare la cald este caracteristicolelurilor ferito-austenitice $i, in "p""iuf, oluf".ifoi !"ur austcnitice..\ceste fisuri se produc in rimpul.rdci;ii

""iat"i.ll, p""t"fri imediat dupds.'lidificarea beii- metalice, in suduri ill;;;afi;"li.opie.e a ,oneidc trecere.

., -._ll.:::.ll -olelurilor crom-nichel, austenito-feritice, fenomenul poateIl prerntrmprnat prin asigurarea

- unui continut de circa 4_60/0 ferite,r:arc precipiti intercristalin. Ferita formeaza o legetura elasti;d intr;

< rista1e, care preia eforturile care apar in procesul"de suOa"e S,i im;ie-(lic;i formarea fisurilor,

de ale o{elu-tehnologiei de

()(r,lttlikr iurstt,rrlticr. irrr trrcfi<icrtrtl rlt' rlilat;rre littiart.l r:u 40-500/otrrrrl tttrrlr. tri <rntlttclivilrrtt'a tr'r'micir tlc circit 2,5 ori mai mic{ declt',1r'lrrlilr, r.;rrllorr.

l)ill(,rili ir(('stor proplictir!i lizirr', l:r srrclirrca o!clttrilor austenltlce

'r|rr'(, s(.ri(, rlt' problcmc dcost'bitc:- - tcrrrlin[a mirre dc <lt'Iormart'a constnrclici srrrlerte;.- ((,r(cntrarca cildurii pc o zolri limitate, ceca ce dctcrmini o

Jr,illttrrrlt'r't'mai ltlincir a sudurii in metalul dc bazi;' - topircir mai rapidl a mctalului de adaos.

Milsuri tclmologice Dentru cvitarea lisurdriir,,rr fisrrrirrii la r:alcl rcgimul dc sudare trebuierrl lllzrrton unor:

' - materiirlc dc adaos, care si asigure in metalul depus conlinrrtul,, pl int rlc foritlt;

. - slrmr: sau electrozi cu diametrul mic;- - crrrcnli dc valoarc scezute;- - vitczc mari de sudare;

- rlndrrri clc suduriL fitiforme, firi penduldri transversalci. - t'k'r'tlozi sau fluxuri cu caracter bazic.tlr,zlstr,r!ir mctalului depus fali de fisurarea la cald cste dcter-

rrrlrrrrli'r iii rk. forma cusiturii. Cusdturile convexe sint mai rezistentc lafl,.rrr';rlr.<lt.r'it crrsiturile concave, sudate in conditiuni similare. $i cusi-trr;llr' 11;11v1'v1' pot avea fisuri, dar acestea apar de obicei la ridircinl(lltl. Xl.l). l,lxistcnla unui spaliu intre piesele care se sudeazi rcduce1

r , r , r I I r I I I I r r I r ' ; r formirrii fisurilor la rdddcini. Pericolul de fisurare la rid[-

r llir lr(.llc irl.urxri cind imbinarea nu arc o deschiderc a rostului, de-

'r'r.( r. (liluirr('ir mctalului depus cu metal de baza, care poate fi com-1rlr.l. rrr rr;tlr r iti<:, L.ste mai mare, ceea ce poate conduce la o scidcre a con-(irrlrlul rk. fcritt-r sub Limita optime.

In lirzrrl tirl)l('lor groase, cind sudura se execute in mai multe stra-lrrll, r'rrrrtitrttLttl dc fcritd trebuie limitat 7a 4-50,/0. Daci metalul dt'pus:rlr. rrrr corrlinut ridicat de ferite, in straturile inferioare poate aPf,tcal,r.r.r rr cltiar in culsul procesului de sudare, datoritd incilzirilor srtcce-'rr, l;r <kyrrrrrcrca straturilor superioare. Faza d pro-,lrrr,.o rcirrlr.r'c a ptasticitatii, care in cazrll unei ri-tii(litirii nrirri poillc atragc clupe sine distrugerea cu-

rlrrIii. llrrr.r)li, r'inrlrrrilc dc umplere, adicA cele carerrrr virr irr (r)lll(t cll mr:ta1u1 dc baza, se cxecuti cu,.lr', llozi crr rrr tot't1,inrtt minim de ferita, suficicntl)i,rllr ;r:rsigrn'a rczistcn!a necesare la fisurare.

Mi( lorilr('l cocficientr"rlui de formi (rapor-lrl (lirlr(' li-r1im(.a cusirlurij qi adincimea de;rrrllrrrrilt,r'r') ('ontribuic, dc ascmenea, la cre$tereal,,rir,l('r)t(.i fir{ii rlt' formarctr fistrrilor (Iig. XL5). La sudarca olelurilor, .rIl)()n, f(,ll()ln('r]lrl 0sto invots Il.,ll.

lasa

cald, Pentru cvita-fic caractcrizat de

ALFirl. XI.,l, lnflrn ntaj()rrn(:i { uslturll l|8u-pra pozilici flsurtlor

la ( ald.

tl l|lrnt(,n rllrllrll 161

In cazul sudilrii olr:lrtrilor cu conlinut mirrc cle nichcl, la care nusc poate asigura ln cusiltur:i <:cnlinutrrl optim de feritd, cvitarca fisuri-lor poate fi oblintrti numai prin respectarca stricti a mAsurilor tehno-logicc indicate.

La sudarea olelurilor ar,rsteniticc, partea cea mai sensibile la fisu-rarc (fstc craterul. Dacd se observl fisuri, ele trebuie indepArtate prinpolizarc sau ddltuire.

Misuri tehnologice pentru evitarea coroziunii. pentru evitarea feno_mt'nuh.ri cle coroziune intercristalind, tehnologia cle sudare trebuie s6

KWJ&'prevadi o incilzire cit mai mic6ti o mentinere cit mai redusa indomeniul temperaturilor pericu-loase, a metalului de bazd. Fac-torii tehnologici care contribuiela reducerea pericolului de co-roziune intercristalini sint:

- alegerea unor materia-Ie de adaos care sa asigure in

FjC. XL5. Influenta cocficientului de form,1l, :ii a deschiderii rostului asupra lezistenleicusdturii fald de formarea fisuriloi la cald.

dc carbon (sub 0,050/s) sau cantiratea ""#;Tl?!*""*"#"i:lj:lij H:bilizatoare;

- curent de valoare mici;

- vitezd mare de sudare;

- depunerea unor rinduri de suduri filiforme.In cazul executarii unei cusAtrlri din mai multe straturi, fiecare

rind nou de sudnrl se depune dupi recirea imbinarii la temperatura decirca 100'C. Uneor.i se folosegte rdcirea forfati a imbinirii,- ricindu-seridicina cusdturii cu un jet de aer comprimat sau ape.

Stratul care vine in contact cu mediul corosiv se sudeazi in rrlti-mul rind,- pentru a_ nu fi supus la incilziri repetate. ln general, pieselectt suprafele netede prezinte o rezistent5 srrperioari li coroziune, incomparalie cu_ piesele care au diferite neregularitdli pe suprafete. O ast-fel de neregularitate o formeazd ingrogarei cordoinelor dle suclurd. Dinaceaste cauza, se recomandd ca ingrogarea cordoanelor de sudurd sd fiepolizatd pind la suprafa{a tablei. Polizarea trebuie sd fie insotitd de or:it irc. -abundenti, pentru a nu provoca incdlzirea tablei. Daci'operaliadc polizare nu este prevlzute, se impune conditia ca suprafata cordonu-lrri tlc sudurd si fie netcde, fdra defecte de suprafald'Ei cu o trecerclinri rlc la metalul de bazd la cusdture

.+lt" neregulariteii care pot apirea pe suprafe{ele pieselor sintstropii dc metal, rezultati in urma procesului de sudare.

I)cr.rtru a nu deteriora suprafata tablei sau a cordonului deia exe_c[tirt, nu se permite amorsarea arcu]ui pe suprafala tablei sau pe cordo_rrrrl rlc srrdr,rr.i executat anterior.

Culoarea albastrA pe care o capeta tabla in zona cordonului deslrdurii este un tactor care grabegte coroziunea, Inliturarea culorii sefix c prin dccapare.

t62

l)r.lolrrtrr(lih,irrrhirrirlilor surltrtr'. l)trtrrlil.lr | ) r ' ( ) I

) I .

i ( ' t i'r I i I ( , I . rirlr. llzlr,e,

Il,rl'.l,. rllrr olr.l trrrst0trlti<rr rIt () l('r)(llltIir rltirr.r' rL' tk'lormiur', l t.tnll|t1,,rr",rlllll rlr' ;,t111;111.. l'r'tltt'll l'('(lll(\'rcir t lt'formir{iilor', r(.gitnltl (lr. rilt{lttr(.lrr lrrl', ..il lr. (lt;t(lct'izitt printr-o ('t)n(.(.trttill'c mitxintir ;r irrr,irlzir.il, r.r,t.l,r 1,,'rlr. ll rl.rlizirl. l)rilt malsuri.lc irrdir:atc il paragrafclr: arrtcrioirrt'.

IrrrIlr.IrIrrlr.;r lrr rrtt) ir lticsclor din o{cl austcnitic sc firrt foirrtctlt,ll, rlrrl,,rilir r.(ruisitrii <.itrc se producc in llrma accstei (,p(.flr!,ii, I)i(,-. r l" r ' r l..lllr' :l 'r t r.Zislr't]ti scfrzrrti la Corozirrrrr'.

Itttllrnlll gr.rr.ntlt'. Indiferent de proccdcul ilplicat, su(litf(,lt s(, ('\r'-' rl,1 irr llr rt(. :i(.ltrt, pcntru a asigura 9 protcclic' srtlrrirxttll ir zottcl,rr, lllrl r]l lx.|1r,U ir rcdrrr:C stropitea.

l,r rrrrrrrlprrlirrcu li prcgirtirea pieselor pentnl srrdarc sr. vor, lrrrr|lt !t,rl,',rr. lr, llriir, t'i:

l,rlrlllr. rli conductele se vor a$eza pe Eipci din lr,nrrr rli.rprrie.rlll lrlrr' |,;rriIor,r.rIIi-r iii 1:rimul rind dc tabli sau colduttc, (.ll fl illtl,' 1,, lu,rrlrr r l,rr.vcni loviturile sau zgirieturile care in cxplollrr.r' rlr,virr"llrrll r' rlt' r'otrrzirtnt';

rll.,pozllivclc pe care se aqeaze piesele in vcdcrcrr pr.r'lrrlr,ir.ll,'r,r ',rrrlirlll vor fi rlirr lcmn, cauciuc sau otel inoxidabil, ln vlrlr,rr.rr r.vllilrll 'rlll rr zlliIi|'lrr|ikrr cit qi a contactu|.ri cu picsc dirr rrtr.l r.rrr.lrorr;

l0rrlr. r,r'rrl,'lr: rii (lispozitivele metalice care so f()los('$(: lrr rrrrrrrl-prliri,n, pr'r.lrllrrrr.l, asamblarea sau la verificarca iii curitl,lrol Burlrtrl-lrrl 11, 1','1' Ir'r. fir' din olcl inoxidabil sau placat cu acesta, Iic tllrr rrlrlr,-r lrrl Ilrr',1lr, (rll',r'rrIi rle polizare, ciocane, perii etc.);

Irr lrrr':,rrl o;llnrtici de sudare se va evita ca cleltelc rl+: r;rrlurr,r,fl r lrrh lrr Irlltll|1. I ll ;lit..r'lc care se Sudeaze.

70, ('AI'I' SIN'I' I'ROBLEMELE SPECIFICE LA SUDANDA('r r l,;t,t,:ct'nozr INVELTTI A oTELUBTLOn AUST|,:Nt't,t(:1,:?

l" rllu lrrl)ir:u('a otclurilor allsteniticc sudarea cu arc clc(trlc (l(-i-,,,1r'rll ',1.,lr l)r'(.z(.nt, cel mai utilizat procedeu. Se utilizcazh lrr spr,-, l,rl l.r lrr r';rlilr, rlt' montai, unde mecanizarea operaLiei de sudirrt. ric rr.ir-| ',r',r rr rl lltr,rt.

l llr trori. lllr'(,trozii se alcg (tabelul XI.l) in func{ie tlc corrlxrrrr.r.t l, rlr. ,,rrlrrl l)('r('gula, se nrmdrefte ca mctilLll dc1;rrs sh lrilli o r.rrrrr-t, , lrt, ,l'lrrir','i ( it mai apropiatd cle a mctahrhri d0 lrirzir.

Itr,,r r r r r I r i r r ; r r -

r ' I r rrrmcazi se fie exploatatir in mcrlii l)rrl{.r.rlr'(,('r.()' ,, rrr, t.rlrrl rlI lrrzli rra avca r.lll contirtrrt mic rlc cirlborr (i0,0ilr7rr) r;rrrr lr '.t.rlrrli,rrrl Irr riolrirr. Illc'ctrozii trcbrrir: sir asigutc urr rnr'lirl tlr,prrsrrrrlrr r rr rrrll;rlrrl rlr. bazi sau, in ambclc c:rzuri, lrn mctal slirlrilizrrt crr

,,, ,,rr Nrr:r, lolos(.!stc tilanul ca clomr.nt stallilizalor, (lntoriti-l ()xi(liilil,1, l,rrl,rrr rt irr ;rrr:. ML'talul stlbilizat, i| coml)ar.ltic cu cr,l <rr corrll-

l0:l

Recomandlrl pentru alegol.a alertaozllor InrcllllCor6pond€nta oteludlor CorerpobdeDta tipurilo! d. .lechozi

STAS AISI DIN STAS AIl-S/ASIIE DIN12NiCr180 302 4300 El9.9 E308 E19.S

8 (12NiCr180 304 4301 E19.9 E3OE E19.98i8 cu continutscizut de carbon 2NiCr185 304L 4306

E19.9L E308L E19.9nC

8 12NiCr180 305 E19.9 E308 E19.9I 12NiCr180 308 E19.9 E308

(15SiNicI200) 309 4828 E23.12 E309310 4841 E25.20 E310

20 12NiC!250 314 4841 E25.20 E310316 4401

(4436)E19.12.2 E316 E19.12.3

ro/z/ilro cu rurF-nut scizut decarbon

zMoNicrlTS 316L 4404(4435)

E19.12.2L E316L E19.12.3nC

317 4449 E19.12-2 E316 E1q.l2 3(12TiNiCr180) 321 4541 E19.9Nb E347 E19.9Nb

347 ,t550

4821-E19.9Nb E347

4 E19.9; E23.12 E308; E309 E19.9: E22 12

13Cr

lzt,rl4lt 403 4000El3E23.12E18.8Mtr6E23.12.2

E410E309E307E312 E309Mo

El4

E18.8.Mn6

7AlCr130 405 4002(12Cr130) 410 4024

400620Cr130 1027

17Cr

d(,rl /1, 430 4016 E18E23.72E18.8.Mn6E23.12.2

8430E309E30? E312E30gNlo

El7

E22.12 E18.8.Mno

FtrI

FF

40578Tift1?0 4570

4715

f,i.,rl -t1.I

Obseroalii. 7. In standardele de elechozi, de obicei dupd notatia din acest tabel mai ulmeazj tumere li cifre care indici caracteristicileelecbodului respecl.iv2 Echirzlfrifc tr@t! bbr

--lrl!\11

"trU=

B.:|;I ), d|fi" *rlt t2El}.

E9.3.nillr 2

lf7 -L_l/i--4tliTJ

st$s

I

3

#o l--ll:LrGrhe[Un=

@rs

r!^UdnT}'

lf,

iD*-be.iTL-a

u.

il]..Tlrls-r.J

;k=T16"'-tl=

,Til'-*ntJ)1,2

T_Tf)"-*

fl"

n

tltl

l,orn,a l,',I)nd.li rl dlmduluntto rosrutot uno! hftintirl ln cott

0,,3

I(\1. l)

'l ubc.lttl X I.! ((orrtinurr()

r ut r('(lus dc < irrbon, arc o rezistentd mai mic:r la coroziune in lamitlc culit.

In gcncral, clectrozii trebuie sf, asigure un metal depus cu struc-t ru'i bifazicS, crr 5-100/q feritd.

Daci lmbindrile vor fi exploatate la temperaturi inalte, continu-r rrl dc fcriti trebuie limitat la 2-40/0, pentru a impiedica formarea fa_'tti ,,trK in proccsul de exploatare sau chiar in procesul de sudare, in, rrzrrl tablclor groasc.

l'(.ntru a obtinc un con{inut determinat cle feritd, trebuie si serr',i11rrlc rrn I'aport prccis intre elementele de aliere din sirmi. Deoarece,,,rrlirlrrtrrl un()r clcmc)tte din sirm6 variazi intre limite destul de largi,r.rriirzii iii continr-ltul de feritd din metalul depus. Din aceasta cau;a,rrrr.t:rlrrl dcptrs r:u doui garje de electrozi din aceeaEi marcd, poate rezistair rnotl dilclit la fisurare. De obicei, producdtorii regleaza cbnlinutul dellrilri plin modificarea compozi{iei inveliFului, in functie de compozilia,lrirnir:ir lr:irlir a sirmelor folosite. Pentru imbinirile mai importante ser', , onrirrrtli"r vcrificarea metalului depus la tendinla de fisurare. Verifi_, r'r'rr sc face pe fiecare qarj6.

I'n:giitirca muchiilor in vederea sud6rii. In tabelul XI.2 se lac re_(, nriur(li-rri <:u ltrivire la prelucrarea muchiilor tablclor Ei a {evilor din,,1, 1 aLrstcnitic, in vcdcrca operatiei de sudare.

lr;ri

lrr{rr r",l rr,a1f,!!rl'!l(!r.rtnl d. sa.lNe.

I'rrrnnr'lrll rcfllntuhrl rlo 'lfid ra rll orc rl?clrlc d(s(olr.rlt

l&.girnul de sudare. Pentru a impiedica suprainciilzirr;r rrrt,l,alr-rlr.ri t|.lr,rz.r 1i 1l'ntrn a asigura o proteclie mai buni falir clc atmosfelir se rttr,,rrr,rrrrl.r lxccrrtarca sudirii prin depunerea unor rindrtri fililormt', f irrl;x rrrlrrl;rlr,rr olcctrodului. Lilimea rindr-rlui nu trebuie si lic miri mrrr',,rlr. ll,lr oli diametrul electrodului. Rindurile sc cit,purr irstfr:l irrcit intr.r.r,lr. .,r rrrr ri-rmina adincituri in care si se poatii strinllc zgllt.il.

li,rl)()r'tul djntre intensitatea curentult-li gi (liam('lrlll t.Ior'1r'orIrrIrrir'..1r', rlc olticei, 30-35 A/mm. Pentru o{ehrrilt, <,arltrrn, irrr,:;t firl)olt r,r,t,,1l lrl) A/mm. Pentru poziliile diferite de cctr olizoirtirlii r)u s(, rr.,,rrrrrrrrlir foktsirca unor electrozi cn diametrrrl mai man, rlt, .l nrnr, rll,,,rt r.r'r' rjo formeazd o cantitate mare de metal lichid, (iirre ar(] tr'D(liDl,rrlr. r,r'tu11t'rt'. Lungimea electrozilor din olel austctritic ('st(' ntiri trri(;rrhrrl rr clt'ctrozilor din otel carbon, pentru a nu sc prodrrcc srrpr.:rirrcirl...'rr',.:r lrrr, datoritd conductivitetii lermice $i elcctricc sc:izlt(,.

Irr tabch.rl XI.3 sint indica!i parametrii principali ai regimrlLri tlr,l,l.rn'.

77. CAIIE SINT PROBLtrMELE SPtrCIFICI' I,A STII)AIIDAsUB STRAT Dn Fr,UX A OTDLURTLOR Atlsl'riNt'rrcri?

Nrr so rccomandi utilizru.ca procedr:ulrri dacir sc imprrnc oII|ir.rcllrrrrrrr,i Irrsirtrrri complct austcnit:(,c, saU cu un conl,inut dr. fcr.itii srrll ,10., .

/\r'r.;rirlii Iirnitrrr(' nn sc dalol'('gtc Proccdcului clc srrrlirrt'ci calitir(ii flrrlrrlilol cxistt nte in prczont.

lt;7

Sirntc. ln [irbt'lrrl Xl.ll sc irrclir.rr t.rlcr';r rrirr.ci tlc slr.nrc tlin ofelurli lstcniti('c $i col'oslj()n (l(, lil lor r:rr rrrrcl0 r;tarrtlatcle.

Irluxuri. Pcntru .sudaroa oliclurilor irrrstcnilicc s-au elaborat fluxurllil)cciak'. I)c obicei, acestc fluxllri au un c.lritct('r bazic. Fluxurile baziceso usu( i irraintc dc folosirc la tcmpcratura de 250-300.C, timp der Iot tir orc.

lrr tlbclul XL4 se indici unele Jluxur.i pentm sudarea olelurllot;t ll.i1.{'l) itice.

Tabelul XI.a

Itllorltc ntirol rlo llu{url tl la lcatll de uttlizjre a aeestota pettru strilaree oteluillor austenlilc.

orrc.rdlie. NumirLll care urrneazi dupl denumirea fluxului indice denumirea olelulll(rlrpl ASTM) pentru care e dcstinat,

Pregdtirea muchiilor, DatoritA conductivitdiii termice mici, pdtrunde-r(ra ('stc foarte mare, ceea ce permite sudarea tablelor pin5 la grosimirlr,40 mm, firrri tc;irea muchiilor. Uneori, din punctul de vedere tehno-logic sc impunc tcqirea muchiilor. $i in aceasti situatie ineltimea ne-l(.fitit a rostnlrri poirtc Ii mai mare decit in cazul otelurilor carbon. InlrrlxrlLrl XI.S se fac recomandari pentru tegirea muchiilor. Daci se irn-prrrrr. rt'ducerea participarii metalului de bazi la formarea cuseturii sep,rrrlr' miri rrnghiul rostului Si recluce in6llimea netegite.

Ilt'girnul de sudare, Sudarea se face cu curent continuu, datoritl utt-liz;ilii flrrxrrrilor bazice. Pcntrlr a preintimpina supraincelzirea metalu-lr:r <ll llirzir, sudarca se execute in rinduri cu secliune mice.

l)irloritir ( on dr,rctivitdtii termice mici ;i a rezistenlei electrice marl,: iIrrrIlc rlin o!i,l austenitic, in conditiuni similare, se topesc mai repederi,r'i1 .;11'11.r,'t,. clin o{el carbon. I)in accleaqi motive, pentru a evita incal-.,iti,ir rillttci rlupi icqirea din ajutaj, lungimea libcrir a sirmelor din otel.rrr|iI(,rriIi( tlebuir,sir iic dc 1,5-2 ori mai micir dccit a sirmelor din otel

l{;l}

Arcoslt(r :]08, 308 Lc, 309,il{)0(lbl,o, 31{), :ll0Mo, 312,:r10, 316, 318, 316Lc, 348,348Lc, ai4?, 34?Lc, 349

l.luxuri bazice pentru sudarea oieluri-lor austeniticc Cr-Ni cu sirm€ cores-punzitoare metalului de baz{

Se folosesc ln combinatii cu shmecorespunzitoare metalului de baze

llrmrolc tl dknr!uslrrnl16 nliluhrl tD vodrrer sudrl]ll

torm !l-dntrdBlo ll. ro.tulul

S(ltil!

. t0 u'1tr-----\,) lh--r

W

r.7zzl

60...90,(-_>

Dffi<'i!r)

t,h I

lr,

l)

20

l:]lt

SI(l'rri'i nr )' $i \(ll rtrrilcina sudati

Sldrrri ln [J cxecu-I ot.l p0 perntr deflux, sau pc suportrlin .l uDru

Sr(lllriilitilla'rrrl

ir lI cu r:i-sUrL't:'r n)r

92',

Sr(hllc hr I

SllrlrrI lD Y ti Xl,llntcral?1, sc execuL{t)r! pcrntr dc lluxr[ru pc suport din.llpIu

t)l'.!|\tll(. Lr urrclccllzrrrl forrrra r)s(t|llri l)o tc tl SiIsirnctricii.

I r;1)

,I

tl

('lrlx)n. ln tabclrrl XI.(j sc irrrlict lungimca libr:ril maximi pcntru dife-ritt' rliirmc.lrc de sir.m6. c,rn*idertndLr_s?-a-;;;;;;'#ii|",,,, cu valorlrncdii al(, (urcntr.tlui.

,{:]:"::1.,.::ou::i_o{elurilor austenitice nu se deosebegte de cea a,r{clurilor carbon. primele straturi se i"*"i, ol-o""ir'iltI#J;"p:suport de cupru. Uneori, primele stri-Tabetut xr.6 tui.l -"" "*""rlii p"in'"'r'0","" cu electrozlL'rtrtrro' tlt orri rrnrtuxrl a slrmetor invelili. parameirii rcgimului de sudaredl n olcl ntlstenlllc ln fu dted' ,,Drerrxt o(esror:r ,.:^b_",f-

11,3.ie-.,1". o acumulare eit maimici de cildurd (viteze mare de suOa"e,

-

curent gi tensiune scdzute).r,'n'rr.rrr'r rir,, .i i Luhsinres titd6 ?_ r^r-r;lii, ""'- | Luhsin@ ribd6 ln tabelete xl.z, xi.s qi xlg se

---+- recomandd parametrii regimuiui de su-t I x, 9^11?-pf11l" imbindri cap la cap, cu di-,',r. I ;i {-9:j1.".

t:""t" ale.rostului. ouioiiia oigi-! I !; ditetii,

^in cazul tabtetor groase,

-

peric'o_. / s0 lul de fisurare este foartJ mard. pentrua ,reduce acest pericol, se recomandilaptraarea unor, regimuri mai putin in_tr.'sivr', r.arc sa aduca un aDgrt mai mt d;-;;;;*.'il

"".u1,"":.1il,:l;l, (.(,miur(lii folosirea .,no" .i'r-u subliri, cu Ai"_"i*f 'l,ZS mm. para_nrr.trii rcgimului de sudare nu.trebuie "i A"pai""i"a

".riitoarele valori:r.rrn'ntul de sudare, it50 A; tensiunea n"""f"i, !al_i"il.*^ ""

Tabetut XI.IInrontelrll rc4lm_ lul dc sudare i|lrtomntA sul, strst de lhrr aolcftrllor Il]/8 ldrA tcttreo muchlitor (cusltrrri bltarerail)

t70

t7 |

'l obclul X Ltl'nr ilrolrll rr,lltnllltrl rlo

',nd rr tx,xtr cuilltllrlh lrlhlernlc, cxecultlo Io l,crr| do llux

CGltturd dc ronrpl.itr.. h tl&tnulnl

:."-*T;"l''

!

i5 rl

'l t'tllnl X I.ltI'oramolrll regln||rhrl dc sudarc lrcntru cuidturlle ln I oe o |||lrto. tr.

pcrni dc lltl} sau l)c s lorl dc cuDru '

1,5 22l) 2:] 90 2,5

!,1-r

2,i

:J,l'r

2,o

3,r)

4,t)

5,0

260

35{)

42!)

llil)

2L

2(i

2ll

${l

llr)

:l12

7II. CAIIE SINT PIIOBLI'MELD SPDCIFICII LA SUDABEADLECTIIICA IN BAIE DE ZGURAA OTtrLURILOR AUSTENITICE?

l)r'ortdcrrl se aplic6. in special, pentru imbinarea tablelor cu grc_:.irrri miri mirri cle 40 mm

,...-- S,,,,1,1.n1 in baic _de zgiri a oJelurilor austenitice se executa cu'.ll lllr'( lr.r.tru(l siu i"ll clc(.lrozi Iamelari.

. .. Sirnro qi clecttozi lamelari. Sudarea se executii cu calitdtile de strmdirrrlir.;rlc tn tabclul XI.l0.Irr rrrrrur slt(l:trii in baie de zgr-rrd,

rr,'lirl(rlrri tll birzir. Tratamentul tdrmic.l oli valoirr.r'ir rczilien tei.

ctrsdtura are rezistenta inferioaride austenitizare mire$te de 2-

I,llt'r'tl,,zii I;rmclari pot fi confectionati dintr_o calitate identicd ci.rrr,'t,rlrrt rt. tr;rzrr. t)rincipiile ae alegere siJ'ic"l;;;l;" il;-ele_electrod.l'luxuri. jn general, se folosesc fluxurile utilizate qi pentru sudarea"crr irlt. clcctric acoperit.

Ilcco'r:rnd:irl pcntro "r""*", .r"."r""1:::'"jj "

Itcllinrrrl rk'surlure. parametrii rcgimului cle suciare nu clifer'ri de cclrlrlir',r{i Lr .srrrl;rlcir otclrrrilor carbon (tEnsiunca ;r;;;,;;;" Ae Ourii o"irrr'ri rrri't;'r rlrrtri s. frlost'sc flururi pc baza cre fiuorrirzi'JJ c'alc,iu;. tchnicr,:,..i1.,f 'l:1..1]li.l

ji ,t, ,ccu aplicatti ia

",,an."n ot"t,i,iii* ,:aibon. r_l,ngtm,,"tti)"r',r .r L r t'r r.rr tr.cllrir.sii fic mlri mlrr.,.. rlC i.I_.10 n)nr-(irrlr';rltiir i r pr.r'r'iirbilit in ltroc,csrrl clc solidifi<.irr.r,, carirctolistici ole-ittlilor' ;rusLt'rrilicr., impunr. ltsamblalclr l.rir.sclor r rr r],,st rrtrirrltil. Difr_

I t:!

olelurllor do llpul lB/8

(, xlilirlc (le crpl.rrrirc 0cnlrrr tjrotlus

'li rrprratrjri inattc, lnlrI i Irrdiu coroziv

Ir:rvotNtlilr flprrilioi coroziruriiilllcrcristnline

Cb04 x 1gHSC2(Sv04H19NsS2)

7II. (JAIIB SINT PITOBLEMELE SPECIFICtrI,A SUDAREA IN MEDIU DE GAZ,E PROTECTOAI'EA OTI'LURILOR AUSTENITICD?

(.i,r,,.r'lc dc protcctie folosite sint argonrrl sau Irc,liul.\ r'11on rrl a cirpdtat o rispindirc mii ma.e, dena.""e,].,.1;llll ll :l clpal3t o. raspindirc mai mare, deoarcce cste mai i(.frirr.')rrrljlrcil ln mcdru de argon poatc fi cfecttratit (,lt el{,{,fr.xl n.,f,,,t-eloctrod nt'frrzl-(l'. wolflirm (WlG) sau cu e"lectrbd tuzibil (mi$.

,,',.,.::i,to:! WIG. Sudarea cu electrod cle wolfra_ se poatc ex(,(.utl|lllllt('vltriantL';r;rrtllrrca firi metal de adaos, utilizatir pcntru imbinar(,;r tablc-l,,r I',. .1(' slrb!iri;

. - r,rrda|ca cu metal de adaos, cu compozitio r:ltimicir lticrrtic,ll crrr r, r l,,r iirlrrl rlr. bazd;'. r,rrtlirrl'1 cu metal dc aclaos, cu compozilia chimicir rlifcrlt?l der rrr, t.rlrrlrri <lc bazd.l 'r'r x cdctrl poate fi automatizat prin impinger.r,a automatA tr slrmcllll ,It:t;tf(:ltlui.

r,.tr1/r (llnlrc rlimcnsirrrrilc rostullti la partcitI'rl'. ..;r lic mai m&rc dccit ln cazul sud{riil,r rrrr.tlrr lirritrr dc cusllturit).

(i.rzrrl. dc protec!ie. I'cniru il nb{inct ttttlt/t rZil;tfgolt itt amt,st,.t.t.n 2_b0/or 1.r Il lllr:l[('ru.l mctirlrrlrri rk, adloS priri

1' ' I r , , I , r . r r r r I r r i . 'fransfcrul mctalului pr)nI r .r .r { ' r r : i i i t I r I ' i i . Oxirlirr.r.it lticlrogcrirrlLri

; 'rrl,rr l;i liri ril0r in m(,titlul cUsiitllrii,,.,'llr',r'll, orig('rrrrl trcbui(, limitirt pclltnl1, , t',,,1,,,,, (l(, wolflirm. l)cntr.rr irrtlirrcit, .1..,llJ',,1 (.ll l)rrritirt(, !)l),5.-_lll),1)!)n/i0.

intcrioari gl superioard tro_olelur.ilor carbon (4-Z mm

cusiit ti rlt.: ( itlilrrlc sltp(:t ir ,rr.loxill('n. r\(lir srtl tl0 oxigerr lr.r

arc (:u lrililtllt.i firrt, $i osirllrrt,;rlltlvcrizrrlt' asigrrr.i rr forntirrc

^ t r.rlucr. 1r|r'icrrlril rlr' f,,rnrirre ;rItr r'lrzrrl sI(lilrii (.ll (.1r,(.trozi (io;r iml)i(\li..l ()xi{l.lrc;r r.rDitltr ;rl)r'ir l)r',r.(\lr'||l WIt i :'t, f('kr-

l'r'rrr.rrlcul se utilizcazd .pentr-u imbinarea tablolor srrbIiri gi pen_rr,r '.1111;111';1 primelor straturi li table groase,-Ji,rn"ii.lilii ,,"",,"ur ru

",,,a_lrrr I r"il,' l)osibil numai dintr-o parte gli se "c.c tn.;n,11i,n <,rrrt,.gr rr rir<ltl-. ,1rr ttr.r)iitoarele straturi se eiecuti-'prin "lt;;r;i..il;; rnrri p.rx.rr.riv,.,,,r rrr;ri icftinc. Daci nu avcm la iridcmini ,,it,. frlr,],,,i ,o rlc srrrlrrrr,,1'r,,,.,.rt,.rr1 wrc poate fi utitizat 9i p"n;;;;Jo;;; ;;i;l;; s.,,,,"".Sir.nlc. La sudarea in mecliu-de

^argon proceselc metalurgice sint d(,,'., , rnrl)toirrt',- metalul depus pAstrinriir_gi'compozitia'ctiml"i i,,i1i,,tii.t,,' , rr,.l.rlul rle bazd cstc complet austeniti", 'r,,iii"",,'i,i"d mctal rlcr'1.r, .,rrr crr sirmir identicir crr rnctatrl Je trnrli

-p.,i,i.i'i.,,,,rfu"u tu ,,fr1i-,' r,,r ur)ol' (usituri necorespunzitoaru. in acestrt citzLrri se folosesc sirnrr.r r,,nrlx)zitia chimici diferitA de a metaluhri a" l"r,i.'i,.,'tuOol,,l Xt.ltL' rrr't,. r.('(,,mandari cu privire ta

"t'iro"en "iiii*,"'ir.:ri.l' ,i ri.',l,liI r | ,rll\tr'niti(c.

't73

.IaLtt L\ I.t,Ilooornflndilrl lcnlrll nlcgcrcn sirrnrbr ln ye{lcrca sud{rll In ntodln dc ar..ron

Arsr (s.r r.A.)

:itl:l

:lltl

301t.

:irl5

ii0l{

:t{)$

: 0

3l I

:ll6

3t(il.

317

i ll

t!lt

317

:t!1

.lrl;t

,1r,5

.ltr

,lit{r

st.l().lrNil)

S l2Crl !)NiC

(SO,lCr10Ni9)4302(X5ClNi199)

43r0(X2CrNi199)

4302(X5CrNi139)

IVS/ASIII,:(s.u.A.)

ER 3OB

ER 308I,

ER 308

ER 309

ER 310

IrR 3t 6

I'II JI6T,

(so.l().r0Ni0)

Sl2Cr2.i,^\i20

STAs I oin,Il.r,. .y

48,12(X12CrNi2520)

(S( rt(:r t'JNi0 \t,,.tNL) 4.102 (X5CrNiIIo1gl i))

4430(X2CrNinIot912)

(SO.lCr10Ni9M02Nb) 4402(X5CrNiiUo1g10)

S( ),1(lrloN-i0Uo2Nrr 45/-6(XSCrNiMoNbl 01 2)

S( ) l( ir I 1)Ni0\-t, 4551(X8CrNiNb1C0)

4820(X12Cr^-i26,1)

.1;(t2(X8(lr'l il8),l$2{)(X I 2(i.^"i12t r)

s( )6().11

175

'l'ubttul Xt.rBI'll.lrtD0lrl lIl r. lrnulul do du rro cu oklelroil rleturtblt ll t{l}lol(}r

I (i,lr I ll.t,

II),0- lll,rr

l2,ll- I l,,ll

1r,(r l:t.t)

7,r) ll,t,

1,0

2,(, -:t,o

2,,') - 3,1-,

:l,l ) 1,r)

:r,0- .t,lI

:r.1-)- 1,5

'1,5,. 5,i,

6,0 -- $,0

1,0

1,6

2,0

1,U

1,G 70 -120

00 - 1.10

3,11:) - 4,0

,rl,jl;f:,:"!:.1'l-s-e.utilizeazd, in- spccial, r;;;;;.,.,J-;i;, t;; ii,,,,,1,r,, r,,I ,:ll,,rllt,l"i:r":::"r11ti1t^:1,-"- i*atii""'J".i,,

"i"ri;i lti, ;i,,",';;liJ,J::' ,;;l,'i,,'"1i,';;1f^:'-3::*:: :: 1it""q"91"'1 ql';";;;";lJi ;llijii"-,.J;'.(.! !!rbrlqqa uc du.rus se rnlrodl]ce in bitic dc mctill lol)it sltl)

l:ll',:::, t:^_-^3^{ fi!, de plesa a" *aii 1tig.,!i.oi v"..g.,1,j,,,, 1,.,.1,,,1,.,

,r,,. r it rnai aproape de suprafala pi".ei Ae, ,l ,r, lx'r)tru- ca picdtu,ra dt metal'topit sit' '

, r'.lr-r rrn drum cit mai scrrrt nini l. h"i.'r, r'llll II rrlrl.lj_

4,0

llr'/:inrrrl de sudare. procedeul WIG. In tabclul XI.l2 sc frx: rrrrcle,, , ,rrr,;rrrrliri cu privire la parametrii regimului A" r"O-,,r".'^', .,,;1.: :]"yl,se -utilizeaze,

in _spec'ial, p"nr"u t"frin Arolsc pinn t.r,. r'll'l- tr;rir l€bla. estc mai groasi dc 6 mm gi sint rrcci,sirr.,, miri nlrlt.', 'l,.r, ru,rILtrt, prlt'r. acest procedeu se sudeaz:j numai primlll ril.t.irl.

scurt pind la baia

I\lltitlrrl clc adaos se introducc uniformir, 1,, ,,, cu_dcplasdri ritmice ale vcrgclei, int ,', (ir, rrrrclurii, firrir migciri lateralc] care ar I.i,t. )it (;. ltrtlr(.zcntirr(,ir r(.1x,_

l:l : :l,lll, ;:lllf.:i": _11:l!tiri ,a .gaz.trrtri. trc li:iii:,.l,,,,lilllil"li,i,ll1,.::,...:)t_r,, ,r ', ri,'. C;rpi,trrl vcrgelci rrcbtric -",iiini,i ilt:f;,,,ill iii':li.j, ,,11,,, ,'.jll ,llili;i' ,rl rrr,rl in argon, firiir sd atin.gi clcctro_

t',1 ,li rvol[r.rrn.

rr 1'lr{ tr()rl n('lltzll,ll(wl(i)

t'1'cr;1lt,ttl M-IG..ln frrnc(ic rlc. dcnsital.r,a c.rrrcntulrri dc srrdalc mcla_]l ' '',,:]1..

t', 11.:li.l"."r urin .r. s.l f,,rrni-ric'p;"tiil;i';;i; ;;;.'?r',,'ll;';

.i]ll],1'..,11:',: llat t,a cu'cnrrrtrri, .rr ,,tit

'.'ini-miii ,nt,:t pi,llti,.ii,i-'i,,l,ii.l,,lr.r',r ir 'r'zi{i.

or.iz.'lirt,"r ",i.,,"tn"i,i i,lu;,;i;.;i, i,;i';,,i';,:o imporr;rn1il

I)iun'.rn't. v.rj,|(k.j J cue rut ,h I r."nsrrrrr rrc| .rl,,re I ",,,,., 'u'rrre I glzt| ^ I vn,in

4r,- l0it

I,6 - 2,{}

Lir sudarca ln pozitic vcrticlrlir iii ln sl)('ciitl Ia llrziJ,ilr dc plirfrrn, formarcacr rr<xprrDzirtoarc a cusittul.ii l)rratc Ii reitlizilta nrrrnui pr.in prrlvcrizalcamctrrlulrri dc adaos. Accasti formi de transfcr s,' po;tc obgine numai;rl.rrn< i r.ind <'rrr.cntrrl depiEcqtc o anumitit valoarc, dennmiti curent critic.Irr tirlx'lrrl XI.tJ se indici valoarca curentuhli critic pcntru difcrite dia-rrtctrr,<lc sirml-

Srrclarc.a se cxecutd cu curent continuu polaritate inversd.In tabelul XI.14 se fac recomanddri pentru alegerea parametrilor

r','gimrrlrri de sndare. Modul de prelucrare a muchiiloi pentru procedcul!V.lG cstt: indicat in STAS 8958-80.

I'roccdenl WIG este economic la sudarea picselor cu pereti mal11ro1i rlc 4 rnm.

I'rrfamgtrloiregimululdesudaEcuolectrodlozlbllTabelulxl'1.

vatoarca curontulul c"rt," t" rr""r," i irj"l"i';slrmcl la suilar€a IIIG

Dimehul slrmei. iu t t,0

Crrrentul clcctric,tnA 190-200 240 -250 280

80. CI' ALTB PROCEDEE DE SUDARE SE MAI POT UTILIZAI,A SUDATIEA OTELURILOR AUSTENITICE?

Surlarca cu Ea'te. Este un procedeu care, in cazul accstor ofclrrr.i, rrftrst irproirpc complet inlocuit dc sudarea cLl arc in mediu de gaz ill('r|..Sr. rrlilizr.irzir pentrtr imbinarca tabielor subliri fi numai ir) lipsa unorilstirlillii dc sucltrrc in mccliu dc gaz incrt.

l7{;

Curcntul de ludrre

4,1) 1,2-t,(' 220-320 20-30 14-18

0,{)

ll.ll

I,6-2,0 280-360 15-30 14-18

l,ri -2,U 300-380 24-28 15-30 14-18

l0.t) 1,[-2,O 320 - 440 25 -30 15 -30 18-20

Surllrcu cu hirlrogcn utomic. Procctlcr.rl dii lczultatc satisliiciltoarclrr :;rrrlrtrcir o!clttlilor ilrst('niti(c. Se rrtilizcazir ln spccial 1>cntru srrdarcul,rlrlr.lol srrb{iri <:tl mtrclriile risfrinte. ln ultimul timp, procedeul a fosl.rrploirpr.r'omplct inlocrrit rk'sudarea in mediu protcctor de argon.

IJI. IN CE SITUATII SE APLICA TRATAMENTUL TERMICDT'PA SUDARD?

ln cazul in care existA pericolul aparitiei coroziunii fisurantc subl|rrrirrDe' sc recomandi aplicarea unui tratament termic dupi efectuarcai,pr'r'irfici de sudare. Tratamentul termic de austelitizare la 1050-1 150'C;x,r'trtitc climinarea tensiunilor in proporlie de 90-950/0 Si a elcctuluir,, r rrisrilii. Existe qi posibilitatea unui tratament la 850-900'C, dar nur..,1(' rccomandat, dcoarece la aceste temperaturi se prodnce o scAdcrerr l)lirsticitilii ca urmare a precipitArii carburilor qi a formerii fazei ,,o'(('.l,lrnir). Toate acestea pot conduce la fisurarea imbindrilor sudate. Ollrillf importanta o are viteza de ricire. La liteze mari de recire, curba I(1111. XI.7), fisur4rea imbinarii nu are loc. La viteze mici dc rilcirc,

hntpu/ th/fia. XI.7. Influcnta continutului de carl)on asupra sur-ceptibilitdtii Ia coroziunea intergranularir a otelului

inoxidabil austenitic Cr-Ni ncstabilizat:I - rlcirc mpidi; z - rrcire rapldl (inirc lcnpe.alurl)c. 9i Pot aptrrcn tjsuri).

