1

Nume: Girosan Vasilica-Iuliana

Specializare: AMG

Clasa: II B

LUCRARE DE STAGIU SEM. I

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNFRIJIREA

PACIENTULUI CU CIROZĂ HAPATICĂ/ASCITĂ MASIVĂ

2013

2

Capitolul I: Anatomia si fiziologia ficatului

1. Anatomia ficatului

2. Fiziologia ficatului

Capitolul II: Ciroza hepatică

1. Definitie

2. Etiologie

3. Simptomatologia

4. Clasificare

5. Tratament

Capitolul III: Rolul asistentului medical în ingrijirea pacientilor cu ciroză hapatică

1. Rolul delegat

2. Rolul propiu

3. Descrierea unei tehnici (Paracenteza)

Capitolul IV: Studiu de caz

1. Culegerea de date

2. Grila de dependenta

3. Plan de ingrijire

4. Epicriza

Concluzii

Bibliografie

3

Capitolul I: Anatomia si fiziologia ficatului

1. Anatomia ficatului

Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin,de consistență fermă,ficatul

cântărește la adult 1200-1500 g cu vasele golite.Este situat în loja subdiafragmatică și partea

internă a hipocondrului stâng.Este alcătuit din doi lobi inegali,cel drept fiind de circa șase ori

mai mare decât cel stâng. te un organ glandular cu funcții multiple și importante în cadrul

economiei generale a organismului;ficatul este un organ metabolic deosebit de important.El

intervine în metabolismul intermediar al glucidelor,proteinelor si lipidelor; detoxificǎ

organismul,transformând unele substanţe toxice în compuşi nenocivi pe care îi

eliminã.Ficatul este un organ foarte vascularizat,este cel mai greu viscer. Ficatuluii se descriu

doua fețe: una inferioară visceralã şi alta superioarã, diafragmaticã.

Ficatul are doua invelisuri : un invelis seros pendinte de seroasa peritoneala, care

inveleste tot ficatul, este aderent direct la diafragm ;al doilea invelis e capsula Glisson care

acopera ficatul si intra la nivelul hilului in interiorul organului, de-a lungul vaselor si cailor

biliare.

Vascularizatia ficatului este asigurată de artera hepatică, care aduce sângele arterial și de

vena porta care aduce sângele venos funcțional. Sângele pleacă de la ficat prin venele

suprahepatice care colectează tot sângele din acest organ și se varsă în vena cava inferioară.

Vasele limfatice se adună intr-o rețea subseroasă care ajunge la ganglionii sternali,

mediastinali anteriori, pancreatic colienali cu limfa colectată de pe fata inferioară și din

limfaticele septurilor intrahepatice.

Nervii ficatului provin din plexul hepatic alcătuit din fibre simpatice care ies din

ganglionul celiac și din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.

2. Fiziologia ficatului

Ficatul are o mare capacitate de regenerare, demonstrată prin faptul că după o hepa-

tectomie parțială regenerarea începe după 24 de ore, atinge maximul în 4-5 zile și se termină

în 14 zile. Funțiile lui sunt multiple,fiind îndeplinite la nivelul hepatocitului. În metabolismul

glicidic,ficatul intervine în fosforilarea și polimerizarea glucidelor în glicogen,asigurând

rezerve de glucoză și menținerea homeostazei glicemice. La nevoie fabrică glucoza din

proteine și din grăsimi(gliconeogeneză).În metabolismul proteic,ficatul are funcție

proteinoformatoare și de echilibru proteic,funție ureogenă. În metabolismul lipidelor

intervine în absorbția grăsimilor și în fosforilarea lor,în sinteza și esteri-ficarea colesterolului.

Funcția antitoxică constă în faptul că ficatul dispune de activități prin care substanțele toxice

de origine exogenă,ca și acelea rezultate din metabolismele endogene sunt transformate în

substanțe mai putin toxice și eliminate ca atare.

Funcțiile ficatului sunt multiple, fiind îndeplinite la nivelul hepatocitului.

