12. Tumori osoase benigne

Download 12. Tumori osoase benigne

Post on 24-Oct-2015

156 views

Category:

Documents

0 download

DESCRIPTION

thnf

TRANSCRIPT

Curs 12 5 pag Tumorile benigne ale oaselor. Sunt cele mai frecvent intalnite in practica medicala si intereseaza persoanele tinere din decadele 2-3. Sunt tumori mature cu o crestere expansiva ce fac compresie pe segmentele vecine. De obicei nu dau recidive si nu metastaze. Dupa tipurile de tesut care predomina se clasifica in: a. Tumori producatoare de tesut osos: Osteom Osteom osteoid si osteoblastom benignb. Tumor prodcatoare de tesut cartilaginos: Condrom Osteocondrom Condroblastomul benign Fibrom condromixoidc. Tumori vasculare Hemangiom Limfangiom Tumora glomicad. Tumori conjunctive Fibromul desmoid Lipomule. Tumori neclasate Chist osos solitar Chist aneversial Fibrom neosificat Granulom eozinofil Displazia fibroasa

In aceasta categorie trebuie sa incadram si tumora cu celule gigant care este o tumora de frontiera intre cele benigne si cele maligne. OSTEOMUL Este o tumora unica sau multipla, provenita prin proliferarea osteoformatoare a oaselor de origine membranara. Nu se dezvolta pe oasele de origine encondrala. Se localizeaza pe calota craniaca cel mai frecvent exocranian la nivelul oaselor parietale si occipitale si mai rar endocranian in sinusurile frontale, etmoidian si orbital. Foarte rar se intalnesc la nivelul bazinului. Varsta medie de aparitie este intre 15-25 de ani. Semnele clinice sunt sarace manifestandu-se prin sindroame de compresie sau obstructie. Au o rata foarte mare de crestere si nu metastazeaza. Macroscopic au dimensiuni variabile bine delimitate si prezinta la periferie o zona de tusut cartilaginos ceea ce ingreuneaza diag diferential cu exostoza osteocartilaginoasa. Microscopic se diferentiaza putin de tesutul osos. Prezinta travee osoase neregulate intre spatiile haversiene. Se disting doua varietati osteomul spongios si osteomul compact cu aspect de fildes. Radiologic apare sub 2 forme: o forma compacta ca niste opacitati rotunde cu diametrul de 2 cm si o forma spongioasa care se localizeaza si in alte zone ale scheletului. Tratamentul este chirurgical si consta in rezectia tumorii respective, doar daca este deranjanta pentru bolnav.

OSTEOMUL OSTEOID SI OSTEOBLASTOMUL. Este o tumora benigna caracterizata prin producerea de tesut osos dens in structura ccareia se identifica o entitate particulara - nidusul. Reprezinta 10% din tumorile benigne ale osului. Predominanta masculine si apare in primele decade ale vietii. Selocalizeaza cel mai frecvent in oasele lungi: femur, tibie in 1/3 proximala. Se mai pot intalni si pe oasele lungi ale mainilor si picioarelor. Sau la nivelul coloanei vertebrale. Osteoblastomul se localizeaza predilect pe coloana iar apoi descrescator pe coaste, maini si picioare. Clinic se traduce prin dureri nocturne la incept intermitente si calmate de salicilati dar care devin permanente. La palpare se simt ca niste tumefactii dureroase. Localizarea pe coloana se traduce prin atitudine scoliotica antalgica. Examenul radiologic are caractere diferite dupa localizare. Osteomul osteoid se traduce printr-o zona rotunda sau ovalara, lacunara pana la 1 cm, inconjurata de o zona de scleroza difuza , perifocala, intinsa disproportionat de mare fata de dimensiunea nidusului. In general nu deformeaza canalul medular. Este localizat de obicei periferic la nivelul colului femural sau al corpului vertebral , iar reactia condensata este mult mai mica uneori inexistenta. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita cronica forma sclerozanta, cu abcesul brodie su cu hemangiomul cortical. Tratamentul este unul chirurgical si consta in rezectia chirurgicala a tumorilor care sa contina si nidusul. Poate sa fie urmata sau nu de osteoblastie. Osteoblstomul apare cu aceeasi limita de varsta ca si cel de sus si aceeasi pondere mai mare la barbati. Sediul de electie se afla pe coloana vertebrala si mai rar pe oasele lungi. Radiologic este de dimensiuni mult mai mari si cu nidus opac sau granulat fara reactie periostala. Tratamentul este chirurgical si consta in rezectia tumorii, +/- osteoplastie.