, rrrlrr 3, mct:rlttl poatc fisura. Dupi cum se vede din figrrr{ la o inc6lzirol,rrrrr lir 500-550oC nu apar dc obicci fisrrri.

l)coirrr.r'c la t(.mpcraturi de 1050-1 150oC structurile srrclatr' llrrt,,r1r,itrr dcfrn'matii neadmisibile, s-a ajuns llr rrn compromis prin t.trlc so

'ttllt deptft/l//ote d cotburii nct.t//ielni /h f,f s/ n //,,/r/n/ tu "ir,/; .;n

l:: l ri'I icl :tu(lirll t77

'r.r!i.)i'r(l;i irl)li(.irr(,ir .rri lrirtirm(,'t pi'ri la 450,,C, la carc sc climlnlr, 1l.rr.l,. tlirr t('rrsiurrilr, r(,miltr{, to_l)c rcgLrli, ac(.st tratament tcrmic se face la 420,CfI5.C. Duratarlc rnr,rrfirrt,r.t, cstc de 4l){li[.r)i|in rrr] 4 h. pentru fiecare 25 mm din grosi;ea _";l"lui

ri:]. (:AI'IJ SINT PT'OBLEMELE SPECIFICtr SUDARII()'rELUriILoR CU CONTINUT CONTROLAT DE FERITA?

l)rr1ri crrm s-a arital, un anumit continut de ferite aro rolul de airrrri.rrir;r f,'r'mrrca fisurilor_ra a"iJ. T"rr;r,"il ;;r;ii" si1ua1ji, se jm_;rrrrrr. r'r'irlizirrca rrnor imbindri cu conlinut "eAui, ctntrolat, de ferit6.t,;r .:rrrl;rr',,,r r;r'','r1. g1os59,

^o"t".iti"in"iirl"n", "ri,#rt" la sudare, la, \l't,).rl.rr,,ir :,lr,rrnlrrrilor srrdate la temperaturi riAiiate sau in anumiterrr,.rtii r,,lrrr.t,rgi,r,. fclira cste aaLrnliJa"i";;";;;;"-"" transformd inf.rz;r ,,6* (sirjma), carc influenteazd -p*ir! J""iii".i Ei o,rctiltarea. co_,trrt A.SMt.t, t)^nrnr vase a" p.".iu"" li-trir";;, 'i;;,,1"

un confinut det,,r'irii inrr(, lJ_u. . in ."""i .tunt"toi g""ir-"1-,.ri i,'Ji,,iarea se face ,ni.rr.,lr'i r.,'l).talc, Icrita Debuic timitaG la -l_;;;0. "F;ntru

instalatiilet \l)1,,,,r.j,, i,r jcmperatrrri rjdi"ale;;;i;lr"i"i" ti_itrij h 2_40/0.t\'ntru srrdarca in accstc situafii csie -

nec;.;;;; .; utilizeze mate_:;:;l';

.," ;i:l:;i; :;.:,,;,1,J:1.*0,,.,

.oni.oiui, ,r"f";i,;:d: exempru, stan-,,i ,,ir,.,i,,i,i;;;;ii"ii;:.:l:::,lij;,p"T'":y,Jr;:1"",1fff"",.T::"ii::rtirrrr n.rlrr\ <h. fr,riti. In limp ce cloc,..,frf ufr",Enrii,irl un conginut de'-::'--t')t ,. f(.r;tir, elcctrodut cu col)(in-Lr[ *a* al'i"riii."re numai 2,5_;lliill',1';;ll'li,,t'i,f;T"t,,""K"i.oo""t'r oiiit'"-J"'i;;'iI"":s""" si y-sene

I)rt,)rit:i continutului redus.de -feritd, formarea Iisurilor la caldl:,:;ll', , 'i'l'ii1l;"|; i:i:#Ti"''.Lqli*1;;l;;.'d;;;;;;;"1." impicoicarealirrl rr:ri .irlir.irt clc t,.,.u, fiX-

t""zarea materialelor de adaos cu con-lrr Jr, rrr.rirl. sc srrclcazi la fel. c,a olelurile ar.rstenitice obignuite, dart'r'l'rir' ;r: i,lrr';rl.i ,i ri.rcire mai rapiai in pe"ioad;';; .;; ,"., imbinarii..,. ,',r,r'j,,,,. r'r rl,,mcriul tempcraturilor p".fli l""*". "' '.'"

Ii:}. (]AI'I| SINT PI'OBLBMtrLE SPECIFICE SUDARII()'rr'lLURrLoR rJTtLtzar[' PENTRU TEHNIa; NUCLEARA?

lr /:, l(.r'rl sc rrtilizorzi..oiclrrri bine cunoscute: 30{L (ASTM),l r:i,,,; (r)rN), :rr6 L ( \srM), wr. cqbq aDlb ;;;."i#;; a p,,tca fi uri-, l; l]:.,'t,,, t,trnica rLr rL.teari' trebuie ia' co-rJspr-;oa' ijil"l conditii supli_

ljntjj(. slri \c l.r I-()mp(,zitia lor c)rimicd;j rrti' 1,,irrt(' strinsc pentru impuritdti fi incluziuni nomctarice;i)J

-- rlrx'rrmorrlc rnrrlt mrri ct tprin ziltoitrc asupril cara(:tcristi< iIrr Ii-,lr o tn('( irni( c, r:rr prt'scticrca ultor t(.stc suplimcntarc;

('xistc,nta lunli sistcm cL'asigrtrart: a calitilii.l)irtorital cxigcnlclor sporite, accste ol,eluri au un prcl dc cost tnal

rtrlicirt. l)irr accasti cauze, subansamblele se impart pc (atcgorii, in ftttlr'-(1. rlr.irnportanla lor. Accste olcluri se prescriu t.tltmai in cazrtri jttsIi-lrr',rlr'.

La sudare, se impune Lln control riguros al regimrrrilor dc stttlitt't'r,lirlrilitc cu ocazia omologirii procedeelor de sudare.

l)cntru erecutarea produselor se intocme$te un formular <arc im-prrrrl ca intreaga activitate de concepfie, fabrica!ie qi constructic sit s('r r |lizt:ze in condilii strict controlatr: qi la un nivel calitativ cxtrcm (l{'r rr licat.

Alegerea corespunzatoare a materialelor, proceselor tclrnologic(' lirl,rlr|icalie $i a utilajelor utilizate sint elemente esen{iale pcntru mirrirr,ir11r rrrhrlui de siguran{a in functionarea produselor.

Activitetile care pot afecta calitatea trebuie supuse uut-ti conll.ll,lr i( t, prin aplicarea unui program de inspcctii ti testiri.

B. SL]DA"REA OTELURTLOR CRTOGENICE

84. CARD SINT PRINCIPALELE CATiACTERISTICIALE OTELURILOR CRIOGENICE?

Olelurile criogenice sint acelea care iqi pistreazi plastir:it;rtca qi )irir.nrpcraturi scezute. Principalul element de aliere este nichclul. Tcmpe-lrrtLrla minimd la exploatare variazi in funclie de continutul tle nicltr'lrlLrpir cum urmeazi: Ni-10/0, pini la -50'C; Ni-3,504, plni la -10 l'(1,Ni-5,00 , pini la

-130"C; qi Ni-9,00/e, pine la

-196"C. Otclurilc crio-

1lr'nice confin C<0,150/0 $i au o structuri perliticd, cu martensiti aliirtir.Din aceasti categorie de oleluri, cele mai utilizate sint cele crr

lr0l0 Ni. Au de regul6: R,r:(690-830 N/mm'9); (70-85 kgf/mm?); It,.)'.(tl)0 N/mm') (60 kgf/mm'; qi Ax>200/0. Ele se livreaz:i tratatc termic, (l('olricei, dupd urmitoruL ciclu: omogenizare la 900"C, finisarca gt rrntrlir{it'il;r 790'C qi revenire la 560-580"C.

85. CU CE PROCEDEE SE SUDFTAZa OTltLUr.ILli CItIO(iltNlCl,lsI CARE SINT PROBLEMELE TEHNOLOGICn SPDclrl(ll,lPENTRU FIECARE PROCEDEU

J)cnt|rr srrrlare trcbuic sir sc asiglrrc o <uIit[iIclr.lol rlc srrdlt. Suclarol sc fart firrir preincilzirc, pinit

Ir,

c()rcctii a (\)ml)r)t)('rl-l;r grosimi clc ,10 ntnr.

f i,.t

l)t' 0rricci, inrbinirIirt' su(riltt' rlr sc rlirt('irzir tcrmic. Dtrcti sc (rL'prl$egto

;ll,;il;[:, is\ trv t0 in Zrr arrrnci "" ,,pii"r,',,l 'i""frmc,rt

rtc revenlr.Srrrlirrca se efcctueazil cu encrgic liniarii 1l1. cit mai mice posibill,irrr lrr srrrlirrcrr (lin mai multe trcccri icmperatu.o,in lr"'t.""""i nu trebulcriir fi(, t)llri inalti de 100.c.Surlaroa manuall cu electrod invelit se face in curent continuu cu1r'l;rr.it;rr. invcrsd, folosind

"r""t.-il"-i,_"il;#; cT continut cit mallltlrrs dc hi(lrogen. Curcntul de surtare." "i"S; I" ilf#inferioari pentrurlllrmr.trul r.cspcctiv.

('rr matcriale de aclaos se utjlizeazi electrozi inveliti cu sirme ferl-li(,('(.. r0l0 N;'sau cu sirme din alfle ae,,;;;;j.;;;utrare mai buncru. rr'{ir lir rrtilizarca electrozilor din "irmi;;i;;""L" Metalul depugI'rr irrr';ti t.lcctrozi are o ten. n-te p.o.,rr,1"ia-au-i;;;;;" "

porilor. Dlnirr.r.;rsr.i r.;ruzr'r. se imDune " pistiare "".""4; "1";;;;;ito'" 9i .,."a"eu lorIrr;rirl. rl,, rtilizare. Sudurile

^realiza." ", u""Eti J-""t"#i au urmatoarelepr.1>ricrirri mccanice: R-:64!_?80 N/-m; d5i;'r.giirnrn1, ,?,:J90_'l) r{' N'mnrr, ({0-55 kgf/mm,); energia de rupere KV'I-J'-Ig6"c variaztrIn rur.li( de continutul de C intreJ5 si f Ofj j il,Lrd _l,Sf).Strdarea sub strat de flux..Se utilizeaz|, "i._" "r, corrlirrut ridicat de

) j:..,]l.,ll"T:r"g rer"tiv.mici, adici 2,t;i3$ __ iitr"i'", ceramice ba_zr( (. ( tr (x)ntinut redus de hidrogcn.Sutlarca cu proccdeul MIG se face- in curent continuu cu polaritatoirrr',.r s;r. .Sc utitizeazi. de ohicei,^sirme d" titi;;rJ ;;Imerrete sirme_r,'r' rr, srrttrrli sint 0.8 mm ttio_tqo;1,'i,j'_#izirjL_roo), ,,u ^^(L:;l) --;{)0 A). Cazul protector este argonul.()(clurile cu 9ols Ni se pot suda Ei prin procedeul WIG.

c. SUDAREA OTELURIIOR MAnAGING

Ii{;. CATIE SINT PRINCIPALELE CARACTERISTICIAI,IJ OTELURILOR MAR,AGING ?

( )rr.lrrr.ilc maraging (mar_martcnsitd; aging_imbitriniti) sint aliaje del., r' si rr.r'tr, l, irvind $i alte elem-ente de alilrelcare ""-inia.*." prin pre_:J,rr'.,r'" (l'll). n,..sto otclrrri a! foarte p"ti"

"j"U", t"C^ ii'irO. Mai con_,irr: l.t 18.,, Ni. l_,iry Mo: B_l2o/oio.'-- ---""" \- -"'"l,jr lr,rrl)r'rllrr|i ri(licate (T>732oC,; structura otehrlui maraging este

lil.:11,1,,'1,:l: r,,r r.ir.i-r.c, independcnt d"

"itu;u ;;;;"i;.'rt"i".,r, se trans-r,r'rrr rr urirrtcnsitir, stnrctura cc se pistreazA upoi fi,riio ""f" mai joasell r)

l.'1rrlr'r'rluri. Mirrt('nslt{r olchrIiLrr mirraging t,sle Jrllrsticil (l;rtoritll (\,n-llrlllrlrl foirltc scirznt de <':r|lron. lmbtrtrlnirt'a sr.facc la 4l]2,'C. ltczls_lr,rrf ,r rl,'. r'rr1x'rc,la tractiune variazi intre (l Z7i . . .2 246 N/mm3), (llr0 . . .lllll ktil/mm?). Se foloscsc pcntl.u tcmperaturi crrprinsc intre mintrs 100ql lrlrr', 100"C.

87. CU CE PROCEDEE SE SUDEAZA OTELURILE MARAGTNGfiI CARE SfNT PRINCIPALELE PROBLEME TEHNOLOGICESPtrCIFICE PENTRU FIECARE PROCEDEU?

. Sr, srrdeazd prin toate procedeele de sudare. ln rrrma suclirrii, local,,rl,,lrrrilc so imbogdlesc cu Ni, element l-gen, ceea ce produce o inmuierelrr ,rr, ;r zonir, adicd o reducere a caracteristicilor mccaniie.

l\'ntru a reduce cit mai mult Z.IT-ul sudarca se facc ctr cncrgie I,,'1.,ll rrr,ri mici Ei firi preincdlzire, iar temperatrrra intre stratrrri nrr trc_1,.1,, .ii fi. mai inalta de 120"C. Sndarea se ext,cutii crr r.lnd'ri fililorm(,,.r ! rr,'7'-t mare de sudare, urmarindu-se asigurarca rrnoi riciri rapidc.

'l'r'('buie asigurati o curSlenie perfectir, iar srrclarea trollric fcritir deIrrr1, rlifir"uc. Incluziunile provoaci scdderea proprietiJilor mccauict, qi in,,p, , i,rl ir plasticitdtii.

l)irtoritil continutului redus de carbon, otclrrrile maraging zllr o ten_r llrr (, r rr,rlrrsi spre fisurare.

M;rtcrialele de adaos trebuie si asigure cusAtLrrii o compozi(ic chi-rrl, ,i irl)ropiatd de cea a metalului de bazd, si nu introclucri gazc irr lm_lrlrr.rr l in cantiteti mai mari decit cele permisc 5i sir asigrrro plotrr,fla, ',r,tr;r impurificdrii sudurii.

Zona influenlati termic arc trei zone:l) ZIT 1, unde incdlzirea in timpul sudirii a clcpiLqit 732'.C; ofchrl

I r ',, , in domeniul austenitic qi la rdcire martensita se t|ansformi in m;rr_

t,.rI il;r ncimbitrinitS, moale in comparaiie cu cea imbdtrinita2) 7,If -?, unde temperatura in timpul suddrii estc cupr.insir intrc

, r:l (' Si 597oC, domeniu in care martensita se transfor.mi parlial ir.r arrs_I I l,r La recire, zona respectivi are o structt-lre martensitici cLl austo_',il.r Iir) (lispersati, mai moale djn cauza austenitci. Zona nu miri l)oat., fir,.l,r, rrlir prin tratament termic fiinclca austenita nu di prccipitate.

:ll ZIT 3, unde temperatura nu depdqegtc 5gZ"C Ei nrr so plotlrrcrL .,r ' l( )r'mi"iri structurale qi deci caracteristicilc. rnccanicc nu sc modificA

rrrrrilictrtiv.Inmuierea este foarte accentuatil lingi linil,, (lislanla frrtil dc lirria (l(' trccorr. cr.c;;tc, s,,

rl('lrcccto r1i pc mir-mirrcStc ;i cltrritatea

l;r nivr.lrrl metalu|.li do baza.ll'rtnr sudarca accstor ot(,hlri (clc

rrl 1rlrrcr.clcclc WIG 9i IUIG.m'ri l,rln(' rnlrtlttrlC s, r'lrlilr fo

lBl

In timprrl sutl{rii rijrlircinar,.nr.u'.io'uiiii'o"'"J.i',ii,,1":l::1.1'l^crrrjirltrrii sc protcjoazir trr gaze i;r(taosuri de nrrion. r^ ^---.-

ttrlc sc rt'ctlmandi introclttr'( r'(,a unora rl a os u ri d_e- oxigo" r.' ".go

n,' io'; ; "ilfi"i,',Tili r;sr, ollservd ci:$:tr:lla caracteristicilc mecanice oblinute prin

-. plasticitatca este mai bundr rir A4:r:J-380,/" tMtr:\ .4^ :::,Y:9\!r:5-120/o (MIC):(wt(;)+i,to:tt-sso7,-(Mi_e;.:i_adil,'|iilai,

,,.',,, u."3,l1i,t"il"jt:1"^,3:-,T::t"-lqlF. sinl d;- aceraqi ordin de:Tf":i: 3

i mbi n€-rilor este' oe o, c o Jo,6;;; ;#i";i #ii;l( rrg('re a mctalLrlui de bazd.

11 "-:L"::l -3"y:1e cu arc electric ai subr('z.ltate -rr"rrr" a""it*il ffJe"u ill'j",u: #rif o

""ut de ftux se

1l "yr.1 in care, dupe .ra""u, "u

rrr ljdr.e, oupa sudare,.se Jace un tratament termic de:l.llll,,: dy".,.t1t"a. in zrT se apropie d. ,,tvei riili"ii,i. ^^ ,-^_,rctltrc var.iafiile ci.

de nivelul metalului du 1;;

ambele

sudare, se facede grosimea

Tabelul XLtt

.,,..^^Tratamentul de imbdtrinire, dupa operatia de4{r2"C.rimp de 3...I0 h, durata d" iniarri"!- a"'pi,i"op()nnntelor ce au fost sudate-

D. SUDAREA OTELURILOR MARTENSITICE$r MARI|ENSTT0_FERrTrCE

88. cariE slNT PRINCIP-ALELE OTELUFI MARTENSITICE

'T MARTENSITO-FERITIOE?

,,,, ,,,,1,'1,,.1"11"','.',':;;]l;jl Ji,f"t;if"iiij_i:ji::j: unere mdrci mai importanto

(i,fl'str)ndcrlr unor otcluri marteIIsltlce de dlfcrllo lrovcnienrcs l.,{s DIN

oa.r'.c.)Nr de f.b.i-

,u9"'.'{'., / em I A.tSr| (s.u.^.)

4:tt

:Jl,(:r.l:'{} \2tt1;11, 4o2t I zxrslt:Hrey

z 20c 13

l

II

Z )tt(:t, 1:l I

-tj

\:li)(:rjuot:l I ,r 120

t x1?I12

i1"l',1

I ll:l1t|3

B-l

St

7' b?lul X I.ra(;.,rrrlonrlolll|l uror olohrrl ntfta6|rllkFrorla106 da dllorllo provelrlonlo

| 171. Valorile indicate sint informative, recomandindu-se cletc,r'mi-lol cxperimentale pentru fiecare caz in parte.

81}. CARE SINT PROBLEMELE TEHNOLOGICESPBCIFICE SUDARII ACESTOR OTELURI?

l','Dtrr,l imbinarea acestor oleluri se utilizeazd' in spccial, sudarca cu,rr ' , 1r., tric descoperit Ei sudarea in mediu protcctor de argon. pentnr im-lrirr.rr,.,r lirblelor subliri se ulilizeazd sudarca cu gazc.

l1'r'incllzirea. In urma ciclului termic de sudare, accste oteluri ser,rJ,., in zona de influenld termicd, cipdtind o structura martensitice,lr t,,r'itir capacititii mici de deformare, in condiliile unei construclii ri-tii,L', irpare pericolul de formare a fisurilor. Fisurile apar, de obicci, inrrltrrrrrrl stadiu de rdcire, la temperaturi sub cca. 1b0"C. Tcndinta de for-rrill. ir fisrlrilor este mai evidente atunci cind olelul are un conlinut ri-,1t,,'r rlc hidrogen.

l\,ntru a preveni fisurarea metalului in zona dc ilrflucntir tcrmicil', ,, ' rnandA scdderea vitezei de recire a piesei dupd opr,r.aii;r dc srr-,l.rr, Vitcza de ricire poate fi redusa prin preincalzirca piesei ta lJ00-llli) (' li prin utilizarea unor regimuri intensive de sudare.

-

lrr labelul XI117 sint prezentate tempelaturile dc preinczilzire ;i re-1 ' r, r'(' in funcfie de compozitia chimici a metalului ce urmeazd sir f ie

I 'r'r'i ncilzi,rea se aplicd qi inaintea operatiei de prindcrc in puncte'r'lrui'. lncdlzirea piesci se face uniform qi lent.

'l'rltamente termice. Pentru evitarea fisuriirii este neccsar. ca im-l,,rr.rliio sA fie tratate termic imediat dupd. sudare, jdri a lirsa picsa sA, r.r'('lsc6 sub temperatura de fisurare. Structrlra optimi lr motalultri',r..rlrrrii ;i a zonei influenlate termic, care asiguri imbini-rlii o plasti-, l,rl,' sulicienti, este structura sorbiticS. Accaste structrlrd sc poatc ob-1rr, (lir(ar dupi sudare Ei inainte de tratamcnt termic, piL,sa cstc rircite'rl, lirriir clc transformare martcl)sitica. La aceasti tempcraturir l)iosit

lr( l)ri(' m('ntinutA un timp sulicicnt, pcntru desdvirSirca transform{riirrr.rrlr.nsitic:e, In accst scop, picsele sc ricesc dlupir srrclarc la 1ir0-200 C,

x15crr3 | 4 r2.t I rxr3 l7.t2ct3

Xl0crl3 I 4 006

lt,2 , |,,1 <1,{)

0,0 1,0

Comportare bune ladare

Cu rdcire prealabile Ia150-200.c

Comportare mediocri l!sudare

Nu se recomandd sudarea

I lrr lr r :i(' rji climinarcanl', lrt,zi austcnitici cuI lrrl)i(,(lica c()roziuncal |llllllui tcrmic.

I'r'ntru imbinirile

lnrrrl o (:

,j,uht,lulVrhrllc uztltrlo o16 a6ntlonrarllll do Drolnclllzlra gl rovGDtro . rDor orolurt olftr16

xr,t tcnsiunilor int(rrnc. ln accst caz, sc vor utillzatrrnlinut scizut dc carbon sau stabilizatri, pcntruintercristalinS, carc poate aperea ln urma trata-

care nu sint exploatate in mcdii gazoase bogatr

C,rtrt)('ziitr .rrlr,icit. %

1,0

Irc

Fc

irr r,rrl[, clar sint supuse la qocuri termice, pot fi uti]i1ate materiale de

rr,1,,,, , r'rt conlinut irarit de nichel (aliaje Ni-Cr--Fe). Deoarccc metalulrlr,lrr; (u aceite materiale are un coeficient de dilatare apropiat de alr,lr.lrrlui martensitic imbinerile pot fi supuse Ei tratamentului tcrmic

Sc utilizeazi mrmai inveliSuri 9i ftuxuri bazice care au o rezistentArriri rnirre la {isurare qi care introduc in cusiturd o cantitate mai reduslrh, lr ir lrogcn.

It.iitru a limita cantitatea de hidrogen introdusl ln metalul cusi-250-|stc obligatorie uscarea electrozilot inainte de utilizare la

lll;i;ili"'?"':i;,,i":";:f,iJT menlinute circa doud ore, dupi care sint.rcj. asiorrr,.i- in .,,c*!t-x -, 1?T:nt"l ,t""mic de revenire. Un u."_uieJ

, timp de doud ore.in tabelele XI.l gi XI.ll se fac recomanddri pentru alegerea mate'

r l,rl,,lr)r de Sudare,

E. SLIDAREA OTELURILORAUSTENITO-FERrIICE

90. CARE SINT PROBLEMELE 1EENOLOGICE SPECIFICESUDABTI OTELURILOR AUSTENIM-FERIIICE?

Aceste o{eluri con{in circa 260/0 crom ii 5olo nichel, sint magneticerrrr proprietd{i situate intre cele ale olelurilor feritice qi ale olelurilor,t,,rritice. Deoarece au tenacitate relativ redus6, ele nu se ttlilizea:z6

Lrclurilor se formeazi zone cu greunti mari fi structuri sensibilc laL,r', )z illnea interdistalina.

L)upe sudare, printr-un tratament termic la 950-1 000'C, se re-I r,, lcnacjtatea normald a otclului.

Slrdarea se face in.conditiuni optime prin procc'deul manual cu arc,l, ,1ri(i, cu electrozi invelili. Sudarea trcbuie si fie executat:r rcspectin-

.i' r'oridi!iile date pentru sudarea ofeluriJ.or feritice.(iir matcrial de aclaos se loloscsc, de r.rbicei, elc'ctrozi austcnitici, dar

rrrrrriri irr trcclc cazuri cittd collstrltclia ntl estc stlpust-I la variir!ii mari(1,. t (.r n p('r'.rturt-l . It caz contr r, l,rcbuic si se r-ltilizcze matt't'iitle de

tu.nlru constructii puternic solicitate, cum sint, de excmplu, recipien-r,.lr. riub presiune.

Sr,rdabilitatea ojelurilor ferito-austenitice este mai bune dccit cea, ,lr,lrrrilor feritice, dar mai slabi decit cea a olelurilor austcnitice.I ri rl {ragile, la sudare apar ugor fisuri; acest risc este, insi, in oricc caz,rrr.ri rnic decit la o{elurile feritice. Ca Si Ia olelurile feritice, in aPropie-

cicltt asigttri, in cirjaturl ':'-"'-'"*' !s''r.': ue revenlre' Un asemeneNt.,,n,ru,.,tr"il';;"i"#i;;;i{d:.r.fi :t".1"i::lli*irr:":fl i?",1?T'?::ita rr('r) t r rl tcrmic piesa ur,".,:1i11 pin

"'i"";;;;tiia""camerei, deqi inlrrrrl s. obtinc o structure fine cu proprietdti ;;;;;i;; satisfdcdtoare, tn:il ; ll''lil, # :,1: ::l?"'T,'"' ",D"&

ii; ;il;; ili'il;: "'

se ra ce imiial*t.i,, ru,i giu.oi;;r;:;;;&"1tji il"?,1?"J1Tf,"Jer.,"i

in"ii"-iu-o[iin-" i:lt:,#i"1*'i!i;#ft y?:Ti?1i,,,:tfi*:,*",,.""q,,;.1x?:lf

,f :,;:lrii11,,,,,1.,;:l

-:?, ;;"l3:fr.,fl,::- "f;.,;"*;';;"i;H,;iii,'fi , t.ut,,"ntu_

.r r i m i,,ii, rpr,,pil;ii' ;; ^"'il:ffi ,l':: ffi;.lt: :;,i1":: ""il?ffi",#is(.,iz.L (1. r..r.lr.n). Dacd se execute "";;;;,;;"u";; pit fi tratate ter_rr(., '.i.r ir (.ilz.l lrrcririlor d^e,reparalii, ."-

"tiffr"rri. #lie"iur" de adaosirrr',lr.rrilirr'. Irr irccasti situatte trebuie.avut in vedere cd asemenea imbi_nlfr srrl miri pulin sioure in - exploatare, Oato"lia

-irJivelor ardtate in.,rrrir,rt't -\rr, ,,srrdar.i i-nine"irir eiero;#i';;";;:,;il austenitici nupot fi rrlilizrrti lrr r.rrrrstructii.exploatate

f ,i _"air-S"r?r.b"gat in sulf, la::l',lillilii s,rr)'sc i,r exproaiare jocuritor t";il;;".;;-i; irbine"i tu """,,

s" rrr'r')r' r'fn'| lrrrca unri tratament t""-i".' u"u"li, 'pi'nrru imbinaritt., ' \ | ) t, ';

r t i r l | , in mulirr gazos bogat in..rlt =e-

uiitir"uii,#u.,""rur" de ada.s:irurtirr.(' c,r mctalul de bazi numai p"nt* ;liirr;-l;2.1j straturi aoli_(;rr(' l\. srt)raf.l;r carc vine i" "ontJ"i'".i #;'tr;*",;;ir. In cazul. tnt ;tt c I I itttPrtnc nfcctrrarea rrnrri, tratamenl ,""-f", ," l,if,1ia metoda pla_

:l'Ii,,l,;ll il:1,,'J:,'jililji;1J1""h.""'1 r"";;i;'.;;;fiil eiesere pracat,,r r; r... r' r. r r, r *, i:,

" i',,,,,i

" "'i' il] i,.i"' rl":fi"dt;::;ilX#ll?lr nrul;ttttnt ri irrrlrrr*irir.irca strucrrrrii i', ,;;;;' ;:j';;ii',i;r';'i:l.Li"i, n",,.-,1_

I r,r185

Rduos lcritr)-ilust(.nill(,c t)(,nl.rsirrni nnrirrrl.,,,",, .._ ,,..j^..__.':l

il .cvitir. irpirrit.iir lul()r (lcformatrii $i:):,1: *:i:11',?:^':j, 1.o_,,,.T,,1,,. ".

,rl,,iirl:ii'il;;1,:;, :iiiii",i:':'-:l,i,,li,;adaos austenitic li a motalului ou f.,orJ f.,.ii,l_,iii.t.,,riti".

F. SUDATiEA OTELURIT,OR FERTTTCE

9I. CAT'I' SINT PRINCIPALELE CARACTERISTICIALD OTDLURILOR FERITICE?

lrr tabclrrl XI.18 sint indicate unele md,rci de ofeluri

(br$londenla unor olclu.l ferltlce de dlferilo prov€Dien!o

SPECIFICE

feritice.Tabetul X Lta

7(lr

(lt. !i. tn'nrinid)

rl Trr

I i(irl7{)

DIN (R.F.c.)

GOST(u.R.s.s.) AIINOR

(r'!btD) AISI(s.u.A.)

403

Nr.

\7G 13 4 000 0x 13(oH13)

26c13

XTCrAl 13 4 002 i 40bI

i.--------.---------'-I 43u

Il----i

_

--_

X8Cr 17 4 016 x17(H17)

X8CrTi 17

X10CIA l?

.1 510 ox17Ti(olr1?Ti)

4 713

Xlo0rAl 13 4 224

Xl0CrAl 18

Xl0CrAl 24

Xl0CrSi 29

4 742 x18CIO(H185Iu)

4 762

4 772 x28(H28)

x25'I'(I12r-)1)

I8{; 187

Accstu olclurl tttt stt[t'rii tlitttsfttlmdrl strtrcturalc, dln clrtl <'auzl

rrrr r;t' clurificA prin ('irlito. '.lot ditr accastir t:auzi lmbinArile sudate din

"l' l f('t'itic nu mai pr)t fi jnfltrcntate prin tratament termic'(lrmpcrzifia clrimici a otrclurilor feriticc se caractetizeaza printr-un

,,,rrtirrtrt clc 13-300/o crom. Odatd cu creqterea conlinutului de crom, r',:ilc rczistenla ofelului la coroziune, dar cresc ai greutalile Iegate de

l, lrrrica sudirii.I'rincipalul neajuns aI imbinirilor sudate din ac€ste olcltlri il con-

, trlric faptul ca ln procesul de sudare, in zonele incalzite la tcmperaturi

;,,:,lt:950pC, "" p"odrlc" o creqtere importantd a grauntilor' Din accastl

i,,,rzr1, zona de influen{i termice devine foarte fragil6. Fragilitatca se

rrr,rrriflstd printr-o reducere a unghiuiui de indoire (uneori sc rcduce

Lr lr)-20o) qi a rezilien{ei (pind la 0,&-0,8 daJ/cm'z) [17]' Tot in accasti,',rrri metil.ul capate o sensibilitate foarte mare fali de crestituri, curtrl. trai mare cu cit e mai ridicat continutul de crom.

92. CAIIE SINT PROBLEMELE TEHNOLOGICE SPECIFICESUDABII OTELURILOR FERITICE?

I'rocedeele qi regimul de sudare. Procedeui $i regimul de sudare tre'lrrri| astfel alese incit zona adiacent6 cusaturii, in care se produce creg-t.rf ir cristalelor, sd fie cit mai ingusta. Este ra{ionali utilizarea acelor

l,r',x:t'clee qi tehnologii de sudare in cadrul carora cantitatea de cdldurlt,,Lrrslerati imbinirii este minime' Altfel vorbind, pentru aceeagi sec-

lrrro a cuseturii sint avantaioase acele procese tehnologice de sudareL,r , irlc coeficientul de participare a metalului de bazi la formarea cus6-r rrii ('ste cit mai mic,

l)rin aceasta se obiin doui efecte favorabile. Pe de o parte se in-l rlrteazi regiunea din zona iniiuenlati termic care a avut in cursul sudi-r rr o struct-urd pur feritic6 qi in care creqterea griunlilor este deosebit,1,, r'apicli. De asemenea, vitezele mari de ricire 9i timpii scur{i de men-I L|ft! care rezulta in asemenea situalii, Iimiteazi desfagurarea procesu-

l,ri (lc cregtere a graunlilor.Rezultatele cele mai bune se obiin la sudarea cu arc clcctric cu

, t, r'trozi invelili.Preincdlzirea. Deoarece o{elurile acestei gl'upe sint fragile la tem-

t,r.r';rturi mai joase de 120oC, existi pericolul de formare a fisurilor in'rrrrrr procesului de sudare. Din aceaste cauza, este recomandabil ca picsa.,r rrr. prcincilzeascd pentiu sudare la 150-200"C. Temperatura trebuienr, rrliriuti intre aceste limite pe toata durata operatiei de sudare' Nu, rrlcomatrdi clepdqirea tcmpcratur.ii de 250"C, pentru a nu extinde zona

r r (,u'('sc producc crcr;tet'ca griitrlllilor.

**r*m[tr**+n*#t*1ffi [-trtr$n,,,,,.,T"n|;X :lr'j:*i:l:" #,Xl:l'"t"

de adaos ausrenitice atunci cind im.

llllj ; I, ;lfl ffi ;::"'.1 i:!;,ff H"f"1?.,i*'# :: *,,* Ll#;l,l;l;'i,'r

;;,,: ;T lli':i#':iii ii" 3r*f '

"Hil:l r g:rli]l tl*lti

Matorialo do artaos. Srrrl

nnt:1"',*":1'"1*h":iil;;''l;:"T:",*,f;ixl;,lffi i, "'i"-f, :";""'f"3 "#H:

l)rrcii imbirrarea este exploatir. (r('srtf. se Dot rrriri?. ;,,^^,-ltL llll;,T q"ail gazos cu conlinutj1lT'

l,l:, ; j l :,,:iu :.""

p,r "

ii r r," 5r""Jt"f i #i,"T"il:ffi ",:X1'Ji#i?!::Xjzrrt do ni< hr:l, dc tipul 2b/4.

|;,.ilti#lg:r:: :."-:l:|"="e,"qparea materialelor de adaos au sten r-tlcr,. J);rr.ii imbinarea ,r;;;;,_- .. llrdrel'rareror de adaos austenl-

o(,ro (.it Lr i..ncta rahn^-^r,._1 =-l]9

tratate-termic, trebuie avut in ve-ff l;ii:l;::j;,,1:--l;,:lii:i,lj:iiiyi'q'JTd::',ii;*lTlii"oll,TilJi;:i&lili |ii'#f:i;1,:1"';:"*Xil;1 4'..t"ii*i;";:::f fr";}?,iTilialq;t'rca rrnur mate"iaie ;;-;" -*""' ^cesr lucru poate-fi evitat prineu cl,,m.'te .r^r,ij""L,"^ "i..,lo:f,"__"." :ontjlyt redus de

"""to" .u" ,tliieil,;"*i'';"JL"o;!;f;:'i"?:.:ll:1.:;!li;"sjAff :"'i::"&Tffj'lTl',1'il,.'',lll,',;'i1,,?j11i;1"*'"""'*'T':{l Trii ["lii"':,":i""'lH:"fiil ?.1il jL, ^

m atcr i a r er e oe adaos .;;;;"#;' $;; "."::i,"""'l,.T,"""j,:lor f(,ritice.

ll;,1,,#,:T*::i':,,:=,:u sint.explgatate in medii cu surf, darslnt stlpttse la qocuri putern'--- -"re L4vrvdr.Lc rn meqll cu sulf, dareontirrrt rirtin,r.l^ -,-;^, ,,_,"11

pot fi.xtifizate materiale de adaos cu:::1i:l:i1.i:1f:Ji:,T^lTl g'_" r"'ilil "rr"i"i"""i":t1'-":,:'1"::,TX?il'ia re <,oef i.i cntul de ditatare rp""pi"l i! ;;i;il"r"r;;;;":

I Itilizarca elcctrozilor ausieni.,. Ii t,a,,t,t i,, ^--^ ^^ ._-- , .iti:i permite renuntarea la tratamentlermlc. Irr c.azrrl i' care se fa rcrrulrtarPa la tratament

rllfcl|rrtrr .!,.fi.i-nrir^- ,^ ,.,:: totu$i tratament termic, avind in vederetllfcl'r'rr{ir <rrcficion(ilor Oe a;f, Lermlc' avlnd in vederetulrrl trrmr,,n /^r.---^\ ttare, se recomandd utilizarea metoa"i si""Itulul tirml)On (placare).

'l'rirtrrmcnle termice. Cele mai .bune proprietali mecanice gi cea mallnr)i'r r('zistente Ia coroziunc-se "Uti"

prrri "Jfi"";H ffi; sudurd a unultri,ti,mor)t tcrmic ta Zb0.C. in

"31ri 6t"ir"ii* ",

""J,ififr, mai mic demom si l;r B50"C la oreturite _"i t"g"i;ir"i""_. ii.il,,ir de men{inercr.stc rtr. 2-jr min penrru fieca.e mifimeti; ;j;';"##:: peretelui, darnu miri mic de l/2 h. pini f3 lsrnpglat"* l" BiOrc.oiesa este rdcitirtn crrprr,r, drrpi care urmeaze,-o

"a"i* rr-r*-;"iqi,i #iu,".ur,ru, ,""_nlc llc. inftuente favorabitd -"i--"t". *"o* "i,ilrniir-,i de indoiro.tt(.sinrut dc sudare. pentru a limita creqterea

";i:;;;;"", regimul desudlre tn,brde sd fie caracterizat ae -o

;;;;j;i"ilr; micd. In acestlBll

t(op, sc rccomirndh rrtillzarca ck'ctrozikrr subtiri, a urror vitt.zc mirintttri dc sttdarc ;l a unor valori mici dc curent. Sudura se txccutit dinrilrirturi multiplc, cu rinduri filiforme. Pentru a ntr depiEi tcmpcratrrrarlr' 250'C, se rccomandd si se faci pauze lntre depunerca diferitolorBl.raturi.

Dupa cum s-a aratat, in zona influentata termic existir o zonlrfo;rrte fragild. Aceasti zoni se formeazd indiferent de calitatea materia-lrrlui de adaos utilizat. Pentru a evita fisurarea imbinirii, dupir operaliarlr.sudurd gi inainte de tratamentul termic, nu se pot efectua opcraliirlc indreptare sau calibrare. Daci indreptarea este totugi lrt.ccs;rri, ear,r' va executa dupi o preincilzire a subansamblului la circa 300'C.

xil

ll,tBltiRt ETtnoontr

!r:r. c^rau slNT AVANTAJELE gI DEZAVANTAJELETJ'IILIZAIIII LA SUDARE A UNOR MATERIALEI)I' ADAOS DIT'DRITE DE METALUL DE B,AZA?

l)o obicei, ln cazul imbinirilor sudate se urmere$te ca metalul'prrs str aibi-r compozi{ia chimici 9i proprietatile mecanice apropiate deL, mctahllui de bazl. Pentru unele oleluri aceaste reguli nu poate ftr,1>r.ctat?l Intotdcauna, utilizindu-se in aceste cazuri metale de adaos[t,rite dc mctalul de bazi.

Avnntnjcle utiliz6rii materialelor de adaos austenitice sint urma-rr lt.lt,:

- mctalrrl dopus austenitic are o alungire mare, ceea ce permitefrr|mnrct lui datorite tensiunilor care apar in procesul de ludare;lolitll dr:formiirii metalului depus, tensiunile preluate de metalul derii slnt mai mici, reducindu-se prin urmare pericolul de fisurare inrrir dc influenJi termicd;

- o[clul austenitic nu suferi la solidificare modificiri structuralerc rlrrc la modilicarea volumului qi a proprietatilor mecanice; prin mo-'icirllir volrrmrrlui apar tensiuni suplimentare, care, impreund cu ten-trrllr.rlr.srrrlalt', llot duce la fisurarea imbinirii;

- - ;nrsl.cnitir arc capacitatea de a absorbi hidrogenul care difu-rzii rllrr zorra irrflrrenfati termic, din inveligul electrozilor sau flux gir irllnosf('rir; in ar:cst fel se reduce pericolul de fisurare pe care-l pre-rlii r,ttlstcnl,il hidrogenului liber in cantitili mai insemnate.

l\' lirrgtr irvantajele enumerate, utilizarea unor materiale de adaosrilcrrilirrr lrrczinti $i o serie de dezavantaje, cum ar fi:

l) Matcrialcle cle adaos Ei de bazd au coeficienli diferi{i de dila-'r'. I)aci lmbinrrea sudati este supusi in exploatare ta incdlziri gi ri-i rcl)(,1:rl(', poatc apdrca efectul de oboseala termicA; datorite dilaterii'l,lllrir( tici diforitc, apar tensiuni suplimentare care pot provoca fisurizr)lrir infltt{'nliltil tcrmic.

1r) Lir 1(.mperaturi inalte sc produce o difuzie a carbonului din.l;tlrrl rlc brrzir cirtre o{elul austenitic. Difuzia carbonului cregte in ra-I

Dort (:u clcrit('r('it t('ml)crattlrii gi dcvittc aprcciabilh la tcmperaturi l)('st('ilZS'C. L, zorrir dctirlbttrittti sc prodltcc o rcduccre a proprictAlilor mc-('{urice; de ascmcnca, ilt zona in cale se produce cregterea colllinutulttidc carbon sc poatc forma o pelicule fragile, cu duritate mare. Folosireaurror matcriale de aclaos cu con{inut ridicat de nichel impicdici, intr-troarccare misu16, difuzia carbonului.

3) In zona de contact dintre metalul de bazd qi cel de adaos seproduce amt'stecul acestor doue mctale. Datorite acestui amestec sc

l;oatc fr,rrma o structuri martensiticiL durd gi fragili. Chiar ir.r condiliilein care se menline structura austenitica, continutul de ferite poate scir-dca sub limita necesara pentru a impiedica formarea fisurilor'. Cttnos-<'lnd gradul de amestec al celor doud metale, se poate aprecia, cu aju-tr)rul diagramei Schaeffler, structura metalului din zona dc contact(fig. XII.l). Diagrama este comentata la intrebarea 94.

Pentru a inlAtura dezavantajele prezentate de materialele de adaosaustenitice Cr-Ni, se pot utiliza materiale cu continut foarte ridicatde nichel, din grupa aliajelor Ni-Cr-Fe. Aceste materiale prezinte ur-metoarele avantaje principale:

- coeficientul de dilatare al materialului depus este foarte apro-piat de aI o{elurilor feritice qi martensitice;

I4

s

Iaxlr

t

40

36

24

" 24 t4 t6 t8 20 22 ?4 26 28 34 36 J8 40 42

fig. XII.1. Diaglama Schaefller:A - austenitni F - loritd; M - martensitA.

- contrinutul foarte ridicat de nicl.rel impiedici migrarea carbo-nului;

- structura austenitice se p.lstreaze chiar la o diluare de B0o/e cttmctal de bazd; condiliile de srtdare nu modifici practic, prin diluare,structura austenitica;

Crp.%Cr+%Uo+r,54%'9/ 145 x% /Y6

191

. - (lr.iii m(,tirl l (l(,1)l}i itrc o stl.ttr,tur.it (.oml)lct allstcniti(]e, prczint[(' r('ristcnlir sllfici(,nt (l(, mill.(, Itr fisurtr|r,:. -- proprictitilc me<:.nice $i rczistcr)1,. ra <rrr'zirrrrc .sint supcrioarenr'.tirlului dcprrs cu malcrialc rlc aclaos a,,rtcliti",., C.l_Ni;

- la sudarea cu aliaje de tiput trti_Cr_fe nir cxistd pericolulfi..;rrlirrii sub.cordon, clatoriiir faptuiui * fria""g""ri'ire o sollrbilitaternirlc in nrctitlul depus;

- imbinarea sudatd cu acest material de adaos nu este afectattr{l(' lrirtirtll('nlolc termicc ulterioare^ M.talur dcpus cu ariaje de tipul Ni-cr-Fe este foarte sensibil Iaf,,rm;rr(.- porilor. Un att dezavantij al u""iiui

-ulta'i'lsie prelut sdu det'osl rirlit'at.

. lt toirto cazrrrile in care se utilizeaze materiale de adaos austeni_li(1. s(' rl.fl)mitndir vcrificarca lor Ia fisurare.Irolosirctr unor materiale- de adaos diferite de cel de bazi, permite,In rrrrr.k, cirzur.i. rcnuntarna ri apticarea;;;; ;;#;te termice, saufr '|rrrcc

('irz' ra ncccsitatoa efect.arii-ior i"ii"t" 1l'il"i""a piesei subt(.mpcratlrr.a dc prcincilzirc.

94. CARE SINT METODELE CU CARE SE POT ANTICIPASTBUCTURILE METALOGNAFICE TN CAZUL IMBINARNuNoR METALE CU COMPOZITII CHIMICE DTFEEITE?

,, .",.1.1j'O_,.1 r:..9intre compozitia^ chim.icd a cuserurii Si sfuctura poatej' ,lll",',,,.

cu aJutorul diagramei Schaeffler. Diagrama d fost staUiliti-iu_rror-sc tn conslclerare acliunea combinatl a elementelor feritizante suLf,rr.6;1 11nu; continut echivatent de crom s; ;til;;';;;inat6 a etemen_lr,lrrr nrstcnitizante sub forma unui coniinut' ""t

i""lurri a" nichel. Unarlirr lclr(iile utilizate Dentnr stabilirea ""ifri"uf""tlrf"i' "rom

(Cr.) gi echi-virl{.rtulrri nichcl (Ni,) este urmdtoarea:

Cr,:Cr+Mo+0,5 Nbf l,b Si;Ni":Ni*30 C{.30 Nf 0,b Mn.

Irr irrr.astir rcla{ic conlinutul clementelor se introduce in procente._tlrrci arrumitc compoziJii. chimice

- ii corespunde un punct pe dia_

Jl'rrrnir, <:arc prin pozitia lui indice cahtativ stiuctrira-'cuiaturii, lar in(:rzul slnr('turilor austenito-feritice (AfF) di inclicafii 9i asupri conli_r rr rtrrlr ri 1;r,lrcpnlnal de feriti.. (lrr irjut{r' l. accstci diagrame se pot anticipa Ei structurile care se| , ) r ' r r r r . i r ./ i r lD ( irzul (lnc[ cusetura se obtine prin topirea impreuna a unorrrlirr.ir'

.r'rr .(iompozitia chimici mutt aiferitl. i"' i;e.- *ii.z ," arate unl.),,..,',1,,,1]., :11: llll,_'l:." a rliagramci Schaeffler. Se co"nsidcrd c ai tr punc-r.r,. (l r (rt.r;jritma coresplrnzitoare aliajrrlui a. rcspc(,tiv b. Cole'clor16l)[r( t(' ln' rr|csc printr-o dreapti (.are se imparte iri tOO parli egalc, in_cr'pirrl rlirr prrrrctrrl b' Punctui c, c irltrctt'ristic pcntru iir,itrrrir, "i ut line|$:

rl;r|ir sogmcrtttl l)c ('st(: ('gill ctt vrtlottrca l)roc('tlttlalii rru cart'aliajltl ,,r1",,,rrtlibuic la formarcir <rrsirtttrii. Ilxcmpltrl din fignri coresprtndc dcpu-rrr.r'ii unui rinrl crr rrn e'lcr:trod artstcnitic pc un metal de bazd cu cusit-trrrir pcrlitir:4, atunti cind participarca mctalului dc bazd la formnrca, Lrsirturii cstc clc 10-1302. Cuseturairlt.o structttr.l martcnsitice cu sen-:,i lrrlitatc la f isurare.

ln cazul sudArii a doui metalerliforitc, cu un clectrod diferitde celerlrrrrA metale, structura se determinar rr ajutorul diagramei, in modulrrlmitor. Se unegte printr-o liniel)unctul A cu B, corespunzltoareol('lurilor care se sudeazd intre ele.Sc stabilcgte pu,nctul C corespunzA-lor participdrii celor doui metale lalrrrmarea cusdturii. Se uneEte acestl)unct cu punctul D, corespunzitor,.j'.trodului. Cunoscind participareanr(.talului de adaos la formarea cusdturii se poate stabili structura apro-ximative a cuseturii, utilizind metoda indicata mai inainte.