Funcția biliară comportă secreția si excreția bilei, cu rol important în digestia și absorbția

grasimilor, în absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), în absorbția fierului și calciului

alimentar.

4

Bila se varsă în intestin în cantitate de 600-1000 ml in 24 ore. Ea conține 97% apă și

urmatorii componenți principali: saruri biliare; pigmenți biliari ; colesterol ; lecitina ; săruri

anorganice.

Funcția antitoxică constă în faptul ca ficatul dispune de activități prin care substanțele toxice

de oxigenare exogenă, ca și acelea rezultate din metabolismele endogene, sunt transformate

în substanțe mai putin toxice. Această funcție este realizată de ficat cu ajutorul proceselor de

coagulare a acestor substanțe cu sulful, de exemplu (actiunea de sulfoconjugare).

5

Capitolul II: Ciroza hepatică

1. Definiție

Ciroza hepatică este o boală progresivă care,din punct de vedere morfologic,se

caracterizează prin fibroză difuză și dezorganizare a arhitectonicii ficatului,cu formarea

nodulilor de regenerare.Ciroza hepatică este o afecțiune ireversibilă și difuză a

ficatului,caracterizată prin distrugerea celulelor hepatice,pierderea elasticității(scleroza)

țesuturilor,dezvoltarea unui țesut cicatricial fibros și prin regenerarea anormală a celulelor ce

contituie noduli de regenerare.

Ciroza hepatică se manifestă prin alterarea progresivă a funției ficatului și prin încetinirea

circulației sângelui (staza),mai întâi la ficat,apoi la alte organe.Ciroza determină apariția unor

leziuni ireversibile ale ficatului,care împiedică funționarea normală a acestuia.Una dintre

problemele majore este evoluția bolii.Ciroza poate fi prezentă numeroși ani,fără a fi

depistată,în ciuda tulburările grave prezente la nielul ficatului.Totuși,în timp pot sa apară

complicații-insuficiență hepatică și cancerul de ficat-în absența unui tratament adecvat.

2. Etiologie

Cauzele infecțioase ocupă un loc important în etiologia cirozelor în țara noastră,cele mai

multe dintre ele fiind de natură virotică,prin virusul hepatitic.Celelalte cazuri aparțin

virusurilor nonhepatice.Principalele cauze ale cirozei sunt:

- Abuzul de alcool

- Hepatita cronică C,B

- Hepatita autoimună

- Steatoza hepatică nonalcoolică-se caracterizează prin acumulare de grăsimi în ficat

- Boli ereditare-boala Wilson;hemocromatoza ereditară;mucoviscidoza

- Colangita-inflamarea căilor biliare

- Expunerea prelungită la substanțe toxice

3. Simptomatologie

În primele stadii ale cirozei hepatice,pacienții sunt asimptomatici timp de mai mulți

ani.Primele tulburări apar daor când ciroza se află deja într-un stadiu avansat:

Astenie și creșterea ușoară a temperaturii,impresie de satietate,presiune în abdomenul

superior ce antrenează pierderea apetitului și slabire

Modificări ale pielii: dilatarea vaselor mici pe nas și pomeții obrazilor,roșeața puternică a

palmelor și tălpilor

Tulburări hormonale

Semnele cirozei în stadiu avansat și ale complicațiilor sunt:

Icter,vizibil întâi la ochi

Prurit

Dilatarea venelor

Tromboza de vena Porta

Hemoroizi externi

6

Ascita(acumulare de lichid în cavitatea peritoneală)-duce la creșterea în volum a

abdomenului

Tulburări de coagulare a sângelui cu o tendință crscută de hemoragii

Sensibilitate crescută la infecții datorită deficienței imunitare

Simptome neurilogice:alterarea stării generale.În stadiul terminal,de insuficiență

hepatică,se constată tot mai mult somnolența,ducând pana la coma hepatică

Contractura Dupuytren-frecventă in cazurile de ciroză datorată alcoolismului

Risc crescut de cancer hepatic

4. Clasificare

Dupa dimensiunea ficatului:hipertrofică,atrofică

Dupa morfologia hepatică:micronodulară,macronodulară,

Ciroza alcoolică

Ciroza post-necrotică

Ciroza biliară

Ciroza din hemocromatoză și din boala Wilson

5. Tratament

Oiective:

Îndepărtarea agentului etiologic(alcool,virus)

Oprirea evoluției(tratament antifibrotic)

Prevenirea decompensării

Prevenirea complicațiilor

Tratamentul complicațiilor

Măsuri generale:

Repausul

Alimentația:trebuie să asigure un regim alimentar complet si bogat în vitamine

- Evitarea meselor abundente

- Prevenirea constipației

- Se interzice alcoolul

- Lichidele 1500 ml/zi

- Reducerea consumului de sare

Tratament patogenetic:

Corticoterapie:cirozele autoimune,hepatita a,c

Tratamentul antifibrotic,tuturor cirozelor

Tratamentul antifibrotic:

Compușii imunomodulatori:corticosteroizi,interferonul alfa,colchicina

Inhibitori CHS - Pentoxifilinul,Spironolactona

-antioxidanți:vitamina E,Silimarina

-acid ursodezoxicolic

Modulatorii sintezei și degradării colagenului -inhibitorii prolihidroxilazei:Safironil

-octreotid

7

Tratamentul ascitei

- Repausul la pat-5%dintre ascite se remit

- Dieta hiposodata

- Restricția aportului lihcidian,sun 1 l/zi

- Diuretice: -diuretice economisatoare de K:Spironolactona

-de ansa:Furosemid,Bumetamid,Torasemid

Capitolul III: Rolul asistentului medical în ingrijirea pacientilor cu ciroză hapatică

1. Rolul delegat

Administrarea medicației conform recomandărilor medicului – se va face tratamentul

etiologic adresat afecțiunilor responsabile de producerea cirozelor.

La indicația medicului, asistenta medicală, va administra bolnavului cu ciroza hepatică

diuretice de tipul hidroclorotiazidei (Nefrix), din grupul furosemidelor (Furantril,Furosemid),

spironolactone (Aldactona), tote acestea pentru combaterea hipertensiunii portale (ascitei),

asociată cu un regim desodat si perfuzii de plasmă.

La nevoie, dacă lichidul de ascită este în tensiune, exercitând fenomene de compresiune

pe alte organe și vase, se va practica o paracenteză.

Se va trata insuficiența hepatică prin Glucoză 33% intravenos, Vitaminele B,C,E,

antianemice (fier, vitamina B12),hepatoprotectoare (Purinor).

În caz de complicații asistenta va acționa în modul urmator, urmărind prescripțiile

medicului :

- în hemoragiile digestive superioare se aplică gheată pe abdomen, hemostatice

(Adrenostazin, Trombina, Venostat),

- in eventualitatea unei tromboze si tromboflebite portale se vor administra antibiotice,

anticoagulante

2. Rol propriu

Pentru supravegherea atenta a bolnavului cu ciroza hepatica, asistenta medicala va avea in

vadere urmatoarele obiective:

Asigurarea repausului fizic si psichic-în parioada acută a bolii, pacienții vor fi convinși cu

mult tact și amabilitate de către asistenta medicală, să respecte repausul absolut fizic si

psihic pentru ca o activitate intensă atât psihic cât si fizic,poate provoca recidive sau

agravare.Poziția cea mai bună care asigură buna irigare a ficatului este decubit dorsal.

Asigurarea dietei-alimentația se va face în doze mici, dese, pentru favorizarea drenajului

biliar permanent.Dieta trebuie să asigure un regim alimentar complet, bogat in vitamine.

Proteinele se vor da în proporție de 1,5g/kgcorp, aportul fiind redus în cefalopatia portală.