CONDROMUL Este o tumora solitara benigna formata din tesut cartilaginos. Apare in zona metafizara sau metafizodiafizara a oaselor lungi: humerus, femur, tibie, coaste) 85% fiind centrale si 15% fiind periferice. Apar intre varstele 10-50 de ani.Examenul clinic arata durere si tumefactii locale in cele superficiale. Frecvent debuteaza prin fracturi pe os patologic, dezaxari de membre, scolioze compensatorii prin inegalitatile de membre. Radiologic apare o zona de osteoliza rotunda sau alungita in axul osului cu limite nete, cu structura omogena sau fine trabecule neregulate. In endocromatoza se intalnesc zone multiple de osteoliza, confluente, cu aspect plurigoedic. Diagnosticul diferential al condromului central se face cu chistul osos, chistul anevrismal, fibromul condrmixoid, sau fibromul osifiant. Cel periferic se poate confunda cu: osificarea posttraumatica, exostoza osteogenica,sarcom juxtacortical. Macro si micro in carte( neinteresant). Tumora poate da complicatii minore cum ar fi: jena mecanica si functionala, fractura, incurbarile de membre si recidiva. Inegalitatea de lungime a membrelor inferioare prin tulburari de crestere de la nivelul cartilajelor de conjugare. Tratamentul este chirurgical, si consta in rezectie tumorii pentru condroamele periferice si plombaj corticospongios pentru cele centrale. In cele cu fractura se practica osteosinteza. CONDROBLASTOMUL Este o tumora cartilaginoasa rara care contine condroblasti ce secreta o substanta condroida. Varsta medie de aparitie este intre 10 si 25 de ani cu predominanta masculina. Se localizeaza epifizar si metafizar pe oasele lungi in apropierea cartilajelor de crestere. Examenul clinic se traduce prin: dureri, tumefactii, redori articulare, fracturi pe os patologicExamenul radiologic arata leziuni de tip geodic, de dimensiuni mici, regulate cu o condensare periferica moderata. Sediul este epifizar in jurul cart de conjugare. Macroscopic are pe sectiune culoare albicioasa sau rosiatica cu insule cartilaginoase, zone calcificate. Micorscopic se observa condrocitele confluente in plaje cartilaginoase. Boala poate evolua in pusee, pot aparea recidive locale dupa un tratament chirurgical neadecvat, dar transformarea maligna este exceptionala. Tratamentul este chirurgical pentru formele superficiale si consta in curetaj simplu sau curetaj si plombaj in cauterizare termica sau chimica si rezectie in anumite localizari particulare(coaste). In formele centrale greu abordabile chirurgical se apeleaza la radioterapie. OSTEOCONDROMULEste o tumora benigna osteocartilaginoasa dezvoltat in zona metafizara a oaselor de origine encondrala. Poate exista sub 2 forme: exostoza solitara si exostoza multipla, sindrom cunoscut sub numele de boala exostozica sau exostoza ereditara. Pentru cele multiple denumirea corecta esteexostoza oseocartilaginoasa. Este cea mai frecventa tumora benigna, apare la copil in primele decade de viata iar cresterea tumorala se opreste cu incetarea cresterii scheletului. Este localizata in zona metafizara a oaselor lungi in dreptul cartilajului de crestere si atinge cu predilectie femurul distal, tibia proximal, si humerusul proximal. Examenul clinic este sarac in semne si se caracterizeaza prin iedentificarea zonei deformate in urma cresterii tumorii. Mai apar si semne de compresie de vas sau nerv. Examenul radiologic arata o masa opaca de densitate osoasa bine delimitata cu contur neregulat. Baza de implantare la