Dupd cum se vede din diagrame, metalul depus cu electrozi de ti-Drrl 1B/B se gesegte la limita inferioarl a stabilitd{ii austenitei. Din aceastilirtrzi, chiar la diludri mici pot apdrea formaliuni de martensiti. Pentrusiguranld se prefera materialul de adaos cu o stabilitate mai mare a;rrrstcnitei, de tipul 25/20. Acesle materiale de adaos, datoriti con{inutu-Irri ridicat de nichel, impiedica qi difuzia carbonului. Au insd dezavan-tir.irrl ci avind o stmcturi complet austenitice au o sensibilitate mare laIisurare. Rezultate mai bune se obtin cu materiale de adaos cle tipul:,15/12 sau 18/8/6. Din diagrama Schaeffler se observi cl metalul clcpus.rr aceste materiale de adaos are o stabilitate mai mare decit ccl dc-prrs cu materialele de tipul 18/8. Aceasta inseamnd cd Ei la diltrirri mainllri metalul depus igi pdstreazi structura austenitice. Datoriti conti-rutului mai ridicat de nichel, difuzia carbonului este mai redusi. In','mparalie cu metalul depus, de tipll 25120, au o rezistenli mai marc lali:iurare, datorite continutului optim de feritd.

95. CARE SINT REGULILE DE BAZA CARE TREBUIE AVUTI'IN VEDERE LA INTOCMIREA TEHNOLOGIEIDE SUDARE A UNOR IMBINARI ETETiOGENE?

La intocmirea tchnologiei dc sudare a imbinlrilor eterogenc trcbrticirvrrt in vedere urmitoarele situalii.

ln zona de contact dintre mctalul de baz6 gi cuslturi, ca trrmarc:r lrmcstc'cului dintre mctalul clc arlaos gi t'cl clc bazi pot apiircn zont'llirgilc. ln accstc zonc cu plasticit?rtc rcdusil pot apitrca fisuri in timprrl

ti3\..\

Ctom e.hivo/enir'ig. XIL2. Structura zonei inte.medlar'()determinatd pe diagrama Schaeffler.

lil Ii lrrl.r su (lirl t t93

Itiltirn]clltullti tcrntic slrrrrlim.nsiunilt: a('('st('i zor,, l:]..,:.1'ul'"'l::l'' ll'rrtrtr a rt'dttt1 l:1 minimumsir asili.c(' .; t;'';;;.:i;,;;:;]'::,.Lr1t)trr.

r.rtiliTirt;i () l('lrrr('l(,gi(' a,'-",,Ju,:,1'"".o

ili;; :;il fl iilll i,l',',' ;'iij il,ii:'il:'.lill,'",,T 1. l ;llll '' i,'': J:ij 1 J'":ff :::1,irr',,,,t,r'",,ainli i"";:;l

laptuhri (ir ir(('st l)t');t'(l.rt ('s1('insLr{it de oi.rrrr,rrrrrr r,, ,,t,,-=u;;il;;;Xlij.il.:jil;1"1,,:;;i,::,1r..".,,,i, rur,"i.e" !-"oI

,',.,, o,1:;1.t"";fi":X':1i#,:"r" :: produce o diruzie a larbo'urui. Dezvorta-

.uiu i,, ,.,,,,t",ri,;e *i,fi.li,fil"r?

-H":"1t""1: i;[irj::"iru:,i"'jH,:ji:l.lil' ,;',', l;;;:'rt" 'I?,'JT:, l, a"easta. re"mpE.aii,.I."ij.l"*""r de diruzie;

.

i' r r,i. ;i r i i ; ; ;" :; i' J': "i:,:i,"1alqii*:::,,i" Ti,"JiH1;::":t: tji,i-'i,'l^,,1'i,l;'il'i:T;:""T' l-a s"'oa''ea m"iu"tiiJ "t"",.o,i inver'iti.

t ll,l l lil n ll, ffi "tt " :#,?:t:t -i:.ii': ii':" i$:i,1i: ":', 5?"f,: ","it

;rvr;rlitia fonomenutui ae-air#elemperaturi mai inalie de 425"c d"t""#i"i

,',,*,,',1;",11:ol: i3* j.rX.f"-sgy: renomenul de diruzie au o influen{df,.r.ir('lr,r.zoni Jl" ".,I#lifl,

rmbindrii sudate, datorita neomogenitdtii d.i_v'),;r *p(,ri r'"gii"-i"!olr"i"t!*;:l;,":" plasticitate

""a*a"Ei poi'pio-Avind in vedere situatia ardtat,i, tehnologia de sudare trebuie sdt1'sl).y.t(,.r sorie de reguli, cum ar fi:

,",.,,,,,1] l.""Jl.l,i;"Xlln"r""_1,*a mcraturui de bazd, regimur de sudarevir rr .i m i r r irie ;i;" ";#ili:i uy";i":,"""#:i' iJ #S:iE;it#n"fr,,is.t s| r'x,.(rrtc ilt straturi fililorme-

2) Deoarece zona de cccrr nuri sr'nsibili 1u 1;.r"uro^nt1!! dintre cele doud metale diferite este

lvrt;rrr. t,rirt{. tr{,r'oriic b..,.r.ol-olt punct.de vedere construcriv tretluie

rill.itr. r';rr.,.'11'f,;'..:; ',.,;;!,)"'; oe la o Srosime ja alta si torto n"."!uiuri-r,ur,, r.vrri,r

''f,,,.rrrt clo .r"rrar,lio"3l"lljlarea-tensjunilor.-ln special, tre_r,,,, ,i,,,',,. r,, ,.,,,i,i,rin" i,Lii,jiiii#.oi,iii",q:?3.';lij: :,ii#iil:"r:,j"#i;,lr,,.r'.j"r. (.rr rtr.rm.rrrr mi.. Aceste nepa_trr rn deri-.Si;r;;;;" apari(ia unortr.illr'i {ill.r' \,, l),,1 ,,\lilrdo in cusature sau in meta]rrl tle bazd.. :r) ll,.rist(,nr.r l,r rrrpel| a, cusiitur!.i nu t""uri"-la iL mai mica de_( rr l.zi(r{.rl;r nr(.rir;ului mri slab, p".ti"ip"ni ll"i-Uinji..l) l),,,,a rr,cr, lu sudaro;r

; ;, ;, ri,,i,,

"i.,' l l' ;'"; ;:#X1;;:" [:,X,,"","T":i,rff ' !: :'. f lX,.f,"i":i :"j :X.?:

,,,,. .,],,. l.:l imbinrtrile d:n 1t9]uri diferite, condiliile de sudare se re_rtr,,':.,,.irr J.t,.rrr.r.rrt, dut),i olelul ctr srrdabitirarc i,]"ijiii"ffjl.

. r,) ln r';rzrrl imbinirilor eterogene, tensiunile i;i;;;; ",,

pot fi com_jil,j,,:l;';:1,',1;j;;,i:',i:;ll",Ji.,"T:nr rermic^dr,;;i";;i;;;;,. rn-rimprrr in_r'i,.rilir,,r" ir,i,,,' ,i:,;...,.'bil" ':t"'spar' dar in timprr'l rircirii, datoriii pr',-e ( elol dori motale, apar tt,nsitrni 'noi,llrl

rlr.or,r.lrilc d0 (:(rlr,iDitialr'. lr gt,ncrrrl, lrirtilrn{,ntlrl tcrmic rrpli<:at tmbinll-rll{)r ct('rogcn(' urmirrciitc lnlirturirr('il zon0krr cu stru(iturii fragilir. Serrplir.ii, d0 obicci, tl'irtamcntul tcrmic in(lic{l pentru o{elulile mai grL'u,,rrrl;rbilc.

$6. CT) METODE TEHNOLOGICE SE UTILIZEAZAPIINTT'U A IMPIEDICA FORMAREA UNORPtrLICULE FRAGILE?

l'cntru a impiedica formarea unor zone fragile gi fenomenul dc,lrlrrzic, in afara utilizdrii unor materiale de adaos potrivite, se mai uti-lr,'irz:l 9i alte metode.

Metoda stratului tampon. Metoda constd in depunerea prin sudare,p' rrrrrchiile metalului de bazi, care are tendinta de cdlire a unui strat, I rrr ir{<'l care nu are aceaste tendinte (fig. XII.3).

(;rosimea stratului de placare (tampon) trebuie si fie cel putin,11:rlir cu lelimea zonei de influenla termici. Grosimea necesard se rea-lr.rr"irzir din cel pulin trei straturi de sudurd. Dupd prelrrcrare, grosimea',llrrtului de placare nu trebuje sd fie mai mici de 5-6 mm. ln cazulr.rrrliilii unor oteluri cdlibile, stratul de placare nu trebuie si fie mai sub-(llr'dc 9 mm. Pentru placare, metalul de bazi se preincilzeEte la tem-lr,,rirl.rrra prescrisi pentru respectivul ofel. Dupi placare, subansamblul..,'riupLlne tratamentului termic prescris pentru metalul de bazd. Trata-rrr, rrl.rrl termic urmereEte eliminarea tensiunilor interne $i a transfor-rrrrrrilol structurale care se produc in zona de influenle termicd in urma1 'l. r'irii. Stratul de placare se ajusteazd prin prelucreri mecanice la format, r,ilrr|ii indicate in proiect. Sudarea in rost se execut:r cu electrozi si-

^N1^NFig. XIl.3. Schema meto.lei cu strat tarnpon.

rrrilrrri crr cci utiliza{i pentru placare. Uneori, pentlu placare se utiliz('azl,l, r'llozi clr continut ridicat de nichel, in timp cc sudarea in rost se,.ir Irrtir crr electrozi cr,l continut mai scezut de nichel, deoarcce acc$tiaru rrn prc! de cost mai scizut. In timpul suddrii, zona incdlzitd la tom-l,"r'iltrrri la carc au loc transftrrmdli stnrctrrrale nu trcbuic sd fic miril,rlir (lccit li!1,imca stratuhri clc placarc. 1n acest fel se cvitd incirlzirca

1!)l-r

tD(.lillUl j rlr. lr.rz,r. (.viti rlt,r rir. pt.itl .it(.(.it!l <.irlir.r.ir qi fragilrzirrr,;r lrri.l'r'ir) ir(easrir mt'rrrrrir tr" srrtr;,r',' r,' i',r,iti,i:r,' ,r,"..riiric;l'pr.,,rrrci',rzirii 9i al;;1":il:,ilij,t,li:'T.ll.t:' $1,_!,,,,,'g,,i

,ii",-ui,,.'i'r";;;T "" urlizcazti pcrr-

,',i,' i,' i,,ri.,,gim-c';:,iil'.j;ij'i 'li,l"lr,'0,u,,." :;j'Jl".ll#?,X[;*llll;:,lii;;{'|il,j:"dinrre care unur

"r"sil ;Li,i" o""!i'.h,,, si tratat ter-Lrr schimbitoarclc de_ cdlduli, unul din elementele principale il(,,rr,titrri(, imbirrarea tevilor cu pr""l i"Uur"#. b,i#. iilp".urrra ,i ca_r;r(.1(.r.rl rgrcsiv, coroziv, al mediului_ Oin i" terio." ie.)iior se deosebeqterurr(tiunr'nlal dc mcdiul din exteriorul ts;ri"., '"ri" tiei,omanoaoit

c, t._vll., plircile tubulare $i corpul.,agregat"fui .l '.u""*""u"i din oteluri di_t(.r.rt(', (:or(,spunzeLoare condifiiloi.d-e lucru. Dj"t;;; tubulare ester.\,,,.uti,ri, (lin otol carbon. _iai levile Ji;;ii;;";iiJ, upu" p"obte_ertr,'osr lrit do grclc la imbinarea acestor ao"a,_"i"fu. p"i.rcipalele greuteti

- sc srrdcazi Onu, 1,,"::--"-,, diferen{A mare de grosime, ceea cc(lrr'(. I;l ill)ariti- unor tensiunr remanente imDorl;rnfo.

. , .... __11!1" dintre teava ti pta"a tr-[uta"i ""riiiiirr" o amorse de fisurilr un concentrator de tensiunr;

- condi{ii deosebite {u_.l9ml""a1yra in exploatare, ceea ce pro_r',';rci ;rpari!ia unor tensiuni rnterne suplimentare:

,lif,,riic. grcutali care apar in mod oliinrit"lu '.uorrca a doud merale

ln acest caz, pentru a ob,tine o.sudure de bund calitate, se reco_rrrirrrrl;r cr placa lubulari clin .o1el"

carbon- aa"* 'fr"".i" .c,, un str"L grosrlr,ti-B mm din otcl austenitic. In acest _oO

"u.atr.iti de imbinare a1('\il{)r' cu ptaca tubulari-r sc cxecute.intre d""; ;;j;;;';"'aceiaEi fel.Mctoda de incdrcare e rationata ;il;; ;;l ii ca.e pta"a tu_l)rliu.ii :lrc o glosime mare-..Daci g.osimea- pia"ii-J"t" 'rni"a, este mai

l:l'lt,.l,:]l,i ..,,n loctionarea

"t oin oier'uu"i"" uri'i_tri-r'r?" ererogene ur_lllr(t_s;r sc_ot(ncllo numai intrc placd Ei corpul ;;;;;;;;i;;Mr' r'rr. inrrorrrrcerii unor. piese i"i".-*iiuril ufi iiii tL u ri r ir"ura orn_r.r'rt.rrt srrrt;rr.ii srrbarrsambtrrtrri oin,or"f g";r'ir;;;ii';'fi;;![;:,"'",rii;,,rrtr;rrrsrrrrrtrtrrl rtin orcl care sc sudciia:;;";;j,j;,,J;niJ,,u 1rig. x]I.0;./\,1..1 r)r1,,,,(t,.' so rrrilizoazi Ia an sambtiirtt-e" i;;;;";;";;:.

"""e nu por fi1,r', irrr.,,tzit,. fi tr.;,tirto rcrmic.in_intreg.rmi. ;,,o"-J,i;!i'il;ie fi utilizat rirrr '.rrzrrl irr r.rrlc rr.ln dulle subansamble urmeazi sa fie,sudate pe $antier,rnr,. nr *, p,,t asirrrra cnnd,itii optime p;;6; il;;* i;nui olel grorr:.rrrt;rlrit l,','rsi'd acest nr.ocedeu, p" G"trli'"'"Li;;;'ff J" sudeze intrc' lr.rll,Ijr m,,t;r1,, ufr)r surlabjle, O"'"i"frli f"f.'Ncr.r'sitatca imbinArii trrburilor- din oleluri diferite apare foartc desi, '

('r)srr'r(.(i r aprratelor "",.,r"u.

inar.r"ii:;;;*;ii;; '; if.,,.i"r. o"n,.ujr , \r', rrtil imlrirrar.ca ctero.,end in conditiuni opf ime, iincorl, se sudeazd.., p;r.,rt rt'rrir fnramonte rto" reavri, "rl"-ii;"" 0r,r" ir"il*",r1.","r. Dupi su_,1,,r1' .i,. ,.\r.{ rtji rin corrtrol riquroi,al i,nrri"a.ri si p."i,i"rni"u,ti"_"rrntu,^ir.rlcl ior li , xlr.r.i,'r, pcntru indepdrtarea conccniral,,rjlor dc icnsillni.I','r" ir.rr r,.,1rr,.. urosimo. t",iio". "" p;"i"""r"i'iiij' '. doformarc a

I lI;

rrrrrllriiIrrl irr lt'gitttx'rr irrrllirrirrii ltr lrlit [t'l itttil. ittt'irstit tlt'fortnitlt', ittt'l,r|rrn.il ( rrr'pirtlrrrrtlcrt'ir, r'irrc sr, fotmcrtzir llr Iittlircinir, sir fic lrtlirtttt'atirpr rrr plclru rirrc mc<:lrnit ir (iig. XIL.1), tJltt'l'ior, fragmctttttl se irlttodll( ('

trtIr' (t'l(' dorrir {r'r'i tlin m0talc di[t'ritc, t'xcctttitttltt-sc r:usittrtrilt' ltttt'r'rrrr.lirlc rlc iuclaqi lcl. lIncot'i, in cazul srtditt'.ii ttttor !t:vi din ofcl attstctri-

ti{. xll.4. Mod de iml)inare arl,)Uir fragmente de tcavd, din mc-

tale dilerite.

Fig. XlL5. Schcrna r r r,,-toclei cu predcfortrtarc;r

tevilor.

tr( r'r tcvi din otel perlitic, intre cele doui levi sc introdtlce un fragmorrt,1,' t(.irvir (lin o1el austenitic cu conlinut ridicat cle nichcl. In rccst morl st'rrrrpir,rlicir ft'nomcnnl dc oboseald tcrmice, datorite faptului (:il o(olttl ittt:;-l,,rili( (u (onlinut ridicat de nichel are un coeficicnt dc diltrlitrt'itrtt'trr,,rli;rl intlc cele doui mctale care se asamblcazir. Tol prin itt cttsti-t tttt'-t, 'il,r :;r' impiedici gi fer-romenul de difttzie a carbonultti.

!)7. CUM SlJ REALIZEAZA TBINAREA UNOR OTtrLURICU COMPOZITIE CIIIMICA DIFERITADAR CU ACEEASI STRUCTURA METALOGRAFICA?

lirrrlarea o{elurilor perliticc, Pentru sudalea nrroI ofcJttIi ;r|r'IiLir',',,lrl,.r'il rlitrtc, se utilizeazA materiale de adaos rc(omaD(lirtc irr morl ollir,r

rrrl tx ntlLi suclarea otelultti mai slab aliat. ln tabelrtl XILl sint intlicirlr'rrr,rlr.r irrlclt' clc adaos recomandate pentnt sudarca Llnor asrtrcl)('iL itnl)irr,rrr lirllimul de sudare ;i temperatura de preincdlzire st. :rlr11 tlttpir, ,,rrrli{iilr. impr,rse cle otelul mai inalt alja1. irr cazul piusclor foiu'tt'Inirli,'rr :;r'oprrl reducerii temperaturii clc preincilzire, se recomandi 1;liicitlcirll,rrl(rrlrri r:arc formeazi rostr-ll piesei din o{el mai inalt aliat. ln caztrl',rrrlilii rrnrrr picse din olel carbon cu alte piese din olel Cr Mo, 1;r't'irr,.rlyilr,rr poirtc fi evitati clacir muchiile rostului Picsoi dirt o!r'l (lr Mo sc

l,l.r, lr.rrurr ctr clcctrozi EL42B, sau Srtperbaz.Irr cir:rrri unor diferelll,e mici dc alir,rc tcmpcrirtttla rlr. r.-xploa-

r,r,.;r ir)rl)inilrii poate fi apropiati dc cca:rclmisir pcrrLnr olclrrl tniri slirlr.rlr,rl I)r' (.x('mlllu, imblr'rarca rlintre nn o{cl carbon qi altul Cr'-Mo r Lr

rrr,rrirrrrrrn l0l0 Cr ti 0,504 Mo, poatc fi <.xploatati la tomlj('rirtu|ir rcc{)-rrr.rrrlrrlir 1x'rr1r'u olclrrl calbon, adicir 400-150"C. La ttccstr. t(.mp( r'atlrlr, r ;rl)irt\ rlifuzia carbonttlrri in zonlr rlc contact a olclrtlui Ct'--Mo ctt! rr.,llrrt:r,

t117

1tl r';rzrrl urrr.i rlif0rr'rrl0 mar.i-dt, irlicrr. ;i ltr primrrl rind clnd con-lirrrlrl l' cl(.m(.nt(, r.arc, frlrm.azd car.brrri ,1.t,,"nii,,,"i,n,,_,,nuf Oe at-trrzio ir carbonulul nrr Doaie fi evirat. D; ;;.;;.;;";r;)a, pentru astrclrlr. lmtrin?lri, rempcrrru;a a" n*piooi"." "_i" r,rni*ait'"",exemplu, pen-tlu r) tmbinarc dintre un otel carbon

"f1 "; ;i;;-C;_;;o_V, tempera_lurir nrirximii de exploatare se rcduce fa:OO_:Sd;b..--

u rrr,rr.r0 rro arlaos procoilee 9r rsgr'urr tehrorooreo D.nrru rmhrnn,r -r._ . Tabelul xILt

url tehrologleo pbnaru Imbln?lrl eto.ogoDs ile orelual

40rr 'l5l O(clori carbonE42BSuperbazEMoB

Fdrd reve-nirc saurevenire630-650.C

l4Crllo415xM(15FItu)12Mx(12MH)20x M"Il(20r rArI.)

15x1M .O(r5H1MlF)25x3Blt O(25 Fr3vrrF)\5r\'l(I 15M)

Sudare substrat de flux

Sudare manua-ld cu arc elcc-tric

Sudare substrat de IIux

s10S1oMn1Mo

ENIoCTIB

Sl2SiMoCrl

Revenl!ela670-700"c

. Sudarea otelurilor martensitice, feritice gi ferito_austenitice. pentru.l.lu.ile inalt ariate cu crom, aregerea -"t""i"r"ir" l"ldaos se face inrr4iir ft:l incit sd se evite forn,',,,r,,.,,,,

"",,st,* ;i"l;;i: ;;;,1?i;'"Xl?:"f""i':,Tl;"t:i"ti:i;,r:*;f";i:trrrl;11'q"' ('rm e cre exemplu cromul,. fenomenuJ d;'il;;;" a carbonuruir,, 7,,r,'r" do contact n. apare. ln t;berui xli: * r"ai"a' materialele de.rrt.r,s r','r.omandate pentru asemenea imbindri. p"ni"rr

-iiOr""u intre elerr rrrror ofeluli martensitice

,, r i i, I (., s c p, t " tii-i^ ii""'t-"*,i':"{Hr?'"'jfr l;tn? ;: rt

r"'(l_? Jjl?:*,,r'icrrlr.rIirr cclc dolri metale care particip6 ta fmbin.are.

-..

... .].l.1O,ll"t"r.a de preinc6lzi"" .u.ui"g" p"r,t",r- o!"tut cu cdlibilitaterr:r milrc, care are de obicei. un continui mai riaicat'Oe carOon. pentruir' r':;1. .1clrrri, tcmperatura de preincdlzire a"pi"o" "oi'"igiditatea con_: rlr( (i('i rii virriaz:r intre 200-rb0.c. n"pa

"ri"." ""'i-o.,rr" un trata_rr('nt. lcrmi(. dc rcvcnile la temperatura O" ioo_zl'0"d.'5)acd grosimealtir':;r'lor cirrc sc sudcazi este mal..mare ao llO -.n 'r."""

,i*ornonAa "u

im_Llr" r'ir s,i fi(. tratalir rermjc dupi r.,d;.;,; i;i',.;"i,1" 'ui,l,._"a,n"i.

l1)li

l,.r :irrrlrrrt,;r tttror olclttti nritltt'ttsitict' <'n 120/o C-'r ctt alto o1'cltlllft,rltl,r. r,ilu fi'r'ito-ltttstt'trilit t' itl:lll aliilt(! ctl crom t'sttl rccomattdaltl uti-llr.rr,i, ttr0r matt'rialc dc ;rdaos din clasa Iorito-allstcnitic6 l)cntrtt stt-.lrr,. .( rl('llc t('mperatura dt' prclncilzirc presclisir pcrrtnl stldarca ot('-

lrlr rlf ,r' nr;rrl(lnsitlce cu, 720/0 crom. Duptr sudare, imbinaroa tr('buic str-

prr,,ir rrrrrri lrirtamcnt termic de revenire la tcmperatura de 700-750"C.

'l'ult!:lI I XIl.2

I'rrx{!lr$ rto Btd{rc, trotnmcnle tcrtrrirc fl orl|lcrlolc ilc lldoos Fcnlru rrrdorl.|r lnr]lrtlirllor+lrrofi€Dc do otGlrrl ollato co (iromr nla €trrlllcor forltl(r' f,uu lerllo'ruslon I I k'o

Oleluri cu72Y" crom15X11MO

Sudare nra-nuali

7:t ol, Cr Illrvcrrilo Lr

700- Tlnro(;' ',

/lv ti Pil)I

r( ,l' fil10oC

/l\ I'lrri ltl

rlr il{lll'o

Oleluri an-ticorozivecu 12% Cr(12Crl3020Cr130)

Sudare nra-nDal5

Sudaremanuali

25/12N1,25/r\lttNb18/8/0

Ik!r'riro lr?o(l ?I'(1 t rr

ri(ir('flrl)i(l:'r

lnalt aliat

Ieritice8(Ti)Cr170etc,

25i 12 Nb25/2{) [In1\-L18/8/0

ll(jvonlrc |r701) 850lD funcllr (lcq,nlbhro lir (ll'o lrl rri

Itr'i( irc Grl)ldil

(15H11IIr.)15X12BNl0(15Hr2VMI:)

lnalt aliate cucrom ferito-austenitice

x21H5T(H21N5T)

l),,,rrrr,r'r, oleiurile martensitice crt 120 Cr Eti olelurile fcrito-attstt'nitict',rrr rr,r,ficion!i de dilatare cu valoare apropiat:I, tl'atamcntul terlnic apli-,,rt rlrrlri-r ojreralia d€. srrdare conducc Ei la clin.tinarea tensiurlilor ilrt('flrl'.1,,,'tr',r srtiarea accstor oleluri sc pot utiliza Si clectrozi aLtstcrritici ltt,',1,1 (ifz, tcmpcratLlra clc plt'incitlzitc poatc fi ledusi la l5O-200'(:l),rt(,riti-r difcrcntei mari intre coc{icicnl,ii de dilatare ai ofclurilor mar'-

tr.r|;itir, fi irustclliti(., in imbinarc voI r'xista t0tdelttrna tonsitttli tt'ln;t

Fe tice cucontinut ri-dicst de clorn

x25T(H25T)x17H2(H1?l

tnit f l.

I $!,

Surltrca o{clur.iklr nrstcrriticc, l)t,ntr.rr srrdat.r,a actstor1r'r'r'r malcrialclor (l(, a(laos tlrltrric :rvrrt ln vcdcrc cir.lr:rlct i rlt' lir compozi{:ia chimicl optimir pot ;rpitrca fisuri;rllll ii.

l,it imlriDlrrclr unor otelur.i aUstcniticc, r:rr comltLrzific chimici clif(,.;l.r, li.tl ln, nlll tlr. rliftrzio ,, ,."a,r,r,,,,1,,, nIl al).trc.

ofcluri, la alc.in cazul ull(Fla cald irr cu.

I'abelul XILtllrlrrhlu d$ ll,]:tos pelltru sudruca unor otclurl arlstenllico cu eompozlili c|limieo rulcrl]o

Mfcl d6

lrr lirlr|lrrl XlI.il se fac recomanddri pentru alegerea materialelorirrlrros 1)r,rrllrr srrclalca unor o!eluri austenitice cu !ompozi!ii chimice','t i lr'.l', ntIu r, .rln1{,i,,r\. r'}tri jrrdicioasd a probabilitifilor dc utjlizare a

' i r;ll, i,,t. Lt,. ir(t;r,\ .i, '.(

.(,mrDdi impiirlirca o!elrrrilor austCnitice dupi,lIclirrl srrrlalriIitirfii in cloLrii grupe:o1(.lllri itlstcniticc la carc continutul de crom

r r,riirl ( u .olfinutul dc nichel (Cr)Ni).rrlr.lrrr.i arrstcnitice la care contlnutul de nicl.rellrl (lr, ( r'ont (Ni)Cr).

. Irr,;rzrrl srrtlijr.ii unor o{elrrri ;rrr..t,.rriricc crr compozitic cltimicj (li_r.r..r,.,.rr' :{. rrrcrrlr.cltzli in grr.rpr ], srrrlrrrl .r. .xect,li cl; cloctrozi alts_ilr(i (u ('ontirlut dc fcritr'i. Alegcrca tipului d() nt,,"i"nJ. sc facc inr'!i" (l(' r'(),(lifiiic (lc ('\proaiLa.c a c.rrstirrcfici rii il .on(ritiiror dc tr.-)

este mai marc

depASeEte conti-

trrcd oiclurilo! csre se sudmzt

l{) tiMoNicrlT:,,\181t12 r'(r n8Nr2T)Xl?III3M2T(r r l7N13It2T)

x23Fr18(rr23N18)x25Fr13(H25N13)

18/9

1,,' t'i.r'll.rrl t,u,tcll) (;

l rrrr. trlll,-rrr lllr'llll i ,r|h,r ll,r

t'.r'rri(. I)ir(ii rirln)rllll (lr/Ni ('r,l(' irlJlol)iilt rlc l' ;x'ttlltt ('\'ililll'ill.r rirrlitt ittir, ttllrlt' itttrcsIttttl ( tl lll( lilltll ck' ltltzit cslt' n)ili l)ll1('l

It,rtltniul(li irtilizirrt'ir llllor ('l('(ilt()zi ('ll (!)ll{inut miti mir|t' rL'

Trr lirzrtl rtttlilii utrt-,r ttlclttri austclliti(:(' ( tl

lrrtt,r, r';rt1' :r' itttatlrt'azit ill grlll)a;t 2 a, stttlut;t|||r'.L rrrI|, i fi-r lir It'rilii, dar alia!i sttlllimctttar cu

l,,r rr,rr r'.r fisLtlilor la cald.

l r

lll

l'r'rrlrrr imbinitrilc unor otcltrri austenitice diferitc, al('gcrea lrata-rrlrrlrri tolmic sc facc in funclic tlc tipr'rl construc!ici tlc miircilc oJt'-

,1,,' ,,i ,f,' corrtliliilc dc cxploatarc' Dac6 imbirrarca nu cstc supusir

,irl,t,,ut,,r., la tcmperaturi ii.li"ut.', dc rcgul6, t.util':'lt tl .91T.'.".]]l';; ; l,i; r',;;,r,1. Dacir condi{iile de cxeculie sau de cxploatare implrn cli

rrrr,llr.ir l('nsittl]ilor interne este suficient Lln tratament termic dc sta-

i,,ir..,,,.,. t,, ti00_850.c. pentru ansamblurile cxploatate la tempelaturi

rr,ll'irl,,, t|cbrtie prefcrat un tratament termic de austenitizaro (cillirc)

t,r I r{)r) I 150'c.

OIt. CUM SE REALIZEAZA IMBINABEA UNOR OTELUTII

CU STRUCTURI METALOGRAFICE DIFERITE?

Surlarea o{elurilor perlitice cu oteluri martensiticc' cu 120^ Cr' Im-

l,r||.l|t.il (lintre un otel martensitic cu L2olo Cr qi nn otel perlitic cu con-

lrrut r( dus de carbon poate fi suclatl cu clcctrozi perlitic:i'

Trr zona dc contact cu otelul martensitic, r'a avca un conlinut dc

', ,'.rf 'c,'.

A""rt "1iu;

are, dup6 operalia de tratamcnt termic' Propricti'r1irrr, , rrrrit c dcstul de inalte.

l\'rttrr.r a impiedica {enomenul clc clifuzic a carbonului' mctaltrl dc-

l,r1., trr.llrric si fie aliat suplimentar cu clcmente pl-lternic carbutant('

l, '. V, M;, lu;. oo "*"-ptu, p"nt".t stldarea unrri olcl carbon cu un o1('l

,,,,,rtr.,isitic cu 120 Cr se rec;mande rrtilizarea clectrozilor MoCrlB satt

i ;i,;it;i;;";;hd "u .,-ptutuu rostului se se faca cu electrozi supffbaz'

rr,,i,,", 1ria"are, elementul se trateaze termic la temperatura de 700-750'C

i,,r'ii-i,r t""-i" aplicat la sudare sc alegc dupi recomanderile cxistcntc

1 u r rl lu olclul inalt aliat cu crom.

l)acl se sudeaze oteluri perlitice cu conlinut scizut dc clcmente-

, ,, r,,r.,,,it", t"-peratura de expioatarc ttcbuic redr'rsi la minimum pcntrll

, ,,"i,l"ii"l r""i-""tr dc difuzic a carbonttlui' Daci imbinarc;r urmt'azir

.r li 0xploatatd la temperaturi mai inalte dccit cele indicatc in tabc-

l,rl XII.1, se recomandi introducerea intre celc douS picse care sc asam-

t,lr.;rzr-r a ut]ui elcment intcrmediar dintr-un otel periitic mai stabil, adi('it

compozifie clr ilnir:ir cli-sc ('xccLltii ctt clectrtlzi

clcmcntc <:alt' imPicdicit

,1,, ,i,,,,ii',.i mai riclicat dc ck'mc'ntc. carburante. D", "-:-:1"i.:.::. .l{t*:ri),,"_.:t,,i"-pr""l.ii -

"u""uriu". I)rimul strat dc placare sc ox('crrt[ crr

20I

l\rbt:htl X ILallntorhln tlo |ldno{ lr0ntlr {urltmll lmblndrllor rlnKr0olto dlnt16 oloturl porllllco,l olohtrl

Mor.i olelutllot csr6 .o .udo.,.[

OlelIri carbon

ldctod. d.

Ret'€nire la650 - 6800C

Revenire Ia680-700.c

Revenire la700 -720"c

Revenire la700 -740"c

Manuelll6ub flux

EMoCrlBSl2SiMoC!l

ll)l) 4l,ll Ol(rrrrl slinte cu Cril Mo

l,l(lrl\,1o4I f,Xnl(lLI IM)t ztlr \( t2M I l):nr \ l\l(:ll)l lM)

{){) l,!i)

Manualtr

Manuald

Manuale

l\Innualal 25/12 Nb18t8t6

Olrluri ullctc cu CrMo$lv

l2xlM()(12tnMI.)I2,\1N I 0(12II1tll1U)

Olohrrl uliatc cu(;riUo ti V

XlNt( I I.'rM)\ t i\t ( )(r I5't\tF)

Firi reve-nire saucu reveni-re la700 - 750.ccu rtrcirerapid5

r! lrr)zi VMo(lr.sB, al doilea cu electrozi VMoCrlB, iar urm5toarele cur,r'll'zi Mr,('rlR. Alcgcrea regimu.lui termic de sudare 5i de tratamcntlrrr, il l.r{(. r.r 'spcct in d u_se indicatiile existente pentru olelul inaltirtl ctt crom.

-_Surl:rrca olclurilor perlitice cu oleluri feritice sau ferito-austeniticel7-2llr/o cr. In aceste cazuri, se utilizeazd erectrozi ferito-austenitici,r(' irfiigrtri-r o re'zistenfe corespunzetoare la fisurare chiar gi in cazului irrn{.s[cc mtri mare cu otelul perlitic.

Sr' pot rrtiliza Si electrozi austenitici, dar trebuie avute in vedere()nr 4 {('rr itirtca structurii imbin6rii.

Surlirrr';r otelurilor pcrlitice cu oteluri austenitice. Rezultate bune selin < r r mirtc'riale de adaos de tipul 2ill2 sau lB18/6. In tabelul XII.5

Olelurl lnaltallate cu Cr

8(Ti)Cr1?0

Oteluri cu12Y" Cr(12Cr13020Cr130)

Oleluri aliatecv l2yo Cr

(12Cr130;20Cr130)

EVMoCTIB

EVMoCTIB

'labtltrl XIL"

Drtt,rl lc d6 rdnor po'ltru r|ldor.o olohrltor lrcrllllco ctr olelurl rslcn!alco Itor tclllo.olhilrnll i c

Mrr6 ol.luuor qrc l. .udcnzl

:r5t)

.100

520

35{)

Olclu carbon Oteluri susteniticeCr/Ni > 1

(1oTiNiCr180;12NiCrl80;10TilUoNiCr175;15SiNift25o)

S durlrnanueU

2!'lt2251525/20 MnIalcctrozi t8/8/6 (rrconiinut r';ilicat,de tipul Ni'()'1.'c*Oleluri aliate ou

CrMo(14CrM04)

Oiel d aliate cuCr-Mo-V

12X1MO(12H1MF)12XlM1 A(12H1M1F)

Ofelu le iadicate lngrupele do mai sus

Oieluri austeniticeCr

- <1r.\i

Sudurdmanuald

Elcctrozi cu con-linut ddicat denichel de tipulNi-Cr-Fe*

Oleluri carbon Ferito-austenltice Sudurtrmsmrell

2515

. se pr€f€ra penbu tempelaturi mai Inalte de 400"C,

,. fac rccomandari pentru alegerea,r,,rx iir{ia otelurilor car€ participe larL.cxploatare,

adaos, in func{ic defunclie de condiliilc

materialelorimbinare qi

dein

xilt

slJoARtA 0lrttjRtt0R PtAcATt

91r. lN CI,l SITUATII SE RECOMANDA UTILIZAREAOTI'LUAILOR PLACATE?

, , 1,',m,,,1 ,,bi$nuit, olelurile placate sint formate dintr_un suport din'lr-r ( jur,,,rr, pc' suprafata cdruia a -fost aplicat un strat de metal cu pro_rIl0ti'rfi d-c:osebitc, numit strat de placare.-. ()tolurilc placate sint folosite cu precddere in industria chimicl;i 1rr,I |olic'ri, la construclia recipicntelor.

I0{). CUM SE FACE PREGATIREA ROSTULUI,'I ASAMBLAREA PENTRU SUDAEE?

I)ebltarca. pentru tdierea tablelor placate se folosesc mai multerotorlt, ;i anume; debitarea cu foarfecele, taierea cu ox-ilen Fi pulberirt lirlir.,'5i tiricrca cu jct de plasmd.

'l'irir.rr.a cu foarfecelc nu ridicd probleme deosebite. Tabla trebuie siir. ir;r,z.rrtii crr mctalul de placare in ^sus, conforri"iis. Xfjif . Daci tabla' irliirzii ir)co('(t, sc poate clesprinde metalul de ;i;";;-1" metalul derrzi (f i11.. .\III.2). Dacir tabla e;te agezate "";;-, ;;;;; Jare ar trebuir irpirr.i lir mt'tirlrrl dc placare este menlinute a6 _"tri"f 'de baze-

I

[,] ,,, *o_gl/!%?iNolel ohal

Fig. XIII.3. Modut deaiezaac a tablei' pla-catc cu olel inoxida-bil, pcntm tiicrca .u

o \ iA1'n.

'l'iriorou cu oxlgon' In fig. XlU.:J sc indicir s('holnir del)ilirrii (:tl oxigen''l'i,l(l('illlll.r mctalrtl tlc l)la{rarc sc aqaztr In Partcit opusi arzitorultli' Orrrrlfc influcn{f, asupra calitrilii teictulii o cx('rcitit imbinarcil omogc'ntr

,r rr('lirllrlui do placirc cu mctalul de bazit. Daci accasti imbinare (adc-rr,rri.r) t'stc pcrfiL:tit. fluxul clt' cirlduri de la mctalul dc bazi la metalul,l, 1ilrr, ur,' .'ite contirtrru si tai( rca va fi dc buni cillitatc'

'l'iricrca cu oxigcn qi pulberi metalicc. Metoda se ulilizcazi' in spc-, r,rl, r:ind tabla estc placati pe ambcle fe!e, sau cind rnetalul de placarc

',.lr, lll'os.

1rIoicctirii rostului sint urmetoarele:

- pregitirea rostului i:entru olelul slport se rcalizeazi identic cur,,,trrlilc-deJcrise la executia imbinirilor din oleluri neplacate;

- pregatirea rostului pentru stratul de, placare. se realizeazi dupd, r'itcriul ied"ucerii la minimum a metalului depus plin sudare, dar cate',, ,,,,igure, in acelaEi timp, o limitare stricte intre cele doua metale di-l, r'itt.. in iensul realizerii- unor dilulii minime (fig. XIII'4, o, b, c);'- in cazul imbinirilor unilaterale, rostul trebuie se asigr-lre pri-lrrllli strat de suduri a metalului de placare o penctralie corespunzi-r,,irlr. la rddicilti, fdri afectarea metalului suport (fig. XIII 5)'

rffiL_J \--l--.1r_orj)

01

ffifrflffi

'l'iierca cu jet de plasmi. Se utilizeazd atunci cind nu sc

I. ri(.r'r'ir cu oxigen.I'rcgdtirea muchiilor in vederea sudirii. Criteriile carc

0j.d

MwwswWTb.4b,4

MwMwfig. XIIL4. Pregetirea rostului la lmbindri cu acccs

bilateral:d - pcntru grosiml s<zu prcgalirea injrlalA a mar-ahllo;: d, --sudarca olclulul supor!: dr - crartulr,a rAdlclnll:ii. - coirptetarea la iidll{:ini; l) rrcntru n-'< 20 nrm cu opicgitirc cirre ustAuri o (!llultr! nrirrirrrll; {r - Dctrlru s > 20 nrrl;

l, 2, rl - ordinrir dc deDun.ro I st.rllrrrlk)rl I 4 5 Drm.

o402

poatc aplica

stau la baza

l'jll.,\lll.1.n,(./itr(.it|r',.11 ;r tll)l(:lor.I'lr(,:t[(. IX'ntrUlir r r'{.r (.u f(}ilr-

f(\'('.

Fig. xIrI.2.Afczarea gre-titS a tat)Ielorplacate pcntruliricret cu foar-

fccc,

20t't

Din lig. XIIL4 qi fig. XIlI.l-r rozultil iii ()r(linca d(, $udar(,.Moclul dc imbjnart, a crrsilturilor- dc. c<.rlf estt: i,.,ai"ut i,, Iig. XIII.0,rrr modul dc'imbinare a difcritelor elementJ "".,r" p" O*q,i recipien_,llrrr cstc indicar tn fis. XIrr.7.. tn

"".iuniulu ;;;;#;"ln fig. XIrI.Z, orl . rrrs1p1,,1"."o stratului dc placarc "" ""oir;u;;-;;i.,' in"r""u."

"u .r-.L{-r \Jr-lr41k\\\-a rsi4,ltNKAIAS)\''-, ..r<ftQ>)K<A.A)

tt \I t

Fig. XIII.S. pregdtirea rostului pentru lm_bindri sudate unilaterai:l, 2 - orallnea de suatare; L :4_s mm.

ffiffiffitr'iC. XIIL6. Variante ale lmbindrilor 6upra_

puse:

mru'r#lr*f*fltmilm$];r':itr'-ri

,K,K;2 o '26 ? c d

tr.lg. XIII:7. Varlante de lmbiniiri pentru fixa_, rea diferitelor subansamble pe recipienli:I - mel'at depus p.ln suctare, echivalen! oletujuj suport:z - metal depus prln sudare. e*,,unr.nL o,crur,i oin iiiiltur de ptacarc.

11. lr v;rrinntnle din fig. XIII.Z, b,rr.;rlrz('irzi1 (.u ajutorul apcrdicului('llt'o.

d, -completarea stratului de placarcp din metal echivalent stratului dc

. I'r_r'gi-r I irr.a qi asamblarea, prelucr-area- muchiilor poate fi realizatd pr.itrIr.r'r'irli mrr:anice, prin tiiere cu foarfece ii -p.l,i'a"Uri"*

cu oxigen.icl rk. plasmi.

2t)7

()pt'raJlllc lcgat('dc asamblare se ('xocutl pc partcil olelttlui carbon,lrlolr.jitrrlu-sc stratul de placitro dc lovituri qi sudtrl provizorii pentrurr.,. r rnlllarc.

lrr funcfie de partca pe care se execute sudurile provizorii de p|in-rlr,r'r', tlc obicei pc partea otclului nealiat, sc utilizeaz6 electrozii prescrigl1'r'rrl lrr respectivul o{el.

l,llcmentele ajutltoare pentru asamblare se sudeaza numai pe par-lr.;r o{clttlui carbon.

lnainte de sudare, suprafefele adiacente rosttllui, pe o lAtimc de, lr r.;r 20 mm, se vor curdJa pin6 la luciul metalic.

IOI. CE PROBLEME SPECIALE APA-R LA SUDAREAOTELURILOE PLACATE?

l,a stabilirea tehnoLogiei de sudare trebuie avut in vedere urmitoriiLr( t( )t'i:

- numai imbinarea otelului suport intrd in calculrtl de rczistcnfi

- imbinarea o{elului de placare trebuic sd asigurc o ctaniicitat{'t,r'r[('(iti preclrm $i proprietdti mecanice identice ctt ale oielului placat.

Sudarea componentelor se face conform STAS 10595-76.Iirecutarea imbinirilor in V fdrd completare la rddicinl' Se utilizeazd

rllrniri atunci cind accesul pe partea otelului placat nu este posibil.I-a aceste imbiniri primul strat de sudura are un rol hotdritor pen-

tlu cllitatea imbinirii. Acest strat de suduri trebuie sd asigure o bunil!'r)('tratie $i leg6tur6 intre cele doui elemente, depunerea constind din-ll rrn metal identic cu stratul de placare. O asemenea lmbinare sc pr)ater,,rrliza prin sudare cu arc, cu electrod nefuzibil, in mediu protcctor de,rr11on. Metalul depus nu trebuie sd vini in contact direct cu ofcltrl citr-l,,,rr. ln continuare se depun straturile intermediare, folosindu-se ttnrrrrrl<:rial, cum ar fi 18 Cr 8 Ni 6 Mn sau 25 Cr 12 Ni. Dupd depuncrca;r|r':rtrri strat, cu grosimea de 2-3 mm, se trece la sudarea oteltrluicr rrllon.

li\('cutarea imbinirilor in V cu completare la rddicini. In cazul su-,liirii unor imbinari la care otelul de placare nu ridicd problemc deose-l,it{', din punctul de vedere al comporterii la sudare, se tttilizeazit modul1,, t)r'('liirtire indicat in fig. XIII. 4 a. Olelurile care nu ridici problcme

,li r,:;r'lrite sint de tipul 1Bl8 CrlNi, 25112 CrlNi, 1BlB/3 CrlNi/Mo Si 251213t'r'/Ni/Mo. Nr.r ridici probleme nici olelurile feritice de tipul Iilol6 Cr,,l;rli sc foloseqte material dc adaos austenitic.

l)upe sudarea cordonului ,re bazi al otelului carbon, dttp,i rcgttlilc'rrrroscute, se indep6rteaze ridacina. Se are in vederc ca indcpi-lrlitrcarrrliicinii sd fie realizatl qi in materialul de bazd, la o aclincjmc tleI l, ir mm.