Glucidele se vor da în cantitate de 400g/zi, iar lipidele limitate la 60-80g/zi, în special

cele de origine vegetală care în ciroza biliară pot crește pană la 120g/zi sub formă de

ulei.Se interzic afumăturile, conservele, mezelurile, brânzeturile, alcoolul.În ascită se

reduce aportul de lichide si regimul va fi hiposodat.

Supravegherea bolnavului și efectuarea recoltărilor pentru examenele de laborator –

asistenta medicală va urmari cu atenție : temperatura, culoarea sclerelor și tegumentelor,

pruritul, culoarea scaunelor, culoarea urinei, cantitatea, apariția edemelor, modificările de

8

comportament, aportul de lichide, greutatea corporală.Asistenta medicala masoară,

notează și interpretează valorile funcțiilor vitale :puls,tensiune arterială, respirație,

temperatură și la orice modificare va avertiza medicul.Asistenta medicală pregatește toate

materialele necesare și recoltează produsele biopatologice pentru examenele de laborator

prescrise :hemoleucograma, probe de disproteinurie,fibrinogen,ionograma

sanguină,examen sumar de urina,ionograma urinara.Asistenta pregateste pacientul si

materialele necesare pentru sondaje, examene radiologice, punctie abdominala, punctie

biopsica, laparoscopie etc.

Asigurarea igienei bolnavului și prevenirea infecțiilor.Se va face educația sanitară.

Asistenta va urmari functiile vitale (respiratie, puls, tensiune arteriala, temperatura),

culoarea sclerelor, tegumementele. Se urmareste culoarea scaunelor, urinei, edemele,

modificarile de comportament, aportul de lichide, greutatea.Se recolteaza produse pentru

examenele de laborator (sange, urina, lichid de ascita).Se pregateste bolnavul pentru

examene radiologice, punctie abdominala, biopsica, laparoscopie.

Educatia sanitară a bolnavului cu ciroză hepatică.Asistenta medicală va sfatui și va da

explicații bolnavului pe toată perioada spitalizării și la externare, cum trebuie să respecte

toate recomandările :

- să respecte cu strictețe odihna (repausul impus) ;

- să respecte cu strictețe dieta – regim hiposodat ;

- să nu consume alcool, tutun, cafea sau alte toxine ;

- să se observe cu atenție și la orice modificare spontană să ia legatura cu medicul de

familie sau cu medicul specialist ;

- să accepte dispensarizarea și să se prezinte periodic la control.

3. Descrierea unei tehnici (Paracenteza)

Puncția abdominală constă în stabilirea unei legături între cavitatea peritoneală și exterior.

Paracenteza abdominală reprezintă metoda de diagnostic cea mai convenabilă pentru

diagnosticul unei ascite.Paracenteza este efectuată numai de către medic.

Scop

- Diagnostic,explorator –punere în evidență a lichidului peritoneal și recoltarea acestuia

pentru examinarea sa macroscopică și microscopică în vederea stabilirii naturii sale,

- Terapeutic –evacuarea unei colecții libere de lichid în ascitele masive, pentru efectuarea

dializei peritoneale

Materiale

Nesteriele:

- De protecție a patului pe care se execută puncția,paravan

- Pentru dezinfecția tegumentului,

- Pentru îngrijirea locului punției-cearceaf împaturit pe lungime,romplast,

- Pentru recoltarea și colectarea lichidului(cilindru gradat,galeată gradată de 10 l),

Instrumente și materiale sterile:

- Ace roz sau pentru pacienții supraponderali de peridurală,ace de 5-6 mm,

- Seringi de 5 și 20 ml,

- Pense hemostatice,câmp chirurgical,manusi,comprese,tampoane,tuburi prelungitoare,

- Pentru recoltarea lichidului(eprubete)

- Substanțe medicamentoase,anestezice locale-tonice cardia

9

Pregatirea pacientului

Psihică :

- se informează asupra necesității puncției,i se asigură securitatea și intimitatea,se vor

explica pacientului riscurile,beneficiile și detaliile procedurii

Fizică:se invită sa urineze

- Se dezbracă regiunea abdominală,

- Se așează pacientul în poziție decubit lateral stâng în pat,peste cearceaful împăturit în

lung,cu fancul stâng la marginea patului și trunchiul usor ridicat,

- Pacientul poate fi așezat și in poziție semișezând,în fotoliu,

- Se măsoară circumferința abdominală

Tehnica

Se face de către medic ajutat de una-doua asistente,se derulează în salon sau în sala de

tratamente.