nivelul metafizei este pediculata si se continua cu os spongios. Are forma sesila la nivelul humerusului. Diagnosticul dif se face cu encondromul, condrosarcomul sau sarcomul parosteal. Evolutia este lenta, orice modificare de volum dupa incetarea perioadei de crestere trebuie suspicionata o degenerescenta maligna. Tratamentul este chirurgical si se adreseaza in general exostozelor greu tolerate si inestetice. Interventia consta in rezectia tumorii impreuna cu baza de implantare. CHISTUL OSOS SOLITAR Este o leziune benigna cu continut lichidian. Actualmente este considerat o distrofie osoasa sau o afectiune pseudotumorala. Varsta medie de aparitie este in prima decada a vietii. Sediul de electie este metafiza proximala a humerusului si apoi descrescator pe femur, tibie, coaste, calcaneu. Semnele clinice: fractura pe os patologic, tumefactie localizata cu durere moderata. Examenul radiologic evidentiaza o formatiune metafizara, ovalara, localizata in dreptul cartilajului de crestere pe care nu il depaseste. Cresterea se face spre diafiza si lateral, distal capata forma unui ou. Diagnosticul diferential se face cu encondromul, displazia fibroasa, chistul anevrismul sau tumora bruna din hiperparatiroidism. Tratamentul este prin chiuretaj plus plombaj in faza de evolutie a chistului. Se mai poate face punctia chistului, evacuarealui si injectarea de cortizoni retard, 2-3 puncti in 3-4 saptamani. Mai nou se face punctia si injectarea de maduva osoasa hematogena recoltata extemporaneu. TUMORA CU CELULE GIGANTE. Se mai numeste tumora cu mieloplaste sau osteoclastom. Este o tumora care se poate gasi in toate cele 3 faze: inactive, activa(intre benign si malign) si ractiva(maligna). Varsta la care apare este cuprinsa intre 20-40 de ani si cu predominanta la femei. Localizarea se face predominant in epifiza mai rar in mmetafize si deloc in diafizele oaselor lungi: genunchi, epifiza distala de radius, epifiza distala de tibie si humerus, metacarpiene, falange, metatarsiene, rotula, calcaneu. Poate avea localizari multiple foarte rar succesive sau simultane. Debutul clinic este insidios cu dureri de tip reumatoid care pot dura 4-8 luni si crestere a caldurii locale + circulatie colaterala. Se mai adauga o impotenta functionala a articulatiei, adiacente cu revarsat articular. Examenul bilogic al sangelui nu arata modificari importante. Examenul anatomopat vezi carte ppag 324. Lichtenstein gradeaza tumorile in:1. Tumori de gradul I inactive, absolut benigne: Cu celule stormale mononucleare fara anomaliii de structura sau mitoze atipice Celulele gigante sunt distribuite uniform cu nucleivariabili ca numar, grupati central Slaba dif a colagenului in stroma. 2. Tumori de gradul II tumori de tranzitie: Semne de proliferare celulara Elementele stormale prezinta un grad de atipism celular, Stroma mai redusa fara tendinta de diferentiere a colagenului. Vasc mai abundenta cu hemoragii si zone de necroze. 3. Tumori de gradul III tumori agresive: Celulele stromale sunt numeroase, dispuse dezordonat, cu atipii si monstruozitati, nuceo-citoplasmatice, celule gigant de dimensiuni reduse, cu numar mai mic de nuclei. 10% din tumorile cu celule gigant se malignizeaza, in majoritatea cazurilor ev fiind benigna si apar recidive postoperator la cca 6-8 luni. D.D se face cu: chistul osos esential, displazia fibroasa, fibromul neosificat, chistul anevrismal,plasmocitomul, metastazele osoase. Tratament vezi carte 325. 1 | Page