Completarea rddircinii sc realizeazit c clectrod artstenitic, dirt mini-rrlll] (l()llir str!rtttri-

Irr cirzrrl rtrlrr. grositni Itt;rift sc r.xcctttc rrtrmiri r.rt r.lt,ctroziirt'lx)n.

r\tul dep/ocotc

rni( i (lc (; mm, cste ral,ion .l ca sudareanrstcnitici, inclusiv lmbinarca din o{el

In rnzul ln carc of,clrrl de placarc prezintd dificultiti la sudare, ser.r.ornirn<lh (:a_ stratul dc placarc s{ fie decupat ca in fig. XIII.4,b; inr r,1rr rl linritirrii dih.rdrii.

Itr.,r'(.ullr(!.r imbinirilor in X. OJelul suport se sudeazl in mod obiFuil, t'vilindu-se afectarea suprafelelor metalului de pticare. Stratul de,0,,9876 placare este_ decupat pe ambele pirli pe

o portiune de 4-5 mm. Ordin€tin aaiese execu,ti sudarea stratului de placarecsle indicate in fig. XIII.4, c. Sudura deplacare se executa din doua straturi cuelcctrozi subfiri (2,5; 3,25), (fig. XIII.S).:iudrlra ot,elului de placare se executEdr rpa polizarca la luc jul metalic a de_ptrnerii din olel carbon. Sudarea ote_lului de placare se execute cu straturi

01c/sa/zorl

I. Xlll.ll. {)trli clr rl| rlopun(.lc crlrr'll0l rl,. sllrlrIl;t ln.Iltr.rr plilrr .clrl (' llrrl,inilft. ftl ,\-

. nxccurarca prin sudare " .r.H€Hili;JtliTffit;se si de cort. In modiio:ll]]],,...1:,.

tililiri soticirarc, srratul de pr""i""'tr"t.iie .i fie'indep6r_r, lx'rrt.lr il rcilllzil o imbinarc corespunzdtoare pentru olelul suport, evi_rtl lrrrlrirrirrcit 0tcrogcni.

. Alurrcl llrrrl s(, urmirrcste o simpli imbinarc de etangare, poate firrr.llll rrrrlrrrr,ir firrir lnclcpirrtarca stratului de placare, cu condilia calslrr sir st'srrrk,zc lrine (xl olclul suport.

. .l,rr lmblnirrilc de col|, practicate, in special, la fixarea racordurilorllpir.lrtckrr., slnt posiltile urmdtoarele variante:

-- lrliuurca prin sudare a unor suprafete delimitate (v. fig..7 , u);

-_ -.lplir:arca unor pl6ci din otel aliat, fixate prin sudar€ (v. fig.Il.7, It).

Lr t.rrzrrl rrplir.irrii unor plici din otel aliat se recomandi printre alterlloirlt. iii trrntrolr pneumatic aI imbinirii sudate. prmiunea se aplicA.r r;tntl.ul dc ltlacarc.

Akrgcrca mltcrialului de adaos. Alegerea materialului de adaos set.!,irrtnrl scama dc urmdtorii factori:

- cirlitirtca materialelor (suport $i material de placare);* rezistcn{a la coroziune;- - rrcccsitatea tratamcntului t€rmic.Irr crrzrrl ln care o{eltrl de placare este austenitic se recomandi rea_

rroir llnui strat tampon intre ultimul strat din otel carbon li stratul,

r)t(.| irustcnitic, S.trirtul tampon sc realizeazd cu electrozi care depunI ( u 0 mrrr(' stabilitatc a austenitei ti cu circa 50 ferite pcntru evita_fisttrikrr'.

,

ii,ini:ir,*llil'*i*,;,*+ilIi:*ltil**''**itil*:l*l,,,rrt ZrlZri Cr-Ni'

,,:,,-l{[il.|t-l,-*tH[rd;i:,l;.""t]wilf *5**;"""'1,",,,t,;;;,,'r l:'i:,lTll''r:',.""t;:li,ti?:*:.'i,lioi"I.""' cterosenc'

,lrficili. tlin motivele araraLc

t.t - l rtrni(:r su(lnrll

XIV

slJDARrA 0lttljRtt0R TURilATE

II)?. (]IIM SI] CLASIFICA OTELURILE TURNATE?

l'r'irrc'ipalclc. oleluri elaborate in qara noastrd sint standardizateIr.l:

- ot(.l carbon turnat in piese (STAS 600-74);o{el aliat pentru constructii de maqini, turnat in piese (STAS

i:i.7tir,.. . .. . l,_t9l_:lliat relractar 9i rezistent Ia agenti chimici, tumat in piesel'AS 1ilt55-7ti)

I03. cATiE SINT CATEGORIILD PRINCIPALE DE DEFECTE(JAI'F] I'OT APARE IN PIESELE TURNATE DIN OTEL?

l'r'in (lcfcct al piesei turnate se inlelege orice abatere de ta for,rnd,rcrrsirr.rrc, r.nasi, aspect exterior. maorostructure sau proprieteli moca_r, i;r r,lrimit.e prescrise prin standarde sau alte norme: Defectele piese_lrrnirrc sint clasificate in STAS 782-29.l)ir l)rn(,tul rle vedere al posibilitdtilor de remaniere, defectele se)l Il ill ll1'i r.trl.cgorii:

'1r.ft'r.rc irrlmisibile f:ird remaniere;'l,.li'(.tc ;r{lmisil)ile cu remaninre;r lcft'<.tc neadmisibile (rebuturi).

,Surlirlca dclectelor de turnare ridicd o serielclr. r'irli<:ate de sudarea laminatelor.

( )1r'lrr|ile turnate au o comportare mai slab6r'(' lr . tllr)tive :

irrr, irr genelal, un conlinut mai ridicat de carbon si de elemente,rlrr,tr';

irr () sltLtctrtrii metalograficd mai grosolandinr('tirllll ('stc' nrai pulin compact ii poate prezent:l inchlziuni

irl, i!r Ji('ncr:rl. grosimi mari,:rcest factor ficind 5i mai dificiltir'rliir ( I(. slr(l;rr'c.

de probleme diferite

la sudare din urmi-

Irr placl,icrr t.L\ntilni(,rii sc pot lnl,ilni trrmirtoar.cle situaIii;- defecl,cle au .[ost dalectal,c inainte de pt'eluc"rarerr piesci, silllilupil pre-luc"rarca br.utit Si se poate aplica tchrrol;gia optimit'dc srirlirr.e,

1 r lcirrcir lzirea Si tt'atarnentul 1€rmic prescr..ise;

- delectele au fost detectat€ dupi prc,lucrarea piesei $i ea nu maiJroirte fi preincilzite $i tratati termic;

- defectele nu influenfeaze rezistenta piesei $i remanierea ar€ nu-rrriri scopul de infrumusefare.

Pentru .tiecare caz in parte,l) rr ie tratati diferit.

problema remanicrii pl in {lr(larc trc-

II

Natura defectelor care pot fi rcmaniate. In principiu, toatc rlt,lrttclt(lc tur_nar€ pot fi remaniate. In majoritatea cazurilor'se pune problemar l;rci din punct de vederd economic remanierea merite a fi efeclLrati-r.

Se_ acoeptd remanierea defeotelor bine conturate, astfel incit prinopera[iile de pregitire sd iie posibilA indepertarca completd a metaluluitlcfect. Dacd conJiguratia gi modul de distributie a defictelor sint clareti daoe prin operatia de pregatire ele pot fi urmdrite pine la capat $i in-(l('piirtate complet, remanierea, chiar a unor defecte de propo4ii mari,r':te posibild.

. Este important si se clrnoascd originea d,efectelor, cleoarece acestlr.rc'ru poate contribui la alxecierea justia importanlei ior 9i a posibili-liililor de remaniere.

Delimitarea defectelor. Verificalea calitdJii pieselor turnate se fa(,olizual,. crr lichid penetrant, fenoflux, uJtrasonic - gi cu raze penetlante.(lontrolul se farc€ dupa ce piesa a fos,t cuxdtata de crusta de turnare ii(undeml provenit de la tratamentul termic.

Locurile defecte vor fi rnarcate vizibil cu vopsea.- Dacd defectele apar in timpul prelucrdl.ilor m"";rnir c. remrrnicreu

se face inainte de operal.ia de Iinisarc.Deoarece dupi turnare, piesele au tensiuni remanente m;tri. rcma_

rrieri-le se fac numai dupe efec"tuarea tratamlentuhri termic de (leten_jir()nare.

IO4, CUM SE FACE PRECATIREA ZONELOR CU DEFECTEIN VEDEREA BEMANIERII PIIIN SUDARE?

Pentru realizarea unei remanieri de bund calitate, o importantiirnare o are modul in care se face pregatirea pieselor pentru suclare. Tli_lruic acordati o importante deosebiti- modul,ri i,,

"".'e se elimill mct:L_lul cu defect. P,r'in aceasti operalie se urmdreste indepdftaroir complctar

ir materiaLului cu defecte, avindu-se griji ca volumul 'de metal clislo<rrrrl!r1 f ie cit mai mic. Aceaste grija nu tribuie sd cletermine acordarcir Ullo.|oncesii in ceea ce priveste urmerirea qi indepdrtarea totaki a (lcfcctui i.

.Scobirea metalului tlefest se poate fac; prin d;iltuire crr ciot,irnrrll)nc'umatic, prin prelucrdri mecanice, prin suflarc crr oxigen, silLl prir)( r'iritruirc e le c t|o pn e urm a ticIl.

I ti

NFig. XIV.1. Forma cavitetilor rezultate dupi ln-

depertarea defectelor.

Suf/uri tudt",;

d forno coresPunzd/aare

dh6t--t.t o-6.. Mol rio/ indepdr/ol"""-. -i-1.- /

I'i{. XlV.1. M(xlfll (l(.plt'ljiitiro illitt(.(lin tLrrnilrc.

2l:t

ln cirzrrl fisrtrikrr', ntt se recomondir suflarca ctl oxigen sau clili!,tl-ir(,ir clc('tropntuma tici1. Dal,orital fttcillzilii, fisurile s-ar putea cxtirl(le.l)ir(!ir totusi, se utilizeazd ac€ste pnocedee, fisura trebuie limitatir prin(.\c\cuta|ea a doue giruri la extremititile ei.

l'crctii cavit6trii rezultate dupi indepdr-lrrrca metalului defect trebuie si fie nctczi{i,Iirlir muchii ascutite (fig. XIV.I, a, b, c).

Modul de prcgitire a defectelor este in-<licat in fig. XIV.2.

1n rrrma sufl6rii cu oxigon, sau a crai-luirii electropneumatice, peretii cavitAlii trc-lrrio polizali pini la luciu metalic. Indepen-rlcnt de modul prin care s-a indepertat me-lirlul defect, muchiile adiacente, pe o dis-lrrn(ir de circa 20 mrn, se vor poliza pind laI L rciu metalic (fig. XIV.3).

Fig. XlV.3. Schema moduluide cur:ltire a piesei ln vedc-rea operaiiei de remaniere

prln sudare.

IO5. CARE SINT CRITERIILE DE ALEGERE A MATERIALELORDE ADAOS?

Primul oriteriu de alegere este in functie de marca ofelului din( irrc este turnatA piesa li destinalia acesteia ln exploatare.

In majoritatea cazurilor, sudurile pentru rern-anierea pieselor tur-rriLte pot fi consideraie ca imbinAri eterogene. Olelurile tu,rnate a'u, inllcneral, un contrinut ridicat de carbon qi diverse elemente de aliere.l,)lectrozii utilizali pentru remanieri au un conlinut rnult mai scAzut decirrbon, iar varietatea elernentel.or de aliere este mult mai rnare la ole-lrrlile turnate qi nu se regdsesc in cali,tdfile de electrozi fabricali in modlrrrcnt. Proprieti{ile mecanice ale metalului depus de electrozii din fa-lr|icalia curenti, nu acoperd proprieGlile garantate pentru toate ganarlc oteluri turnate, standardizate. La alegerea materialului de adaos tre-I)uie avut in vedere Si tratamentul terrni,c care u!'meaze dupi sudare.

Avind in ved'e,re rigidlitatea pieselo,r care se sudeaze, ptecum riilr'nclin{a mare de fis'urare pe care o au rnajoritatea otelurilor turnate,lrneori se al€g electrozi care depun un metal cu rezistenta Ia rupere mairricir decit a me,talului de baz5, dar cu o plasticitate mai mare. De altfel,(latorite amestecului care se produce in baia de sudure cu metalul deblzir, proprieti{ile cusdturii vor fi diferite de proprictdlile indicatc inl)rospect pentru metalul depus pur.

Mai trebuie avut in vedel€ 9i difuzia carbonului care are loc lalcmperatu'i ridicate. Acest fenomen este mai evident in cazul r-rnei di-li'r'en{e mari de aliere, ca'ea ce este caracteristic rLrmanierilor pieselorIrlrnate. Pentru a impiedi.a aeest lucfu, metalul clepus trebui'e sit f icrrliat srrplimentar cu elemente puternic carburante (Cr, V, Mo, Nb).

I'entru remanier€a pieselor turnate se indicd utilizarca elc'ctrozilollrirzici, carc asigu!':l un metal dcpus cu tcntlinlii mili micii de fisltt'itre qi

Ir r plirsticitrte crcscuti.

rlc.omeltlrzrl ll.Dtt E alagllar.Larrotilo,a lD f?dcFa suilirll olaluriloa turDalc

D6rtd ot.tritor .{qr!6 .L(+oau}ui iD fe4j. de tot"-."tut t-iG;; "}. ,"d,..-

oT40OTJS

a

---,.....-r E51.5.B.110.2.0.H, Kbt\s 345:63 E;{118

Idem

1 EY50.?.S1.tln1.Ni.B.110.2.0.H5

r EY5O.?.S1.Irn1.\i.B.110.2.0.H5

r Eybo.?.s1.trIn1,Ni.B.110.2.0.H5

600-74 r E to.B,2.o.H, EKbMo263 Ezo18-Al

E51.5.8.110.2.0.HKbIXS/435/26E7018

oT50 Idem Idem

oT55 Idem I E18,8.Mn6.8.130.2.0r 3o?-i5r Eb1.4.B.18o.4.01 EYbo,5,s1.Ltn1.Nt.B.11o.2.o.

H.5.

r EY5o.z.s1.Mn1Ni.8.110.2.0.H5

r Eb1.4.8.180.4.0r EY50.7.S1.Mn1.\-i.8,110.2.0.IJ5

oT60 Idcm Idem

T20Mn14

T35nln14

T40,\I"11

1773-16 I EMo.B,2.o.HI EKbMo26i E?018-Al

ldem

ldem

r E18.8.Mn6.B,190.2.0t 30?-15t EY5o.z.s1.Mn1.Ni.B.11o.2.o_

H5

Idem Idem

IdemT30SiMn12

T40MnNiO7

Idem Idem

Idem Idcm Idem

fai.lul -\11_.1 r.coutrDuarel

ar

T3.{lloCrOg

T3ilIoCrl\-iO8

T26YSiMnl4

T20Ti1ln12

fr:C.lS0

Idem

Idenl

Idem

Idem

6855.?8

ldem

' Elss-t{"6.8,13().rn' EKb22.l2.2o3 E 3o?-1s3 E ilog-1s

I E1Cr.Nto.B.2.0.H I, EKbcrMol26 ] -3 E8{lt8-R2 It_Idem I *

I Er G.Nro.v.B.2.o. H | -' F-lC"-NI..R"'r-,, tt

-, --I EKbcrMol26 I -I FRora-R2 I

I3 E410_ts l - --- _''---.T20Cr130 Idcm

T.l0SiCr1:ll) Idem

T15.\.-iCr180 Idem 1E19.9.8.2.0

Tl2Tillo^\iCr175 Idem EKb19.12.3.t\-b.20E 318-15

T1i\loNiCr180 ldem Idom

T35\iCr260 ldenl E25.20.8.2.uEKb.25.20.20E:110-15

T25-\iC1250 Idem ldem

T20lloCrgl)

T15C;2oo

Idcm

10718-t6

1 E18.8.tln6.8.130.2.03 E 307-153 E 309-1i, EKb22.12.20

I E18.8.1tn6.8.1s0.2.0s E 307-15

3 8410-15

s EKb18.2o€ E43o-15

: EKb22.12.20T15G1;,1 Id. r

Notatii co4foh: I STAS;.2 pIN (R.F.c.); 3 ANS (S.U.A.); I FirmaArcos (Itslia),

Sdaberol (Elvefia); ! Firma Bohter-Fox (Austria);6 Firrna

iEilililiF*i+-=iB[[[ir*[Fa[gigE ;;* iilEE'

liElisiii[Fi[l'l,ilfrigr'irE$iiE E IE iEEill

3iliE;gireEFi[ g

$ii€Ig6 i$liig[ EEE

il?ili;r"lgE 3e$tE

Iiiii1gggi=E$i F [ele$+ lr$FEsi E= F5iiF?

= i;rslil;,;i ;uE E IEHfigs ;i;iFli H -Fi:;i

T15C1280 Idem

3 E 309-15= Er{b18.203 E43o-15

3 E446-1sI

r E1s.9.8.2.03 EKb19.9.Nb2o3 E 34?-15

I EKb19.12.3.^*b2o3 E 318-1b

, EKb19.9.Nb2o3 E 347-15

I EKb1g.9.Nb2o3 D 342-15

4 Batox cu5 Fox SAS10! Chromend 20-29 Cu-Mo

1E18,8.Mn6.B.130.2,0s E 30?-18

T6.\-iCr180 Idem

T6IIoNiCr180U Idem

T10MoNiCr180 Idern

T15NiCrl80

T25CuMol\-iCr180T6CuMoNi200

10718-76

Idem

T105Mn120T13oMd135T130MoMn135T11oMn10T120Mn10T100Mn120T120CrMn130T100NiMn130T70Mn140T100MoMn13O

'llnnpornlo.l dc Inrlnctrlzl.n Dcntru rtrdo n llrxr] otohtrl trr rto

'I'e mpcrlr l,uIir ll)t'r'c' strlrluri nu U'ol)uic sit dop;iricascil temp€raturarnirxiJmi'r dc prclnclllzirc. lncillzirr-.a picsci la tcrnperaturi ncjustilicilt deirlalte, sau menl.irlcrca lndelungatd la temperatu'ri ridicate, contribule lacrre$tcrea granu,lalici +i prin unmare la scdderea caracteristicilor mecanioc.

T aIclul X I I'.2

Fis. XIv.4. Sche-ma metodel com-l)inate de sudar:e(rindurl lnguste li

rlndurl late),

Fig. XIV.5- Schema de de-punere a unui cordon decontur pentru evitarea

crestdturilor marginale.

Mctoda are dezavantajul ci sudind cu sf,raturi rnati late se obtinelrrrrcstec mai mare intre metalul depus gi rnetalul d.e bazi.. ln cazulll,rilor turnate, este de dorit se se obtind un amestec cit mai mic cutrrrlrrl de bazd. Reducind amestecul se obtine un metal depus cu o com_rilic miri apropiata de cea a electrodului gi care este mai putin suscep_il Iir fisurare. Aceaste contradictie poate fi rezolvata

-prin metoda

rrlrirrirlir, r:are consta in placarea peretilor cavitatii cu strituri sublirirp,ri rrmpL'rca cavitatii cu straturi late (fig. XIV.4).

l){'rtnr ir impiedica formarea cresteituxilor marginale, in jurul zo_lt,rrrcrliirl.t-' sc va executa o suduri de oontun, cu un electrod cu dia-

I |r l t )11,25 (Iig. XiV.5).Srrtltrrir nrr trebuie intrerupti inainte de umplerea completd a ca-

rlii folrrrirto prin Ltiminarea defgctelor de trrrnare.

Tratamente termice. Conform standardelor, tratamentele termice sintr.rbligatorii pentru piesele turnate remaniate prin suda,re, cu exceptiapieselor cu un continut de carbon 6ub 0,30 , la care necesitatea trata-rDentului termic se stabileste de la caz la caz. Fac excepii€, de asemenea,{)telurile austenitice, la car€ necesitatea tratamentului termic se stabi-legte de 1a caz la caz.

De obicei, pentru otelurile cilibile se aplicd un tratament teirmic<le revenire. Se urmere$te elirninarea tensiunilor remanente gi imbunate-tirea tenacitdtii. In cazul oteluritor imbundtifite, temperatura tratamen-l,ului termic de revenire trebuie sa fie cu circa 50"C mai joasd decit tem-l)cratura de revenire aplicati initial.

rO7. IN CE CONDITII SE RECOMANDA UTTLIZAREAELECTROZILOE AUSTENITICI?

Sndarea cu arc, cu eleatrozi austenitici, se aplica nurnai in cazulrrnor cavitdli cu volum mic Di in situatiile cind piesele nu mai pot fiirreincdlzite la temperatura prescrisi sau nu mai pot fi tratate termic.

In cazul in care, pentru prevenirea fisurilor in zona de inlluenfitcrmic6, piesele trebuie pretncdlzite, se va prefera utilizarea electrozilorcLt conlinut scdzut de fe,riti, pentru a preintimpina formarea fazei o.

In situaiia cind la utilizarea electrozilor cu conlinut mediu de ni-llrel (8-20016) apar fisuri, remanierile vor fi executate cu electrozi cuconlinut ridicat de nichel (peste 7004), folosind, eventual, metoda combi-nrLlii (fig. XIV.ti). Ea consti din placarea suprafe{ei cavitdlii cu eleclrozl('u continut ridicat de nichel. Restul cavitatii se incarca cu electrozi. cLlurl conlinut mai redu,s de nichel (1BCr BNi 6Mn, 29Cr 9Ni, 25Cr 12Ni).

luduto 4p .?nt!t,

'10

.llr

l,lr

olr

llull I I

'I'lrl4 '-

rilnl I

lSlMrrl2

r[l',Nta)t-ll\lo( ) Ol)

'l\1"(i Ni08lVSlMrl4ll lMrl2 __t(:t iIrItl|t(l{ll)

r:r I ?r)

l:rlll)l)

l:r-,/liir I-_l(. t:t0 I.._.1s{:l:t{) i

isr-180I)etcnsionarcde la caz 1acaz

Detensionere

Tl2MSNCI80T10llTMoNCl70Tl0MTMoNCl75T35MSNC260T20SNC250Tl2ItSMoNCl80T6NiCr180TGMoNicrl80T10NiCr180T1oMoNiCr18{)T15NiCr180T15MoNicrl80T25CuMoNiCn180TOCuMoNiCr2O0

T105Mn120T130Mnt:J5T130Mollln135T110MD110T120Mn110T100Nln120T120CIIIn130T100NiMnl30T100MoMn130

De lacaz lacaz100 - 200

Revenire

220 -2502fi)-3003(X) -.100120 - 1ltO

2 )-2lt{r280-:J2t)

22\t -2AO300-350280-320280- 32{)

200 -250150-200200-300200-300

200-300200-300200-300300 -450300-450

219

tlroklfl erpcnhr/p

, lr cazrrl ln.car:e rrrr so poitte rcnrrnfa la operaJia de tratameut tcr_rir',. sc re.omirndii ca rntrcagir cavitate iir fie incaicata cir electnozi currrlirrrrt ridicat de nichel.

Fig. XIV.6. Metoda combinate pentru reduccr.eaconsumului de materiale de adaos cu pret d;

cost ridicat-

108. CE PROBLEME TEHNOLOGICE APARLA REMANIEREA PIESELOR TURNATEDIN OTELURI AUSTENITICE MANGANOASE?

..,, 11"T.11i"..e aeestor oteturi se fac€ fare preincdlzire. In tirnpul su_nr sc urmaregte ca piesa se nu depiigeascd lemperatura de 150t.Dupii sudare se face o rdcire -ra!idi,

ian in cazui'suddrii in mairllc straturi se vor face rdciri interrnediarc (eventuai "" :.t a" *"1-l,lr)ergia liniara de sudare trebuie si fie cii mai ;i;t;i, ca urmar€,rirrclcazi cu:

- clectrozi cu diametru mic;' - intensitate a curentului de sudare redusd;- viteze mari de sudare.I)cntru sudare se folosesc eloctrozi austenitici crom_nichel saucrom_'Ircl-mangan, conform tabelului XIV.I. Dacd se

"".e o au.ltate egalii.;r materialului _!e bgze, ultimul strat se executd cu electrozi auste_it i nranganogi (EIM 13 S).

XV

SUDARTA FOIITTI

. 109. CUM SE CLASIFICA FONTELE?

Fonta este un aliaj fier-carbon $i alte elernent€ cu peste 2,140hcarbon (fie sub formi de carburS, fie sub formi de grafit), caracterizatprin transformare eutecticA. In mod obiqnuit, conlinutul de carbon estecuprins Intr€ 2,5-4,50/0.

Proprietililc fonte.i depind de structura masei metalice (care poatefi lormati din feritd gi cementirtd, gi starea in care se gdsegte oanbonu'lln fontd.

Fontele se lmpart in mai rnulte categorii:Fontd cenu;ie (F.) este fonta la care carbonul se afi6 total sau par-

(ial sub formd de grafit.tr'ottta albd. este fonta la care carbonul se afld exclusiv sub forrni

tlt' r'c"mcntitd.Fonta cu grafit nodular (F-) este o fontd cu rezistentd rnecanicir

lidicratir, al cirui grafit se prezinti sub formd de nodule.I'onta maleabild (F-) este o fonte cu gnafitul in formd de cuiburi.Itonta mod,iticatd este o fontd, cu caxaoteristici deosebite, oblinutir

l)rin tratarca fontei lichide cu substanle modificatoare.Fonta alitd este o fonti care pe lingd carbon conJine elementcrll ul iere.

r10. cE DTFICULTETT APAR Il\ SUDAREA FONTEI$r caRE slNT PRINCIPALELE METODEDE SUDARE A EI?

Sttdarea fontei pr€zinte dificultiti destul de mali. Rircirea rapidii irmr.talului lichid, precum Ei oxidarea silic.iului din baia de suduli firvo-t'izcazii formarea fontei albe. Zoncle in care s-a format fonta albi sintrltrc r;i fragile, cu o rezistenie de rupere la tracfiune scirzutir 5i crr [r, -lrrc'r'rrbilitatc follte scizntir. Tr.ecerca rapiclir din starea lichidir in coa s,,-

22t

irli 1i invor.s, lrnpicrlir.il clirninirrca g-azelor $i Iavorizeazll aparifia pr.rri_)r' in (uslltlrrir. Lipsu phrsticittllii $i fragilitatea ridicat{ provoactr, dato_ilr incillzirii qi rhcirii neuniforme, precum gi datoriti contrac$ici neuni_rrInrr., aparifia ulror tensiuni temanente mari care favorizeazd formareair;rrrilor atit in_ crrsirturd cit qi in ZIT. Fluiditatea mare a fontei richiderllr(,uneirzi'r sudarea la pozitii diferite de orizontald.

Ak'gcrca procedeului de sudare. Defectcle pieselor turnate din fontd, rtmirniazi prin sudare cu gaze ti cu arc elictric, la rece qi la cald.Sc rleosebesc trei metode de sudar.e:

. - - srrdare-a la cald, la care temperatura de preincelzire este cu-lirrsii lntre 600... 800'C;

. - -, sudarea -la semicald, la care temperatura de preincelzire este

rl)r'insij lntre 300. . . 400eC;

- sudarca fdrd preincdlzire.l)cr)tru_ oblinerea unor proprieteli apropiat€ de ale metalului de

rrzri, l.rloccdeul cel mai potrivit este sudarea la cald cu electrozi dinrrr 1li.

. Pregilirea pieselor pentru sudare. Ca regula generald se impune con_li;r t rr defectele sd fie complet lndepirtate. - -

Moclul de pregdtire a zonelor cu defecte €ste identic cu cel indicat,rtru piesele turnate din otel (v. cap. XIV).. Preincilzirea_. Prin preincdlzirea metalului de bazd se urm6re$te, in'irrrr scopului in-dicat la rispun-sul ,23, specifice pieselor din o1el, Ei ur-it,';rrt'lc scopuri specifice pieselor din fonti:

'-'.- cvitarea formdrii fontei albe ln metalul cusdturii ti in ZITi- reducerea fragilitd{ii, caraoteristicd fontelor (alungiria fontelor

rrrrjii nealiat€ este sub 30 ).I)r'ein ciilzirea se face in mod uniform cu viteze mici de incilzire.limpul suderii se urmireqte mentinerea constantd a temperaturii

I'S(.ftso.

.. ln- cazul pieselor mari, dacd defectul este astfel plasat incit zona(irlzilir sil permitd o dilatare gi o con'tracfie libere, ln;Alzirea se poate'r'l r rir local.

I)(,nlru o incdlzire uniforme se recomandd ca flacdra si nu vind in,rlir(t (lirect cu piesa care se lncdlzeqte. lncdlzirea ,rrebuie realizatd curl()nll gilzelo'r calde care circulS in cuptor.

l)Upii sridare, piesa se race$t€ lent ln cuptor.

III. CIJM SE ALEG MATERIALELE DE ADAOSI'I'NTRU SUDAREA FONTEI?

l'r.rrlru srrdarca la cald. Se utilizeazd vergele-electrod din fonti cur lilc rli;urrctle (AB ... A20 mm). Uneori vergelele sint invelite cu oil.ir sl)c(.iirlir, rr ciirui compozitie chimici vaniaie in fLrnctie de prooe-rl rlt' srrrltrre pentru care sint destinate (electric sarr clt gaze),

Vcrgclclc trclrrrlc srl :ril)ii lln (xrntinut mai r.idicat de carbon 5i si-liciu, pcntru a c()mpr.nsa pierderile accstor elcmente in procesul clc srr-dare. ,Siljcirrl tavorizeitzir oblincre:r fontei ccnuqii. Vergelele pentru su-darc au, dc obicei, un continut mai ridicat de fosfor. Acest elementmatreflo llui(litatea fontei. O compozilie chimicd des utilizati Ftentru fil-l)ricarea vc'rgclelor erste urmitoarea C:3,2 . . . 3,70/o; Si-3,5 . . . 4ii4;Mn:0,(i04; P:0,5 . . . 0,750/0i S:0,720/0.

Pentru sudarea fdrl prcincilzire. Se utilizeaz5 electrozi inveliti cu,vergea din monel, feronichel sau nichel.

Rczistenta sudurii obtinutd cu electrozi cu vergea de monel estedc 15-1{} claN/mmz, cu electrozi cu ver-gea de nichel de peste 30 daN/mmi,iirr cu electrozi cu vergea cle feronichel de peste 45 daN/mmr.

ln literatura de specialitate mai sint indiaati, pentru sudarea unorpicse cle micir importante. fAri prelucrdri mecanice ulterioare, electrozi.u vert{ea din olel gi lnvelig bazic.' Crrlrfrrrm ST AS ?242-82 electrozii pentru sudarea fontei (simboli-zirro prescurtatd EF) se clasificd in funcfie de natura aliajului folositp€'ntru vergea, ln urmdtoar€le tipuri:

IIF--IIC, electrod cu vergea din fonta;

Tlpurl de eleclrczl petrtru sudorca arc electrlc e lonlel

EF Ni Ctr EF Ni EF Ni T'E

t.j. -I'r BrIlixsl 11sI,hilips Gllt(;rifont 11't;1I' 8 KO'

l)r.'rlr.nll'IrI-LS.(limpja'hrrzii;2-Arcos(Iloljs);3-phitips(lt.Ir.(;.)r4*SC-rh(ron (lilYClir); 5 - l\l oss cr- (lri essh cim (B.F C.)l 6, Soldom(tnt (Alrslritl): 7 - I,tSAl!{lirirrlfir); 8 -. tilI) (El\'clir);9 - Castolin + E!te( t ic (Fll\.(.lia);10 - Ocrtikcn (I.]\rli ).

(rh:;.nall(. La i (lor(ll cU ('l(ctrozi tip I.lIr-I,i'(: picsa scrnhrlrollllr 4lll)"O $j sc ri{r$tc lent dlrp! sudsrc. I)upt

^irdsre 6e

l|| 81,1,- 115{r'O li rl) (]c ntinirnum o orll.

TabelLl XV.1

'l'tnrrl duD[sr' s

ll n rcl crrrcsllinr{lrnlc

Mixal31lPhilips 801tGrifont-Ni'Gricast 1 (GNK)5

Soudof(tnte El126Soudofonte 81ooK92.18'UTP 88UTP 88 H8UTP 8 S3

Castoltn 2-24eCastolin 2-440Citmfont€ N-iroSilpcrfonte N_iro

ltixal 252Mixal 20,Philips 8023Grifont-Fl\_{G csst 315Soudofonte CdSoudofonte D6oK 92.587UTP 84 FN8T'TP 85 FN3IITP 8 FN8Castolin 2-230

Supelfontc NiFdo

IUixal 61'?Gricast 556Soudolonte CStoUTP 5 E3UTP 81

prrinrrilze$tc ln [( nrlr(l.trl Ullr rl(lrconnndi un tfflcnrcnl lrrnrlr

l,il'--1.'e, elcctr,o(l (:u vqr.ger (lin o[cl;It!'-NiFe, elcctr(xl cu vcrgca din fcro-nichr.l (52-000 Ni);lll'-Nicu (EF-MB), el,ectrod cu vergea din nichel-cupru (02-

l)'2, Ni $i J0-400 Cu);l,)li'-Ni, electrod cu vergea din nichel;l,ll'-Cr.lAI, electrod cu velgea din bronz cu aluminiu;l,)l,'-CuSn, electrod cu vergea din bronz cu staniu.Tn functie de caracterul inveligului, electrozii se clasificd ln: B -irzici; (i - pe bazi de grafit gi S - pe bazd de sdruri.ln tabelul XV.1 sint indicate citeva mdrrci rnai reprezentative de

l(.( lr'ori penttll sudar.ea fontei.ln veclerea automatizdrii procesului d,e sudare au fost elaborate qi

ilrrrc trrlrulane, in general, cu auLtoprotecfie.l'luxrrri. In tabelul XV.2 se indicd compozitia chimicd a unor flu-

llri tltilizirtc pentru sudarea cu gaze combustibile.Tdbellrl XV.2

a irln pozll to chimicl in % a unor lluxuri utillzate h sudalea cu lpze a lotr(e I

FeSi Sllcll pilst6

1

2:r

6565s0

2A8

7-ti7,2

0,5-10,8

1

IT2. CARE SINT PRINCIPALELE PROBLEME TEHNOLOGICECARE APAR LA SUDAFEA FONTEI?

Sudarca cu gaze. DupE incdlzirea piesei 1a temperatura de circa 600"C,'r'lir'lrrc,rrz;i. o incilzire localS snplirnentarA, cu arzetorul, pind la 'tem-,,r'rrl r rrit rlc {J00'C.

()pclafia de sndare incepe prin topirea materialului de bazd pindr lornrarca bdii dir.r fonti lichidd. Opera{ia de sudare consta in topirearlrr.sivit a vergelei in baia de metal lichid. ln baia topiti se dozeazdrrrliliili mici de flux. De asemenea, din cind in cind, virful vergelei in-rrrrlt'rccnlc se introduce in flux. Flacdra Ei capltul vergelei trebuie ast-.l lontlrrsc incit si se asigure o fuziune corecte intre materialul derrzil i;i rnatorialul depus.

r\r'zirtorul de suduri se manevrleaze prin penduldri u$oare stinga-r('rl)lir, sitll prin descrierea unor certuni mici. Pozilia arzitorului fa{d' l)i(,sil vir ti de 60-80'.

Irlircirla arztitolului trebuie sd fie neutli, sau u$or carburantd.Ak,gcrea bccului pcntru sudare se lace conform tabelului XV.3.

It

I)irr r.ind lrr clrrtl ltiril lir:lritlirslrplil[il(ir ci. Cttri'iIllc;r sc fitcc cuzgurir sc I nrlepir rtcrt zii prin rirzuirc.

DLrpir sttdare, sc urtrnireqteaccsteia ln cuptor.

I,'irt. \V.1. S( l)c.ma prcgitirii ros-tlrllli 1)('ntr-lr sudtlrea la cald, cui!1: ('lc( tri(. cu {rlcctrozi lnveliti

diI fonti.

tlclrrric crrlir{lrtr-r rlc zgttrrr for'rrlillii poo vcrgcir de ofel, cu ajulo,rul cir|cia

r{cirea lcnti a piesei p'in pistrarea

Tqbelul XV.3

Alc0croo Doculul peDlru sudarea eu 0ozo a tontol

Ntrmltnlselei.

:J

4567

.5...108...25

18...2824...38

peste 30

2,54...64... 6

6..10

Obserualie. Datclc din tabcl sint informative.

Surlarca la cald cu arc electric. Se utilizeazd, in special, pentru im-l,illiu(.il luror piese care au fost rupte in doui sau in mai multe frag-

)('I tc.l\'cltiLtirea pentru sudare. In fig. XV.1 se indice schema de princi-

pirr ir rrorlrrlui in care se face preg5tirea pentru sudare. Pentru pistra-rlir rrrrrri rost corstant intre muchiile prelucrate se sudeaze distanliere(lxrltrrli) rlirr ofcl. llolfurile se sudeaza cu electrozi Ni'Cu, Ni-Fe sau Ni.

di, !d///Di;.',nlv dn fon/d

Fig. XV.2. Schema pregdtirii imbiniliipc'irtru sudarca la cald, cu arc clectric cu

clcctrozi inveliti din fontd.

l)entrLr suslinerea baiii metalice, la pIr{ile inferioare gi Iaterale scrrtilizcazi-r plilci clin grafit.,si amestec de formare.

I\.ntrrr imbiniri mai h-lngi dc 150 mm, pregetirea se face cl infi13. X\r.2. Lungimea imbinirrii sc comparlirnenteazii prin intermediLrl

7a/iul dlhhe ltcseh

1l l\,lr'rl.r srr,lr'u ii 225

un{)r pl;1('i (lin gritfil. Clrnr p;r r.linrcn tcle, r:u cxccp(ia cclui In caro sc srr_de;rzi'r, se rlmplc crl nisip u6cirl..

llcgimurilc dc srtrlarc sirrt clrrte ln tabelul XV.4..Se sudeazd cu curc'nt coutinuu, polaritate inversi (+ electrod).

.Srrrlare'a se incepe cu o intcnsitate a ciu'ei valoare cste cu 15-200n m;inrirlc tlr:cit cea indicate in tabel. Dupi consumare;r a 2-3 electrozi, cindsc lornroazi baia lichidi, curL'ntul se r€cluce la valoarea indicatd iniabel.

Tabelul XV.4

Ile0l|rlutl de sudare la cald cu arc electrlc a lontel

500500600750

s00- 1 00090(, - t 000900 -1 000

'l'elmica suddrii. In rostul irnbinirii, electrodul descrie miqcdri dept'nrlrrlare stinga-dreapta, atacind cu arcul electric materialul cie bazi_Sc insistir mai mult in regiunea col-turilor (fig. XV.3).. l)criodic, in baia de sudurE se introduce flux, care nu tr€buie s6

tllpirgeasci adincimea de 30 mm.

_ - Sudarea compartimentelor se face in ordinea indicati in fig, XV.2,rrstfcl lncit atunci cind se sudeazd un compartiment, c€lelalte si liepline

dln ydht

l'lrt. XV.:i. Modul de conducere a elec-tr(),llrlul tn cazul sudarii la cald, cuarc'.li.r'tric (.Ll (]lcctrozi din fonti, lnvelili.

4568

107215

IltcDltat€e cutentu.

160-240200-280280-380380-500450-600500 -800600-900

L'. ,r L/ttt ,/,t/ur 0 ltod

cu nisip uscat, p€ntru a evita scur-gerea de metal lichid. Dupi sudareacomplete qi solidificarea metalului seindepdrteaze nisipul din comparti-mentul vecin $i apoi grafitul caresepard cele doue compartimente. Lasudarea primului compartirqent seurmereqte reaizarea unei bune legd-turi cu cele doue muchii ale metalu-iui de bazi. La al doilea comparti-ment $i urmdtoarele se urmdreqterealizarea unei bune legituri cu mu-chiile rostului $i cu metalul solidi-ficat din compartimentul fnvecinat.

lr tot timpul suddrii se va mdsuira temperatura in zonele defecte-,rl li sc vir avea in vedere ca aceasta si nu scadd sub 700"C.

l)upir sudare, piesa se riice$te lent ln cuptor.

.rJri

/ftit drh gnii/

- SrrrLrrrlr fir rir proincillziro (ln rocc), lrr lrrnr:fie tlc n;rtrrr:r rlcft.t:lc_lor, a irnrlll;rslrr.ii lor. iii tr stirrliulrri rle ltrtltrcr.irrc mccanicii, se poirtcirl('Ao rii m{'toda.s.dirrii lirril p.r'in.irlzirc, ctr mctale de adrros difcritc dccr,l tlt: llrzir.

_ lrr accst r.az, imltinarcl cste etcrogcn.j, propr.ietiitile fizico-mcca_ri( { , (x)mpozilia chimici qi curoarea fii;d difc,rite dc mctalrrl d. bazir.I,llcctrozii utilizati (DF Ni Cu, EF Fe Ni sau EF_Ni) asigurii a clcprr_rr.rt srrficient dc moale $i plasticil p€ntru a putea fi irclJcr.atir sari crrriii.nfl prczinte pericol de fisurare. Ni qi Cu fivoriz,eazi sepal.irrcit grafi-lului sub for.mi dc lamele, permitind astfel obtinerea unci forrte moi.'lcltnica sud.drii. Sudarrea se executd depunind rindrrri subfiri qi:i('l,'tc' (:irca 30 mm). Dupir fiecare depuncre se efectrreazi o cior::,rnire,I'crrLlrr ciocrinire sc utiliz€azd un ciocan

"., g.e.,taiei'de circa 0,iJ00 k1g('rr Yirlul rottrnjit. Accastd operatie este foarte important6 cleoarece con-I |rrr,liir mctalrrlui dcpus este mult mai mare dccit a fontci $i dercir nrr scl;rr.r.o cleforma.re suficientd pot apdrea fisuri in cusitur5 sau in zona deirrflrrcn{ir termici.

[)epunerea rindurilor se face alternaliv in diferite zone, urmarrin_rlrr-sc o incdlzire cit mai uniformd gi cit mai reilusd a picsci. Cind zonar('spocl.ivir s-a incdl.zit la circa 100"C se oprcgte strclarea, a$teptin(lu_seliit'irtlr.

ln cazul defectelor strdpunse, pregetirea se face ca in fig. XV.4 oLrr rlelcr:tele rnari se face mai intii o placare a peretilo!., fdrd a iace legd_lrrrir lntre pcreti (fig. XV.4, b). Dupe placare se procedeazi la umplefoa,;rvitiiIii.

ln r:azul defectelor care cuprind suprafele mari, se procedeazir laIrrlor.rrilea acestor zon€ cu petice din otel cu continut redus de carbon

%NmCotdo, dP inchidetu

b?

[/in]nDrpo,(!eb/rpo)b, 'ooott,tt b4

I'ig. XV.4. Ordinea de sudare a unei cavitAfi p.jlrunsc, prinsudarea fi:rd prelncdlzire, cu rrc electric cu elcr:trozi lnve-

Irti.

La sudarea fontci se mai uiilizeaze Si alte mctocle mai pulin ri'rs.Plrrtlitc, crrm ar fi: srrdarea cu clcctrozi lnveliti din otel carbon sarr o[r,l;rttr,lerril,ic Cr-Ni, sttcliirca cu prczoitne elc.

t !'l227

XVI

SUDAREA CUPRUTU| $t A AilAJtt0R

ACESTUIA

II3. ST]B CE FORMA SE LIVREAZA CUPRUL INDUSTTiIAL$I ALIAJELE SALtr?

(:upt.'ul. - X{ircile de cupru, obtinute pe cale electrolitici, prin tur-rrlr..<'onlinui sau prin retopire, destinate a fi prelucrate prin'di{orrnare

rl;riliri sau prin turnare, sinL cuprinse ln STAS 270ll_B0.. Alrunele sint aliaje cupru-zinc (alamele obi$n;ite), si alte elementelr,rrlit,r'e cu mangan, nichel, aluminiu, siliciu, staniu, fier etc.

. I)rottzurile sint aliaje ale cuprului cu alte elemente in afari cleirrr'. I)upir principalul element de aliere, in practici se clisting bronzulu stirniu, ou aluminiu, cu siliciu, cu beriliu, cu plumb, ,cu nijhel;i cullirlrllilll.

l,rincipalele aliaje de cupru (bronzuri) standardizate sint:* aliaje cupr"u-a,luminiu (bronzuri cu aluminiu) deformabile (STASt):i-ti0);

- aiiaje cupru-staniu (bronzuri cu staniu) deformabile (STASti lt());... _.;. - :'h-ajg cupru-plumb-staniu (bronzuri cu plumb) turnate in pieses't"\fi r 512-75);

- aliaje cupru-staniu (bronzrjri cu staniu) turnate in piese (STAS'.)'i l2 1\tI) i

. . - - - rrliaje cupr-u-aluminiu (bronzuri cu aluminiu) turnate in piese.;'r",\r; I 9ill2-ti1).

A. SI,IDAREA CUPRULUI

I I,I. CUTI SE COMPORTA CUPRUL LA SUDARE?