Medicul :

- Îsi spală mâinile,le dezinfectează

- Alege locul punției

- Face anstezia locală

- Protejează locul puncției cu câmpul steril

- Execută puncția

- Adaptează tubul prelungitor

- Retrage acul

Asistenta:

- Își spală mâinile,le dezinfectează

- Pregătește patul cu mușama,aleza,cearceaf

- Așează pacientul în poziție corespunzătoare locului ales

- Pregătește locul punției,dezinfeție de tip II(dezinfecție cu alcool,apoi cu tinctură de iod,pe

o suprafață de 10x10cm

- Servește seringa încărcată cu anastezic(novocaină)

- Servește mănușile chirurgicale medicului

- Servește câmpul chirurgical

- Dezinfectează locul puncției

- Servește acul de punție cu tinctură de iod

- Recoltează lichidul de ascită

- Servește tubul prelungitor al acului

- Supraveghează scurgerea lichidului în vasul colector

- Dezinfectează locul punției

- Face o cută a pielii

- Aplică pansament uscat compresiv

- Supreaveghează permanent respirația,starea pacientului

- Strânge cearceaful în jurul abdomenului,fixându-l cu ace de siguranța.

10

Capitolul IV: Studiu de caz

Diagnostic medical: Ciroză hepatică,Ascită masivă

1. Culegerea de date

Nume: Lukacs

Prenume: Grigore

Vârstă: 77 ani

Înălţime: 1,60

Greutate: 74 kg

Sex: Masculin

Religie: Ortodoxă

Rasă: Albă

Limba vorbită: Română

Domiciliu: Oraș Rupea,Jud. Brașov

Ocupaţie: Pensionar

Aparat digestiv: Ascită masivă

Date variabile: T.A.:100/60 mm Hg

PULS:78b/min

TEMPERATURĂ:36◦ C

RESPIRAŢIE:30r/min

Investigații de laborator

Valori normale Valori reale

Leucocite

Hemoglobina

Hematii

4,1-10

12-17

4-5,5

5,7

13,9

3,9

Bilirubina totala 0,1-1,1 3,14

Hematocrit 40-52 42,1

Trombocite 150-400 184

T.G.O.

T.G.P.

6-54

8-55

60

61

Glicemie 70-115 97

Uree 10-50 65,4

Creatinina : - în sânge 0,2-1,2 1,40

INR 0,8-1,5 1,80

Acid uric 2,4-6 3,90

11

2. Grila de dependență

Nevoia

fundamentală

Manifestări de

dependența

Sursa de

dificultate

Problema de

dependență

Gradul de

dependență

1.A respira si a

avea o buna

circulație

TA.100/60 mm

Hg,tuse

Insuficiență

respiratorie

Alterarea

respirației,

circulație

inadecvată

Dependent

2.A mânca și a

bea

Pacientul poate

mânca și bea

singur

- - Independent

3.A elimina - - - Independent

4.A se mișca și

a avea o bună

postură

Imposibilitate de

deplasare,

oboseală

Intolerață la

efort

Alterarea

mobilității

Dependent

5.A dormi și a

se odihni

Treziri frecvente

in timpul

somnului

Vârsta înaintată Alterarea somnului Dependent

6.A se îmbrăca,

desbrăca

Intolerață la

efort

Dificultate de a se

îmbrăca/dezbrăca

Dependent

7.A menține

temperatura

corpului în

limite normale

T=360C

Transpirații

minime

Independent

8. A fi curat,

îngrijit și de a

menține

tegumentale și

mucoasele

curate

Vârsta înaintată Intolerață la

efort

Dificultate în

autoîngrijire

Dependent

9. A evita

pericolele

Vulnerabilitate

Alterarea

vederii,vedere

incețoșată,teamă

Anxietate ,

nesiguranță

Dificultate de a se

proteja si a se feri

de pericole

Dependent

10. A comunica Independent

11.A acționa

conform

propiilor

convingeri

Independent

12.A fi

preocupat în

vederea

realizării

Independent

13.A se recreea Independent

14.A învăța

cum să-și

păstreze sănătat

Cunoștințe

insuficiente

Lipsa

informațiilor

Deficit de

cunoștințe

Dependent

12

3. Plan de îngrijire

PLAN DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTIC

DE

ÎNGRIJIRE

OBIECTIV

E

INTERVENŢII EVALUARE

ROL PROPRIU ROL

DELEGAT

Circulaţie

inadecvată

manifestată

prin: hTA

Pacientul să

prezinte TA

şi puls în

limite

normale

Asigur repausul fizic

şi psihic

Monitorizez funcţiile

vitale

Asigur un regim

alimentar adecvat.

Favorizez poziția

circulaţiei-aşez

bolnavul în poziţie

şezând.

Recoltez probe

biologice

pentru examenul de

laborator.

Însoţesc pacientul la

radiologie.

Educ pacientul sa

facă repaus.

Recoltez

sânge pentru

examenul de

laborator

HLG, VSH,

glicemie, uree,

creatinina,

fibrinogen , ex.

Urina,EKG

Am

administrat:

Metoprolol

¼ -0-¼ ,

Furosemid,

Auronal ,

Aspatofort,

Spironolactona

18 - 02- 2013

TA = 1000/60

mmHg

T=36◦ C

Diureza= 1800

ml/24 h

19 - 02- 2013

TA = 110/50

mmHg

P =90 b/min

20- 02- 2013

TA =110/60

mmHg

P =80 b/min

Alterarea

respiraţiei

manifestată prin

dispnee

Pacientul să

prezinte o

bună

respiraţie

Asigur repausul la

pat în poziție decubit

dorsal.

Monitorizez

respiraţia, frecvenţa

şi amplitudinea şi

ritmul respirator.

Monitorizez funcţiile

vitale.

Notez valorile

obţinute în foaia de

temperatură.

Asigur

oxigenoterapie

Educ pacientul să

respire corect.

Am administrat

O2 pe sondă 4-

6 l/min

18 - 02- 2013

Pacientul

prezintă

dispnee

19 - 02- 2013

Pacientul

prezintă o bună

respiraţie.

13

Alterarea

mobilității

manifestată prin

imposibilitate

de deplasare și

fatigabilitate

Pacientul să

prezinte o

bună postură

Asigur condiţii

corespunzătoare de

confort fizic şi

psihic.

Educ pacientul să-şi

crească treptat

activitatea fizică, să

alterneze repausul cu

odihna.

Încurajez pacientul

să efectueze mişcări

pasive şi active.

Explic pacientului că

activitatea zilnică

trebuie reluată

progresiv.

18 - 02- 2013

Pacientul

prezintă o

toleranţă scăzută

la efort

19 - 02- 2013

Pacientul

prezintă

diminuarea

fatigabilității

20 - 02- 2013

Pacientul

prezintă o mai

bună toleranţă la

efort

Alterarea

somnului

manifestat prin

treziri frecvente

datorat vârstei

înaintate si

anxietății.

Pacientul sa

prezinte

somn

odihnitor

Aşez pacientul intr-o

poziţie comodă care

să-i asigure un somn

odihnitor.

Planific îngrijirile şi

intervenţiile

delegate, astfel încât

să evit trezirea

Administrez

Diazepam

1/seara

18 - 02- 2013

Pacientul a

dormit 8 ore, dar

s-a trezit obosit

19 - 02- 2013

Obiectiv realizat,

pacientul

prezintă un somn

odihnitor.