. ('rrprrrl porrtc Ii suclat piin majoritatca procedeelor cunoscute, (lar,.1)lli,. ,rl)li(itLc tchrrrrlo,:ji ,,rIespunzirtol|e propr.ietir{ilor sale specilice.

lt

l'r'oplictii(iJc sltclilirr, (iu(' tr.(l)ui(, lulrlt, irr cronsitlelirrc lir itrlot.urir'(,ir l{.1)l{)logici rlc srrrlllc lr cLrplrrlrri silrt ulntirtoirlcle;

l) (InttLttcli.biLilulce lt,r.nliiL ?21r1,, (irllf clctct.minir ca clislxtr.:rrr r.t,irt.;ilrlrr.ii tlt, lir l.ctrl rle sutl:rl. s;-r fie mit'e. l)in accilsl,ir ca.zii, cleqi tr,ntlx_ij,l:11.,, ,1,:_1llll,lg a cuplulrri

_ ( t 0tJ;i.C) este mai joasir rlccit a olc,triiui

(1.11)l) .,.1520"C), cal)titatca de cirldurr'r necesarii pcrrlr.u sudare estc mlrirr;rrr... l't'rrtrrr a (\)mpcnsa cli\l)r,tsia_milre do ciiklLrr.ir, crrl)rtrl sc strtlcazi,r,rlr'.rrlrir<ri, cLl proi'(iiilzire, ia. su.sele de c.krr-r.ir rrtiiizate pent* suclarcIllllrric r;ii irsigule o rlelsitatc mare cle energic..

2) 1)c'tr. p.cinctilzire, t.ebuie avut ln vcxler.c ci in int,crvrlrrl rlel,'rrp{,r'illuri 250-550"C, scacl, iu nrod sensil)il, rezislcnlx'i plasti(:il;r tci Ilrrpnrlui. liozistenla la tra('1iunL- scadc intcns cu cr(.ftc;a,a t(,m l)criltltri i.A:rlli'|, rlacti la plus 20'C rczister)ta sa cste de g2 daNy'rnm:', lrr I lj,,C,.rlr.rrsl:r scrrde la 4 duN/rnmr. D jrr ailste mol.ive. in timpul srrriirlii. lric*;rI|r.lrrrir. ler.itir de lovitrrri. Sudirrea tlcbuie executahl cit mui r.cpecle ;i lirl'.ulix'rirluli ci ti mai ioase.

. ,ll) lrr stare top.iti, cuprul absonrbe gaze clin trtmosfcrl, celc. nririrl.rrniitoare fiind oxigenul qi hidrogenul.4). Coe[icientul mare de c],ilcttore al cuprulLri (cie circa 1,1-r ori rr:irirrtr.t' tlccit al oteluh.li) conrluce la deformrriii qi tensirrni i.s.mrrirLe in

rrr.rrr i r procesului de sudare.

I 15. CE INFLUENTA AU ELEMENTELE DE ALIERE$I IMPURITATILE ASUPRA COMPORTARIII,A SUDARE A CUPRULUI?

.. t.lLttntiniul, la continuturi de peste 0,204, duce la tormarea urrci;x.lit'ulc dc oxid $i ingreuneazd procesul de sudire.

.. /)t'jti!tul,- la continuturi de 0,70/0, ridici temperatura de sl.istaljzarc,r lliirjtrlui iii favol'izeazi formarea- unei granula{ii fine. Argintul, il 1;r.o_;trrr'{ic rle 0,5-1070 constituie un elert1€nta principal de alie|e al sirnrclor.rlc s trrlu ni.

Mattglanul este un dezoxidant puternic gi formeazd o zguri llforr.l i rrr in ir bi lei. Manganul reduce conductibilitatea eieciricd.

(-)'(rn?r, mdreste rezistenta cuprului la fisurar.e. Are asupla melirlLr_lri nn (,f1{rt modificato.r Si este, iL acelari timp, r-ln bun dezoxirlant., ^N-irlt.,ltd,l.r

fcl ca $i cromul, mdrBEte lezjitenfa la lisurare a clrpr.u_lrr. . Nljrr..!1(. r czistenfa cnprului gi r:neori se ailauga sirmelor cle sirrlrrt

l\'lrIlll lrr il rircir re.Zistentei CuSdturii.7,itt,.ul acLioneaz:r ca un dezoxidant puternic. Ll ult ci)Dtinut n]lirrr\.(lc l0 .irrfluenfeazd in rdu comportale,rl la sr-rdare.

. l,'i(r'u|, siriciuz $i cobaLtul au o influentir bunir asupra compoItijIiil,r r,rrrlirrr,, [:rvor.izind o olrecare mic5or.are a gr.anulal.iei si |eclucinrl tcn-rlirrf.r lir Iisrr.irre ir, crsirtu.ii. sirici.l cste 5i Lr' bLrn rreioiid..nt. T'crrtri<:.r"l i' v('(l('r'c cir irceste olemcnte 'edLrc

r:oncl rt.tibilitir terr t.r.rnir.r'i git'h'r'ttir';i lt c trltlrtlrti,

22lt

l,iliul miirciit(r flui(litirtcit .ltirii dc srrdrr|it qi cste urr dezo_\i(lan1 pu_I( uli('. Nu inflrror{cirzir (:on(lltctibilitatoa eleclricit.

('osilol.ttl, in proportie (le 10 , se ltlilizeilze pentru alierc,a sirme_l0r' (l(' .suduri. Pini-l la pl ocentul dc l0l0 mitre$te rezistenta metaluluirlr'1lrrs, firll l-i rcduce tcnacitateil.

l"ttsJorul reprezintit cel mai puternic dezoxidaltrrxizii rlc cupru $i formeazi o zguri fluidd care seI,'osltrr.rrl rccluce conductibilitatea electricd Si la un

al cuprului. Reduceeiimir.ri foarte ugor.continut ,mai mar€

rl{. (J,10l0 favorizeazd fisurarea la cald..lJort, este un dezoxidant puternic.I'hLnblt\ Ei bismutul nu sint solubili in

r'.rrrlil,ili mi. i fi:urareJ la cald.cupru $i provoace chiar in

I IO. CE PROBI,I]ME SPECIFICE APAR LA SUDAREAfiI ASANIBLAREA ELEMEN'fELOR DE CUPBUIN VEDEREA SUDARII?

l'rcgitirea pieselor pentru sudare. CeIe mai importante operalii pre_tliititoare pentru- sudarea cuprului sint urmdtoarele: asiguraiea poziliei(,r)r('ctc il celoa' doud piese, ajustarea la cota exactA a deschiderii- rosiru_lui iri izolarea termicA a zonei sudate pentru acumular€a in piesd a ciil_tltrlii introduse la sudare-

I)atoritd fluiditdfii mari a b6ii de metal tichid sudarea se poate('\r.(.rrtir rumai in-pozifie orizontald qi in jgheab, cu exceptia procedeu_lui (lc. sudare cu flacdrd, cu caresepot suda Ei irnbiniri diiiuse vertical.

La sudare este indicati folosirea unor dispozitive de sustiner€, lnvtrlcrea pitrunderii corecte ]a nddicini. Se pot iolosi perne de sustineretlin clrbune (grafit) sau din azbest (fig. XVI.I). Dispozitivele supo:rt au

/rlro 'udold

gi rolul de a izola termic zona sudati, in

Supo d/n otel

l,rr XVJ.1. Suport de sustinere

'r(.lti. l sudarea cuprului.

vederea acumulerii in piese a celdurii in-troduse la sudare.

Pentru oblinerea unei suduri de bu-nd calitate este necesar ca zona lmbinSriigi zonele adiacente si fie bine cure atede impuritSli. Uneori se utilizeazi degr.e-sarea cu tricloretilend sau tetraclorurede carbon, pe o zoni de 50 rnm in stingaSi ln dreapta imbinirii.

I)eoarece incdlzirrea repetate lnriu,titette proprietitile cuprului selctornirnclii ca, atunci cind este posibil, sudura sA se execute dintr-unsinllur strat.

l\rnlnr imbun6telirea proprietetilor mecanice se recomandi ca cu-s;'rtrrrir sir fic' bdtutii cu ciocanul, Aceaste operalie se poate efectua atunci<irrtl rnct;rlul se geseqte la temperaturi ridicate, peste 650"C, sau la tem-I)r,r'irturi mai scdzute, sub 450'C. De obicei, ciocinirea se efectueaze lat('r)rpelltura de circa 700'C sau la temperatura de 300"C. In intervalul45{) (;50'C nu este permisd aceastii operalie, datorita fragilitdtii ridicate

2:()

a cup'ulrrl. I-u tcmpct.irtllri ntrri inallo dc ?00,'C, cior,tinir.a potrte r.rrrlrrr.lrr 0lrti.tlc.e exct'sivir rr nrer.alului rl.prrs 5i rrr rlefor.mrr^rir r:rcmentrrhri'.11r1;11._.lIn|0r'1,;rterrstir rrlxr',rlic sc exc<.rlt,-, asrrpra crrstiturii in stnrc t.l.({,.(-t(^-;rtrIIeil se c.\L'cutat pfin loVituri trroalt cLt Lrtr ciocan su virfttlr.)l.ul)jit in gr€utate de cinca .'r00-g. In vcclelea irplici)r.ii acestei oper.afii,srrrlrrril,'..sc cxecrrtd (u o ugoari irrgro;arc (2_-3 urm). ll,ntrtr ltlcvr:rrilcrrk.lilrmrtiikrr dc lncovoiere, estc necesar ca ilr timprrl r:iocirnirii piesa silll('spnJtnlm, ln zona c'usirturii, pe pantea opusit suprafclei pe carc s,,-.l'xecutit opcratia.

O cus2iturd necioc{nite ar.e aproximativ 500/0 din rezistenla tj U_nrrrl 300ft din alungirea metalului nesudat. C.ioctlnirea -riOlcf reziltenlulrr ll0-900/s din reziitenfa metalului nesudat.

Uneori, daci dimensiunile gi fonma piesei permit acest lucru, piesaciot.irnit;i este supuse unui tratament termic. Tratamentul tcrmic constirllntr-o lncdlzir.e la temperatura de ciroa 6b0.C $i o ricire bruscl ln api.n(\-,st tratament ridici plasticitatea metalului.

I'rcincilzirea. ln cazul cuprului, unul din {actoriicrrlt. condifioneaze reugita operaliei de sudar€ estetempcraturii de preincdlzine,

cci mai importan tialegorea cor.ccti't n

. Datorit[ conductivitetii mari a cuprului, sudrlr;] sc exccuti (lc obi_<r'i, crr preincilzire. Chiar gi in cazul tablelor sub{iri, pentnl r€Blizarcarrnoi legituri intime intre metalul cusdturii .$i met;lui de bazil, se reco_ntirrrdri

-preincilzirea la inceperea suderii. ln continuare, tempcratllran(\rsari este asiguFata de sursa de cildurd utilizaLl pentru sudarc. lncrrzrrl pir,s,.lor mai groase, peste 6 mIrL temperatura de preincdJzire tre_l)ul(.rnt'ntin l.i pe toata durata operatiei de sudare.

- lrr lirbclrrl XVI.I se fac reco,nanddri pentru alegerea lempcrirturiitlc prtl ncilzire.

lltrx,||lrndilrl lcrrtru alegerea tetnperaturli de prclncilzhc h surhr{.r cul lul

Tcmperaturs de pretncllzire patru diferfto p.@cdce dc suds.a. oC

Sud4e In hcdiu proLcctor do slsoD

I'rt'lucr.aroa marginilor pcntrusrrtlalc, sc ltrcc prin aSchicrc sau

Grctil

K

res^]-N-ffitNdtNAiNaiNNt_|l)

r rr r;1 i'c;r sucrurii este de 20-30 -fii"Jili"Ji.i,"""l?"h#i-.3tt"T*.:?:lrrl.rt'tc ale rostului se executir la o dista:rti de 50_20 mm fatd de mar-llirrilc tirbielor. Avind in vedere ci sudurile provizolii rdmin inglobateir ( rsirtrlr:I, este necesar ca ele si lie executate foarte corect. Atunci|irrrl csto posibil, este necesar ca aceste suduri si se iac6 pe partea opuse(rsitnrii cle bazi, in aEa fel incit ele sd fie indepirtate

-odiU "r, "ldd_'irr;r cr rsi trrrii de baz:1.

tIurlo o pt elLrrr.irle plir-r aiichielc..

lllt'mentele cn grosimilrrlrinii,r'ii arnbele elermente s:i

a..t.-!_.'.-.77a'71

l,'lr: XVI.:1. Diferite variante de evitareir iutbiniirilor in collj.

sudurc.- Prclrrcr.ar.cir r nirr.gin ilor pcrr_plrn tilic|e r.u jct de plasmj. urrnatd

diferite se vor prelucra astfel incit in zonafie cle aceeaqi grosime.

D.imensiunile rosturilor sint re_glementate prin STAS SgB0-74.

_ Din cauza conductivitetii ter-mice mari a cuprului, cele mai po_trivite tipuri de imbindri sint celecap la cap. Pentru alte tipuri de im_bindri, este recomandabii ca acestease imite, din punctul de vedere altransferului de cdldurd, imbindrilccap Ia cap (fig. XVI.2). Dac6 imbi_nirilc de colt nu pot fi evitate,acestea se executE, in special, prinsuoare cu arc cu electrod invelit.

Asamblarca elementelor. Supra_fata rostului trebuie s6 fie netidd,fdri denivelbri insernnate.

Elemenlele din cuprr.r se asam-lrleazd intre ele prin suduri provi-zorii sau cu ajutorul unor diipozi-tive speciale.

Distanla dintre dou6 suduri

I j|. X V I.3. Mod de(lr ruii titl)le din cupru

l)il.

asarr)l)l:trca acrl tost varia-

Fig. XVI..lLimitarca ros-tului minirn cu

o l)arDi:l, ir -- (i ir rcir i

+10

I 'r'

Itl

. Srrrlrrr.ik' p''viz.t.ii sc f;rc .rr , prcirrcirlzi'c lr.trlir ;r mtrt.riirltrlrri rlr.lrrrz;"r. l'r'cirrr.irlzilcil s(' pr)irtc facc cu flacirr.ii ox iirttti lcr r icrii.

Urrrr.r'i, clcnrt'.tclc sc irsarttrlrc.zit int.c r.rc, fi'r.ir sucrrtli p.,viz'r.ii,.rr ' tlesc:hiclc'e ir 'os['l'i vrr.iabil;i pc Iurrginrc. i.rbi'i*ii. Asirrrrlrlirrr,;r,'r'.l;rtc irr .1ir fcl incit clato.itt-r contrac!ici rresthicrerea losllll.i si"r scr.rlrrr:;i tr cptut pe misrrri"r <rc i!viinseazii .rrsirru'rr. tlnghirii cli'tr,c mrri,rriirul l'.1r,'ntr'lor cste.,de 2-i1,, itr_ tlcsr:hjclcrca rostrrlrri la ir1(\,1)lrl_lll im_I'r rirrjr

,.('stc . 1-3 mm . (fig. XVI.:]). ln arlrmil.c sitrratii rirstrrl mi_r,llll r. ttlurtitt cu o pani cltre sc mutA in limpul srrdr.ir.ii (liA. .\Vt.4).

. l)e obicei, la capetele irnbin;llii sc- surleazri plirctrtc rle (,itpirl (,il.c soirltlr'pi-r|teazit dupi tcrmina|elr operillici cle sucllre.

II7. CU CE PIIOCDDEE SE SUDEAZA CUPTiULsr cAriE SINT PROBLEMELE TEHNOLOGICD PDN'ttitJ. FIIjCAIIE PROCEDEU?

Sudarca cu gaze. pentru sudar.ea cup|ului sc poalc utiliza nrl|rrai flir''(,i.ir oxi.cetilenici. Pentru a evita oxidaiea se 'tiizeazir

o flir(,irrii ,cutrir.Avind in veder.e cd este necesarir o cantit:r{.e spor.iti dc sirltltrrir selltilizL.rri arzitoar.e mai mat.i dccit la srrdarea olc,lrrlrri.'. . Nletalul de adaos impreunti cu fluxul trcbuic sii asigurc o bunri clez-or irlirre a metalului cusdturii.

.,,,, ":S." l,l]i:""2d ,vergele de cupru cu circa 10 argint (Cu Ag 1) (ST^S

:;fi.l;, 1/, Tu rergele dln. cupru cu un conlinut de fosfor pinA la 0,20 .I',)iloIul lavorizeaza obtinerea. Unei cusdturi coimpacte, fdrd pori....|)nrctica a demonitrat ca nu se p""i";;t;;-;'.uiLrrii de calitatr:rrlilizirrcl velgele cu diametrul mai mic de 1,5 mm sau -oi rnu,,* (lo B nrm.Trr lirbolul XVI.2 se indicd compozifia chimicd o "nu.'fl,i*,,.i p",,i;;;

r,rrlirrca cuprului.

Flururl pcnlro suilareo cuprulul

Compozilis lluxtrhi. % de s.euhtc

I 2 a 4 6 0

l:l,,nrri rlr si,(liuI 'rsful !ri(l (lo sodiu| ,rln, nl orid rlc sodiu

5035

15

75

":50

:

56

22

t,:lo0

'l't.hnica sudirii. Elcmentele cu grosime:,tirr11ir. Illcmcntelc cu grosimi ma-i ma|irll,'rrJthr. Sc recomandi inclinarea tablclorolizorrlal;"r. Alzillorul se inclinir cu 40_b0",rl,' :,ttpr';rlir(ir cl:ntenttrlrri care se strclcazir.

pjni la 5 rrrnr sc sudr.azi) spr.ede 5 mm se sudeiwii spr.ccrr 7-10' fa{ii de srrprir falalar verge ua cu 30-40,'fati

, I.:1,:,-1:1,,.,.,.cirlritrrl vr.rllclci sc rnonlir)c ln lrrria rlc su(hrri"r, topircar.r, |l]rIlt-sc ( o|lt||tuu rii nlt I'l tit(jlc tlrtrcr pte.

. I)irtolith laptului.cii (:upnll este foarle sc,nsibil la strprainc?ilzfu.e''rrlr rr ir cvi[a. lncjrlzirjlc rcpr.tate, sc t.ecumandir ", "uJr,.u si se ex€_tr, ( tf-lllt st ngu f stfat.

Tabelul XVI.il{i,,rrt'tlirlIurr.slollDroadlh0truluirrr{rLIlnruncllorlc,l.r$lnrrenrescll:rsuiklea

I r, Jll r llr

rlrr'll Dlrs(.1,

1,5 2,0 3,0 4,0 5,u 6,0 8,0

I'lnl Iat,:i 1,5 -2,5 2,5 - 4,0 4,0- 6,0 6,0- 8,0 8,0-15,01 pestc 15

I'jescle mai groase se pot suda in pozifie verticalii, cu doud arzl_Llr', r'cs;rcctindu-se unghiurile rostului lnclicate in fig. 'XVI.Z. Sudarear'\rcutii. pe porliuni de 20-80 mm, dupe caxe se eTectueazl ciocini_

L tlin amJrcle pirr!i.I)irrrnctrul vergelei se alege in funclie cle grosimea rnetalului care..rrrL'rrzi (tabelul XVI.3).I;u(l;lrca cu .gaze produde o incdlzire pe o zone mai largd, ceea c€r, r';r. rk.formaliile sd fie considerabil mai mari

"oapuruti.,.i, alte pro_t'c tlc srrclar.c.

Surfar.ca cu ar.c cu electrozi inveliti. Electrozii. pentru sudarea crrlltx:tric se folosesc electrozi invelfi. Sirma acestor etectrtzi este din_rrr aliaj cu 10//0 argint, sau din bronz fosforos. Sirmete-ain bronz fos_).r, .

( u t{)ate cd asigxrd o _mai bune formare a cusiturii, conduc latrtr(.iUca-compozifiei metalului cusetuxii, ceea ce nu este totd€aunadorit. Lr tabclul XVI.13 se fac "i"o.i"aa"i- p""i"u alegerei

't rozi lor.I)lun.clrul clcctrodului. In tabelul XVI.4 se fac recomandiri pen_rllllr'('ir diamctrului electrodului_

TabetuI XVI.ar$1.lll dl$olrorltlul 9l curculul dc audaro p.onrru lmbindrllo ctrp la cap a cuprulul, ttr ttrDcrl6

de gn a lloea sceslo lia

lrrr.o ttrctnltllui, llt nrnl

rlnrl clr.r'l11xlulul, ln Dtnl

tf ,,t,t,, ",,,tur",_t,.,,t,

2 3 1 5 6 6

3 3-4 4 5 5-6 6

120- 150 160-210 200 -220 220 -24| 230-300 >240

Ilrqillul rlc sttrftu'c. Srrtl;rrrrr sc cx(r(utit ln cur(,rrL cor)1inuu, r:u pollr il; rl,(! inv(,rsil.

l,rtngimca alcuhri ('sto dotcrminatir dc: tcnsiun('a arcullti,I

", 2ft--:|0 v.Itegimulile dc' strdare pcnt|u imbinirlile cap la cap sinl indicate ln

trrlrllttl XVI.4.'l'cltrtica suddrii. Prilcipala greutatc la sudarea imbiniililor cap lir

r',rl) r':jto obtinerea unei pi:ll,runderi corecte la riidticini-r. l)coiirece mct:r-Irrl irlc u Iluitlitate mare se ploduc foarte ugor perforiri. Dutoritat fap-Irrltri r:ir resudarca redicinii poale influen{a negativ proprictir!ile meca-rrirr. 1i cir rldicina nu este totdeauna acce.sil)ile, se tinde la rerlizartarrrror srrdtrri cu pdtrundere completi la rird:icini, In accst scop, uncori,.,rrrlrr|ile sc executA pe placute supont sau pe pe|Di de flux. h fig. XVI.s,.irrl irrrlicatc diferitc forme.alc pldcr-rlelor suport. Trcbuie sii sc asi[jrrrc.,r;1,lt'r'cn{i"r loarte bund intre pldcutd sau perna de flux qi elemcr)tul,rrrtl,rl. h cilz contrar se produce strepungerea metalului de bazI.

Uti.lizar€a plecutelor suport, sau a pernei de flux, permite sudarearlirlr-rur singur strat a elementelor cu grosimea pina ]a 7 mm.

Incirlzirea repetati a metalului de bazi provoacd scddelea proprie-l.r(il()r' rDclirni('e. Din tlceastzi cauzir, s,e tinde, pe cit posibil, la evitiliea:,rrrlrr|ilor din mai multe stratllri. Accsta estc Ai molivul pa,ntfu care 1ru',r. r'r.t:r.rmarrdir rcsudirea la t'idircini.

SLrdarer se executd numai in pozilie orizontali.l)cfi se recomandd sudarea dintr-un singur strat, grosimile mari

',. sLrdcrrzi in straturi multiple. In acest caz, zgura trebuie foarte bine, r|i(lll.ir. Dacir cu toate mdsurile indicate se observd la ridicind o nepi-tlrtr(lolr, se resudeazd printr-un strat filiform. ln prealabil se eliminAr ;rrlirl'irrir, prin polizar€.

S(lrimbarea electrozilor $i crletirea zgurei trebuic fdcutc rirpirl, irr;r,,rr f,.1, incit si se evite recirea elementelor care se sudeazar.

I,'i/I. XVI.s. Diferite forme ale plecutelor suport pentru su-dare cu perne de flux.

Srrrlarca in mediu de gaze inerte. Generalitdti. Pregiitirea luc|iri-l,,r' l|r'l)uic astfel ficute, incit sudarea sA se face dintr-o singrrrir trecere,,l.rrrlt.cc Lr sudarea in mai multe straturi existi pericolul lolmiirii de1r,rri 1i fisu|i in stra'turile superioare. Sudarea dintr-o singurir treccrclr,rrrl(] [i irplicati la grosimi pini la 7 mm, in cazul sudirrii dintr-o sin-11rr|ir pir|te qi la groslmi pind la 10 mm, dace se sudeazi pe ambele plirfi.l).r(.;r su(lirrcil dintr-un singur strat nu este posibili, fiecare strat se va, r,r. rrtri-

2:t3

(;tt:r dr l),t,!t'(lit,. l,ot fi rrtilizittt, irrgrrrrrrl sarr holitrl.1n ti.s. ttonrirrriir si: I(,josr,ritc, i,, .pu,lui, ,,,.;;;;;,ri.';;i rcbuie sir fietlorrsr,lrit cle pur. (t)1t,1)50 ) si coniplo fipiiL ,f "

',,.riloii' .ii i,iA.og""._. ...,\ilrrro tlc rtdqr* lrcltuie .s;i fie rlin cupr.u dczoxidat (maxi,mr.un0,1):l{)0,,0 O-) crr c ircn 0,20,/6 Sn 5i c rr.prrrcent" .l:J.i"o iOli . .'. O,S%l a" f\fr,

Si, Ni qi Ti. Sirma erliata clr Ag Ei p,folositi in mod curent Ia suclar6a'oxi-

at"i/{. XVt.0. Pozilia capului la suda- Sttdarea se execllte in curent couti-

rea WIG:-- sprc stinga; b - spre dreapta.

t:".:l:^l?b1."^ .-*,!'r, "ph3

1"".4. -T, "u -se- -i,tilizeaza

f tuxuri, pro_l,'(.tiir . asigurate de argon fiind suficienti. p""t"" iut i"-rnai groase, saulrt sttrlarea cu preincilzire, este necesal ca sunrafeir"Lo rnqfrrtrri "d fi^

lrr srrrlarea cu preinci;rt rrltt'ritc cu flux_ S

necesar ca suprafeiele rostu_lui sd fie;r( 01)('ritC Cu Se recomandf, aplicarea unui'strat d;-iir; ;;;rrnlx'Je fcfe.

Tabelul XVI.iI'arnmclrl ai re{lmulul dc suilaft !tr meiliu ilc argotr cu elcctrozl neluziblll

acetilenici, nu este indicata la suclareairt modiu protcctor de argon, deoalccelormeazi o b.rin foarle fluidd 9i favo_rizeazi apari!ia porilor.

Sualoreq cu drc irt me-diu de gaz protectot c1.aelectrod. cle It)oI.l 7.an (WIG).b

rrL[r, cu po]arilate directa (electrodulde wol-fram i^Jat la polul negeliv alsursei de curent).

'l'r'iuticct sttcldrii. Sudarea cap la cap pe o singuri pai.te se executd,lol{l('iurna pe un suport cl,e sus{inere (suaare ,p;-; ;;l&" sau inainte)(lilt XYI.6,.Q sau prin avans spre arzirtor lsudaie .p."'Oi"""pt" sau ina_l),)i), (liJ. .\\T.6, b). De oL_ricei, se su.leazi spre sringa.'

In tabelul XVI.5 sint indicati p.arametrii relimului de sudare pen_lrr irlbinirjle cap la cap cu grosimi pin; t" f Z^-l- "'-

,,,, ,. ;9,,:d.;t,r," i^Y!9 (,!tG) cu d.ouit arzd.toar e i,n p o zif ier't t ttc (ra se executa cu marginile tablelor prelucrate conior:rn indi_r';r1iil,rr. din fig. XVI.?, o Si XVI.db. Op".a1iu .J er,Juii cu Ooua arza_l"irr,. si[,ri]te de o parte $i de alta a t;blei; iu ""*u!i inallime ql;u o

I

t,lt2:r

0ri I!

curcxtului de sudore

8n-1oo I t,o110-11{, I r,C1{tr-170 I .:t ,.

l7|-::0 I z,i l':},r;:r.i1r_3rn | :J,1529| -3; | :,t r,_;,rr:lfll -:{Bt, I i,r,

777

?-88

8- l0

7,51,5

2(2,1)3(3,2)4-54-5

5

3{i

irrclinrrlit' rlo 50...t;0" (fill. XVI.7, r'). Sirnrrr cslc inlrorlrrsir plir.r p;rllr,;rrttlx'r'ioirlir.

,Srrrlolii trcl.rtrio si"r sc ai;cze ln drcpllll irnbinirii, [ir{ir in firlii (nrrlrrlcr'.rl), pcnlrrr a obscrvir llria dc sudtrrii prin rost. lnccpcrea 5i incirr,-ir'r',,rr srrrlr'ii so fitcc pe pliir:rr!c tchnok.rgi.c. l. timprrl srrcliir.ii, lir nivt,lrrl

t/a')tl

Flg. XVl.ll. (jllr.('nlLrl Sl vlk.zlr (1,.suclarr! in fun(lir! (L' {r()rlnl(./ttal)l(!i h su(litrr' Wl(l (, rl() I

8l.rilt()IIr',

l);iii de sudure se formeazd un mic orificiu rotrurcl (garrrir rlc t,ilrc,io) crrr.r,irrrli<.,i sudorilor ce au cuprins complet redicina. Cciie dorrir ar.cur.i clcr,_Ilicc se menlin scurt€, pentru a evita arsurile marginale. ln tirnpul srrrlrl_lri, i,rritoarele nu se penduleazd.

, .Parametrii 1eg_imglg! de sudare, in funclie dc grosinrca trrblckrr,:rinl indica{i in tabelul XVI.6 9i in diagrarma clin fig. XVI.I}.'l (hrlul \l l.a

I'rt,aDrolri altegimulul ile sudflrc pentrusudarea MG cu doul llrzlto|rro lnl|ozllkr r]$rlk,||llt

t'ft

J

/,.,

I r': YVI 7. Schema de sudarea prin pro-,11l, ul WIC cu doue capete penrru tm-l,inirrca tablelor plnd Ia 20 mm grosime.

Iti:rrrr' IlrrI sirmci dc adaos, in ntDr

{:[ff l|ll dc sudarc, ln A

| ), lri(rl

Yrl(,,ir rlc slllllrc, ln (nt/nlin

237

l)cntru sudtrc sc rtcomturdii utilizareavlrtizoarc dc acclagi tip, pcnlr.u ca ambclclcIisticit.

S utlqr e u c o rnbinat d WIG-MIGrirrri nlri mici de 20 mm. Marginile tablelor

redrcsoare sitLt colt-aibi-r acc'eagi carac-

se aplicd tablelor cu gro-se prelucreazd la fel oa, in

a dou{surse sil

l;rj. \VI.g. Scircria dc sudare combinatd WIG qi MIG a tablelorcu grosime mai rnare de 20 mn]:d - Drctucr€rea ma.Aidi; b _ .pozilra _caputul de sucta.e pentru suclarev.rricalii; c _ pozilia capurui de sudare penrru suoire oiriiiiata

ll.- XVi.9, o. Tablele a$ezate in pozitie verticald se sudeazd cu douii! zi'rloiu e pr.in procedeul WIG (_f ig- XVI.9, b). Apoi se continue in pozi_r..oliz.ontrld (fig. XVI.g, c), sudind prin procedeLl MIG, in straturi mul-plr,, pirra Ia umpJerea rostului.

Sutla.reo. cu arc cu slrmd. in medi-u d,e gdz inert (MIG). Se aplic5,r r;pcciirl, la sudarea cap la cap a pieselor cu

-grosimi mai m;ri Oe S mrn,NJodui de prelucrar.e a muchiilor este i-ndicat in iabelul XVI.12.

,Strrlrrrea se executd in curent continuu cu sirma eiectrod ieg;d;,lul pozitiv al sursei de curent. Se recomandd utiiiiirea -rrnor

surse cur lirt l.clistici rigidd.

lje utilizeazi materialele {_9 adaos recomanclate qi pentru pnocedeul'l(i. I.u grosimi mai mari se ut.ilizeazi qi fluxuri.

Intensitatea curentului de sudare este un parametru important allrirn.l.i rle sudare care determind rer-r$ita suadrii. vaioarea acestuia..lirbiJoqlc astfel incit transferul de meial sd aibd loc 1n piceturi finet.,'::', li]]ioi; Dcnsitatea optimd a curenrului esre 120 al-"ir. Lrrei-;a( trr rrcr)rrie sa tie cuprinse intre 3 $i 5 mm. Un arc mai lung sau mairll il{le. nc'uniforrn gi favorizeazd obtinerea unor cusdturi- poroase.'.tirrr;r (linfre _a_j,utaj Ei piesd nu trebuie sd fie mal mare de 15 mm.rll rjrr)r'rU.l XVI.Z sint indicati parametrii regimului de sudare pen_

r citcva dimensinni de tabld din cupru.l'irrtlart'a crr arc trcoperit (sub flux). Flu:turile folosite sint id€ntioelLlc rrtilizatc pentru sudarea cu arc acoperit a ofelurilor 6SM_:i) l';r" r'(..,ltltr,c mai brrrrc ilrr::rrrile cu glanulafie mai find,trlrr,rtrrik. pcntru sudare. cit ,i ccle "iifirit" ii""i"u- perna oe flux,

Ilr.I111i1'.r,i confirrit mai muit dc 0,104 umeze.tla, Ouoi."""-i" ci-rz contrlrrr irr m.rl sigur pori. se rccomandd' uscarea fiuxului inainte cre utili-'r', Iir Llrnlx.rirtLrr.ir rlc 200-i50^C.

I

'l.trhdul Xl ll'r.nDt0lrl ol roltltnlllol erud r$ Irlx lrrrx'orloul MlG

3 1,6 I t4-2a i 2To-3206 l 2,4 I 18 -20 I :J8o -42010 I 2,4 | 18-22 430_480

18 -21)18-2018-20

.Sir.zro. Se utillzeazd sirme din cup-ru electrolitic bine dczoxidat, saurlir cupru aliat cu Si, Mn, Sn sau Ag. In cazul sirmei din cupru electro-lili(, nu se utilizeazl. diametre mai mici de 3 mm, datoritd rigiditdtii lorlr.rlrrse. In cazul sirmelor din cupru aliat se utilizeazi li sirme cu cliame-Llr, mari mici.

Tehnica suddrii. Sudarea se executd exclusiv in pozilie orizontala,i,rr suclurile de colt in jgheab. Sudarea dintr-o singuri parte se executdpc placd din cupru sau pe pernd de flux.

Regimul d,e sudare. Sudarea se executa in curent continuu, cu pola-ritir lc inverse (a electrod).

Pentru obJinerea unor cus5turi dense qi fdrd fisuri este necesar sF'i,' rcalizeze raportul dintre ldtimea Si inAltimea cuseturii de l,B-2,0lir.gimul de sudare trebuie astfel ales incit si rdspundi acestei neccsl-li li (tabelul XVI.8).

1'abchrl XV LIReglmurl pontro sudaree automattr sub strat de llut

Dismetlul

Sud@a 6tlstulut be be! godstd .tr.lulut d. rldt lnl

234!'0It

l{)l)t4i$

1,62,o(2,4)2,o(2,4)2,o(2,4)2,0(2,4'3,0(3,2)3,0(3,2)3,0(3,2)

4,04,0

140-160190-210250-280310-320330-340300-380470 - 49tJ510-530530-540570-l')80

32-3532-3530-3530-3530-3535*4035 -4035-4035-40:J.5 -.lO

252525

2520202t)2020

_

390-4tO5,10 -,')G0580 -6{X)600-620620- 650

lrLro3a) -,t()35 -.1035- 40:t5-40

iu2{)2lt2021,

.lrr.rndllc. (litrclc rliD pnlrnlcz:l r(.pr(zillt:l dillrrnsirni dc trl)rlcalie.

239

B. SUDAIIEA ALAMI'I

I IIt. CUM SE COMPOR'IA ALAMA LA SUDATiE?

Irr ,r'rrrrtirrrrrrrc sc prezinti proprictirjilc spccificc carc trebuic luirtc,r rrrrr,irl'r.lrr.r' Ilr intocrnirca tcltn;logici dc sudarc.l,irirporarca zincului. Dilicultatea principalil la suclar.ca alantelor (),rr,ililri('t(.ml)cralurilc rclatirr joase de topirc ai ae voiatllirnrc ale ,in_rlrri 1ll!l li ,n.ip,.r'tiv 900"C), (.eea ce, rlit,.rriti tomjlcraturii inalte dc'1,rr",,r rrrr.l.rlrrJui rlc L,azii (do la 200 la I000"C), ducc Iu arrlcrca zincu_rr.r tr r'\,,1)"l..rt1.jr lui cllrpii rca(.!ia

2Zn*Or:2ZnOTrr Iig. ,\VI.10 este indicata dcpcDdcn{a temperaturii de volatjlizarc

.:irr, ttlrri rh' {,,rnl),,zitia clrimica a aliajului i".p""ii,r.l,.lv;rlxl irlctr zincului clin baia de sudurd poate ajunge, in cazul(t Eatc, h 250/a, iar in cazul sudurii cu a.c ete"t.ic" invetit, la

- . Oxidul de zinc, sub formd de pulbere dere liptoase, acoperi o zond consid'erabild a

lului in zor.ra cusdturii_

- Vaporii de zinc sint foarte otrivitori Si de aceeatrebuie sd se asignre o vcntilatie foarte bund in in_gaperilc in care se sudeaz6. doncentralia maxirnade Zn admisi in atmosfere este de 0,005 mg/.

Evaporarea zincuhri are un e.fect nesativ sias_upra caijtetii crrsiturii qi in speciaI asup-ra for_mdrii porilor in metalul cusaturil. Uncori,'goluriledin metalul cusaturii sint pline ", uupo.i i" ,jn"t"li:rp.".,un", ceea ce poate provoca formarea fisu_

Formarea fisurilor. Majoritatea alamelor audorri -zone de fragilitate la cild: una in jntewah_rlclr, z{J0-000'C Si alta la temperatura inceputuluiinl.crvalului de topire.

l)ractica a d€rnonstrat cd fisurile apar. in so€cialin zona -de influenle termicd. ln "".aru.a, fi!"riiuapar mult mai rar.

- - Majoritatea fisurilor in ZTT apar ca urmare adcformaliilor muchiilor elementelor care ""."J""ra5i a inrlreptdrii lor in pnocesul de sudare. pentrullrLcrr irlcstrrr fisrrri sc impnne sd se ia mdsuri pentru reducerea defor-(iilirr $i l)('rrlnl cfcctuarca rEdrcsirilor la tem^peraturi mai joase.

Irr t,irztrl llrrmclor, fisurilc au un caractcr mai grav, dcoarccc apar,gr,rrr.r'rrl, lir suprala{ii Si nu pot Ii clepistatc la p"robi hirlraulici satt

sudu-400/0.

culoa-rneta-

;[aft]\ Vl.10. I)rlr)otl-

(lr k.nlln!./ttllril\'( )lirtill/rlro tl Znlllr, lir. (ll. ( (r lx)-rr ( lrl tir.ri {l llla-

t l'l:t,1ltr..rt ura dr][f, lr z'!; 2 - tcm-lurd (l,,zvolllti1 h

'r, i J t(ntDcra-' l'. I,,r,ir,. tr rlllr-

.t1tr t.

l.rrrcrrrnirtir.ti. Itr t.,rlrlttirtlrlr,, atr,stc lisrtli sc pot (lozvoltir, prov0cintl trt1.x,_rcrr intlrinirlii.

Avirrl in vcdt,r't. Irirgilitirtca alamt:lor', nLr sc rccomantlir utilizirlt.lr.irr.lirri.ii l)(''ttir inrl)ur)itiil,ircit llr.ollricl.:l t i lo. mcclrnicc alc r:useitrrr.ii iriI){ rrllll ol}lir'rcr( a unui me'tal hri p,,ri.

rl9. cE INFLUENTA AU FjLEnIENTELE DE ALIETiE$I IMPURITATILE ASUPIiA COMPOTITAIIIILA SUDARE A ALAMEI?

tlltnnitittl arc o influen{i ft_rartc mare asupra proi)rj(,t:ltikrr aliLmci.,\rlrrosul de aluminiu conduce la cregterea rezistcn-tL,i cle rupere la trar_tirrrrc, a limitei de curgere 9i a duritdtii, provocind in acclaqi timp rcclu_,r'roa plasticitilii. Aluminiul imb'rndtitclte proprjetdtile anticorozivc alc, r l; rrni.i.

.r\claosul mic clc ah:miniu (pini la 0,5%,) arc un cfc('t favorabil asu-ula sudabilitilii alamei, reducind evaporarca zincului in proccsul dc su-(lirre. Cre$terea conlinutului de aluminiu provoacd apari!ia r.rnor pcliculerlr. oxid de aluminiu cu temperalura ridicati dc topirc, cr.ca ce ingreu-r razii procesul de sudare.

Staniul se introduce, in special, pentru cregterca rczistcntci la co-|oziunc in condiliile apei de mare. Alamele cu staniu se prelucreazd bincllin presare, atit la rece cit gi la cald.

De obice.i, continutul de staniu variazd intre 0,7 ti l,io/o.Intrc act.str.lirnitc, influenja staniului asupra proprietdlilor mecanicc cstc ncinscm-rr;rti. La un conlinut mai mare de staniu crefte duritatca gi scado plasti-citatea alamei.

l)fln( ilre

Plumbul, pinA la 2o/0, face ca alama sa poatir fi prelucrati mai uSor,agchiere. Alamele cu plumb au tendinia de fisurare la cald, din

cauza se prelucreaze numai la rece.Plumbul are un efect nefavorabil

rr pirrilia porilor in cusdturi.asupra sudabilitSfii, condilionind

Manganul imbunAteteEte proprietetile mecanice $i rczistenia lacr rtoziunc.

Adaosurile mici de mangan (l-20/s) no, influcnteazd sudabilitatcarrlirmci. Odatd cu cretterea conlinutului de mangan crcftc li tcnclinla clc.l, rrrnirre a porilor.

Siriciut imbundtdleste proprietelile anticorozive. Un adaos mic clc:;iliciLr (pind 7a 0,70/ol imbunitdte$te radical sudabilitatca alamci.

/,'id'11 imbuniti{cqtc proBrictilile mccanicc Ei tchnologict_., colrtri_lrrrintl la finisarea granulatiei. Ficrul imbunitilcttc plasticiLrtca alamcil;r tcmpt:raturi rid icatc.

lri 'li Inlcr :i[(liril 241

I20. CU CU I'TiOCEDI'I] SE SUDUAZA ALAMA$I CAlaIl SIN'r t'ROItLDMttLE'I,EttNOLOGICIJSPIICIIIICE PENTRU I'IECAJiF] FTIOCEDEU?

Surlrrnra cu gaze. Cu toate cd pentru majoritatea metalelor sudireaI llir:ac rx.rl)i"l un loc secundar, in cazul alamei este procedeul cu cea mair'1gi'r rr'lilizrrrc. Trebuie avut, ins5, in vedere cA productivitatea munciilr.tnrri sr:iizutd qi, datoritd faptului ce incdlzirea se produce pe o zoni.rr l;rr',l.lir, rh.ftrrmatiile sint mai mari.

i\itltritlttl rle aclaos trebuie sa corespunde urmdtoarelor conditii:- sir st: topeascA lini$tit, fdrd stropire qi fere arderea zincului;

l('mpcratura de topire trebuie sd fie apropiate de cea a meta-Ir ri rlc lrirzir;

- sii sc asigure in metalul cuseturii proprietati mecanice qi rezis-rlrr lr coloziunc, cel pulin egale cu ale metalului de bazd;.- sii sc asigure un metal depus compact, fdrd pori qi sufiuri, etc.

Artstor condifii ii corespund sirmele cu un continut meclirj, deir1r Si. nccst coniinut de siliciu impiedici arclerea zincului in procesul

rittt litre.n lamcle cu continut de siliciu, fird forjarea (ciocdnirea) cuseturi-

', irrr in mod stabil proprietati mecanice ridicate gi asiguri un metalprrs f;irir incluziuni gazoase.

l)rrtoriti siliciului, dispare aproape in totalitate fragilitatea la caldirr lcrvrrlul de 200-600'C.

llrrco|i, sirmele pentru sudare mai contin $i staniu, care contribuie(.r'('iit('rea rezisten{ei la coroziune $i a fluiditelii metalului.(l)niinutul de plumb nu trebuie sA fie mai mare de 0,10 .

In tabelul XVLg se dau compozitiile chimice a1e unor fluxuri maii trtilizate la sudarea alamei.

lleoimul d.e sudare. Pentru a evita evaporarea zincului se recomanddsrrrlirrca si se efectueze cu o vitez5 cit mai mare (a.-6 m&).

Tdbelul XVI.gCoopozltllle oror lluxurl poDtru godat'or qlamel

H3B03NarB.O?.HrONa2tlPO.

Vitczir dc srrrlirrc c condilionatil dc puturea flirciirii, adicd de consrr-nrrrl do g;rzc combtrstlbilc. llczultate mai bunc. sc oblin la un consum clcrrrtt ilcnii cg;rl cu

V":(100-120)s Il/tr],rtrrtlc .s cste grosimca piesei care se sudeazi, in mm.

La un consLlm mare derrlllilcrrr-r, crcste zona inllucntatAri.r'rnic gi apar deforma[ii mairrr,rIi La un consum prca m'c,rl;rI pori in cusAturi Ei cre$ter irrtililt(.a de zinc care se eva-1rrrli.

Pcrltru o cvaporare cit mair,rlrrsi a zincului se alege o fla-r,rlii oxidantd. Raportul optimrlirrLrc consumul de oxigen 6i ace-I il(,r i cste

g: on :r.2-1.4.' c,H"

7 al)clul XV 1.10

rllc{crct| dlamcllllllrl slrnrol l ftlltclk! dc0roslnlctt nrclohhl h surlrrco rllanrol

(;rdim.a m.tAlului.

4-56-?8-10

2(2,4)3(3,2)

57I

Diametrul sirmci dcpinde de grosimca clementuh-ri carc se sudeazi1t;rlrlul XVI.10).

'Iehnica sudd.rii. Nuclerrl fldcirii trebuie sd se giscasci la o distanlit,l'' l{)-15 mm fa!6 de muchiile rostului.

Arzatorul se menline inclinat la un unghi de 30-90", fa!6 de piesi,iu lur.rctie de grosimea acesteia. Odati cu cregterea unghiului cre$te $i(irrrtitatea de cildurd transmisd piesei. Din aceaste cauzd, pe misLlt.ir cL'( rl rjtc grosimea piesei ce se sudeazS, trebuie sd creasce gi urrghiul deir,r'linarc al arzitorului-

lJc obicei, se sudeaze spre stinga, deoarece in aceasti sitrrafic mcl.r-irrl lichid se supraincebeqte intr-o mdsurirrr;ri micd gi se creeaze condilii mai bunel, .rrl.rtr formarea cuseturii.