Dificultate de a

se autoîngrijii

manifestat prin

intoleranță la

efort datorită

vârstei.

Pacientul să

prezinte

tegumente şi

mucoase

curate.

Conştientizez

pacientul în legătura

cu importanţa

menţinerii curate a

tegumentelor.

Ajut pacientul în

satisfacerea nevoilor

fundamentale .

Pe perioada

spitalizării

pacientul şi-a

menţinut integre

tegumentele şi

mucoasele şi nu

a devenit sursă

de infecţie

nosocomială.

Dificultate de a

evita pericolele

manifestat prin

teamă,vulnerabi

litate datorită

alterării vederii,

nesiguranță.

Pacientul să

fie echilibrat

psihic,

îmbunătățirea

vederii.

Incurajez pacientul și

îi inspir încredere

Incurajez pacientul

pentru examinarea

unui control

oftalmologic.

Pacientul

folosește

ochelari și își

îmbunătățește

vederea

Deficit de

cunoștințe

manifestat prin

Pacientul să

fie informat

cu privire la

Evaluez nivelul de

cunoştinţe al

pacientului.

Va continua

tratamentul cu

Metoprolol

18-02-2013

Pacientul a

primit informaţii

14

cunoștințe

insuficiente

datorita lipesei

de informații.

manifestările

bolii,tratamen

tul acesteia.

Furnizez pacientului

cunoştinţele necesare

îngrijii la domiciliu.

Informez pacientul

privind regimul de

viață și evitarea

factorilor de risc și

asupra tratamentul

ce trebuie urmat.

¼ -0-¼ ,

Furosemid,

Auronal ,

Aspatofort,

Spironolactona

Vitaminele

B1,B6.

despre boala,

tratament

20-02-2013

Pacientul a

acumulat

cunoştinţe noi

Pacientul a

inteles

recomandările

privind regimul

de viata, evitarea

factorilor de risc

şi tratamentul ce

trebuie urmat la

domiciliu

4. Epicriza

Pacientul se externează din spital prezentând o stare general ameliorată,mișcare și postură

adecvată,circulație și în limite normale,o bună respirație,somn odihnitor.

Pacientul este informat cu privire la manifestările bolii și tratamentul acesteia.

Pacientul este externat cu următoarele recomandări:

- la externarea din spital pacientul trebuie să se prezinte la medicul de familie pentru a fi

dispensarizat

- va continua tratamentul indicat

- pacientul trebuie să iși reia activitatea zilnică,rămânând sub control medical ambulatoriu

- să evite efortul fizic excesiv

- să aibă o alimentație adecvată

- să evite oboseala și stresul

- sa evite băuturile alcoolice și fumatul.

Concluzii

Ciroza hepatică este o afecțiune ireversibilă și difuză a ficatului, caracterizată prin

distrugerea celulelor hepatice, pierderea elasticității(scleroza) țesuturilor,dezvoltarea unui

țesut cicatricial fibros și prin regenerarea anormală a celulelor ce contituie noduli de

regenerare. Se manifestă prin alterarea progresivă a funției ficatului și prin încetinirea

circulației sângelui (staza) , mai întâi la ficat, apoi la alte organe.

Ciroza hepatică este o boală progresivă care,din punct de vedere morfologic,se

caracterizează prin fibroză difuză și dezorganizare a arhitectonicii ficatului,cu formarea

nodulilor de regenerare

15

Bibliografie

C. Borundel, Manual pentru cadre medii, Ed. All, București, 1994

Dr. Viorel T. Mogoș, Nutriție și dietetică, Ed. Didactică și pedagogică, București, 1993

L. Rogozea, T. Oglindă, Tehnici și manopere pentru asistenții medicali, Ed. Romprint,

Brașov, 2005

Fișa pacientului

Dicționar de termeni medicali

16