Se preferi sudarea dintr-nn singur.lr';rL. Sudarea dintr-un singur strat asigure

'l)lincrea unei cuseturi rnai compacte, fereIroli ;i incluziuni nemetalice.

ln cazul unor grosimi mari este greu,r sc oblini o pd,trundere completd dintr-un

. Llllll tr strat.I)rin agezarea elementului sub un unghi de circa 10o falir dc' sr-rpra-

Lr!;r orizontalS. (fig. XVI.I1) se pot suda dintr-un singur strat grosimirrriri tnari.

l)cntru eliminarea tensiur'tilor remanente se utilizeazit o rocoaccrcj,,rrsii (la 270-300'C). Acest tratament nu modificd structura mctal()-;ir';rficir, dar are o influen!i foartc mare asrrpra fcnomcnulLri de coro-,irrrlc fisrrranti sub tcnsiu]ro, impicdiciDcl a1:aritia lui. Tr|tamontul (lal1,.(xr;r(('rc il)altit la 600-700'C sc r-rtilizcazir foartc rar.

Fic.zafecate

XVI.l1. Schema de as('-a piesei intr-o pozili(lpermite sudarca prin-tr-un sinAur strat.

24:l

Strrlrrtcrr crr. (n'c (u (l((l.t'.,2i. irrrrclili. I'r'orttlcrrl sc rrtilizlirzir, in spir-'irl, ln,ntrrt rcmc'dicrt.a rL'fcr:lclrrr pi('sclor tunr.rt(,. Ctt toirtt-. cir pro-','rllrrl rrsigrrlir o productivitirlc' a muttcii sttpclio:tIit suclitrii ctt jjJZr', arc, ulilizrrr{' miri rcstrinsii, datoriti faptrrlrri cii in protcsttl de sud.rre serlrxlrrlc o irlrlclc intcnsivii a zincltlui. Accst lucnr inri'Iutillcltc condi-iil,. rlr. lrr|r'rr 1i impicdicii oblincrea unor proprictili mecanice satis-ir,iio;lr1'

l)lrclto.-:ii.. Sc utilizcazd clectrozi speciali cu vergelc din alamd cu'orr{irrrrl. r'irlic;rl de siliciu, sau din alame aliate. Cele mai rdspindiie dia-rllr'1'!,ir)t r:ttprinst: intrc 4-6 mm.

lictlintul cle sudarc. Se utilizeazA curentul continuu. Polaritatca de-rirrll rlc lipul inveliEului. De obicei, se sudeazA cu polaritatc inversd.

l)iirmctrul electrodului se alege dupd formula: d:s mm, pentrul;rnrllo crr grosimea s pinA la 7 mm.

('rrx'ntrrl rlc sndare se cietermina dupi formula I:B<1, iar B::17....10 A/mm:.

'l'r.nsiunca arcului depinde de diametrul electrodului Si trebuie siir, t ttpt'insi intre: Uo:26. . .30 V.

Vitcza de sudare nu trebuie sa fie mai mice de 0,25 m/min.'l'rltnicu. suddt"ii. Se preferd sudarea dintr-un singur strat. Pentru

losimi mai mari se inc[na piesa cu 10-30' fali de orizontalh. La su-l;rlt'ir din mai multe straturi trebuie acordate o atentie deosebita cure-ilii fictirrrri strat, inainte de depunerea urmetorullli strat.

I\.r1-ru a evita strdplrngerile, se recomande utilizar€a pernclor deIrrx.

Slt(Larea in mecliu d,e gaz protectot'. Procedeul de sudare cu elec-lotl fuzibil sau nefuzibil nu a capatat o raspindire prea mare. Practica

(l(.moDstrat ca acest procedeu de sudare nu asigura o calitate corespun-;itoirrc a imbindrilor.

C. SUDAR,EA BRONZULUI

r2T. CUM SE PNEGATESC PENTRU SUDAREPIESELE DIN BRONZ?

<; t,n u'alitil[i. In cazul suddrii bronzului, o importante mai mare;rrc srrrlirrca cn arc electric. Sudarea se aplice, in special, pentru reme-

iclr,ir rlr,fr.ctclor clc turnare, dar poate fi utilizati Ei Ia slrdarea ta-ll lo r' '.

!'raitt tilz.iraa. Pentru a irnpiedica formarea porilor li a fisrrrilor,..ll r{{('riirr ca bronzurile sA se preincelzeasce inainte de sudare. Dato-

',, ,,,,,f,1,,",1, (lc()scbi[i riclicd sudaiea bronzului cu plumb. Dstoritd evapo-irii t,lr rrl)1rlri, irp;rl nLrmero6i pol'i in cus:ltuli.

4,1

lilar [irl)llrllll cir llrorrzrrlilc irr o (or](lu( lil)ilitirlr' 1r'lmir';i mitt't', pt't'ln-,;"rlzilr,ir rrrti o<l(' n(.( (,sirt'i"r rii l)('r]trtt irsiglrlitt'cir ttrtci aclt'rtrt{r' lrttDt' inlrr.rrrllirlrrl dr. brrzir 5i <r'l clt, urlaos, Sttlrlrrirr<rirlzircir lrronzttltti oiiIc p(,r'i(u-Iorrsir, rlcoart'cc l;r tt'mpcraturi inaltc aparc fraf.iiljtatca sii scad() l)rusclr'.'isl(.nta aliirjttlrri.

1l'('mpc'ralr.ra de plcinctilzirc se alcgc in frtrc!ie dc compozili;rlrrorrrrrlui rii de proccdelll de suclare. Valoarca tcmperaturii de prein-, ill,ri11'cstc irclicati in tabchrl XVI.1J.

l'reqdtil'ca piescloT' pentrtl sztlcr|e. Forma caviteiilor rczultate lnr|rnir (timinilrii defectelor de turnarc cste idcntice crt coa indit'atit la|, rr,,(licrca llieselor din olcl (rirspunsttl 97).

't'db.tnl Xl: L I1

ilc prolrrirlzirc ln vctlcrca suilirii ltronzurlkrr

Prccciletr de suihre

I22. CIJ CE PBOCEDEE SE SUDEAZA BRONZUL 9I CARE SINTPTiOBLEMELE TEHNOLOGICE SPECIFICE PENTIiUFIECARE PROCEDEU?

Srrrllrca cu arc cu clectrozi invclili. Melaririe dc odcrx. ln tabe-lrtl \VI.lil sint indir:;r!' rrrrck. mi-trci dc r.ltx'tr.ozi pcntru clifi.ritt' cali-trli (l(' llronz. lilcr:Lrozii sc r.lsLrcar irrlirrtc dr: rrtilizitrc limp (l(' 2-:i h.

Tenrporalu[a

---T-_I

Cu clectrozi hrvclili

,lrAlllrlln'l'

I l,/Su I)b15ln mediu protector de argon

ln mcdiu prot(ctor d0 rlgon

In mcdiu protcctor dc argon

Cu elcchozi lnvelili

In nrediu protector de argon

245

Sl'

Nt I,l.

Nl l,l!

AI

l'ahtlnl XI l,I l:

Il.oornolllldrl p€Dlrn olqteFtr reltlntuhl do llldllro o rrl{}r ltr.rnrrlrl

Sudarea I{IG

Sudarea WIG

Sudarea cu arc cu el€ctrozi lnveliti

<5i) 10;' l0

I\/ s{)'x'u

2,5 - 4,O5,0-6,0

6,0

75 - 150150-190190 -220

<4412>12

Iv 90'x,u

2,5 - 4,O5,0-6,0

6,0

70-770170 -200190-220

<44-10>10

Iv 600x

2,5 - 4,O4,04,0

<10 225 -270 r8 -20

<06-10 v 1,6

200-210210 -240

18-2018-20

<6>7

Iv,x

7,21,6

190 -210210-30018-2018-20

Ar | <3.r Illr(.llt I ti-s(.'lxrt lv I 8-12

<3

{i-12

1,1,--23-4L-{i

Iv 60'

23,15

3,15 - 4

60- 150160-250250 -280

88

8-10

I

v 80.3,15

3,15-4

60- 80150-1601?0 - 180

88

8-10

Iv 60'v {i0'

23,15

3,15-4

100- 13r)150-200200-250

88

8-10

lorlllk! do ltrh.r.i po||rr|| nt|rltr.o eulrolrrl ll n

'I'lrbclul XVI.ttllllif lfttle fllo ocrbluh

,/ rtt"rt ECU E CUAI E cusn D cuMnt-{.

Grlcu 8l(Supertrodel)(;ricu ll)(ALBZ0(lItx)rSoudobronzcMnss

Bronzcnd 10rUTP 34 N3

Cricu-ALtsZ60rU'I'PA 34 N3

UTP 34 N3

Pcntru suda-rea aliajelorCu-Zn

Gricu GRauchosetrBCn58Zn0005BCu59Zn900lSTAS (294-80/204-77 )

lrI r.l{ctrozilrr\'olili

Gricul(Rejncupfer)rlj'l'P 30,Soudocuivtes

Gricu 41(ALBZ 8)(iricu 5(Ar-BZ I Wl)UTP 34/34W'

Soudobronze 101a

Soudobronze 20lsSoudobronze 3013

BronzeDd 15.

Gricu 2l(Bronze 68)rGricu l1(BroDzc)1Gricu 3

fBronzc 6 Ni)ru'u, 323UTP 32 W3UTP 32I)'CitobronzcsBro zend 21.

t\l t(;

wlc

Gricu S-SICUTGricu S-SlMAr

Gricu S-ALBZ 81Soudor 1013Soudor'1023Soudo! 1034UTPA 34I

Gricu S-SNBZ 6rSoudor SnBz63

Soudor SnBz123TITPA:I2'

Gricu T-S lCUrGricu T-SINlr

Gricu T-ALBZ6rSoudogen 1013Soudogen 102sSoudog0n 1033UTPA 34'

Gricu T-SNBZ61Soudog€n SnBz63Soudogen SnBzl2rUTPA 32I

S{drre cu gaze0xiacetilenici)

Gricu S-SlCUrGricu-SINlrCuAg 16(STAS 295-71)

l)r,,ducrlori: I - Messer Grierheirn (R.F.C.): 2 _ UTp: 3

^ft..,\ (tta a); 5 - R. S. Rornania (Etveiia).

negimul d.e sud,are. Diametrul electrozilorrnirrimea cavitetii gi grosimea pere{ilor. In cazulrr,-lrsti .se vor utiliza, pentru primele straturi,r riri mici.

- Soudometal (Austrla); 4 -

se alege in funr:{ie dein care cavitatea esteelectrozi cu diametre

legat la polulSudarea se face la curent continuu, cu electrodullr()ziliv al sursei de curent.

247

Srrtliu't'ir st-. t'xctrttir in straturi gr()as(', (ll ptltltlulart'it clcctro(llll(li.rrlt.st mocl sc rcalizcuzil o baie (:tl volum mai mar(r' ceca cc pcrmit()

rllgrr.jirlc mai completi a gazclor. Inaintc dc clcprtncrca stratultti ttrmit-l s,, irrvilrric zguia Ei stropii cu ajutorlrl urlc'i dirlfi qi pcrii de sirmd', r,'lr t'vilir cioctiirirea sudnrii, deoarccc bronzttl dcvinc fragil la tcmpe-Irrlir lir ctlt' sc gescste in timpul suddrii Ei pot apirea fisrtri irr cor-,rr. l)rrci'i srrrlirrca se execttti pc ambele fe{e ale piesei, rddicina cortlo-rlrri rlr, lrrrzir sc indcpirteazd prin polizare. Polizarea se cfectueazi piniIrrrlr'pirtirrca c omplt-'t[ a zgurii remase ]a rddicini.

ln tirlxrlul XVi.1z se fic recomanddri pentru alegerea regimuh-ri de

rlirt r'.Sutlaroa olectrici in mediu protector de argon. Materiqle cle Qtlttos '

, rrlilizcazit vcrgelc clin bronz cu compozilia chimice apropiati de a

r.l;rlrrtrri rl0 bazti'. In tabelul XVI.13 se fac unele recomanddri perltrur.1gr.r't'ir mt.talultti cle adaos. Suprafata vergelelor trebuie sd fie curate,r':r rlr'[c<'tt' vizibile.

tlrltiDl'tLl rle sudare. Sudarea bronzulni cu aluminiu se face cu ctt-rrt;rlti.rnativ. Bronzurile fird conlinut cle allrminiu se sudeazd la cu-'ll1. ( ()nlinr[r, cu po]aritate directe (minus Ia electrod).

In Lalrciul. XVI.1Z ." fac recomandiri pentru alegerea regimului

s6 aibd puritate de 99,980 .

stratlrri multiple cu pendulare pe ]elimea

, rir rtlrrrc.A|gonul utilizat trebuieSudrrra se executd in

rlullriIrr cazul remanierii defectelor de

olfrirm, cu diametre mai mari decitli l;,:| mm).

turnare se utiTizeaza electrozi dincele indicate in tabelul XVI.1l

XVII

slJ0ARrA Alullll{lljtljl $l A ALlAJtt0R ACISIUIA

123. SUB CE FORMA SE LIVREAZA ALIIMINIIJL$I ALIAJELE SALE?

Aluminiul tehnic primdr are puritatea de la 9B la 99,80,20 Ei conlirrecir impuritSli, de obicei, fier (Fe), siliciu (Si) 9i gaze.

Aliajele dc aluminiu se impart in mai multe grupe in furrclie dcpIiocipalul element de aliere, dintre care principalc sint doui.' 1) Aliaje aluminiu-magneziu (AL-Mg). In practici, se folosesc aliajen l-NIg cu maximum 70/0 Mg ,i, de oibicei, cu numai 3 .. .50 Mg.

2\ Aliaje aluminiu-cupru (AI-Ct). Acest aliaj, cunoscut sub numclerlr' ,,rl r Lraluminiu(, conline circa 40./o Cu Si cantiteti mici de Si, Mg Si Mn.

l)roprietatea cea mai importante a acestui aliaj estc capa(:itatcar;r tll a sc durifica prin cdlirc Ai revenire. Cdlirea sc facc clc la tompc-lrrtrrla de 480oC, iar revenirea la 100...150'C. Plin accastit mctorlir irrirlirrj sc formeazi precipitdri submicroscopice de Cu Alr gi MgrSi, careirr flucnteazi puternic proprietetile mecanice ale alitrjulrri.

124. CUM SE COMPORTA LA SUDARE ALUMINIUL;I ALIAJELE SALE?

l)rincipalele proprieteti ale aluminiului qi ale aliajclor dc alumitriucr r lt' in fluen{eazi comportarea lor la sudare sint:

a) Conductivitatea termice, care cste dc' 1i... ir ori mai ntitrt' rlcr:it;r olr'lrrrilor, ceea ce face ca o mare parte din ciildltra Irr.c't'sitt'ir incltl-zilii locului de sudat si se piarcli.

b) Aluminiul este foarte avid fatr5 de oxigcn qi la topirc ltirtncazAorirl de aluminiu cu tempcraturi de topire foarte ridicat (203{)'C).

IJatoriti acestor douir ploprictA!i, dcqi lcmpcratrtra rlt' tolriro airlrrnriniulrri (658'C) este mult mai joasir clecit a olclului (1 ,l80-152(I'(),lr('l)Lrid sl so introducil o cantitatc mai mirrc dc crildrrrir irr pie;t'lt' r'arcl,srrrlcttzit.

24{.t

(:) Cocfici('rrtlll tkr tlilirtirlt' 1('rmi(:h (.s1(' trr 50...'l000/0 miri n)arctit .la ofol, din carc carrzir ;rpar dcformalii fi)ilrte mitri in prrru.srrl der I irrr'.

d) Topirca se face brusr: qi nu treptat ca la otel.r.) l,ir t(]mpcraturi ridicatc aluminiul 9i aliajele sale iqi pierd rezis-

'rrttr mrtirnicir. Din aceasti cauzd, rrneori, apar fisrtri in imbinare.l) I)r.rsitatca gi viscozitatea oxidului de aluminiu sint relativ ridi-

rtr'. I)r' ir<cca, la sudare existi. pericolul formirii incluziunilor de AlrO3.g) Dificulteli deosebit de mari apar datoritd conditiilor mai severe

rr'('s(' pun cu privire la pregatirea pieselor pentru sudare, conditii carecbrric si cvite formatea porilor gi sd asigure rezistenta la coroziunetlifcritc medii agresive.

h) I)rin incilzire, aluminiul nu-ti schimbi culoarea, ceea ce in-'(.rrrrcirzir sudarea prin imposibilitatea aprecierii gradului de incdlzireIrrttprrtrrl topirii metalului.

i) tlnclc aliaje igi miresc rezistenfa prin imbetrinire. In urma sudi-l, ln zona de influenta termicd, proprietalle ob{inute prin imbitrinire'pot picrde sau se reduc substantial. ln cazul aliajului Al-Cu, rezis-r)([ imbinarii reprezinta numai 400 din rezistenta meta]uLui de baz6.

Aliajele nedurificabile prin tratament termic (AlMn, AlMg,lMgMn) se pot interi numai printr-o deiormare la rece. In ipotezarl)inirrii acestora, in stadiul ,,moale(, lmbindrile vor avea rezistentar.lnlrrlrri de bazd, in timp ce in ipoteza imbindrii ln stadiul ,,intirits'irr dcformare la rece, cdldura degajatd in timpul suddrii va producemi(riorare a duritAtii in metalul de bazd, in zona de influen{d termice.ee.aslil zoni va avea rezistenla mai mici in comparalie cu restul mate-rrlrrlLri. Diferenta nu poate fi refdcutd printr-un tratament termic ulte-.)r

Aliajcle Al-Mg care contin 2-60/0 Mg se sudeaza relativ bine.rlrrtir cu creEterea continutului de Mg comportarea la sudare se inrau-ir,llc.

Aliajcle Al-Mn cu 1-1,60 Mn au o comportare bund la sudare.Aliajclc Al-Cu prezintd o tendinte mare la fisurare in urma ope-

fir.i rlr.srrrlrrre.

I25. CUM SE FACE FISEGATIREA PENIBU SUDARE?

ll'ntru toate procedeele cu care se sudeazi aluminiul qi aliajelel(', l)rl'gartirea marginilor pentru sudare se face exclusiv cu mijloacertirnilc (prin aqchiere sau cu polizorul de mare turatie cu discuri dinrl('riirl plastic). De asemenea, inainte de inceperea procesului de su-111', 1rr ccl mrrlt doud ore, atit suprafelele rostului cit qi zonele adia-rrlr, sii fio (iuratate cu mijloace mecanice, pentru inleturarca oxizilor,irir$imilor l;i degresate cu o solutie, speciale, chimici (in general to-

tt1, trr carc caz se vor lua misuri de proteclic a pcrsonalului). Dupi,glr.sirrc, se efcctueazi o spelare cu apd abundente, urmatd de uscare.

{)

r20. cIJ cI.; I'lrOCI )t,]tr sH slrr)t;Az^ At,uMINtuLfr At,rAJltLD sALn $I caBrt slNT I'rioULrtMI,;IIJ'I'EIINOI,OGICI' SI'IJCIIIICE I'EN1'I'U FIECAIiEI'ROCttDliU?

Aceste materiale se sudeaze prin mai multc' ltroccdcc.Sudarca crt gazc este un procedeu care in trltimul tintp se uti)izeirzh

r;l)orir(lic, doar in cazul cind lipsesc elcctrozii invclili sau utilarjc gi gazeiucrtc dt: protectie.

I legirnul cle sudare. Pentru sudare se foloscsc flrrxrrri pcntru distnr-ll{'r(.ir pclicr.rlci de AlrO, gi vergcle cu diamc[rc clrc variazii lntrc 1,5f i 5,i mm pentru grosimi de table cuprinsc intrc- I,5 $i 10 mm.

I-a sudarc sc' foloscqie o flacare normirli lai;rr lii table cu grosimi de peste 3 mm putcrea;rlr';r:l"r cu aproximalie dupi formula

care raportulg:1.1arzitorului W poatc fi

W:150.s lr/h),irr <rrLe s este grosimea piesei de sudat, in mm.

Tehnica suclirrii. Din cauza con dur:ti bilitiL !ii mari a aluminirrlui,inrinte de sndare, piesele se preincdlzesc la 200-:100"C, dupi grosimealot'.

Ricirea dupi sudare se face incet, iar indepdrtarea zAurci $i ar(:stririlor de flux, care pot provoca amorse de coroziune, se lndeper-1.r'trzi astfel:

- spdlare cu apl calde Ei frecare cu peria de sirm6;..._ spilare cu solufie de acid azotic (700/0 acid azotic qi 900/o ap?t

rlistilatd), dupi care urmeazi spilarea cu api curatl Si uscare.Sudarea cu arc electric cu electrozi invelifi. Pregdtirea rnarginiLor

l,cntru sudare se face ca $i la sudarea otelului, prin prelucrarca lor lnI, V, X sau U. Imbindrile in V qi X se pregatesc la un unghi de 60.,t rt deschiderea rostului de 0 . ..2 mm.

Materio.lele d,e ad,aos. In tabelul XVII.5 se indicd unele mirci declcctrozi inveliti recomanda{i pentru sudarea aluminiului. Deoarece in-vcliqul electrodului este higroscopic, se recomandi uscarea la 200.C timptle o or5.

Ilegitnul d.e sud,are. Sudarea se face cu curent continlru, de pola-ritirte inverse (* electrod). Pentru piesele cu grosimca mai marc delr) nlm se recomandi preincdlzirea la 300-400'C. Dupi tcrminarca ope-rirli('i de sudare, piesa se recegte lent. Zgura se inliiturl compl<.t prinl)rtcre cu ciocanul gi frecare cu peria de sirmd. Trcbuie urmirit cazgrtrtt sd nu se imprime in metalul cuseturii. Este binc ca duprl irctastA|rr|irlirc imbinarea sd se spele cu solu{ia indicatl la sudarca cu gaze(l)rrIctul a)

ltntru evitarea fisuririi datoriti tensiuniLrr, sudarca sr, lnccpel;r cir'< a 50-60 mm de la capirtul tablei, irr scnsul de srrdare, rrrmlnd|lt br rr.irta rirmasi sir sc sudeze rrltcrior. A|cul trcbuic mcntinut cit marl

z5.t

rrl l)osil)il, I,lstc nc<r'sirI sii s0 foloscascti tntrc'aga lrrni;inr{' a r.lcc-xlrrlrri,_ IIld irrtlcluperi. Lu craterc.lc ter.minalc, uncori apar fi:juri.

liudarca cu arc acopcrit lsub llux). Alunliniul 9i aliajclc raJe serk,irzi'r srrb Ilux cu urc scmiacoperit. Sc lunrcStc aslir. dcoarcce arculc rrrrrrri,i ll;rllirrl st ufrrrrtlat tn Ilrrl<.

Ir('llartir(.a muchiilor este indicati irl fig. XVII.l.Matet iale cle sdaos. F I u r ul. pentm alia-

jele fild conlinLlt de magneziu, se utilizeazeun flux compus din 500/n clorurd de calciuicaclr), 200/0 clorurd de sodiu (ClNa) qi 3007e:riolit, iar pentru aliaje cu con1inut de 1\,Ig sefolosesc fluxuri complexe.

S ir rna. Compozilia sirmei trebuie sd fieailropiata de cea a metalulni de bazd. In tabe-ir.rl XVIL5 se fac unele recomalddri cu pri-vire la alegerea sirmelor qi a fluxului.

Begin'Lul tle sudme. Se sudeazd in curent:ontinuu, poiaritate inversi (* electrod). Re-gimr-lrile de sudare sint indicate in tabelulXViI.1.

Sudarea in mediu de gaze inerte cuelectrod nefuzibil. Este procedeul care di celemai bune rezultate din punct de vedere cali-lativ, ir cazul suddrii aluminiului Si este cel

XVI Lr. l,fecdtirea mu- mai rispindit.Irlr l)('r)tru sudarea au- Preg(ltirea marginilor seti)rrr.tii sub flux. 1e grosirnea pieseloi conform

STA"S 8958_80.MuLct'icl.le de adnos. S tr n-te. In tabelul XVII.5

face in funclieindica!ii1ol din

se fac lecoman-i pt'ntru alegerea sirmelor.(itre de protectie. Argonul, gazul inert cel mai des utilizat, tre_r,sii fic de un grad inalt de puritate, 99,990/0.

IlKlintul d.e sudare. Sudarea pieselor cu grosimi pind la 6 mmrrrtt.,sitl preincdlzire. Peste aceaste grosime se recomandA preincilzi-la l5l)-250"C, in funclie de grosimea piesei.

l .ginul de sudare utilizat in pozitie orizontale este indicat in'lttl XVII.2. La sudarea pe verticala fi pe plafon, valorile cureniuluirrtrl;rrc sc reduc cu circa 100 .

SjL' sudcazd cu curent alternativ, acesta avind avantajul cd parti-r lir irrrlcpirrtarea peliculei de oxid de aluminiu.

Trr vcdcrca amorsirii Ei intretinerii arcului electric, in circuitul derrrr'.sr. lcrrgir irr paralel o sursA de curcnt de inaltA frecvente.

'l'r,lt.ttictt su.cliLtii. Amorsalea se face fird atingerea electrodului deir- Alcrrl .sc rncntine pe loc pinA cind apare o baie strdlucitoare de;rl lrrPil. lrr r,orrtinrrare, pistolctlll se concluce in lungrrl rostuhri cr-rriiicrrlt' r.orrtinuir dc du-te-vino. Capitrrl vergclei de adaos se Cc.pla-rii .rxlirlir cu pistolctul, firrir sA iasiL din jctul protcctor dc argor.r. iris-lrrl 1i sirma sc mcn!in in pozi{ia incli<atir irr }ig. XVII.Z. La srrchrril(,

llrllhlurl orlorlt tlr0 tlo rnrlllrr, (lrl.|'tro,

rrrr ir' rftxr,Irrlt l'rntru ttt|lllrrirl (nllrr rrlllruLrhtl I rl ttl|nJok,r ll|llo

'l uhclttl Xl'tl.rIt (lllr, dllltr,o Nlrlllli

ol)t4Dalii. Br - bnza mici; B, - bazaIX $chider€a rostului, 0,

mar'c a trapezului lotmat dq lluli.Srr{larea se executd pe pleculd-suport.

'labLlul XVIL::neolmurl do sudarc ln medlu de (sze lnrrtc cr ehctrod htrlllt

l,ri

17,52

46

7215

ojutajul0ia-.,. * I

,,rt, I

7,:a23:J

156

456585

130185

4255{)0

?01(101i{)2t)0:llx)

1

1,62,4

3,2t,40,4

1,5

rl

{i

66-7

788

1()12t5

1,01,{i

.1,0

I,6.l- 5.l 5

Ldlnn..

!',nl

lo

l!

'.lo

2 0 lr 18- 10 3.1{)-,:ilit)

|",,",

I ,n ,,,,

t--

I ,,. ,,,'

5{i{)-56{)

62{) -0m

l0 !027

1'? 1fl

2 1120

15-16

3 14 a 14-15 7{X) - 7I0

76(J-?8025 3 16 a 72 -13

253

lr. trrlf, pistolt'tul sc lin(' pt: bisr'<:toarcir rrnghirrlrri dc g0o clintr.e cclelrrrri picsc. La srrditrta tirl;lclor supraltusc, arcul sc amorscazii pe tablarrfcrioar;l ti;rpoi se deplaseazl pe pic,sa superioari (fig. XVII.ll).

I,llcr.trtxlrrl dc wolfram nu se asclrte la virl s;i in timpul suddrii nulr,lrrric sir lrtirrrlir baia de sudurd, deoarece se consume prcmatur gi im-,r rli flll r.ttr;irtura.

Srrdirrca cu un singur arzdtor, firi perni la rdddcini, se cxecuta,'' olricci, in pozilie inclinatd, putindu-se suda intr-o singurd trecererlrl;r rlc-,1 . . ._5 mm grosime. In cazul unor table mai groase, se aplice,r, olri<.ci, sudarea in straturi multiple, avind in vedere asigurarea-uneiurrr. pirtnrnderi la riddcini. Uneori, penttu asigurarea pitrunderii com-Ir.tc la rirddcind gi fdri defecte, este necesard crdifuiiea gi resudareairllit inii.

I ift. \\'11.2. I,ozitia capului desrrlirru l)cntru procedcul WIG.

l)('ntru sudarea tablelor mai groaser,r.lol WIG qi MIG: mai intii se sudeazi

obl{. XVll.4. Modul de pregetire a muchiilornlru sudilrca prin procedeul WIG cu dou6

capete:iri(ltrrc caD la cap cu margtnl nepretucrateirurl]rfr.rirp h crp cu marglnt preluciat€ tn x.

Fig. XVII.3. Mod deincepere a suddrii lalmbinilrea a doud ta-

ble suprapuse:I - electrod de wor-'Irami 2 - baie de su-

dure.

se folosegte combinatia proce-rddicina prin procedeul WIG,iar apoi se incarca rostulprin procedeul MIG.

Sudarea WIG cu d,oudlrzdtoare se foloseqte pen-tru sudarea simultand dinambele parti a tablelor groa-s€ (pind la 20 rnm). Con-centrarea celdurii permitesi se oblind suduri de cali-late Si ferd preincdlzire qideforma{ii mai reduse decitla sudarea cu un singur ar-zittot.

Baia de metal topitfiind cuprins6 din ambelep;rli cu argon, protectia eimpotriva aerului atmosferic

J

-3IJ

,lc rniri sigur:I. De asemenea, operatia de sudare executindu-se in pozi-r. v(.rliclrlil, sudorii au o poziJie de lucru mai comoda. Prin eliminarea'riiIrririi rirdircinii, prin reducerea consumLrlui de material;i manoperd,. rrlr{irr irvanta.jc economice irnportante.

i4

Sttrlirrcrr rir' r,rr,r'rrtir crr rnarglrrik, tirlllckrr prclrr<'rlt(: corrlorm il(li-calliL rr rlin ftlt. XVIt.4.

l'('zi1i:r arziltoirr('kr cstc indicutl ln fig. XVII.5.Sttdorii trcllric si sc aEcze ln droptul lmbinilrii fati ln fatri 0lr

lrrtt'r;rl), pcntnr a obscrva dircct baia de sudrrrd prin rost. ln timpulsrrdhrii, la nivclul b,lii lichide se formcazi un mic orificiu rotund (gauritrlc r:lrcic) carc indice cd ridicina a fost complet cuprinsd. Este indicat

Fig. XVII.s. Pozltlaarzdtoarelor pentrusudarea prin paoce-deul WIG cu doud

arzdtoare-

sInnJ

Fig. XVII.6. Curentul Si vitezade sudare ln funclie de grosimeatablei l:r sudarea WIG cu doue

capete.

lir Lrcul cle incepere a suderii se fie mai intii preincdlzit cu arc lungp('n(lulat, pind se obtine baia de sudurd normali necesari pentru depu-rrt'roa materialului de adaos.

I)arametrii regimului de sudare sint indicati in diagrama din fig.XVIL(i. Sc lucreazi cu doud transformatoare de acelaqi tip, lcgato larc!,t.;r t:rr decalaj intre faze.

Surlarea colnbinatd WIG s,i MIG se utilizeaze pentru sudarca i.itl)l('-l{)!' mai groase. Marginile tablelor se prelucreaze conform fig. XVII.4, b.I'rimul strat se sudeaze prin procedeul WlG, cu doul arzirtoarc, in pozi-Li{' velticitli, dupi cum s-a ar5tat la punctul anterior. In continuarc, sesrtdeazA in pozilie orizontali, prin procedeul MIG, pini la trmplercarostului.

Sudarea in mediu de gaze inerte cu electrod fuzibil (MIG). Se dis-ting mai multe metode de sudare. Sud,area cu si1'md. subtire, c\ arc:u rt|t, la carc transferul de metal se face prin atingerea repetati a sir-mci crr baia de metal topit sau printr-un arc scurt, pulverulent. AceastirInc|rdi:r sc aplicd cu sirme de 0,8...1,2 mm la intensiteli de curcnt de'110...120 A,si tensirrnea arcului de 27...24V.

l'rin accst procedeu se sudeazd table de 2...5 mm grosimc.Sucktrea cu arc cle mare intensitate, Se utilizcazi la sudaroa lablc-

Irrr gr<rirsc, cu sirme de 2,4 . -.3,2 mm grosime Si intcnsitili dc crrrcntpini la 650 A. Procedeul se bazeazd. pe o patrr.rndcre adinci a arculrri lnrnirlcrialrrl dc bazd.

l)itlundcrea $i litimca cordonrrlui de suduri, ln func{ie dc intor-:;itatca r:urcntrrlui de sudare, sint indicate in diagrama din fig. XVII.?.

mdr 20 nm

255

l'ormqle dc prclucrlrc a margirrilorIrt('nsitatca curcntului dc srrdarc sc alcgcmci qi lnirl{imea rostului (tabclul XVII.3).

Sudctrea cu arc norrnal se execlltd cul,(i lii 2,4 mm.

sint intlir:atc irr fig. XVlI.tl.in fun<rlic dc (liamctrul sir-

sirma cu diametrele dc 1,2;

l ill. XVII.7. Adlncimeail,. l)iltrundere IJ si Ii-(irr(ir (iusiilurii B Ia su-.l: r,il (:u arc MIG de|l rilfe intcnsitate, cu sir-rr't \.1 2,4 si 3,25 mrn(l, rrr,iuDc 24-25 V, !'cs-t,f, l.iv 18-30 V) $i vi-l-,.,,;l (k! sudare 37 cm,/min

l rli.rjclor AlSi5 siAlMe5.

Fis. XVII.B. Modulde prelucrare amuclriilor pentrusudarea prin pro-

cedeul MIG.

EF-str;56F4

s'5,2 J00 400

erEnla/uiTabclul XvILS

,1ft.flrr{.ll lntcnsilllii cureDlulul ile suilare ItrIllx(Ift'dc lnilti rc{ rostului ti dismetrul

slrnrci-elcct}oil

de tadde ls [A]

Fig. XVILg. Diagramd peD-tr.u determinarea paramc-trilor regimului de sudarepentru diferite glosimi dctabli, la sudarea cu arc

n()rma1 MlG.

:Iir;

/esil

h fu n si ltlt o cure n lului IAJ

Innliimc. rosttrlui tr (Iig >iVlI.8pmLru diferite di.meClc sle

sirmei )m

&

h[a]

l)lrm.trul rl ncl. tn nm 1,2 t,0 2,4

rl('nsitatra clrrcnl ullri dcslrrlltl c, hr A 180-240 240 -300 280 -380

24-26 25 -28 20-20

'l thtlul XVII.I

Fl elhlok)r n lo

TabelDI XV II.t

Ilatorlalo de adaos potrtru illlcrlte pmc€doo de sudoro

Or.\dmollc. Si.rna psntru WtG poatc fi utilizati $i la sudarea oxi-rcotil0uicl, ira slrmrttrrtflr [IIG It snd:lrur srrl, shxt dc flnx.

I'ro(lrcr'ltori: l) LS.P.S. Buz?tr;2) Iloss0r'Criljshcirn (Il.lr.C.);3) ESAD (Sucdkt); 4) Ar-(r's (ltNIirii 5) Sor(lornctal (Austria); 6) Ocrlikon (lrlvctix);'7) Ul l'(lllvclin).

\ lului\cbazi Al-sl

(s, -51i,) (si el2'r;) Al-M8

.:k.ctric curlcctrozil"v(llli

SoudaluA1 1005

Alcord 99,56

EAISi-PlCrilllmin 142oK 96.503Alumal 5aSorrlaln Si5s

Alumal 124Soudalu Si125Alcord 12 Si.UTP 48'

oI{ 96.20tSoudalu Mn26 Icord-AluIlrallItTr,40?

UTPA 47 Ti? Grilumin T-T-ALSIS

UTP A 485?

IJTP A 487 Grl lunr ln1-M(; 4f"

(t fl)A 403'lr ,A 4r)5'

r\l I(l

ir.cr)ora diit iI lr! utiliZ1lrc

UTPA 47 Ti' GriluminS.ALSI,

UTP A 485'

UTPA 48? (;rilutnlns-nl(i 45i

UTP A 403'u'l'P A .1S5'

AI0,,5-09,8 Al Mg Si;Al Zn Mg;Al Cu Mg;A1-Si(-7% si)

Alsi(-7%si) AIi\'ls(:l % lug) lIli{II

AlMg(il-5%Ms)

AlNl j'l N'l ll

l'l - 'll.lrrlcn su,llrU 257

Vitrilltiit crlr(,ntlll i iii tot)silrnii dr. srrclaro trcltrricLt,k' irrdicatc ln trrbclrrl XVIL4.

mcrrtinrrtc in limi-

din fig._--.-_ Al<.gcrca rogimrrlrri dc sudare se facc conform indicaliilorXVll.l), iar a mctalului de adaos conform tabelului XVII.5.

I'r'r:girtirca marginilor se cxecuti conform fig. XVII.10.

FtC. XV1L10. Pregdtirea muchiilor pentru sudarea tablelorde aluminiu prin procedeul MiG cu arc normal.

127. CU:Itr SINT PNELUCRATE IN,IBINABILE ALUMINIULUI$I ALE ALIAJELOR SALE DUPA SUDARE?

. l)cntru- aliajele nedurificabile prin tratament termic se obi$nuiegter rlrrpir sudare cusitura sir se--ecrulseze prin ciocdnire. Se urmdregte o'rlt(,r'c a^rezistenfei 9i duritblii. Aceastb ciocdnire se poate face in itarerlrl;i.,.la 350"C,.sau dupd ce cusitura s-a ricit compiet. piesele forjater.lrl<l trrr o rezistenfd mai mare la coroziune, in comparatie cu cele ior-ll' lir r\'(.o $i fdrd o recoacere la 400.C.

I,irr.iarca se face dupd ce a fost indepertate zgura gi resturile detirpirnt, pcrltru a evita includerea lor in cusdtuid. Trebuie evitati,r'.1:rrr.rr in jlrul temperaturii de 500"C, deoarece la aceaste temperatureiir.iclr,rlr';rlrrminiLr sint casante. pentru a impiedica deformarea, in tim_tl liocirrrilii, picsa trebuie sprijinite pe partea opuse cuseturii., Ali;ricl,' clrrrificabilc, in special Al-Zn-Mg, au posibilitatea si_9i re-(.r r'('zrst(,r){.r dcteriorate din zona de influen{l termicd, printr_o lm_rllirrilc nirtnrali, adici printr-o simple pestrare la temperatura mediu_

'll

t = 6..,10 nn

s > l6ntn

lrri trmlriunt. l)iu'ir(('r;t lrrt'rrr cstc lnsofit dc sr:irdcrt,a plastlcltillii (sc rr'-rlr(1r substttnlitrl rlrglrir.rl dc lndolrc). Ilcfir<:crca rczistcnfci ryl a pllstici-lir!,il s() poatc rcirliza numai printr-un tratamcnt tcrmic complet dc cir-lilt' rrrmalA dc lmlrtrtrlrrirc.

l'('ntnr a obline o granulaiie mai filri ti pcntru a ellmina tensiu-rrilr.r.mirrrcntc sc recomandi ca picscle din ahrminiu turnat, dupi opc-lrrliir dc isudare, sa fie recoapte la 300-350'C cu o r5cire ulterioarllr.rrli.

XVIII

SUDAREA TtTAilUtUt $t A ALtAJrt0R ACESTUTA

I:]tI. CARE SINT PRINCIPALELE CARACTEBISTICIALE TITANIJLUI SI ALE ALIAJELOR SALE

In frrnclie de modul de elaborare, titanul poate fi:- titan tehnic, care con[ine citca 0,50/0 impuritetl (cca o,Bo/s vzst,

llr,.i, r)xigen, 0,150 fier, 0,10 magneziu, 0,050/0 siliciu);- litan pur, care conline maximum 0,040/e impuritifi.

O.caracteristici importantd a titanului este raportul rezistente la11 x'rc/dcn sitate, care, datorita densititii mici gi reziite|lei ridicate, arerloli mai mari decit in cazul ofclurilor. Din aceastd cauzd a cdpdiat ol.ilizu|c largd la executarea structurilor metalice sudate, in industria.r()-spatiala sau alte ramuri speciale.

Titanul pur, la temperatura camerei, are o structur5 hexagonaldrrc poarti numele de faz6, q.. La temperatura de 8Ab.C, are loc o modifi-rr0 irlotropicd, titanul cr (Ti,) transf ormindr:-se in titan p (Tip ).

I'r'irrcipalelc caracteristici rnccanice ale titanului pur qi ale titanu_Lit('lllli(:sit,]tindicateintabe1ulXVIII.1.

I'abelul X\:III.jPrinclpnlelc caraetcrlsllcl meeaDlce alc ti(anului

EB

nr l)r rr

rn l.hni(

300-320 150 50 100- 140

450 - 560 350*500 25 140- 200

lrl(.r'virlul dc tcmpcraturi in care titanul tehnic poate fi folosit arertilrr srrll,r'ioirir la 400'C. La temperaturi mai ridicate, acesta absoarberriv ;17,,1 $i oxigcn, ceca ce conduce Ia sciderea pronuntate a proprie-

, ilol nrcclr r ice.

t)

Titantrl r*ilc r(,zlstcnt lrr lrt'(itttrt'it cttrttsiv?1 a api tlt' mitrr', it ltt itltt-lul azotic tlc olicr: r'on< r'rr tratir', ir a.idului sttlfrtric dc conccntralic scll-rul.i*r, la temp('r'irturit (:rmcl'('i, a tutrlror ircizilor orgallici ctc.

I?9. CE INFLUENTA AU ELEMENTELE DE ALIIJIiEF.I IMPURITATILE ASUPRA COMPOR'IABITLA SUDARE?

.tllementele de aliere sint de dona categorii:- a stabilizato:rrc, carc detcrmilre crcsterea temperaturii do lralts-

forrnare Ti ct-+Ti P;

- p stabilizatoare, caie determini sciderea tempcraturii dc trans-ftrrrnare Ti a+Ti P.

Elemente a - stabilizante: Al, C, Br, O, qi Nr.Elemente p

- stabilizante: Cn, Mo, V, Mn, Cr, Fe, Zr', Nb, Ta, Cr',N!, Si, W, Zn qi H".

Aliajcle de titan pot fi cu structuri o(, I sau o( + P.Aliajele cu structurd o( au o bnni rezistenlil mc<'arrici"r $i duritatc,

i\ rezistente superioari la conlam!narc;r cLl o-.iill(,D la tt-rl1;cIirlttri inalte,,lae caracteristici scAzr.rtc de plasticitatc.

Aliajele cu structura p manifestir o plasticitatc. mult mai bund,,, rrzistente mecanici, la rece qi la calcl, satisficirtr)arc, (lirr sint maiv rrlncrabile la impurificare de cdtre mccliul inconjurartor.

Aliajele ufp reprezintA un compromis intrc acestc cilracterjstici..4tt prclucrabilitatea Ei rezistenta mecanici la rcco bnnir, dtr sirt fra-yile la incdlzire.

Ira majoritatea aliajelor de titalr, tratamcntul t{'rnti(' .onstitnlc o.retodi de finisare a structurii Si de modificarc a prop|i('tiltilor.

ln general, elementele de aliere contribuie la crc"stcrt'it rczi:.,t('n-ill mecanice, la rece gi la cald, dar in acelaEi timp provoacd o orrrccar\lrr.ducere a plasticitetii.

I30, CUIII SE COMPORTA I,A SUDARE TITANULI;I ALIA.IELE SALE?

C(lmportarea la sudarc a titanului este, ln principal, determirralir d(.;

- afinitaiea sa chimicd fate de oxigen, azot 9i hitlrogcn, atit ir).1,rrc lichidir, cit Ei in stare solide, la temperaturi mai inaltc de 650"C;* terdin{a la srrpraincilzire Si creqtere a gri[rnlilor firzci p;

- iormarca la rdcire a fazei cr' fragile.lnflucnla hidrogcnuhri se manifestir mai ales prin scirlerea r€zili-

rnlel, atit la teml)eratura normale, cit qi la tcmperaturi nef.iative. Azo-lul, origenul li clrbonul actioncazar irr dircc{ia scalderii plasticitelii tm-lrrn{rilor srrdate-

26r

.. () l)ltlll (.( 'ln IX,tlilt'(, l.r sutlat.r. il lil,iltului

I r.rlrl ilrca cOn !,irt rrtrrlrri dt: (.1(,mt'ntc (lill )rituarcI tj.:0,lgi,).

Ic'lttric t.stt. ilsig l atit prin(N-\< 0,0 lo ; O-..a 0,lto :

, . Microslnrctura alinjclor d nu cst(, ufcr.ttrtii mu.jr,r d(, tratamcnl,ull,.r'mi(. siru (l(' tempcrnlrrra dc,srrrlarr.. fr.,,p.ii,fitit"-ln,lcan icc alc imbi_ri.it,,r. r'r,rr.r r sud;re sint cgate sau ,l;paii;;;;;"";;h" ate metatutuirlt, l)irzii, irvind qi o buna ductllitate.M i.r.r rstl'trctura a-B oste influentatS de tratam(,r]tcle termice gith.

.irr< i-rlzirr,a .prodrrsir la srrclalc. f-fri, j"il. .,l,f

"i""ui"'""* aliaje c_p;:ill, l.tl,l," rlt,fragile gi de _aceca sint considerare iesud'anife. prin uti_rzir'(,;r unor matcriale de adaos corcspunzdtoare, ductibilitatea imtini-_lii poatc fi imbunltatite... Alirrjclc p se sudeazi mai bine. Imbinirile sudate sint foarte duc_ril,. )i r.czistenra tor esre aproxim"tir;t;le;;;; l?eiaurt o" n"rrt ( \'(,1)t,

La sudare trebuie sd se tini seama de doi factori importanti:, -. tendinta accentuati a metalului

^flrt it i";pe;;turi lnalte dinltlsijl.ttrl't li zond influentati 1s1fi11s, cle a reacfiona cu aerul sau cu alte, l|nr('rrl(' (cu exceptia gazelor inerte);- - proprietitile mecanice ale t-itanului gi aliajelor sale sint puter_rrir' irf.ctate de prezenla imDuritalilor frr"t,-

".igl,"r-,

"i,aiton, niarogen;'lriiu irr cantitifi mici.

.... . 1.:"1.1::"t'ile ee1_er.al.e qi m6surile care se impun pentru asigura_'., uror bune comportdri la sudare a titanurui tehnic rdmin varabiie inrrtlclJimc pcntru alia.iele de titan.Modificiri saructurale la sudare. Dupii reac(ia sa fa{d de ciclul ter_nir: <lc sudarc, titanul tehnic, se aseama;a

";-;ft*ii;1""bon qi slabtliirtc. La fel ca..acestea, la sudare, titanuj are o ;;a;;H accentuati spre'lr.iilcr.ca griunlilor Si spre formarea structurilor Oe iati"e in zona in_lr'.r)tn111 termic.Calacteristica ce se manifest{. mult mai accentuat ia aliajele deil,r.r (..st(' scdderea masivd a plasticiti{ij f-ti"a"ii"r"." jlte in zona cusi_r't"ii ;i irr z')nr de influente- termici,'ca ;;;";

"pi"itr"t structurilorlr.r'i'rlilr..

I3I. CUM SE FACE PREGATIREA PENTRU SUDABE?

_ l)cntru oblinerea unei imbinari sudate flri defecte se impune ln_r'pir'trrr.rr trrtrrror impuriteIlor.. care se afli pe arp.ui"1"f" "o.rt.,tri-Ji. :,rrplir[r'\clc carc sc afld la o distanld Oe Zl_:b mil Ee'irarginite care. irnbinir.

Irrtlr'1tirr'[:u i.a impurit6{ilor se face:

l:. :.llll. ,::,"-1llgi, prin curdlire cu o perie din olel inoxidabir;t^' (.iur' ( lllmtca. Drrn. decapare cu o solulie formati din: 4olo. irr frrror.lrittli,,, 400/o acid irori", so,7, ula Ji"jtf.iilii_p"j" , ... rs .ir,,rrl)i'i ('iu.(. srrl.rr.rrfc{clc dccapate ie spalf cu opa; aaci "1,f.'nt"1"t" .ort.l_

i:l

T obalul Xl'lll.::

l lprrrl do lDrlrhllrl |)crlru 'rndorfn

lllonlrlrl tl ollilclor sfile

'l ltIl lnnind!iiro,r'rtui I lrn,ahiul

,, | .drl, l"i| 8?trde

llrdllnu

,rr., lor'&rsl

-l-f=0,5- 3 0 Irdr':I nlc-

lrl (lc

(:u nrr-tnl (lo

0,8-3 {) -0,1s

4tr 0 - 0,1s 30 -00 0,1-0,25s

0 -0,1s 30- 00 0,1-u,2l,s

rqF 0 -0,1s 30 -90 0,1-0,!5s

,+{,

[-lshbll .l

6-25 0 -0,1s 15-30 0,1-0,255

{:r& 1S*50 0-0,1s 15-30 0,1-0,25sI

t- * |

l

I

-ltqflraL

0,8-:J3 - 1 :.1

f, - 2l''

0-0,1so -(),1sO - 0,1r

0-4530-4530- 4:,

0-0,2ir0,1-0,25s

0,1-0,25s

263

ri r,inl lillsitt' rlc f,rrrrrlrtt' r,(' l)r)t cUrirlil ( sol\ctrt, ( tn irr Ii: mt.tltnol,'clrrttii t'lr:.

Mttcltiilc intlrirl-rlii tr('blrio sit fic irstfcl l)r('lucrirtc' incjt si"r taie laipiiilr'. llirr",rrlilc. l1i mllclriilc cirrc pot antfcr)a murditric trcbuie ildeplr-rlr.. ( i.;r rnlri brrnir scrrlir r'r;tc o pilir asclrtitii. Nrr sc rccomandit utiliza-'r ltitlir.i altrazivc' sarr a periilor dl rr!r.1, clco:rr.cr<' r,xistii pericolul carllicrtlc rlc ficr sd se ataEeze dc muchiilc imbinirrii $i sf, impurificel( l ll r'r.

l'\ttrtu t'ctstuLui. In general, forma rostului nu se deosebeste derlma trtilizatir pcntru oteluri. IJcntru principalcle procedee de sudareiilizrrl.r, lir sudarca titirnului formele rostului sint indicate in tabelulVIII2

ilstnt )Ltr(.o.. f'rcbrrie evitati prinderea cL1 sLtduri provizorii. Dinrrrzir 11rrzt'Ll' inglobate in aceste suduri, cuseturile pot fi impurificate.rr|ii r;rrrlrrlilc provizorii nu pot fi evitate, se vor executa cu o foarte marer,rr\ir', rrtilizirrdu-sc o protectie identica cu cea utilizatd la sudarea'r,plirt-zisii.

I:IJ. (]U CE PIiOCEDDE SE SUDEAZA TITANULSI ALIAJELB SALE $I CARE SINT PROBLEMELETL'HNOLOGICE SPECIFICE PENTRU FIECAREPITOCEDEU?

Indicalii cu carrctor gcncral. Pentru sudarea titanului se utilizeaze'mirtoarclc procedee: sudarea cu arc in mediu de gaz protector (TIGu MIG), sudarea cu arc acoperit (sub flux), sudarea electricd in baie: zgur6, sudarea prin difuzie, sudarea cu jet de plasm6, sudarea printrusrrncte, sudarea in vid cu fascicul de electroni Ei sndarea prin pre-lll I t.,

Ntr sc utjlizcazd sudarca cu gaze, sudarea cu hidrqgen atorrlc $irl;rlr,rr ir mr.cliu dc bioxid de carbon pentru a evita contaminarea cusa-t.i i I g Z('.

'l'ili[rul topit cstc foarte reactiv cu cele mai multe materiale, prln-, r'rrlr. |i rcflactarclc comllne. Din aceaste cauza, nu se utilizeazl su-|r,., ' ll .!ry ,,r ''l(', lrozi invclili.

!irrrlrrrr.ir cu :rrc in mcdiu de gaz protector. Protectia. Corecta pro-'{ir, r rr rlitzc ir('rtc a zonei cuseturii qi a zonelor incdlzite la tempera-|i rrriri irrrrl[c dc :150"C este probabil cea mai importante mesura careijlrrlr'i srtrlsrrl sr.rdirrii titanului. Intreaga zon6 in care se sudeaza tita-rl l|r'l)ul(. r;i fir: lipsiti de praf, grasimi Si de contactul cu materialer;rtr)ill strrr <lrirrr altc impurit6{i.

l'r'olr.r'liir sr: rr.irlizcazd in tlei moduri:-protcr'liii buii dc sudura 9i a zolelor adiacente de pe fat, tm-

rilii r.rr grrzr.rl irlcrt al avitorului (proteclia primari);- lrlolrr'\i;r cordonului Si a zonelor caidc dc pe fala imbindrij;- plotr:r'lia ri'rdircirrii imbinArii (fig. XViII.l $i fig. XVIII.2).

4

()l:c tlo |']'l'll\ |i(' l)ltlrrr.ili irctivililIii r l t ' r r ' . t ' l l i I r ' . tt lilltrrttltti llt Il'ttl-1x.r*trrrl inaltri rii i'fl.('nk.i nrllirtiv. a 'zotltl.i,

()xjll(,tttltli li Iti(lr{rg('-irrrlrrl, s0 imprrri r.crtli<.lii sr.vort, in privinla l)lrritirlil llrrzrrlrri rlu pIo-tr.('llc. S(' rrtilizcazi't irriloll ( ll o ptlritilt(' dc 1)9,70lu,

l rx. XVIII.1. Schema Proteiiriir.'r(lri(inii cusdturii la sudarea ti-

tanului:f - suDort din otel cu canal; 2 -l't$i care se sudeaza; 3 - duza at_.Alorulul; { - arzetoare Pentru at_

gon.

lrr vederea Lurei protec!ii eficienterlrrpa cc arcul a fost intrerupt, pine cindsrrlr 2ir0"C.

Cca mai simplA metode de apreciere a eficacitdlii protecliei gazoascr*;t(' observarea cirlorii suprafelei cusAturii. O sudurd corect^ protejat:rvrr fi curatd, stralucitoare, peste tot in zona afectat5 termic. In ordineirrIcs<rlciiterii calitllii cusiturii, provocate de diferite grade de ineficicn!ii;r prolccliei, cuslturile silt col;rate in: argintiu deschis, galben pai dcs-llris, galbcn pai inchis, aibastm deschis, albastru inchis, albastnt ccntr-

i;irr, ciinugiu ii atl. Se considi-'rei o protectic t orespun ziitoitrc pind lir (rr-lr,:rrcir galbcn6.

Srrdarea IVIG. Estc ci'1 nlli lirspindit proi cclcr-t penlru sudarca titir-rrrtltti. Se utilizeaza itr s1-)ecial l)1\ltrrl slldilrl'.| ('lcmclltcl'rr Irr gl " inricrrprirrc intre 0,5-[2 mm.

Cir clcctrocl ncluzibil sc rttilizcirzil vcrgclc clin rvolfram thoriirt.Mo.tet'itle. tle sdaos. ltr gt:neral, sc r.ltilizcaze sirmi c1r arcnirti com-

pozi{ic tftimir:i cll mclalul clc b;tzit, (lar sir'lt sitlralii cinrl st' tttilizcazir

Fig. X VIIL:1. lnslrulrcnte Pcn-tru prcteclia cusetrtrii:

d - duzA rlunaita: D - :tparA_toare pentru argon

se va litsa si sc sr:ut'git gitztllstrdttra ujurlgt' li (' t( lnl)' lilillr.r

zti5

sir'rn(, ( tt (rlrnl)ozilic (,llilnicir di[(]ritir, ln vctk'r'r.r oblirrcrii llr('i ( llsii-rIi r:rr pl:rsti<.itirtc spor.iti. Inaint(] dc rrtilizirrc, slrma sc rlct:upclrzti.

l,lk'mcntclc cu grosimi crrpr)nso intto 0,5-il mm sc lx)t slr(la fitrtrrr.lirl rlc arliros. Daci cxisti acccs pc ambcl(' fcle sc pot st-rda in acestrxl, lrrlrk, < u grosimi pine la 6 mm.

lit.ginnlri. tle sud,are, Sudarca se cxccuti in curcnt continuu, cn po-rilirL('dir'{.(:ti. Sc rrtilizcazi surse cu caracteristictr ctizitoalc, cu reglarerrrlr. finii ;i crr o stabilitate mare la curenti mici. Chiar gi numai ou irll(' (l(, 5-10 A poate cletermina ca suclura sd nu fie corecti.

llcglmrr|ilc de srrdare variazi in func{ie de aliajele care urmeazifl srrd;rtt,. In gcneral, ele se stabilesc pe baza de probe. Este foarte

'r'rr :rir sc stabileasci reguli generale pentru regimurile de sudare. Inlrr,lrrl ,XVIII.li se indicd regimuri oricntative.

Tabelul XVIII.t

*'1i19' ] '"*^''""irhi"ri I

:r

l1

l(r

Dcbit de

Sudarca WIG fird metal de adaos

1,lll,lr:t.r,!.1,:t.0

I,ll

:t,r I

4,0ll.0t),0

II

I,.|

:.1

o0-70lto -- 0{)

I l0 I30Irnr-IltO:r{nr- 22o

40- 60tx)- 100

l l0- 140l:t r - I30I l,l)- I lJl)180 -2.1{)

10-1110-12I 1* 1:jt2-1412-14

12-1514-1614-1514-1614-1814-18

1ti-20

18 -2220 -2220 -22

0 -1010-11t0-1212-1414 -16

8-1210-1212-1412-r414-1614-16

1-1,51,5 -2

222,5

1-22-2,5

2,5-33

3,5

2{)O-220:lt){)-t3o,l{){t-Jro

20 -2! I l'I,, I zz | .r-oo22-21 I - l2 i 20 I 35-4025-30 l- I'ul*140-45

'l'rltnj|rL stt<lio'ii. Arcul trebuie mentinut cit mai scurt, deoarece'ttl lttrrg p|ovoaci turbulen{i in gazul de protec}ie 5i produce o su-lii forrltc lir tt-r.

i

Itcllirnurl ds sudaro a tltanulul

7,5t,52,o

2,5

Sudare WIG cu metal de adaos

16 -2013-1610-1210-1110 -12I -12

Suddte MIG

Alimcntirrt';t ('lt sit'mli trt'lrrrit: sri s(l filcit ('it mai jos llrrsibil, apt'oa1;er lr. lttz;t <:ontrlrti arcrtltti.

Surlareu MIG se trlilizeaz{ pentru grosimi cuprinsc intre 3-20 mtn.ljl' srrdorrzh ln curent continuu, cu polaritate dirccte.

llcgimurilc dc srttlarc sint indicate ln tabeh.rl XVIII.3.

T33. CU TIiATAMEN'I'E TERMICE SE AI'LICADUPA SUDAREA TITANULUI$I A ALIAJELOR SALE?

La aliajele de tip cr, prin ricire rapidi se producc tratrsformareaurirrtensiticd, avind ca rezultat formarea fazei ,a' (Ti p-Ti a') cu struc-trlir acicularA caracteristica. Martensita aliajelor de titan este mai putinr;labill. Stabilizarea structurii se face prin recoaccre ]a 600-700"C,rr(.niinere la aceastd temperature timp de 10-15 min, urmati de olircirc in aer linigtit.

Aliajele de tip d+p nu prezintd translormarca mart('nsiticA com-pleta, astfel incit prin cAlire structura oblinutd este de tipul ct'+p.

Pentru stabilizarea structurii, aceste aliajc sint stlPtlsc rocoilcerii,lrr 650-700'C. La anumite aliaje, in procesul de cdlire sc produce prc-|ipitarea unei faze intermediare (n, care dctcrmini ob{inerca unor va-lrrli mai mari ale duritetii decit cele caracteristice fazei a'- Prin imb6-lrinilc ulterioard, la temperaturi sub 540"C, timp suficient de indelun-1irt, se poate obtine disparitia totald a fazei o.

Toate imbinirile sudate din aliaje de titan trebuie dctcnsionatc,(l{.oarcce titanul este ufor Jisurabil dupi srtdare.

XIX

SIJDARIA PI.UIi|B|JTUI

I:I,I. ('T]I!I ST.] COMPORTA PLUMI]UL LA SUDAEE?

. I)irto|iti'i rczistcntci mecanice scdzute, plumbul se utilizeazd, in spe-rl, pr,ntnr ciptu$irea pieselor din otel. Otelul preia solicitarile mecanice,I lrlrnrbul asigure protectia anticorozivl.

lJirt(,r'itir temperatririi joase de topire (circa 327.C) qi de fierbereirt.rr I 525"C), precum gi datoriti oxiddrii in aer, cu formarea oxidului,phrmb (I'bO) greu fuzibil, sudarea prezintd anumite dificulteti.

Arrtimoniul imprimi cr-rsitnrii fragilitate. Pentru sudare se utilizeazlrttnb lirrir antimon itr.

r35. (iuM stl r)t.uc^'rE$'r.E PENTRU SUDAREf r cuNr sE suDEAzA PLUMBIJ.L?

l)e. oltirrci, dcpuncrea p|-rmbultii se cfcctucazi pe o suprafatd lnr.;rl;rlril <ositoritii. I,lxpcrienta a dovcdit ce aturlci cind se realizeazd olr'ililr. qi o tratilrc colectd cu flux a suprafe{ei care urmeazi a fi in-

circatd, se poate renunla la operatia de cositorire.Pregdtirea marginilor, inainte de sudare,

consti in curalirea ingrijita, pe o lilime de rni-n imum lJO mm de o parte qi de alta a imbinerii,pini la obJinerea luciului metalic. Datoriti oxi-Jirii rapide, luciul metalic se pdstreazd o pe-cioadi scurtd de timp. Operalia de curdtire se

r,lrrrr,' \i ;rsrrnl)lr-)lI.l. t:'ll:.::.1,.,9" oxecuta inainte de sr,idare, cu o raclete speciate.-l l--__t

,' l, vil.r' (l, t)lurnl)1"trlr'tt sttrlrrrr..

In funclie de grosirnea .metalului este p(F;ibili imbinarea prin slrprapunere qi cap Ia cap.(lrosimile mici (pini la 3 . . . 4 mm) se sucleazi

ll riul)r'lrl)lln('r('. ln cuztrl lcVilur, suprapuncrca sc rcalizc.azi prin man-tttttcr <;rllilrrlrri unoia dinlre tevi (fig. XIX.l).

I'liicilc lLr 11r{)simi mai mari (10-12 mm) se srrdeazir cap la cap, f.lrJilr';r rrrrrr'lriilor. l)acir sc sudeazi Jrc pl:rcr.rti srrp(rrt,:i(. l,rsir o clcscltjrlrtrq

t

136. CE I'IIOBLDME TEIINOLOGICE SPECIFICE APAI'LA SUDAIiEA PLUMBULUI?

Materiale dc adaos. Sirzna. Se 'Jtilizeazl sirmi din Pb' t:tt diirmt tnrl..1,,1 i,, g.<.,"i-ca piesci care se sudeazi, dar marimum 10 mm' sittt vt'r-,,llr,'

"uU'iu.-a de fioii taiate din foi de plumb Lungimca vergclclot nu

i,, t,rric sd fic mai mare de 400 mm.''.'' 'ift-" i."U"ie clrrelatA, lnainte de sudare, dc oxizi ln caz contrar'

,,rirlul de Dlumb freu fuzibil face dificila sttdarca'" .-1,.1;";i. oro"pt ttux se utilizeazi, de obicei, stearini sau un amcstec

r.rrlitdestearinScucolofoniu.Fluxtrlseutilizeazdpentfufrecilreamar.;;tIli';;;;;;; ale pldcilor si a suprafetei vergelei de adaos Fluxrtl' tt>

;;,,.:t,'-t.';-;;;;;;-pL4lunite apropiate cuseturii, Idri a intra in reactie:,r t'lr 5i protcjeazi metalrrl impotriva oxiddrii

U;.;i drcpt flux se utilizcaza ccara uaturitli' Mtrrginik' plicilol., ,,,,' ,-"--".,O"ori

^se incilzesc cu arzitonll, dupi care se frcacai ctt ccari'' 'r";;i;;dd;ii. Se utilizeaza, cle obicei, sudrrrer cu E2\ze' DLept ga7'o

,,,,r.rb.,-"tibiie se utilizeazi acetilena, hidrogenul satr gazul metan'"'-'"S"Ju."u-."

execute cu viteza mare, pentrx a impiedica scurgerca

,n,'totit.ri li"niO- Tot din aceast6 cauzd se utilizeazi cel mai mic bcc

,:_irii"fi" -t""." de sudare. Arzetorul trebuie si formczc ulr unghi de

circa 1]0" cu piesa care se sudeazi' Se utilizeazir flaciriL normalit'

Elementelecareurmeazdafisudateseasambleazitprinstt<lttriprrr.

" ir"";';;i;;l';trat de sudure se executS, de obicei' fdrl metal dt' adaos'

;;;i;;; ;;iA; cur6lindu-se de oxizi ctt un rdzttitor sau ctr o p'ic de

,i,-:,. ll,pi curifire se executa urmetoarcle stralrtri, utilizindu-sc mt'-

r Ll (Lc adaos.

.r rrrslrrlrri tlt, ciLr,a 2 rnrD. l)ircl1 ntt sc'tttilizt'azI plii(lltit sl!ln,r'1, ('lelll('n-

i,.i . .,, ,ii,ii"frf"rrztr lirrir rost. ln acest rrltim ('az, tltr s(' p(tirtc rcaliza o

,,ii",,,,,f,r.u comolctll la riitli\cinii. Act'st lttcrtt tru ilrc import.ntll in_cazulj;i.;, r,;ii.' ij,,"a ti impur''u atig,rrarca unci pdtrutrcleri complete' rtrdlcina..r.rcsttclcaztr.

13?. CARE SINT PRINCIPALELE REGULIDE PROTECTIE A MUNCII LA SUDATiEA PLTJMBTJLUI?

Tn procesul de sudare se prodtrc vapori de plrrmb V:'porii cle plttnrb

,int ,iirtlio.i, petrund in stomac'9i, piin cdi-lc rcspiratr.'rii' in plirmirri'

lr','xicitrca cll plumb cste lentil Ei nu se observa lmcdlat'Ateliercle in care se sudeazi plumbul trebuie sI fic foarte largi ql

loartc bine aerisite.- lnainte cle a minca, sudorul trebuie se-$i spcle miinilc ;i faJ:r cu

,,,',',,,. Jf n"' -,'nea, trtbiri. si-$i ctrri{e unghiile. li dintii cu pt'riir' DtrpI

"irrrjrrar, l ltr, rultri, trcbrrir'si-5i face ncap'lrat o brLe'-

'l'r'"lrrti,' irtlcrzis | 1t n'vcritalc a minca in timpul hrcrului'

269

XX

suDARrA iltcllrtljtljt gt A AtnJn0R ActsrljtA

I38, CARE SINT PRINCIPALELE CARACTERISTICIALE NICIIELULUI 9I ALIAJELOR SALE?

. . .Nitficlul 9i aliajele sale au o utilizare largd, in special, in industrialrinrici'r.

Nicholul, sub formi de table, profile sau piese turnate, are o puri_rtc ridicatd (peste 970ln).

Aliajele nichelului cu o utilizare mai larga sint:- monclul, qliaj cr,r 65-700/o Ni ti BZ_270/o Cu (Ni_Cu);._ morrelul K, aliaj greu sudabil, cu A5_20i/o Ni, 32_220 Cu gi

, 'r ,\|;

-. inconelul, aliaj cu 800/e Nj,-1+oZS CI Si 60 Fe, (Ni_Cr_F.e)... Aliajele nichelului se impart in aliaje

'duriiicabiie prin precipitarerrlia.jc nedurificabile.

,. Prop^t'ietdri. Nichelul ,i$i pastreaze plasticitatea atit Ia temperaturirlir.;rlt, cit gi la temperaturi foarte scizute. ln tabelul XX.1 siirt indi_rlc clractcristicile mecanice ale nichelului la diferite temperaturi.

Tabelul XX,t{:Illa(ilerlrllci mecanlce alo nlch€lulul la dllerlte lempelalurl

450630790

354648

.. Ni< lrclrrl $i aliajelc sale se prelucreazd ugor la rece Si la cald. Dupalirlmirlr' .sc ccruisc'azd -pr.rternic. Ecruisarea poate fi indepirtatd prin,oirr.r'rr'. 'l'orn1)cratura de recoacere_ depinde de puritatea nicheluh-ii qi

llnrtlrrl dc ccrruisare. In tabclul XX.2 se indici modificarea caracte-liIilot tnr,< anir:c drrpi c'cruisare.

)

(llro('lo!lr]ft.1 rllorrrrrk'. nk! rhholulnl tlrllnlo ll drrp

lirl,//r/ .\ Llj

Lllllirl1lt la c.lld $irlr'i ccruisat la r0cc

120 -1rr, | ,,,- r,,

050 -8{ru | 15 -:

nezistenta l(1 cot'oziune. Nichelrtl ti aliajclc sale se r(l-rr rrcii printr-o inalti rezistentd la coroziune. in atmosft:ri sulftlrtrasit,,,, ircl,.,i devine fragil ca urmare a form5r-ii la limita cristalelor a eutccti-rrlrri Ni-NirS, ca; se topeqte la 645"C' In atmosferi sulfuroasf, redttc:it-

t,)rrc lii la te"m-peraturi de-peste 350o are loc fenomcnrtl de coroziuttc gc-,,, r'alirl In atmbsferd sulfuroasd oxidantd p|edomini oxidarca' Nichclul'rrr ti zisti la amestecul H'*Nr*NHr sub presittnc'

ln atmosferi de hidiogen, la temperaturi mcrdcratc, nicltt'ltrl dcvineI r'rrgil (a5a numita fragilitate Ia hidrogen).

139. CE INFLUENTA AU ELEMENTELE DE ALIETiEASUPRA COMPORTARN LA SUDARE?

Cr-r, Cr, Fe, Mn, Si au o influentl pozitivi asupra- prcprictiltilor m(-,Lnicc, iar in cazu] unor cantiteti mai mari fi.rrmeazd aliaje specialc.

iierul nts influenteaza proprietAlile tehnologicc (comportittc lrt stt-'l;rle, forjabilitate). In;Uajul monel, fierul mireqte rc'zistcn{a ;i imbtrrrir-r,rl..lte proprietalile fizico-mecanice.' Minjam are o influenldL pozitivd asupra proprie-td{ilor mccatri<r',r, lrnologic"e li refractare. Este un bun dezoxidant qi rcduce efectul diru-rr.rtor al sulfttlui.

Siliciul. lJn adaos de 1-20^ imbunateteqte proprietetile dc turnarc.l,rr aliajele Ni-Cu, cregterea continutului de Si conduce la formarca fi-,rrlilor, din care cauza este limitat la 0'30/0.-

Titanul este un puternic dezoxidant. lmbunetatcste proprietil!jle -mc-r';urice. Este un bun modificator, favorizind formarea ur.rt'i granula{ii fine.('r'(.lterea continutului de titan peste 1-7,20/o provoacit apari{ia fisttt'ilor.

Aluminiul. Aliajele cu Al se deosebcsc prin plasticitatc tii rczist('ntirlirlicate. Imbunit5{eqie rezistenta la coroziune, fiind un ptrtcrl}ic dozoxi-rl;rnt. Se introduce pini la Lln procent de 10 .

Carbonttl. Infiuenta accituia asupra compofterii la srrdare dcpintlt'.ji (le existenia altor elemente in baia de sudura Conlinutul de carbon.. ltc limitat Ia 0,lo/0.

27t

.Strl/rrl t,ritc llt ir(lilos forrlto rl;'rrrrriiIor. (ilt(' l)r.ovoit(il Iistrrirlcit lmbi-lii stt<lirtr'.

Itos|o|uL t'stc un adaos dirrnitor $i estc limitat Ia 0,050/0.lli, Pb, As, Cd, inriutilesc mull. propr.ict!lilc mrrrLnicc qi tr:lrno-

-1icr', rlirr ( irr(i (:auzi conlinuturile acestora sint limitato la 0,002-0,0050/o'citf(',

Ittlhrnla qozelor. Solubilitatea 02, H, Ei CO in nichelul topjt estorr,irl,'r'rrlrilii, iirr la rAcire este limitatii. Din accastir cauze, gazcle pro-r( li porl,zitiltcii cusittr"lrilor Ei boala de hidrogcn.

I4O. CUM SE IIACE PREGATIREA COMPONENTELOIII'AN'T'BU SUDARE?

I)ncil se srrdcazir nichel qi aliaje de nichel ecruisate, pot aperea fisurl|rrsirtu|il. Ditr accasta callze, se sudeaze numai nichel Si aliaje de ni-

ol tr';rtatc lcrmic. Dacd in cursul pregdtirilor pentru sudare materialulpoltil prr.lucriri prin care se ecruiseazd inaintea operatiei de sudare sellrrno din nou unui tratament termic.

Muchiile rostului $i suprafetele adiacente trebuie bine curitaterlrrtc dc sudare. Curetirea se face prin sablare cu nisip sau cu o perieslrtnl clin olel inoxidabil. Pentru indeplrtarea grdsimilor se reco-

rrrrll clcgresarea muchiilor rostului gi a materialelor de adaos cu ben-rir silll dctergenti.

'I.r'cbrric evitat contaclul mrrchiilor rostuh.ri cu particule care potrlirmirir m('talul cu sulI.

t4I. CUM SE CONTPORTA NICIIELUL SI ALIAJELE SALELA SUDARE?

I)irrtlr.dificultitile care apar la sudare se menlioneaze:-, forrnartir la temperaturi ridicate a unor pelicule greu fuzibile;

lcrrrlin1,;r mare de {ormare a fisurilor $i porilor;' P|oP|iotd{i de turnare scazute;- t('n(linta metalului lichid de saturare cu Hr, O, Si CO, ceea ce

olizcirzi.l formarea porilor;'- nir:lrelul Ei aliajele sale sint sensibile Ia supraincalzire, din care

rz,i r'('gitnrtl de sudare trebuie ales in aqa fel incit supraincilzirea sicil. nriri rcrlusi l

l;r srrtlrrro apar deformafii mari.l'(.ntlu su(lare se Ltliliz,eazA, in special, procedeele WIG, MIG Ei, 1n

'lc r';rzrrli, r'rr fascicnl de electroni. Sudarea cu gaze este, in prezcnt,,irr rlilizatir iii numai la imbineri putin pretentioase.

l,ir rirrlirrc trcbrrie si se urmdreascd ca umiditatea din flux gi in-iq riir rrrr pirlr'undi in baia metalice, ccrrit (:cr sc ob!ine prin uscart.a

prr x lt tsclr tt llliliTrllr',rll'zoxirl0irzit ( ttsiitl lri t.

l)11'( lrrrl fi lrt itt ittttrxlttlltrrll llllll ( Irllll)rrtllttli t llrt:

I tt llimtrlikr tlt'stttlittc trcbrric sir ilsigtlrc oblitlor(!a tlllci grillllllilliif I rrt' ql dezoricnlatt:.'ln r:azul sudirii cu ar(l clcctric, t('rrsillllea arcrrlui prca ridi(rltil mii-rr,lrtc AraduI de oxiclare a elcmqntelor de aliere Si provoarci creEter(]a grtt-rrril.litli. Creqtcrea intcnsiteiii curcntului, la o viteze de srtdrrc (ronstantZl,

r|.tr:rlmini supraincilzirea metalului Si cre$terea volrtmttlui de metal to-Irit. ln aceste conalitii, se observd o oarecare cre$tere a grilnrllalici' Crel-ir.r'r';r vilozci dc srtdarc conlribrlio la micsorarca granlllali( i.

I42. CU CE PROC!]DEE SE SUDEAZA NICHELUL

$I ALIAJELE SALE $I CARE SINT PROBLEMELE

TEITNOLOGICE SPECIFICE PENTRU FIECARE

PROCEDEU?

Sudarea cu gazc este uu ptocedeu care nu se mai folt.rsegtc dccit in( irzuri cu totul izolate.

S"ao""u cu arc clcctric cu clectrod invclit' Nichelrrl qi alirjele sale

ri(. su(:leaze curent prin procedcul ctl arc cll electrod invclit'' -' -eiigldtirea michiitor ' In tabelul XX.ii sc fac rccomandiri pe trtnt

r)r'uretirea muchiilur in vedcrea suddrii.' " Metalul de adaos. In tabelul XX.8 sint indicali electrozii recomau-ttali. i)iametrul se alege in funclie de grosimea metalului de bazd, dupit

rr.lutia: d: I -p1 mm, itr care s este grosimea metalului, in mm. Electro-,2zii cu diametrul mai mare de 5 mm nu se utilizeaze ir.r practici' Datoriti-rrr.zistentei electrice mari se utilizeaza electrozi ct't lungimea de 300 mmI nuinte cle sudare, electrozii se rtsucii Ia 250-lJ00"C timp de 2-3 h'

Ilegirnut d"e sud"are . Pentnt a evita supraincdlzirc'r, in gencral, se

srrdeazd"cu electrozi cu diametrul cit mai mic, cu intensiteli mici 9i cu

1,,,irze ir.rtre clepunerea trecerilor. Deoarece se impune Lln control rigurosirl intensiti{ii curentului, se recomande introclucerea unui ampermetrulrr circuitul de suclare. se utilizeazd curentul continuu, polaritate invers,l( Fclectrod). Pentru a asigura o protectie corespunzatoarq sc sudcaz[ cu

irn arc sctirt. In vederea evitarii apadtiei incluziunilor de zguri in stt-(lrrri, electrodul se mentine aproximativ vertical, cu o inclinare maximirrlr'?il'C, in sensul invers sudirii. Sttclarea sc'illcepc Ai sc tormini nltmliipt' plircule de capet.'

lntre depunerea dilcritelor straturi trebLric cfccltrltit o nct('zirc' prir'l

polizare pentiu indepdrtarea tuturor urmelor de zgurA. Accastil nct(lzir('t'stc nccesard gi pentru sudurile provizorii de asamblare. Daci apar ct'a-

t(:re, zrcestL'a se climini prin dlltuire ii criillrire.Sttrlaroa cu arc elcctric acopctit. Mettlul dc adoo.s. In tabchrl X\'11

sr. irtdicii matcriak'le de iiclaos lecomanditt('. Se' lttilizcazit sit mc c tt rlill

l8 I\,lll,lca sudilrll 2i3

't (hctut XX,Elrrl.Ullllrol| lurltlllrrr pFnt r r{lldllrott nloh0tultrl Clr ruc cu cloctrod lnvolll

7'nbthtl XX.a

:J.0 l,r l "+-=F

lr,r)-- 12,0:t,0.-20,1)

nldAoina

0,5-1,01,5 -2,O

',,() 8t),r) 2,0-3,0

Ilrrl 1,2.. .2,5 mm. Rezultate mai bune se obtin cu sirme cul,lj nrn. l)cntru piese cu grosimi mai mari de 12 mm se

rrc r.rr rliirmetml de 2,5 mm. Se utilizeaze, in special, fluxuriI't qtiitil.?o lnuch,iilor. In tabelul XX.4 se fac recomandlri

frl rrr;r lrrstrrlui.li|tlintrtt tI<: tuclsre - Se utilizeazd curentul continuu, polaritate in_

si, ( ll rr t('nsiulrc dc l-rcru de 30-j3 V Si o vitezl de sudare cu circa

l5-200/o mai scazute decit in cazul sudirii olelului carbon' Regimul trc-lruic asifel ales incit se se evite incluziunile dc zgura ----"- - 'il;;;l; mediu protector de argon (procedeul WIG-TIG)' nlcc-ltozi si nateriole cle ad,aos. Se utilizeazi elcctrozi din wolfram pur:iirLr cllctrozi din wolfram thoriat.- -

frlaie"iatele de adaos recomandate sint irldicatc in tabcltrl XX 8

G;;; e; priteclie. Se utilizeaza argon cu puritatca- 9{),95, complctIiDsit dc rrmidiiate. Pentru protectia rdddcinii sc utilizcaze, dc ast'metrca'

;;':{,,;.-b.;ii nu se asiguri'o proieclie corecte a imbinirrii, rtpitr pori itr,ii,lit.i"a. Pentru a asilura o iroteciie corcctit sint ncccsarc rrrmetoarelcnrirsrrri:''''''-

-l alugcrca unci duze cu diamctrr-l suficient de mart' ii Inenlirr('-

r.r rrnci diitan(c rninime intre extrcmitatca duzci Ei picsit;

1,5 -2,52,0-3,0

2,0 -3,0

diametrulruti\izeazeceramice.

cu privire

|llolucrtrrGn llruchlllor p{tnlfrl iutntGo Dtchctul[l crl nrc Gloc|llo ocoDetll

60..70'

v'--=>'@tr1,5 -3,02,0 -4,0

I lr' 275

ll{'{lroull {lo sudrro lVlc (Ifc) I nloh6lulul $t rltalolor rcostutr

,,j, I

Diie.t utD.blt d.

I -,-.ailI "ll---Il f--IIt

lti \- -/irAmI "rl llt.tt-Tr-l

i

l.ir 1,6 1,6 60-?5 200-230 6-8

2,5 2,5 100 180 -230 8

3,2 2,46au

Doutrstlaturi140 - 160

130 -150pentrufiec4restrat

10

Circa 13straturi

Prirnulstrat100 A

Restul150 A

130 - 150pentnlfiecarest15t

10

I'abclul XX-t

- m(rtincrea inclindrii electrodului la 90" fatd de piese; pentrulirrrrr vizibilitate se admite o micd deviere.

li(rlitrrui rle stLd.are. Regimurile de sudareI \)i jj

sint indicate in tabe-

Tabelul .XX.Err;llrrrr:r llbrrii :r cl{(.lrcdului dllr Kolbam lD vodore. sud?hll nleh€lulul ll a sllalelor

acealula

- irsigururca rrr.rui debit de gaze de 0,3-0,6 m3/h; un debit scizut' irrlioll llLr asiguri proteclia corespunzatoare; un debit prea mare poat€'0r,,rx ir turbnlenta, antrenind aerul in zona arcului;

- cvitarea curenlilor dq aer;

l)cntru 0 stttlttril tl{. l)ltn?l (lrlitatc iml)ortiltl{ll mirro irre ltttrgirnealilx.r'ir l elcc[rotltrlui din wolfram (tlrbc.lul XX 0).

I,)lectrozii din wollram se ascut ca virful unui crcion'Tehnica sud'irii. In timpul sudarii trebuie evitatd pendularca. Lttn-

liimca arcului trebuie si fie foarte scurtd. ln cazttl sudirii firlti mclaliic arlaos, lrrngimea arcr ui trebuie si fie maximum 1mm. La sttdareacrr metal de idaos lungimea arcului este ceva mai mare. Extremitateacirlcli a sirmei de adaos va sta tot timpul in mediul gazos dc protec{ieli va alimenta baia de metal topit prin contact continuu cu ea.

Sudarea MIG. Procedeul se aplicd la sudarea pieselor cu gtosiminrai mari de 6 mm. Se pot utiliza trei metode de sndarc: transft'r prinl)i( irturi cu pnlverizare, prin scurt circuit qi prin impuls.

Materialele de adaos sint indicate in tabelul XX.7'Ilegimuri de sudare sint date in tabelul XX.B. Se sudeazi in curent

( or)tinuu, polaritate directe (+ electrod). Lungimea arclrlui, 6-7 rnm.

??D.l!l ,YX.t

llaaerlalo ile ailaos penttlr sud rea nlchelulul tl o nlltljclor llco8tukl

.. -tipul\ mate-

\ rt'I,'t l\de

\ b^26

\S_NiTI 8}]l Ni-jI

S-NtCo Bo MnDNicu80Mn

S-Nl Cr rJ FeMU Ni Cr F.-:!

;l((tric cu elec-tr'{r7i invelili UTP ItO Ni,

Nikal 10'

Grnri 5rUTP 80 I\"NIonal 103

Grini T-Nl{lUrUTP A 80 I\1,

crini ? (NCt $)1tJTP 068 llIl||UTP 70151U'l't'7015 MLrrNil(:rl 21ssoudor(la

Crini 'l -N(;1 1,r

U'I'P A 068 I]LI,Grini T-NickelrI]'fP A 80 Ni,

t l(]

Llc(t,r)rnderi deul rlizare

Grini S-NickclrUTP A 80

^-ii

crini S-Nl0UrIITP A 80 M,

Grini S-N(IF 9rIJ I'l' A 060 rirr!

Ni 99,8; \-i 99,6;Ni 99,2

^-iMn 1; Nilltr 2;

NiI{n 5

Aliaje Ni-C dc tiPrnonel. lmbirr'rrietcrogcnc dintro Nicu olcl (n{i(lu :j{} Iro;NiCu30 Al; Ni(lr 1,tFeMo)

Temperatura Iniuimi,-196"

Aliaje (ic r'-i (lu tiPincon(1, irrcoloy' o_

tcluri cli{'Atiri(:c d.tit)rl: l2 Ni 111;

X8Nill; l4Ni0lrul'jllIri rlomA(''ro.'li nrpcltlttrru rrrini.nrI, - 2(i{1"(;

()bs,ttx1li.. Sirnra pcntru \\'l (; po:rtc fi utjliTnti li la stldarea o\ill( ctil('nn i'l'rrrdrrcitori: l) [Icsscr-Grj('shcirrr (lt.lr'(;.); 2) tJ l l' (Ijlvelir); :]) Arcos (ltrrlirr); l) Si'irrl'r-

rnrlrl (Allstrir).

277

Tohclul XX.tIl.gImltrl dG sudar. IrlD pmcodeul llJG o ntchelulrl gl a o||atelor ocoilulo

Marqlolut do ad.otNichel 6l Motrcl 60 NC 80/20

iul de T€rud.

7,4

h lrlvrrlzllrc 1,67,2

350280 34

5,08,2

330220

35 4,57,5

280 38

't clrcult

r lrrlllls

1,61,2

240200

3030

3,55,7

220160

2928 5,2

200150

3430 5,0

0,8190140

24 4,09,0

160110

212t

5,38,5

155720

2424

5,810,0

r irr. mai scurt provoace improscarea, metalului topit, in timp ce un. lrr g conduce la un consum exagerat Oe argon. ---

. I'istoletul trebuie sa formeze* un ""ghie; 90o cu piesa care sel,irzlt.

r43. lN CE STTUATTE SE APLICA TBATAMENTUL TERMTCDUPA SUDARE?

Tn imbinirile sudate ale nichelului qi ale unor aliaje din nichelri,. l)roduc modificdri sDectaculoase Ue p"op"iutafi !l ni"i,rru upu"" ";._dr. durificare. pentru acestea tratanientul termic aWj sudare nu: *bsoiut nccesar. se aplicd eventuii ,r r."t"-"ri tliili" o" aut"rr-rrrrt'. ln cazul materialelor a*iti""Er"- p"ii" ii:""iirri#"r""tamentul

D i(. ('sl0 ltcccsar.

XXI

SUDAREA ltlAGllEZIULl.lI $l A AtlAJEt0R ACESIUIA

r44. CAEE SINT CARACTEEISTICILE MAGNEZIULUI

$I TN CITE GRUPE SE IMPAET ALIAJELEDE MAGNEZIU?

Principalul consumator de magneziu este-indrrstria acronaltticir' Mag-,,,'riui repr6zinte cel mai ugor maierial mctalic dc constl'uclic ai poscdit

rr|oprietaii mecanice relativ inalte, impreuna crt o inaltit rozistcn{d clri-ini<,ri, in raport cu o multime de medii agresive, -capacitatc dc a suporlar,lirc'"u""i"i dinamice qi se prelucreazi uEor prin aqcJricrc' A1)iijclc dcrn,,jneziu nu pot fi utiiizate in apd obiqnuite 9i dc male 1i, dc ascmc-rr' r, in atmosfera cu vapori de apa.

Este un metal de -culoare

a1b6-argintie, care se intunccd in aer, aco-pclindu-se cu o peiiculd subfire de oxid. Pelicula nu cste sulici('rlt de

i ompacti qi rezistentd ca si asigurc protcclia ultcrioarii faln<lc oxidare.

Masneziul are o rezistenta mice $i o plasticit;1to rcdrrsi (Il'"--{}0-tro Nlmilr:. R":21 N/mm?, A5:6-t0o/u ItB:20-i0 deN/mm!). lr pro-r"srrl de deformare piasticd proprietifile mccanicc alc magncziului (rcsc

(11-:180 N/mm'?, E,:60 N/mm'?, Ar:504' HB:300- N/mm-)'' "- ln fuictie de comportarea la temperaturi ridicate aliajele de mag-rrcziu se impart in trei gruPe.

in orima prupe iint incluse aliajele care sint utilizate la tt'mpc-rrttrra cimerei," sau la temperaturi care nu depdqesc 150'C Accastdlrupa cuprinde' aiiajele Mg-4l-Zn-Mn; Mg-Zn-Zr; Mg-Ag-Cd-Al Mn'

' Aliajele din grirpa a ll-a sint destinate pcntru utilizare la tcmpe-l.irttrri de )O0-zso;C.

-nit] aceaste grupd fac partc aliajclc Mg-Mn-Al-Ca

Din grupb a III-a fac parte aliajele care sint rltjlizate la tcmpo-rirt.ri rle }OO;C qi mai mari, dintre care se mcntiollcirzil rlrmitoarclc:NIit-Th-Zr; Mg-Th-Mn; Mg-Nd-Mn-Ni. Aliajele de - magnczitt sc .maiimpart in alia'je care se in"tiresc in urma tratamentului tcrmic qi aliajc( are nu sint influenlate de tratamentul termic. Cele carc sc it.ttitresc ;tut'('ziritcnle mari, impreuni ctl o plasticitatc satisficiltoare. Cr'lclaltc ali-irjc iru o plasticitate marc impreund cu o rczistentA rclativ rcdustr'

270

1,15. (il,i lNl,'LUl,)N't'i\ AU td,UMUN't,t,it,t,i t)t,l ALIt alj;r IMPUtrrlr\TlLll AsuPtiA COMPOBTABIIr,A sUDARll A MAGNUZTULUT sI aLTAJELOn sal,rj?

.,llrttttittittl, tlirt,rit:i .nci solubiliteti variabile i' sululie solida, co._'ilrrril liL (r.(.sitere'a proprietililor mecar.tice dupi operatia de tratiment'rmlr'. Jrr gcnora.l,- aluminiul, la un continut pini la'go/0, conduce la'r'ritllr,ir r(.zistcnlei la rupere, a limitei de curgere gi a duritdlii. Alia-,kr lrirriur, itl o tendinti acccntuata de formare. "a fisrrrilor de cristalizarc,

l)r{ )(.('sl tl dc strclare,ZitlcuL mitrelte rezistenta aliajului, dar mai putin decit aluminiul.

r(.iitr.rca rezisterllei ca urmare a imbitrinirii are loc la un continut deri' rriri marc de 2o/0. In i'tervalur 3-so/0 ziDcur mdre$te prasticitatea,'lil{r (,irr(.incepe scdderea acesteia. Continutul de zinc inire 2,+_Z,O ma_lli, rtzirit('n!,it la coroziune a aliajului, dar se sudeazA greu.

ltltut.qrltlul se introduce in aproape toate aiiajele in proporlie cleI "0,50/0, in mod spec.ial pentru cre;terea rezisteniei aliaiului la coro_Lrrrr'. Aliajele obiEnuite con\in 7,:l*2,50/o Mn. Cele binare nu se trateazarmi('. Manganul nu influenleazd comportarea la sudare a aliajului.(lrci?, contribuie la finisarea granulatiei gi crerterea rezistentei,r' l;r.ncreazi fisuri ia cristalizare. Un conlinut de peste 0,0bo7q c;nilrrric lir o creftere rapide a tendintei la fisurare.

?orizl imbunitile$te comportarea la surlare in special a aliajelorlc rrrntin zinc,

L.r afari dc clemcntele de alicrc, aliajcle mai pot contine $i impu_;'r(i (li-runitoare, ca fierrrl, cuprul qi siliciul.

rilllt

Li tttirlc de 0,050/6,,9iliciul, chiar la conlinut

{ir lrr coroziune.

Ifieral- reduce rezjstenta la coroziune, iar Iaza MgrFe reduce sen-plasticitatea. La aliajele supuse la deformare nu sE-admite un con_mai mare de 0,050 Fe.(.1/pr?rl reduce rezistenta la corozirrne. Nrr se admite un conlinut

mic reduce sensibil tenacitatea $i rezis-

II{;. CUM SE COMPORTA LA SUDARE MAGNEZIULII ALIAJELE SALE?

l,r sLrtlirrc-a aliajeior dc magnezin apar urm6toarele greuteti:-- magneziul se oxideaze puternic;- . lir t(.mperaturi ridicate se produce o oxidare puternica a mag_

] ., . | ] ., ] i ,.. ,

I ,l lorrnarca unei pelicule de oxid cu temperaiura de topire de

rl, (' Iirlir dr'650.C cit este temperatura de topire a metalului; aceastiicrrli lmpicdicir topirea mr,rchiilor metalului de bazi gi alierea lui currlrrl rllpr r:;;

_d('tl5itat(.ilrrxitIrtlLtltltltttlrl;trt'zitt(:1,2Hl('m:')est(.-mllltlttititnare,t ,ir ,,,,,'i"*,iiitriizirrltri (l,l-rl g/'m";; tlirr-il((astit ca.uzil la stttlaro existA

', , r, ,,r,,i irniiiii:ifi,,itii l,irii tk'iirclLrrir ctt fritgtn"tttc di' peli.ulir tle.xizi;'' " '-'i.t--ii,,

I.,pttrlLri cii pclictrla dc oxizi Iru c compa(rtir' ir('east'

rrrr ;'siguri protcctia biii lichidc impotriva oxidd-rii''' 'S,;;;t;" aDajelor de magneziir este insotita de modificdri ale ritruc-

I r rii mctalografice in zona influentate termic'La sudarca aliajelor netratate termic se observd o crettcre er gTa-

,,,,tuti"i iar .erlstcn!; imbinerii este cu 10-200 mai mici decit a mcta'

lrrlui nesudat,Aliaiele tratate termic suferA in ZIT modificiri mult mai impor-

',, ntn

'.i' "'u

-itt-riu i" p"oarr"" o reducere a rezistentci pina la 0'7-0'5,lirr rczisten!a metah'rlui nesudat.

In procesul de sudare este foarte posibili aparitia porilor'

Principala probleme este evitarea fisurilor' Ele pot fi evitate' ln-rFo oarecaie misuri, prin preincdlzire (150-300.c). De obicei, tendinta,f,,

"fi""1"." este tegati de mirimea intervalului de cristalizarc'

lIn miiloc de inf.luenfare metaturgica, care poate reduce inter-

",,r,-,t ie Jti^rit"* " -"t"r"r"i

cusdturi'i esie utiliiarea unui metal de

,'.i".r *'""-p"rf!ia chimice diferitl dc cea a metalului de bazi' Se

i'"-a""Et" priri aceasta, cresterea plasticitatii metalului cuseturii qi redu-( crea tendintei de fisurare.

147. CU CE I'ITOCEDEE SE SUDEAZA MAGNEZIIIL

SI ALIAJELE SALE?

Protectia biii metalice fald de oxidare este o condilie principaleto sudare. 56 ob-tine prin utilizarea fluxurilor sau printr-o protectie cores-

punzdtoare a zon€i c;re inconjoard baia de metal lichid'Urmele de flux care ramin pe suprafata piesei rePrezinti focare

nuternice Je cororiune. Din aceasti cauzi sudarea cu gaze -li suda'rea cu1,"". i" ii""t"J invelit nu se utilizeazi pentru imbinarea pieselor irnpor-il"t". Si"!"""i procedeu care nu impune utilizarea fluxurilor este suda-t',-,u-."-i"Ei".nLdi,, d" gaz protectoi. Acesta este procedeul cel mai uti-lizat pentru sudarea aliajelor de magneziu.

r48. CARD SINT PRINCIPALELE PROBLEME TEHNOLOGICE

SPECIFICE CARE APAR LA SUDABEAIN IIIEDIU DE GAZ PROTECTOR?

Drept gaze protectoare se rttilizeazd argonul salt -l:clitrl'c:o-'p-i"*,r'0" suclarc sit clecurgi in mod normal este neccsar sil

irrdcpitrtr:ze pelicula de oxizi.

2Bl

='zd.:. ? l!

:,--15 a

9/tDdgdt

fr *O

o{!;o ^:

'oo

3

^a-:'t-

!_,l^-i-lr

ii'ai#i;i'sggi;iiigiilii tiiiii,iii,,

ii i$iffi# iiiTiigiiF#ig.igffiF#iF ff

;f l lr;l; ;'r *iffi$$f#

'gru

i$ff

-

;fl 3 ;;E[* i$+a a ;* Eil HFF +ig€iluFiii fE;t lgrf

folcl-l -t-tl.;nrcfl{tltee rostultrl peDtru strdarea cu atc tn meillu do gs, plotector cu ele{troil ile $ollraE a

rnagoozlulul 9i allalolor ocestulo

a.i

Nr. Tipul sudndl Schi9ab

1 FdIl tetirea muchiilor <6 <0,5

Cu te$hea muchiilorCap la cap

6 -15 0,5 1,5-2 ;0-91

.R:8-15 mm

>16 <1,0 1,5 -2 60-?0

3 Fare te{irea muchiilor >2-4 <0,5 2,0 2,0 45

I

n

A=

a-

9.did

{Ei:

I-r''E

'u

A

I

E

E

I

-

lirr, /rr/ f ,\ l ,a

lllmGnrluullo c.!f,l.ll). Dlaoxlelor'ruflort peDllu auilsrcr lr!'0nettllhl fl ll tlllllrllrt ll(rrlulr

0,8+0,11,2+O,11,5+ 0,1

{),8:l I ).11,2:! o.t1,5'lr,l

cazurilor se utilizeaze metale de adaos cu compozilia chimice apropiate

iI;;; -it"i"i"i ii a"ra. ln cazuri speciale, penru a asigura anumite

irroorietiti speciale cuseturii, se utilizeazi metal de adaos cu compo-

zilil ctriniica -aUeriti

de a metalului de baz6.

Electrod' nefuzibil. Pentru sudarea aliajelor de magneziu se poatc

ntiliza si wolfram Pur'---6r; e; proieclie. De obicei se utilizeaze argon cu puritatea 99'90^'

S;;;t;;'cu etecttod nefuzibil, Sudarea poate fi executati mlnual

^".r .rio-"i. ln tabelul XXI.3 se inalice regimurile recomanclate pentru

sudare' Taberul xxI.J

f i8. XXr.2. Modulde amplasare asuportului, lnaln-te de sudar€aprimului strat lao imbinare ln ,,Xn.

neglmtrrt do sudare (sudale cu eleclmil ncluzlbil - !llG a tr]sgrl(u iulul tl a allalck't {({slnhr}

Tlpul hbiDtuii

Cep la cap, fdrl pre-luffarea muchiilor

2,03,05,0

100 - 105180 - 190230-2,10

2,52,53,4

12 -7412-141{; - l8

I1

I

Csp la cap, cu Prelu_craree muchiiloi

6,08,0

10,030,0

200 -2202002(J0

220 -2:\t)

444,1

16* J

10-18l6- 18lfi-18

3

4r,Slra lurirllrltiplo

'I ahclul XXI.Ilo0lnNrrl pa[lru sud[m s6mhutomoltr cu lloctmd luzllrll _ Mlc ll heflnozhl[t ,l a olftrrctor

'l lrrl i 'lnalrll

;ltp l{ rnl), flrrt}r'r.llr(r'llt ('it nIlr-(lrlik'r

22,53,05,06,0

160 -175170 - 190180-200260-300280-290

22*2418-2418-2018-25

18

2,0 -2,52,52,52,52,5

80 - 12060- 8095- 100

100 -140grj - 100

14-1614-7614-1616 -1816-18

1

1111

Sudarea cu electrod fuzibil. Sudarea poate fi executatd semiautomatflrr irutomat. Regimurile de sudare sint indicate in tabelul XXL4.

I49. IN CE SITUATII SE APLICA TBATAMENTUL.IERMIC DUPA SUDABE?

. , Sc .aplicd, de obicei, pentrr: inldturarea pericr.rlului de coroziune fisu_iurtii.sub tcnsiune gi pentru eliminarea tensiunilor ."-""""t". Tempera_

,i'j ^9.1 ,ll"r]?hg.variazd, tn funclic de n"tur" arioiutui. lntre I50_300,C.rmp r d(, menfinere la acea\te temperatura variazd intre 15_16 min.'Iratamentul termic nu este- -o.opiralie ubsof"i

"e"erl"a aupa sudare.. N_u rg admite incelzirea , aliajeior

-de -"!,i"ltii'f" -t"_peraturi

mairaltc de 375'C, deoarece existd pericolul a" "p"i"au"u.--

""-'

XXII

DtttcTH.E lunnnntnR slJoATE

150. CARE SINT DEFECTELE IMBINARILOB SUDATE'CAUZE,LE APARITIEI ACESTORA SI MODIjLDE REMANIERE A LOB?

Prin defcct al imbindrilor sudilte se inlelege oricc abatcrc dc lacontinuitate, formi, dimensiuni, aspect, structure etc. prescrisc pontru im-binarea respectivi in standarde sau in clocumentatia tehnicl a prorlrt-su1ui.

Delecte de pregitire gi asamblare a componentelor clc sudat. Aces-tea nu sint, de fapt, defecte ale lmbinirilor sudate, dar ele pot gcneraasemenea defecte.

Unghi necorespunzdtor (fig. XXII.1), respectiv prelucrarca margi-nilor tablelor sub un unghi (ct,) mai mare sau mai mic dccit unghlul plFscris (cr) 9i lipsa de uniformitate a ulghiului de-a lungul lmbintrrii. Dorcguli se admite o abatere de t 5o.

La un unghi prea mic, electrodul nu poate piitrrttrclc pinit laridicind qi determini aparitia defectului de nepdtrunderc la ridixrinlsau necesitatea unei crailuiri maiadinci la radicina. De asemenea,un unghi prea mic impiedicd ml-nuirea corecti a electrodului, cccace poate provoca liPsa de toPiremarginali sau intre straturi. La unrrnghi prea mare creqte consumuldc materiale de adaos, ceea ce Pro-

Fig. XXII.1. 5"1tsm6 tle al) tcrc dc launghiul rostullli.

voaci deformalii suplimentare.Deschiderea necorespunzitoare a rostului (fig. XlI 2) respectiv aslm-

blarea necorespunzitoare a pieselor cu deschiderea rostultri bt mri marcsau mai micd decit deschiderea prescrise b qi lipsa de uniformitatc dc-alungul imbinlrii. De reguld se admite c abatere de -| I mm'" La o deschidere piba mici nu se poate realiza o pitrunclere corcctitla riddcini. La o deschidere prea marc, poate apdrea defcctul dc cxccsde ptitrundere.

liiirlircina nocoresDunzirtoarc a rOstului (iig. XXll.il), Iespectiv pre-Irrllirlcir marginilor tablclor in aga fel inr:it rird:icina r'ostullri (Cr) esterrrri mrrrr. sitr mai mice decit cea prescrisd (C) 5i lipsa clc rrrriformitateir rrrtllr,i;r rlr.-a lungul imbinerii. De reguli sr: admite o abatere deIIll1lr.

I'is. XII.2. Schema de abatere de la deschiderearostului.

rF/-rFig. XII.3. Schema de abatere de la rddecina

rostului.

Dircl rddicina este prea mare, poat€ aparea defectul de nepetrun-rlr'rt lir ridicind sau necesitatea unei crailuiri prea adinci la ridicinl.l)aed rdddcina este prea mice poate aperea defectul de exces de petrun-rlcrc.

Inilfimea rostului necorespunzitoare (fig. XXII.a), respectiv pre-Irrcrarea marginilor tablelor in a$a fel incit lndllimea rostului (h1,f estenliri mica sau mai rnare decit cea prescrise @/ qi lipsa de uniformitaterk'-ir lungul imbindrii. De regula se admite o abatere de + 1,5 mm.

lmpiedicd alinierea virfului rostului, ceea ce poate provoca defectr:Irlr' rrcl;iitrundere la rdddcind, sau impune o craituire prea adince bn ir lirt irrir-

l ll1. X-\lt."l. Abatere delir iDir llimea rostului.

t -T\ /-:ntgfl r4---\Fr;1-T,r-q

l)efect de aliniere (507) (fig. XXII.5). Denivelarea marginilor piese-lrrr clt' acccali grosime sau de grosimi diferite, misurati prin diferentarlc rrivcl A pcste limita admisd de proiect.

Allc tipLrri de defecte sint clasificate in STAS 7084/7-87. Pe ltngdsirrrlrrrlLrl t:ilric al defectului, in paranteze se indice $i simbo]ul defectulnlr.virlr.'nlirrt cu ajnlorul radiografiilor, conform STAS 8299-78.

Fic. XXII.5. Schema de denivelare a marginilor pie-selor.

l.'lstllil _ lllll ( /'i,l' l)il.r.llrrtillllitat(' (linlcllsirlttltlit r'itrr. :.(' |)rl)(lll(,1. |.i('

in 6mpr"rl ,,e"irll 1fl*,,'.i lir r.irltl), fic 'ltcrior u(1'st.i.r (fi,iut'ii lir It'c('). l)rrci"l

f isura estc. t ' tliincnsirrrri microscopice se ntlmc$tc mi( l'('f isurit'- Fisura longituditrc,ld (fig. XXIi.6, a)

- 10f (Ea) cstc o fisrtril a cilrc'i

clirec[ie principilit cstc apioiimativ paratelA cu axir cr]sdturii Sc dcosc-lx'sc:'fisuri in mctalul dcptrs -

1011, in zona de trcc'cre - 1012 $i inzona influenlatd termic - 1013.

Fisurd tt'dnsuers.rld (fig. XXII.6, b) -principald este aproximativ perpendicularascbesc: fisuri in metalul depus - 1021, in1022 $i in metalul de baz| - 7023.

102 (Eb), a cerei dirccli(lpe axa cuseturii. Sc deo-zona inflltenlate tcrmic -

f6A n 1tr23

ffi+ ffi,,,,@lfu *lolt A @

t0t4

oh

'r'HEH

r'ig. XXtl.6 Diferite lorme de fisuri'

Fisurd stelotd (fig. XXII.6, c) - 103 (Ec), grup de fisuri amorsatc

clintr-un punct, avinh "ramuri drefte, mai mult sau mai putin egale" Sr:

Juor"b"s", fisuii in metalul depus - 1031 -' in zona influen[atd ter-mic - 1023 - Ei in metalul de bazA - 1033.

Fisurd. de'crater (fig. XXII.6, d) - 104. Se deosebesc: fisurb de cra-ter longitudinale - 1041, transversalS - 1042 $i stelate - 10'1ll'

tO - Tehntca sunilrll 2tl9

K70 tl

t0?J

l"isuti it! tt'l(t. (lit:. \Xlt.li, r),.- ll)5, gnrl) rlc lisrrr.i (l(, f()rnrir rii,rljr.ntilri vrlriilbil('. Sr, tloosr'lrt's<: fisrrri irt rt,fetr itr motitlul (lcpus

-l{)51, ln zr)na influcnfatir t(,rmi(, - 1052 9i in mertahrl dc hrzir - 1053.I,'isuTd 1\utl"i.ficetit (fjg. XXII.{j, J) - 106 (E), grup de Iisuri legate

irtlrl clr., rr. sc prczintii sllb formit arborescenti. Sc deosebesc: fisurlt'rrtnlflcrl?1 ln mctirlrrl dcprrs - 1[)til, in zona influentata termic - 1062;i lrr nttlirlrrl rlr. bazi - l06il.

(ir ttzckr apariliei acestor defecte:- - rnirtcrialcle de bazd arr o comportare nesatisfdcdtoare la sudare

.rrrr irrt rlt,fcr,tr: de fabricafie;irlr.gcrclr rrnrri matcrial de adaos necorespunzdtor respectivului

rrririlli;rl rl' llrzir;( r)t)tiltut mirrc de sLilf in baia de sudurd;srrrlirrc;r la tcmpcraturi scizute flr6 preincSlzire corespunzitoare;srrtlirlca intr-o zone cu curenti de aer;srrrlirrotr in acr liber in condiliuni atmosferice necorespunzd-

l, r; r |r', lli|ir 1t|otcctie corespunzatoare;- al(.g(.rca unui regim de sudare necorespunzdtor: vitezi mare

l,'r'ir(ir'('; rrtilizarea unei energii liniare de sudare mici, depunerea inco-'r,r'l;"r ir lirrdrrrilor sau straturilor de sudurl Ei a$ezarea lor necorespun-il,'i 1.;

- folrnarcil unei structuri necorespunzdtoare datorite aplcarii unui'r,f irn dc sudare necorespunzator;

- formarea necorespunzdtoare a blii de suduri; adincimea mare'r) r'irlx)rt ('u lelimea favorizeazl, formarea fisurilor in perioada de cris-lrl lza ro;

, form.rrea unor tensiuni remanente mari datorite aplicirii uneiclt nologii necorespunzitoare;

-- aplicarea unui tratament termic necoresprrnzitor sau neaplicarealli iD limp ulil (in cazul aparitiei, fisurilor sau in cazul olelurilor care ser';rlr.rzri t{.rmic inainte de ricirea acestnia sub temperatnra de preincil-rilr');

. . rrlilizarcrr rrnor dispozitive rigide carc impiedicd deformaliile, in,;rztrl rrrror nr;rtclialc cu plasticitate redusi.(iol - - 200. Discontinuitate tridimensionald ncumplute cu mate-irrl riolid.

.Srr[/rr|ri (irrchrziuni de gaze) - 201 (A), cavitate in materialul depusrrrxlrrs;'r prir dr.grrjarca de gaze in cursul procesului de recire.

Sr.dr'<lscbesc:. - srrfluri sfcroidale (izolati) - 2011 (Aa) (fig. XXVII.7, cr), sufluri

lr.r,'irlrrlo rrniform repartizate (porozitate uniformd) - 2072, (fig. XXII.7,r), :;rrflrrri gnrpzrte (porozitate localizati)

-2013(fig. XXVII.7,c), su-

lrtri ;rliniate - 2014 (fig. XXVILT, d);srrflrrri alnngite - 2075 (Ab), cavitate la care axa mare este

r l,r.,sl(' .')00 mai mare decit celelalte axe gi este paralele cu axa suduriif i4. XXII.7, r);

- sufluri tubulare - 2016 (fig. XXII.?, t) Si pori de suprafate -ol7 (rlH. XXII.7, g).

00

( liruz(,L, irl).u itici r,rrIlrrliIor';

- ulni(lilrtlr.it nlitl('fiitlllllti tlc aclir0s rlirtoritir rrrrt'i ltirstr.iir.i rrrr|r.s-ltttttzittoarr', sittt r('us(.irt('it ltri, attrnci <.irtcl arccst lu(ru ('stc rt'r'omiu ttlttt:

- umi(litatea ('l('nt('n1L.lor <ar.c sc suck':tzri, irr z0nir l.ostltllti li ltl

z0ncle ad iaceutc:

l. .J

@@

- temperatr.lra sclzutd a aenrlui, ceea ce provoaci soliclificarrca

rapidd a bdii de suduri, inainte cle cvacuarea gazelor;, - lipsa nnor eiementc dezoxidante dir.r metalul cr.lsitrlrii ((k. cx(.m-

phr, sudarea olelurilor ltccalmate, sLtdarea alamci etc.);

- protectia nccoresptrnzdtoare a rhdircirrji cusdtltrii, irr cirztrl srrdirrii

protectoare;impuritdtile continute de gazele de protcc!ic;reglarea incorecte a ftdcdrii Ei ncutjlizarca fltrxrrriLrr r I r , < ; 1

1 ; ; 1 I 1 1 ,,

suddrii oxiacetilenice;

-.utilizarea unor regimnri de sudare trccorespu llziitoare : ar(, lrrtg

care inrdrrtileEte proteclia clisdturii; viteza mare cle snclarc, (,(,cil (r. (,on-duce_la-o -solidificare rapidi a metalului depus, saLr clin conLri, brria rlr.mctal licl.rid are Lrn volum prca mar.e, hrcru care impiL\licil evacltilr(.itgazclor.

,i=- @

2017

ztt 12

1V7i

d

2013rer2015lv {

r{}r F=}_r

20/6

rgFr

&-

curilirea necoresput.lzzitoarc a muchiilor rostltlltisea, lunder etc.)l

- 511d316'a intr-ult mediu umr.d s:rrr irr ircr. lilrol irr

ferice necorcspnnzdtoare;

cu gaz,e

in cazul

?0/4

Fig. XXII.7. I)iforit(' I('rrnc (lo g()luri.

(grirsimi, \'ol)-

( on(litii atrn( )s-

19*21)l

t'osibitiLirli tLc ranurttierc u :iltdttrilot t:LL stL!luti. Sc admit d('Ie('tclinlitirtc cir rlr.rmAr Si (limonsirrni, daci nu dcpiEt'sc valolile indicatc lttnolmc pcDtru prodttsrtl rcspectiv'

I)r'l'ctclo inadmisibile se indcpr-rrk'azir prin criri!trirc, dttpit caror.rvilirlr':r r'('zlltirti sc rcsudcirzi,

Din grupa golurilor mai face parte 9i defectul d,e retasur(t - 202(.iur, (,stc o civitate produsd in sudurd in urma contractici metalului la

@XI1.8. Retasuri

solidificare. Retasurile sint de malmulte feluri: retasuri inter,mediare

- 2021, microretasure - 2022, micro-retasuri interdendritica - 2023 elretasuri de ctxater - 2024,

Mai rlspindittr este retasura de

r-J-1 ,oroETl

lr i/1. x

crdter (craterul) care reprezinti o ca-vitate (depresiune) produsi ia intre-

de c.ater. ruperea suderii remasA neeliminate incursul r:pera{iilor ulterioare (fig. XXII.8)

C(r?rzcZc aparitiei retasurilor:-- intrerupelea incorecta a procesului de sudare;

--- rcinceperca incorectA a procesului de sudare;

- inclinarea piesei in sens ir.tvers direcliei de sudare;-- rcgim cle sudare necoresptlnzitor, care provoaci refularea meta-

lrrlrri lichid Ia distantri mare fatd de arcul elcctric sau dc alti sr:rsi dcliilrltrlir;

- inclinarea necorespunzitoare a clcctrodtrlui sau a sursei de cdl-rlrrlir fali de sensul de sudare;

- suflul magnetic.l'osittilitdli de remaniere a sudut'ilor cu goluri de retasut'd. In multe

t'rrzuri, in special la olelurile aliate, craterul este insotit de fisuri' Cra-l,1r'rrl sc polizeaza pina la completa eliminare a fistrrilor, dupi care prin-lr'-o amorsare corectd a arcului, se umple craterul. La multe ofeluri'tlo cxcmplu austenitice, la care fisurilc ln crater sirlt caracteristice, poli-zrrli.a se prevede in procesul tehnologic Pentru procedeeie automatc de

'rrrrla|c, ciaterul apare numai la sfirqittll cordonului Si pentru eliminarea

llli s('previd PIaculc de caPet.Incluziunea solidi - 300 (I3) r'eplezinti un co|p sirdin incorporat

irr masra de metal dePus.Ittcluziunile d'e zgtnd - 301 (Ba) se impart in: inclttziuni alini-

irlt - 3011, izolate - 3022 Ei imprigtiate - 3013 (fig. XXII'9, o)'

Incluziunile de ftur - 302 (Ba) se impart in: incluziuni aliniate- - :ll,2l izolate - 3022 si imprdstiate - 3023'

ii,'"irrliriil" de orid - 3d3 (Bb) (fig. xxll.g, b) reprezintd inclu-zirrrri dr.oxizi metalici in sudure.'

Pcliculele cle oxid - 3031 reprezint6 oxizi metalici dispuEi subfrrlrlir stralificatd (se formt'azd in special in cazul aliajelor lrqoare)'

21)l

Itttltt:ittttr.rr rttllrrlir rt jj0 | r.r'ltrlzirrlir oincltts irr mirslt tni'lirlrllri rk.prrs, <'irlt, poill(' Ii:- 30 12, sau irltr. mll.irL'- ltl) l:J, (Iitj. XXll.{}, r).

Cau.z ele eperil iei in cluzittt t ilot s oli tle :

- forma rostrrlui necorcspunzdtoarc;

- minuirea incorectd a electrodului;

- curilirea incorectd a mucl.riilor rostulLri;

prIti( lllir rlr, rrrr:l;rl r,lltiirrrvollr';rnt - :l() ll, ( ul,r'rt

Fig. XXll.9. Dilerite lorine de incluziuni.

- oxistcnta unor a(iircituri pc sttprafc{clg rostrrlrri, carr-' pot formacolectori dc zgrtri;

- cure{irea incorecti a zgrrrei sau a fluxulrri (in cazul suditrii o:lia-cetjlcnice) dintre straturi;

- inclinarea picsei in crrrsul sudirii;

- utilizarea unLri regim dc sudare r recorcsp rrn zitor, caleaparilia unei bii dc metal cu volnm prca mare;

- inclinarea necorespunzetoare a electrodului; ultimeleprovoacd scurgerea metalului lichid gi a zgurei sub arcul de

cpoh.toderc /nt/u ziunl de ryurri.rol n cpo/run de ri

Fig. XXIl.10. Schema dc lorm:rrc a dcfectcior (latorili as{'zilrilincorecte a lindurjlor fi straturilor la sudurii.

- electrod necorespunzitor; zgura are dcnsitatc m.trc li rllr ;rLotendin!6 de ridicare la suprafa{d;

- temperatura tablei foarte scdzutA, ceea ce provoaci solidilicrrrcarapide a cusAturii, inainte de ridicarea zgurei la suprafajir;

- agezarea incorecte a rindurilor gi straturilor dc. sudurl (fig.xxrL 10).

provoir(ii

trei cauzcsudare;

293

I'osibttit1li <le t'emanlere o' sud.urilor cll ittcluzlutti, Se admlt defecttlmltflto ca numAr gl dlmonsiunl, dacd nu depAgesc valorlle lndicate lnrorme pentru produsul respectiv. Mai periculoase sint defectele de

dungitel, deoarece in exploatare se pot comporta ca fisrlriuttza apariJiei rtnor fisnri.

Dcfcr:tclc' inadmisibile se indepirteazd prin craituire, duPe{lvltotoa r(,zultata se resudeazi.

Llpsa dc topire - 401 (C) reprezintd lipsa de legdturd dintrerrlrrl rlt'pus $i metalul de bazd, sau dintre straturile succesive ale metq.,,t,,i J"lrur. Se deosebesc: lipsi de topire laterate - 4011, intre stratur{

- 40.l2 $i la rdddcind -- 4013 (fie. XXII.I1, o).Lipsa d,e pdffund,ere (nepdtrunil'ere) - 401 (D) consti din :

rrrrrdr:roa metalului topit pe toate sec{iunea necesare sudurii, astfel'ilmlnc. un spatiu neumplut cu metal depus (lig. XX[.11' b)'

Cuuze ale lipsei de topire sau de patrundere:

- forma rostului necorespunzetoare (deschiderea sau unghiul rog:rlui mici, riddcina rostului mare, nealinierea virfurilor rostului);

q

FiA. XXILl1. Diferite Iorme de lipsd de pEtrundere

tonsiurlca curentului $i viteza de sudare prea mari);

- diametrul electrodului sau al sirmei prea mare

curentului prea

g-&{'-&E'

# q. Grlk;"+ilr flam b

r8]&A)l r-@

Fig. XXII.12. Schema de lormare a defectelor dato-ritar pozitiei incorecte a axei slrmel fate de axa im-

bindrii

- rcgim de sudare necorespunzetor (intensitateanllrl, tcnsiurr<'a curentului $i viteza de sudare prea mari)

)rlmul strat)i

t04

-'qItIFF_-

- a{orun,t lr('oroctii rt sirmt'i faltr dc axa ct'tslttttrll (ar('tll lttir('Anumal un flanc) (tlg. .\.\ILl2);

- pendulurea itrcorccti a clectrodului (pendulirl prea largl, saumen{inerea pentru o perioada prea scurte a electrodului ln dreptul mu-chiilor rostului);

- agezarea incorecte a rlndurilor de sttdttrd;

- craituirea rdddcinii cusdturii pe o adincime prea mici (fig.xxIr.13).

Posibilitdli d,e remnniere a sudurilor cu lipsd tle topire. Sc admitdefecte limitate ca numdr qi dimensiuni, daci nu depiqesc valorile indi-cate in norme pentru produsul respectiv. Este un defect destul de grav,pentru ca reduce sectiunea cuseturii Ei pentru ca in exploatare poate ficauza apariliei unor fisuri.

Defectele inad.misibile se elimini prin crai{uire, dupd care cavi-tatea rezultate se resudeazi.

Defecte de formi - 500. Abateri ale formei imbinirlii sudate sattale suprafetei exterioare, fa{4 de forma, respectiv fata corecte.

Crestdtura - 501 (F) este o adincituri longitudinali la margi-nea cuseturii sau a unui strat, paraleld la axa sudurii. Crestiturile potfi continue - 5011, sau intermitente - 5012 (fig. XXII.l4).

Cauze ale defectelor de formd:

- regim de sudare necorespunzdtor (intensitate mare de curent,vitezd mare de sudare, sau tensiunea arcului prea mare);

Fig. XXII.16. Schema de formare a defectelor datoritd cu!d-tirii incorecte a rdddcinii cusdturii Fi aFezdrii incorecte a

rindurilor de suduri.

pot

f'C'lt0tl

f-\ralfig. XXII.14. Dilerite forme de crestituri.

- minuire incorecti a electrodului;

- la sudarea sub flux, agezarea incorecti a sirmei (dc'zaxat fatede axa cusiturii) sau ldlimea ultimului strat, faie de lilimea rostulul,prea mici;

@6 ffi@

tniluire incorecli ttdiluire coredd

(in special ls

296

rii(.zrrf(';r irrt olrt l;i ;r ritrtlttt'ilrrr (l(. rirl(lllfit. lir lmllirrirrilc irr rrrlt rr;r'zirrt'a irr(or('('th ir

vilfrtl formirt tlc tmbiniu'r'lt a drntir picsc ([ig.Irrcolcctil a picsei ln vodr:rr.a srrdiirii.

( fi, t. XXIl.l5 .r);irxt'i clc< troclttlrri frrliiXXII.15, b) ti alcza-

q'

obl'lg. XXll.l5. Stlrcrn;r rlc f()rn)aro il (lcf(\rtclor diltoritd po-

zitici ilrcol c( tc il clcctrodLllui.

I\ttiltilititli cfc t'cntattict'e LL sudurilor cu rl.eleclc cLe lortnd. Sinl'r'r'lc inrrrlmisibilc tlcoarccc pot constitui cauza unor rupcri fragilecrprloirtirlc. So polizcazA adilrc.itura dupd care se incarcd cu sudurl.rrrrr:r'r't'sto o srrrlrrrd foartc sublire se producc o rAcire rapidd carcrlr' ;rfr.r'l;r n( llirtiv strl!('lura mctalografici a mctirlului dc bazd. Din,rl,lrr lrruzii, rrrroori, sc apliti o prclncf,lzire sarr :;c rcalizcazi ttn canali lirl cirlr.sr"r pi.rmitil rlc'prrncrr.a mai multor rinclLrri paralcle.

Il.nlrll sttll(:tuIi slr(l tc dc imPo|lan!i micd, se admite o crcsti-;1 r.rr irrlirrr.imca mirximat cle 0,5 mm. Se ;lcfrricgtt' canalul in aga fclit rir sc obfinit () racor(larc lind intre cusitr-lri Ei mct;rltll de bazir.

Sr. rniri rlt'oscbesc Llrmartoarele defecte de formi:I n(l t,i(t'c cft'csitri

- 502. Exces de mclal depus la ultima treccrci. X Xl I.lr;, (t).

1','111t1',viltrlt'r',rccsirrri -

503. Exccs de mchl clc'ptts la suclttri in| ( I i11. .\X II.l{;, L).

l,lrcr':: t!a pail.t un(I(rc - 50.1. Exccs de mclaL la rdcldcini, produsn r,( rrJllr.ir nl('lirlului plin rost, la suduri dintr-o singure trecere,rplirr rrrllrlrLl r['1;tr,r irrrlt.rior la sucluri ctl mai mu]te treccri (fig.,ll. ll;, {')

I'i'!tlrtii -:-rl)Il.llxccs

L)( al rle piltrundcrc.t)<,Jrl. rie ltkttrclut'e

- i)05. Unghiul prea mare intrc plantrl tablei

rlrrrrrrl trrrllr,rt lrr suprafala cusriturii in locul racordirii (fig. XXII.16, d),SlrrrrTr'rc (le ltlcfol - F06, Exces de metal depns care se scurge

1,. rrrir|llirr('ir Irrsirlttlii pe metalul dc baze netopit, firi Iegf,turd intimlrrr r';l;r rlin nlrn,:r (f ilj. XXILl6, e).

l)rIr'cl. rtttttltirtLtLr -

i0{]. Ncrcspectarca paralelismtrhri clintrc axeler;r,lor r;rrrlrrtc siur a unghilllui prcscris (fig. XXII.16, f).

Supretopirca -. 509. Curgerea sub actiunea graviiatiei a metaLulul

'lt, rlirtolilii tompcraturii exccsiv de inalte, provocind un exc€s sau

il

lipsh rlr, trr, lrrl. lir' tlIrrr;t'l-rt'st: srtprittoplrc irt corttigc - 5{)l}1, rlt: lrlrtfrrrt(Lriizrrn Lrrlir ) 1,01,2, ir (ull

- 501)lt iii Pe rntr(lri('--ir01)l(fig '\ll ll;' 9)'Slriilrtirrqctc - 5J(,, Cttlunclitrea biii topitc, t'itrc ltr gcnt'tltl pt'o-

k)aci pctlolar('a sudtrrii (f ig. XXII lC, lr).Subliere - 51J.. Dcpuncrca jllsltficit'rltiL

- localir satt totttitrtti't -de mctal topit (fig. XXII.16, i).

Sudu;al nbsimetriciL - 572. Nerespectarea formei ctrsirturii in c<-rlf

Iald de bisectoarea unghiului san sudurd deplasatir lali clo axa r - ca lostului la cusiturile cap 1a cap (fig'. XXU.16, j).

Ld.fine neregulatd - 573. Lelimea cusdlurii recorespunz:itoare cucea prescrisi, datoriti gan{renerii sarr asambldrii incorccte; letimea poatefi piea reduli sau prea mare de-a lungul cusiturii (fig. XXII'16' k).

Suprolald neregulotd - 514. Neuniformitatea suprafetei cusetu-rii rfio. XXiI.16. l).' ?etoszld iu'rtlddcina (crestituri Ia r5ddcinl) - 515. Adinciturd laredecina sudurii provocala de contractarea metalului topit; poate fi sim-ple sau bilaterald (f ig. XXII.16, m)' Suprafaga sloigioasd - 510. Formalio sporlgioasir la ridicina su-durii, piovocati de ficrberca metalullli topit in momen_tttl soiidific6rii.

'Reluareo d.eJectuoasd - 5J7. Ncregulalitate locald a suprafeJei lnlocul intreruperii sudurii.

Cauze principoLe a1e deie ctelor de formir 502-517:

- minuirea incorcctl a clectrodrllui;

- aqezarea piesei intr-o pozitie neconvcnabile;-- regim de sudare necoresputlzitor,Posi;ititdti de renroniere a delecLelor d"e Jornzd 502-517- ln gcnc-

ral, aceste defecte nu inf|"ren{eazd comportarea in exploatare a strLlc-turii sudate. EIe demonstreazd ti cxecnfie neglijente ti alegerca unr'riresim de sudare nc(lorespllnzetor. Accst lttcru pune sub semnlll illtrc-be*rii calitatea irttregii cusituri, dirl care cattzi se aplicd mesuri sLrpli-mentare de control pentru depistarea evcntualelor defecte ascunse.

Ingrogarea excesive Ei racordarea insuiicientd a sudurii constituicconcent;atori de tensiuni $i 'cauza unor ruperi fragile, in cazul struc-turilor sudate srtpusc la sarcini dinamice. Sc climinl prin tlefuire. Dcregula se admite o ingro$are de 2-3 mm.

Exccsul de pitrundere gi stripungolea apare, de obicei, la crtsi-turile sudate pe o singura parte. Se remaniazi ntunci cind nu se acccptar

o reducere a diametrului in sectiunea rcspective.Supratopirea gi subtierea reduc secliLrnca cus6lurii qi se elim!nit

prin incircaria caviteui cu sudurA, iar zoira irlgro$al5 se polizeazS'Retasura la rdddcind, dacd dep5gegte limitele admise, se rema-

niaze prin crailr.rire Ei resr.rdare. Dacd nu existar ac(cs la rlidicinit sclcface intrcaga cuseture,

Rcstul clefectelor din aceasti categoric se rematriazir prin $leltrilcersuprafetei cusdturii sau prin rcdepunerea stratului de suprafali.

Alte delecte sint sihrbolizate ('u nr-rmirul dc bazi - 000.Arsurd - 601, urmi de dctcriorillc a suprafefei mclaltrltri clc bazi

clatoritir amorsArii accidclllalc it at'r'trllti itl vccitlittittcit srrtlttlii

2\t7

Strop - 002, plceturA da metsl topltsudaie gl fixat adenent de me{alul de

ldlflc[ltA a cusAtnrli.

prolectat r

bazA sau pecursttl operatlelsuprafala delq

&s& rqr

fl-l

Ao ."'

)fd

l*,,J

50et

:=

I t06rcr50!2r\/]

5094 M+

ffiMrerI

Flg. XXlt,10. Diferite defecte de form6 ale imbindrilor sudate.

Strop de wolfram - 603, particuld de wolfram proiectata pe piesilrrrsrrl sud[rii.

RupturA locali - 603, urmi de qlefuire - (i0+ Si urmi de diltuire

(105, (lofccto ce apar ca r.rrmare a detcriorArii localc in timpul demon-

I

tlrll plcrclor rrrdrrtr, 1:rovlzoriu . l respectlv prirrtr-o qlefttlre snu ddltulrctntotTrtjiutru

excesivl - 606, reducerea grosimii cuseturlt prlntr-o gle-fuire exagerate.

Cauza defectelor cu numlr de bazl 600 este executia neglljentd; lncazul stropilor cauze mai pot fi:

- electrozi umezi;

- dereglarea sursei de curent;

- polaritate necorespunzdtoare;

- sudarea cu arc lung sau cu intensitatc mare dc curent,Posibilitdti d,e remnniere a sud.urilor ce au defecte cu nuntl,r d,e

bazd 600. Defectele de suprafa{i sint mai periculoase in cazul structu-rilor sudate exploatate ln medii corozive sau la sarcini dinamice. De obl-cei se polizeazi adinciturile, realizindu-se o trecere lin6 lntre cavltategi suprafala metalului.

Necesitatea efectuerii remanierii trcbuie apreciate cu multe sten-tie. trra remaniere se depune un volum mic de metal, din care cauzdFecirea zonei sudate se face rapid, ceea ce poate condttce la formarreirnei strueturi fragile. Deoarece structura complet sudat6 erte loertarigide, pot aptrrea tensiuni remanente mari. Pentru rrnele matorldo orlcolncilzire suplimentari duce la deteriorarea structurll metalogrrllec 1l lrreducerea proprietililor mecanice (de exemplu, ln cazul elumlnlttlttl dttll-ficat prin tratament termic).

Pentru produsele supuse controlului ISCIR catogorlllo do dolectocare se admit sint reglementate prin lnstructlrrnllc CR 20-00, Pcntruconstrucfiile care nu sint supuse controlulttt ISCIR nau RNR, crtogorlllede defecte admise sint regl€mentate ln STAS 9398-83, t:ontolm clttstllde execulie previzuti in proiect. Unele mlnlstere au normc rpoclnlcpentru produsele exploatate in cadrul respectlvulul mlnlster,

BIBLIOGRAFIE

1. ASINoVSCAIA, G. A., ZRLINOVSCAIA. r{. M. Gazovain svarka laiunl I nop-lavka sio na clornio motalli. Moscovs, Matghiz, 1960,

2. BRAGRIANSCHI, K. v., KUZMIN, G. S, Svarka nichelia I ovo splavov. Mos-cova, Maqghiz, 1963.

3. * I r' Indrum[torul sudorului. Bucure$ti, Editura tehnlci, 1975.4. COLOMBIEB, L., HOCHMANN, Y. Aclers lnoxldablos, Aclers rcfractaires. Pa-

ris, Dunod, 1965.5. ECHIM. I., LUPESCU, L, NICOAnA, L. Tehnologil pentru sqdarea Drln toDlre

a otolurilor. Bucureqti, Editura tehnicd, 1974.6, ECIIIM, I. Cu priviro la sudarca uno. ololuri fcritlce $i austonitico uttltzato in

indu.strls chlmic[ ti potrochimic!. ln: Constructia de matini, anul XV], nr.11, 1964.

7. JECII, J. Topolno ,pracovonl ocell. Pra8a, SNTL - Nakladatelstvi TechickeLiteratury, 1977.

299

!8. I<ALINNIKOV, lt, S. tllodortolkalu nlzkoloShlrovsnnsla rtall' Moscovr' M'ltl'

Itrrchlu, 1976.0. t<I'dniltiv'.'i.

-iv. g.o. cozooloktrlcoscolo lvarkr alumlnlcvth splovov' Motcov'l

Marlnostrolenle, 1972

10. L; 46, M il ii-Sttj-evat:sleN, s. v. svrrlvonlo loachls spl6vl' Mo'oovl'sudpromghiz. 1960.

tl. t,ItPnSCIt, I. PETRISOII, A, RADI'LESCU, C' Suddea sub.strst do llu ' lt"' -"ii"rl ai'rg"il ii lit mediu proleetor' Bucuresti, Editura- tehnlcd' 1968'

rl, v'iiiiiiv,-n. rl, scectro*, lu N. svarka masnlovlh rplavov' Morcovq'- iairs tn, 'stioien

ie. fszz.l ;t. M,ii:#;RM,'';. 'I.' iiektricescals dusovalo svarka mo'tl' Moscova' Matthll'

1954.rl. lri6ijvnn. B. I. Svarka austenltnih stalei I splrvov' Kiev'- Tehnika' 1964'

;;. ili#iin;ii: ri. 'i. "s""ttt- j"""procinlh austenltnih stslel I splanov' Morcovl' I

Masinostroienie. 1966-'l.. ,"iliiii'illiirb. 'i.i.. 'i,. "rrr""t"i I svoika konsrruclt tz nerJaveiuqcol strll I tlr.

'mlnlla. Leningrad, Ma$inostroienie' 1968'

t? Mlci]'o;i."i.:"iui'is-cii, i. siij..l -iir'i toptre a otelurilor sllate' Bucur'ftllEdltura tehnicd. 1970.

18, MILOS. L., RADU, D.. ANTILA, v. Tehnolosls sudtrrll cu -llactrr! .d6.3!t'""" ;;;;;"; ;;"xe. timigoara. -nstitutul politehnic "Traian vuia"' 1980 -

t" otinirii ]orur -

N. o. ronitr"ctl"no--lerrnoioinicescols proiektirovanls svarnlh ton'" .''*ii,i"fri'

ui."ova-L€ningrad. Ma$inostrolenie' 1964'

ro. oiiHirlbna. N.o. q.a. pio"iir;i'i"iu' tunnolbgttit lzsotovlenla svarnlh kon'siructll. Leningrad, Sudprom. 1963'

,l. P#iio+. d. i,. 3t"i."l"iii materiatl. Leningrad, Maeinostroienie' 1972'

;;: i#iii6+: d. ;. ;;. $;.k. iirop"o"inin neiiavdiqclh stslel Moscova-Lenln'qrad. Masghiz, 1963

zr. p&oir'Ci'Vil iit'el.rcrrvco, A. Utilsiets sudtull etectrlco' Bucureqtt' Edltur'dldactici si Pedagogici' 1968.

,4. nADIr. D.. DIETRICH, M. iehnotogia sudirll oleclrlco' Timlioala' InstltutulPolitehnlc ..Traian Vuia". t980.

.Jtt. sAi;liiE;iii,'i. ol;it.i;";i;u";tructurl sudato' Tlmiqoara' Editura Facla' 197{'

il: ;jiliicilii: i. i,i,"o-"iu ri,ic"'s "i"iaiutglcs ta srirlarea cu arcul oloctrlc I

'- "'i-t.l"tiioi. eucuresti. Editura Acidemiei R'SR,1963 - -.,? sIJHE;;'i.' I:;ilffi"t,-ilfiii"i-"i'-"'-puntru sudaro' Tlmlioara' ndltunFncla, 19?6.

m. SUitinl rr.-e. Illadostolchie siali. Mnscova' Metallurrhla l9T0

;;. i;o;'o;Esc't, C.- b.. nocawu,'-ri.- n" suce, M lmbln[rl sudate' Bucurcttl'

Editura tel!nic6, 1972,:r0. Tri#SEffiE's6ul*M sl"aiur metalolor. Bucure$ti' Editura didactlcd ql pedago'

8ic4.7977.rr. vfnr]bVni.ico, L. v., TURCHIN, A' r. sprsvoclnlk svorgclks' Mlnflk' vl$ah

skola, 19773? zE'il;iN.

-v. N. svarniie soedinenla rsznorodnlh tlrlol' Mrtlcrtvfl' Mnllnortro'ienle. 1966.rr.. i'i'[1i[i[.lacovaia svarka (sub redactia lul Prton, D' ll') Morrrrvtt' MafShlz'

1959.3a. . i?-i,u16s do l'utllisotour du sorrda8e monuol' Pnl'h' l'n ttr)lld(rre autoggne

tranaaise, 1966.